yDistribuitorul 5/2 : VOFC-L-B52-FG14-F9 y. Distribuitor 3/2 : TH-3-1/4-B cu parghie j Echipamente de laborator r Compresor : alimentatorul circuitului pneumatic r Motor hidraulicliniar cu dubla actiune r Distribuitor 3/2 cu comanda manuala, cuparghie pentru pozitia 1, cu arc pentru pozitia 2 r Distritor 5/2 cu comanda electrica cu pilotpneumatic si comanda manuala, pentru ambele pozitii

r Panoul conexiunilor cu calculatorul datorita acestui echipament se pot transmite sistemului electro-pneumatic cu ajutorul calculatorului si se pot transmite date de la senszori catre calculator r Panoul conexiunilor electrice de la acest panou, cu ajutorul cablajului si butoanelor, se transmite semnalul electric catre sistemul electropneumatic. 2.2Transportor cu banda

Se proiecteaza transportorul cu banda utilizand urmatoarele date de proiectare : - Productivitatea transportorului................... m [t / h]- Viteza transportorului ..................................v [m / s]- Materialul transportat ...................................furaj - Densitatea materialului .................................=1,6 [t / m3]- Mediul de lucru ........................................... intern - Lungimea de transport ................................. L=5 [m]- Inaltimea de ridicare..................................... H=0,3 [m] - Unghiul zonei inclinate ................................ =25 [ 0 ]- Unghiul de infasurare al benzii pe toba=180r sau =210r

Fig. 1.1 Transportor cu banda Actionarea transportorului se va face printr-o transmisie mecanica, ca in figura 1.2. Fig. 1. 2 Actionarea transportorului Fig. 1.3 Transportor cu banda 1- Carcasa evacuare 8 - Carucior14- Role inferioare2 - Toba actionare9 - Cablu de intindere 15 - Motor electric3 - Banda 10 - Rola de ghidare16 - Constructie metalica4 - Role superioare11 - Contragreutate17 - Cuplaj5 - Suport role12 - Cadru sistem intindere 18 - Reductor6-Plnie alimentare13 - Suport cap intindere 19-Material transportat7 - Toba de intindere

Se proiecteaza un transportor cu banda al carui traseu sa corespunda cu cel din figura 2.1 avand unghiul de infasurare al benzii pe toba de 210r . Fig. 2.1 Schema transportorului 2.1 Prezentarea generala a utilajului Transportoarelecubandaseutilizeazapentrutransportulpeorizontala saupedirectieinclinatafatadeorizontalacuununghide5-25o,atta sarcinilorvarsatectsiasarcinilorinbucati.Deasemeneatraseulpecare lucreazatransportorulpoateficombinat,fiindformatdinzoneorizontale, zone inclinate, unite intre ele cu zone curbe. Tinnd seama de rezistenta benzilor, lungimea maxima a transportoarelor cubandas-alimitatla250-300m.Incazulincaresarcinatrebuiesafie transportatapedistantemaimari,seutilizeazaoinstalatiedetransport compusadinmaimultetransportoarecaresealimenteazainserie.Incazul transportoarelorinclinate,unghiuldeinclinarealbenziiseiainfunctiede proprietatilesarcinilortransportate,deunghiuldefrecarealmaterialului transportatcubanda,demarimeaunghiuluidetaluznatural,devitezade transport si de modul de alimentare al transportului. Se recomanda ca unghiul de inclinare al benzii sa fie cu 10-15o mai mic dect unghiul de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului in timpul transportului, datorita socurilor. Pentru transportul grului unghiul de inclinare se recomanda 20-22o, porumb stiuleti 15o, saci cu gru, faina sau crupi 25o. In figura 1.3 este prezentata schema de principiu a unui transportor stationar cu banda. El se compune din banda fara sfrsit 3 ce se infasoara peste toba de actionare 2 si toba de intindere 7. Banda este sustinuta de rolele superioare 4 si inferioare 14, montate in suporti pe constructia metalica 5 si 16. Incarcarea benzii se realizeaza prin plnia 6, in dreptul tobei de intindere. Descarcarea benzii se realizeaza in dreptul tobei de actionare, materialul ajungnd in buncarul 1, sau se poate realiza in orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de descarcare mobil. Pentru asigurarea aderentei necesare intre banda si toba, precum si pentru asigurareaunuimerslinistitaltransportoruluiseutilizeazadispozitivulde intinderealbenziicugreutate.Toba7estemontatapecaruciorul8cese poate deplasa in lungul sinei 12. De caruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecutpesteungrupderole10,laextremitateacabluluifiindmontata greutatea 11, sub actiunea careia se realizeaza intinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o constructie metalica de sustinere, fixata pe locul de utilizare prin suruburi de ancorare. Antrenarea tobei de actionare se realizeaza cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17, reductor 18, transmiterea miscarii de la toba la banda realizndu-se ca urmare a frecarii dintre banda si toba. In functie de latimea sa, banda se poate sprijini in partea incarcata, pe un singur rnd de role, banda avnd forma plata (fig. 1.3 a) sau se poate sprijini pe doua sau trei rnduri de role, banda avnd forma de jgheab (fig.1.3 b si 1.3 c). Unghiul de inclinare al axelor rolelor 1=15o-30o. Pe partea inferioara neincarcata banda se sprijina pe un singur rnd de role (fig.1.3a). Capacitatea portanta a benzii transportoare depinde de unghiul de infasurare al acesteia pe toba de actionare, acesta variind intre 180-480o, in functie de numarul tobelor de actionare sau a rolelor de abatere (fig.1.1a si 1.1b).

2.2 Proiectare utilaj 2.2.1 Dimensionarea benzii

Pentru determinarea latimii benzii se utilizeaza relatia productivitatii pentru banda plata: [t/h] sau pentru banda jgheab : [t/h] Unde: B - latimea benzii [m]; - viteza de transport [m/s]; - densitatea materialului [t/m3]; - coeficient de umplere . In cazul benzilor plate incarcate cu material marunt = 0.427, iar in cazul sarcinilor in bucati = 0.305 .Pentru banda in forma de jgheab coeficientul de umplere depinde de felul materialului si de conditiile de lucru. Dimensiunea rezultata din calcule se standardizeaza conform tabelului 2.1. Se clculeaza grosimea benzii in functie de numarul straturilor de tesatura(figura 2.1). grosimea stratului de tesatura de bumbac inclusiv a cauciucului care serveste la lipirea straturilor , = 1,25 2,3 mm ; numarul straturilor de tesatura de bumbac; grosimea stratului de cauciuc de pe suprafata de lucru a benzii, =26 mmgrosimea stratului de cauciuc de pe suprafata nelucrata a benzii, =12 mm Valoarea se rotunjeste la un numar intreg. Tabelul 2.1-Dimensiunile benzilor Latimea benzii B [mm]3004005006508001000120014001600 Nr.straturilor de tesatura3-43-53-63-74-85-106-127-128-13 Semnificatia notatiilor : 1-Invelis de cauciuccu rol de suprafata de lucru; 2-Tesatura de aparare( poate lipsi)3-Strat de rezistenta la tractiune ; 4-Insertii textile ; 5-Strat de cauciuc cu rol de suprafata de sprijin ; 6-Plasa de sarma; 7-Strat de azbest ;8-Cabluri metalice. 2.2.2 Dimensionarea tobelor Pentru antrenarea benzilor cauciucate cat si a celor din otel se utilizeaza tobe de actionare ale caror forme si dimeniuni sunt standardizate in STAS 7541-86 si tobe de deviere ale caror forme si dimensiuni sunt standardizate in STAS 7540-86 . Tobele de actionare au rolul de a pune banda in miscare ca urmare a frecarii cu banda , iar cele de deviere au rolul de a mari unghiul de infasurare al benzii pe toba. Tobele pentru antrenarea benzilor se executa fie din fonta marcile Fc250; Fc150, turnate dintr-o singura bucata,(fig. 2.2.a), fie in constructie sudata din tabla si profile laminate (fig. 2.2.b). Pentru a se mari aderenta benzii la suprafata tobei din urma se captuseste uneori cu cauciuc sau cu lemn. Peretii tobei din fonta se executa cu grosimea de 10 mm pentru diametre mai mici de 750 mm; grosime de 12 mm pentru diametre cuprinse intre 750 si 900 mm ; grosime de 15 mm pentru diametre de peste 900 mm . Pentru a se evita alunecarea laterala a benzii cauciucate, toba se executa mai bombata spre partea de mijloc. Fig. 2.2 Tobe, variante constructive. Diametrul tobelor pentru benzi cauciucate se stabileste pe baza relatiilor : - pentru tobe de actionare : D(125-150) - pentru tobe de deviere D(76-100) unde : - numarul de straturi al benzii Diametrul tobelor pentru benzi din otel se stabileste cu relatia : D(800-1200) unde : - grosimea benzii [mm] . Se recomanda folosirea tobelor de diametre mari pentru micsorarea uzurii benzii cauciucate. Latimea tobelor se stabileste in functie de latimea benzii si anume : - pentru benzile cauciucate sau din plasa de sarma : L=1,2B - pentru benzi din otel laminat : L=0,8B unde :B latimea benzii [mm] . Daca tobele pentru benzile din s-ar executa mai late, impuritatile ar patrunde intre toba si banda deteriorand muchiile benzii. 2.2.3 Dimensionarea rolelor In scopul miccsorarii sagetii benzii, intre toba de actionare si cea de intindere, banda se sprijina pe role. Miscarea de rotatie a rolelor in jurul axului lor se realizeaza datorita frecarii lor cu banda. Rolele se executa turnate sau in constructie sudata (fig. 2.3 a si b), montandu-se de obicei libere pe ax, prin intermediul rulmentilor, mai rar pe lagare de alunecare. In figura 2.3a se prezinta montajul unei role pentru sustinerea benzii cauciucate, iar in figura 2.3b este prezentat montajul unei role pentru sustinerea benzii din otel.

Fig. 2.3 Montajul rolelor de sustinere a benzii Fig. 2.4 Reazem pe trei role La transportul furajului cu ajutorul benzilor cauciucate, pentru ramura incarcata in cazul benzilor cu latimi mai mari de 780 mm se folosesc reazeme cu trei role. Transportoa-rele din silozuri au in ge-neral banda sub forma de jgheab, banda fiind indoi- ta numai pe ramura incarcata (activa) in care incape mai mult produs decat pe banda plata. Ramura activa se sprijina pe trei role de sustinere, iar ramura de intoarcere pe o rola simpla(fig 2.4). Rolele de sustinere se monteaza la o distanta de circa 1,5 m pe lungimea benzilor cu latimi cuprinse intre 400 si 800 mm. La latimi intre 1000-1600 mm distanta dintre role se micsoreaza la circa 1,2-1,3 m. In cazul benzilor cauciucate, distanta dintre rolele de sustinere, pentru ramura incarcata, se poate determina si in functie de greutatea specifica a materialului transportat si de latimea benzii, cu urmatoarele relatii: pentru [ ] pentru [ ] pentru [ ] In tabelul 2.2 sunt prezentate dimensiunile rolelor in functie de latimea benzii. Tabelul 2.2 Dimensiunile rolelor de sustinere a benzii Tipul rolei Dimensiunile rolei Latimea benzii B[mm] 300-600 800-1000 1000 Role pe rulmenti, pentru benzi cauciucate Diametrul D,[mm]76-108108-160108-160 Lungimea L, [mm]B+100B+150B+200 Idem lagare de alunecare Diametrul D, [mm] 200200200 Role pentru benzi de otel Diametrul D, [mm]180-300180-300180-300 Pentru sarcini in bucati cu o greutate mai mare de 500 N, distanta se alege astfel incat sarcina sa se sprijine pe cel putin doua role. Pentru sarcini cu greutati cuprinse intre 100 si 500 N, distanta dintre role se alege 800 mm, iar pentru sarcini mai mici de 1000 mm. Pentru sustinerea partii descarcate se va alege in cazul sarcinilor in bucati, distanta dintre role egala cu 2000-3000 mm, iar pentru cele marunte 2500-3000 mm. In cazul benzilor din otel distanta dintre role se alege in functie de greutatea incarcaturii pe metru liniar de banda, conform recomandarilor din tabelul 2.3. Tabelul 2.3 Distanta dintre role in cazul benzilor din otel inccii 507590135220500 Pasul rolelor [mm] pentru partea incarcata 30002500200015001000580 pentru partea neincarcata 4000 Atat pentru benzile cauciucate cat si pentru cele metalice, distanta dintre role la locul de incarcare a materialului pe banda se ia de obicei de doua ori mai mica decat cea normala. 2.2.4 Fortele in puncte caracteristice ale traseului In cazul transportului din figura 2.5, impartind traseul in tronsoane se poate scrie: Fig. 2.5 Fortele din ramurile benzii transportorului cu banda Din rezolvarea sistemului de ecuatii rezulta: unde : Natura suprafetei tobei si conditiile me-diului de lucru 180210240300360400 Toba strunjita in me-diu extrem de umed 0,11,371,441,521,691,872,01 Toba strunjita in me-diu foarte de umed 0,151,61,731,872,192,572,85 Toba strunjita in me-diu umed 0,21,872,082,312,853,614,04 Toba strunjita in me-diu uscat 0,32,563,003,514,816,698,14 Toba captusita cu lemn in mediu uscat 0,353,003,614,336,729,0211,5 Toba captusita cu ca- uciuc in mediu uscat 0,43,514,335,348,1212,3516,41 In tabelul 2.4 se dau valorile coeficientului de frecare in functie de felul tobelor si conditiile de lucru. , , Rezistentele la deplasare se calculeaza cu relatiile: - pentru ramura incarcata : cos sin - pentru ramura descarcata : cos sin Semnul (+) este pentru ,iscarea ascendenta, semnul (-) este pentru miscare des-cendenta, In cazul deplasarii pe orizontala=0. unde : w - coeficient de rezistenta la deplasare; w=0,020,03, pentru transportoare stationare; - unghi de inclinare al transportorului: L - lungimea transportorului [m]. Greutatea incarcaturii pe metru liniar q [N/m], se determina din relatia productivitatii gravimetrice: q= unde :v- viteza de transport [m/s] - productivitatea masica [t/h] g - acceleratia gravitationala [m/] Greutatea pe metru liniar a benzii [N/m], se calculeaza cu relatia: =(1,1-1,3)gBunde :B latimea benzii [m]; grosimea benzii [mm]; Greutatea rolelor pe metru liniar [N/m], pentru zona incarcata se calculeaza cu relatia : ollo p m lini Nm pn zon uscc s clclz c li nu g ni ol N uisn uin ol p zon incc m uisn uin ol p zon uscc m ni ol s po umin c li unde: B latimea benzii [m]; - diametrul rolei [m]; Y=0,6 pentru banda plata si role din fonta; Y=0,4 pentru banda plata si role sudate; Y=0,7 pentru banda jgheab si role din fonta; Y=0,45 pentru banda jgheab si role sudate; 2.2.5 Verificarea benzii Dupa determinarea fortelor in banda se verifica rezistenta acesteia, cu ajutorul relatiei: unde: B - latimea benzii [m]; - numarul de insertii; - forta maximadin banda [N]; - sarcina specifica admisibila [N/m]. Sarcina specifica admisibila a benzii se determina in functie de rezistenta specifica la rupere a benzii si de un coeficient de siguranta admisibil . Rezistenta specifica la rupere a benzii este = N/m pentru benzi cu insertiede bumbac de calitate obisnuita si = N/m pentru benzile cu insertie de calitate deosebita. Coeficientul de siguranta este in functie de numarul de insertii, el crescand cu acesta, datorita repartitiei inegale a efortului intre insertii. Coeficientul de siguranta are valori ridicate datorita neomogenitatii materialului si se adopta din tabelul 2.5 . Tabelul 2.5 Valorile coeficientului de siguranta ca Numarul de insertii34...56...89...1112...14 Coeficientde siguranta99,51010,511 2.2.6 Alegerea motorului electric si verificarea la demaraj Puterea necesara actionarii transportului cu banda depinde de sarcinile utile (greutatea materialului, greutatea benzii, greutatea rolelor), derezistentele la deplasare, de rezistentele pasive (oierderile prin frecare0 si se determina pe baza relatiei : unde : Fp - forta la periferia tobei de actionare [N]; v - viteza transportorului [m/s]; Si - forta in ramura ce se infasoara pe toba de actionare [N]; Sd - forta in ramura ce se desfasoara de pe toba de actionare [N]; Wa - rezistenta la infasurare pe organul de actionare [N]; - randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la toba. unde: wb- coeficient de rezistenta al tobei, wb = 0,03-0,05; k - coeficient ce depinde de unghiul de infasurare al benzii pe toba(tabelul 2.6). Rezistenta la infasurare a benzii pe toba de actionare se determina cu relatia: unde: Ka - coeficient de rezistenta la infasurare pe organul de actionare; Ka= 0,01-0,02 pentru benzi textile cauciucate; Ka=0,04-0,06 pentru benzi metalice; Si - forta in ramura ce se infasoara pe organul de actionare [N]; Sd forta in ramura ce se desfasoara de pe organul de actionare [N]. Puterea calculata cu relatia de mai sus se poate majora cu (15-20)% pentru a se tine seama si de alte rezistente suplimentare cum ar fi rezistenta la incarcare, rezistenta la descarcare in cazul descarcarii cu plug sau cu carucior. In functie de puterea rezultata se va alege un motor corespunzator, cu conditia ca puterea nominala a motorului ales sa fie mai mare sau cel putin egala cu puterea necesara calculata (Pn Pnec.). Tabelul 2.6 Valoarea coeficientului k, in functie de unghiul de infasurare Tipul tobeiUnghiul de infasurare 180190200205210220 Metalica neteda1,841,781,721,691,671,62 Captusita1,51,451,421,41,381,35 2.2.6.1 Alegerea motorului electric Motorulalesestedinseriaunitarademotoareasincronetrifazatecu rotorul in scurt circuit, de uz general, simbolizata prin grupul de litere ASI, a caror acceptie este urmatoarea: A motor asincron trifazat; S rotor in scurt circuit; I constructie inchisa (capsulata). Tipul motorului se identifica prin acest simbol urmat de un grup de cifre si o litera majuscula, pentru indicarea seriei de gabarite careia ii apartine motorul si o cifra care reprezinta numarul de poli ai masinii. De exemplu, simbolul ASI 250M-60-4 inseamna: ASI motor asincron trifazat cu rotor in scurt circuit, in constructie inchisa (IP 44); 250 M gabaritul 250 mm de la planul talpilor de fixare, iar motorul este executat in lungimea medie (exista, in general, trei lungimi pentru fiecare gabarit: S scurta, M medie, L lunga); 60 diametrul capatului de arbore in mm; 4 numarul de poli ai motorului, care indica turatia de sincronism, respectiv 1500 rot/min. Forma constructiva a motorului electric, in varianta constructie cu talpi, este prezentata in figura 2.6; in tabelul 2.7 sunt prezentate caracteristicile tehnice, iar in tabelul 2.8 sunt prezentate dimensiunile de gabarit. Fig. 2.6 Motor electric seria ASI cu fixare pe talpi Tabelul 2.7 Motoare electrice asincrone cu rotor in scurtcircuit. Caracteristici tehnice. 2p = 2n = 3000rot/min (turatie de sincronism) Tip motor Putere no -minala Pn [kW] Turatie no-minala [rot/min] Mp/Mn M max /Mn Moment de giratie (GD2 ) [N-m2] Masa [kg] ASI 71-14-20,3727001,92,20,0256,3 ASI 71-14-20,5527001,92,20,02397 ASI 80-19-20,7527501,92,20,036411,3 ASI 80-19-21,1275022,20,046512 ASI 90S-24-21,5282022,20,1219,5 ASI 90L-24-22,2278022,20,1522,5 ASI 100L-28-2328502,22,40,329 ASI 112M-28-2429102,22,40,3739 ASI 132S-38-25,5289022,20,5854 ASI 132S-38-27,5289022,20,7761 ASI 160M-42-21129301,82,21,82100 ASI 160M-42-21529301,82,22,62114 ASI 160L-42-218,529301,82,24,61126 ASI 180M-48-22229401,82,23,74156 ASI 200L-55-23029401,82,27,99206 ASI 200L-55-23729201,82,29,09230 ASI 225M-55-24529302,32,514385 ASI250M-60-25529302,32,516420 ASI 280S-65-27529502,22,428550 ASI 280M-65-29029502,12,331620 p=4n = 1500 rot/min (turatie de sincronism) Tip motor Putere no -minala [kW] Turatie nominala [rot/min] Mp/ Mn M max /Mn Moment de giratie (GD2 )' [N-m2] Masa [kg] 1234567 ASI 71-14-40,2513501,620,03366,3 ASI 71-14-40,3713501,620,04517,5 ASI 80-19-40,5513501,820,056910,1 ASI 80-19-40,7513501,82,20,056912,2 ASI 90S-24-41,1139022,20,12519 ASI 90L-24-41,5142522,20,23022 ASI 100L-28-42,214202,22,40,28027 ASI 100L-28-4314202,22,40,42032 ASI 112M-28-4414252,22,40,52042 ASI 132S-38-45,5144022,21,15059,5 ASI 132M-38-47,5143522,21,47072 ASI 160M-42-411144022,23,140103 ASI 160L-42-415144022,24,110140 ASI180M-48-418,514601,82,24,312137 ASI 180L -48-42214601,82,24,340156 ASI 200L-55-43014602,52,28,70216 ASI 225S-60-43714652,52,723365 ASI 225M-60-44514652,62,726385 ASI250M-65-45514652,62,831420 ASI 280S-75-47514702,52,753590 ASI 280M-75-49014702,52,764660 2p = 6n = 1000 rot/min (turatie de sincronism) Tip motor Putere no -minala [kW] Turatie no-minala nn [rot/min] Mp/Mn M max / Mn Moment de giratie (GD2 )' [N-m2] Masa [kg] ASI 80-19-60,378901,620,06710,6 ASI 80-19-60,559001,720,08412,3 ASI 90S-24-60,759401,820,2319 ASI 90L-24-61,194022,20,2822,5 ASI 100L-28-61,593022,20,7431 ASI 112M-28-62,294522,20,9340 ASI 132S-38-639551,821,5761 ASI 132M-38-649601,821,9372 ASI 132M-38-65,59601,822,0674 ASI 160M-42-67,59601,824,47110 ASI 160L-42-6119601,626,13115 ASI 180L-48-6159601,625,82144 ASI 200L-55-618,59701,6210,4169 ASI 200L-55-6229701,6210,2186 ASI 225M-60-6309752,42,640360 ASI250M-65-6379752,62,848430 ASI280S-75-6459802,42,672500 ASI280M-75-6559802,42,691580 ASI315S-80-6759802,22,4123690

2p = 8 n = 750 rot/min (turatie de sincronism) Tip motor Putere nomin-ala P [kW] Turatie nominala [rot/min] Mp/ Mn M max / Mn Moment de giratie (GD2 ) [N-m2] Masa [kg] ASI 100L-28-80,757051,720,3123 ASI 100L-28-81,17051,720,7435 ASI 112M-28-81,57051,720,7339 ASI 132S-38-82,27101,721,9260 ASI 132M-38-837101,722,3971 ASI 160M-42-847201,724,6689 ASI 160M-42-85,57081,724,6697 ASI 160L-42-87,57081,626,88121 ASI 180L-48-8117201,626,91146 ASI 200L-55-8157201,6211,22184 ASI 225S-60-818,573022,236340 ASI 225M-60-8227302,22,440360 ASI 250M-65-8307302,22,448430 ASI 280S-75-8377302,22,491570 ASI 280M-75-8457302,32,5101625 ASI 315S-80-8557302,32,5123690 Tabelul 2.8 Dimensiuni de gabarit ale motoarelor electrice Gabarit AAAABBBBDEHHDKL 80 1912540165100140194080-9263 90S2414050190100132245090-8303 90L2414050190125151245090-8328 100L28160522121401302860100-10370 112M28190552451401802860112-10388 132S3821668278140192388013230510452 132M3821652278178230388013230510490 160M42254703242102604211016037214608 160L42254703242543044211016037214640 180M48279703492413004811018040314642 180L48279703492793584811018040314680 200L55318753933053605511020045718760 225S553561004402864305511022556019835 225S603561004402864306014022556019865 225M553581004403114305511022556019835 225M603561004403114306014022556019865 250M60406954903494856014025059024895 250M65408954903494856514025059024895 2.2.6.2 Verificarea la demaraj La demaraj, in afara rezistentelor statice determinate de fortele utile, apar si sarcini dinamice determinate de fortele si momentele de inertie ale maselor cu miscare de translatie si de rotatie. Este necesar sa se efectueze verificarea motorului ales la suprasarcina in timpul demarajului.T Puterea dezvoltata de motorul de acionare in perioada de demaraj, va fi data de relaia: Pentru ca motorul ales sa funcioneze in perioada demarajului fara sa se supra incalzeasca, este necesar sa fie indeplinita inegalitatea: sau unde:Pn - puterea nominala de catalog a motorului electric ales [kW]; Mdem momentul dezvoltat la arborele motor in perioada demarajului [Nm]; Mmax momentul maxim pe care il poate dezvolta motorul electric, caracteristica de catalog a motorului ales [Nm]. Fortalaperiferiatobeideactionare,corespunzatoaredemarajuluiseva determina cu relatia: unde: Sd - forta din ramura ce se desfasoara de pe toba de actionare; Wa - rezistenta la infasurare pe organul de actionare. Sd si Wa sunt determinate pe baza solicitarilor corespunzatoare regimului stabil de functionare . Ca urmare a existentei sarcinilor dinamice, in perioada de demaraj forta maxima din ramura ce se infasoara pe toba de actionare va fi: Sarcina dinamica totala ce trebuie invinsa la demaraj va fi: Fora necesara invingerii ineriei reazemului cu role va fi: unde: Gr - greutatea unei role [N]; - acceleraia gravitaionala [m/s2]; v - viteza de transport [m/s]; td timpul necesar demarajului [sec.]; td = 23 sec. n - numarul total de role de sprijin din zona incarcata i zona descarcata. Fora necesar pentru nvingerea ineriei benzii i a sarcinii se determin cu relaia: unde:Gb - greutatea total a benzii [N]; Gm - greutatea materialului transportat [N]; acceleraia gravitaional [m/s2]. 2.2.7 Alegerea reductorului de turaie Reductorul de turaie se va alege n funcie de mrimea raportului de transmitere, rezultat din cinematica transmisiei mecanice, care face legtura ntre motorul electric i arborele tobei de acionare i de puterea necesara acionrii, rezultat din calculele anterioare. In figura 2.7 este prezentat schema transmisiei mecanice. 1-motor electric 2-cuplaj I 3-reductor de turaie 4-cuplaj II 5-band transportoare Fig. 2.7 Schema cinematic a transmisiei mecanice Raportul de transmitere se calculeaz cu relaia: unde:nn turaia motorului electric, nt turaia la arborele tobei. Turaia la arborele tobei se calculeaz cu relaia: unde: v viteza benzii, egal cu viteza de transport n [m/s]; Dt diametrul tobei n [m]. Caracteristicile tehnice i dimensiunile de gabarit ale reductoarelor cu una, dou sau trei trepte sunt prezentate n continuare. Fig. 2.8 Reductor cilindric cu o treapt Tabelul 2.9 Rapoarte de transmitere i puteri nominale pentru reductoarele cilindrice cu o treapt Raportul de transmitere A 80100125160200250320400500630 Puteri nomonale [kW] 25,610,921,24585165300 2,244,759,7518,537,575140290 2,54,258,61632,567121250 2,83,657,313,62854,5106218350 3,153,25611,523,647,592,5190340 3,552,725,31020,64077,5165330 42,34,58,751835,565132305415 4,523,757,1152854,5112264360 51,653,15612,124,346,297,5220334600 5,61,122,063,378,252038,782179300550 6,31,122,063,378,2516,530,763139235470 Tabelul 2.10 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu o treapt A80100125160200250320400500 B54647896116144180220270 C4350209290130140195265 D152020253030404560 E150180225300340440540680900 E1-----220270340450 F116140155190240280340410500 G85100115140180210260320380 H100112140180225280355450560 K204225280345418505680790995 KO1812142633364185236638301030 L2452983734555606958641060 1305 LO1802202653504005006207701020 M768895120145175205220270 N38505060758095130150 P56728094138150213235365 d11822303545557090110 d2283545557080100130160 d3111414182222263339 l1283658588282105130165 l242588282105130165200240 s141818222428354045 Surub fixareM 10M12M12M16M20M20M24M30M36 2.2.8 Alegerea cuplajului motor reductor Cuplajul dintre motor i reductor (poz. 2, fig. 2.7) este un cuplaj elastic cu boluri, a crui form i caracteristici tehnice sunt prevzute n STAS 5982-80. Acest tip de cuplaj este prezentat n figura 2.11, iar caracteristicile tehnice si principalele dimensiuni de gabarit n tabelul 2.15. Fig. 2.11 Cuplaj elastic cu boluri Tabelul 2.15 Cuplaj elastic cu boluri. Caracteristici tehnice i dimensiuni de gabarit Nr MaterialMn Nm Semi-cupla Semi-cupla OT60-3 d1 PC l1 P;Cl4 d4 D D1 D2 s n d dod2 123456789 1011 12131415 16 116,18,192010 11-15 37281432 886240 20,22,24 10,5 M6 2 4 225,28,3045 11-24 45331937 987148 3 32,35,38, 40 11212 13-31 55382442 10.5 M6 112 856226 442,45,48,5023615 16-41 65483452 127 100 75310 555,56500 16-54 7657336313,5 M8158 11884 8 650,63,65,7090030 32-59 90724878 180140 105 12 771,75,80,851500 32-70 112 866494 212 172 130 16 890,95,1002240 32-89 130 9659104 264 205 160 10 9110,120335040 42- 109 150 116 79 124 18,3 M12 295 236 140 4 12 10125,13047505355-124 160 136 99144 335 270 195 11140 7500 58 60-139 185 155 9516528,5 M20 400 305 215 8 12150,160 11200 6971-149 205 175 115185 440 340 245 510 13170,180 17000 6971-169 235 195 135205 28,5 M20 440 340 245 514 14190,200 25000 88 90-189 260 214 138228 41,7 M30 540 420 305 610 15220 55500 108 110-219 280 244 168258 41,7 M30 590 470 335 614 16240,250 60000 138 140-239 325 272 180290 47 M36 715 550 380 712 17260,280 80000 168 170-259 375 312 220330 47 M36 800 630 430 714 18300,320 125000 188 190- 299 400 352 260370 47 M36 900 820 490 818