Proiect 14 Oravita

SC BACA TEHNOLOGY SRLCaras-Severin, Resita, Al. Rodnei,

Nr.1, Sc. A, Ap. 7, C.P. 320209Tel : 0355/809581; 0728/315325

PROIECT TEHNIC, DETALII DE EXECUTIECAIETE DE SARCINI

pentru realizarea obiectivului de investitii

„REABILITARE RETEA DE ALIMENTARE CU APA ORAVITA SI CAPTARE APA

ZONA LACUL MARE”

Beneficiar : CONSILIUL LOCAL ORAVITACARAS - SEVERIN

VOLUMUL I

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. -

FOAIE DE CAPĂT

Denumire proiect : REABILITARE RETEA DE ALIMENTARE CU APA ORAVITA SI CAPTARE APA

ZONA LACUL MARE

Beneficiar : CONSILIUL LOCAL ORAVITACARAS - SEVERIN

Proiectant : S.C. BACA TEHNOLOGY S.R.L.Resita

J11/637/2007

Proiect nr. : 14/08/2010

Faza : PROIECT TEHNIC

Administrator : ing. Manu Gheorghe ……………..

Şef proiect : ing. Chitu Razvan ……………..

1


- Ianuarie 2010 -

COLECTIV DE ELABORARE

Şef proiect : ing. Chitu Razvan ..……………..

Proiectanti specialitate

Edilitare : ing. Chitu Razvan ..……………..

Rezistenta : drd. ing. Ghiaur Monica ..……………..

Electrice : sing. Rata Cornelia ..…………….. Drumuri : ing. Gheorghe Manu .……………...

: tehnician Bors Liliana Camelia ……………….

: tehnoredactor Kovacs Lavinia Ericha ……………….

IntocmitTehn. Bors Liliana Camelia

2


- oOo -

BORDEROU GENERAL

VOLUMUL I.

CAP A: PIESE SCRISE

1. Foaie de capăt pag. 12. Colectiv de elaborare pag. 23. Borderou piese scrise pag. 34. (1)Date generale pag. 45. (2) Descrierea generala a lucrarilor pag. 46. 2.1 Descrierea lucrarilor pag. 47. 2.2 Memorii pe specialitati pag. 98. Memoriu tehnic edilitare pag.109. Memoriu tehnic rezistenta pag.1610. Memoriu tehnic instalatii electrice pag.1911. Memoriu tehnic drumuri pag.2312. (3) Caiete de sarcini pag.2513. 1. Caiet de sarcini – Edilitare pag.2514. 2. Caiet de sarcini – Rezistenta pag.5015. 3. Caiet de sarcini – Instalatii electrice pag.7416. 4. Caiet de sarcini – Drumuri pag.8017. (4) Programul de control al lucrarilor proiectate si in curs de executie pag.9718. (5) Programul de executie al lucrarilor – grafic de executie pag.9919. (6) Planul de management de mediu pag.100-105

CAP B: PIESE DESENATE

1. Plan de incadrare in zona ; scara - 1:20.0000 1. Z2. Plan de situatie ; scara 1 : 500 01.ED – 09.ED3. Plan de situatie : captare, inmagazinare, pompare, tratare ; scara 1 : 1000 10.ED – 12.ED4. Camera captare; scara 1 : 10 13.ED5. Rezervor 2 x 50 m3 : scara 1 : 100 14.ED6. Detaliu subtarversare drum judetean ; scara 1 : 50; 1 : 20 15.ED7. Profil tehnologic ; scara 1 : 100 16.1.ED – 16.3ED8. Casa pompelor ; Scara 1 : 50 17.ED9. Detaliu hidrant subteran 18.ED10.. Casa pompelor : Instalatii hidraulice ; scara 1 : 50 19.ED11. Armare camera captare; scara 1 : 20 01.R12. Casa pompelor : armatura, izolatie; scara 1 : 100 2.1.R13. Casa pompelor : fundatie, cofraj armare planseu; scara 1 : 100 2.2.R14. Casa pompelor : cofraj, armare stalpisori; scara 1 : 100 2.3.R15. Platforma container dezinfectie; scara 1 : 100 3. R16. Armatura fundatie rezervor: scara 1 : 100 4. R17. Schema electrica monofilara; scara 1 : 100 01. I.E18. Schema electrica monofilara TABLOU; scara 1 : 100 02. I.E19. Detaliu trotuar; scara 1 : 100 ED 1. D

ÎntocmitTehn. Kovacs Lavinia Ericha

3


PROIECT TEHNIC

Prezentul memoriu tehnic se intocmeste in conformitate cu „Normele metodologiceprivind continutul cadru de organizare a licitatiilor, prezentarea ofertelor, adjudecarea contractarea si decontarea executiei lucrarilor” aprobat din Ordinul 873 din 12 noiembrie 2001 al Ministerului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, cu respectarea prevederilor HG. 28/2008 si Ordinului 863/2008.

La intocmirea proiectului au fost respectate prevederile Legii10/1995, denumita ”Legea privind calitatea in constructii.

A. PĂRŢILE SCRISE

(1) DATE GENERALE:

Denumirea obiectivului de investiţii „REABILITARE RETEA APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE” Amplasamentul

ORASUL ORAVITA, JUD. CARAS SEVERIN Titularul investiţiei

CONSILIUL LOCAL ORAVITA Beneficiarul investiţiei

CONSILIUL LOCAL ORAVITA Elaboratorul proiectului

S.C BACA TECHNOLOGY S.R.L - RESITA

(2) DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

2.1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR

In cadrul sectiunii „Descrierea lucrarilor” care fac obiectul proiectului tehnic se vor face referiri asupra urmatoarelor elemente:

a) Amplasamentul

Localitatea Oravita este situata in partea de sud vest a judetului Caras Severin,langa

paralela 45.Oravita se invecineaza spre est la 20 km cu orasul Anina,spre nord-vest la 49

km cu municipiul Resita,spre sud la 48 km cu orasul Moldova Noua.

b) Topografia Arealul pe care se dispune amplasamentul investigat, face parte din Unitatea

Dealurilor şi Depresiunilor Vestice ; formaţiunile piemontane, pericarpatice sunt limitate net, prin falii marginale, de blocuri eruptive şi cristaline, care depăşesc cuvertura piemontană cu constituţie litologică predominantă detritică, în raporturi discordante, cu minidepresiunea.

Sistemul de grabene, dislocaţiile disjunctive şi plicative, separă relieful piemontan, în cinci trepte de relief :

- dealurile acumulativ erozive (200 m NMB : dl. Prisaca, etc.) - câmpii aluvio-proluviale (200 – 150 m NMB) - terase fluviatile, lunci inundabile - sedimente de abraziune litorală, pe bordura montană.

4


Spre NE, printr-o limită tranşantă, se realizează contactul cu depozitele carbonatate din clinele vestice ale munţilor Aninei.

c) Clima şi fenomenele naturale specifice zoneiPrin particularitatea peisajului conferit de contactul zonei submontane ce bordează

munţii Aninei, cu zona dealurilor şi piemonturilor vestice, zona Oraviţa poate fi definită ca aparţinînd unui climat de tranziţie între regiunile c.f.a.x. şi c.f.b.x., cu indicatorii :

- temperatura medie multianuală : 12oC- cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor: 909,4 mm;- direcţia dominantă a circulaţiei maselor de aer: V – în luncile reci ale anului,

Coşava (vânt de tip „bora”) poate atinge intensităţi excepţionale, ce depăşesc 120 km/h; direcţia frecventă de deplasare a „cascadelor” Coşavei, este SE-NV.

Hidrografia. Hidrogeologia. Nivelul freaticCursul de apă principal, care drenează zona, este reprezentat de Valea Oraviţei,

pârâu afluent de stânga al Caraşului. Obârşia pârâului este sub şaua Marila, de aici şi până la Lacul Mare, cursul de apă urmând o vale de tip torenţial.

Din zona Lacului Mare, cursul albiei este regularizat. Suprafaţa de recepţie a pârâului este de S = 33km2, altitudinea medie pe bazin H =

303 m, lungimea totală a cursului L = 17 km.

Nivelul apelor subterane

Caracteristicile morfostructurale şi litologice ale amplasamentului, conferă condiţii improprii acumulării apelor de infiltraţie în hidrostructuri stabile, la cote care să influenţeze zona activă a fundaţiilor.

În faza de prospecţiune geotehnică a amplasamentului, nu a fost interceptat nivelul apelor subterane. Cotele la care acestea pot fi întîlnite în areal, se află în strânsă interdependenţă cu regimul precipitaţiilor. In forajele din areale limitrofe, nivelul apelor subterane s-a interceptat la -3,70-4,30-5,20mCTN.

Clasa de expunere a construcţiilor, conform N.E. 012-99, este 2a. Clasa de beton, pentru asigurarea durabilităţii, este C 16/20 sau C12/15 în cazul îndeplinirii simultane a condiţiilor : grad de impermeabilitate min. P4, raport A/C, max. 0,50.

Coeficientul mediu de permeabilitate a terenului este : K = 10-3 ... 10-4cm/sec.

Adâncimea maximă de îngheţ , fără strat protector de zăpadă pe sol în pentru zona Oraviţa, se va considera de cca. 0,70 m, în conformitate cu prevederile STAS 6054 - 77.

Cercetarea terenului. Stratificatia . Pentru stabilirea stratificatiei instalate in perimetru, a conlucrării acesteia cu

infrastructurile proiectate, s-au operat pe amplasament 4 sondaje geotehnice deschise . Din stratele elementare interceptate s-au recoltat esantioane cu structura tulburată, pentru determinari analitice specifice.

Maniera de dispunere a stratificatiei este monotona si unitară, in raporturile:

0,00 - 1,00m - umpluturi heterogene afînate,placa beton

1,00 - 1,95m - argilă prăfoasă cafeniu -cenuşie, glomerulară, potenţial contractilă

1,95 - 2,20m - argilă cafeniu-gălb., cu concreţiuni calcaroase,potenţial contractilă; neepuizat

5


Pachetul stratigrafic superior,prezintă o densă reţea de fisuri şi goluri,are aspect glomerular şi, prin sensibilitatea la variaţii de umiditate şi temperatură,îşi amplifică caracterul potenţial contractil. Se recomandă prevederea de trotuare etanşe în jurul clădirilor, aşezate pe un strat de pământ stabilizat, cu o pantă spre exterior de 5% ( vezi schema trotuar etans,din Normativ N.E.0001/96), preluarea apelor pluviale de pe acoperiş, prin burlane racordate la rigole impermeabile, cu debuşee asigurate în rigola pluviala stradala, care se va executa, conductele de alimentare cu apă, canalizare, vor fi asigurate etanş şi periodic verificate, pentru a se evita infiltrarea apei în zona activă a fundaţiilor şi apariţia fenomenului de eroziune internă, ce antrenează particulele fine.

Lucrările de sprijiniri, taluzări ( 1/1 ÷ 2/3) se vor executa conform normelor de tehnica securităţii muncii, prin masuri adecvate ,coroborate cu stratotipurile interceptate şi cotele de fundare minime recomandate. De asemenea, se vor aplica procedeele de dezactivare fizică sau chimică, a terenului de fundare, conf. normativului menţionat.

d) Geologia si seismicitatea

Seismicitatea În conformitate cu Normativ P.100 -1- 2006, zona Oraviţa se înscrie într-o zonă de hazard seismic caracterizată prin valorile de calcul : Tc = 0,7sec ; ag = 0,20 g .

Geologia Din paletarul litofaciesal al zonei, arealul ce include perimetrul analizat prezintă

următoarea succesiune stratigrafică şi geocronologică : - fundamentul stâncos este reprezentat prin roci de vârstă precambrian superior – cambrian inferior, constituite din paragnaise cu biotit şi muscovit (complexul gnaiselor micacee – seria Bocşiţa – Drimoxa).

- roci sedimentare de abraziune litorală, aflate în raporturi discordante de suprapoziţie cu primele, după o importantă lacună stratigrafică ; sunt de vârstă miocen mediu (badenian) şi reprezentate prin conglomerate polimictice, gresii calcaroase şi calcare grezoase (de Răchitova şi Vărădia), nisipuri, siltite şi argile siltice .

- roci sedimentare sarmaţian inf. (volhynian), prezente în arealul circumscris, prin orizontul inferior conglomeratic: conglomerate polimictice, gresii, gresii calcaroase, calcare grezoase, nisipuri .

- depozite superficiale deluvial - proluviale, reprezintă formaţiuni de vârstă recentă, cu extensie continuă în suprafaţă şi sunt reprezentate prin pămînturi coezive cu fracţia predominant argiloasă.

e) Prezentarea proiectului pe specialitati

Prezenta documentaţie tratează la faza de proiect tehnic lucrările pentru obiectivul

sus amintit lucrări ce vor fi supuse licitaţiei.

Proiectul conţine :

- Proiect tehnic + caiet de sarcini + piese desenate

Caietul de sarcini cuprinde următoarele capitole :

Edilitare

Drumuri

6


Electrice

f) Devierile si protejarile de utilitati afectate

In cadrul prezentului proiect nu se realizeaza devieri de retele.Toate conductele se

vor executa din teava PE-HD si se vor poza pe un strat de nisip de 10 cm grosime sub

adancimea de inghet specifica zonei respective.

Principiile care stau la baza organizării de şantier sunt :

- organizarea teritoriului şantierului, care să ducă la amplasarea raţională a construcţiilor

şi instalaţiilor provizorii, utilajelor de construcţii-montaj, a secţiilor anexe productive.

Atelierele pentru lucrări de instalaţii şi montaje se recomandă să fie amplasate

grupate, pentru că de obicei aparţin ca gestiune aceleiaşi unităţi de execuţie şi mai izolat

pentru că unele dintre ele prezintă pericol de incendiu.

Depozitele de materiale mărunte se pot amplasa oriunde, deoarece nu ridică

probleme ca volume de transport, se recomandă să fie amplasate în centrul de greutate al

consumatorilor, în magazii sau şoproane separate pentru materiale de construcţii şi

materiale de instalaţii.

Birourile şantierului se recomandă să fie amplasate în centrul de greutate al

şantierului. Organizarea de şantier porneşte de la următoarele premize :

- execuţia drumurilor din incintă ;

- împrejmuirea incintei ;

- pentru aducerea energie electrice, în diferite puncte de consum ale şantierului se

foloseşte o reţea aeriană provizorie.

Retele de distributie vor urmari trama stradala si se vor poza ingropat sub adancimea

de inghet de 0,70 m.

În timpul transportului conductelor se utilizează vehicule cu platformă care trebuie să

nu prezinte cuie sau alte protuberanţe. Conductele se leagă bine înainte de a le transporta.

Suporţii laterali trebuie să fie plaţi şi feriţi de margini tăioase.

Conductele nu trebuie să depăşească lungimea vehiculelor, cu mai mult de 5

diametrul sau 2 m, considerându-se cea mai mică valoare din cele două valori.

Transportul conductelor şi fitingurilor din PVC în timpul verii trebuie astfel efectuat

încât să se evite acţiunea directă a radiaţiilor solare asupra lor.

Când se manipulează conductele trebuie să se evite deteriorarea lor. Conductele pot

fi deteriorate prin abraziune sau contact cu obiecte ascuţite şi în consecinţă ele nu trebuie

să fie scăpare, aruncate sau trase pe sol. Ele se manevrează numai prin ridicare.

Este de preferat să se utilizeze pentru ridicarea conductelor, corpi sau benzi ţesute.

Barele, cârligele sau lanţurile metalice deteriorează conductele, dacă nu sunt utilizate

corect. Pentru a încărca şi descărca conductele cu un echipament cu furcă trebuie să se

utilizeze numai carele elevatoare cu furci simple. Trebuie să se urmărească ca furcile să nu

deterioreze conductele.

Rezistenţa la şocuri a conductelor din polietilenă este redusă pe timp foarte rece şi în

aceste condiţii trebuie avută o grijă mai mare la manipularea lor. Conductele livrate în

7


tronsoane drepte se suprapun orizontal pe suprafeţe drepte şi netede, ferite de obiecte

ascuţite, pietre sau protuberanţe, stivuindu-se pe înălţimi de maxim 1,5 m.

Conductele şi fitingurile trebuie să fie protejate de temperaturile extreme. De aceea

ele se depozitează în magazii închise, bine aerisite sau în locuri acoperite şi ferite de

acţiunea directă a soarelui sau a intemperiilor. Când conductele sunt livrate sub formă de

colaci, stocarea va fi, fie verticală, fie orizontală.

Colacii cu o dimensiune nominală mai mare de 90 cm, trebuie să fie stocaţi pe

verticală, în stive sau pe tambure.

Nu se depozitează conductele în vecinătatea combustibililor, solvenţilor, uleiurilor

sau vopselelor.

În condiţiile climatice extreme, sunt necesare exigenţele particulare de stocare, în

acest sens se va ţine seama de instrucţiunile date în fişele tehnice ale fabricantului.

Pe şantier, se stochează pe suprafeţe plane şi amenajate ; se va evita contactul

direct cu solul, folosindu-se palete.

La utilizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate, conform

reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale

armonizate cu legislaţia U.E.

Aceste materiale sunt în conformitate cu prevederile H.G. nr.766/1997 şi a Legii

nr.10/1995, privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate agrementate

pentru execuţia lucrărilor.

g) Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi provizorii

Pentru organizarea de şantier, asigurarea cu apă potabilă se va face prin racordarea

la sursele existente în zona printr-un racord cu Dn 50 mm, iar aducerea energiei electrice în

diferite puncte de consum ale şantierului se va realiza cu o reţea aeriană proprie.

Lucrările se vor face la captare,inmagazinare,dezinfectie si pompare,retea de distributie.

h) Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea

Lucrările cuprinse în prezenta documentaţie se desfăşoară pe raza localitatii Oravita

astfel :

-reţeaua de apa se desfăşoară de-a lungul străzilor ;

Accesul la gospodaria de apa se face prin drumul existent in zona.

i) Trasarea lucrărilor

Trasarea lucrărilor proiectare se face conform planurilor de situaţie.

Proiectantul va preda beneficiarului şi antreprenorului amplasamentul lucrărilor pe baza

unor procese verbale.

Traseul conductelor se materializează pe teren, prin ţăruşi amplasaţi pe ax, în

punctele caracteristice.

8


Fiecare dintre ţăruşii de ax va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe axa

traseului la o distanţă care să-i asigure împotriva degradării în timpul executării lucrărilor.

Respectarea întocmai a cotelor de pozare şi a pantelor conductei prevăzute în

proiect, prezintă o deosebită importanţă .j) Antemăsurătoarea

Stabilirea exactă a cantităţilor de lucrări executate se va efectua prin măsurători

precise, respectându-se riguros condiţiile de măsurare.

Toate cantităţile de lucrări trebuie să fie reale şi să fie înscrise în caietele de

măsurători ale şantierului, care servesc la reglementarea relaţiilor dintre constructor şi

beneficiar.

Recapitularea lucrărilor executate se va face cu respectarea condiţiilor de calitate

prescrise în norme, standarde, normative şi alte prescripţii tehnice în vigoare.

Măsurarea lucrărilor de montare a conductelor de PE si PVC se face la metru, pe

axul conductelor, scăzându-se lungimea armăturilor şi pieselor de legătură.

Piesele de legătură se măsoară la tonă.

Montarea pieselor speciale şi a controlorilor pe conducte se măsoară la bucată.

În cazul căminelor tip sau standardizate şi pentru care există articole de deviz

distincte, acestea se măsoară la bucată, având în vedere următoarele precizări:

- adâncimea căminelor se consideră de la faţa capacelor până la radier ;

- săpăturile se măsoară la mc volum de săpătură ;

- sprijinirile se măsoară la mp suprafeţe sprijinite.

Normele de muncă stabilesc timpii necesari unei formaţii de lucru pentru executarea

unei unităţi de măsură dintr-o lucrare.

Normele de muncă din culegerile de norme de timp se aplică pentru retribuirea în

acord a muncii.

Normele de deviz privind manopera (forţa de muncă) se aplică în raporturile de

decontare dintre unitatea de execuţie şi beneficiarul lucrării pentru plata lucrărilor

executate.

Plata lucrărilor se va face conform unităţilor de măsură a cantităţilor de lucrări din

listele de cantităţi de lucrări care sunt în conformitate cu planşele şi proiectele tip.

2.2. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂŢI

2.2.1 MEMORIU TEHNIC – EDILITARE

2.2.2 MEMORIU TEHNIC – REZISTENTA

2.2.3 MEMORIU TEHNIC – INSTALAŢII ELECTRICE

2.2.4 MEMORIU TEHNIC – DRUMURI

ÎNTOCMIT Proiectant de specialitate

9


ing. Chitu Razvan

2.2.1. MEMORIU TEHNIC – EDILITARE

DATE GENERALE

Localitatea Oravita dispune de sistem de alimentare cu apa dar acesta este deficitar si invechit.

Cele doua captari existente se realizeaza din surse de apa de suprafata – sursa Rau Oravita-Izvorul Rece si apa subterana – sursa Izvoare Simion si sunt caracterizate prin urmatoarele:

SURSA RÂU ORAVIŢA – IZVORUL RECE

Amplasare : Valea Oraviţei – Râu Rece

Conducte din oţel, fontă şi azbociment pe aducţiune

Bazine de capacitate colectare, captare 1,5 mc – 5,00 mc

Dimensiuni conducte aducţiune 150 mm ;

Bazin tratare 100 mc – dezinfecţie cu hipoclorit de sodiu

DISTRIBUŢIE

Conducte din oţel şi fontăa) conductă fontă 125 mm pe str. Mihai Viteazu de la nr.1 la nr.81b) conducte oţel 150 mm de pe str. Mihai Viteazu, str.Emil Gojdu, str.

Mihai Eminescu şi str. Mihai Novac, iar în continuare conductă de oţel 125 mm pe str. Piaţa Unirii în partea de sus iar în partea de jos conductă de oţel cu 110 mm cu legătură prin vană tip canea lângâ Banca Raiffeisen

Conductă din oţel cu 100 mm pe str. Damaschin Bojincă ; Presiuni disponibile în reţea 2,2 3,2 bar ; Debitul mediu al sursei este de 3,58 mc, respectiv 12,50 mc/h ; Anul punerii în funcţiune : 1966.

Avand in vedere cele prezentate mai sus si tinand cont de anii punerii in functiune si starea precara a retelelor de distributie, pentru localitatea Oravita se propune reabilitarea retelei de distributie a apei potabile si suplimentarea necesarului de apa prin realizarea unei captari de apa subterana in zona Lacul Mare aflata la circa 2.500 m de localitate.

Suplimentarea debitului de apa se va realiza pentru un numar de 2.060 locuitori.Conform studiului hidrologic aceasta captare asigura surplusul de apa necesar

stabilit la urmatoarele debite caracteristice: Qsmed = 277.35 mc/zi = 11.55 mc/h = 3.21 l/s; Qszimax = 360.55 mc/zi = 15.02 mc/h = 4.17 l/s; Qshmax = 1.009,54 mc/zi = 42.06 mc/h = 11.68 l/s; Qcalcul = 526.88 mc/zi = 21.95 mc/h = 6.09 l/s

Schema tehnologica de alimentare cu apa propusa va cuprinde:

Captarea – realizata dintr-o galerie existenta in zona Lacu Mare, din apa subterana(carst) din care captarea debitului necesar se va realiza printr-o constructie rigida de beton armat, compusa din spatii pentru filtrarea apei, decantarea debitului,

10


spatiu de incarcare si camera de vizitare. Preaplinul de la camera de captare va fi preluat de o conducta si condus la un jgheab special amenajat pentru adaparea animalelor situat in afara perimetrului de protectie sanitara.Instalatia hidraulica se va executa din otel,fonta si PE-HD si va cuprinde:

-robinet cu sertar pana si corp plat Dn 150 mm-robinet de retinere cu ventil si flansa Dn 100 mm-palnie preaplin-sorb simplu cu flanse-piese de trecere cu Dn 110 mm si Dn 150 mm.-conducta din teava de PE-HD Dn 150 mm-conducta din teava de PE-HD Dn 110 mm

Rezervorul de inmagazinare V = 2 x 50 mc – va avea o capacitate totala de 100 mc si va avea inmagazinata si rezerva de incendiu. Rezervorul va fi cilindric suprateran realizat din Polstif. Pozarea se va face pe un strat de balast iar ancorarea se va face in 2 masive de beton,intregul ansamblu se acopera cu material necoeziv si se protejeaza cu un strat de pamant pentru protectia termica a apei. Rezervorul va cuprinde conducta de preaplin, vana de golire, scara de acces din aluminiu precum si chepeng pentru acces in rezervor.

Instalatia hidraulica a rezervorului se executa pe urmatoarele ipoteze: 1. rezervor suprateran;2. alimentarea cu apa se va face prin pompare cu o conducta din

PEHD ; Dn 100 mm;3. asigura acumularea volumului de apa pentru incendiu4. distributia apei printr-o conducta cu Dn 110 mm din PEHD.5. conducta preaplin6. conducta de golire.

Unitatea de dezinfectie cu hipoclorit de sodiu(NAOCl) – dezinfectia se va realiza in rezervorul de inmagazinare nou propus prin intermediul unei instalatii de clorinare cu hipoclorit alcatuita din:1. pompa dozatoare avand Q = 0,28 l/h2. presiune 6 bar3. conexiune la furtun de plastic4. placa de baza pentru asezarea pompei pe rezervorul

din plastic5. linie aspiratie cu lungime reglabila cu regulator de ni-

vel6. rezervor din plastic inchis pentru stocarea solutie de

hipoclorit de sodium cu capacitatea de V = 100 l,D = 470 mm, H = 790 mm7. vana multifunctionala8. mixer manual9. injector de solutie de hipoclorit de sodium10. contor de apa cu releu de transmitere impulsuri la

pompa dozatoare Dn 50 mmInstalatia de dezinfectie cu hipoclorit va fi amplasata intr-un container modular metallic amplasat pe o fundatie de beton in vecinatatea rezervorului de inmagazinare, container cu dimensiunile Lxlxh = 2.98 x 2.43 x 2.59. Containerul este complet echipat si va cuprinde 1 convector electric 2KW, usa metalica exterioara, prize si intrerupator, precum si un ventilator de iesire.

11


Statia de pompare - este compusa dintr-un grup de pompare 1A +1R. Grupul de pompare va fi echipat cu 2 electropompe centrifugale verticale multietajate din inox avand urmatoarele caracteristici:

1. Q pompa = 5.93 l/s;2. H = 6.2 bar;3. P = 1.1 KW.

Instalatia hidraulica se realizeaza in totalitate din tuburi densitate cu piese de legatura imbinate prin flanse,iar pentru montarea armaturilor necesare(vane cu clapeta de sens invers) se va folosi tot imbinarea cu flanse.

Conducta de refulare SP – R 100 mc – se va realiza din teava de PEHD Pn 6 atm cu Dn 110 mm.Montarea tubului se va face subteran sub adancimea de inghet de 0.70 m,asezata pe un pat de nisip de 10 cm grosime.

Distributia – se realizeaza prin pompare. Conducta de distributie are rolul de a furniza atat apa necesara consumului casnic cat si debitul necesar stingerii tuturor incendiilor. Din rezervorul de inmagazinare apa va ajunge gravitational intr-un rezervor tampon unde se va realiza suplimentarea debitului existent. De la rezervorul tampon distributia se va realiza pe doua fire pe o parte si alta a drumului principal.distributia pe cele doua fire se va realiza printr-o subtraversare de drum in imediata vecinatate a rezervorului tampon existent. Pozarea conductelor se va face ingropat, in trama stradala, reteaua fiind dotata cu camine de vane, camine de sectionare si hidranti de incendiu exteriori cu Dn 100 mm in numar de 17 bucati, care se vor amplasa la maxim 2 m de drum si minim 5 m de cladire. Intreaga retea de distributie existenta se va executa din teava neagra de PEHD, Pn 6 atm si va avea diametrul de Dn 110 mm si L= 1.650 m. Pe retea se vor amplasa camine de vane in numar de 9 buc, instalatia hidraulica realizandu-se din conducte de polietilena cu diametre de Dn 100 mm pe care se vor monta vanele necesare. Conductele se vor acoperi si poza pe un strat de nisip de 10 cm grosime. Pe traseul conductelor de distributie la montare vor fi necesare lucrari de refacere a trotuarelor lucrari incluse in prezentul proiect. Caminele de vane se vor amplasa la intersectii de strazi. Instalatia hidraulica va cuprinde vane de linie, vane de golire si aerisire, acolo unde este cazul.

Cele doua sisteme de alimentare cu apa cel existent cu sursa de apa din captare de apa de suprafata – Rau Oravita – Izvorul Rece si sistemul de alimentare nou propus vor functiona concomitent, prin sistemul nou propus suplimentandu-se debitul de apa pentru un numar de 2.060 locuitori de pe strazile unde sistemul existent nu poate asigura necesarul de apa pentru consumul zilnic.

In plus prin sistemul nou propus se va putea asigura si volumul de inmagazinare pentru compesare si incendiu implicit asigurarea presiunilor necesare in reteaua de apa, avand in vedere ca prin sistemul de alimentare cu apa existent localitatea Oravita nu este asigurata in caz de incendiu, sursa existenta – Izvorul Rece neasigurand debitul necesar in caz de incendiu exterior de Qie=5l/s.

EXPROPRIERI

Nu este cazul.Acolo unde cu ocazia predãrii amplasamentului, se constatã cã existã, cazuri de

ocupare abuzivã a terenului, (de exemplu: garduri strãmutate ilegal, executarea ilegalã de constructii sau anexe gospodãresti etc.)

12


Consiliul Local va actiona în conformitate cu prevederile legale, pentru eliberarea amplasamentului.

ORGANIZAREA DE ŞANTIER

Conform legislatiei în vigoare, organizarea de şantier va fi analizata şi fixata de constructorul care va caştiga licitaţia de execuţie.

PROTEJAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE şi A MATERIALELOR DIN ŞANTIER

Lucrarile executate vor fi protejate prin semnalizare rutiera corespunzatoare. Se va evita lasarea timp indelungat a sapaturilor deschise sau a straturilor rutiere reconstruite.Materialele necesare executiei lucrarilor, vor fi pastrate in cadrul organizatii de santier, iar cele duse la punctul de lucru vor fi amplasate obligatoriu în afara gabaritului de liberã trecere.

In “Caietul de sarcini “ se prevad măsurile pentru protejarea lucrărilor în execuţie, inclusiv a materialelor.

MASURAREA LUCRĂRILOR

Cantităţile de lucrări, cu unitatile lor de măsură şi descrierea preţurilor, se prezintă în documentaţia de licitaţie.Se vor face masurători şi verificări dupa executarea fiecarei lucrari de construcţii, indiferent daca aceasta va fi ascunsa sau vizibila.

Decontarea lucrărilor se va face strict la nivelul cantitatilor real executate şi confirmate de catre dirigintele de şantier din partea beneficiarului.

Soluţionarea neconformitatilor, a defectelor şi a neconcordantelor aparute în fazele de execuţie se va realiza obligatoriu numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului.

IN PERIOADA DE PREGATIRE A OFERTEI, ANTREPRENORII OFERTANTI AU OBLIGATIA DE A ANALIZA şi EVALUA TOATE LUCRĂRILE şi OPERATIUNILE DE BAZA SAU INTERMEDIARE ce conduc la realizarea integrala a lucrărilor pe baza :

- LISTELOR DE CANTITATI

- MEMORIILOR TEHNICE

- CAIETELOR DE SARCINI

- DETALIILOR DE EXECUŢIE

SI în SPECIAL PRIN ANALIZA ATENTA A PARTII DESENATE A PROIECTULUI .In aceasta perioada, PANA LA TERMENUL DE CLARIFICARE , ofertantii vor

face IN SCRIS TOATE OBSERVATIILE privind eventualele lipsuri sau neconformitati din documentatii, iar proiectantul va clarifica toate aspectele ridicate şi le va aduce la cunostinta tuturor ofertantilor.

DUPA ADJUDECAREA LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE ESTE EXCLUSA MODIFICAREA SOLUŢIILOR TEHNICE CUPRINSE în PROIECT, PRECUM şi A CANTITATILOR DE LUCRARI SAU INCADRARILE STABILITE în LISTELE DE CANTITATI.

Orice neclaritate în ceea ce priveste listele de cantitati se va semnala proiectantului cu minim 15 zile inainte de licitaţie, urmand sa fie soluţionat cu minim 6 zile inaintea licitaţie.

LABORATOARELE CONTRACTANTULUI (OFERTANTULUI)SI TESTELE CARE CAD în SARCIAN SA

Antreprenorul general, care castiga licitaţia, va organiza laboratoarele de şantier şi va asigura verificarea calitaţii tuturor materialelor puse în operă precum şi a calitaţii lucrărilor executate, conform cerintelor “ Caietului de sarcini”.

13


Efectuarea de teste şi incercari în vederea certificarii calitaţii produselor sau a lucrărilor de construcţii, se vor face în laboratoarele antreprenorului de specialitate autorizat de M.L.P.T.L. – I.T.C. şi acreditat specific lucrărilor de drumuri, lucrari pedo-agro-ameliorative şi construcţii.

In lipsa acestuia, verificarile se vor efectua în laboratoare acreditate care emit documente valabile privind testarea calitaţii construcţiilor şi a materialelor utilizate la realizarea acestora. Costurile tuturor analizelor de laborator ( conform legislatiei specifice la lucrările de construcţii) se vor include în ofertele executantilor.

Toate materialele şi produsele care nu sunt realizate în baza unui STAS şi pe care antreprenorul le va pune în opera, obligatoriu vor fi insotite de :

- agrementul tehnic elaborat de institutii atestate de catre Comisia de Agrement Tehnic în Construcţii;

- certificatul de conformitate emis potrivit normelor în vigoare;La execuţie se vor respecta prevederile normelor tehnice şi a standardelor în

vigoare. Orice neconcordanţă între prevederilor proiectului şi normele tehnice în vigoare sau cele apărute ulterior elaborarii proiectului vor fi aduse în scris la cunostinta proiectantului care le va soluţiona .

Lucrările de executat vor fi supravegheate de un responsabil tehnic cu executia , atestat MLPTL şi un inspector de şantier de asemenea atestat MLPTL . Se vor respecta prevederile Legii nr. 10/95 privind calitatea în construcţii precum şi prevederile actelor normative aparute în baza acestei legi .

CURĂŢENIA PE ŞANTIER

Curăţenia pe şantier va fi respectată de către personalul şantierului, care va avea grijă să transporte pământul excedentar rezultat în urma ultimelor operaţii din tehnologia de execuţie a reţelelor de alimentare cu apă.

Pământul rezultat se încarcă în autobasculante şi se transportă la depozitul de pământ amplasat în afara localităţii.

După terminarea recepţiei provizorie a lucrărilor de alimentare cu apa, pavajul se reface şi odată cu acesta spaţiile verzi care au fost degradate.

Depozitarea materialelor se va face numai în locuri permise.

SERVICIILE SANITARE

Pentru asigurarea condiţiilor sanitare pentru personalul şantierului se vor asigura vestiare prin folosirea baracamentelor mobile şi se vor executa în incinta şantierului grupuri sanitare.

VERIFICAREA PROIECTULUI

Deoarece lucrările, care fac obiectul prezentului proiect, se incadreaza în categoria de importanta “ C ”, este necesara verificarea lui la urmatoarele categorii: A.4.1., B.2.1., D.2.1.

MǍSURI DE PROŢECTIA MUNCII şi P.S.I.

Constructorului îi revine sarcina de a respecta cu strictete pervederile legii nr. 5/65, de a instrui şi a lua pe întreaga perioada de execuţie a lucrărilor, toate masurile pentru prevenirea accidentelor de munca şi respectarea cu strictete a măsurilor de protecţie a muncii specifice lucrărilor ce se execuată.Se vor face instructajele periodice şi zilnice tuturor subordonatilor, prevazute in:

- Norme de protectia muncii prevazute de NIRD, aprobate cu ordinul nr. 8/21.05.1982, referitoare la lucrările din prezentul proiect, cum sunt:

Cap. I. Obligatii şi raspunderi ale personalului incadrat în munca, art. 24 – 37Cap. IV. Echipament individual de protectie şi lucru, art. 69,71 – 72, 74,76 – 83,98, 104 – 105,107 – 112.

14

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - Cap. V. Semnalizarea lucrărilor pe drumuri, şantiere şi în incinta unitatilor, art. 115,120 – 123, 125 – 169.Cap. XXIV Laborator pentru verificarea calitaţii materialelor şi lucrărilor de drumuri

a.) Masuri generale, art. 1003 – 1072.b.) Manipularea în laborator a substantelor otravitoare, caustice şi explozive, art. 1073 –

1076.c.) Incercarea carotelor, art. 1077 – 1080.

Cap. XXVIII Incarcarea, descarcarea, transportul, manipularea şi depozitarea materialelor.a.) Masuri generale, art. 1543, 1545, 1548 – 1553.b.) Mijloace de incarcare –descarcare şi transport, art. 1565 – 1567.c.) Incarcare –descaracre şi transportul materialului, art. 1569 – 1654.

- Norme de protectia muncii specifice activitatii de construcţii – montajTransporturi feroviare, rutiere şi navale, aprobate cu Ord. Min. Transp. Nr. 9/25.06.1982.Cap. 44 Betoane şi mortare – paragr. A, B, D, E.Cap. 53 Dispozitii generale pentru exploatarea şi întretinerea utilajelor, masinilor, instalatiilor şi mijloacelor de transport.Cap. 54 Exploatarea utilajelor, masinilor, instalatiilor şi mijloacelor de transport.

Art. 5255 – 5531, 5582 – 5790, 5941 – 6108, 6138 – 6157, 6177 – 6507.Cap. 55 Revizia tehnica, întretinerea şi repararea utilajelor, masinilor instalatiilor şi mijloacelor de transport.

Masuri privind prevenirea şi protectia contra incendiilor - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu mijloace tehnice de

stingere pentru unitatile MTTC, aprobate cu ordinul nr. 12/08.12.1980.- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea

construcţiilor şi instalatiilor, aprobate cu Decretul 290/16.08.1977.- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, elaborat şi aprobat de Minis-

terul de Interne şi MLPAT 1994.Normele şi masurile mentionate mai sus nu sunt limitative, constructorul fiind obligat sa ia orice masuri suplimentare pentru a asigura desfasurarea în siguranta a execuţiei lucrărilor.

RELAŢIILE ÎNTRE CONTRACTANT (OFERTANT), CONSULTANT ŞI ENTITATEA ACHIZITOARE (INVESTITOR).

În perioada de realizare a investiţiei, proiectantul are ca sarcină controlul periodic al lucrărilor pe bază de programare.

Investitorul exercită un control permanent asupra calităţii lucrărilor prin dirigintele de şantier. Antreprenorul se va încadra în graficul de execuţie a lucrărilor .


ing. Chitu Razvan

15


2.2.2 MEMORIU TEHNIC – REZISTENTA

DATE GENERALE

Prezentul memoriu tratează modul de rezolvare a structurii de rezistenţă pentru obiectele componente ale lucrării „Reabilitare retea apa Oravita si captare zona Lacu Mare, jud. Caraş-Severin.”.

Alimentarea cu apă, cuprinde următoarele obiecte : Captare Staţia de pompare Rezervoarele de înmagazinare Cabina de dezinfecţie.

Captarea – realizata dintr-o galerie existenta in zona Lacu Mare, din apa subterana(carst) din care captarea debitului necesar se va realiza printr-o constructie rigida de beton armat cu pereti de 20 cm grosime armat cu o retea de 8Ø 10/m.

Structura de rezistenţă este alcătuită dintr-o cuvă cu radier şi pereţi din beton armat monolit de 20 cm grosime iar la partea superioară are un planşeu din beton armat de 12,5 cm grosime, prevăzut cu un chepeng de acces.

Staţia de pompare, este o construcţie patrata cu dimensiunile în plan de 3,70 x 3,7 0 m şi înălţimea liberă de 2,10m.

Cota fundatiei se află la -1,25 m faţă de cota terenului sistematizat. Partea supraterană a construcţiei este alcătuită din pereţii din zidărie confinată din

BCA de 35 cm grosime, prevăzută cu stâlpişori din beton armat, având dimensiunile secţiunii de 25 x 25 cm iar la nivelul planşeului o centură din beton armat de 25 x 30 cm.

Planşeul este din beton monolit de 15 cm grosime, armat pe două direcţii. Diferenţa de nivel de la nivelul terenului până la cota pardoselii este preluată de o

scară din beton armat monolit cu grosimea rampei de 12 cm.

Cabina de dezinfecţie este o construcţie de tip container prefabricat care se va monta pe o platformă din beton monolit de 30 cm grosime, armată la ambele feţe cu o plasă din oţel beton tip OB 37, 8/10 cm.

Rezervoarele de înmagazinare cu capacitate de 50 mc fiecare, se vor monta semiîngropat pe un pat de nisip compactat de 30 cm grosime.

Partea supraterană a rezervoarelor se va acoperi cu balast compactat ce se va taluza.

16


Conform studiului geotehnic întocmit pentru acest proiect, fundarea obiectelor se face pe stratul de pământuri – argilă prăfoasă cafeniu -cenuşie, cu:

p conv. = 250 Kpa. Apa freatică nu a fost întâlnită în sondaje. Corecţii CB + CD la presiunea convenţională se vor calcula conform STAS 3300/2 –

anexa B – 1986.

Materiale prevăzuteÎn conformitate cu Normativul NE 012-1-2007, betoanele folosite la realizarea

structurii de rezistenţă sunt următoarele : Beton de egalizare C 8/10 ; XO (Ro) Cl 0,20 ; D max. 31 ; S2 ; CEM I÷V/A 32,5 RBeton în radiere, pereţi, platforme C 16/20 ; XC2 (Ro) Cl 0,20; D max. 31 ; S2 ; CEM II/A – S 32,5 R

Beton armat din suprastructură C 20/25 ; XC3(Ro) Cl 0,20; D max. 16 ; S3; CEM II/A – S 32,5 R

Oţel beton : OB 37- armătură constructivă;PC 52 - armătură de rezistenţă.

Laminate OL 37

Seismicitatea În conformitate cu Normativ P.100 -1- 2006, zona Oraviţa se înscrie într-o zonă de hazard seismic caracterizată prin valorile de calcul : Tc = 0,7sec ; ag = 0,20 g .

Adâncimea maximă de îngheţ , fără strat protector de zăpadă pe sol în pentru zona Oraviţa, se va considera de cca. 0,70 m, în conformitate cu prevederile STAS 6054 - 77.

Clasa de importanţă a construcţiilor este III iar categoria de importanţă este C (normală).

Măsuri de protecţia şi igiena muncii

Pe parcursul executării lucrărilor vor fi respectate următoarele regulamente şi norme- Normele generale de protecţia muncii aprobate prin ordinul nr.933/25.11.2002 al

Ministerului Sănătăţii şi Familiei, respectiv Ordinul nr.508/20.11.2002 al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale ;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii, aprobate prin Ordin nr.116/27.03.1996 ;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime, aprobate prin Ordin nr.235/26.07.1995 ;

- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – 1993, din care enumerăm capitolele :

Cap.19 – Terasamente ; Cap.22 – Turnarea betoanelor ; Cap.23 – Fasonarea şi montarea armăturilor din oţel beton ; Cap.24 – Lucrări de zidărie şi tencuieli ; Cap.26 – Construcţii din lemn ; Cap.27 – Schele, eşafodaje şi scări ; Cap.28 – Cofraje ; Cap.29 – Finisaje ; Cap.36 – Lucrări de izolaţii şi protecţie anticorozivă.

17


Bibliografia şi normele – care au stat la baza elaborării proiectului sunt :

Legea nr.50/1991 - republicată cu modificări; Legea nr.10/1995 – Reglementările de aplicare ; Normativ european NE 012-1-2007-Normativ pentru producerea betonului şi

executarea lucrărilor din beton armat şi beton precomprimat Cod de practică pentru producerea betonului CP012-1-2007 Normativ P.100-1/2006 – Cod de proiectare seismică. Partea I, Prevederi pentru

clădiri STAS 10107/0 – 90 – Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton,

beton armat şi precomprimat ; Normativ CR 1-1-3-2005 – Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra

construcţiilor ; Normativ NP 082 – 04 – Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra

construcţiilor. Acţiunea vântului Normativ NP 112 – 2004 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare

directă ; CR6-2006 – Normativ privind alcătuirea calculul şi executarea structurilor din

zidărie NP 005/2003 – “Cod pentru calculul şi alcătuirea elementelor de construcţie din

lemn ; P.118 – 99 – Reglementări privind protecţia incendiilor la proiectarea şi realizarea

construcţiilor şi instalaţiilor. NE 0001/96 – Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe

pământuri cu umflări şi contracţii mari STAS 3300/2/85 – Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe STAS-uri cu încărcări

Orice neconcordanţă între situaţia reală de pe teren şi cea prevăzută în actuala documentaţie se va anunţa în timp util proiectantul pentru luarea măsurilor necesare.

Întocmit Drd. ing. Ghiaur Monica

18


2.2.3. MEMORIU TEHNIC – INSTALAŢII ELECTRICE

1. DATE GENERALE

Prezentul proiect tratează în faza P.T., instalaţiile electrice aferente lucrării “Reabilitare reţea de alimentare cu apă Oraviţa şi captare apă zona Lacul Mare ”

La baza întocmirii documentaţiei au stat:

Tema de proiectare

Planurile construcţiei

Normele şi normativele în vigoare.

Alimentarea cu energie electrică în etapele PT+DDE se va face conform proiectului ce se va întocmi de către ELECTRICA S.A., la comanda beneficiarului şi care va fi în concordanţă cu studiul de soluţie anexat.

a . Alimentarea cu energie electrică

Reabilitarea reţelei de distribuţie a apei potabile şi suplimentarea debitului de apă necesar printr-o captare de apă subterană în zona Lacu Mare, necesită o putere electrică de 10 KW din care puterea simultan absorbită se stabileşte la 6,5 KW.

Alimentarea cu energie se va face de către firme abilitate,cărora li se va înainta tema de proiectare.Beneficiarul va solicita aviz de racordare iar Electrica va elibera avizul şi va stabili soluţia de alimentare.Menţionăm că proiectul pentru branşamentul de energie electrică nu face parte din prezentul proiectul elaborat.

Studiul de soluţie precizează un r

b . Gopodăria de apă - Instalaţii electrice exterioare şi interioare

Gospodaria de apă, amplasată într-o incintă îngrădită, cuprinde :

- Staţia de pompare

- Staţia de clorinare

- 2 bucăţi Rezervoare

Planşe executate :

- PL nr. 01/IE - SCHEMA ELECTRICA MONOFILARA (Alimentarea tabloului general, alimentarea tablourilor de control şi automatizare a Grupului de Pompare si a Staţiei de clorinare ; Iluminat exterior; Priza de pământ; Legarea la pământ a utilajelor).

- PL nr. 02/IE - SCHEMA ELECTRICA MONOFILARA TABLOU ELECTRIC GENERAL

1. Statia de pompare

19


Este compusa dintr-un grup de pompare 1A +1R.Grupul de pompare va fi echipat cu 2 electropompe centrifugale verticale multietajate din inox avand urmatoarele caracteristici:

Q pompa = 5.93 l/s;

H = 6.2 bar;

P = 1.1 KW

U = 400 V/50 Hz/ 1415 rpm

Pompele vor fi livrate cu tot cu tabloul de control şi automatizare aferent care vor asigura motorului următoarele protecţii :

protecţie la scurtcircuit

protecţie la supracurent (suprasarcină, porniri grele, blocare motor)

protecţie la minimă şi mazimă tensiune

protecţie lipsă fază (antibifazic)

protecţie la lipsă curent (înfăşurare întreruptă, contactor defect, etc)

protecţie la succesiunea incorectă a fazelor

protecţie la supraîncălzirea bobinajului

pornirea secvenţială prin intermediul presostatelor

În incinta Staţiei de pompare se amplasează tabloul electric general, TG. Acesta este alimentat printr-un cablu de energie CYABY-5 x 10 mmp, montaj îngropat.

Tabloul electric este dotat cu elemente de protecţie de tip disjunctoare (întruptoare automate fază + nul ) DPNa, precum şi cu întreruptoareautomate de tip C60N (conform planşei PL Nr 02/ IE- Schema monofilară tablou ).

Aparatajul şi tabloul vor avea grad de protecţie IP 54. Iluminatul interior se va realiza folosind corpuri de iluminat pentru medii umede tip FIPAD-218, cu un grad de protecţie IP 54. Întreruptoarele şi prizele vor fi de tip intenc, etanşe.

Pentru iluminatul intrării se va folosi o aplică etanşă , de exterior, de tip AA-105 de 100 W. Inslalaţia de iluminat şi prize se face în conductor FY, tras în tub de protecţie, montaj îngropat sub tencuială.

Aparatajul electric,cât şi părţile metalice care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care ar putea ajunge în mod accidental, se vor lega la priza de pământ prin platbandă OLZn-40 x 2,5 mm.

2 . Unitatea de dezinfectie cu hipoclorit de sodiu(NAOCl)

Dezinfectia se va realiza in rezervorul de inmagazinare nou propus, prin intermediul unei instalatii de clorinare cu hipoclorit alcătuită din:

pompa dozatoare avand Q = 0,28 l/h

presiune 6 bar

conexiune la furtun de plastic

placa de baza pentru asezarea pompei pe rezervorul din plastic

linie aspiratie cu lungime reglabila cu regulator de nivel

rezervor din plastic inchis pentru stocarea solutie de hipoclorit de sodium cu capacitatea de V = 100 l,D = 470 mm, H = 790 mm

vana multifunctionala

mixer manual20


Staţia de clorinare se va alimenta din tabloul electric general TG din Staţia de pompare,de la un întreruptor automat C60N- 40 A, prin intermediul unui cablu CYABY-5 x 4 mmp, montaj îngropat în pământ,

Instalaţia containerizată pentru dezinfecţie cu hipoclorit de sodiu este formată dintr-un container, complet echipat de către furnizor şi staţia de clorinare cu hipoclorit.Dotarea containerului presupune : 1 convector de 2 KW, 1 corp de iluminat fluorescent 2 x 36 W, 1 întreruptor şi 1 priză dublă

Pompa dozatoare 1 KW; 380 V are o linie de aspiraţie cu lungime ajustabilă, cu regulator de nivel

Instalaţia complet echipată dispune de : un contorul cu impulsuri cu control manual pentru reglarea pompei dozatoare; un injector de soluţie de hipoclorit de sodiu; un atenuator de pulsaţii echipat cu un manometru;o vană multifuncţională ; ansamblu de valve; furtun de plastic de 10 m. Alimentarea pompei se face cu cablu CYABY-5 x 2,5 mmp.

Aparatajul electric, cât şi părţile metalice care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care ar putea ajunge în mod accidental, se vor lega la priza de pământ prin platbandă OLZn-40 x 4 mm, îngropată la 80 cm sub pământ.

3. Iluminat exterior

Din TG se va alimenta prin cablu subteran-CYABY -3 x 2,5 mmp iluminatul exterior.Acesta se realizează cu corpuri de iluminat pentru lămpi cu vapori de mercur de tip PVB – 125 W , montate pe stâlpi metalici de 5 m înaltime, fixaţi în fundaţii turnate.

La subtraversarea căii de acces, cablul se va introduce în ţeavă de protecţie.

La baza stâlpilor s-au prevăzut tablouri de derivaţie şi protecţie

Prin interiorul stâlpilor, de la siguranţele fuzibile din tabloul de la bază. şi până la corpurile de iluminat, s-au tras cabluri CYY 3 x 1,5 mmp.

4. Instalaţii de protecţie împotriva şocurilor electrice-priza de pământ

Pentru protecţia personalului de întreţinere şi exploatare în incintă s-a realizat o priză de pământ (Rp < 4Ω) la care se leagă prin piese de separaţie tablourile, utilajele folosite şi stâlpi metalici pentru iluminatul exterior.

Priza de pământ se realizează cu electrozi OL Zn, L = 3 m, D = 2 ½ “ montaţi vertical în pământ până la 0,8 m faţă de capătul lor superior şi legaţi între ei prin sudură cu platbandă OLZn - 40 x 4 mm.

Legăturile de la piesele de separaţie până la utilaje şi tablouri se fac cu platbandă OLZn -25 x 4 mm, aparent pe zid în clădiri.

c . FAZE DETERMINANTE ÎN EXECUŢIA LUCRĂRILOR ELECTRICE

amplasarea tubulaturii

verificarea secţiunii conductoarelor

poziţionarea aparatajului

amplasarea tablourilor electrice

verificarea rezistenţei prizei de pământ.

d. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI P.S.I.

În timpul execuţiei lucrărilor de instalaţii electrice se vor respecta măsurile de protecţie a muncii şi P.S.I. prevăzute :

21


Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice până la 1.000 V c.a. şi 1500 V c.c. - I.7 / 2002 ;

Norme de protecţia muncii pentru transportul şi distribuirea energiei electrice aprobate - N.S.P.M. 65/1997

Norme tehnice de proiectare şi realizarea construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului - P.118/1999 ;

Norme de protecţia muncii pentru activitatea consiliilor populare - Vol. I şi II / 1988.

Se vor respecta cu precădere următoarele măsuri :

1) Pentru execuţia instalaţiilor electrice se vor utiliza numai materiale, aparate şi utilaje omologate.;

2) Este interzisă folosirea conductoarelor electrice cu izolaţie deteriorată sau înnădirea lor, fără a se completa izolaţia cu bandă izolantă.

3) Toate elementele conducătoare de curent ale instalaţiilor (echipamentelor) electrice aflate în mod normal sub tensiune vor fi inaccesibile unei atingeri întâmplătoare.

4) Elementele instalaţiilor (echipamentelor) electrice care în mod normal nu sunt sub tensiune ( de ex. carcase metalice, ţevi metalici de protecţie) dar pot fi puse sub tensiune în mod accidental, datorită unui defect în instalaţiile electrice, se vor lega la centura de împământare.

5) La lucrările efectuate de către electricieni în instalaţiile de joasă tensiune, se vor utiliza covoraşe, scule electroizolante, mănuşi şi galoşi electroizolanţi.

6) Persoanele care execută scoaterea de sub tensiune, trebuie să pună plăci avertizoare.

7) La manipulările de materiale care pot provoca tăieturi, arsuri, eroziuni, etc. se vor utiliza palmare sau mănuşi de protecţie corespunzătoare.

8) În timpul desfăşurării cablului, acesta se va manevra cu atenţie, fiind ţinut în permanenţă în mâinile protejate cu mănuşi din pânză de cort sau prin palmare.

9) La pozarea cablurilor în profile existente şi decopertate, personalul va purta obligatoriu casă de protecţie, cizme şi mănuşi electroizolante de înaltă tensiune.

10) Săpăturile în apropierea cărora se circulă vor fi marcate vizibil şi prevăzute cu mijloace de protecţie, corespunzătoare pentru prevenirea căderii mijloacelor de transport sau a persoanelor. În timpul nopţii, săpăturile vor fi prevăzute cu inscripţii luminoase sau felinare de avertizare.

11) La lucrările unde există pericolul accidentării la ochi datorită particulelor solide şi lichide (lemn, metal) se vor utiliza ochelari de protecţie şi viziere de protecţie corespunzătoare.

12) Este interzisă punerea în exploatare a instalaţiilor provizorii, indiferent de motivul care ar determina acest provizorat.

Instalaţiile electrice se vor da în exploatare numai după ce o comisie constituită în acest sens a verificat şi a constatat că acestea sunt apte pentru a putea fi puse sub tensiune.

22



sing. RATA Cornelia

2.2.4 MEMORIU TEHNIC – DRUMURI

1.GENERALITATI

Prezentul proiect tratează în faza P.T., refacerea trotuarului de pe linga drumul

national DN in Oravita ,Caras-Severin datorata lucrării de “Reabilitare reţea de alimentare

cu apă Oraviţa şi captare apă zona Lacul Mare ”.

2.REFACERE TROTUAR

Dupa pozarea tubulaturii si acoperirea santului explicate in memoriu tehnic de

edilitare se trece la refacerea trotuarului afectat.

Lungimea trotuar=1.650,00 m

Latime medie =1,50m

Pavelele vor din beton de ciment vibropresat avand clasa C18/22,5 de 4,5 cm

grosime.

Suprafata pavele = 2,475,00 mp

Se va inlocui si bordura din marginea carosabilului cu bordura din beton de ciment

prefabricata clasa C18/22,5 de 20 x25 cm pe fundatie de beton de ciment C8/10 conform

STAS 1139/87. Lungimea de bordura calculata este de 1.650,00 ml.

Trotuarul se va amenaja astfel:

-4,5 cm pavele pietonale

-4 cm nisip pilonat

-15 cm strat de fundatie din balast

Lucrarea consta in :

23

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - 1.Lucrari de terasamente-decapari partiale pina la ajungerea la cotele impuse (adica -

0,235 m fata de cota zero ) prin proeict conform STAS 2914-84 .

2.Strat de balast conform STAS 2914-84

3. Montare borduri

4. Lucrari de pavare cu pavele pietonale

Toate operatiile se vor executa conform cu caietul de sarcini . Se vor respecta

intocmai cotele impuse,adica ,cotele carosabilului drumului national ,bordura pozitionandu-

se cu 10-15 cm mai sus decat caosabilul.

Panta troturelor va fi de 2 % inspre carosabil pentru a se asigura o buna evacuare a

apelor pluviale de pe suprafata lor .

3.Lista principalelor standarde, normative si reglementari tehnice

in vigoare, care se aplica acestui proiect:

1. Legi

*** Legea privind calitatea in constructii nr. 10/1995

*** Legea apelor nr. 107/1996

*** Legea protectiei mediului nr. 137/1995

*** Legea protectiei muncii nr. 90/1996

*** Regimul drumurilor – ordonanta de Guvern nr. 43/1997

***Procedura reglementara a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului nr. 125/1996

2. Norme

***Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor – Ordinul 775/1998

***Norme de protectia muncii specifice activitatii de constructii – montaj, pentyru transporturi feroviale, rutiere si navale, elaborate de MTTc, ICPTTc, 1982

3.Standardele si reglementarile legale in vigoare

Ordonanta Guvernului nr. 43/1997

Privind regimul drumurilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 82/1998 – republicata

STAS 6400-84Lucrari de drumuri, Straturi de baza si fundatie, Conditii tehnice generale de calitate

STAS 10144/2-91Strazi, Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti, Prescriptii de proiectare

24


SR –EN 1470 -2004 (STAS 1139-87)

Borduri din beton

STAS 9095-90 Lucrari de drumuri, Pavaje din piatra bruta sau bolovani

SR-6978-95Pavaje din piatră naturală, pavele normale, pavele abnorme şi. Calupuri


Ing. Manu Gheorghe

(3) CAIETELE DE SARCINI

1. CAIET DE SARCINI – EDILITARE

A)BREVIAR DE CALCUL

I. Calculul necesarului de apă - conform SR 1343-1/2006. N = număr de locuitori.

N = 2.060

1. Norma de consum – conform SR 1343/2006 – pentru zone cu clădiri având instalaţii interioare de apă şi canalizare cu prepararea locală a apei calde:

qg -debitul specific de apă pentru nevoi gospodăreşti = 120 l/om zi

2. Debite caracteristice

Q zi med = (mc/zi)

Q zi max = (mc/zi)

Qorar max = (mc/zi)

Q zi med = 2.060 x 120 l/om zi = 247.200 l/zi = 247,20 mc/zi = 10,30 mc/h = 2,86 l/s

Q zi max = 247,20 mc/zi x 1,30 = 321,36 mc/zi = 13,39 mc/h = 3,71 l/sec.

Qorar max = 321,36 mc/zi x 2,80 ? 899,89 mc/zi = 10,41 l/s.

3. Determinarea cerinţei de apă

Cerinţa de apă Qs – se determină cu relaţia :

25


Q s med. = Ks x Kp x Qunde : Ks = 1,02 – sursă subterană

Kp = 1,10 – coeficient de pierderi în sistemul de alimentare cu apăQ s med. = 1,02 x 1,10 x 247,20 mc/zi = 277,35 mc/zi = 11,55 mc/h = 3,21 l/s.

Q o zi max.. = 277,35 x 1,30 = 360,55 mc = 15,02 mc/h = 4,17 l/s

Q o s max. = 360,55 x 2,80 = 1.009,54 mc/zi = 42,06 mc/h = 11,68 l/s.

Quz = 0,80 x Q o zi max.. = 0,80 x 360,55 mc/zi = 288,44 mc/zi = 12,02 mc/h = 3,33 l/s

4. Determinarea debitului pentru incendiu exterior

În funcţie de mărimea centrului populat şi de regimul de înălţime al clădirilor conform STAS 1343/1-1995, tabelul 3, rezultă un număr de incendii simultane

n = 1; Qie = 5 l/s.

5. Debitul zilnic pentru refacerea debitului de incendiu

Qie = (mc/h),

în care: VRI – rezerva de capăt incendiu (mc);TRI – durata pentru refacerea rezervei de incendiu = 24 h;

VRI = Vi + Vcons

în care:Vi – necesarul de apă pentru combaterea efectivă a focului.

Vi = (mc)

Qii = 0 – debitul pentru hidranţi interiori.Qis = 0 – debitul pentru stingerea incendiului cu ajutorul instalaţiei speciale.Vi = 3,6n x Qie x Te (mc).

Qie = 5 l/s – debitul pentru hidranţi exteriori.N = 1,00 – număr de incendii simultane.Te = 3 ore - durata de funcţionare a hidranţilor exteriori.

Vi = 3,6 x 1 x 5 x 3 = 54 mc.

Vcons – volumul de apă pentru consum pe durata stingerii focului.V cons = a x Qorar max x Te

unde : Qorar max = 37,49 mc/h.a = 1,00 – pentru reţelele de distribuţie care asigură la hidranţi exteriori

presiunea necesară stingerii directe a incendiului. a = 1,00 pentru reţele de distribuţie care asigură la

hidranţii exteriori presiune necesară stingerii directe a incendiului

Te = 3 ore

26


V cons. = 1 x 37,49 mc/h x 3 h = 112,47 mc

V RI = Vi + V cons. = 54 + 112,47 mc = 166,47 mc

6. Dimensionarea debitului de apă captat

Qc = Kp x Ks x Qzi max + 24 x Q RI (mc/zi)Qc = 1,1 x 1,02 x 321,36 + 24 x 6,93 = 1526,88 mc/zi = 21,95 mc/h = 6,09 l/s. Kp = 1,107. Rezervor de înmagazinare

Determinarea capacităţii rezervorului - conf.STAS 1478/1990V rez. = V inc + V comp. sau V rez = V av + V comp.

n care : V rez. = volumul total al rezervorului (mc)V inc. = volumul rezervei de stingere a incendiu V comp. = volumul de compensare ce trebuie acumulat pentru a se asigura

funcţionarea raţională a instalaţieiV inc. = Vi + V cons. - Va

în care : Vi = volumul de apă necesar stingerii tuturor incendiilor simultane - calculat conform SR 1343/1 – 2006 Vi = 54 m3

Va = volumul minim de apă cu care rezervoarele pot fi alimentare în timpul incendiului, care se determină cu relaţia

Va = 3,6 Ti q a min

în care : Ti = durata teoretică a incendiuluiTi = 3 oreq a min = debitul minim de alimentare pe timp de incendiu, determinat în

secţiunile de control situate la intrarea apei în rezervor (l/s)q a min = 4,17 l/s

Va = 3,6 x 3 x 4,17 l/s= 45,03 mc

V inc. = Vi + V cons. - Va = 54 mc + 112,47 mc – 45,03 mc = 121,44 m

Volumul de compensare

V comp. - se determină prin metoda diferenţelor cumulate a debitelor de alimentare cu apă a consumului

V comp. = a x QI

în care : a = 21,84%QI = Kp x Ks x Qzi max + 24 QRI

Vcomp = 21,84 % x 526,88 mc/zi = 115,07 mc

Volumul rezervei de avarie

V av = T av (Qmed.orar - Q’a)în care :

T av = 6 h - timpul de înlăturare a avariei.

27


Q’a = 0 - debitul de alimentare a rezervorului pe cai neavariate (mc)Q med.orar = debit mediu orar necesar funcţionarii cu restrictii

Q med orar. = = 28,84 mc/h

Vav = T av x Qmed.orar = 6 x 28,84 = 173,04 mc.

Deoarece rezervorul de compensare se va folosi pentru apă potabilă şi pentru stingerea incendiilor, la stabilirea capacităţii necesare se ia în considerare valoarea cea mai mare dintre rezerva de avarie şi stingerea incendiilor.

În acest caz : V inc. = 121,44 mc V av. = 173,04 mc

V rez = V av + V comp. = 173,04 mc + 115,07 mc = 288,11 mc

Având în vedere că soluţia adoptată, reprezintă o suplimentare a debitului actual, se va alege un rezervor cu V = 100 mc.

8. Dimensionarea conductei de aducţiune

Debitul de calcul :Qc = 6,09 l/s = 0,00609 mc/s v = 0,90 m/s.

Q =

D = = 0,0928 m

Se alege diametrul Dn 110 mm.

V = = 0,641 mc/s

Calculul pierderilor de sarcină liniare

h =

unde : = coeficient de rezistenţă a pierderilor de sarcină liniară

de frecare = 0,03 D = diametrul conductei Dn 110 mm L = lungimea c onductei L = 1 m v = viteza apei în conductă = 0,641 m/s

h = = = 0,0055 m/ml

9. Dimensionarea conductei de distribuţie

28


Debitul de calcul :Q = Q s orar max + Qie = 11,68 l/s = 5 l/s = 16,68 l/s = 0,0166 l/s

D = = 0,144 m

Se alege diametrul Dn 150 mm.

V = = 0,948 mc/s

Calculul pierderilor de sarcină liniare

h = = = 0,0091 m/ml

B)NOMINALIZAREA PLANŞELOR CARE GUVERNEAZĂ LUCRAREA;

1. Plan de situaţie 01 ED sc. 1 : 5002. Plan de situaţie 02 ED sc. 1 : 5003. Plan de situaţie 03 ED sc. 1 : 5004. Plan de situaţie 04 ED sc. 1 : 5005. Plan de situaţie 05 ED sc. 1 : 5006. Plan de situaţie 06 ED sc. 1 : 5007. Plan de situaţie 07 ED sc. 1 : 5008. Plan de situaţie 08 ED sc. 1 : 5009. Plan de situaţie 09 ED sc. 1 : 50010. Plan de situaţie – captare – înmagazinare – tratare – pompare 10 ED sc. 1 : 1.00011. Plan de situaţie – captare – înmagazinare – tratare – pompare 11 ED sc. 1 : 1.00012. Plan de situaţie – captare – înmagazinare – tratare – pompare 12 ED sc. 1 : 1.00013. Cameră captare – izvor – instalaţii hidraulice 13 ED sc. 1 : 2014. Rezervoare 2 x 50 m3 14 ED sc. 1 : 10015. Subtraversare drum 15 ED sc. 1 : 5016. Profil tehnologic 16 ED sc. 1 : 10017. Casa pompelor plan şi secţiuni 17 ED sc. 1 : 5018. Plan de situaţie – gospodărie apă 18 ED Sc. 1 : 50019. Casa pompelor – instalaţii hidraulice 19 ED sc. 1 : 5020. Detaliu hidrant subteran 20 ED

C)PROPRIETĂŢILE FIZICE, CHIMICE, DE ASPECT, DE CALITATE, TOLERANŢE, PROBE, TESTE ŞI ALTELE ASEMENEA, PENTRU MATERIALELE COMPONENTE ALE LUCRĂRII, CU INDICAREA STANDARDELOR;

Reţelele de distribuţie se vor executa din ţeavă de polietilenă neagră de înaltă densitate Pn = 6 atm.

Conductele din PE pot fi furnizate sub formă de bare sau în colaci (liber sau pe tamur).

Verificarea calităţii la primirea în depozitele şantierului a materialelor şi echipamentelor se realizează prin :

29


- sondaje – pe loturi de sortimente la materiale ; - măsurători – probe directe pe şantier – probe de etanşeităţi la armături şi de presiune (egală cu de 1,5 ori presiunea de regim) la armături şi piese de legătură ;

- bucată cu bucată în capul echipamentelor (aparatelor de sudură ptr. PE).Rezultatul verificărilor şi a determinărilor efectuate se compară cu : - prevederile proiectului ; - certificatele de calitate ale producătorului.

Se va examina starea tehnică, respectarea dimensiunilor, existenţa tuturor părţilor componente. Se va respecta Indicativ ST 023 – 99. Ţevile de polietilenă se vor procura sub formă de bare de 6 – 8 – 12 m lungime, durata de viaţă a ţevii este de 50 ani, la încărcarea = 63 kgf/cmp şi la temperatura de 20oC.

Tehnologia de execuţie a reţelelor din ţevi şi fitinguri din polietilenă neagră de înaltă densitate este simplă, uşor de realizat, asigurând o productivitate ridicată, eficientă, siguranţă în exploatare şi durabilitate mare.Pentru montarea ţevilor pot fi utilizate fitinguri de tipurile : cu etanşare prin strângere şi compresiune pe peretele ţevii, de tipul cot, teu de reducţie (simplă sau mixtă – cu trecere la metal) ; cu îmbinare prin sudură cap la cap de tipul cot, curbă, teu, reducţie, cap de flanşă.

Avantajele ţevilor din polietilenă neagră de înaltă densitate :

economicitate (faţă de materialele tradiţionale, la performanţe egale, costul este net inferior) ;

tehnologia de montare pentru instalaţii subterane sau aparente este sigură şi nu comportă riscuri ;

greutate redusă şi flexibilitate ; rezistenţă ridicată la lovituri, sarcini mecanice, uzură, agenţi atmosferici ; rezistenţă ridicată la temperaturi mult mai mici de 0oC ; îmbinările se execută uşor şi rapid, prezentând o etanşeitate perfectă ; pierderile de presiune sunt foarte scăzute la trecerea fluidelor, datorită feţei interioare

complet lise a conductelor ; posibilitatea de a realiza elemente cu o precizie dimensională greu de obţinut în cazul

materialelor tradiţionale ; posibilitatea de producere industrializată la o calitate constantă, verificată şi garantată

de producător ; nu permite aderarea crustelor de săruri, calcar sau microorganisme ; polietilena nu este afectată de lumină ; polietilena este insipidă, inodoxă, netoxică, inertă şi insolubilă.

Ţevile din polietilenă neagră de înaltă densitate vor fi de tip 312 Uni 76 11 76 15.Ţevile din polietilenă vor avea marcate cu vopsea : clasa de importanţă, marca de

fabricaţie a întreprinderii producătoare, diametrul interior şi grosimea pereţilor, semnul organului de control al calităţii.

Armăturile montate în căminele de vizitare vor avea Pn ) 6 atm.Robinetele vor fi cu sertar pană şi corp plat, de tip TM M 5313 NF.

D) DIMENSIUNEA, FORMA, ASPECTUL ŞI DESCRIEREA EXECUŢIEI LUCRĂRII;

Amplasarea reţelei de apa se face având în vedere :

folosirea optimă a terenului pentru asigurarea posibilitatii de racordare la reteaua de canalizare ;

realizarea unor distanţe minime pentru consumatorii importanţi ;Se urmăreşte amplasarea reţelelor în afara părţii carosabile ori de câte ori este

posibil. Toate lucrările cuprinse în prezenta documentaţie sau dimensionate pentru debitul de apă de 6,09l/s, s-au determinat conform breviarului de calcul anexat.

Sistemul de alimentare cu apă cuprinde :

30


captare galerie

rezervoare de inmagazinare 2 X 50 mc;

staţie clorinare containerizata ;

statie de pompare 1+1

reţea de distribuţie.

Înmagazinarea (rezervor de 2X50 mc)

Realizarea instalaţiilor hidraulice se execută pe următoarele ipoteze : - rezervor suprateran ;- alimentarea se face gravitaţional ;- asigură acumularea volumelor de apă necesare pentru următoarele funcţiuni:

capacitate de compensare orarăcapacitate ptr. rezerva de incendiuconductă preaplinconductă de golireconductă racord PSI

Înainte de execuţia instalaţiilor hidraulice propriu-zise se va urmări :- În timpul execuţiei rezervorului de către constructor, dacă s-a montaj cofrajul

peretelui despărţitor al başei rezervorului de camera vanelor, a pieselor de de trecere etanşe, conform proiectului, în numărul, diametrele şi tipul prevăzute în proiect. Se va urmări ca axele acestor piese de trecere să fie perpendiculare la viitorul perete şi la cotele şi poziţiile prevăzute în proiect.

- Se urmăreşte să fie executate piesele de trecere etanşă a conductelor prin pereţii camerei de vane la poziţiile şi de tipul prevăzut în proiect ;

- Se urmăreşte să se prevadă în planşee şi pereţi, piesele de prindere pentru bridele de susţinere a conductelor prevăzute în proiect, în momentul construirii acestora.

După controlul existenţei pieselor de trecere etanşe prin pereţi şi planşee şi a pieselor de prindere pentru bride şi suporţi, se trasează axul conductelor, coturilor şi altor repere.

Se măsoară lungimea reperelor conform tabelului de piese speciale din proiect.După execuţia a cât mai multor repere conform proiectului, acestea se amplasează

provizoriu la locurile corespunzătoare, prinzându-se provizoriu în flanşe, şuruburi şi bride. După prinderea tronsoanelor principale, se fixează tronsoanele de legătură între acestea.

Pentru aceasta la tronsoanele existente, terminate, prin flanşe se montează câte o contraflanşă (cu garnitura aferentă) prin şuruburi la care se sudează pe loc prin câteva puncte piesa care urmează (cot, teu sau ţeavă). Apoi se sudează la bancul de lucru definitiv şi se face proba de presiune la banc a tronsoanelor. După aceste operaţii se trece la montarea definitivă a tronsoanelor.

Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis şi îmbinate cu flanşă.Se efectuează prona de presiune finală şi de funcţionalitate.Se efectuează apoi protecţia anticorozivă exterioară a conductelor şi aparatelor,

armăturilor, conform documentaţiei economice.

Proba de funcţionalitate şi sondaj a instalaţiilor hidraulice în regim de lucru.

Aceste probe se execută cu rezervorul plin de apă, la capacitatea maximă.Se urmăreşte în decurs de 36 ore, pe lângă probele specifice rezervorului propriu-

zis, următoarele : - inexistenţa nici unei infiltraţii de apă din rezervor în camera vanelor, prin peretele

despărţitor sau pe lângă piesele de trecere etanşă ; - inexistenţa scăpărilor de apă prin garniturile pieselor de trecere etanşă ;

31


- inexistenţa scăpărilor de apă prin armăturile de închidere aflate în poziţie închis sau pe lângă garniturile flanşelor sau armăturilor :

- funcţionarea corectă a robinetelor cu ventil şi plutitor prin scăderea nivelului apei din rezervor (deschiderea vanelor de golire) ;

- funcţionarea corectă a tuturor vanelor prin manevrarea acestora de la închis la maximum deschis ;

- funcţionarea conductei de preaplin prin umplerea peste limita de preaplin a rezervorului ;

- funcţionarea sorbului prin deschiderea vanelor corespunzătoare şi observarea debitului evacuat ;

Staţia de pompare – staţie clorare

Execuţia tuturor fundaţiilor utilajelor la cotele din proiect (în proiectul de rezistenţă şi instalaţii) :

se urmăreşte ca poziţiile fundaţiilor faţă de pereţii încăperilor să corespundă cotelor indicate ;

se urmăreşte să se respecte înălţimea acestor fundaţii, raportată la pardoseala încăperilor respective ;

se urmăreşte ca şuruburile de fixare ale electropompelor să fie înglobate în fundaţii la turnarea betonului ;

se urmăreşte vibrarea puternică a betonului de marcă, corespunzător, în jurul pieselor de trecere, neadmiţându-se montarea acestora după turnarea peretelui şi nici remedieri ulterioare ;

se urmăreşte să se prevadă de constructor în planşee şi pereţi a pieselor de prindere, a bridelor de susţinere a conductelor şi aparatelor ;

se execută un control al materialelor şi aparatelor, al armăturilor şi utilajelor înainte de începerea execuţiei.

La aparatele de măsură şi control montate de executantul instalaţiei, se va verifica existenţa sigiliului şi a buletinului de verificare emis de metrologie. Materialele cum sunt armăturile, aparate de măsură, pompe se păstrează în magazii închise. După verificările arătate mai sus, se trece la execuţia instalaţiilor hidraulice propriu-zise.

Prin punctele de sudură se constituie tronsoane de legătură între armături (robinete) şi tronsoanele montate anterior. Se verifică corectitudinea amplasării şi montării (provizorii) a robinetelor.

Se marchează cu vopsea numerotându-se toate tronsoanele astfel constituite şi se demontează parţial câte unul, două tronsoane care se sudează definitiv pe banc în şantier (tronsoanele au fost iniţial constituite prin puncte de sudură).

După executarea sudurilor pe contur (de rezistenţă şi etanşeitate) se efectuează pentru fiecare tronson pe şantier o probă de etanşeitate, apoi tronsoanele se bitumează în interior, dacă aceasta este prevăzut în proiect (lista de cantităţi de lucrări).

Tronsoanele sudate definitiv se montează în instalaţii, extrăgându-se celelalte tronsoane pentru sudarea pe contur, probă şi bitumare (dacă este cazul). După efectuarea acestor operaţii se montează definitiv toate tronsoanele, utilizându-se garniturile de etanşare la flanşe şi modificându-se toate şuruburile la flanşe, armături.

După verificarea corectitudinii montajului se efectuează o probă de presiune şi funcţionalitate generală. În final se protejează anticoroziv toate armăturile prin grunduire, vopsire, etc. conform proiectului. Se vor vopsi în culori diferite fiecare, funcţie sau traseu al apei sau aerului.

Se efectuează reglajele necesare din manevrarea robinetelor şi se face o probă de funcţionalitate în regim normal. Înainte de darea în exploatare a instalaţiei hidrotehnice, toate ţevile şi armăturile se vor spăla şi dezinfecta cu cloramină.

Se va verifica funcţionarea (deschiderea – închiderea) robinetelor, oprirea şi pornirea pompelor. După verificarea corectitudinii montajului se efectuează proba de presiune.

32


Se montează aparatele de măsură şi control. Se efectuează reglajele necesare şi se execută o probă de funcţionare în regim manual şi automat.

Reţea de distribuţie

Reţelele de distribuţie se vor executa din ţeavă de PE neagră de înaltă densitate, cu Pn 6 atm. cu următoarele diametre şi lungimi :

- 110 mm L = 1.650 m.

Amplasarea reţelei de distribuţie se face având în vedere : - folosirea optimă a terenului pentru asigurarea presiunii de serviciu ; - realizarea unor distanţe minime pentru consumatorii importanţi ; - realizarea de regulă a unor reţele inelare închise care să poată asigura alimentarea

cu apă a fiecărui punct de reţele din două părţi.Se urmăreşte amplasarea reţelelor în afara părţii carosabile ori de câte ori este

posibil. Reţelele de distribuţie trebuie să asigure debite de calcul, la presiunile de serviciu pe toată lungimea ei.

Prin “presiune de serviciu” se înţelege presiunea minimă care trebuie realizată în reţeaua exterioară de distribuţie, pentru a se asigura alimentarea cu apă a consumatorilor. Presiunea admisă în reţelele de distribuţie este de regulă 0,70 – 6 bar.

Pe toate ramificaţiile se prevăd vane de secţionare, la punctele cele mai joase ale conductelor se prevăd vane de golire. Aceste vane se vor monta în cămine de vane acoperite cu capac carosabil.

Tehnologia executării conductelor din P.E., comportă următoarele faze şi operaţiuni: executarea lucrărilor de organizare de şantier. pregătirea traseelor pentru reţele (curăţirea lor) şi amenajarea acceselor dealungul

traseului pentru aprovizionarea şi manipularea materialelor. transportul ţevilor, tuburilor şi celorlalte materiale legate de execuţia reţelelor pe

traseu. asamblarea şi sudarea ţevilor. săparea şanţurilor. probarea conductei (etanşeitate şi presiune pe secţii sau tronsoane). umplerea şanţului, compactarea, nivelarea traseului conductei şi normarea lui. spălarea şi dezinfectarea conductelor. aşezarea unui strat de nisip de 10 cm grosime. recepţia generală a lucrărilor.

La toate fazele importante de execuţie ca de exemplu la : realizarea patului conductei (nivelarea fundului şanţului), încercările cordoanelor de sudură, la toate probele pneumatice şi hidraulice, la probele finale de presiune a conductelor, executarea umpluturilor, etc. se vor încheia procese verbale între beneficiar şi executant.

E) ORDINEA DE EXECUŢIE, PROBE, TESTE, VERIFICĂRI ALE LUCRĂRII;

Trasarea şi nivelementul

Înainte de trasare, executantul va controla pe proprie răspundere dacă calitatea materialului este cea prevăzută în proiect.

Înainte de începerea lucrărilor, executantul va materializa pe teren traseul conductei, conform planşelor din proiect, marcând punctele caracteristice prin ţăruşi. Traseul astfel materializat se confirmă de beneficiar, de-a lungul aliniamentelor se vor bate ţăruşi din 50 în 50 m, de o parte şi de alta a traseului, la o distanţă suficientă pentru a rămâne nedeplasaţi în timpul lucrărilor, la materializarea axului conductei în timpul execuţiei lucrărilor.

33


Determinarea adâncimii tranşeii se face în funcţie de concepţia reţelei, de proprietăţile conductei şi de dimensiunile ei ca şi de condiţiile locale, cum ar fi proprietăţile solului şi combinarea sarcinilor statice şi dinamice.

În general, se consideră că adâncimea de acoperire (de deasupra conductei) pentru conductele montate sub zona de trafic să fie de minim 600 mm.

Trebuie evitată plutirea accidentală a conductei în zonele unde pânza freatică este la adâncime mică. În general este recomandat să nu se sape o tranşee cu mult timp înainte de a monta conducta şi de a astupa groapa, imediat după montarea conductei.

În caz de îngheţ este necesar a se proteja fundul tranşeii pentru a nu rămâne stratul de sub conductă îngheţat.

Înainte de începerea lucrărilor de execuţie a sudurilor este necesară desfacerea pavajelor şi nivelarea suprafeţelor din jurul tranşeii pentru a se asigura indepăstarea completă şi rapidă a apelor din precipitaţii sau din alte surse.

Săpătura se va executa manual. Este interzis a se lăsa tronsoanele deschise mai mult timp, decât cel strict necesar prevăzut în graficul de lucru.

Materialul excavat trebuie să fie depozitat la o distanţă de minim 0,5 m de marginea tranşeii. Distanţa şi înălţimea taluzului nu trebuie să pună în pericol stabilitatea excavării.

Sudarea ţevilor

Sudurile ţevilor de polietilenă se vor face conform următoarelor criterii generale de sudură :

Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor de sudat, trebuie să fie compatibile între ele. Compatibilitatea trebuie să fie certificată de constructorul de ţevi sau de racorduri.

Grosimea pereţilor sau diametrelor ţevilor sudate trebuie să fie egale.Sudarea trebuie realizată cu respectarea următoarelor condiţii :

în caz de umiditate, vânt sau temperatură joasă (sub zero grade) zona în care se sudează trebuie acoperită cu un cort de protecţie încălzit, astfel putându-se executa şi la temperaturi critice ; sunteţi sfătuiţi, deci, să faceţi câteva probe de sudură, în cazul unor amenajări, pentru a verifica dacă măsurile luate sunt suficiente ;

temperatura părţilor terminale ale ţevilor trebuie să fie uniformă la momentul sudării (protecţie contra radiaţiei solare directe) ;

capetele ţevilor de sudat trebuie să fie curate şi menţinute aşa până la sudare ; în timpul sudării şi a celorlalte faze ale ciclului (mai ales răcire), nu trebuie să fie

aplicată nici un fel de solicitare mecanică asupra îmbinării ; extremităţile ţevilor care nu sunt implicate în sudură trebuie să fie închise cu dopuri

pentru a evita răcirea îmbinării datorate tirajului natural al aerului la trecerea prin ţevi ; sunteţi sfătuiţi să sprijiniţi pe role partea ţevilor care rămân în afara aparatului pentru a

uşura mutarea sa.

Procesul de sudură se desfăşoară în mai multe etape, descrise în cele ce urmează pe baza diagramei “FORŢA/TIMP”.

Operatorul trebuie să fixeze zona terminală a ţevilor de sudat cu ajutorul unui dispozitiv având grijă să fie respectate alinierea axelor celor două capete cilindrice. Prin operaţia de frezare se realizează curăţirea suprafeţelor de sudat şi cuplarea lor perfectă.

Se poate trece la prima fază a procesului de sudare, numită de adaptare. Ea este definită de valoarea forţei de adaptare şi duce la formarea marginii de potrivire.

Forţa de adaptare coincide cu forţa de sudură şi este stabilită de prevederile directivei germane DVS 2207. Prin intermediul contactului între capetele ţevilor şi termoelemente se creează două margini separate de material plastic topit a căror înălţime depinde de suprafaţa ţevii.

Faza a doua, numită de încălzire, este definită de valorile de forţă şi de timp necesare pentru completarea şi omogenizarea interferenţei între ţevi. Valoarea forţei este

34

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - suficientă ca să garanteze simplul contact între ţevi şi termoplacă. În această fază nu este modificată înălţimea marginii de adaptare. Este necesară ca la trecerea dintre prima fază şi cea de-a doua ( de la forţa de adaptare la cea de încălzire) să nu se încerce desprinderea suprafeţei calde a ţevii determoelement.

Urmează acum faza a treia, în care după ce am separat ţevile, se extrage termoelementul pentru a se realiza contactul direct între suprafeţele de sudat. Această fază este numită de schimb.

Cea de a patra fază şi ultima constă în aplicarea graduală a forţei de sudare asupra ţevilor, menţinerea constantă pentru un interval de timp necesar pentru a garanta răcirea gradată şi completă a sudurii. Valorile înscrise în tabel sunt : timpul de creştere a forţei (de la zero la valoarea maximă), valoarea maximă a forţei de sudură şi timpul minim de răcire a sudurii.

Odată străbătut acest interval de timp, în care locul unde s-a produs joncţiunea nu trebuie să fie supus la nici un fel de solicitare mecanică, putem considera că s-a încheiat procesul de sudare.

Se poate deci, proceda la scăderea presiunii, la deblocarea aparatului şi implicarea acestuia într-un proces de sudură.

Pentru sudură, vă sfătuim să completaţi “PROTOCOLUL SUDURII” (Anexa 3), în care trebuie indicate :

numele operatorului şi a societăţii care a executat sudura ; modelul şi numărul de înregistrare al aparatului cu care s-a executat sudura ; temperatura mediului şi situaţia atmosferică ; diametrul nominal şi grosimea peretelui ţevii ; înălţimea marginii vizibile la sfârşitul operaţiei de sudare, timpi de încălzire şi de răcire.

Săpăturile se execută în spaţii limitate cu sprijiniri. În lungul săpăturilor se vor monta parapete şi podeţe precum şi indicatoare de semnalizare a lucrărilor.

Conducta de apă se va spăla şi dezinfecta cu o soluţie de clorură de var cu o doză de 89 g/mc.

Apa pentru dezinfecţie va sta în racorduri 48 ore, după care se execută spălarea şi dezinfectarea conductelor.

F) STANDARDELE, NORMATIVELE ŞI ALTE PRESCRIPŢII, CARE TREBUIE RESPECTATE LA MATERIALE, UTILAJE, CONFECŢII, EXECUŢIE, MONTAJ, PROBE, TESTE, VERIFICĂRI;

SR 1343/2006 - determinarea cantităţii de apă

STAS 1343-1-1995 - determinarea cantităţii de apă pentru centre populate

STAS 1478-990 - alimentare cu apă construcţii civile şi industriale

STAS 4163-988 - reţele exterioare de distribuţie

STAS 695-1980 - hidranţi subterani

STAS 3479-1980 - hidranţi de suprafaţă

STAS 4163-2-1996 - alimentare cu apă, reţele de distribuţie-prescripţii de calcul

STAS 4163-3-1996 - alimentare cu apă, reţele de distribuţie-prescripţii de execuţie şi exploatare

STAS 8591/1-1991 - amplasarea în localităţi a re\elelor edilitare

STAS 9821/5-1975 - măsurători terestre,trasarea pe teren a reţelelor de conducte,canale,cabluri

STAS 9570/1-1989 - marcarea şi reperarea reţelelor de conducte şi cabluri in localităţi

35

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - STAS 10898-1985 - alimentare cu apă şi canalizare – termonologie

STAS 185/2-1984 - fitinguri şi piese auxiliare pentru conducte

g) CONDIŢIILE DE RECEPŢIE, MĂSURĂTORI, ASPECT, CULORI, TOLERANŢE ŞI ALTELE ASEMENEA

Recepţia reţelelor se face de dirigintele şantierului cu delegatul constructorului. Pentru fazele determinante ale reţelelor la recepţie se vor verifica procesele verbale.

La recepţia lucrărilor de canalizare menajera se vor verifica şi lucrările anexe de pe reţele caminele de vizitare. Toate defectele constatate se vor remedia.

GENERALITATI

1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele condiţii de calitate pe care trebuie să le îndeplinească lucrările de construcţii, precum si verificările ce trebuiesc efectuate pentru a se constata dacă aceste condiţii au fost îndeplinite.

2. Respectarea condiţiilor tehnice de calitate trebuie urmărite în primul rând de şefii formaţilor de lucru si de personalul tehnic anume însărcinat cu conducerea lucrărilor, în cadrul activităţii sale de îndrumare si supraveghere. Separat de acestea, se efectuează verificări:

a) pe parcursul executării, pentru toate categoriile de lucrări ce compun obiectele de investiţii, înainte ca ele să devină ascunse prin acoperire cu (sau înglobate) in alte categorii de lucrări sau elemente de construcţii;

b) la terminarea unei faze de lucrări;c) la recepţia preliminară a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investiţii.

Verificările de la poz. a şi b se efectuează conform “Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii si recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii, precum şi pentru recepţia terenului de fundare, fundaţiilor şi structurilor aprobate cu ordinul nr. 20 / 1997 de IGSIG, iar cele de la poz. c, conform reglementarilor în vigoare privind recepţia obiectivelor de investiţii.

3. Toate condiţiile tehnice de calitate cuprinse în prezenta lucrare sunt extrase din prescripţiile tehnice de proiectare, execuţie si recepţie, în vigoare la data elaborării sale. Listele complete ale acestor prescripţii sunt cuprinse în indicatoarele de standarde publicate anual de IRS şi în listele normativelor tehnice în vigoare publicate anual în Buletinul Construcţiilor. Principalele prescripţii tehnice, aplicabile la verificările din prezenta lucrare, sunt menţionate la fiecare capitol în parte.

4. Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul conformării corespondenţei acestora cu proiectul, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile prevăzute de acestea.

Dispoziţiile de şantier, date de beneficiar şi proiectant - cu respectarea normelor legale în vigoare - au aceeaşi putere ca şi proiectul de execuţie, din punct de vedere al verificărilor efectuate.

5. Frecvenţele verificărilor sunt menţionate în prescripţiile tehnice. În cazuri speciale, proiectantul poate prevedea - în mod justificat - mărimea acestor frecvenţe.

6. În toate cazurile în care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau încercare efectuata pe parcurs, referitoare la rezistenţa, stabilitatea, durabilitatea sau funcţionalitatea lucrării, depăşeşte în sens deplorabil abaterile admisibile prevăzute în proiecte sau în prescripţiile tehnice, decizia asupra continuării lucrărilor nu va putea fi luată decât pe baza acordului dat în scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.

7. Este cu desăvârşire interzis a se proceda la executarea de lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte ale structurilor de rezistenţă sau care să împiedice accesul şi repararea corectă sau consolidarea acestora. 8. În cazul în care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrări sau la recepţiile preliminare), în scopul obţinerii de date asupra corectitudinii verificărilor si înregistrărilor

36

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - efectuate pe parcurs, se va proceda astfel:

- dacă un singur rezultat este necorespunzător, se mai efectuează încă un număr egal de sondaje ;

- dacă un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzător, toate verificările prevăzute în prescripţiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refăcute, cu aceleaşi metode sau cu alte metode care să dea rezultate echivalente.

9. La cererea preşedintelui comisiei de recepţie preliminară a obiectului, întreprinderea executanta va întocmi o prezentare sintetică a tuturor verificărilor şi încercărilor efectuate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări, prezentare care trebuie să cuprinsă pe scurt:

- date asupra frecvenţei verificărilor şi probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, în comparaţie cu prevederile prescripţiilor tehnice;

- lista încercărilor suplimentare efectuate pentru cazurile în care probele de control prescrise au dat rezultate nesatisfăcătoare, precum şi măsurile aplicate în cazurile în care aceste rezultate s-au modificat ;

- lista şi descrierea sumară a remedierilor efectuate cu descrierea succintă a cauzelor care le-au făcut necesare.

Această prezentare, împreuna cu documentele primare de verificare (registre de procese-verbale de lucrări ascunse, fişe, buletine de încercări, etc.), trebuie să furnizeze comisiei de recepţie - împreună cu sondajele sale proprii - dovada indubitabila că lucrările executate se înscriu în condiţiile de calitate prevăzute în proiecte si prescripţii tehnice specifice, în limitele abaterilor admisibile.

10. Pentru recepţia preliminară sau finala a obiectivelor de construcţii, cu instalaţii aferente, proiectantul va prezenta la cererea comisiei de recepţie nota prevăzuta de reglementările în vigoare, cuprinzând precizările asupra aplicării proiectului, observaţiile sale asupra calităţii lucrărilor, punctul său de vedere asupra condiţiilor în care recepţia poate fi admisă, confirmarea îndeplinirii obligaţiilor de predare a indicaţiilor asupra normalei ei folosiri şi exploatări.

11. Comisia de recepţie este obligata a cerceta existenta documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi care privesc verificările de calitate şi încercările efectuate anterior precum şi documentele privind cazurile prevăzute la pct. 6.

În toate cazurile privind elementele structurale de construcţii sau instalaţii, în care aceste documente lipsesc sau consemnează verificări efectuate cu o frecventa mai mică decât acea prevăzută în proiecte şi prescripţii tehnice, sau în care rezultatele nu corespund condiţiilor de calitate prescrise, comisiile de recepţie preliminară nu pot admite recepţia decât dacă - prin încercări şi cercetări suplimentare directe, sau prin expertize tehnice - se dovedeşte că obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat şi executat şi că poate fi exploatat în condiţii normale. În toate celelalte cazuri, comisia de recepţie preliminară este obligata a proceda conform reglementărilor privind efectuarea recepţiilor.

12. Procedee de verificare. În funcţie de momentul efectuării verificărilor, acestea se refera la :

a)Determinarea - prin măsurători - a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi modului de rezemare;

b)Existenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor, semifabricatelor şi aparatelor utilizate;

c)Efectuarea încercărilor şi probelor impuse de proiect şi prescripţiile tehnice, întocmirea documentelor cu rezultatele acestora precum şi a proceselor - verbale de lucrări ascunse.

d)Examinarea existentei şi conţinutului documentaţiilor şi proceselor-verbale menţionate mai sus precum şi a sintezelor şi concluziilor acestora.

e)Verificarea directa prin sondaj şi efectuarea de încercări suplimentare, în vederea formării convingerii organelor de control şi comisiilor de recepţie asupra corectitudinii si valabilităţii documentelor încheiate anterior.

37


13. Principalele condiţii de calitate şi verificările de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrări, în “Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” Indicativ C. 56 - 1985.

14. Noile prescripţii apărute după publicarea acestei lucrări ca şi orice modificări ulterioare în cuprinsul celor existente vor fi obligatoriu respectate chiar dacă nu concordă cu prevederile din lucrare.

În consecintă utilizatorii prezentei lucrări trebuie să efectueze continuu modificări şi completări în strictă concordanţă cu noile prescripţii ce vor apărea.

Lucrări pregătitoareDescrierea materialului folositExaminarea şi stabilirea calităţii ţevilorExaminarea şi stabilirea calităţii ţevilor, se bazează pe cerinţe tehnice prevăzute în

documentele de fabricaţie şi anume : execuţia ţevilor în fabrică ; dimensiunile, precum şi eventualele abateri ; abaterile de la grosimea pereţilor ; cerinţe de rezistenţă (cf. tabel nr.1)De asemenea se controlează în permanenţă materialele prime introduse în fabricaţie

conform prevederilor standardelor în vigoare ; ţevile şi alte piese din polietilenă sunt controlate în permanenţă de laboratoare şi instituţii de specialitate competente.

Tabel 1 :

dn

Număr1 2 3 4 5

Scară de presiunePn 2,5 Pn 3,2 Pn 4 Pn 6 Pn 10

Categorii de ţevi20 15,6 12,5 1,3 5

Proporţii standarditate41 32,25 26 17,6 11

en masa en masa en masa en masa en masamm kg/m mm kg/m mm kg/m mm kg/m mm kg/m

20 - - - - - - 1,8 0,107 19 0,11225 - - - - - - 1,8 0,137 2,3 0,17032 - - - - 1,8 0,178 1,9 0,186 3,0 0,27740 - - - - 1,8 0,226 2,3 0,284 3,7 0,42850 - - - 0,285 2,0 0,319 2,9 0,438 4,6 0,66263 1,8 0,363 2,0 0,406 25 0,492 3,6 0,684 5,8 1,0575 1,9 0,454 2,4 0,569 2,9 0,672 4,3 0,971 6,9 1,4890 2,2 0,637 2,8 0,787 3,5 0,972 5,1 1,38 8,2 3,11110 2,7 0,938 3,5 1,20 4,3 1,45 6,3 2,07 10,0 3,13125 3,1 1,23 3,9 1,51 4,9 1,87 7,1 2,65 11,4 4,06140 3,5 1,54 4,4 1,91 5,4 2,31 8,0 3,32 12,8 5,09160 3,9 1,94 5,0 2,46 6,2 3,03 9,1 4,33 14,6 6,63180 4,4 2,47 5,6 3,1 7,0 3,82 10,2 5,45 16,4 8,38200 4,9 3,04 6,2 3,82 7,7 4,67 11,4 6,75 18,2 10,3225 5,5 3,84 7,0 4,81 8,7 5,93 12,8 8,51 20,5 13,1250 6,1 4,73 7,8 5,96 9,7 7,33 14,2 10,5 22,8 16,1280 6,9 5,95 8,7 7,44 10,8 9,13 15,9 13,1 25,5 20,2315 7,7 7,47 9,8 9,41 12,2 11,6 17,9 16,6 28,7 25,6

38

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - 355 8,7 9,50 11,1 12,0 13,7 14,7 20,1 21,1 32,3 32,4400 9,8 12,0 12,4 15,1 15,4 18,6 22,7 26,7 36,4 41,2450 11,0 15,2 14,0 19,1 17,4 23,6 25,5 33,8 41,0 52,1500 12,2 18,7 15,5 23,6 19,3 29,0 28,3 41,7 45,5 64,3560 13,7 23,5 17,4 29,6 21,6 36,4 31,7 52,2 51,0 80,7630 15,4 29,7 19,6 37,4 24,3 46,0 35,7 66,1 57,3 102,0710 17,4 37,8 22,1 47,6 27,4 58,4 40,2 83,9 - -800 19,6 47,9 24,9 60,3 30,8 73,9 45,3 107,0 - -900 22,0 60,4 28,0 76,2 34,7 93,7 51,0 135,0 - -

1000 24,4 74,5 31,1 94,2 38,5 116,0 56,6 166,0 - -

Proprietăţi chimicePolietilena este chemorezistentă (neutră) la acţiunea sărurilor, acizilor, alcaliilor,

chiar la temperaturi ridicate (+60oC) şi la concentraţii mari. Acizii puternic exidanţi ca acidul azotic concentrat, acid sulfuric concentrat, oleum,

acid borsulfonic, acid cromsulfonic, halogenii şi substanţele care pun în stare liberă halogeni, atacă polietilena deja la temperaturi obişnuite.

Prezintă umflături la acţiunea unor soluţii alifatici, aromatici, cloruraţi şi uleiuri aromatice ca benzen şi derivaţii lui. Umflăturile datorate proceselor oxidante diminuează proprietăţile iniţiale.

La fel, clorul folosit în procesul de purifificare al apelor, are acţiuni dăunătoare asupra calităţii ţevilor PEHD. Această acţiune negativă depinde de concentraţia clorului. Pentru eliminarea acestor neajunsuri calitative s-au făcut şi se continuă cercetările.

În anexă, sunt trecute rezistenţele ţevilor la acţiunea agenţilor chimici în diferite concentraţii. În cazul în care ţeava va fi expusă la acţiunea unor substanţe necunoscute sau amestecuri neomogene, se recomandă consultarea experţilor firmei de proiectare.

Condiţii de utilizareŢevile PE-HD sunt ideale pentru transportarea fluidelor între temperaturi de - 40 şi +

60oC. La temperaturi de + 20 oC scade durata de folosinţă a ţevilor dar ele pot fi dimensionate ca atare în funcţie de temperatură, presiune şi de timp.

În cazul în care ţevile sunt folosite şi în exterior trebuie ţinut cont de acţiunea dăunătoare a razelor ultraviolete. Deşi materialul de bază al ţevilor conţine o anumită cantitate de stabilizator, totuşi după o perioadă de timp începe un proces de deswcompunere. Ţevile de PE-HD se încarcă electrostatic, deci la proiectare trebuie ţinut cont şi de această proprietate.

Elasticitatea ţevilor descreşte în raport cu scăderea temperaturii. În aşa fel ele devin rigide şi mai sensibile la lovituri şi pot crăpa. Experienţele au dovedit că în cazul respectării prescripţiilor de manipulare, montajul ţevilor se poate continua până la - 10 oC. Sub această temperatură nu este recomandat nici un fel de lucru (manipulare, transport, executarea legăturilor, etc.).

Tabel 2Presiunea nominală

(PN)Raza minimă de curbare

(R)

1 2,5 50 x d2 3,2 40 x d3. 4 30 x d4. 6 20 x d

Datele din tabel corespund unui montaj de 20 oC.Ţevile de PE-HD pot fi montate nu numai în linii drepte. În cazul în care se montează

39

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - în curbă, este necesar să fie respectate raza de curburăp indicată. În cazuri speciale pe o perioadă scurtă de timp (max.24 ore) şi la o temperatură minimă (de 20 oC) valorile pot fi micşorate la jumătate (de ex. în cazul introducerii ţevilor PE-HD în alte tuburi).

Fitingurile (curbe, coturi, ţevi, ramificaţii) folosite la construirea reţelelor din polietilenă pot fi confecţionate sau turnate. Această gamă de piese sunt confecţionate la nivelul exigenţelor mondiale. Polietilena este un material inflamabil. Arde cu flacără slabă şi între timp devine curgător, arzându-se formează picuri. În timpul şi ca urmare a arderii8, polietilena emană gaze CO şi CO2 precum şi apă. Nu se produc gaze sau resturi corozive dăunătoare sănătăţii.

Transportarea, manipularea şi depozitarea ţevilorDatorită proprietăţilor fizice ale materiei prime, suprafaţa ţevilor se deteriorează cu

uşurinţă. Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca ţevile să fie manipulate, transportate şi depozitate cu precauţiune.

În alegerea soluţiei de depozitare mai simplă sau mai complexă se va ţine cont de acţiunea directă a razelor solare.

În aşa fel ţevile de culoare neagră pot di depozitate fără să fie necesară vreo protecţie timp de 1,5 ani.

Depozitarea pe şantiereSunt diferenţe între posibilităţile şi modul de depozitare la unităţi. În fabrici se

caută folosirea spaţiilor de depozitare în aşa fel încât ţevile produse în bare sunt aşezate în caloţi. Depozitarea caloţilor unul peste altul asigură un procent ridicat de folosire a spaţiului.

Caloţii din lemn asigură protecţia ţevilor şi în timpul manipulării. Depozitarea ţevilor fabricate în colaci se poate face orizontal pe paleţi. Acest tip de depozitare asigură o manipulare şi încărcare mai uşoară pe mijloacele de transport.

Depozitele betonate vor fi construite în aşa fel încât să asigure evacuarea apele pluviale. Totodată trebuie delimitate zonele de circulaţie şi zonele de depozitare.

Pe şantiere depozitarea se face pe plartforme nivelate, drepte, atât pentru ţevi livrate în bare cât şi pentru colaci. Colacii vor fi aşezaţi pe cât posibil pe dulapi. Este eficient şi amenajarea unui pat de nisip, fără conţinut de pietriş sau piatră.

Metoda cea mai extinsă este aşezarea ţevilor în formă de prismă. Echidistanţa între dulapii pe care se aşează ţevile nu poate depăşi 3 m. Distanţa între reazemele verticale va fi tot de 3 m. Ţevile din primul rând – de jos – vor fi aşezate pe un pat de nisip.

Manipularea şi transportulÎn majoritatea cazurilor ţevile se deteriorează în timpul manipulării

necorespunzătoare făcute, cu ocazia transportului sau montării.Manipularea ţevilor livrate în colaci se realizează cu ajutorul încărcătorului cu

furcă. În timpul descolăcirii ţevilor se pot produce multe deteriorări, dintre acestea cele mai periculoase sunt care produc deformări remanente. Desfăşurătorul confecţionat pe şantier, asigură o descolăcire uşoară şi lesne, mai ales dacă colacul este aşezat pe o placă unsă, care se învârte uşor peste suportul de dulap.

Colacii pot fi manipulaţi cu uşurinţă şi cu macaraua, cu ajutorul folosirii unui dispozitiv de prindere special. Temperatura mediului de peste 20 oC favorizează descolăcirea, manipularea şi montarea ţevilor.

Pentru ridicarea şi manipularea ţevilor calotate pot fi folosite diferite tipuri de macarale. Prinderea optimă a ţevilor se realizează în zona 1/4 - 1/3 pe lungime.

Din punct de vedere al protecţiei muncii este interzisă prinderea, ridicarea şi manipularea ţevilor într-un singur punct. Între pereţii ţevilor şi cablul (lanţul) de ridicare, în mod obligatoriu se va monta o bucată de cauciuc sau pslă. În aşa fel se poate evita deteriorarea suprafeţei ţevilor.

Ţevile în bare sau în colaci pot fi transportate numai în lungimea mijlocului de transport. Corpurile străine vor fi îndepărtate de pe platformă, totodată trebuie asigurată o

40

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - rezemare perfectă. Ţevile nu pot fi mai lungi decât 1 m faţă de platforma mijlocului de transport şi în acest caz pentru eliminarea balansării, vor fi legate între ele. Este interzis a târâ ţevile în timpul încărcării şi manipulării.

Colacii pot fi transportaţi în poziţie verticală sau orizontală. Marfa transportată trebuie fixată pe platformă mijlocului de transport în aşa fel încât aceasta să nu alunece. Fixarea se va realiza astfel ca ţevile să nu fie deteriorate.

Lucrările de terasamente şi montarea ţevilorDurata de viaţă a ţevilor este determinată în primul rând de adâncimea de montaj,

de calitatea patului pe care se aşează ţevile şi de calitatea umpluturilor realizate.Multiplele experienţe făcute în cauză, precum şi în literatura de specialitate, duc la

următoarele concluzii : grosimea pereţilor are influenţă asupra formării tensiunilor interioare şi de deformare a

ţevilor numai în timpul realizării umpluturilor ; diametrul ţevii, structura terenului de umplutură nu are influenţă asupra majorării

tensiunilor interioare şi nici la deformarea ţevilor : sarcinile născute din cauza circulaţiei rutiere au influenţă asupra ţevilor numai când

adâncimea de acoperire este mai mică de 1 m ; calitatea aşezării ţevilor, felul, calitatea patului şi compactarea stratului de acoperire sunt

factori care influenţează tensiunea şi deformarea.Ţinând cont de cele scrise mai sus, şanţurile de montaj vor fi realizate ca atare,

respectiv vor fi urmărite regulile prescrise în acest domeniu.

Săparea şanţurilor de montaj

Pentru reţelele de apă, normele româneşti prevăd o acoperire minimă de 80 cm (limita de îngheţ), adâncimea maximă de acoperire poate să fie de 3 m în funcţie de denivelările terenului.

La săparea şanţurilor mai trebuie să ţinem cont de : felul terenului, existenţa apei freatice eventuala necesitate a sprijinirilor diametrul ţevii tehnologia de montaj (ansamblarea ţevilor se poate face pe marginea şanţului sau

numai în şanţ.Elasticitatea ţevilor PE-HD, tipurile de legături aplicate (în afara legăturilor cu mufă),

permit asamblarea ţevilor pe marginea şanţurilor. În aşa fel în şanţ se lucrează numai local şi pe o perioadă de timp scurt.

Astfel, lăţimea şanţurilor devine minimă, fapt care nu este neglijabil nici din punct de vedere static, nici din punct de vedere economic.

Cum s-a amintit mai sus, ţevile pot fi asamblate pe marginea şanţului, doar pregătirea patului şi asamblarea locală necesită muncă în şanţ.

În caz de sprijiniri, lăţimea şanţului depinde de posibilităţile de sprijinire a şanţului sau pot fi executate săpături în taluz. Cunoaşterea proprietăţii fizice ale terenului este condiţia necesară pentru stabilirea secţiunii şanţurilor şi neapărat trebuie respectate normativele în vigoare privind executarea lucrărilor de săpături.

Reguli de pregătire a patuluiCapacitatea de rezistenţă şi deformare a ţevilor depinde foarte mult de calitatea

patului. Patul are un rol important şi în fixarea ţevilor. Este cunoscut că dilatarea lineară a polietilenei este mult mai mare ca a altor

materiale din care se construiesc reţele.Patul pregătit în condiţii bune este capabil să reducă la minim dilatarea lineară a

ţevilor datorate frecării de contact.

41


Materialul cel mai indicat pentru realizarea patului este nisipul, nisipul cu pietriş, dacă diametrul granulelor nu depăşeşte 20 mm, precum şi terenurile afânate uşir legate cu mâl, nisip mâlos cu argilă. Terenurile cu pietriş mare, stâncă, teren cu moloz, umpluturi, mâl, argilă compactă pot deteriora ţevile.

În acest caz este necesar prevedea unui pat de nisip. Grosimea patului este de minim 10 cm, dar în cazul când fundul şamnţului nu este uniform, este indicat executarea unui pat mai gros.

Pe terenuri în pante, pentru a împiedica alunecarea tuburilor, respectiv a patului, este indicat executarea unor stavile din beton. Acestea trebuie încastrate în fundul şanţului minim 10 – 20 cm.

Materialul pentru patul ţevilor se poate introduce în şanţ numai manual prin lopătare. Straturile vor fi compactate manual în grosime de 20 cm. Compactarea straturilor în zona ţevilor se va realiza tot manual cu mai de lemn sau metalic cu colţurile rotunjite.

Patul poate fi compactat şi prin inundare. Nisipul nivelat manual având umiditate naturală se stropeşte cu apă până la

saturaţie în urma căruia patul de nisip se compactează în timp de 1 – 2 ore. Această metodă poate fi folosită în cazul apelor freatice dacă ţevile montate au fost

ficate împotriva ridicării. Stratul de nisip de deasupra ţevilor trebuie să fie minim 10 cm.

Montarea conductelorÎn capitolele anterioare, de mai multe ori a fost evidenţiată posibilitatea de asamblare

a tuburilor pe marginea şanţului. Conductele pot fi asamblate pe lungimi mari, din bucăţi de ţevi sau descolăcit şi îndreptat după caz. Activitatea de asamblare a barelor de protecţie respectiv descolăcirea şi îndreptarea se poate organia în mai multe feluri. Alegea tehnologiei optime depinde de posibilităţiloe locale, de starea vremii, etc.

Tronsoanele conductelor lungi de câteva sute de metri sunt ansamblate din bare de 12 – 18 m, cu ajutorul aparatului de sudură cu poziţie fixă pe urmă transportat la locul de montaj pe marginea şanţului.

Această metodă se aplică doar în cazul terenurilor moi. Terenurile stâncoas, cu pietrişuri, bolovănişuri pot zgâria şi deteriora suprafaţa exterioară a ţevilor.

Altă tehnologie aplicată, în mai multe cazuri, este când aparatul de sudură, împreună cu personalul de deservire se mută la locul sudurii. Mutarea aparatului se face manual sau cu un mijloc de transport de capacitate mică. În primul caz personalul de servire este supus unui efort suplimentar, iar în al doilea caz încărcarea-descărcarea repetată devine anevoioasă şi măreşte timpul de manipulare.

Şanţul poate fi săpat înainte sau după asamblarea ţevilor. Prin săparea ulterioră a şanţurilor se pot obţine economii însemnate.

Tronsoanele de conducte pregătite pot a fi aşezate în şanţ în mai multe feluri : ţeava încolăcită, pe tamur poate fi lansată direct în şanţ pe măsura terminării săpăturii şi a patului.

Tronsoanele de ţevi cu diametre mai mari pot fi lansate în şanţ, cu ajutorul automacaralelor. O metodă mai simplă este când tronsoanele de ţevi sunt aşezate pe nişte traverse de lemn, montate peste gura şanţului care se scot ulterior pe rând, lăsând ţeava în şanţ. În mod curent, tronsoanele de ţevi sunt aşezate în şanţ cu ajutorul unei macarale cu rază de acţiune mare. În cele de mai sus, s-au prezentate metodele cele mai cunoscute pentru aşezarea ţevilor. În loc de prezentare a altor alternative de montaj, venim în sprijinul montorilor cu următoarele principii :

este interzisă rostogolirea transoanelor datorită apariţiei unor forţe tăietoare în ţevi şi în cusăturile de sudură ;

prinderea tronsoanelor la distanţe prea mari, pot provoca alungiri nedorite, motiv pentru care această operaţiune se va face cu mare atenţie şi cât mai des ;

ţevile trebuie protejate în locurile de prindere cu materiale plastice (calt, cauciuc). Prinderile rigide pot produce deteriorări locale.

trebuie avută grijă ca după aşezarea definitivă a ţevilor să nu fie contact cu pereţii

42


şanţului.

Executarea şi compactarea umpluturilorUmpluturile şi compactarea terenului deasupra patului în care este aşezată ţeava

(stratul de 10 cm de deasupra ţevii) se face în straturi şi în continuare. Pentru aceasta se poate folosi pământul, rezultat din săpături. În această zonă, sculele manuale de compactare pot fi înlocuite cu compactoare mecanice, uşoare.

Interacţiunea ţevilor cu patul şi cu umpluturile devine optimă în cazul în care cele trei zone de prezentare se realizează cu umpluturi compacte.

Cei 10 cm deasupra ţevilor fac parte din pat (stratul de aşezare al ţevii). În toată zona întâi a umpluturii (zona ţevii) compactarea se face numai manual. Numai deasupra acestei zone se pot utiliza compactoarele mecanice.

Este interzisă executarea umpluturilor prin basculare din maşini sau împingerea pământului cu lama de buldozer. Executarea umpluturilor prin această metodă, pot procova deformaţii şi tensiuni nedorite în masa ţevii, care reduc în mod simţitor durata de viaţă.

Trebuie asigurată posibilitatea determinării traseului conductei.Aceasta se poate realiza cu ajutorul unui cablu semnalizator din aluminiu, dar

prescripţiile tehnice din ramură pretind şi aşezarea unei bande semnalizatoare, prescripţionată din material plastic, aşezată cât mai la suprafaţa umpluturii.

Îmbinarea ţevilorO caracteristică esenţială a ţevilor din polietilenă este că ele pot fi îmbinate în mai

multe feluri.Aceste îmbinări pot fi clasificate după cum urmează : omogenitate cu materialul de bază al ţevii ; static cu tendinţa de desfacere, descleştare, de închidere ; îmbinări : demontabile sau nedemontabile.Mai departe vă prezentăm în detaliu această ultimă clasificare, explicând teoretic şi

prezentând practic (tehnic) tipurile de îmbinări folosite.Tipurile de îmbinări folosite mai jos nu sunt concurente, ci mai mult, sunt

complementare.Funcţia conductei construite, condiţiile de realizare, dispozitivele şi utilajele care sunt

în posesia antreprenorului, ajută la alegerea soluţiei optime de îmbinare.

Îmbinări demontabileExistenţa îmbinărilor demontabile poate fi una din condiţia de bază la construcţia,

extinderea şi întreţinerea reţelelor.Îmbinările demontabile mai prezintă şi alte avantaje : pot fi realizate cu unelte şi mijloace simple (fără să se dispună de utilaje speciale) sunt recuperabile.

Îmbinările prin ştuţ cu guler şi flanşeEste o îmbinare folosită des la construirea conductelor de presiune. Numai cu acest

tip de îmbinare se poate realiza racordarea ţevilor la vane, la hidranţi, la conductele existente (de obicei) din metal sau azbociment.

Stuţul sudabil poate avea lungimi diferite. Acest ştut cu guler poate fi sudat de ţeavă, orin prin sudură cap la cap, ori prin sudură electrică.

În cazul când lucrările trebuiesc efectuate la faţa locului (în şanţ) este preferabil folosirea ştuţurilor mai lungi realizate cu sudura electrică.

Ţeava se introduce în piesa cu flanşă. Secţiunea interioară a ţevii este fixată cu un şablon special cu pană. La alte tipuri, secţiunea interioară este rigidizată cu ajutorul unor inele fixate cu şuruburi. Etanşeitatea îmbinărilor cu flanşe depinde foarte mult de calificarea montorilor. Îmbinările pot fi realizate şi cu flanşe duble dar această soluţie pretinde o precizie foarte mare şi este costisitoare.

43


Dezavantajul îmbinărilor cu flanşe de oţel este că, datorită coroziunii, viaţa lor este mai scurtă decât a ţevilor.

Îmbinările cu racorduri de strângereÎmbinările realizate cu piese de racord fixate prin strângere, sunt îmbinările cele mai

simple. Cu acest tip de îmbinare poate fi realizat rapid şi economicos, reţele de presiune lungi, din ţevi livrate în colaci (valoarea relativ mare a pieselor de racord, raportat pe m este mai redusă în cazul tuburilor livrate în colaci).

Piesele de racord se fabrică pentru ţevi cu diametrul d = 16 – 160 mm. Pot fi folosite atât pentru îmbinarea ţevilor la instalaţii interioare, cât şi pentru realizarea reţelelor tehnologice. În mod curent sunt folosite la depanări. Un alt tip de piesă cu racord este, cel preferat de montorii de gaze.

Acestea sunt piese de racord cu presare dublă (exterioară – interioară) cu teacă. Avantajul acestor piese este că reprezintă o siguranţă foarte mare, iar de dezavantaj trebuie să amintim sensibilitatea lor la coroziune.

Se mai fabrică piese pentru îmbinări din polietilenă sau popipropilenă. Rezistenţa acestora la coroziune este identică cu cea a ţevilor, şi frecvent sunt

folosite la montarea reţelelor de apă, cât şi la îmbinarea ţevilor de protecţie pentru cablurile de telecomunicaţii.

Pe lângă racordurile prezentate, se mai fabrică o gamă largă de fitinguri de forme, dimensiuni şi funcţii foarte diferite. Dintre acestea, cele mai interesante sunt colierele de strângere mecanică prin priză. Se folosesc pentru realizarea racordurilor ulterioare, după punerea în funcţiune a reţelei. Piesele de racord cu strângere mecanică denumite şi racorduri rapide sunt produse într-o gamă variată.

Ele se deosebesc mai mult în forma lor şi mai puţin ca şi concepţie. Ca informaţii suplimentare amintim că se produc şi racorduri rapide fixe, nedemontabile sau demontabile numai cu dispozitive ajutătoare.

Avantajul indiscutabul al îmbinărilor realizate de racorduri de strângere mecanică, este că ele pot fi realizate uşor, rapid şi cu scule simple. Calitatea îmbinărilor depinde foarte mult de tăierea perpendiculară pe ax a ţevilor precum şi de prelucrarea (şanfrenarea) capetelor.

Îmbinări cu mufeEste o metodă mai puţin folosită şi cunoscută, deşi în anumite domenii este o

îmbinare rapidă, practică şi economică.Stuţurile mufate sunt sudate pe ţeavă în atelier, deci în condiţii tehnice bune, în aşa

fel că îmbinarea tuburilor la locul de montaj nu necesită dispozitive speciale.Grosimea pereţilor acestor mufe este în concordanţă cu grosimea pereţilor ţevilor cu

care se îmbină. La fel mufele trebuie să urmărească rezistenţa (SDR) a ţevilor.Dezavantajul îmbinărilor mufate faţă de îmbinările prin strângere mecanică este că

ele se pot descătuşa. În cazul îmbinărilor mufate pentru fixarea ţevilor este necesară realizarea unor

blocuri de beton. Aceste blocuri vor fi amplasate în direcţia tendinţei de desfacere a îmbinării. Valorile

forţei F pot fi determinate cu relaţii deja cunoscute.

Îmbinări nedemontabileÎn această categorie de îmbinări înşirăm lucrările realizate prin diferite procedee de

sudură.

Criterii generale de sudurăCaracteristicile fizico-chimice ale materialelor de sudat, trebuie să fie compatibile

între ele. Compatibilitatea trebuie să fie certificată de constructorul de ţevi sau de racorduri.Grosimea pereţilor sau diametrelor ţevilor sudate trebuie să fie egale.

44


Sudarea trebuie realizată cu respectarea următoarelor condiţii : în caz de umiditate, vânt sau temperatură joasă (sub zero grade) zona în care se

sudează trebuie acoperită cu un cort de protecţie încălzit, astfel putându-se executa şi la temperaturi critice ; sunteţi sfătuiţi, deci, să faceţi câteva probe de sudură, în cazul unor amenajări, pentru a verifica dacă măsurile luate sunt suficiente ;

temperatura părţilor terminale ale ţevilor trebuie să fie uniformă la momentul sudării (protecţie contra radiaţiei solare directe) ;

capetele ţevilor de sudat trebuie să fie curate şi menţinute aşa până la sudare ; în timpul sudării şi a celorlalte faze ale ciclului (mai ales răcire), nu trebuie să fie

aplicată nici un fel de solicitare mecanică asupra îmbinării ; extremităţile ţevilor care nu sunt implicate în sudură trebuie să fie închise cu dopuri

pentru a evita răcirea îmbinării datorate tirajului natural al aerului la trecerea prin ţevi ; sunteţi sfătuiţi să sprijiniţi pe role partea ţevilor care rămân în afara aparatului pentru a

uşura mutarea sa.

Norme de securitate şi protecţia munciiÎn utilizarea aparatelor de sudură pentru ţevile din plastic, uneltele şi fierăstraiele,

premizele fundamentale pentru reducerea riscurilor de accidente sunt atenta manipulare şi respectarea instrucţiunilor de folosire, în conformitate cu normele de prevenire a accidentelor şi anume capitolele :

1. Racordarea la energia electrică ;2. Legături electrice cu aparatura utilizată3. Legarea la pământ4. Observaţii pentru o utilizare şi conservare corectă a aparaturii electrice5. Ce nu trebuie să utilizaţi6. Evitaţi punerea în funcţiune accidentală7. Introducerea componentelor corect8. Evitarea mediilor periculoase9. Întreţinerea uneltelor10.Folosirea îmbrăcăminţii de lucru adecvată11. Menţinerea curăţeniei la locul de muncă12. Îndepărtarea vizitarorilor

Trasarea reţelelor de apă Traseele şi diametrele conductelor, dimensiunile obiectivelor, vor fi conform

prevederilor din piesele desenate şi scrise. Conductele vor fi montate respectându-se obligatoriu prevederile din Indicativ I.9-94.

Probe şi verificări în vederea recepţiei :- proba de etanşeitate la recipientele de beton- proba de presiune la conductele de distribuţie ;- proba de funcţionare – realizată în condiţii normale de funcţionare, odată cu

recepţia la terminarea lucrărilor

Recepţia lucrărilor Recepţia lucrărilor se face conform prevederilor următoarelor norme şi legi:

Legea calităţii construcţiilor Normativul ptr.efectuarea verificării calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente, indicativ C.9 Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea încercărilor hidraulice şi pneumatice la

recipiente I.25 Regulamentul de recepţie al lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

nr.273/1994 Normativ I.9 – 94 ; Normativ I.16 – 98

45


Prezentul proiect.

Protecţia, siguranţa şi igiena munciiÎn toate etapele cuprinse în operaţiile de execuţie ale reţelei de apă, vor fi respectate

cerinţele esenţiale referitoare la protecţia, siguranţa şi igiena muncii şi anume :A. Rezistenţa şi stabilitateaB. Siguranţa în exploatareC. Siguranţa la focD. Igiena, sănătatea oamenilor şi protecţia mediuluiE. Protecţia termică, hidrofugă şi economia de energieF. Protecţia împotriva zgomotului.Verificările, probele, încercările echipamentelor componente ale instalaţiei, vor fi

efectuate respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare, pentru fiecare categorie de echipamente.

Conducătorii formaţiunilor care execută instalaţiile sunt obligaţi să asigure :- luarea de măsuri tehnice şi de organiza pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii ;

- realizarea instructajului de protecţie a muncii la zi, consemnat în fişele individuale - controlul aplicării şi respectării de către personal al normelor şi instrucţiunilor specifice - verificarea şi împrospătarea cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii.Instructajul va avea în vedere şi normele şi măsurile ce trebuiesc luate în caz de

urgenţă. Constructorul, în execuţie şi beneficiarul, în exploatare vor respecta următoarele acte normative :

- Norme republicane de protecţia muncii- Regulamentul privind igiena şi protecţia muncii în construcţii – elaborat de MLPAT şi aprobat cu HG 795/1992

- Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii precum şi norme specifice conexe şi complementare acestora, elaborate de ICSPM şi avizate de MMPs – 1996.Măsurile de protecţia muncii indicate nu sunt limitative, acestea urmând a fi

completate de către executant şi beneficiar, afişate la locul de muncă, rămânând răspunzători de neluarea lor în considerare.

Prevenirea şi stingerea incendiilorRespectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi

echiparea cu mijloace şi echipamente speficie este obligatorie în toate etapele de execuţie şi exploatare a instalaţiilor sanitare.

La execuţia instalaţiilor se vor respecta prevederile din “Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor” (Ord. Ministerului de Interne nr.775 din 22 iulie 1998), a Normativului C.300 (Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora), precum şi alte Normative în vigoare.

Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităţilor şi personalului ce execută aceste instalaţii (şi a beneficiarului de investiţie şi exploatare pe parcursul funcţionării).

Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi constă în organizarea acesteia atât la nivel central şi local al unităţii care execută instalaţiile, cât şi în organizarea beneficiarului de investiţie şi exploatare.

Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis, sudură, lipitură cu flacără, arc electric, topire de materiale de etanşare şi hidroizolaţii, se va face un instructaj special şi se va obţine permis de lucru cu foc deschis.

Spaţiile în care se realizează sudurilşe vor fi îmărejmuite cu panouri rezistente la foc, evacuându-se materialele combustibile şi interzicându-se accesul altor persoane decât cele care efectuează lucrările.

46


Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare cf. STAS 197/1 – 88, STAS 297/2 – 92.

PROGRAMUL DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR ŞI DE EXECUŢIE

Investiţia : Extindere alimentare cu apă Oravita si captare apa zona Lacul Mare

Obiecte supuse controlului :

Reţele de apă din : Oravita

Reţea de aducţiune : Oravita

Staţie de pompare : Oravita

Staţie de clorare : Oravita

Rezervoare înmagazinare: Oravita

Beneficiar : Consiliul Local Oravita

Proiectant : S.C.Baca Technology S.R.L

În conformitate cu :

- Legea nr.10/1995 – privind calitatea în construcţii

- H.G. nr.925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertiza

tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor, completat

cu Îndrumătorul de aplicare MLPAT nr.77/N/1996 ;

- H.G. nr.272/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat în

construcţii

- H.G. nr.261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind conducerea şi

asigurarea calităţii în construcţii + regulamentul privind stabilirea categoriei de

importanţă a construcţiilor ;

- H.G. nr.273/1994 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora stabilesc de comun acord prezentul

program de control al calităţii lucrărilor :

Tabel 3

Nr. crt.

Lucrări ce se controlează, verifică şi recepţionează

Documentul scris care se întocmeşte

Cine întocmeşte şi semnează

1.Stabilirea traseului şi cota de nivelment PV P, B, E

2.Natura teren fundare + cota teren fundare PVLA P, B, E

3. Aspectul betonului după decofrare PVLA B, E4. Proba de etanşeitate la recipiente PVLA B, E5. Proba de presiune a conductelor PVLA B, E

6.Proba de presiune a întregii reţele, odată cu punerea în funcţiune PV P, B, E

47


Sunt stabilite următoarele faze determinante : - Natura terenului de fundare – rezervor de înmagazinare OravitaSe întocmeşte PVLA cu participarea Inspecţiei de Stat în Construcţii, Proiectant, Beneficiar şi Executant.- Proba de etanşeitate la rezervor de înmagazinare OravitaSe întocmeşte PVLA cu participarea Inspecţiei de Stat în Construcţii, Proiectant, Beneficiar şi Executant.- Proba de etanşeitate a reţelelor de apă din Oravita

Se întocmeşte PVLA cu participarea Inspecţiei de Stat în Construcţii, Proiectant, Beneficiar şi Executant.

NOTĂ :

- Conform reglementărilor I.C.T. executantul are obligaţia de a anunţa cu cel puţin 10 zile înaintea fazei determinante, pe cei care trebuie să participe la întocmirea controlului şi actelor de mai sus.

- Un exemplar din prezentul program şi din actele de mai sus menţionate se vor anexa în Cartea tehnică a construcţiei.

CONDIŢII DE REALIZARE ŞI IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Sistemul de alimentare cu apă este un sistem : captare prin izvor

- Debitele preluate din captarea prin izvor nu produc impact asupra factorului de

mediu APA, fiind mult mai mici comparativ cu debitul cu asigurarea minimă de 9%

certificat prin studiul hidrologic existent la faza de proiectare S.F.

- Sunt folosite aducţiuni de apă din conductă de PE-HD care se montează

îngropat, sub adâncimea de îngheţ a zonei ;

- La toate obiectele sistemelor de apă s-au prevăzut măsuri de protecţie sanitară,

în conformitate cu HG 101/1997 ;

- Înmagazinarea volumului de apă pentru nevoi publice, gospodăreşti şi de in-

cendiu se face în rezervoare închise, cu grad de impermeabilitate P4 ;

- Proiectul de faţă – faza PT + caiet de sarcini – este compatibil cu reglementările

naţionale privind protecţia mediului şi cea sanitară, dar şi cu legislaţia europeană

în domeniul mediului având la bază acordul de mediu emis în baza studiului de

impact asupra factorilor de mediu.

În conformitate cu :

- Legea nr.10/1995 – privind calitatea în construcţii

- H.G. nr.925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertiza

tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor, completat

cu Îndrumătorul de aplicare MLPAT nr.77/N/1996 ;

- H.G. nr.272/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat în

construcţii

- H.G. nr.261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind conducerea şi

asigurarea calităţii în construcţii + regulamentul privind stabilirea categoriei de

48


importanţă a construcţiilor ;

- H.G. nr.273/1994 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora stabilesc de comun acord prezentul

program de control al calităţii lucrărilor :

Sunt respectate următoarele acte normative emise de Uniunea Europeană,

astfel :

- Directiva Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor

proiecte publice şi private asupra mediului (85/337/CEE) ;

- Directiva Consiliului 91/11/CE din 03.03.1997 de modificare a Directivei

nr.85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra

mediului

- Directiva Consiliului 90/313/CE din 07.06.1990 privind libertarea de acces la

informaţiile în domeniu mediului ;

- Directiva Consiliului 86/278/CEE din 12.06.1986 privind protecţia mediului şi în

special a solurilor când se utilizează nămolul de epurare în agricultură ;

- Directiva Consiliului din 16 iunie 1975 privind cerinţele calitative ptr.apa de

suprafaţă destinată preparării apei potabile în statele membre (75/440/CEE) ;

- Directiva Consiliului din 17 dec. 1979 privind protecţia apelor subterane

împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase (80/68/CEE) ;

- Directiva Consiliului 98/83/EC din 3 nov.1998 privind calitatea apei destinate

consumului uman ;

- Directiva Consiliului din 04 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite

substanţe periculoase deversate în mediu acvifer (76/464(CEE) ;

- Directiva Consiliului din 12 dec. 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării

cu nitraţi proveniţi din sursele agricole (91/271/CEE) ;

- Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 200/60/CE din 23 oct.2000

de stabilire a cadrului comunităţii de acţiune în domeniul strategiei apelor

- Directiva Consiliului 96/71/CE din 24 sept.1996 privind prevenirea şi controlul

integral al poluării ;

- Directiva Consiliului 75/440/CEE se transpune în legislaţia română prin HG

100/2002 ;

- Directiva 98/83/EC se transpune în legislaţia română prin Legea nr.458/08.07.2002

- Directiva Consiliului 85/337/CEE cu modificările din Directiva 91/11/CE se

transpune în legisdlaţia română prin Legea nr.137/1995 modificată şi completată cu OUG

nr.91/2002 ;

- Directiva cadru privind deşeurile nr.75/442/EEC amendată cu directiva

nr.91/156/EEC se transpune în legislaţia română prin OUG nr.78/2002 aprobată cu

modificări de Legea nr.426/2001.

S-au respectat condiţiile impuse de SR 1343-1 2006, , indicatori de funcţionare

şi tehnologii avansate de realizare a sistemelor de canalizare menajera in localităţi.

49


Intocmit

ing. Chiţu Razvan

2. CAIET DE SARCINI - REZISTENTA

GENERALITĂŢI

1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele condiţii de calitate pe care trebuie să le îndeplinească lucrările de construcţii, precum si verificările ce trebuiesc efectuate pentru a se constata dacă aceste condiţii au fost îndeplinite.

2. Respectarea condiţiilor tehnice de calitate trebuie urmărite în primul rând de şefii formaţilor de lucru si de personalul tehnic anume însărcinat cu conducerea lucrărilor, în cadrul activităţii sale de îndrumare si supraveghere.

Separat de acestea, se efectuează verificări:

a) - pe parcursul executării, pentru toate categoriile de lucrări ce compun obiectele de investiţii, înainte ca ele să devină ascunse prin acoperire cu

(sau înglobate in) alte categorii de lucrări sau elemente de construcţii;b) - la terminarea unei faze de lucrări;c) - la recepţia preliminară a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investiţii.

Verificările de la poz. a şi b se efectuează conform “Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii si recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii, precum şi pentru recepţia terenului de fundare, fundaţiilor şi structurilor aprobate cu ordinul nr. 20 / 1997 de IGSIG, iar cele de la poz. c, conform reglementarilor în vigoare privind recepţia obiectivelor de investiţii.

3. Toate condiţiile tehnice de calitate cuprinse în prezenta lucrare sunt extrase din prescripţiile tehnice de proiectare, execuţie si recepţie, în vigoare la data elaborării sale. Listele complete ale acestor prescripţii sunt cuprinse în indicatoarele de standarde publicate anual de IRS şi în listele normativelor tehnice în vigoare publicate anual în Buletinul Construcţiilor. Principalele prescripţii tehnice, aplicabile la verificările din prezenta lucrare, sunt menţionate la fiecare capitol în parte.

50


4. Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul conformării corespondenţei acestora cu proiectul, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile prevăzute de acestea.

Dispoziţiile de şantier, date de beneficiar şi proiectant - cu respectarea normelor legale în vigoare - au aceeaşi putere ca şi proiectul de execuţie, din punct de vedere al verificărilor efectuate.

5. Frecvenţele verificărilor sunt menţionate în prescripţiile tehnice. În cazuri speciale, proiectantul poate prevedea - în mod justificat - mărimea acestor frecvenţe.

6. În toate cazurile în care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau încercare efectuata pe parcurs, referitoare la rezistenţa, stabilitatea, durabilitatea sau funcţionalitatea lucrării, depăşeşte în sens deplorabil abaterile admisibile prevăzute în proiecte sau în prescripţiile tehnice, decizia asupra continuării lucrărilor nu va putea fi luată decât pe baza acordului dat în scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.

7. Este cu desăvârşire interzis a se proceda la executarea de lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte ale structurilor de rezistenţă sau care să împiedice accesul şi repararea corectă sau consolidarea acestora.

8. În cazul în care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrări sau la recepţiile preliminare), în scopul obţinerii de date asupra corectitudinii verificărilor si înregistrărilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel:

- dacă un singur rezultat este necorespunzător, se mai efectuează încă un număr egal de sondaje ;

- dacă un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzător, toate verificările prevăzute în prescripţiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refăcute, cu aceleaşi metode sau cu alte metode care să dea rezultate echivalente.

9. La cererea preşedintelui comisiei de recepţie preliminară a obiectului, întreprinderea executanta va întocmi o prezentare sintetică a tuturor verificărilor şi încercărilor efectuate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări, prezentare care trebuie să cuprinsă pe scurt:

- date asupra frecvenţei verificărilor şi probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, în comparaţie cu prevederile prescripţiilor tehnice;- lista încercărilor suplimentare efectuate pentru cazurile în care probele de control prescrise au dat rezultate nesatisfăcătoare, precum şi măsurile

aplicate în cazurile în care aceste rezultate s-au modificat ;- lista şi descrierea sumară a remedierilor efectuate cu descrierea succintă a cauzelor care le-au făcut necesare.Această prezentare, împreuna cu documentele primare de verificare (registre de

procese-verbale de lucrări ascunse, fişe, buletine de încercări, etc.), trebuie să furnizeze comisiei de recepţie - împreună cu sondajele sale proprii - dovada indubitabila că lucrările executate se înscriu în condiţiile de calitate prevăzute în proiecte si prescripţii tehnice specifice, în limitele abaterilor admisibile.

10. Pentru recepţia preliminară sau finala a obiectivelor de construcţii, cu instalaţii aferente, proiectantul va prezenta la cererea comisiei de recepţie nota prevăzuta de reglementările în vigoare, cuprinzând precizările asupra aplicării proiectului, observaţiile sale asupra calităţii lucrărilor, punctul său de vedere asupra condiţiilor în care recepţia poate fi admisă, confirmarea îndeplinirii obligaţiilor de predare a indicaţiilor asupra normalei ei folosiri şi exploatări.

51


11. Comisia de recepţie este obligata a cerceta existenta documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi care privesc verificările de calitate şi încercările efectuate anterior precum şi documentele privind cazurile prevăzute la pct. 6.

În toate cazurile privind elementele structurale de construcţii sau instalaţii, în care aceste documente lipsesc sau consemnează verificări efectuate cu o frecventa mai mică decât acea prevăzută în proiecte şi prescripţii tehnice, sau în care rezultatele nu corespund condiţiilor de calitate prescrise, comisiile de recepţie preliminară nu pot admite recepţia decât dacă - prin încercări şi cercetări suplimentare directe, sau prin expertize tehnice - se dovedeşte că obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat şi executat şi că poate fi exploatat în condiţii normale. În toate celelalte cazuri, comisia de recepţie preliminară este obligata a proceda conform reglementărilor privind efectuarea recepţiilor.

12. Procedee de verificare. În funcţie de momentul efectuării verificărilor, acestea se refera la :

a) - Determinarea - prin măsurători - a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi

modului de rezemare;b) - Existenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor, semifabricatelor

şi aparatelor utilizate;b) - Efectuarea încercărilor şi probelor impuse de proiect şi prescripţiile tehnice, întocmirea documentelor cu rezultatele acestora precum şi a proceselor- verbale

de lucrări ascunse.c) - Examinarea existentei şi conţinutului documentaţiilor şi proceselor-verbale menţionate mai sus precum şi a sintezelor şi concluziilor acestora.d) - Verificarea directa prin sondaj şi efectuarea de încercări suplimentare, în vederea formării convingerii organelor de control şi comisiilor de recepţie

asupra corectitudinii si valabilităţii documentelor încheiate anterior.

13. Principalele condiţii de calitate şi verificările de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrări, în “Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” Indicativ C. 56 - 2002.

14. Noile prescripţii apărute după publicarea acestei lucrări ca şi orice modificări ulterioare în cuprinsul celor existente vor fi obligatoriu respectate chiar dacă nu concordă cu prevederile din lucrare. În consecinţă utilizatorii prezentei lucrări trebuie să efectueze continuu modificări şi completări în strictă concordanţă cu noile prescripţii ce vor apărea.

** *

TERASAMENTE

Orice lucrare de terasamente nu poate fi începută decât după efectuarea operaţiei de predare-primire a amplasamentului, trasărilor reperelor, etc. consemnată într-un proces verbal încheiat de delegaţii beneficiarului, proiectantului şi executantului.

Înaintea începerii lucrărilor de terasamente se verifică întreaga trasare pe teren, atât în ansamblu cât şi pentru fiecare obiect în parte, determinându-se dacă abaterile se încadrează în toleranţele admise - conf. STAS 9824/I -87.

La terminarea lucrărilor de săpături pentru fundaţii se verifică pentru fiecare în parte dimensiunile si cotele de nivel realizate şi se compară cu cele din proiect. În cazul depăşirii oricăreia din abaterile admisibile, este interzisă începerea executării fundaţiilor înainte de a se fi efectuat toate corectările necesare.

În toate cazurile în care se constată că la cota de nivel stabilită prin proiect, natura terenului nu corespunde cu cea avută în vedere la proiectare, soluţia de continuare a lucrărilor nu poate fi stabilită decât pe baza unor dispoziţii scrise a proiectantului.

52


Înainte de începere a executării fundaţiilor se încheie un proces-verbal de lucrări ascunse, conform instrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente, în procesul verbal se vor înscrie şi toate modificările introduse faţă de proiect.

Ca operaţii specifice la recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru construcţii, se vor controla procesele verbale de lucrări ascunse precum şi documentaţia de şantier privind măsurile luate pentru a asigura respectarea cotei de săpare sau atunci când este cazul, pentru ridicarea sau coborârea acesteia pentru pregătirea fundului săpăturii, precum şi modul în care s-au remediat greşelile făcute la executarea acestor lucrări.

Standardele, normativele şi prescripţiile care trebuie respectate :

STAS 6054-77 Terenuri de fundare. Adâncimea de îngheţSTAS 1913/12-88 Teren de fundare. Caracteristici fizico-mecanice ale pământurilorSTAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construcţiilor . Prescripţii generaleSTAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi

agrozootehniceC. 169 – 88 Normativ privind execuţia si recepţia lucrărilor de terasamente

pentru fundarea construcţiilor civile şi industriale (Buletinul construcţiilor 5/84)

C 56 – 2002 Normativ privind verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente.

Orice modificări ulterioare în cuprinsul prescripţiilor din lista de mai sus şi orice noi prescripţii ce vor apare, vor fi respectate în mod obligatoriu chiar dacă nu concordă cu prevederile prezentei lucrări.

FUNDAŢII

Nici o lucrare de fundaţie nu poate fi începută decât după verificarea şi recepţionarea ca “faza de lucrări” a naturii terenului a săpăturilor şi după retrasarea generală a tuturor fundaţiilor, a elementelor geometrice respective.

- Abaterile admisibile la fundaţii directe sunt :

a) - Abateri privind precizia amplasamentului şi a cotei de nivel :- poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor 10 mm- poziţia în plan vertical a cotei de nivel 10 mm

b) - Abaterile dimensionale ale elementelor

- dimensiuni în plan orizontal 20 mm- înălţimi până la 2 m 20 mm- înălţimi peste 2 m 30 mm

- înclinarea faţă de verticalitate a muchiilor şi suprafeţelor- pentru 1 m liniar 3 mm- pe toată înălţimea 16 mm

- înclinarea faţă de orizontală a muchiilor şi suprafeţelor- pentru 1 m liniar 5 mm- pentru suprafeţele libere 20 mm

Betonarea fundaţiei trebuie să se facă fără întreruperi cu durata mai mare decât cea prevăzută în Normativul NE 012 – 99. Materialele trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect. Decofrarea cofrajelor se face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea lor.

Recepţia calitativă a lucrărilor de fundaţii se face de către beneficiar, executant şi proiectant conform Ordinului I.G.S.I.C. nr. 20 - 77 pct. 3.1, a Normativului C.56 - 2002 pct.3.10.

53


BETON SIMPLU, BETON ARMAT

1. Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrărilor de beton simplu şi armat care intra in componenţa prezentei lucrări.

2. Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrărilor

2.1. Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta unei structuri de beton simplu, armat sau precomprimat, nu pot fi introduse in lucrare decât daca in prealabil :

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme fără dubiu ca sunt corespunzătoare normelor respective (agregatele provenite din surse proprii vor fi verificate in prealabil conform SREN 12620-2003).

- s-au efectuat la locul de punere in opera încercările prevăzute in prescripţiile tehnice respective si cu frecventa prescrisa.

Betonul procurat de la staţii sau centrale de beton, chiar situate in incinta şantierului respectiv, poate fi introdus in lucrare numai daca este însoţit de fisa de transport, din datele căreia sa rezulte ca betonul este corespunzător calităţii prescrise in proiect si in prescripţiile tehnice.

2.2. Înainte de punerea in opera a betonului si armaturilor este necesar a se efectua verificările prescrise in STAS 1759/88 (încercări de beton proaspăt, confecţionare de epruvete) iar pentru elementele din beton precomprimat, si verificările prescrise de normativ.

2.3.Toate armăturile toate piesele înglobate vor fi verificate bucată cu bucată, cu o atenţie deosebită înaintea începerii betonării.

Din punct de vedere al numărului de bare, al poziţiei, formei, diametrului, lungimii, distanţelor, mărcii oţelului beton, etc. si a existenţei si calităţii legaturilor, dispozitivelor de menţinere a poziţiilor in tot timpul betonării si compactării.

Rezultatele acestor verificări se înscriu in procese-verbale de lucrări ascunse.

3. Verificări pe faze de lucrări.Se efectuează conform instrucţiunilor pentru verificarea si recepţionarea lucrărilor

ascunse. Aceste verificări sunt de doua categorii :

3.1. Verificările scriptice constau din examinarea :- existentei tuturor proceselor-verbale de lucrări ascunse- conţinutul si rezultatele înscrise in documentele respective

3.2. Verificările directe constau din : examinarea vizuala, bucata cu bucata a elementelor structurale, cu luarea in

considerare a tuturor defectelor si abaterilor încercări cu slerometrul pentru stabilirea rezistentei superficiale a betonului orice alte încercări pentru formarea convingerii comisiei asupra calităţii structurii

realizate si al corespondentei cu proiectul si cu condiţiile de exploatare.

4. Verificări de efectuat la recepţia finala a obiectului

Conducătorul tehnic al lucrării, in colaborare cu beneficiarul este obligat a pregăti şi preda, într-o formă organizată toate documentele încheiate pe parcursul executării

54

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - lucrărilor, inclusiv buletinele de încercare, dispoziţiile de şantier, procesele-verbale de remediere sau consolidare, actele de control sau expertizare.

Verificările după montarea fiecărui nivel de elemente (ex. panouri în cazul CMS, montanţi şi panouri în cazul cofrajelor păşitoare, întregul ansamblu în cazul utilizării subansamblelor mari de cofraje pentru pereţi, etc.) privind :

existenţa tuturor elementelor prevăzute ; fixarea corectă şi stabilă a elementelor de prindere şi legătură ; poziţionarea golurilor, inclusiv a celor destinate verificării, la recepţia structurii, a

poziţiei reciproce a axelor verticale ; asigurarea etanşeităţii ; curăţirea cofrajelor ; asigurarea măsurilor N.T.S. şi P.S.I. ; poziţionarea corectă faţă de marcaj ; dimensiunile cofrajului ; poziţionarea faţă de orizontală şi verticală.

Etapa finală de verificare la recepţia lucrărilor conform documentaţiilor tehnologice şi prescripţiilor tehnice. La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepţia finală de către o comisie formată din beneficiar (diriginte de şantier) şi constructor (şef de lot, şeful punctului de lucru, şeful de echipă).

Comisia va efectua verificările prevăzute mai sus (“Verificări după montarea fiecărui nivel de elemente”) precum şi alte verificări prevăzute în “Fişele de utilizare” specifice, în tabelele cu “Operaţii de verificare la recepţie”.

Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri ce trebuie făcute se vor consemna în “REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE DEVIN ASCUNSE”. După efectuarea remedierilor se va face verificare şi se va încheia un nou proces-verbal.

ATENŢIE :ÎNAINTE DE TURNAREA BETONULUI CONDUCĂTORUL PUNCTULUI DE

LUCRU (MAISTRU, INGINER) ESTE OBLIGAT SĂ VERIFICE INTEGRITATEA, STABILITATEA, REZEMAREA, POZIŢIONAREA ŞI STABILITATEA ELEMENTELOR CE SE VOR ÎNGLOBA ÎN BETON (armătură, rame, piese de trecere, plăcuţe metalice, instalaţii etc.) CONFORM DOCUMENTAŢIEI DE EXECUŢIE.

După turnarea şi întărirea betonului se execută decofrarea pe baza unei dispoziţii scrise date de şeful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul NE012 - 99, cap.14 “Decofrare” şi prevederile de la pct.7 din prezenta lucrare.

ARMAREA BETONULUI

REGULI GENERALE

Curăţirea şi îndreptarea barelor sunt operaţii care trebuie efectuate înaintea tăierii şi fasonării acestora.

La curăţire se va îndepărta : pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurităţi rugina neaderentă care se desprinde prin lovire cu ciocanul rugina aderentă, prin frecare cu peria de sârmă în zona de sudare a barelor care

urmează să fie înnădite prin sudură.

55


După îndepărtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile limită la diametru prevăzute în STAS 438/1 – 89 şi anume :

pentru bare cu d 25 mm abaterile limită de - 0,50 mm pentru bare cu d 25 mm abatere limită de - 0,75 mm

Oţelul beton livrat ăn colaci sau bare îndoite, trebuie să fie îndreptat înainte de a se proceda la tăiere şi fasonare, fără a se deteriora însă profilul. La întinderea cu troliul, alungirea maximă nu va depăşi 2 mm/m. Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminenţelor în cursul operaţiei de îndreptare.

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului. Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrare formei şi curăţeniei în momentul montării.

Armăturile se vor termina cu sau fără ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armăturilor netede, ciocul se îndoaie la 180o cu raza interioară de min. 1,25 d şi porţiunea dreaptă de la capăt 3d.

În cazul armăturilor cu profil periodic ciocul se îndoaie la 90o, cu raza interioară de minimum 2 d şi porţiunea dreaptă de la capăt de 7 d. Îndoirea barelor înclinate, a celor de trecere din stâlpi în grinzi sau a celor de trecere peste colţul unui cadru se va face după un arc de cerc cu raza de cel puţin 10 d.

Capetele barelor înclinate trebuie să aibă o porţiune dreaptă cu lungimea de cel puţin 20 d în zonele întinse şi cel puţin 10 d în zone comprimate.

În cazul etrierilor care se îndoaie după un unghi drept, cercul de îndoire va fi de minimum 2 d (d = diametrul etrierului).

Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lentă, fără şocuri. La maşinile de îndoit cu două viteze, nu se admite curbarea barelor din oţeluri cu profil periodic la viteza mare a maşinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald.

Se recomandă să nu se execute fasonarea armăturilor la temperaturi sub - 10oC.

Lansarea armăturilor trebuie efectuată la încrucişarea barelor, prin legături cu sârmă neagră sau prin sudură electrică prin puncte.

Când legarea se face cu sârmă, se vor utiliza 2 fire de sârmă de 1…1,5 mm diametru.

Reţelele de armături din plăci şi din pereţi vor avea legate în mod obligatoriu două rânduri de încrucişări marginale, pe întreg conturul. Restul încrucişărilor, din mijlocul reţelelor, vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (şah).

La grinzi şi stâlpi, vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colţurile etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare, cu porţiuni drepte ale etrierilor, pot fi legate numai în şah (cel puţin din 2 în 2).

Barele înclinate vor fi legate, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucişează. Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armăturile longitudinale se vor lega de regulă de toate barele longitudinale cu care se încrucişează.

Plasele sudate se vor folosi ca armături pentru elemente din beton armat, monolite sau prefabricate (plăci pentru planşee şi acoperişuri, etc.), solicitate de regulă numai de încărcări statice.

Utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor P.59-86 şi catalogului I.S.P.S.Buzău - 1978.

Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite fără contact direct cu pământul pe loturi de aceleaşi tipuri şi notate corespunzător.

Încărcarea, descărcarea, transportul plaselor sudate se vor face cu grijă, evitându-se izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii.

56


Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verifică prin încercări pe epruvete, precum şi prin încercări pe plase - conform prescripţiilor menţionate în SR 438/3-1998.

În cazul în care plasele sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea acesteia prin periere în cel puţin 5 zone de câte minimum, 20 cm pentru fiecare armătură care intră în alcătuirea plasei.

Înnădirea barelor se face în conformitate cu prevederile proiectului. În cazurile în care prin proiect nu se indică locul şi modul de înnădire a barelor, se vor respecta următoarele reguli :

poziţia înnădirii se va stabili, de către conducătorul de lot care conduce direct execuţia lucrărilor respective, în zonele cu cele mai reduse solicitări ;

înnădirea se efectuează ţinând seama de prevederile din cap.II - Caiet de sarcini din prezentul material.

Montarea armăturilor se poate face bază cu bară (bare flotante) sau sub formă de subansambluri (carcase) realizate în ateliere centralizate sau organizate în apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate în condiţii industriale, asigură o creştere a productivităţii muncii.

La terminarea montării armăturilor, datorită importanţei deosebite a calităţii execuţiei acestora cât şi a faptului că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepţionate, încheindu-se procese-verbale de lucrări ascunse.

Pentru a se putea face o comparaţie cu cantitatea de armătură prevăzută în devize, este necesar să se ţină o evidenţă a consumurilor pe obiecte sau părţi de obiecte.

a) Montarea barelor flotante deşi nu constituie un procedeu recomandabil se utilizează la fundaţii, grinzi (în special ce cele continue), pereţi şi plăci.

Executarea lucrărilor se va face cu grijă pentru a nu introduce în cofraj pământ, murdării sau alte corpuri care ar dăuna calităţii betonului.

La executarea fundaţiilor, pe stratul de beton de egalizare se aşează barele fasonate conform proiectului, legându-se între ele şi montând distanţierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.

Se introduce de asemenea mustăţile pentru stâlpi sau pereţi şi se fixează de armătura fundaţiei.

Radierele se realizează prin introducerea întâi a barelor plasei inferioare (drepte sau ridicate) pe locurile însemnate anterior. Peste ele se aşează barele pe direcţia pe direcţia perpendiculară şi e leagă.

Se aşează caprele de rezemare a plasei superioare şi se fixează, după care se introduc barele plasei superioare mai întâi pe o direcţie şi apoi pe cealaltă, legându-se intersecţiile conform prevederilor constructive.

Urmează introducerea distanţierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.

Stâlpii se realizează prin următoarele operaţii : introducerea barelor verticale şi legarea lor de mustăţi ridicarea etrierilor şi legarea lor de sus în jos la distanţe conform proiectului verificarea verticalităţii carcasei realizate şi ancorarea ei până la realizarea

cofrajului.

Grinzile se montează după execuţia stâlpilor, respectându-se ordinea operaţiilor de mai jos :

însemnarea pe marginea cofrajului a poziţiei etrierilor introducerea etrierilor în cofraj cu partea deschisă în sus introducerea barelor drepte de la partea inferioară a grinzii şi legarea lor aşezarea şi legarea restului barelor (ridicate, drepte de la partea superioară, etc.)

57


închiderea etrierilor şi legarea barelor cu sârmă.

PereţiiArmătura se montează de regulă după ce cofrajul unei feţe a peretelui este gata

executat : se realizează prima reţea de bare (orizontală şi verticală) se fixează de cofraj prin cârlige sau dispozitive se realizează a doua reţea de bare se fixează prin distanţieri de primă reţea şi se leagă toate barele se montează al doilea panou al cofrajului.

Plăcile se armează în următoarea ordine a operaţiilor : însemnarea pe cofraj a poziţiei barelor aşezarea barelor drepte şi legarea lor cu sârmă de armătura grinzilor sau centurilor se montează apoi barele ridicate (care pot fi aduse fasonate de la banc sau pot fi

fasonate cu dispozitivul reglabil special) se aşează deasupra armătura de repartiţie şi se leagă cu sârmă

În cazul plăcilor armate pe două direcţii care nu au bare de repartiţie, se montează mai întâi barele drepte şi ridicate din rândul de jos pe direcţia indicată în proiect, pe care se aşează al doilea rând şi se leagă.

Se montează deasemenea barele de montaj şi călăreţii.Menţinerea distanţei faţă de cofraj se face cu distanţieri (pentru primul rând) şi cu

capra (pentru al doilea rând).

b) Montarea carcaselor, se face de regulă cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat, dotate cu dispozitive adecvate care permit montarea fără a le deforma sau deteriora.

Efectuarea montajului carcaselor necesită o serie de pregătiri printre care : partea de construcţie în care se face montarea să fie degajată de alte elemente sau

materiale de construcţii elemente de cofraj să fie deschise cofrajul să fie curăţat de murdării, moloz, rumeguş, capete de scândură, zăpadă,

etc. verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.

Aşezarea în cofraj a carcaselor trebuie făcută cu grijă pentru a nu produce deformarea acestora sau chiar a cofrajului.

Montarea carcaselor pentru stâlpi se face prin legarea la partea de jos de barele fundaţiei sau ale stâlpului inferior.

Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj şi se aşează cu un capăt de cofraj, pe un suport, iar al doilea capăt se lasă în jos pe cofraj. După aceasta se scoate suportul şi se lasă întreaga carcasă, după care se verifică acoperirea cu beton, fixându-se definitiv carcasa.

Operaţiunile necesare montării carcaselor sunt : prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat care este legal de cârligul macaralei ridicarea carcasei spre locul de montaj aşezarea carcasei la locul de montaj şi legarea ei de mustăţile lăsate în acest scop

pentru a o fixa ; desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei.

c) Montarea plaselor sudate comportă anumite operaţii pregătitoare ce au ca scop scurtarea timpului de armare şi obţinerea unei calităţi superioare, aceste operaţii sunt :

verificarea dimensională şi calitativă a plaselor remedierea defectelor constatate (noduri slabe sau desfăcute, etc.)

58


prelucrarea propriu-zisă prin tăieri, decupări, legări de bare suplimentare, etc.Montarea armăturii se poate face în două moduri :

- La sol, cu introducerea ulterioară în cofraj, soluţie ce permite realizarea cofrajului şi armăturii în paralel.

Pe o platformă din raza de acţiune a mijlocului de ridicare se realizează armătura (inferioară, superioară, distanţieri, etc.) după care cu un dispozitiv cadre se ia şi se montează în cofraj.

- Montarea directă în cofraj, plasă cu plasă care necesită însemnarea cu cretă a poziţiei plaselor pe cofraj. Productivitatea muncii este mai scăzută dar se limitează posibilitatea erorii.

Plasele ancorate pe reazeme se montează prin tăierea ultimei bare transversale şi introducerea prelungirii barelor longitudinale între etrierii reazemelor.

La realizarea armăturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmărit ca : ultimele două bare marginale de pe fiecare latură a plaselor să nu prezinte mai mult

de 5% noduri nesudate (faţă de numărul total de noduri pe bază) şi în nici un caz două noduri alăturate nesudate ;

aşezarea plaselor să se facă, într-o succesiunea care să permită, fără a strânjeni montarea plaselor următoare ;

înnădirile prin petrecere să fie executate corect ; să se asigure menţinerea poziţiei plaselor în timpul betonării şi asigurarea grosimii

stratului de acoperire cu beton.

Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat, are drept scop asigurarea protecţiei armăturii contra eroziunii şi buna conlucrare a acesteia cu betonul.

Grosimea necesară a stratului de beton pentru acoperirea armăturilor este indicată în cap. II a prezentei lucrări.

Montarea armăturilor va fi efectuată în poziţiile prevăzute în proiect, asigurându-se menţinerea acestor poziţii şi în timpul turnării betonului.

La montare se vor prevedea : cel puţin 3 distanţieri la fiecare metru pătrat de placă sau perete ; cel puţin un distanţieri la fiecare metru linear de grindă sau stâlp ; cel puţin un distanţier la fiecare 2 m liniari de grindă în zona cu armătura pe două

sau mai multe rânduri.Distanţierii pot fi confecţionaţi din masă plastică sau prisme de mortar prevăzute cu

câte o sârmă pentru a fi legate de armături.Se interzice folosirea cupoanelor de oţel beton.Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor, se vor

folosi capre din oţel beton sprijinite pe cofraj şi dispuse între ele la distanţă de max. 1 m (respectiv 1 buc/mp).

În cazul plăcilor în consolă, distanţa dintre caprele de menţinere a poziţiei armăturii va fi de max. 50 cm (respectiv 4 buc/mp).

Praznurile şi plăcuţele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură şi armătura elementului, sau vor fi legate cu sârmă, de cofraj sau armături, asigurând menţinerea poziţiei carcaselor în timpul turnării betonului.

Se recomandă ca atunci când se dispune de mijloace mecanice de ridicare şi montaj, armătura să se monteze sub formă de carcase preasamblate, de preferinţă sudate prin puncte.

Înlocuirea armăturilor se poate efectua, în cazul în care nu se dispune de sortimentul şi diametrele prevăzute în proiect cu respectarea următoarelor condiţii :

59


adaptarea altor diametre, de acelaşi tip de oţel cu cel înlocuit se va face astfel ânc’t aria armăturii să rezulte egală sau cu cel mult 5% mai mare decât cea din proiect ;

în cazul armăturilor de rezistenţă din grinzi, diametrul mai mare decât cel prevăzut în proiect, dar fără a se schimba tipul de oţel ;

distanţele minime şi respectiv maxime, rezultate între bare precum şi diametrele minime adoptate trebuie să îndeplinească condiţiile din cap.II ;

înlocuirea armăturilor cu bare din alt tip de oţel decât cel prevăzut în proiect, se va efectua numai pe baza datelor precizate de proiectant.

Executarea lucrărilor de armături pe timp frigurosÎn scopul continuării activităţii de construcţii pe perioada de timp friguros (15

noiembrie - 15 martie) proiectul de organizare va fi completat de către executant cu 30 zile înaintea începerii acestei perioade, cu măsuri menite să facă posibilă această continuare.

În afara măsurilor generale care se iau pe şantier, pentru lucrările de armătură se vor avea în vedere următoarele măsuri speciale :

depozitarea armăturilor se va face de preferinţă în spaţiile acoperite disponibile, iar în cazul că acestea nu există se vor proteja (cu prelate, folii) astfel încât să se evite căderea zăpezii sau formarea gheţii pe suprafaţa barelor ;

barele pe suprafaţa cărora s-a format gheaţă, trebuie curăţate înainte de prelucrare, prin ciocănire cu ciocan de lemn, prin jet de apă fierbinte, aer cald sau abur. La fel procedează şi în cazul armăturilor montate, dar numai cu puţin timp înaintea turnării betonului, pentru a nu se forma din nou pojghiţa de gheaţă.

Este interzisă dezgheţarea cu ajutorul flăcării, deoarece prin afumarea suprafeţei oţelului se micşorează aderenţa la beton.

fasonarea armăturii se va face la temperaturi pozitive (în cazuri speciale şi sub 0oC), folosind, după posibilităţi spaţii închise.

la fundaţiile puternic armate, montarea armăturilor se va face numai cu puţin timp înainte de turnare, deoarece în cazul unei eventuale îngheţări, armătura ar împiedica operaţiunea de dezgheţare a fundului săpăturii ;

porţiunile de armătură care rămân afară din beton după turnarea acestuia, se vor izola cu grijă prin învelire cu pâslă minerală, câlţi, etc. şi carton asfaltat, pentru a nu se produce îngheţarea betonului care aderă la ele ;

în cazul în care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate şa temperaturi sub - 5oC decât cu încălzirea barelor de sudat la 40 - 50oC ;

nu se admite sudarea în locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtună sau ninsoare; legăturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate în vederea montării se

vor curăţa de zăpadă sau gheaţă ; cablurile (şufele) pentru ridicare vor fi deasemenea curăţate de zăpadă sau gheaţă

şi vor fi verificate vizual dacă sunt bune pentru a fi utilizate fără toroane sau sârme rupte. Legarea sarcinii se face numai de către oameni instruiţi în acest sens, iar comanda de ridicare se va da numai de şeful formaţiilor de lucru.

pentru asigurarea bunei funcţionări a utilajelor de debitat, fasonat, acţionate de motoare electrice se vor lua măsuri de protejare a motoarelor împotriva intemperiilor, se va verifica consistenţa unsorii în lagăre, se va sufla cu aer sub presiune la colector şi bobinaj, pentru eliminarea prafului şi umezelii.

Se recomandă ca prin proiectul de organiza amintit, să nu se programeze execuţia lucrărilor a căror protecţie împotriva îngheţului este dificilă sau costisitoare, plăci subţiri în încăperi unde se asigură uşor temperaturi necesare lucrului nornal (fasonări, ansamblări de carcase, etc.) sau lucrări la elemente de construcţii masive executate în spaţii care pot fi uşor închise (fundaţii, etc.).

Condiţii de calitate, verificarea şi recepţia lucrărilor de armături

60


La terminarea montării armăturii în fiecare element de construcţie în care urmează a se turna beton, trebuie efectuată o verificare foarte minuţioasă privind calitatea acestor lucrări, deoarece ele constituie LUICRARI ASCUNSE, deci care nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple.

Verificările trebuie efectuate de către beneficiar (diriginte de şantier) executant (şeful de lot) şi proiectant şi trebuie să se refere la toate aspectele lucrări şi anume :

numărul, diametrul şi poziţia barelor în diferite secţiuni transversale, caracteristice elementului de structură ;

distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare ; lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi

înglobate în elemente care se toarnă ulterior (mustăţi) ; lungimi de petrecere la înnădiri ; calitatea sudurilor ; dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării (capre,

distanţieri, etc.) ; modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton a armăturii ; poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor.

Aceste elemente se consemnează cronologic în :

REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR CE DEVIN ASCUNSE.

Nu sunt valabile procesele verbale de lucrări ascunse încheiate numai de şeful de lot. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă, dacă aceasta devine o lucrare ascunsă.

Valabilitatea procesului verbal de lucrări ascunse este de 7 zile, dacă în acest timp nu s-au executat betonările, trebuie refăcut procesul-verbal.

Este interzisă prezentarea la banca finanţatoare în vederea decontării, a taloanelor de plată a obiectelor pentru care nu există proces-verbal de lucrări ascunse care să ateste în mod indubitabil că lucrările sunt de calitate conform cu proiectul sau cu prescripţiile tehnice, sau că în urma remedierilor efectuate, au fost aduse în această situaţie.

În procesul-verbal de lucrări ascunse încheiat după decofrarea elementului din beton armat se va consemna şi poziţia mustăţilor.

Se interzice cu desăvârşire să se execute lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte ale structurii de rezistenţă, sau care să împiedice accesul şi reparaţiile corecte ale acestora.

Registrul constituie un document oficial şi ca atare se numerotează şi se parafează de către directorul întreprinderii de execuţie sau a împuternicitului său.

Este obligatorie completarea cu cerneală a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor şi ştersăturile sunt interzise.

Registrul va fi vizat de către organele de control tehnic ale întreprinderii executante şi ale beneficiarului, ale forurilor tutelare, precum şi de către proiectant.

Scopul procesului-verbal de lucrări ascunse este de a se consemna calitatea lucrărilor şi conformitatea lor cu proiectul şi prescripţiile tehnice în vigoare (inclusiv abaterile admisibile).

Remedierile defecţiunilor sau ale abaterilor mai mari decât cele admisibile, se vor efectua numai cu avizul scris al beneficiarului şi respectiv al proiectantului.

După executarea remedierilor, se va întocmi un nou proces verbal de lucrări ascunse.

Scule, dispozitive şi utilaje folosite în procesul de realizare a armăturilor pentru betoane

61


a) Pentru manipulare şi transport local : cabluri (şufe) pentru legat şi agăţat de cârligul macaralei ; dispozitive de manevrat plase sudate ; electrocar pentru transportul barelor debitate sau fasonate ; electrostivuitor, pentru manevrarea şi transportul fierului în colaci ; macara pentru descărcat şi încărcat armături sun formă de colaci, legături de bare,

plase sudare sau carcase, din - respectiv - în mijloacele de transport.

b) Pentru îndreptat şi debitat vârtelniţă ; troliu manual sau mecanic pentru întins (îndreptat oţelul, beton livrat în colaci) ; calibru, micrometru şi şubler pentru măsurarea diametrului armăturilor ; metru, ruletă, şabloane, pentru măsurarea lungimii barelor ; cleşti, manuali sau electrici pentru tăiat armătura ; ştanţă manuală sau mecanică pentru tăiat armătura ; ciocan şi perie de sârmă pentru îndepărtarea ruginii ; maşină de îndreptat şi tăiat oţel beton ( 5…15 mm) - furnizor M.C.Ind. CMCIB -

Intreprinderea “6 Martie” Timişoara ; maşină de măsurat şi tăiat bare de oţel beton ( 12…42 mm) - extragere din stivă,

măsoară şi taie barele - acelaşi furnizor ; maşină de tăiat plase sudate ( 12 mm şi 3 m lăţime) - acelaşi furnizor ; cleşte de tăiat plase sudate (max. 12 mm) - acelaşi furnizor ; aparat de sudat cap la cap (termoelectric) ; maşină electrohidraulică de tăiat bare de oţel beton ( 6..42 mm) acelaşi furnizor

c) Pentru fasonat chei manuale de fasonat (simple, duble, cu braţ drept sau frânt) ; banc de lucru pentru îndreptat şi fasonat bare, cu dispozitive ajutătoare de îndoire

(de refulă plăci metalice găurite în care se introduc dornuri interschimbabile) ; maşină de îndoit plase sudate (max. 12 mm) - furnizor M.C.Ind. CMCIB -

Intreprinderea “6 Martie” Timişoara ; maşină de fasonat oţel beton ( 6 … 40 mm) - furnizor M.C.Ind. CMCIB -

Intreprinderea “6 Martie” Timişoara forjă pentru încălzire locală a oţelului beton, cu diametrul mai mare de 25 mm, în

vederea fasonării.

d) Pentru asamblare cleşte patent pentru legat cu sârmă barele de oţel beton ; capre sau suporţi de inventar (din oţel beton) pentru montarea carcaselor ; şabloane pentru montarea carcaselor de mare serie ;

maşină electrică universală de sudură electrică prin presiune în puncte, tip PPS 801, pentru bare 12…32 mm - furnizor Electrotimiş ;

aparat de sudură cu arc electric ; transformator pentru aparat de sudură tip TASM 300.

Norme de protecţia muncii şi P.S.I.Se vor prelucra şi respecta de către toţi factorii interesaţi, următoarele acte

normative :

I Norme republicane de protecţia muncii (elaborate de Ministerul Muncii şi

62


Ministerul Sănătăţii în anul 1975, cu modificări în 1977)II Norme de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj (aprobate de

M.C.Ind. nr. 1233 / D din decembrie 1980)III Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi norme de dotare cu maşini,

instalaţii, utilaje, aparatură, echipamente de protecţie şi substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor (elaborat de INCERC, aprobat de M.C.Ind. cu Ordinul nr.18/N din 8 iulie 1976).

IV Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii M.L.P.A.T. Ordinul nr.9/N/15.03.1993.

În afara măsurilor generale de protecţia muncii trebuie respectate măsurile specifice lucrărilor de armături şi anume :

barele de oţel beton se descolăcesc şi se îndreaptă pe un teren de lucru separat şi împrejmuit, la o distanţă de minimum 2 m de spaţiile de circulaţie ;

la diferite utilaje folosite pentru îndepărtarea (descolăcirea) tăiere, îndoire, pretensionare, transport, etc. a oţelului beton se vor respecta instrucţiunile specifice fiecărui utilaj ;

la mecanismul de îndreptare se vor respecta :

- înaintea pornirii motorului se va face acoperirea cu apărătoare de protecţie ;

- capetele barelor se fixează numai când mecanismul de îndreptare nu este în

funcţiune;

- porţiunea de trecere a barelor pe tambur trebuie acoperită pe timpul funcţionării

tăierea barelor se face cu ştanţe mecanice sau electrice ; barele mai scurte de 0,30 nu se ţin cu mâna ; cuţitele ştanţelor trebuie să fie bine ascuţite şi fixate astfel ca distanţa dintre ele să fie mai mică de 1 mm ;

îndoirea manuală a barelor trebuie făcută cu chei speciale care trebuie să fie în bună stare ;

în timpul curăţirii barelor de rugină, muncitorii trebuie să poarte ochelari de protecţie, iar rugina şi praful trebuie îndepărtat cu perii sau mături ;

la elementele izolate - grinzi - montarea armăturilor se face prin partea laterală a cofrajului (şi nu din interiorul lui) care după montare se închide ;

la carcasele care se montează vertical, este interzis să se lege barele stând pe etrierii legaţi anterior sau pe barele armăturii ;

carcasele de armături pentru stâlpi, grinzi, piloţi, etc. se sudează în poziţie orizontală pe capre sau suporţi metalici ;

circulaţia pe armăturile carcaselor sudate este interzisă ; dacă armăturile sunt montate în apropierea unei linii electrice aflate sub tensiune,

se iau măsuri de electrosecuritate necesare ; măsuri de electrosecuritate se iau şi în cazul executării lucrărilor de sudură ; montarea armăturilor planşeelor se face numai după verificarea susţinerilor

cofrajelor, ca să poată prelua greutatea oamenilor şi armăturilor ; este interzisă prezenţa oricărei persoane în apropierea muncitorilor care fasonează

manual oţelul beton, deoarece există pericol de lovire în cazul scăpării barelor ; este interzis a se executa de pe cutia cofrajului montarea armăturilor în grinzi sau

alte elemente izolate ; trebuie amenajate pe partea laterală a cofrajului, schele de lucru cu balustrade de 0,70 m ;

pentru montarea armăturilor la înălţime, când nu este posibil a se realiza parapete de protecţie, muncitorii vor fi dotaţi cu centuri de siguranţă ;

pe toată durata lucrărilor muncitorul este obligat să poarte pe cap casca de protecţie ;

63


agăţarea, manipularea şi depozitarea barelor fasonate sau a carcaselor, se va face în strictă concordanţă cu măsurile de securitate specifice.

PREVEDERI SPECIFICE

Montarea armăturilor în cofraje plane mari pentru pereţi : pentru scurtarea ciclului tehnologic şi prin aceasta utilizarea intensivă a seturilor de

cofraje, armăturile vor fi preansamblate sub formă de plase sudate sau carcase prefabricate ;

înălţimea barelor verticale vor fi corespunzătoare unui nivel de turnare ; se recomandă cu montarea armăturilor să se realizeze având cofrajul peretelui

montat pe o parte ; barele de armătură ce se vor rabate din planul peretelui după decofrare se vor

menţine în poziţia prin proiect la turnarea betonului, prin folosirea accesoriilor speciale indicate în proiectul cofrajelor.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONAREPREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

Prepararea şi verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor din Normativul NE 012 – 99.

Transportul betonului de lucrabilitate L3 şi L4 (tasarea conului cu 5…9 cm, respectiv 10…15 cm) se face cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu 1…4 cm) cu autobasculante cu benă amenajată corespunzător.

Se admite transportul betonului cu lucrabilitate L3 cu autobasculanta cu condiţia ca la locul de descărcare să se asigure reomogenizarea amestecului.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi transportoare, jgheaburi sau roabe.

Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe pentru a nu se permite pierderea laptelui de ciment.

Pe timp de arşiţă sau ploaie, suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite modificarea caracteristicilor betonului.

Durata de transport se consideră din momentul începerii încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile de mai jos decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.

Temperatura amestecului debeton oC

Durata maximă de transport 1) (minute)Cimenturi de marca 35 Cimenturi de marca 40

- între 10 şi 30oC 60 30- sub 10oC 90 60

1) În cazul autobasculantelor durata maximă se reduce cu 15 minute.

Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reâncărcarea cu beton a mijloacelor de transport depăşeşte o oră, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apă.

PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI

Înainte de a se începe turnarea betonului s vor verifica :

64


a) Corespondenţa cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât şi pe verticală, cu cele din proiect ;

b) Orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor plăcilor şi grinzilor ;c) Verticalitatea cofrajelor stâlpilor sau diafragmelor şi corespondenţa acestora în raport cu

elementele nivelelor inferioare ;d) Existenţa măsurilor pentru menţinerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea etanşeităţii

lor :e) Măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susţinere ;f) Rezistenţa şi stabilitatea elementelor de susţinere existente şi corecta montare şi fixare

a susţinerilor, existenţa penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tălpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.

g) Dispoziţia corectă a armăturilor şi corespondenţa diametrelor şi numărul lor, cu cele din proiect, solidarizarea armăturilor între ele (prin legare, sudură, petrecere) existenţa în număr suficient a distanţierilor ;

h) Instalarea conform proiectului, a pieselor de vor rămâne înglobate în beton sau care servesc pentru crearea de goluri.

În cazul în care se constată nepotriviri faţă de proiect sau se apreciază ca neasigurată rezistenţa şi stabilitatea susţinerilor se vor adopta măsuri corespunzătoare.

Înainte de a se începe betonarea, cofrajul şi armăturile se vor curăţa de eventualele corpuri străine, mortar rămas de la turnarea precedentă, rugină neaderenţă, etc. şi se va proceda la închiderea ferestrelor de curăţire.

În urma efectuării verificărilor şi măsurilor menţionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate într-un proces-verbal de lucrări ascunse. Dacă până la începutul betonării intervin unele evenimente de natură să modifice situaţia constatată (întreruperi, accidente, etc.), se va proceda la o nouă verificare conform prevederilor de la pct. 6.2.1. şi la încheierea unui alt proces-verbal.

Suprafaţa betonului turnat anterior şi întărit, care va veni în contact cu betonul proaspăt, va fi curăţat cu deosebită grijă prin ciocănire, de pojghiţa superficială de ciment şi de betonul slab compactat, îndepărtându-se apoi materialul prin spălare cu jet de apă sau aer comprimat.

Cofrajele din lemn, beton vechi şi zidăriile, vor fi bine udate cu apă de mai multe ori, cu 2 - 3 ore înainte şi imediat înaintea turnării betonului iar apa rămasă în denivelări va fi îndepărtată.

Se vor verifica, de asemenea, suprafeţele de zidărie pe care urmează a se turna betonul, prin confruntarea cotelor reale cu cele din proiect şi se va proceda la curăţirea resturilor de mortar.

Dacă se constată crăpături între scândurile de cofraje, care nu s-au închis la udarea acestuia, ele vor fi astupate.

Înainte de turnarea betonului trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor de transport local şi de compactare a betonului.

Se interzice, începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate la pct.6.2.

REGULI GENERALE DE BETONARE

Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de maistrul sau şeful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a susţinerilor cofrajelor şi armăturilor şi va lua măsuri operative de remediere a oricăror deficienţe constatate. Atât deficienţele constatate cât şi măsurile adoptate vor fi consemnate în condica de betoane.

65


Betonul trebuie să fie pus în lucrare în maximum, 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea în lucrare se va face fără întreruperi, iar dacă acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru, conform prevederilor de la pct.6.6.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale :a) La locul de punere în operă, descărcarea betonului se va face în bene, pompe de beton

sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulări ;b) Dacă betonul adus la locul de punere în lucrare prezintă agregări, se va proceda la

descărcarea şi reamestecarea lui pe platforma special amenajată, fără a se adăuga însă apă ;

c) Inălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5 m ;d) Turnarea betonului de la înălţimea mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcătuite din

tronsoane de formă tronconică ;e) Betonul trebuie să fie răspândit uniform şi în grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite

întinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvârlirea cu lopata la distanţa mai mare de 1,50 m ;

f) Se vor lua măsuri măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzute în proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării ;

g) Se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului ;

h) Nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul vibrării betonului şi nici aşezarea pe armături a vibratorului ;

i) În nodurile cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui ; în cazul că aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului prin spaţii care să permisă pătrunderea vibratorului ;

j) Circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe punţi special care să nu rezeme pe armături, fiind interzisă circulaţia directă pe armături sau pe cofraje ;

k) În cazul turnării unor betoane speciale (aparente, torcretare, etc.), sau a unor elemente de construcţie diferite de cele indicate la pct. 6.4. se vor respecta prescripţiile speciale sau precizările date prin proiect. ;

l) Instalarea podinelor pentru circulaţia lucrătorilor şi a mijloacelor de transport pe planşeele de beton, precum şi depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor şi armăturilor pentru etajele superioare este permisă numai după 24…36 ore în funcţie de temperatura şi tipul de ciment utilizat.

BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE ŞI PĂRŢI DE CONSTRUCŢIE

Betonarea stâlpilor, diafragmelor, pereţilor de recipienţi şi radierelor trebuie să se facă cu respectarea prevederilor de la pct.6.3.3. precum şi a următoarelor reguli :a) Înălţimea de cădere liberă a betonului până la faţa superioară a cofrajului, a ferestrei de

betonare sau a feţei superioare a elementului ce se toarnă nu va depăşi 1 m ;b) Betonarea se va face fără întrerupere, chiar şi atunci când turnarea se face prin ferestre

laterale;c) Turnarea se va face în straturi orizontale de 30… 40 cm înălţime ; acoperirea cu un strat

nou trebuie să se facă înaintea începerii prizei cimentului din betonul stratului anterior.

66


Betonarea grinzilor şi plăcilor se va face cu respectarea prevederilor de la pct.6.3.3. precum şi a următoarelor reguli :a) Turnarea grinzilor şi a plăcilor va începe după 1-2 ore de la terminarea turnării stâlpilor

sau a pereţilor pe care reazemă pentru a se asigura încheierea procesului de tasare a betonului proaspăt introdus în aceştia şi în acelaşi timp pentru a se asigura o bună legătură între betonul nou şi cel vechi ;

b) Grinzile şi plăcile care vin în legătură se vor turna de regulă în acelaşi timp, se admite crearea unui rost de lucru la 1/5… 1/3 din deschiderea plăcii şi turnarea ulterioară a părţii centrale a acestuia ;

c) Turnarea grinzilor se va face în straturi orizontale ;

d) La turnarea plăcilor se vor folosi reperi dispuşi la distanţe de max. 2,0 m pentru a se asigura respectarea grosimii prevăzute în proiect.

Betonarea cadrelor se va face respectând regulile date la pct.6.3.3., 6.4.1. şi 6.4.2. dând o atenţie deosebită zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea completă a secţiunii (pct.6.3.3.).

COMPACTAREA BETONULUI

Compactarea betonului se execută prin vibrarea mecanică în cazul imposibilităţii de continuare a compactării prin vibrare (defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent electric, etc.), turnarea betonului se va continua până la poziţia corespunzătoare unui rost, compactând manual betonul.

Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice şi funcţionale şi pentru care se dispune de prescripţii de utilizare şi întreţinere.

Personalul care efectuează vibrarea betonului trebuie să fie instruit în prealabil asupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmează să-l aplice.

În cazul plăcilor, suprafaţa betonului vibrat se va nivela imediat după terminarea acestei operaţii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe şipci de ghidare.

Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forţa perturbatoare şi frecvenţa corespunzătoare acesteia) se va face în funcţie de dimensiunile elementelor şi de posibilităţile de introducere a capului vibrator (butelie) prin barele de armătură.

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare internă se recomandă să fie L3 sau L3/L4. Durata de vibrare optimă, din punct de vedere tehnico-economic, se situează între durata minimă de 5 sec. şi durata şi durata maximă de 30 sec. în funcţie de lucrabilitatea betonului şi tipul de vibrator utilizat.

Prelungirea duratei de vibrare până la 60 secunde, impusă de condiţii speciale locale, nu este de natură să dăuneze calităţii betonului.

Semnele exterioare după care se recunoaşte că vibrarea betonului s-a terminat, sunt următoarele :

betonul nu se mai tasează ; suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă ; încetează apariţia bulelor d aer la suprafaţa betonului şi se reduce diametrul lor.Distanţa dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este

1,4 r, unde r este raza de acţiune a vibratorului.În cazurile în care nu este posibilă respectarea acestei distanţe (din cauza

configuraţiei armăturilor, a unor piese înglobare sau alte cauze) se recomandă utilizarea concomitentă a mai multor vibratoare, distanţa între ele depăşind 2r.

Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu depăşească 3/4 din lungimea capului or (buteliei) ; la compactarea unui nou strat, butelia trebuie să pătrundă 5…15 cm în stratul compactat anterior.

67


Vibrarea de suprafaţă se va utiliza la compactarea betonului din elemente de construcţie de suprafaţă mare şi grosimi de 3…3,5 cm, domeniul de grosime, optimă fiind de 3…20 cm.

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafaţă, se recomandă să fie L2 (tasare 1…4 cm). Se recomandă ca durata vibrării să fie de 30… 60 secunde. Timpul optim de vibrare se stabileşte prin determină de probă efectuate în operă cu prima şarjă de beton ce se compactează.

Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie să fie de 1,1 …1,35 ori mai mare decât grosimea finală a stratului compactat, în funcţie de lucrabilitatea betonului. În cadrul determinărilor de probă prevăzute la pct.6.5.13. se stabileşte şi grosimea stratului de beton necompactat necesară pentru realizarea grosimii finite a elementului.

Distanţa dintre două poziţii succesive de lucru ale plăcilor şi riglele vibrante trebuie să fie astfel stabiliză încât să fie asigurată acoperirea succesivă a întregii suprafeţe de beton de compactat.

ROSTURI DE LUCRUÎn măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creează zone

de slabă rezistenţă, organizându-se execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere pe nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare.

Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor trebuie să fie stabilită, ţinând seama de mărimea solicitărilor din diferitele secţiuni ale elementelor de construcţie li se posibilităţile de organizare a lucrului. De regulă, ele vor fi prevăzute în zonele în care solicitările sunt minime.

Când rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, poziţia lor va fi stabilită de către executant înainte de începerea betonării, respectându-se următoarele reguli :a) la stâlpi, se vor prevedea rosturi numai la bază, în cazul unor tehnologii speciale se

admit rosturi sub grindă sau placă (fig.6.6.1) ;b) la grinzi, dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea, aceasta se va face în

regiunea de moment minim ;c) în cazul în care grinzile se betonează separat, rostul de lucru se lasă la 3…5 cm sub

nivelul inferior al plăcii ;d) la plăci, rostul de lucru va fi paralel cu armătura de rezistenţă sau cu latura cea mai mică

şi situat la 1/5 şi 1/3 din deschidere.

Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele reguli :a) durata maximă admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesară luarea

unor măsuri special la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească momentul de începere a prizei cimentului folosit ; în lipsa unor determinări de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi respectiv 1,5 ore în cazul cimentului fără adaos ;

b) în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, realuarea turnării este permisă numai după ce betonul a atins rezistenţa la compresiune de minimum 12 daN/cmp şi după pregătirea suprafeţelor rosturilor, prin curăţirea betonului ce nu a fost bine compactat şi a pojghiţei de lapte de ciment întărit ce eventual s-a format, iar imediat înainte de turnarea betonului proaspăt suprafaţa rosturilor va fi spălată abundent cu apă.

TRATAREA BETONULUI DUPA TURNAREPentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile din

contracţie, se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare, protejând suprafeţele libere prin :

acoperirea cu materiale de protecţie stropirea periodic cu apă ; aplicarea de pelicule de protecţie.

68


Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu : prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Această operaţie se face de îndată ce betonul a căpătat suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere de suprafaţa acoperită.

Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umedă.Stropirea cu apă va începe după 2 - 12 ore de la turnare în funcţie de tipul de ciment

utilizat şi temperatura mediului dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore, în aşa fel încât suprafaţa betonului să se menţină.

Se va folosi apă care îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru apa de amestecare a betonului, care poate proveni din reţeaua publică sau din altă sursă. În ultimul caz apa trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în SREN 1008-2003.

Stropirea se va face prin pulverizarea apei. În cazul în care temperatura mediului este mai mică decât + 5oC nu se va proceda la stropirea cu apă.

Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă, atât timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.

Betonul ce ar urma să fie în contact cu apa curgătoare va fi protejat de acţiunea acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel puţin 7 zile după turnare sau prin sisteme etanşe de protecţie (palplanşe sau batardouri).

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS

Prevederi generaleÎn cazul lucrărilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din

normativul NE 012 – 99.Măsurile specifice ce se adaugă în perioada de timp friguros se vor stabili ţinând

seama de : regimul termoclimatului real existent pe şantier în timpul preparării, transportului, turnării

şi protejării betonului : dimensiunile şi masivitatea sau subţirimea elementelor ce se betonează ; intensitatea prezumată a frigului în perioada respectivă.

La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar să se exercite un control permanent şi deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al lucrării, delegatul CTC şi al beneficiarului şi - oricând va fi nevoie - din partea proiectantului. În procesele verbale de lucrări ascunse se vor menţiona măsurile adoptate pentru protecţia lucrărilor şi constatărilor privind eficienţa acestora.

Lucrări executate monolitCofrajele trebuie să fie bine curăţate de zăpadă şi gheaţă. Se recomandă ca imediat

înainte de turnarea betonului să se procedeze la curăţirea finală prin intermediul unui jet de aer cald sau abur.

În ceea ce priveşte susţinerile cofrajelor, se va acorda o atenţie deosebită rezemării lor, luându-se măsuri corespunzătoare, în funcţie de comportarea la îngheţ a terenului şi anume : pentru pământurile stabile la îngheţ, rezemarea popilor se va face pe tălpi aşezate pe

pământul curăţat în prealabil de zăpadă, gheaţă şi stratul vegetal şi nivelat ; pentru pământurile nestabile, precum şi în cazul umpluturilor, popii se vor aşeza pe grinzi

cu suprafaţă mare de rezemare, pe fundaţii existente, etc. În funcţie de condiţiile de temperatură, suprafaţa expusă şi forma elementelor, se va

stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de încălzire, precum şi modul de rezemare a susţinerilor.

69


Depozitarea armăturilor se va face de preferinţă în spaţii acoperite disponibile, în lipsa unor asemenea spaţii, armăturile vor fi protejate astfel ca să se evite căderea zăpezii sau formarea gheţii pe suprafaţa barelor.

Barele acoperite cu gheaţă vor fi curăţate înainte de tăiere şi fasonare prin ciocănire cu un ciocan de lemn. Fasonarea armăturilor se va face numai la temperaturi pozitive, folosind după caz, spaţii încălzire.

Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elementele supuse pe şantier la tratament termic, în scopul accelerării întăririi betonului, conf. anexei I.2 din Normativul N.E. 012 - 99.

Se recomandă utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifiaţi, acceleratori sau antigel, în funcţie de particularităţile lucrărilor.Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din Normativul N.E. 012 - 99.

La stabilirea compoziţiei betonului se va urmări adoptarea unei cantităţi cât mai reduse de apă de amestecare. Reţeta de beton afişată la locul de preparare a betonului trebuie să indice următoarele :

temperatura apei la introducerea în amestec în funcţie de temperatura agregatelor în ziua preparării betonului ;

temperatura betonului la descărcarea din betonieră, care trebuie să fie cuprinsă între + 15oC şi + 30oC.

La transportul betonului se vor lua măsuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de căldură ale betonului prin :

evitarea distanţelor mari de transport, a staţionării pe traseu şi a transbordărilor betonului ;

în cazul benelor şi basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.Înaintea încărcării unei noi cantităţi de beton se va verifica dacă în mijlocul de

transport utilizat nu există gheaţă sau beton îngheţat, acestea vor fi îndepărtate cu grijă în cazul că există, folosind un jet de apă caldă.

Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanică.Protecţia betonului după turnarea trebuie să asigure acestuia în continuare a

temperaturii de minimum + 5oC, pe toată perioada de întărire necesară până la atingerea rezistenţei de minimum 50 daN/cmp, moment de la care acţiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.

În acest scop suprafeţele libere ale betonului vor fi protejate imediat după turnare prin acoperirea cu prelate, folii de polietilenă, saltele termoizolante, etc. astfel încât între ele şi beton să rămână un strat de aer staţionar (neventilat) de 3…4 cm grosime.

Durata minimă de menţinere a protecţiei pentru atingerea rezistenţei de 50daN/cmp se numeşte “durată de preîntărire” şi este determinată de :

tipul de ciment utiliza şi valoarea raportului A/C ; temperatura medie a betonului din lucrare.

Durata de preîntărire se poate aprecia cu ajutorul diafragmelor.După durata de preîntărire se vor face următoarele verificări :

vizuală bucată cu bucată prin sondaje, pe bază de măsurători, a dimensiunilor şi poziţiilor elementelor

principale.Rezultatele acestor verificări se înscriu în procesele verbale de lucrări ascunse şi se

compară cu abaterile admisibile date în anexa alăturată.

Abateri admisibile la lucrările de beton simplu1. Abateri - limită la dimensiunile elementelor executate monolit

1.1. Lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, plăcilor, pereţilor- până la 3,00 m 16 mm- 3,00 ... 6,00 m 20 mm

70

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - - peste 6,00 m 25 mm

1.2.Dimensiunile secţiunii transversale :- grosimile pereţilor şi plăcilor

până la 10 cm inclusiv 3 mmpeste 10 cm 5 mm

- lăţimile şi înălţimea secţiunii grinzilor şi stâlpilor până la 50 cm 5 mmpeste 50 cm 8 mm

1.3.Fundaţii- dimensiuni în plan 20 mm- înălţimi până la 2,00 m 20 mm peste 2,00 m 30 mm

2.Abateri limită la forma dată a muchiilor şi suprafeţelor

2.1.Pentru 1 m lungime de muchie, respectiv1 m2 de suprafaţă 4 mm

2.2.Pentru lungimea totală a muchiei,respectiv suprafaţa totală, cu latura cea mai mare L (indiferent de tipul elementului)- L pana la 3,00 m 10mm- L = 3,01.....9,00 m 12 mm- L = 9,01.....18,00m 16 mm- L peste 18,00 20 mm

3.Abateri limită la înclinarea muchiilor şi suprafeţelor fata de prevederile proiectului

Înclinarea muchiei sau suprafeţei faţă de :

Verticală OrizontalăPoziţia oblică(din proiect)

- pe 1 m lungime sau 1 mp de suprafaţă (mm)

3 5

- pe toată lungimea sau toatăsuprafaţa elementului (mm)a) stâlpi,pereţi,fundaţiib) grinzic) feţele superioare ale pereţilor

(diafragme)d) plăci din planşeu sau

acoperiş

165-

-

201010

10

161010

10

4. Abateri limită de poziţie

4.1. Axe în plan orizontala) pentru fundaţii 10 mmb)pentru stâlpi, grinzi, pereţi 10 mm4.2. Cote de nivela) fundaţii de structură 10 mmb)plăci şi grinzi, cu deschidere până la 6 m 10 mm

71


c)idem, cu deschidere peste 6 m 16 mmd)reazeme intermediare (la construcţii etajate) 10 mm

5.Abateri limită la suprafeţele de rezemare

5.1. Pentru lungimile de rezemare )l) ale elementelor prefabricatea) la elemente de planşeu şi acoperiş cu

- deschidere până la 6 m 10 mm- cu deschidere peste 6 m 15 mm

b) la grinzi şi pereţi 20 mmc)la stâlpi 10 mm

6. Abaterile limită specifice elementelor prefabricate trebuie să se înscrie în clasele de toleranţe precizate în proiect şi în SREN 13369/2004.

7. Abaterile limită la armături pentru beton armat :

7.1. la lungimile barelor- sub l m 5 mm- între 1 şi 10 m 20 mmpeste 10 m 30 mm7.2. la lungimea de petrecere a barelor, la înnădirea prin

suprapunere 3 d7.3. la poziţia înnădirilor 50 mm7.4. distanţa dintre axele barelor - la grinzi şi stâlpi 3 mm- la pereţi şi plăci 5 mm- la fundaţii 10 mm- între etrier 10 mm7.5. la grosimea stratului de beton de protecţie(fatade proiect si prescripţii tehnice)- la plăci 2 mm- la grinzi, stâlpi, pereţi 3 mm- la fundaţii 10 mm7.6. La îmbinări şi îmbinări sudate conform Instructiuni tehnice C.28-1983.

8.Defecte limită ale betonului monolit (inclusiv monolitizările din îmbinările elementelor prefabricate)

8.1. Rupturi şi ştirbituri la muchii şi conţuri :a) până la faţa exterioară a armăturilor principale cel mult 20 cm/mb) până la faţa interioară a armăturilor principal cel mult una de maximum

5 cm lungime la 1 m ;c) cu adâncimi mai mari decât precedentele şi de maximum 1/4 din dimensiunea cea mai mică a secţiunii ; cel mult una de maxim 2 cm lungime la 1 m ;d) cu adâncituri mai mari de 1/4 din dimensiunea cea mai mică a secţiunii nu

se admit

9. Segregări şi lipsuri de secţiune, vizibile sau nu la faţa elementului :

a) până la faţa exterioară a armăturilor principale : max. 40 cmp la 1 mp.

b) până la faţa interioară a armăturilor principale : maximum 40 cmp la 1 mp

72

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - c) cu adâncimi mai mari decât cele precedente, dar pana la maximum 1/4 din dimensiunea

cea mai mica a secţiunii :- la placi de planşeu si acoperiş maxim 20 cmp/m2

- la fundaţii masive maxim 30 cmp/m2

- la grinzi, stâlpi, buiandrugi maxim 5 cmp/m2

- pereţi (diafragme) maxim 10 cmp/m2

10. Fisuri pentru elemente acţionare cu încărcarea de exploatare, numai în limitele prescrise de STAS 10102/1975.

Lista prescripţiilor tehnice de baza

STAS 790 – 84 - Apă pentru betoane şi mortareSTAS 1667 – 76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianţi

mineraliSREN 12350-2/2003 - Încercări la tasare SREN 12350-3/2003 - Încercarea VEBE pe betonul proaspătSREN 12350-4/2002 - Gradul de compactareSREN 12350-5/2002 - Încercarea cu masa de răspândire SREN 12350-6/2002 - Densitatea SREN 12390-6/2002 - Determinarea rezistenţelor mecaniceSREN 13369/2006 - Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton

precomprimat. Condiţii tehnice generale de calitate

STAS 6657/2-89 - Elemente prefabricate de beton, beton armat si betonprecomprimat. Controlul static de recepţie al caracteristicilor geometrice

STAS 6657/3-89 - Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice

STAS 1336 – 80 - Construcţii. Încercare în situu a construcţiilor prin încercări staticeSREN 12390-8/2002 - Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la apaSREN 771-4/2004 - Beton celular autoclavizat. Caz beton. Condiţii generale de calitate

STAS 6652/1-82 - Încercări nedistructive ale betonului. Clasificare si indicaţii generale

NE 012 - 99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat (Bul.construţiilor nr.8-9/1999)

C 28 – 83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilordin otel beton

C 26 – 1985 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive (Bul.construcţiilor nr.8/1985).

C 54 – 81 - Instructiuni tehnice pentru încercarea betonului prin extrageri de carate (Bul. Construcţiilor 2/82)

C 117 - 70 - Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat (Bul. Construcţiilor 9/70)

C 11 - 74 - Instrucţiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in construcţii a panourilor di placaj pentru cofraje (Bul. Construcţiilor 4/75)

73

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - C 155 – 89 Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate

usoare (Bul. Construcţiilor 2/91)

P 59 – 86 - Instructiuni pentru proiectarea si folosirea armării cuplase sudate a elementelor de beton (Bul. Construcţiilor nr. 10/86)

C 156 – 89 - Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-89 (Bul. Construcţiilor 1/91)

C 162 – 73 - Normativ pentru alcătuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereţi din beton monolit la clădiri (Bul. Construcţiilor 4/74)

C 130 - 78 - Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a lucrărilor de reparaţii şi consolidări(Bul. Construcţiilor nr. 8/79)

Întocmit

Drd. ing. Ghiaur Monica

3. CAIET DE SARCINI – INSTALATII ELECTRICE

Prezenta documentaţie se referă la instalaţiile electrice aferente lucrării: “ Reabilitare reţea de alimentare cu apă Oraviţa şi captare apă zona Lacul Mare , ”

Pentru realizarea lucrării s-au realizat următoarele planşe :

- PLnr.01/IE - SCHEMA ELECTRICA MONOFILARA (Alimentarea tabloului general, alimentarea tablourilor de control şi automatizare a Grupului de Pompare si a Staţiei de Clorinare ;Iluminat exterior; Priza de pământ; Legarea la pământ a utilajelor). - PL nr.02/IE—SCHEMA ELECTRICA MONOFILARA TABLOU ELECTRIC GENERAL

1. Alimentarea cu energie electrică-

Alimentarea cu energie se va face de către firme abilitate,cărora li se va înainta tema de proiectare.Beneficiarul va solicita aviz de racordare iar Electrica va elibera avizul şi va stabili soluţia de alimentare.

Menţionăm că proiectul pentru branşamentul de energie electrică nu face obiectul proiectul elaborat.

Gospodăria de apă necesită o putere electrică instalată de 10 KW din care puterea simultan absorbită se stabileşte la 6,5 KW.Alimentarea tabloului general TG se va face cu un cablu subteran tip CYABY-5 x10 mmp

Din tabloul electric general TG,amplasat în incinta Staţiei de Pompare se vor alimenta:

TEP1 - Tablou electric pompa principală TEP2 -Tablou electric pompa auxiliară TESC -Tablou electric staţie de clorinare TEP3 - Tablou pompă dozatoare clorinare Iluminat Staţie de Pompare Prize Staţie de Pompare Iluminat exterior incintă Gospodărie de apă

2. Nivelul de performanta al lucrărilor

74


Prin proiectare s-au prevăzut următoarele exigente privind calitatea lucrărilor, în conformitate cu Legea nr.10/1995 si Normativul C56/2000:

rezistenţa la stabilitate; rezistenţa la foc; rezistenţa în exploatare.

a) Rezistenţa la stabilitate

Rezistenţa la stabilitate a instalaţiilor electrice se asigură prin folosirea de cabluri electrice armate sau nearmate montate aparent pe ziduri sau montate pe paturi de cablu tipizate fixate de tavan cu piese speciale.

Corpurile de iluminat şi prizele folosite sunt omologate în ţară şi se montează pe suport incombustibil.

Atât la aprovizionare cât şi la montaj se face o verificare pentru a se constata lipsa deteriorărilor la materialele şi aparatele folosite.

Cele necorespunzătoare se înlătură.Golurile în ziduri şi planşee s-au prevăzut a fi lăsate de către structurist (incluse in

planşele de specialitate), iar în cazul în care se necesită goluri neprevăzute iniţial, acestea se vor realiza cu scule speciale spre a nu se periclita structura de rezistenţă a clădirii.

La montaj se vor respecta prevederile Normativului I 7 / 2002

b) Siguranţa la foc

Instalaţia electrică a fost adaptată la gradul de rezistenţă la foc a elementelor de construcţie şi la categoria de incendiu a clădirii, fiind eliminat riscul de izbucnire a unui incendiu din cauza instalaţiilor electrice.

Circuitele sunt protejate la scurtcircuit, suprasarcina şi supratensiune prin întrerupătoare automate, siguranţe fuzibile şi rele termice.

Întrerupătorul general al TG este prevăzut cu protecţie diferenţială de curent.

c) Siguranţa in exploatare

Instalaţia electrică s-a proiectat şi se va realiza astfel încât să se asigure protecţia utilizatorului împotriva şocurilor electrice prin contact direct sau indirect.

Elementele instalaţiei electrice care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot ajunge în mod accidental, se vor lega la priza de pământ prin intermediul nulului de protecţie tras separat fata de nulul de lucru sau se leagă direct la pământ cu platbanda OL-Zn 25x4mm.

Circuitele electrice sunt protejate la scurtcircuit şi suprasarcina.

3. Sarcini pentru executantul lucrărilor

Înainte de execuţie executantul lucrării sau antreprenorul lucrărilor de instalaţii electrice va realiza următoarele activităţi ce concordă la realizarea lucrărilor în bune condiţii

studierea proiectului (piese scrise si desenate) şi a legislaţiei, standardelor şi prescripţiilor la care acesta face trimitere, astfel încât la începerea execuţiei să aibă clarificate toate lucrările pe care trebuie să le realizeze şi condiţiile de desfăşurare ale acestora;

eventualele nereguli sau neconcordanţe constatate se vor comunica proiectantului în termen legal pentru punere de acord în rezolvarea obiecţiunilor.

În timpul execuţiei documentaţia de realizare va fi tot timpul la punctul de lucru, inclusiv dispoziţiile de şantier date pe parcurs.

Executantului îi revin şi următoarele: va asigura aprovizionarea ritmica cu materiale şi aparate cuprinse în proiect în

cantităţile necesare;

75


va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării unor materiale prevăzute în documentaţie, prezentând în acelaşi timp oferte pentru alte materiale similare, cu caracteristici identice sau apropiate cu cele din documentaţie atât din punct de vedere tehnic cât şi economic;

- va asigura forţa de munca şi mijloace de mecanizare ritmic, în concordanţă cu graficul execuţiei şi cu termenele parţiale şi finale;

va respecta tehnologiile de lucru în ceea ce priveşte tipul de material, adâncimi de pozare, distanţa faţă de alte instalaţii etc.

Modificările oricât de neînsemnate faţă de proiect, se vor executa numai cu avizul scris al proiectantului .

Modificările consemnate în caietul de procese-verbale vor fi stipulate şi în partea desenată a documentaţiei, în scopul cunoaşterii de către beneficiar, la punerea în funcţiune, a situaţiei reale din teren.

În caz contrar, executantul devine direct răspunzător de eventualele consecinţe negative cauzate de nerespectarea documentaţiei.

4. Sarcini pentru beneficiar

Beneficiarul prin dirigintele său de şantier are următoarele sarcini : recepţionează documentaţia primită de la proiectant verificând piesele scrise şi

desenate, coraborarea între ele, exactitatea elementelor (lungimi, trasee, bucăţi etc.); să sesizeze proiectantul de orice neconcordanţă sau situaţii specifice apărute în

execuţie, în scopul analizei comune şi găsirii de rezolvări urgente; să urmărească ritmic execuţia lucrărilor în scopul respectării documentaţiei,

participând conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calităţii lucrărilor, la confirmarea lucrărilor ascunse şi a cantităţii lucrărilor efectuate de executant la nivelul fiecărei faze determinante;

să nu accepte sub nici un motiv trecerea la o alta fază sau recepţia lucrărilor executate fără atestarea tuturor elementelor ce concură la o buna calitate a materialelor şi execuţiei;

pentru orice nerespectare a prevederilor documentaţiei, beneficiarul, prin dirigintele de şantier, va solicita prezenta proiectantului în scopul clarificării probelor.

5. Tehnologia de execuţie

Toate materialele, aparatele, utilajele folosite la realizarea instalaţiilor electrice trebuie să fie omologate în ţară.

6. Ordinea de execuţie a lucrărilor

stabilirea locurilor de montare a tablourilor, corpurilor de iluminat, întreruptoarelor şi prizelor;

trasarea circuitelor; fixarea canalelor de protecţie, a tuburilor şi a dozelor de derivaţie; tragerea conductoarelor şi montarea cablurilor; executarea legăturilor în doze; montarea tablourilor; montarea corpurilor de iluminat; montarea aparatajului de conectare; executarea legăturilor în tablourile electrice; realizarea verificărilor la conductoare şi la priza de pământ; realizarea probelor de funcţionare a corpurilor de iluminat; realizarea probelor de funcţionare a utilajelor electrice şi a elementelor de

automatizare.

76


Tuburile electrice şi canalele din PVC

Manipularea elementelor de protecţie din PVC se face cu grijă pentru a le feri de zgârieturi şi lovituri etc.

Nu se aruncă, iar deasupra lor nu se depozitează alte materiale; tuburile şi canalele se aşează pe sortimente şi dimensiuni; se vor proteja împotriva razelor solare şi a căldurii artificiale (vara); iarna sau în perioadele reci se vor proteja împotriva temperaturilor scăzute deoarece

izolaţia devine casantă.

Verificarea materialelor

înainte de montare se vor verifica vizual şi la dimensiune; suprafaţa exterioară trebuie să fie netedă, fără denivelări, arsuri, zgârieturi; materialele găsite defecte se vor elimina, nu vor fi puse în lucru.

Montarea corpurilor de iluminat

corpurile de iluminat se transportă în magazia şantierului în ambalaj original; înainte de montaj corpurile de iluminat şi lămpile se vor curăţa de praf şi se vor

verifica; după montaj vor fi ferite de murdărie.

Condiţii de alimentare şi montare a corpurilor de iluminat

corpurile de iluminat se racordează numai între fază şi nul; conductorul de nul se leagă la partea filetată a duliei; la corpurile suspendate, dispozitivul de suspendare trebuie să suporte o greutate de

5 ori mai mare decât greutatea proprie corpului de iluminat respectiv; se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de firele de alimentare; nulul de protecţie se leagă la borna notată cu semnul pentru pământare

Tehnologia de montaj a corpurilor

verificarea corpului de iluminat; tăierea cablului, dezizolarea conductoarelor; executarea legăturilor electrice; fixarea la poziţie; introducerea lămpii fluorescente; montarea dispersorului.

Montarea aparatajului de comutaţie si a prizelor în dozele de aparat

Pentru fixarea întrerupătoarelor, comutatoarelor şi prizelor în dozele de aparataj se vor folosi scule obişnuite (şurubelniţe, patent, cleşte de dezizolat conductoare etc.).

Se va face o fixare corectă a prizelor având în vedere frecvenţa conectărilor şi presiunea pe contacte.

Montarea tablourilor de distribuţie

Tablourile electrice se vor monta aşa încât să rezolve următoarele:distanţa faţă de marginea superioara să nu depăşească 2,20 m;să asigure un acces simplu la instalaţia electrică, astfel încât ,verificarea şi

întreţinerea să se facă fără greutate; toate circuitele electrice vor fi inscripţionate vizibil (etichetate).

77


Cablurile şi conductoarele electrice

Caburile electrice se pozează pe trasee realizate îngropat,în pământ.Distanţa pe orizontală între cablurile pozate în acelaşi şanţ nu va fi mai mică de 7 cm,între două sisteme trifazate.Distanţa între cabluri şi reţelele de apă şi canalzare la intersecţii va fi de minim 50 cm.

Cablurile vor fi însoţite de bandă de oţel zincat OLZn-40 x 4 mm,pe traseu comun cu instalaţia de legare la priza de pământ.Centurile de legare la pământ se vor lega între ele, constituind astfel instalaţia de legare la pământ a staţiei.

La subtraversarea căii principale de accesîn staţie, cablurile se vor poza în tuburi de protecţie metalice.

Cablurile electrice se aduc pe tamburi şi se taie la dimensiune în exteriorul clădirii.Conductoarele electrice se aduc în colaci.Atât cablurile cât şi conductoarele se verifică atât în colaci sau pe tamburi, înainte de

montaj, cât şi după montarea acestora.

7. Verificarea instalaţiei

Verificarea instalaţiei electrice se va face în conformitate cu prevederile Normativului C 56. Verificarea se va face înainte de racordarea instalaţiei electrice la reţeaua de alimentare cu energie electrică şi cuprinde 2 etape :

Verificarea preliminară care cuprinde verificarea în timpul aşezării tuburilor, conductoarelor, dozelor, cotelor, verificarea modului de montare a tablourilor electrice, aparatelor de comutaţie.

Verificarea definitivă se face după executarea instalaţiei electrice şi se controlează obligatoriu concordanţa instalaţiei cu schemele proiectului, modul de executare a legăturilor conductoarelor în doze, felul şi secţiunile conductoarelor şi tuburilor, controlul siguranţelor şi aparatelor de protecţie. Una din verificările esenţiale constă în măsurarea rezistenţei de izolaţie a conductoarelor faţă de pământ şi între ele.

Se verifică legătura tablourilor la nul de protecţie şi racordurile cablurilor la tablouri.După aceste verificări instalaţia se considera recepţionată şi se trece la racordarea ei

la reţeaua electrică de distribuţie a energiei electrice.Se va face deasemenea controlul rezistenţei de dispersie a prizei de pământ

(R < 4 ohmi).

8. Măsuri de protecţia muncii si P.S.I.

În timpul execuţiei lucrărilor şi a montajului, se vor asigura prin grija constructorului toate măsurile de protecţie, igiena muncii şi prevenirea incendiilor.

Pentru executarea instalaţiilor electrice formaţia de lucru va fi dotată cu următoarele mijloace de protecţie individuală : indicator de tensiune de j.t., ochelari de protecţie, cască de protecţie, haine de protecţie.

Efectuarea instructajului de protecţia muncii revine acelora care organizează, controlează şi conduc procesele de muncă.

Pentru lucrările la înălţime electricienii vor fi echipaţi cu centuri de siguranţă.Pentru prevenirea incendiilor se vor afişa panouri avertizoare la intrarea în clădire şi

în interior. Toate lucrările de execuţie se vor face fără punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice.

Executantul va lua toate măsurile necesare de protecţia muncii, de prevenire şi combatere a incendiilor cu mijloace financiare proprii.

9. Normative. Prescripţii tehnice, standarde

STAS 12604 - Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.

78

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - STAS 12604/4 - Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă.

Instalaţii electrice fixe. Prescripţii generale.STAS 12604/5 - Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă.

Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare si de execuţie.I 7 / 2002 - Normativ privind proiectarea si executarea instalaţiilor cu

tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.PE 107 - Normativ privind proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri

electrice.PE 102 -Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de

conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 v ca în unităţile energetice

PE 116 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice.

PE 932 - Regulament pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice.C 56 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a

instalaţiilor electrice.NPM - Norme de protecţia muncii pentru instalaţii electrice.Catalog IPCT - Detalii şi subansambluri de montaj la instalaţiile electrice

vol.E.

10.Conditii de recepţie

În cadrul recepţiei se va verifica respectarea condiţiilor tehnice impuse, aspectul estetic şi funcţional al lucrărilor ce s-au executat.

Procesul verbal de verificare întocmit cu ocazia recepţiei conform STAS 12604/5/1990 art.2.3.2. trebuie să cuprindă:

data efectuării verificării; funcţia, calitatea şi numele persoanei care a efectuat lucrarea; defectele observate la elementele supuse verificării; observaţii privind înlăturarea defectelor constatate, precum şi declaraţia că toate

legăturile electrice au fost făcute.Procesul verbal de verificare se întocmeşte la recepţia respectiva la darea în

exploatare şi ori de câte ori se fac modificări la instalaţii sau se constată defecţiuni (art.2.3.3.). La procesul verbal se va anexa buletinul de verificare a prizei de pământ .

ÎNTOCMIT

sing. RATA CORNELIA

79


4. CAIET DE SARCINI – DRUMURI

REFACERE TROTUARE

CAP 1. TERASAMENTE

1.1. PREVEDERI GENERALE

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul va asigura prin posibilităţi proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, verificări suplimentare, faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune refacerea lucrărilor.

1.2.STANDARDE DE REFERINŢĂ

STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii generale.STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor.STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor.STAS 1709/1-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrările de drumuri. Adâncimea de îngheţ în complexul rutier. Prescripţii de calcul.STAS 1913/1-82 Teren de fundaţii. Pământuri. Determinarea umidităţii.STAS 9824/3-74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.STAS 2916-73 Lucrări de drumuri. Protejarea taluzurilor şi şanţurilor de scurgere a apelor.C 182-87 Normativ pentru executarea mecanizată a terasamentelor de drumuri ( Bul Constr. Nr.6/1987)

80


1.3. PĂMÂNTURILE PENTRU TERASAMENTE

Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conf. STAS 1243-88, care se folosesc la executarea terasamentelor vor corespunde cu prevederile STAS 2914-84.Nu se folosesc în rambleuri pământurile de consistenţă scăzută ca. Mâluri, nămoluri, pământuri turboase, precum şi cele cu conţinut de săruri solubile în apă, mai mare de 5%.De asemenea, nu se folosesc bulgări de pământ sau pământ amestecat cu substanţe putrescibile (brazde, crengi, rădăcini.)În prezenta lucrare pământul rezultat de la săpături , se poate folosi în umpluturi , dacă nu contravin celor menţionate mai sus.

1.4. APA DE COMPACTARE

Apa necesară compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul inspectorului de şantier, în afară de terasamentele din spatele lucrărilor de artă.

1.5. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR.

Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia.Granulozitatea – conf STAS 1913/5-85 Funcţie deLimita de plasticitate – conf STAS 1913/4-86 caracter păm.1Coeficientul de neuniformitate – conf STAS 1243/88 prob la 5000 mc Caracteristicile de compactare – conf STAS 1913/13-83 Pt păm în Umflarea liberă – conf. STAS 1913/-88 ramblee 1 probăSensibilitatea la îngheţ dezgheţ – conf. STAS 1709-75 la 1000 mcUmiditatea – conf. STAS 1913/1 –82 zilnic sau la fiecare 500 mc

1.6.EXECUTAREA TERASAMENTELOR

-Restabilirea traseului drumului şi lucrările pregătitoareÎnainte de începerea lucrărilor de terasamente se restabileşte axul traseului şi reperii care determină elementele traseului conf prevederilor STAS 9824/3-74.Picheţii şi şabloanele trebuie să materializeze axul traseului şi înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza).Înclinarea taluzurilor.Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se vor executa toate lucrările pregătitoare prevăzute în proiect.

-Mişcarea pământuluiMişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpătură în profile cu umplutură ale proiectului.Excedentul de săpătură, ca şi pământurile din deblee care sunt improprii realizării umpluturilor, vor fi transportate în depozite definitive.

-Prescripţii generale de execuţieProcesul de execuţie a lucrărilor de terasamente la tronsonul de drum din prezentul proiect se compune din următoarele operaţiuni de bază:-săpătura sau derocarea pământului-încărcarea pământului în mijlocul de transport-transportul pământului-descărcarea din mijloc de transport-împrăştierea pământului în umplutură şi nivelarea

81

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - -compactarea pământului-finisarea terasamentelorLucrările de terasamente se vor ataca astfel încât fazele procesului tehnologic să se succedă cât mai repede fără decalaje între diferitele faze de lucru, care ar putea conduce la înmuierea pământului din corpul drumului de către apele meteorice.Nu se admite ca pe timp friguros lucrările de terasamente să fie întrerupte în faze intermediare ale procesului tehnologic şi executarea terasamentelor cu pământ îngheţat.În ramblee, pământul se aşterne în straturi uniforme pe întreaga lăţime a rambleului. Suprafaţa fiecărui strat intermediar va fi plană, cu înclinări de 3-5% spre exterior, iar suprafaţa patului drumului va avea înclinarea prevăzută în proiect.Grosimea straturilor în ramblee se alege în funcţie de mijlocul de compactare, astfel încât să se asigure gradul de compactare prescris pe toată grosimea lui. În cazul când rambleele sunt realizate pe taluzuri abrupte conform profil transversal, se vor executa trepte de înfrăţire cu lăţimea de 1mPământurile se vor pune în operă pe cât posibil la umiditatea optimă de compactare.În cazul debleelor, lucrările de terasamente se vor executa în primă fază până la nivelul acostamentelor cu asigurarea evacuării apelor meteorice de pe platforma creată.

-Compactarea.Gradul de compactare se exprimă în procente, prin raportul dintre densitatea aparentă în stare uscată a materialului din terasamente şi densitatea aparentă în stare uscată a materialului, obţinut în laborator prin metoda Proctor normal – conf STAS 1913/13 8Terasamentele din corpul drumului vor fi compactate, asigurâdu-li-se un grad de compactare Proctor normal –conf STAS 2914-84.Alegerea utilajelor de compactare, grosimea stratului şi numărul de treceri necesare pentru atingerea gradului de compactare, se stabilesc la execuţie în funcţie de natura materialului din terasamente, pe bază de încercări, ţinând seama şi de prevederile STAS 7582-91. Se va folosi cilindru compactor cu rulou metalic iar în locurile greu accesibile, placa vibratoare sau maiul de mână.

-Înclinarea taluzurilor, înălţimea terasamentelor, şanţurilor şi rigolelor pentru scurgerea apelor.Înclinarea taluzurilor, înălţimea terasamentelor, şanţurilor şi rigolelor pentru scurgerea apelor se vor executa conf prevederilor STAS 2914-84, STAS 1709-75, STAS 2916-73.şi conform profilurilor transversale curente din prezentul proiect.

1.7.VERIFICAREA CALITĂŢII TERASAMENTELOR.

Controlul de calitate al lucrărilor de terasamente constă din.- Verificarea elementelor de trasare- Verificarea pregătirii terenului de fundaţie- Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat- Controlul grosimii straturilor aşternute- Controlul compactării terasamentului- Controlul caracteristicilor platformei drumului, profilul longitudinal şi transversal realizat.

Verificarea elementelor de trasare vor fi făcute înainte de începerea execuţiei lucrărilor de terasamente. Toleranţele admise în leg cu poziţia punctelor de referinţă ale pichetării generale sunt de +/-5 cm.Antreprenorul nu va începe execuţia straturilor structurii rutiere dacă stratul inferior nu este terminat şi recepţionat de către consultant.Antreprenorul va păstra în registru de şantier, raportul zilnic privind controlul de calitate şi umiditatea materialului, precum şi rezultatele încercărilor cu privire la calitatea materialelor.După îndepărtarea stratului vegetal şi compactarea pământului, se determină gradul de compactare şi deformabilitatea terenului de fundare.

82

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - Numărul minim de probe pentru gradul de compactare va fi în conformitate cu STAS 2914/84 de 3 probe din fiecare strat pentru fiecare 250m lungime de platformă compactată.În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare strat.Gradul de compactare va fi verificat prin compararea densităţii în stare uscată acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă determinată în laborator prin încercarea Proctor normal. STAS 1913/13-83Controlul caracteristicilor platformei drumului va fi realizat după execuţia lucrărilor de terasamente şi constă dintr-o verificare topografică a nivelmentului pe profiluri transversale din 25 în 25 m CAP 2. STRAT DE FUNDAŢIE DIN BALAST

GENERALITĂŢI

Art. 1. Obiect şi domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia

straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi ale străzilor. El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele folosite, prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400.

Art. 2. Pevederi generale

2.1. Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea stabilită prin proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400, între 15 şi 30 cm.

2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea « Beneficiarului », verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

MATERIALE

Art. 3. Agregate naturale

3.1. Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maximă de 63 mm.

3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

3.3. În conformitate cu prevederile SR 664, pct. 2.3.4.2. balastul şi balastul optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.

Tabelul nr. 1

CARACTERISTICI

CONDIŢII DE ADMISIBILITATE

Amestec optim

Fundaţii rutiere

Completarea Sistemului rutier la îngheţ-dezgheţ

-strat de formăSort 0-63 0-63 0-63

83


Conţinut de fracţiuni %Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-330-1 mm 12-22 4-38 4-530-4 26-38 16-57 16-720-8 mm 35-50 25-70 25-800-16 mm 48-65 37-82 37-860-25 mm 60-75 50-90 50-900-50 mm 85-92 80-98 80-98

0-63 mm 100 100 100

Granulozitate Conform figuriiCoeficient de neuniformitate (Un)min

- 15 15

Eghivalent de nisip (EN) min 30 30 30Uzura cu maşina tip LosAngeles (LA) % max

30 50 50

3.4. Balastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 1.

3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt date în tabelul 2.

Tabelul nr. 2.

Domeniu degranulozitate

Limita

Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de …….îm mm.

0,02 0,2 1 4 8 25 63

0-63inferioară 0 4 12 28 35 60 100

superioară 3 10 22 38 50 75 100

3.5. Agregatul (balastul sau balastul amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul punerii în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea inginerului..

3.6. Laboratorul antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului sau balastului amestec optimal astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

- într-un registru (registru pentru încercări agregate) se vor evidenţia rezultatele determinărilor efectuate de laboratorul propriu.

3.7. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.

3.9. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestuia se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

84


3.10. În cazul în care la verificarea calităţii balastului sau balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 1 acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

ART. 4. APA

Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.

ART.5. CONTROLUL CALITĂŢII BALASTULUI INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE

Controlul calităţii se face de către antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3.

Tabelul nr. 3

Acţiunea, procedeul de verificare sau

caracteristici ce se verifică

Frecvenţa minimă Metoda de determinare

conformLa aprovizionareLa locul de punere în

operă1 Examinarea datelor

înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanţie

La fiecare lot aprovizionat - -

2 Determinarea granulometrică. Echivalentul de nisipNeomogenitatea balastului

O probă la fiecare lot aprovizionat, de 500 t, pentru fiecare(dacă este cazul ptr. fiecare sort)

-

STAS4606STAS730

3 Utilitate O probă de schimb (şi sort) înaintea lucrărilor şi ori de câte ori se observă o schimbare cauzatăde condiţii meteo

STAS4606

4 Rezistenţe la uzura cu maşina tip Los Angeles (LA)

O probă la fiecare lot aprovizionat ptr.fiecare sursă (sort) la fiecare 5.000 tone

- STAS730

CAPITOLUL 3.

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL DIN BALAST

Art. 6. Caracteristicile optime de compactare85


Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau balastului amestec optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.

Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:- du.max.P.M. – greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3

- wopt. P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in .

Art. 7. Caracteristicile efective de compactare

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevate din lucrare, şi anume :

- du.ef - greutatea volumică, în stare uscata efectivă, exprimată în g/cm3

- w ef - umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare gc.

gcd u ef

d u P M

. .

. .max . .

100

7.2. La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art. 13

CAPITOLUL 4.

PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

Art. 8. Măsuri preliminare

8.1. La execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

8.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.

8.3. Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de fundaţie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

8.4. În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puţin 15 cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.

8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de laborator.

Art. 9. Experimentarea punerii în operă a balastului sau a balastului amestec optimal

9.1. Înainte de începerea lucrărilor, antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublu lăţimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a componenţei atelierului de compactare şi a modul de acţionare a acestuia, pentru

86

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un singur strat, reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din proiect şi pentru o suprafaţare corectă.

9.2. Compactarea de probă pe tronsoansonul experimental se va face în prezenţa inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.

În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, anteprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau utilajului de compactare folosit.

Aceste încercari au drept scop stabilirea parametrilor compactării, şi anume :- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi

intensitatea de compactare a utilajului.

intensitatea de compactare = Q/SQ - volumul balastului pus în operă în unitatea de timp(ore, zi, schimb), în m3;S - suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2 .În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de

fiecare utilaj se cumulează.9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi

ca sector de referinţă pentru restul lucrărilor.Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier,

pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.

Art. 10. Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal10.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul

amestec oprtimal într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental. Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.

10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.

Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.10.3. Compactarea straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se

face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.

10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.

10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau rămân după compactare, se corectează cu materiale de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.

10.6. Este interzisă folosirea balastului îngheţat.10.7. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau

cu pojghiţă de gheaţă.

Art. 11. Controlul calităţii compactării balastului sau a balastului amestec optimal

11.1. În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactării, încercările şi determinările arătate în tabelul 4.

87


Tabelul nr. 4

Nr.crt.

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifică

Frecvenţe minime la locul de punere în operă

Metode de verificare conf. STAS

1 Încercarea Protor modifică - 1913/13-83

2Determinarea umidităţii de compactare şicorelaţia umidităţii

zilnic, dar cel puţin un test la fiecare 250 m de bandă de circulaţie

STAS

4606

3Determinarea grosimii stratului compactat

minim 3 probe la o suprafaţă de 2000 m2 de strat

-

4Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S

Zilnic -

5

Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumice în stare uscată

Zilnic în minim 3 puncte pentru suprafeţe < 200 m2 şi min. 5 puncte pentru suprafeţe > 2000 m2 de strat

STAS1913/15STAS12288

6

Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundaţie .

în câte două puncte situate în profiluri transversale la distanţa de 10 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lăţimea de 7,5 m

NormativulC.D. 31

În ceea ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.

11.2. Laboratorul anteprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat :

- compoziţia granulometrică a balastului utilizat;- caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat

(umiditate optimă, densitate maximă uscată);- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate

portantă).

CAPITOLUL 5.

CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Art. 12. Elemente geometrice

12.1. Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast amestec optimal este cea prevăzută în proiect.

Abaterea limită la grosime poate fi de maximum 20 mm.Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se

străpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat.Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de

drum prezentat recepţiei.12.2. Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau din balast amestec optimal este

prevăzută în proiect.Abaterile limită la lăţime pot fi 5 cm.Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilurilor transversale ale

proiectului.

88


12.3. Panta transversală a fundaţie din balast sau din balast amestec optimal este cea a îmbrăcăminţii sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 25 m distanţă.

12.4. Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de 10 mm.

Art. 13. Condiţii de compactare

Straturile de fundaţie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 :

- pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III : 100 %, în cel puţin 95 % din punctele de măsurare ; 98 %, în cel mult 5 % din punctele de de măsurare la autostrăzi şi/în toate

punctele măsurare de clasa tehnică II şi III..- pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V : 98 %, în cel puţin 93 % din punctele de măsurare ; 95 %, în toate punctele de de măsurare.Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră realizată

dacă valorile deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 5 (conform CD 31).

Tabelul nr. 5

Grosimea stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal h (cm)

Valorile deflexiunii admisibile

Stratul superior al terasamentelor alcătuit din :Strat de formă Pământuri de tipul (conform STAS 1243)

Conform

STAS 12253

Nisip prăfos,

nisip argilos

(P3)

Praf nisipos,praf argilos-nisipos, praf argilos (P4)

Argilă prăfoasă,argilă nisipoasă, argiă pră-foasă-nisipoasă (P5)

101520253035404550

1851631441291181091019589

323284252226206190176165156

371327290261238219204190179

411366325292266245227213201

* Nota : Balastul din strat de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate din SR 662 şi STAS 6400.

Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD 31.

Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în scopul calităţii execuţiei lucrărilor de fundaţii se va face prin examinarea modului de variaţie

89

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - la suprafaţa stratului de fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) şi a valorii coeficientului de variaţie (Cv).

Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie, valoarea coeficientului de variaţie este sub 35 %.

Art. 14. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie

Verificarea denivelărilor suprafeţei de fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel :

- în profil longitudinal măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi mai mari de 2,0 cm ;

- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilurilor arătate în proiect şi nu pot fi mai mari de 1,0 cm.

În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.

CAPITOLUL 6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art. 15. Recepţia pe faza determinantăRecepţia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform

Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborat de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996 , atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 şi 14.

Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiecte şi caietul de sarcini precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control.

În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse.

Art. 16. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilorRecepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări, conform

Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Art. 17. Recepţia finalăRecepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga

lucrare şi se va face în condiţiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

CAP 3. CAIET DE SARCINI PAVAJE INSTRUCTIUNI DE MONTAJ

Prin pavaje trebuie sa se inteleaga o serie de straturi de materiale diverse, suprapuse pe terenul natural care au menirea de a realiza o structura corespunzatoare indeplinirii unei functii speciale - sistem rutier (suprafete carosabile, zone de parcare, amenajari urbane, etc.).

Pentru punerea in opera a pavelelor trebuie realizate straturile specifice sistemului rutier (fig.1).

Terenul natural este cel care se gase}te la fata locului sub lucrarile de pavaj, teren care va fi studiat in mod special si definit prin caracteristicile sale geotehnice

90


1. Infrastructura;2. Suprafata finisata a infrastructurii;3. Stratul de poza din nisip;4. Imbracamintea din pavele.5. Faze de lucrari.

1. Infrastructura

Reprezinta complexul alcatuit din diferite straturi naturale puse in opera in contact direct cu terenul, natural si care, in ceea ce priveste pavajul, indeplineste urmatoarele functii:

- Distribuirea presiunilor care se produc datorita incarcarilor din trafic si preluarea eforturilor verticale in asa fel incat sa fie suportate de terenul natural fara cedari semnificative sau cedari impreuna cu pavajul;

- Drenarea apelor pentru a impiedica formarea ghetii.

Nota: grosimea, numarul si caracteristicile straturilor infrastructurii sunt in stricta corelatie cu caracteristicile geotehnice ale terenului si ale incarcarilor de exploatare ce deriva din estinatia de folosinta.

Infrastructura poate fi realizata cu materiale diferite, astfel ca functiile sale primare sa fie acelea de a asigura un drenaj corespunzator si de a contribui la rezistenta globala a fundatiei functie de natura terenului natural.

In primul caz se pot utiliza materiale nelegate cu granulometria discontinua sau betoane poroase (fig.2). In cel de al doilea caz se utilizeaza amestecuri granulare nelegate cu granulometria continua, amestecuri cimentate sau betoane slabe (fig.3)

91


Metodele de dimensionare a infrastructurii sunt numeroase si sunt bazate pe parametrii de proiectare cunoscuti precum tipul de pavaj, tipul incarcarilor si caracteristicilor geotehnice ale terenului.

Exista in uz cataloage de suprastructuri in care sunt sintetizate rezulatele teoretice si practice acumulate si care ofera solu]ii orientative ce pot fi utilizate in diverse situatii.

In mod general se procedeaza dupa cum urmeaza:Terenul vegetal: se ajunge la nivelul dorit prin decopertare de 30 - 40 cm, dupa care

se intinde un strat BALAST DE 15 CM pentru trotuare , terenul natural fiind in acest caz unul necoeziv(conform studio geo). Grosimea acestui strat va fi de 15 cm.Acest strat a fost tratat in capitolul anterior.

Dupa asternerea materialelor de umplutura, acestea vor fi compactate corespunzator pe straturi pana la atingerea gradului de compactare prevazut in proiect sau caiet de sarcini.

Pantele necesare vor trebui sa fie prevazute si executate in momentul pregatirii INFRASTRUCTURII.

2. Suprafata finisata a infrastructurii

2.1 Reprezinta nivelul topografic al infrastructurii pe care va fi asezat pavajul fara modificari suplimentare, prin urmare, este responsabil de respectarea cotelor si a pantelor fara modificarea grosimii stratului de nisip de poza (fig.4).

Pe suprafata de finisaj poate fi asternut un strat de material geotextil care indeplineste mai multe functii:

- De difuzie a actiunii drenante a apelor superficiale; - De protectie a nisipului de poza;- De omogenizare a suprafetei de finisare.

Nota: panta suprafetei de finisaj, nu mai mica de 1%, trebuie sa permita o corecta evacuare a apelor superficiale.

2.2 In suprafata de finisaj trebuie sa fie inglobate definitiv elementele de serviciu care vor trebui sa fie bine fixate si protejate printr-o compactare corespunzatoare sau inglobate in beton turnat la fa]a locului si pozitionate la cote definitive.

Constituie elemente de serviciu:- Bordurile de oprire si de limitare (fig.4);- Ramele de la caminele de vizitare, de la capace sau de la utilitati in general (fig.5);- Rigole sau canale pt. evacuarea apelor de suprafata (fig.6).

Primele doua tipuri de elemente de serviciu au rolul de a prelua impingerea spre exterior a pavajului supus la incarcari de exploatare si de a nu lasa sa se imprastie stratul de nisip care constituie stratul de poza.

In general sunt montate pe un pat de beton (fundaiie), avand grija sa se colmateze rosturile verticale dintre elementele alaturate si dintre pavele, pentru a evita iesirea nisipului

92

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - de poza. Fundatia din beton trebuie sa indeplineasca functia de preluare a solicitarilor orizontale fara sa impiedice, prin iesirea in afara, realizarea stratului de poza. Actiunile orizontale produse de migratia pavelelor sunt de marime modesta.

3. Stratul de pozaStratul de poza (fig.4, fig.5, fig.6) trebuie sa fie format din nisip de rau sau de

concasaj provenit din materiale aluvionare sau din materiale de cariera de mare rezistenta mecanica.

Din punct de vedere granulometric, materialul trebuie sa fie constituit din elemente cu diametrul de la 2 la 8mm. Nu trebuie sa contina mal, argila sau resturi de concasare mai mult de 3% in greutate.

3. Stratul de poza

93


Stratul de poza (fig.4, fig.5, fig.6) trebuie sa fie format din nisip de concasaj provenit din materiale de cariera de mare rezistenta mecanica.

Din punct de vedere granulometric, materialul trebuie sa fie constituit din elemente cu diametrul dela 2 la 8mm si care sa nu treaca prin ciurul de 4 mm mai putin de 70% in greutate. Nu trebuie sa contina mal, argila sau resturi de concasare mai mult de 3% in greutate.

Nota: definitivarea stratului de poza nu este permis sa se faca la temperaturi de sub 10C.

Stratul de poza trebuie sa aiba o grosime cuprinsa intre 3 - 6 cm, inainte de punerea in opera a pavelelor. Grosimea este functie de doua variabile:

- De rigitatea suprafetei de finisare a infrastructurii;- De necesitatea de a aduce, o data operatia terminata, pavelele la cota din proiect a

suprafetei finite, ramanand definitiv stabilit faptul ca grosimea stratului de poza nu trebuie sa depaseasca 6 cm.Grosimea de 6 cm va fi, in orice caz, adaptata la suprafete de infrastructura deosebit

de rigide (de exemplu pe amestecuri cimentate sau betonate), in timp ce grosimi mai mici vor putea fi adaptate la suprafete finite realizate din agregate mixte granulare.

In prezenta unor infrastructuri sau placi impermeabile este obligatoriu sa se prevada posibilitatea de drenare a stratului de poza fara a interveni modificari ale caracteristicilor granulometrice ale nisipului.

In acest scop pot fi utilizate agregate cu caracteristici ridicate de duritate, sau amestecuri uscate obtinute prin adaugarea de parti fine sau lianti in proportie de cel mult 5% din greutatea agregatelor.

*Nota: stratul de nisip va fi asternut fara nici un fel de compactare.

4. Imbracamintea din pavelePunerea in opera a primelor pavele necesita o grija deosebita, fapt ce se va

rasfrange asupra intregii aranjari a elementelor succesive. In cazul nostru pavelele sint din piatra de granit de diferite dimensiuni ( 10 x 10 cm,20 x 20 cm …)avand o grosime de 8 cm. Fiecare pavela trebuie sa fie pozata cu atentie, pentru a nu deranja pavela adiacenta si pana ce nu s-au pozat trei sau patru randuri nu se poate trece la lucrul intr-un ritm normal.

Ordinea de pozare trebuie sa garanteze ca pavelele sa poata fi pozate usor si in asa fel incat sa nu trebuiasca niciodata sa se forteze o pavela intre cele deja pozate. Pana ce pavajul nu a fost compactat cu ajutorul vibratoarelor, nu trebuie sa fie supus la alte incarcari in afara de trecerea pavatorului si a utlilajelor sale.

Pentru nici un motiv, pe timpul operatiei de pozare, nu trebuie sa fie deranjat sau modificat stratul de poza (fig.7). Santierul va fi, deci, in asa fel organizat incat atat pavatorii cat si aprovizionarea sa treaca peste pavajul deja pozat (fig.8)

Supunerea la sarcini de exploatare a pavajelor inainte de compactare si de colmatarea completa a rosturilor, poate cauza reactii intre pavele, avand drept consecinta ciobirea muchiilor.

94


*Nota: in cazul pavajelor dintr-o singura culoare este necesar ca pavatorii sa se serveasca simultan cu pavele din cel putin TREI PACHETE DIFERITE pentru a obtine o cat mai mare uniformitate cromatica.

* Nota: taierea pavelelor pentru realizarea unor dimensiuni mai mici se va face cu o masina corespunzatoare de taiat (un fel de ghilotina). Recomandam a se efectua aceasta operatie la finalizarea lucrarii.

5. Faze de lucrari

5.1 Colmatarea rosturilor

Umplerea rosturilor dintre pavele se realizeaza in general cu un nisip diferit de cel utilizat pentru stratul de poza, nisip de concasaj ce trebuie compactat corespunzator pentru a garanta efectul autoblocant intre pavele. Nisipul trebuie sa fie uscat, sa fie alcatuit din elemente de piatra sanatoasa si rezistenta, cu granulometrie de 0 - 2,0 mm. lipsite de impuritati sau parti maloase.

5.2 Compactarea

Prin compactare se intelege actiunea de tasare a pavelelor pe patul de poza. Inainte de a efectua compactarea trebuie sa ne asiguram ca suprafata pavajului si placa

95

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - vibratorului sunt bine curatate si uscate. Aceasta operatie se va efectua, dupa terminarea pozarii pavelelor, prin utilizarea vibratoarelor cu placa sau a rulourilor compresoare mecanice, statice sau dinamice (fig.9).

Intensitatea fortei de vibrare si greutatea rulourilor compresoare mecanice trebuie sa fie proportionale cu grosimea si cu forma pavelelor, cu caracteristicile stratului de poza precum si cu cele ale infrastructurii.

La compactarea supraf. inclinate se recomanda ca aceasta sa fie facuta pependicular pe panta si incepand de jos in sus.

Nota: se recomanda folosirea placilor vibratoare si rulourilor compresoare acoperite cu CAUCIUC DE PROTECTIE pentru a garanta o uniformitate mai mare si a evita producerea degradarii pavelelor.

5.3 Colmatarea rosturilor la terminarea executarii pavajului

Odata compactat pavajul, peste stratul de pavele se intinde inca o data un strat subtire de nisip, avand caracteristicile descrise la punctul 5.1. Aceasta operatie este menita sa garanteze o perfecta inchidere a rosturilor, permitand pavajului o mai buna functionare mecanica.

Colmatarea completa a rosturilor este in toate cazurile obligatorie si consta in imprastierea atenta a nisipului, care trebuie sa fie curat si perfect uscat intrucat colmatarea rosturilor este graduala si necesita faze succesive de imprastiere a nisipului.

Nota: se recomanda sa nu se efectueze imediat curatirea finala.

NOTA IMPORTANTA

CAIETUL DE SARCINI A FOST ÎNTOCMIT PE BAZA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE

BAZA (STAS-URI, NORMATIVE, INSTRUCŢIUNI TEHNICE, ETC.) IN VIGOARE LA DATA

ELABORĂRII PROIECTULUI.

ORICE MODIFICĂRI ULTERIOARE IN CONŢINUTUL PRESCRIPŢIILOR INDICATE IN

CADRUL CAIETULUI DE SARCINI, CA SI ORICE NOI PRESCRIPŢII APĂRUTE DUPĂ DATA

96


ELABORĂRII PROIECTULUI, SUNT OBLIGATORII, CHIAR DACA NU CONCORDA CU

PREVEDERILE DIN CADRUL PREZENTULUI CAIET DE SARCINI.

INTOCMIT

SC BACA TECHNOLOGY SRL

ing. Manu Gheorghe

Inspectoratul de Stat în Construcţii

Caraş-Severin

Inspector şef Inspector specialitate Ing. Deteşan Simion

4. PROGRAMUL DE CONTROL AL CALIT ĂŢ II LUCR Ă RILOR PROIECTATE ŞI ÎN CURS DE EXECUŢIE

97

SC BACA TEHNOLOGY SRL – Resita Proiect nr. 14/2010REABILITARE RETEA DE APA ORAVITA SI CAPTARE APA ZONA LACUL MARE - P.T. - Investiţia : Extindere alimentare cu apă Oravita si captare apa zona Lacul Mare

Obiecte supuse controlului :

Reţele de apă din : Oravita

Reţea de aducţiune : Oravita

Staţie de pompare : Oravita

Staţie de clorare : Oravita

Rezervoare înmagazinare: Oravita

Beneficiar : Consiliul Local Oravita

Proiectant : S.C.Baca Technology S.R.L

Executant: …………………………………………….….

În conformitate cu:

Legea nr. 10/1995 – “Legea privind calitatea în construcţii” completată cuLegea nr. 587/2002 pentru modificarea art. 40 din L 10/1995 privind calitatea în construcţii;C56-85 – Normativ privind verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;HGR 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat în construcţii;HGR 273/1994 privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;HGR 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare şi expertiza tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei construcţiilor, completate cu Îndrumătorul de aplicare MLPAT nr. 77/N/1996;HGR 51/1996 privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie;HGR 766/1997 referitor la Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii; Legea nr. 707/2001 şi OGR nr. 63/2001 privind înfinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii;OMLPTL nr. 1398/91 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a ISC;Dispoziţia ISC nr.15/2003 pentru stabilirea de către ISC a fazelor determinante pe categorii de lucrări şi pentru fiecare cerinţă.

Se stabilesc următoarele faze de lucrări supuse controlului pentru construcţii:

LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII:

Nr. crt.

Lucrări ce se controlează, verifică şi recepţionează

Documentul scris care se întocmeşte

Cine întocmeşte şi semnează

EDILITARE

1. Stabilirea traseului şi cota de nivelment PVT P, B, E2. Natura teren fundare + cota teren fundare PVLA-FD P, B, E, I3. Aspectul betonului după decofrare PVLA B, E4. Proba de etanşeitate la recipiente PVLA-FD B, E, I5. Proba de presiune a conductelor PVLA-FD B, E, I

6.Proba de presiune a întregii reţele, odată cu punerea în funcţiune

PV P, B, E

REZISTENTA1. Natura teren de fundare: captare, statie PVLA-FD P, B, E, I

98


pompe

2Armarea structurii, captare, statie pompe si placi container dezinfectie si rezervoare

PVLA-FD P, B, E, I

ELECTRICE

1.După realizarea reţelelor de cabluri şi a legăturilor între tablouri,inclusiv legătura la priza de pământ

PVLA-FD P, B, E, I

2.După realizarea prizei de pământ,înaintea acoperirii ei cu pământ

PVLA-FD P, B, E, I

DRUMURI1. Trotuare cu pavele pe fundatie din balast PVLA-FD P, B, E, I

NOTAŢII:

B – beneficiar, E – executant, P – proiectant, G – geotehnician, I - inspector în construcţii

PVT - proces verbal de trasare, PVR - proces verbal de recepţie, PVLA – p. v. de lucrări ascunse

FD-PVC – proces verbal de control al statului în fază determinantă

NOTĂ: Conform reglementărilor în vigoare, executantul şi beneficiarul are obligaţia de a anunţa, cu cel puţin 10 zile înaintea fazei determinante (FD) pe cei care trebuie să participe la realizarea controlului şi întocmirea actelor.

Beneficiarul v-a lua toate măsurile pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce-i revin conform Legii 10 –1995 şi 587 - 2002.

Un exemplar din prezentul program şi actele mai sus menţionate, precum şi proiectul se vor anexa la Cartea tehnică a construcţiei.

BENEFICIAR: PROIECTANT: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI S.C. BACA TEHNOLOGY S.R.L.

ORAVITA RESITA

CONSTRUCTOR

5. PROGRAMUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR,GRAFICE DE EXECUŢIE

Durata de execuţie a lucrărilor se propune a fi de 6 luni.

Programul de executie a lucrarilor stabileste ordinea prioritara a lucrarilor pentru realizarea obiectivului.

Lucrãrile vor fi atacate succesiv, astfel incat sa se poata desfasura circulatia utilajelor necesare executiei lucrarii, a mijloacelor de interventie si accesul riveranilor.

Executantul va obtine inaite de inceperea lucrarilor avizul politiei rutiere si va semnaliza corespunzator lucrarea.

99


Nr. Activitate

Du

rata

Lu

na

1

Lu

na

2

Lu

na

3

Lu

na

4

Lu

na

5

Lu

na

6

0 Principalele faze de execuţie 6 1 A. Organizare santier 1 2 B. Captare 2 3 C. Conducta aductiune 1 4 D. Rezervor inmagazinare 2 5 E. Statie clorinare + pompare 26 F. Distributie 47 G. Trotuar 28 H. Receptia 1


ing. Chitu Razvan

100

Proiect 14 Oravita

Documents

Transcript of Proiect 14 Oravita