PROGRAMUL SESIUNII - studii- de caz: Trienala de artă de la Paris 2012 17,00 – 17,20 Discuţii....

download PROGRAMUL SESIUNII - studii- de caz: Trienala de artă de la Paris 2012 17,00 – 17,20 Discuţii. REZUMATE.

of 28

  • date post

    29-Aug-2019
  • Category

    Documents

  • view

    212
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of PROGRAMUL SESIUNII - studii- de caz: Trienala de artă de la Paris 2012 17,00 – 17,20 Discuţii....

  • PROGRAMUL SESIUNII

  • 09,30 – 09,40 Cuvânt de deschidere: Conf. univ. dr. Adrian Guţă

    Secţiunea I, 09,40 – 11,20 Moderator: Lect. univ. dr. VLAD BEDROS

    09,40 – 10,00 Prof. univ. dr. IOANA GOMOIU, Prof. univ. dr. DAN MOHANU,

    Din nou despre Corbii de Piatră 10,00 – 10,20 Asist. univ. dr. CRISTINA SERENDAN,

    Călătorie în atelierele renascentiste de pictură din Transilvania

    10,20 – 10,40 Asist. univ. dr. MARIA DUMBRĂVICIAN, Date noi despre paraclisul mănăstirii Tismana

    10,40 – 11,00 Prof. univ. dr. CORINA POPA, Pictura religioasă medievală și de secol al XIX-lea; problemele restaurării acesteia

    11,00 – 11,20 Discuţii 11,20 – 11,40 Pauză de cafea

    Secţiunea a II-a, 11,40 – 13,00 Moderator: Asist. univ. dr. Cristina Serendan

    11,40 – 12,00 Cristian Deciu, masterand, Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești. Degradarea picturii murale sub influenţa factorilor de microclimat

    12,00 – 12,20 ELENA RĂDOI, masterand, Importanţa monitorizării microclimatului în procesul de conservare-restaurare

    12,20 – 12,40 Lect. univ. dr. ROMEO GHEORGHIŢĂ, Aspecte privind conservarea-restaurarea picturilor murale extrase de la Biserica Episcopală din Curtea de Argeş

    12,40 – 13,00 Discuţii 13,00 – 14,30 Pauză de masă

    Vineri, 1 iunie

  • Secţiunea a III-a, 14,30 – 16,10 Moderator: Prof. univ. dr. CORINA POPA

    14,30 – 14,50 Conf. univ. dr. IOANA BELDIMAN, Nicolae Grigorescu, momentul Roma

    14,50 – 15,10 OANA MARINACHE, doctorand, Arhitecţi şi ingineri austrieci și italieni în serviciul familiilor Bibescu–Ştirbey–Basarab-Brâncoveanu. Comenzi publice și private în secolele XIX–XX

    15,10 – 15,30 ANA TRACI, masterand, Activitatea pictorului italian Gaetano Labo – întemeietorul artei scenografice bucureştene

    15,30 – 15,50 Asist. univ. drd. ADA HAJDU, G. M. Cantacuzino și modernismul mediteranean

    15,50 – 16,10 Discuţii 16,10 – 16,30 Pauză de cafea

    Secţiunea a IV-a, 16,30 – 18,10 Moderator: Prof. univ. dr. RUXANDRA DEMETRESCU

    16,30 – 16,50 Prof. univ. dr. CRISTIAN ROBERT VELESCU, Autobiografie şi creaţie în opera lui Marcel Duchamp – imaginea plastică şi documentul fotografic, sau despre un altfel de „nominalism”

    16,50 – 17,10 Lect. asociat dr. IRINA CĂRĂBAŞ, Tzara – Integral. Despre eroi şi reviste

    17,10 – 17,30 LUIGI BAMBULEA, student, Disciplina umanistă ca istorie a artelor

    17,30 – 17,50 ADRIAN MEDELEANU, doctorand, Rolul metodei fenomenologice în procesul de creaţie artistică

    17,50 – 18,10 Discuţii

  • Secţiunea a V-a, 09,30 – 10,50 Moderator: Prof. univ. dr. DAN MOHANU

    09,30 – 09,50 Prof. univ. dr. NICOLAE ŞERBAN TANAŞOCA, Romanitatea Bizanţului

    09,50 – 10,10 Lect. univ. dr. VLAD BEDROS, Sfinţi papi ai Romei în iconografia de tradiţie bizantină din ţările române

    10,10 – 10,30 CRISTINA COJOCARU, masterand, „Mută să fie gura păgânilor...” – teme de anti- propagandă în iconografia post-brâncovenească

    10,30 – 10,50 Discuţii 10,50 – 11,10 Pauză de cafea

    Secţiunea a VI-a, 11,10 – 12,30 Moderator: Lect. univ. dr. ROMEO GHEORGHIŢĂ

    11,10 – 11,30 LAURENŢIU BOZGA, masterand, Problema lacunelor nereconstituibile. Analiză, principii şi metodologie

    11,30 – 11,50 ANDREEA MICHESCU, studentă, VICTOR FOTA, student,

    Aspecte ale tehnicii de execuţie a icoanelor maramureşene de secol XVIII

    11,50 – 12,10 RODICA PAVEL, masterand, Protejarea autenticităţii icoanelor pe lemn în cursul procesului de conservare-restaurare. Importanţa prezentării estetice finale în păstrarea autenticităţii

    12,10 – 12,30 Discuţii 12,30 – 14,00 Pauză

    Sâmbătă, 2 iunie

  • Secţiunea a VII-a, 14,00 – 15,40 Moderator: Prof. univ. dr. CRISTIAN ROBERT VELESCU

    14,00 – 14,20 ADRIANA OPREA, doctorand, Teme şi practici artistice reflectate în discursul revistei Arta din perioada 1965-1989

    14,20 – 14,40 Prof. univ. dr. RUXANDRA DEMETRESCU, Elogiul uceniciei, elogiul naturii: câteva note despre „Prolog”

    14,40 – 15,00 AURORA KIRALY, doctorand, Fotografia în arta contemporană românească după 1989. O cronologie

    15,00 – 15,20 Conf. univ. dr. ADRIAN GUŢĂ, Portretul sculptorului la tinereţe: Cristian Răduţă

    15,20 – 15,40 Discuţii 15,40 – 16,00 Pauză de cafea

    Secţiunea a VIII-a, 16,00 – 17,20 Moderator: Prof. univ. dr. ANCA OROVEANU

    16,00 – 16,20 DARIA GHIU, doctorand, Nicolae Iorga, primul comisar al Pavilionului României la Veneţia

    16,20 – 16,40 MIRELA DUCULESCU, doctorand, Secţia de Design a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti – consideraţii despre apariţie şi consolidare (1969–1990)

    16,40 – 17,00 DIANA MARINCU, doctorand, Discursul post-identitar în practica curatorială. Studiu de caz: Trienala de artă de la Paris 2012

    17,00 – 17,20 Discuţii

  • REZUMATE

  • Secţiunea I

    Prof. univ. dr. IOANA GOMOIU, Prof. univ. dr. DAN MOHANU, Din nou despre Corbii de Piatră

    Scopul inițial al cercetării desfășurate în intervalul 2008–2010 la biserica săpată în stâncă de la Corbii de Piatră era acela de a oferi fundamentul științific necesar unei abordări metodologice adecvate a conservării sitului medieval și îndeosebi a valorosului ansamblu de pictură murală. Prin afirmarea interdisciplinarității ca principiu fundamental al cercetării, am dorit să subliniem nu numai caracterul pe care, inevitabil, trebuie să-l capete orice demers în domeniul modern al conservării și restaurării operei de artă în sensul ei cel mai vast, ci și expansiunea domeniului preocupărilor pe care, în general, un monument istoric o provoacă. În cazul nostru va trebui să luăm în considerare biserica împreună cu situl istoric căruia îi aparține, cuprins la rândul lui în situl natural a cărui conservare va trebui să suporte aceeași riguroasă atenție ca monumentul ce constituie nucleul cercetării noastre. Propunem o politică de conservare a sitului Corbii de Piatră conform următorului parcurs: 1. monitorizarea permanentă a sitului istoric și natural în care se află biserica rupestră; 2. monitorizarea permanentă a stării de conservare a picturilor murale, înainte, pe parcursul și după intervenția de conservare; 3. intervenția de urgență la nivelul sitului natural ce cuprinde stânca în care a fost săpată biserica împreună cu anexele acesteia; 4. intervenția urgentă la nivelul picturilor murale interioare; 5. realizarea unui proiect complex, interdisciplinar, privind conservarea sitului istoric și natural Corbii de Piatră; 6. punerea în practică a proiectului complex.

  • Asist. univ. dr. CRISTINA SERENDAN Călătorie în atelierele renascentiste de pictură din Transilvania

    Comunicarea de față propune o incursiune în două dintre atelierele de pictură active în Transilvania la începutul secolului al XVI-lea: atelierul din Sighişoara, condus se pare de Johannes Stoss, unul dintre fiii celebrului sculptor Veit Stoss, şi atelierul pictorului Vincențiu din Sibiu care, împreună cu socrul său, sculptorul Simon, semnează altarul poliptic din Jidvei-Tătârlaua. Din aceste două ateliere sunt cunoscute ca provenind o serie de altare poliptice atribuite pe criterii stilistice, conservate şi astăzi în biserici medievale evanghelice. Cu toate că ele au fost restaurate în repetate rânduri şi au făcut subiectul mai multor studii de istoria artei, elementele de tehnică şi de organizare internă a atelierelor producătoare de altare ramân încă insuficient cunoscute. Această lucrare este o tentativă de dezvăluire a etapelor artistice parcurse de autorii lor, a materialelor folosite, a elementelor comune ce caracterizează tehnica picturală din cele două ateliere si mai ales a acelor câteva particularități tehnice care le individualizează şi funcționează ca adevărate „semnături tehnice” alte artiştilor respectivi.

    Asist. univ. dr. MARIA DUMBRĂVICIAN Date noi despre paraclisul mănăstirii Tismana

    Paraclisul Mănăstirii Tismana a fost construit în anul 1650, de către voievodul Matei Basarab. În primăvara anului 2011 au avut loc intervenții de întreținere a monumentului, incluzând și realizarea unui sistem de drenaj pentru preluarea apelor pluviale. Odată cu executarea drenului s-a scos la iveală un detaliu extrem de important, și anume decorația ce îmbrăca odinioară fațadele bisericii. Ca și la biserica mare a mănăstirii, și, de altfel, ca la multe biserici contemporane, exteriorul

  • paracli sului era decorat cu o imitație de parament. Această primă decorație ascundea astfel imperfecțiuni vizibile ale structurii de zidărie. Cea de a doua decorație, corespunzătoare celui de-al doilea nivel de călcare, este o imitație de marmură realizată pe o tencuială proaspătă de var. Puținele date pe care le avem în prezent nu permit datarea acestei ultime decorații, dar se poate presupune că este specifică unui spațiu interior și nu exterior (pridvor închis, chilii adosate, ș.a.).

    Prof. univ. dr. CORINA POPA, Pictura religioasă medievală și de secol al XIX-lea; problemele restaurării acesteia

    Comunicarea de față analizează strategiile puse în practică în cadrul unor intervenții istorice asupr