WERNER KARL HEISENBERCI s-a niscut l;r Wiirzburg cra Hciscnbt'r'g, proft'sor' Tatil sir,r,Augr-rst in (CJcrrnania) 1901. de stu d i i biz ant inc la un i v c rs i ta tc ad i n o ra s A s ttrc l i atfi zi ca la Ciottingen,avAndu-l ca Profcsor pc Arnold Sornmcrfcld, iar intAlnirea cu Niels Bohr din 1922 avca si-i rnarchczcintrcaga rnatricial,i clprirnh carieri stiintificb.in 1925a crcat mecanic;t a noii teorii cttanticc' in 1927il tl('scopcritprincipir"rl varianti dc ncclctcnninarccarc ii pclarti nlttnclc si carc afinnil cd cxisti perechidc cantititi (dc pild5, pozilia si irnpulsul unci particr-rlc) cu ie nu pclt fi cunoscute simr-rltan prccizie arbitrar dc ln.lre' in cadiul gcolii dc la Copenhaga,alituri dc Bohr, a elaborat c) interpretarc a rnccanicii cuantice dcvenitS, in tirnp, cea rnai salc la tcoria cltantich a prirnit Pentru cclntribr-rtiilc cr-rnolcr-rt5. \{olfgang Nobcl. in anii '20 si '30 a colaboratcr-r in 1932Prcrnitrl si Paul Dirac la o prirnS variantSa clectrodinarniciicr-ranPauli a tice.La scurt titnp ci-rpi dcscopcrircaexpcrirncntalS ncr-rtronului (1932), proPus modclul nelrtron-Protonal nuclcului atornic' a Participaica sa, in timpul rizboiului, la prograrnul -nuclcar nazist, in ciuda unor mirturii carc atL'sti ci l{ciscnbcrg l-a orientatcitrc scopuri pa;nicc, a constituit obicctul Ltn(lrcontrovcrsc aprinse.Dupi rizboi, Wcrncr Hcisenbcrg a participat la la in 197(t Miinchcn. a renagtcicaintelectr-ral5 Clcrrnanici.A 'rurit

WERNER HEISENBERG

PARTEA SI INTREGULDisculii in jurul frzrctt atomiceTraduceredin germand de MARIA TITEICA Postfatd de MIRCEA FLONTA

H UMA NI T A SB U C t J R E S ', f r

(loperta IONUT BRC]9TIANU

Sotieitrrcle

De s c riereaC I P a B i b l i o t e c i i Na lio n a le a Ro m An ie i HEISENBERG, WERNER P art ea 9i i n t r e g u l : d i s c u t i i in ju m l fizicii a to m ice / lVe r n cr Ilt' iserrbtrrg; trad.; Maria Jileica; postf .: Mircea Flonta. - llucuresti: Llrrrnanitas, 2008 834-4 rsBN 976-973-50-1 L l it c ic a, Ma r r i a( t r a d . ) II. F lont a,M i r c c a ( p o s t f . )

15 530.1WIIRNIIR { IIIISIINBERC DERTT:.IL LIND DA-q GANZE (O 1969, 1981 Piper Verlag,Grnbl i, Mtinchcn O HUMANITAT 2008, pelltrtl Prezenta versittlttr romaneascr-t

EDITURA HUMANITAS Piala Prcsei l-iberc 1, 013701 Bttcuregti, RornAnia Lel. 027/ 3771 B i 9 , f a x 0 2 1 / 3 1 7 1 8 2 1 wrvw.hr,rmaniIas.ro Comcrrzi CARTII PRIN PO$TA: tel./fax 021/311 23 30, C.P. C. E - C P 1 4 , B u c u r e g t t . c-mail: cpp@humanitas.ro www.l ibrariileirttmani tas.ro

cuvANr ixanvrnin ce priveste, acum, cr,rv.intirilece [.. . ] ar.rfost rostite, mie, cle;i am fost de fafii, mi-a fost cr.rneputinti sd retin intocmai cele spuse. De aceea, l-am l.lsat pe fiecare dintre vorbitori sii se exprime in felul ir-i care, potrivit presupunerii mele, arrfi fost cel mai potrivit in imprtjr,rririle ciate, r.rrmAndc6t mai fidel mersul icleilor in cele ce s-arl rostit cu adevdrat. Tucitiitlc

Stiinta e fdcutd de oameni. Acest fapt evident in sirre ajungelesnesd fie clatuitdrii si, readuc6ndu-lin memode, ar putea contribui la micsorareaprdpastiei deseoriinvocater dirrtre cele doud culturi, cea umanist-artisticd-sicea tehnico-stiinfificd.Cartea de fald prezintd c'lezvoltarea fizicii atomicein ultimii cincizecicleani, agacum a trdit-o autclrul. $tiinlele naturii se bazeazdpe experimentegi isi obtin rezultatele clin discutiile celor activi in domeniu, care d ezbat impreurrd interpretareaexperimentelor. Asemenea convorbiri formeazd principalul conJirrutal cdrlii. I)rin ele hebuie sd de"'ind limpede ci gtiinta ia nasterein cursul discutiilor dintre cei implicali. Dar estede la sine inteles cd, dupd mai multe decenii,convorbirile nu pot fi reclate cuvAnt cu cuvAnt.Numai pasajele clin scrisori,acolounde sunt citate,sunt reclate textual. ln aceastd cartenu e vorba propriu-zis nici de amintiri. De aceeaautorul si-a permis deseori sd rezume, sd concentreze9i sd renunte la exactitatea istoricd; imaginea va fi astfel corectd doar in trdsdturile ei esentiale. De altfel, fizica atomici nu joacd intotdeaur-ra rolul principal in aceste convorbiri. Deseori este vorba mai clegrabddespre probleme umane, filozofice sau politice, iar autorul sper.i ca astfel sd devinb limpecle c6t de greu poate fi separatd gtiinta de aceste probleme mai cuprinzdtoare. Multe dintre persoaneleimplicate apar in text doar cu prenumele, fie pentru ci ulterior nu s-au mai manifestat in viafa publicd, fie pentru ci prin folosirea prenumelui

esteredate mai bine relalia lor cu autorul. I)e asemenea, in acestmod poate fi mai ugor evitatd impresia cd e vorba de o redare istoricd fideld, in toate amdnuntele, a feluritelor tntdmpldri. Tot din acestmotiv s-a renunlat la creionarea unui portret mai precis al acestor personalitdti; intr-o anume mdsurd, ele pot fi reculoscute numai dupb felul lor de a vorbi. S-a acordat totusi o mare importantd reddrii corecte si vii a atmosferei in care au avut loc aceste convorbiri. Cdci tocmai astfel, prin redarea atmosferei, devine limpede procesul crealiei gtiinfifice gi tot datoritd ei poate fi inleles cel mai bine felul in care activitatea comund a unor oameni foarte diferiti poate conduce in cele din urmi la rezultate gtiinlifice de mare anvergurd. krtenfia autorului a fost sd prezinte 9i celor nefamiliarizali cu fizica atomicd modemd o impresie asupra curentelor de gdndire care au insofit istoria intemeierii acesteigtiinle. Tiebuie sd linem insd cont de faptul cd in fundalul convorbirilor redate se afld relatii matematice foarte abstracte si dificile ce nu pot fi inlelese fdrd un studiu aprofundat. In fine, autorul a mai urmdrit prin redarea convorbirilor si un alt scop. Fizica atomicd modemd a repus in disculie probleme filozofice, etice si politice fundamentale, iar la aceastddiscutie ar trebui sd participe un cerc cAt mai larg de oameni. Cartea de fa!6 ar putea contribui 9i ea la punerea bazelor unei asemenea discutii.

7

PRIMAIXTATXINE CU TEORIAATOMICA (7e7e-7e20)

Sd fi fost in primdvara anului 1920. DeznoddmAntul l)rimului I{dzboi Mondial adusesecu sine neliniste printre tinerii din lara noastrd si ii pusese in migcare. Frdiele scipaserd din mAinile generatiei mai vdrstnice, care era profund dezamdgitd,iar tinerii se strAngeauin grupuri, in comunitdli mai mici sau mai mari, pentru a-9i gdsi un tlrum al lor, nou/ sau cel putin o noud busold dupd care si se poatd orienta, irrtruc6t cea veche pdrea zdrobitd. Iatd-md agadarintr-o zi luminoasd de primdvard, la drum (:u zece sau poate doudzeci de camarazi, cei mai multi rlintre ei mai tineri decAtmine, 9i, dacd-mi amintesc bine, plimbarea ne purta prin zona deluroasd a tdrmului de vcst al lacului Starnberg, ce se zdreajos in stAnganoastrd, oferritprivirilor noastre de cAteo bresd in verdele luminos ,rl fagilor, gi pdrea cd se intinde pAnd la munli care se zrireauin depdrtare.In mod ciudat, in aceadrumetie s-a irrfiripat prima convorbire despre lumea atomilor, care .r insemnat atAt de mult pentru dezvoltarea mea stiintificd ulterioard.Spre a lamuri cum era posibil sa aibd loc .rsemenea disculii intr-un grup de tineri veseli si lipsiti tle griji, atAt de receptivi 1afrumuselea naturii inflorite, trebuie poate reamintit cd ocrotirea pe care gcoala si lirrnilia o oferea tinerilor pe timp de pace se pierduse in rrrrrre mdsurd prin tulburdrile anilor de dupd rdzboi,iar irr 16ndul tinerilor se ndscuse,linAndu-i intr-un fel locul, o irrclependentd opiniilor, o increderein judecdtileproprii, a t'hiar 9i in domenii tr care de fapt le lipsea pricepbrea.

l-a cAlir,'apagi in fala mea mergea un bdiat inalt 9i blond, ai c.lmi pdrinti mb rugaserd cAnclvasd-i clau o Cu mAnd de ajutclrla temelegcolare. numai un an inailrte, ir"rvArstd de cincisprezeceani, participase la lupte de cirAncl ldzi cu munifie, in timp ce tatdl lui, in pozislracld, de tragere in spatele fArrtAiriiWittelsbach,lupta pentru lie Alfii, printre care si eu, I{epublica Sovieticd Mtincher-r. munciserd pAnd cu cloar doi ani in urmi ca argali in Bavaria Superioard. Astfel, v6ntul asPru al vielii nu ne mai era strdin 9i nu ne era fricd s.i ne fclrmulim propriile noashe gArrdurichiar si desprecelemai dificile problerne. Prilejul cu care s-a ndscut aceaconvorbire era faptul care cd md pregdteampentru examenul de bacalaureat, var6, si ci cliscutamcu pldceredespre in aceeagi loc a'n'ea teme clin -stiinlelenaturii cu prietenul meu Kurt, care a\/ea dorind sd devind inginer. si el preocupiri asemdtrdtoare, Kurt provenea clintr-o familie protestantd de ofiteri, era un bun sportiv si prieten clenddejde. Cu un an in urmd, cdnd orasul Mtinchen era inconjurat de trupele guvemase mentale,iar in familiile noatstre impdrfise clemult ultima bucatdde pAine,am intreprins odat.i,impreund cu fratele meu 9i cu el, un drum prin liniile cielupti, pAni la Carching, intorc6ndu-ne acasd cu un rucsac plin cu de-ale gurii, trdite irnprepAine,ur-rt slSnind.Asemeneair-rtAmpldri 9i und creeazdo bazd solicldpentru o iucredere neconditionatd si o tonicd intelegere.Acum insi era vorba clespre preocupareacomuni legat.ide gtiintelenaturii. I-am povestit iui Kurt cd in marttalul de fizici gdsisemun desencare mi s-a pirut complet lipsit de sens. Era prezentat acel proces de bazd al chimiei, in care cloud elemente de sine stdtdtoarese leag.i printr-o legdturd chimicd intr-o noud De de entitate,de asemenea sine stdtdtoare. exemplu, din carbon.Manucarbon si oxigen se poate forma dioxid c'le invdta c.i legitdtile ce pot fi observatein legiturd alul ne cu astfel de procese pot fi cel mai bine explicate daci se presupune ci cele mai mici p5rti ale unui element atomii - si ale celrrilaltelement se leagdin mici grupuri

tle atomi, a9a-numitele molecule" Astfel, molecula de rlioxid de carbon ar consta dintr-un atom cle carbon si doi atomi de oxigen. Spre ilustrare, in manual erau reprezentategrafic asemeneagrupuri de atomi. Pentru ir explica in continuare de ce tocmai un atom de carbon si doi atomi de oxigen formeazd o moleculd cle dioxid clecarbon, desenatorul reprezentase atomii cu cArligesi ochiuri, prin care se agdlau unii de altii in molecula. Lucrul imi apdreacomplet Iipsit de sens,cdci cArligelesi ochiurile sunt, a9acum mi se pdrea,formatiuni clestulde arbitrare, carora le putem di cele mai clifcrite formc, adaptate scopului tehnic urmdrit. Atomii ins.i ar trebui sd fie un rezultat al legilclr naturii 9i sd se lege irr molecule datoritd legilor naturii. Nu poate exista,credeameu, nici un fel de arbitrar, cleci nici forme at6t de arbitrare cnm sunt cArligelesi ochiurile. rispunse: ,,Dacd nu vrei si crezi in cArlige si _Kurt ochiuri - si, de altfel, gi mie mi se par cam suspecte-, atunci trebuie sd stii, inainte de toate, ce experiente l-au determinatpe desenatorsd le foloseascA schitalui. C.ici in ast6zi stiintele naturii pornesc de la experiente si nu cle la cine gtie ce speculatii filozofice, iar eiperienta trebuie acceptatd, dacd a fost demnd de incredere,adicd srrficient de ingrijit efectuatd.Dupd cAtestiu, chimistii au stabilit intdi cd pdrtile componente elementare intr-o legaiturd chimicd se gdsesc intotcleaunain anumite proportii bine definite. Asta e destul de ciudat. Cdci chiar dac.i crezi in existenla atomiloq,adic.i a p.irtilor celor mai mici caracteristicepentru un element chimic, fortele din natu16,asa cum le cunoastem,nu ar fi suficientepentru a explica cle ce un atom de carbon atrageintotdeauna numai cloi atomi de oxigen 9i se poate lega cu ei. Dacd existd o forta de atraclie intre cele doui tipuri de atomi, atunci c-le nu ce pot fi legati uneori si trei atomi de oxigen?" ,,Poate cd atomii rle carbon sau cei de oxigen au o asemeneaformd incAt o legare a trei atomi clevineimposibild chiar din motive de asezare spatiala."

1L)

71

,,Dacdpresupui acestlucru - si nu sund neplauzibil atunci aproape cd te intorci la cArligele 9i ochiurile din manual. Probabil cd desenatorul a vrut sd exprime chiar ce ai spus tu, fiindcd el nu poate cunoagte forma exactd a atomilor. A desenatcArligegi ochiuri pentru a ardta cAt se poate de pregnant cd existd forme care duc la legarea a doi, dar nu a trei atomi de oxigen cu atomul de carbon." ,,Bine,deci cArligele gi ochiurile sunt absurde. Tu spui insd cd atomii au, pe baza legilor naturii care sunt resPonsabile 9i pentru existenla lor, o formd anume, cdreia i se datoreazdlegdturile corecte.Insd noi doi nu cunoagtem pAnd una alta aceastd formd si, in mod evident, nici desenatorul figurii n-o cunogtea. Singurul lucru pe care formd estecd ea trebuie credem cd-l9tim despre aceastd ca un atom de carbon sd se poatd lega de sd aibd grijd doi, dar nu de trei atomi de oxigen. In manual se spune cd in acestscop chimigtii au inventat noliunea de .Doar odatd cu aceastdtransformare, cu aceastdordonare de impresii ) clisparate, ceva, ajungem la ceva inteligibil. De aceeaar trebui intAi examinat de unde vin imaginile pentru reprezentdrile noastre, cum le prindem in nofiuni si in ce relalie se afld ele cu lucrurile, inainte de a putea facejudecdti atAt de sigure despre experiente. Cdci ieprezentdrile sunt evident anterioare experienfei, ele sunt prremisaexperientei." , ,,Dar reprezentdrile, pe care tu vrei sd le separi atAt cle net de obiectul percepfiilor, nu provin ele insele din cxperienld? Poate cd nu atAt de direct pe cAt am vrea sd

72

13

creclemcu naivitate, ci indirect, bundoard prin repetdri acumulate ale unor grupuri asemdndtoarede impresii senzorialesau prin relatiile dirrtre perceptiile diferitelor simluri." ,,Asta nu mi se pare deloc sigur, nici mdcar nu mi se parc prea clar. Deundzi am studiat niste texte ale filozofului Malebranche9i m-a frapat un pasajirrcaree vorba tocmai despre aceasti problemS. Malebranche diferenliazd,in linii mari, trei mclduri de formare a reprezentdrilor. Unul estecel ne care tocmai l-ai oomenit: obiectelecreeazd in mod direc't,prirr perceplia ienzoriald, reprezentirile in suf-letulomenesc.Malebrancherespingeacestmod de a privi lucrurile, deoareceimpresiile senioriale sunt calitativ diferite atAt de lucruri, cAt 9i de reprezentdrile cu Al caresunt asociate. doilea: sufletul crm.-rlesc posedd de la bun inceput reprezentirile sau cel putin^arecapacitatea si formeze el insusi acestereprezentiri. In cazul acesta, percep!iile senzorialevor reactiva doar reprezentdriledeja existente sau vor stimula formarea acestora.Al treilea mod - si pentru acestase decide Malebranche:sufletul omenesc participd la ratiunea clivin5. El este legat de Dumnezeu si cie aceeade la Dumnezeu ii vin at6t imaginatia, cAt 9i imaginile si ideile cu care poate orclona 9i organiza in noliuni impresiile senzoriale." Acum era rAndul lui Kurt sd fie nemultumit: ,,Voi, filozofii, sunteli imediat m6nd in m6nd cu teologia. Si cAnd lucrurile devin problemaiice,il ldsali sd apard pe Marele Necunoscut, care pasdmite rezolvd toate problemele de la sine.Dar pe mine astanu md multumeste.Dacdtot ai riclicat n."urti problema, vreau sa stiu cum a ajuns sufletul omenescla reprezentdrileamintite; si anume, in lumea asta, nu in cea de apoi. Cdci sufletul si reprezentdrile existd totugi in aceastdlume. Dacd nu vrei sd recunogti cd reprezentdrileprovin pur gi simplu din experientd, atunci trebuie sa explici cum pot fi ele date de la bun inceput sufletului omenesc.Sd fie oare ele, sau de cel putin capacitatea a creareprezentdri- prin carechiar copiii cunosc lumea -, inndscute?Dacd asta pretirrzi, 9i

atunci este destul cle piauzibili ideea ci reprezer"rt.irile se intemeiazd pe experienta generatiilor anterioare,iar pentru mine nu e atAtc1e important clacd vorba cleexpee rienfa noastrd actuald sau de cea a generatiilclrtrccute.,, ,,Nu", replicd Robert, ,,nu asta ioiam sd spurr. Caci pe de o parte esteextrem de indoielnic dacd celeinvhlate, adicd rezultatul experietrtei,chiar se pot mosteni. Pe de altd parte, ceea ce are irr vcrlcre Malebranche se poate cxprirna si fard teologie,iar atunci se potriveste irr stilrrtele voastre ale naturii cle astazi.Am si incerc. Malebranche ar putea bundoar.i spune: aceleasitendinje orclrtnatoare care sunt responsabilepentru orclinea vizibili a lumii, pentru legile naturii, pentru apari[ia elementelorchimice si a proprietdtilor lor, pentru formarea cristaleloq, nasterea r.,iefiisi tot restul, sunt active si in formarea sufletului omenesc9i in interiorul lui. EIe permit reprezentdrilorsi corespunddlucrurilor si clucla posibilititca structuririi rrotiunilor. Hle sunt responsabilepentrr_r acele structuri existente cu adevdrat, care par sa se despartd in ceva obiectiv - lucrul - si ceva subiectir,- reprezerlf2lg3 tloar atunci cAnd le privin-r din punctul rristru ()nrcnesc tle vedere, cdnclele surrt fixate in gAnduri. Aceast.i tez.i .r lui Malebranche are in comun cu concerptiavoastr.i .lsupra stiintelclrnaturii, conform cdreiaorice ieprezentare sc intemeiazd pe experientd,faptul cd aceasta capacitate .le a forma reprezentdri putea lua nasterein istcxia etvoIrrtiei prin relalia organismelor cu lumea exterioard. Malebrancheinsistd insi in acelasitimp asupra faptr_rlui t'ii e vorba de conexiuni care nu pot fi explicate pur si sirnplu printr-un lant de errenimenteelementare ce se ,lcsfdsoard cauzal. Deci ci, in acest de pilcli la Iormarea cristalelor sau a fiintelor vii -, structurile :irrperioare apar au caracteristicimorfologice care ntr ce Pot fi suficierrt de birre descrisecle perecheade notiuni ,,r'auzd efect>.intrebarea clacdexperientaa fost sau nu 9i rrraintea reprezentdriinu este deci mai rationald decAt vcchea si bine cunoscuta intrebare claci gdirra a fost irurintea oului sau invers.

r4

15

De altfel, nu voiam sd tulbur disculia voastrd despre atomi. Voiam doar sd vd atrag atenlia sd nu vorbili despre experienld cdnd e vorba de atomi, fiindcd s-ar putea intAmpla ca atomii, pe care oricum nu-i putem observa in mod direct, sd nu fie pur 9i simplu nigte lucruri, ci sd \ aparlind unor structuri mai adAnci,pentru care nu ar mai I avea senssd facem deosebireaintre reprezentare9i obiect. Evident, cArligele 9i belciugele din manualul tdu nu trebuie luate in serios, ca de altfel nici una dintre imaginile cu atomi care se gdsescici 9i colo in cdrfile de popularizare. Asemenea imagini, care au ca scop sd ugureze infelegerea, fac insd ca problema sd fie gi mai greu de inleles. Cred cd trebuie sd fim foarte prudenli cu folosirea a atomilor>, pe care ai amintit-o nofiunii de "formd Doar dacd concepemcuvAntul intr-un adineauri. mod foarte general,nu numai spafial, 9i dacdnu inseamnd ceva foarte diferit de cuvAntul si ,,retale',? Dacti sunt rl expresie a legilor traturii,rleciexpresiea orcliniicerrtrale clervetririi a rnateriei, atutrci ar trebui si le numirn ,,realer,, cie blenratica teoriei relittrvi tati i ; f izica rrrcicl errr,iina inteazii si ln alte clirecfiispre rlornenii in care iclci funclanrentale ale filozofiei surrt puse sub selnnul irrtreb.irii,in care estc clecivorba despre cunoastcrcacea rnai profunclii si tulburitoatre.Dar clrunui intr-acolo t: mai lung cleciitvi inchipuili acurn. 'lrebuie sii incepeti cu rriul-lca rnoclesti, temeinici in clomerriul fizicii traclitionale. Dacticloritisa studiati fiz.ica, atunci tre:buic alegetimai intii claci vd si trcupati cu fizica erxperirlentali sau cu fizica teoretica. I)upd cAtespuneti, probabil ci teoritrvi se potriveste rnai lrine.Dar nu s-itintimplat sti vi ctcupati timpul scolii ir-r ;i cle aparatesi experimerrte?" Am rispuns erfirmativsi atn por.'estit curn, elev fiind, construisemmici aparate,motoare irrcluctoriraclio.insii -si Itrmeaaparatelorinri era ?n atrsamtrlul mai tlegrabd ei striind, iar grija cu caretrebuie f.icutemdsuritoriletexacte chiar si pentru clatelerelativ nerimportantenu mi s-ar fi rrotrivit.vt'che", perf'eclionintl rlrxlelr.rlatomir.- lui Nit'ls llrhr. N4rrltidintrt: al strrclentiis.ii (i.tre care I {eisenberg, Ira,r'li,[)elrr.., I]ethe, Ir.trJing, llrillouirr, (iu'rclon, r.on Laue) aveau s;i c1e,. firi,:ir.rriilrrstri. (N. /.) in,r

28

29

si trebuier lucrati crr sa ,,LJar dac;ivreti s;i f;icctiLeorie rnaregrij;'i intai ptrl-rlenre nrici si carevi se par la inceput rrcinrportante. hiar clacir t existaasernenea mari prtrblerne rre ajung pinti in dilnrerriul filozofiei, clun sllltt teoria r:eiat'iviiirtii h-riEinsteinsarrteoriitcrrantelora hii I'lanck, a exist;t totusi p,irr;isi pentnr ct'l care a cle:pd5i1 starliul tlc: ittcepittornrulie problernenrici ce trutbuie rczolvate,iar abia ans.rr.nblul poate clno irnaginea noulrri dome:nirr." lor ,,[)ur pe rnine nr;1interescazijintrebarile filozoficcr clin spate)elor mai rnult declit rniciler pnrb)emerndivitluale", am rrispunsetr firnicl. SommerleLl nrr a fost clekr rnulturnit. l Kant si tdlrn;:r ,,StiticlesigurcLr spus Sehillerclespre cittrriilui: ,,Cirrclregii corrstnriesc, car.ius;ii rle lucru., au [.a incc1.111 surrtclrrciriusi! Dar veli ver']ea to!i clesigur ca si o aserrelrca mrrncrir'5 poate atlucebucurie claci o faccticu grija si constiinciu.s, in felul acesta, sperirn, iar sri veti si prociuccce\-a."Sommerfeltl rni-;i mtri clat apoi recortrlnilirripentrrr inccplrtrrrilesttrdiului meu si rni-a pronris ca inri vl itrata,chiar foarter curAnclprobabil, o nricii problenri legatir tle trttna tetrrie artornic;i, problern;',r cu car(' prutcanrsa-mi rnrisorputeri lc. itr urma acestei cliscutir clecis, s-a pentru urrnittrrriiani, apartencrrta rnea la sctxtl,rlui Sr-rmrncrfclcl . Accstclitrlog un sarrarrt cu carcstitrcu adevdrat,-lespre ce e vtlrba in fizica ntoderntisi ficusc ei insusi clescope riri importante in tlttmerriulin ctrrese suprapun teoria relativittitii si teoria cuarrtici a avut inci r"r'rulti vretne efect asupra rnea.Cerinta dc a lucra t-hiar9i cletaliile grijh cu pentru mine, c'icoarece auziscm clestulcle cra limpeclc: o in cles, alti forma, si dc la tat,li n'reu.I)ar mi apdsar fapful ci rni aflarn incti at6t clc ciep.rrte clomerriulcare md tle itrteresa fapt. I)c .rcct.;r. cle accasta prinra cliscutiea fost corrtirrtratri multc altelecu prictenii mei, iar una clintre cle ele, lcgata clepozitia iizicii r-noclcrne clezvoltarca in culturala a r,,rernii noastre, mi-a rimas in moc] deosel-rit infiIInL)ne"

In acea toamn.i rna intilneanr cleserrri casa priein tcnului nostlLrltalter, care era un burr vrttlt,ncelisl, crr violonistul careciintase(.'irlr:rrililit Bachin noaptea dc rJe l.r castelui I'runn. inrpreun;i incercarnsa nc iniiienr irr literaturarr-ruzicala cjasicila lrioului CUyrt31si clrraraturrcj r)c propu.seseriim stuciieu'r, sa pentru tt festivitate, celebrul trio in si benrol rntrjor cler Schuber.t. Iatrll lui \,Vtilter rnurisc cle mult si rnatntrlui traia siriquri cu cei dcli fii intr-o locuirrti i'narecu urr irrtcrictrrlclgust ales,pe stracla lilisabeth,cloarla cAtevanrinute cle ctrsapirintiltlr mei tlin straclaIlohelrzollenr, iar frumosul pinn clc concert lJechstein salon sporeabucuria me.rclea facernuzica ciin itcolo.Deseoli,clup-ri clirrtamimpreunti,state,rm totii 69 cu noaptea tArziu cufunclati in ciiscutii.Clu aceastai l"riinri ocazier veni vrrrba si cicsprer p)anurilc nrele rlt' strrrliu. Mama ltri lValter m-a irrtrebatclece nu arn ales stndiul rnuzicii: ,,Din felul cunr cantati si curn vorbitr rlesprcaceasti rnuzicti,am impresiaca arta va estemai aproapcde inima rlecdtstiirrtelenaturii si tcilrre.t. irr l-rrnrl, gil.:iti cotrtirrutul rucestei nruzici mzrifrumos clecat spiritrrlcarese exprimii in aparatesi formule sau in masinarii sofisticate. [)trc.i lucrurile stau asa,clecer alegeji stiintelenaturii? N4ersr_rl lumii e.ster clcterrninatinr,rltima instatrti clccc r.trro.rnretrii tineri. Daca tinerii aleg frumosul, va cxista mai multit I'rurnusefe lutne, dacaaleg utilul, vol existarnai multc in Irrcruri utile. De accea,alegereal'ieciruia in parte are ei [ront]erea nu nnmai pentru el insusi, ci pentru intreaga societate." Am irrcercatsrl nri apar: ,,1)eftrpt, nrr crcd cir sunten.r in cle 1-rusi fata unei alegeriatAt clesimplc. Cici clincolrt laptul ci probabil tru as putearciel'erni muzician cleoun scbit clebun, ramine intrebareain ce c'lomeniuse Doate ;rstizi realiza cel nrai mult, iar aceasti ir-rtr.ebare ic[r'ra sc lo siareadclmeniului respectir'. Anr impresia ca jn muzic.i, irr ultirnir ani, conrpozitiilenu ntai sunt atAt cle convingiitoare ;ic-elea tirni.sriL'trccutc. secolulal XVIl-lea, ca din ina1 JI

30

muzica er;t incd influentatd in mare miisura cle miezul religios al viefii de atnnci, irr secojul ai XVill-lea s-a cleshvArsih'ecerea t spre I u mea sentirnentelorinclivicl ale, u iar muzica romanticda secoluluial XX-lea a pitruns piini in aclAncurile cele mai intime ale sufletului omenesc.I)ar in ultimii ani se pare cd rnuzica a intrtrt intr-un stadiu cle experrimentare foarte frdmAntatsi poate chiar bolndvicios, in care g6nclirea teoreticd joac.l un rol mai rnare clec6t constiinta sigur.i a ulrui progrrs intr-o anume directie.in stiirrterle naturii, si mai alesin fizicit,lucrurile stau altfel . Acolo, urmiriretr clrumuitriprestatrilit al cdrui tel, acurn clcluizeci cle ani, trebuia sii fie intelegerera anur-nitor ferrorncneelectrornargnetice a conclus la protrlernece prunstrb serrlnuii'ntrebirii pozitii fiIozoficefirnclamentale, curn sunt structura spatiului si a timpului sau valabilitateta legii catrzaie. Aici, cred eu, se cleschiric lurne o rtttlri, necunoscnti, ir-rcti nccupritrs, si probabil nrai tle rnulte grrneratii cle fizicicni \/or a\/ea de lucnr pelttru .r gisi rrispr.rnsurile definitiver. trceeir sinrt ispjlj1 r; De ma particil'r9i cu la aceastri ciiutare." I)rictenulnttstru Iloll',vicllonistul, cra multunrit cu nu accst riisputrs. ,,Ce spui tu clt'sprefiz.icamoclerntj nu c oare rralabilin aceerasi mdsurd si pe:rrtru muzica rro;rstr:i clc asiilzi? Si aici dnrmul p.trc Il'cstrL'',ilit. \zechile: Lraric:rt: ale rnuzicii tonale sutrt pe cale lle a fi clepisite, intr;-rrn intr-o iunte nou.i, in careavern o libertateaproapenemdrginitii in privinta sunetelorsi ritrnrrriktr.Nu putern sprra sa gdsim aici aceleasi comori ca in,stiintelenaturii?" Waiterins.l aveaanumite retineriitr leg.ituri cu aceastii comparatie..Nu stiu", interveni el, ,,dacdlibertateain alegerrera mijloacerlorcleexpresiesi o lume noud, roditoare, sunt netrpdrat unul si acelasi Iucru. intr-aclevdr, prima la vecleres-arpdn:a cd o mai mare libertatefir-seamnd rreapdrat Dar 9i o imbogdtire,o multiplicare a po-sibilitdtilor. nu pot ti cleacorclcu aceastd afirmatie in privinta artei,caremi-e nai apropiatddecAtstiinla. Progresulartei se petrececarrr ir-rfelr-rl urmtitor: intAi are loc un letrt proces istoric care,JL

modific6nd viata oamenilor fdrd ca fiecareindivid in parte si-l poatd influenla hotdr6tol, aduce conlinuturi noi. Apoi, artigti individuali, talentafi, incearcd sd dea acestorconflrruturi forme vizibile sau sonore, gdsind pentru materialcle cu care opereazd.arta 1or,culori sau instrumente, noi Iorme de exprimare. Acest joc alternativ sau - dacd vreti - aceastdluptd dintre conlinutul exprimdrii 9i caracterul limitat al mijloacelor de exprimare este,cel pufin a9ami sc pare mie, premisa inevitabild a actului artistic. Dacd rlispare caracterul limitat al mijloacelor de exprimare, tlacd,de exemplu, putem produce in muzicd orice sunet, irtunci aceastdluptd nu mai are loc, iar efortul artistilor sc exercitd oarecum in gol. l)e aceea sunt sceptic in lrrivinla unei prea mari libertdti." ,,In stiintele naturii", continud Walter,,,devin posibile rncreu noi experimente prin tehnici noi, se adund noi rczultate,iar astfel apar probabil noile continuturi. MiiIoacele de exprimare sunt aici notiunile cu care sunt cxplicate,si astfel inlelese,noile confinuturi. De exemplu, t lirr scrieri de popularizare am inleles cd teoria relativitltii, ( irre te intereseazdatAt de mult, se bazeazdpe anumite cxperienle fdcute in jurul anului 1900,cAnd s-a incercat :',i se dovedeascd miscarea PdmAntului in spatiu cu ,rj u torul interferenlei luminii. Con firmarea experimentald rrt'realizAndu-se, observat cd noile experienle, s-a ( ('eace este acelasilucru - noile conlinuturi, impuneau o lrlrgire a mijloacelor de exprimare, adicd a sistemului ,lt' rrotiuni al fizicii. Probabil cd nimeni nu a prevdzut de l,r inceput ci acestlucru va conduce in mod necesarla ,,tlrimbdri radicale privind notiuni fundamentale precum si ',r.1)aliul> "timpul,>. Dar evident aceastaa fost marea l('scopedrea lui Einstein, care a inleles primul cd in ceea ' r r' prlyg5l. reprezentdrile noastre despre spaliu si timp se I'oirtcschimba ceva 9i trebuie schimbat ceva. ( cea ce spui tu despre hzicata ag compara mai degrabd r u (lezvoltareamuzicii la mijlocul secolului al XVllI-lera. I'r' \/r'cril? aceea,dupd un proces istoric lent, intrase inoo JJ

constiinta timpului lumea sentimentelorindividuale, asa cum ler cunoastemdin operelelui I(ousseausau, mai tArziu, ale lui Coethe, iar apoi, cele ale marilor clasici,Haycln, N,1ozart, l3eethoven, Schubert,care au reusit sd gaseasci o reprezentarepotrivitd pentru acr:astd lume a sentimen_ telor prin ldrgirea mijloacelor derexprimare. in muzica actual5insd, contlnuturile noi mi se pi. prea putin inteligibilersau prea putin plauzibile, iar excesul mijJoacelor de exprimare mai degabd md inp;rijoreazd. Drumul muzicii de astdzi pare intr-o anume mdsurd predestinat doar in sens nep;ativ:trebuie sd se renunle li vechea muzici tonald deoarecese crede cd domeniul ei este epuizat, nu pentru ci ar exista continuturi noi si puternice, care nu s-ar mai lasacxprimate cu aiuitrrulci. Dar muzicicnilor incd nu le e clard directia de urmat dupd ce a fost pirdsitai muzica tonald, aici existd numai tatondri. in stiinleler modr:me ale nafurii intreb.irile sunt date, ce trebuie fdcut este si se gdseascd rispunsrrrile. in arta moderni intrebirile irrselcsunt nedefinite. insb ar trebui sd ne spui mai multe desprenoua lume pe care crezi cd o intrezirt sti in fizica modernd .si in care, mai tArziu, vrei sd pornesti in explorare." Am incercat sd le fac celorlalti inteligibil putinul pe care il aflasem desprerfizica atomicd din lecturile mele dirr timpul bolii si din cdrti de popularizare. ,,ln teoria relativitdtii", ?9a i-am rdspuns Iui Walter, de ,,expcrimcntclc careai pomenil, pt.'.u* si altcle,carc se pare cd se potrivesc bine cu experimente de alt gen, l-au fdcut pe Einstein si renunte la noliurrea de simultaneitate,agacum era ea inteleas.i.Acest lucru estein sine tulburdtor. Cdci, in primd instant.i, fiecare om creclecd gtie ce inseamnd cuvdnful Orice pretentie de absolut trebuie astfel n'sprinsd de la bun inceput. in realitatear trebui folositer rrrrmaiacele cuvinte si concepte care pot fi puse nemijItrcit in legdiurd cu observatia senzoriald,care desigur I'oatefi inlocuitd cu observatiamai complicatd din fizicd. Ascmeneaconceptepot fi inlelese fbrd multe explicatii. 'lircmai aceasti intoarcere la ceeace poate fi observata fost trrlrele merit al lui Einstein.Einstein a avut dreptate sd porrreasca la aceasta de constatare barrald;limpul estc ((,(:Ace se poate citi pe ult ceas. Dacd te tii de aceasti .,r,rnnificatie banald a cuvintelor, atunci nu existd difir ultiiti in teoria relativitdtii. De indati ce o teorie permite ,,,iprevezi in mod corect rezultatele observatiilor, teoria rlr J)unela dispozifie tot ce e necesarpentru a inlelege." Wolfgang i9i exprimd unele rezerve. ,,Ce spui tu e r ,rl.rlril doar dacdacceptdm anumite condilii f^oarte imporl,rrrle, carenu le putem lSsaneexprimate.lntdi, hebuie pe lirn siguri cd previziunile teoriei au o singurd sem".i rrrlit'atie cd sunt necontradictorii. cazul teoriei relain 9i lrvitr'rtii, datoritd constructieiei matematiceclare,aceasti , r)n(litieeste indeplinita. in al doilea rAnd, clin insdsi ',lrrrt'turaconceptuald a teoriei trebuie sd rezulte pentru ' ,ul l('nomene teoria poate fi aplicatd si pentru cire r-ru. I l,rtii rru ar exista o asemenea granifd, atunci orice teorie nu l)uteafi imediat respinsd,deoarece existdteoriecare 'rt ',,rltoati prezice toate fenomeneledin lume. Dar chiar si rl,rr,tucestecondilii sunt indeplinite, tot nu sunt chiar ',rlirrlci'iin mod automatinlelegem deplin numai pentru ,,1 p11[g1n prezice toate fenomenele care aparfin domerrrrrluircspectiv. putea sd-mi itrchipui si contrariul: un As ,l, rrnt'rriu experienfeipoate fi deplin inteles fdrd a putea al I'rr'/r(t' prin calcul rezultateleexperimentelorviitoare.,,

46

47

Prin exemple din istorie am incercatsd motivez indoielile mele pil.rind echivalenla dintre capacitateade a prezice prin calcul si a infelege. ,,$tii cd in Crecia anticd astronomul Aristarh se g6ndise la posibilitatea ca Soarele sd se afle in centrul sistemului nostru planetar. Acest gAnd a fost insd respins de Hipparh si dpoi a fost dat uitdrii, iar Ptolemeu a pornit de la premisa cd PdmAntul se afld in centru, nemigcat,si a privit traiectoriile planetelor ca fiind compuse din mai multe traiectorii suprapuse,cicluri si epicicluri. Cu acestmod de a vedea sistemul planetar, a putut prezice foarte exact eclipselede soare9i de lund, 9i de aceeateoria lui a fost folositd ca o bazd sigurd a astronomiei timp de peste un mileniu si jumdtate. Dar chiar inlelesesePtolemeu sistemul planetar? Nu cumva abia Newton este cel care a explicat cu adevdrat prin gravitalie miscarea planetelor, Newton care cunogtea pentru legea inertiei gi care a introdus forla drept cauzd, care a inleles modificarea miscdrii? Nu este el primul aceastdmigcare?Asta mi se pare o intrebare decisivd. Sau sd ludm un exemplu din istoria mai recentd a fizicii. La sf6rgitul secolului al XVIIilea, cAnd fenomenele electrice incepuserd sd fie cunoscute mai indeaproaPe, existau calcule foarte exacte referitoare la forlele electrostatice dintre corpurile incdrcate electric,agacum am invdlat din prelegerile lui Sommerfeld. Corpurile erau considerate, ca in mecanica lui Newton, purtdtoare ale forlelor. Dar abia cdnd englezul Faraday a schimbat intrebareaintr-una despre cAmpul de forte, adicd despre repartizarea forfelor in spaliu si timp, a gdsit gi fundamentul pentru intelegerea fenomenelor electromagrretice,care a putut fi apoi formulatd matematic de Maxwell." Otto era de pdrere cd acesteexemple nu erau Prea convingdtoare.Aga cd spuse: ,,In acesteexemple nu vdd decAto diferenld graduald, nu o deosebirefundamentald. Astronomia lui Ptolemeu era foarte bund, altfel nu ar fi rezistat un mileniu 9i jumdtate. Cea a lui Newton nu era nici ea mai bund la inceput, si abia cu trecereatimpului

:' ir vdzut cd miscdrile corpurilor ceregtipot fi intr-adevdr l)rcziseprin calcul mai exactcu ajutorul mecaniciinewtorricne decAt cu ciclurile 9i epiciclurile lui Ptolemeu. De l,rpt,ns pot sd recunosccd Newton ar fi fdcut ceva fun,lirrnentalmai bun dec6t Ptolemeu. A dat cloar cl altd n'prezentare matematici miscirii planetare, iar de-a lrrngul secolelorea a avut mai multirl..es." Wolfgang gdseacd acestmod de a privi lucrurile era lrrtusi prea unilateral pozitivist. ,,Eu cred", rdspunse el, astronomia lui Newton se cleosebeste ,,t'i"r fundamental t lt'cea a lui Ptolemeu.Si anume: Newton a schimbat modul ,lt' formulare a intrebbrii. El a inceput prin a-si pune rrrtrebdrinu in legdturd cu migcdrile, ci cu cauza lor. El ,r g:isit forla drept cauzd a miscdrilor; iar apoi a descol)('ritcAin sistemul planetar forfelesunt mai simple clecdt rniscdrile.Le-a descriscu ajutorul legii gravitati-eidescol,('ritAde el. Dacdastdziafirmdm cd am intelesmiscarea de vrem de fapt sd spunem lrlirnetelor la Newton incoace, t ,1putem intemeia miscdrile planetelor,carese dovedesc ,r li foarte complicatela o observafiemai atentd,prin ceva lrrirrte simplu, 9i anume prin forfelegravitatiei,iar astfel h' pulsrn explica. La l)tolemeu,complicatiilemischrilor prirr suprapuner"i ciclurilor si epicil,utcau fi descrise , lrrrilor;dar acestea trebuiau sd fie pur 9i simplu o.."pl,rlc ca fapte empirice. In plus, Newton a ardtat cd la rrriscarea planetelor se ir-rtAmpld esenld acelagilucru in r,r lu aruncarea unei pietre,la oscilatiile unui pendul sau l,r tlansul unui 5;iroscop.Explicatia ner,vtonianda sis_ It'rrrului planetar este cu mult superioard sistemului I'lolemeic tocmai pentru c.i in melcanicalui Newton Ir'n()rreneatAt de diferite pot fi aduse la aceeasibazd, si ,urrrmecunoscuta lege .,' ( )tto nu se d 5du incd bdtut. ,,CuvAntul ,.cauzdr,forta rllt,pt cauzd a miscdrii, totul sund foarte frumos; dar, in lontl, prin astas-a fbcut doar un mic pas inainte. Fiincicd l)utem sd ne intrebdm mai departe caie este cavzairetrlru lor'lr'i, pentru gravitatie?Aga inc6t, conform filozofiei tale,

48

49

migcareaplatretelor va fi ilr mo.l real ((Pede-a intregul" abia atunci cdnd vorn cllllt)aste cauza pentru infelearsa . .m.cl trtl i t rfi tti t tt rtt." tie grar,'ita s.ar critici a conceptului Wolfgang se oPuseenergicacestei putem contilrutr si punem intrebiiri ' t1e ,,cauzd". ,,Evicleni Aceastaestebaza oriciirei stiinte. Dar aici acestarguruellt nu e pl'ea potrivit. A intelege Iraturtl insealntril clesigur a deslusi conexiunile clindutrul ei; rr sti cu siguratltaicil lllotl ei ai ajuns sircunogti angrerrajul intericlr.Utr a-scutcneil de a sti nu se poate baza pe cunoastereartlrui fcnotnelr singular stru a utrui grup cle fetronreue,chiar clttcas-a atutrcictitrds-art descoperitin ele o anume orditre,ci clclar legaturilerclintre cl multituclinerclc fapte ale recunlscut experictrtei,iar acesteaau putut fi ilrtemeiate pe aceea-si i9i ba2a simpli. Atunci sigurarnla are terneiul tocnraiill aceastirnultitudirre.l'ericolul cle a gresi devil.tccu atAt sunt urai diversc si nlri cuprinmai mic cu cAtfetromenele si z,itoare, cu cAtprincipiul comull pe caresutrtintemeiate ermai simplu. Iar faptrrl ci tnai t.lrziu vor li clescoperite legaturi si rnai cuprinzitoare llu este niciciecurllull t." corrtraargumen ,,lar tu crezi ch tre puteur increde itr tetlria relativitirtii cle tocmai pentru c.i leaga in tnocl unitar o rnultiiueJitre fapte, clepilcli in electrodinamicacclrpurilor ilr miscare, si le intemeiaz.l pe o baz.i cotnutrd.Deoarecerelafia ur-riugor clepitruns, sc nargtcr tard esteaici simpli ;i maternatic cd am ,.inteles,'- desi trebuie sti ne in noi sentimetrtul obi;nuim cu o semnifica!icnoui, sau mai bine zis schitnsi bala, a cuvilrtclor ..spa!itr', .'timp''." Saitul clecisivla Newton, ,,Da,cam astae p.irereameat. ca si la Faraclaype care tocmai l-ai porrrenit,a iost noul mocl de a formuia intrebtirile, si .1repturlll.lrc trortl tnoll foartc gctleral vorldmuritor cie "a inielege', itrsearntr.i, conceptecll ciirc s.l prlr[i1gs1bincl, sa clefii reprezentari, noagte legdturile dintre o multituclitrtr tle ftrlrolnetreca cuprillde', cu nril1tea. fiind unitare;iar astainseamni . C'irculd o poveste clespreun clanezcarre voia sd-i arate rrrruiprieten norvegian acestmunte, ca sd-l impresioneze cu peisajul nostru. Se spurre cd oaspeteles-a irrtors insh rlispretuitor -sia zis: .A9a ceva noi numim in Norvegia o gaurd.> Sper c.i nu sunteti la fel de sever cu peisajeie rroastre.Dar mai povestiti-mi despre excursiile pe care lc facefiimpreund cu prietenii dumneavoastr.l. M-as bucura sir aflu cum se desfdsoardacestedrumetii." ,,Suntem cleseorimai multe sdptimdr-ripe drum, pe jos.De pildd, vara trecut.iam parcurs- pe jos - clrumul tlc la Wrirzburg, prin l{hiin, pdni la marginea suclici a Munlilor Harz si de acolo prin Jena si Weimar inapoi, slrdbdt6ndpddurea Turingiei pAndla l3amberg. CAnd vrerneae destul de caldd,clormim pur si simplu in pddure srrb cerul liber, dar mai aclesea cort, iar c.lnd vremea in tlevine din cale-afard rea,si in fArr,la tdrani. Uneori, de t a sd avem parte de gdzduire, ii ajutdm pe tdrani la cules, i,rr clacdmunca noastrdse dovedesterodnicd, putem primi tlrept recompensi multi m6ncare.Altminteri, ne pregritirn de-ale gurii singuri, de cele mai multe ori in pidure, la focul de tabdrd, iar seara citim cu glas tare povesti la Itrmina focului sau cAntdm din voce, ori la instrumente rrruzicale. Multe cdntecepopulare vechi au fost aclunate rlc cei din miscareade tineret, cAntece care mai tArziu au Iost rescriseca piese corale pe mai multe voci, cu acoml)aniamentde vioard si flaut. Ne place sd cAntdm muzica

74

75

asta, iar uneori sun.i foarte frumos, chiar daci interpretareamuzicalai lasd de dorit. Poateci ne visdm in rolul cavalerului rdtdcitor din Evul Mediu tArziu si comparim catastrofa ultimului rd.zboisi luptele interrre caie i-au urmat cu haosul fdra speranti al I{Szboiului cle Treizeci de Ani, in a chrui epoc.i de mizerie se pare c.i s-au niscut unele clintre aceste minunate c6ntece populare. Sentimenful de inrudire cu acele vremuri pare sd fi cuprins tineretul din multe pirli ale Cermaniei in mod cu totul spontan. O datd m-a oprit pe stradi un tAndrnecunoscut gi mi-a spus sd vin in Altmrihltal, unde se adund tinerii intr-un vechi castelmeclieval.$i inh-aclevdr,oameni tineri din toate zdrlle s-au inclreptat in mare numdr cdtre acest castelPrunn, carese afla intr-un loc foartepitorescin Jura FranconS, domin6ncl clin vArful unei st6nci aproapeverticale valea Altrnrihl. Cu acea ocazie am simtit cd m-au cuprins din nou fortelecarepot izvori dintr-o comunitate format.i spc.rntan, cum \'-am spus ieri ci s-aint6mplat asa pe 1august1971. Altminteri, aceastd miscaretle hneret are foarte pufin irr comun cu problemele politice." pe ,,Yia,ta careo descriejipare foarte romantic.isi chiar ar putera nastedorinta de a participanemijlocit.Pe alocuri, mi se pare cd imaginea clominanti a cavalerului,clespre carevorbeam ieri, apare clin nou. Dar la dumnear'.l.rstra se cere sd clepui un jurimAnt dacd vrei sd te aldturi grupului, asa cum se intdmpl.i la francmasoni?" ,,Nu, nu existd reguli scrisesau cuturne pe care si fii silit sd le respecti.Multi dintre noi ar fi foarte scepticiin legdturd cu asemenea forme. Poateci ar trebui adAucat cd, de fapt, existdreguli caresunt respectate ade'u,diat, cu desi nu sunt cerute de nimeni. Astfel, de pilc1.i, se nu fumeazdsi sebea cloarrareori alcool,imbrdc.imirrtea este, dupb gustul pdrinfilor, prea simpli si neingrijitd, 9i nici nu-mi pot inchipui ca vreunul dintre noi s.i fie atras de viala cle noapte sau baruri, dar nu existh nici un fel de principii." ,,Cese ir-rt6mplddacd cineva incalci totusi acestereguli nescrise?"

,,Nu 9tiu, poate cd doar s-ar r.lcle cle el. Dar nu se intAmpld." timp mire!, ci vechile ,,Nu e inspiim6ntdtor, si in acelasi imagini au o asemeneaforld incAt reusescsd modeleze clupd secoleviala tinerilor, fdrd nici o reguld scrisdsi fdrd obligatii din exterior? Primele doud reguli ale jur.imAntului^monahal,despre care am vorbit ieri, pot fi acceptate. In fond ele se referi, in vremea noastri, la modestie si la clisponibilitateade a duce o viatd ceva mai asprd ;i cu mai multe privatiuni. Dar sper ca regula a treia, oberlier-rfa, nu joaceprea curdnd un rol important; pentru sd ci altfel ar putea apdreamari pericole politice. Si stifi cd ii preluiesc mai mult pe islandezii Egil si Njal decAt pe cavaleriiprusaci. Dar mi-ati povestit ci afi trdit in mijlocrrl rdzboiului civil clela Miinchen. Atunci clesigurcd v-afi g6ndit la problernele generale ale statului. Cum se leagd pozilia dumrreavoastrd fatd de problemelepolitice din aceavreme de r,'ialaclin miscareade tineret?" ,,ln timpul razboiului civil eram de partea trupelor guvemamentale", am rdspuns eu, ,,pentru cd luptele mi se pdreau lipsite de senssi astfel speram sd incetezemai repecle. Dar aveam congtiintafoarteincdrcatdin legdturd cu aclrrersarii nostri de atunci. Oamenii simpli, mai ales cei din r6nclul muncitclrimii,luptaserd in rdzboi cu aceea;i cldruire deplin.i per-rtru victorie ca 9i toti ceilalti 9i fdcuseri aceleagi sacrificii; critica lor la adresapdfurii conducdtoare tle aturrciera perfectjustificata,pentiu cd aceaconducere pusese poporului german o problemd fdrd solutie. De ilceea,mi se pdrea important ca dupd terminarea rdzboiului civil si fie stabilit cAt de repecleun contact apropiat cu muncitorimea 9i cu oamenii simpli. Acest g6nd a fost preluat in cercuri largi ale miscdrii de tineret. De trxemplu, acum patru ani, la Mtinchen, am contribuit la tllganizareaunor cursuri la universitateapopulard si am Iost atAtde increzutincAt sd tin cursuri de astronomiesub cerul liber, in timpul cdrora le-am vorbit catorva sute de

76

77

muncitod si nevestelor lor derspre constelatii, miscarea planetelor si distarrla pAnh la ele, si am incercat sd le trezescinteresul pentru strucfura Cdii l,actee. IJachiar am tinut o dati, intr-un cerc asemdndtor,impreund cu o t6ndrd doamn5, un curs despre opera germanb. Ea a cAntat arii, err am acompaniat-ola pian, apoi a povestit cAteceva despre libretul si construclia internd a operei. Desigur, totul era de un diletantism frapant;clarcred cd muncitorii au remarcat buna rroastrd intentie si s-au bucurat de prelegerilenoastrela fel de rnult ca noi. in vremea aceea, mulfi tineri din miscareade tineret s-ar.r hotirAt sd devind invdtdtori, si creclcd astdzi scolile elementareau cleseori profesori mai buni decdt asa-numitelescoli superioare. ln general, pot intelege cd in strdindtate miscarea germand de tineret esteconsiclerati prea romantici si prea idealistd,si cd unii se ingrijoreaz; ca o activitateatAtde vastd ar putea fi dirijatd in directii politice gregite.Dar eu nu imi fac griji pe termen lung in privinta asta. De la aceastd miscareau porrrit cloarimpulsuri bune. Md gAndesc,de pild6,la interesulnou trezit pentru muzica t,eihe, pentru l3ach9i muzica religioasdsau populard dinaintea lui, la eforhrrile fdcutepentru manufacturareaunor obiecte artistice simple, ale cdrei cdstiguri s6 nu ajungd cloar la cei bogati, gi la incercdrileirrtreprirrse grupurile cler de actori si muzicierri amatori cle a trezi in rAndurile poporului bucuria pentru arta adevdratd." bine cd sunteli atAt de optimist", spuse [1ohr. ,,Este ,,in presd se poate citi din c6nd in cAnd si despre sumbre miscdri antisemite in Cermania, pe care demagogii evident le amplificd. Ati observat ceva din toate astea?', ,,Da,la Mrinchen asemeneagrupdri joacd un anumit rol. S-au unit cu vechi ofiteri care nu au putut accepta infrAngereadin ultimul rdzboi. Dar de fapt noi t"r.,preu ludm in serios acestegrupdri. Nu se poate face o politica rationali doar din pur resentiment. Lucrul cel mai rdu este cd existb 9i oameni cle stiintd valorosi care repetd asemeneaineptii."

Am povestit apoi intarnplareatrditd de mine la Leipzig , rr ocazia conferintei o;rmenilor c'lestiintd, unde bitilia rrrrpotriva teorieirelativitdtiis-apurtat cu mijloacepolitrc'eNici unul din noi doi nu-si inchipuia pe atunci ce . t onsecinJe cumplite vor apareamai tAiziu ciin ritacirile ,rr't'stea politice aparent neinsemnate.Ilar nu e:incii morrrerrtulsd vorberscdespre asta. I{dspunsui lui lJohr se rt'l-crideopotrivd la vechii ofileri si la fizicianul care nu :;e putea impdca cu teoria relativitilii. ,,Vecleti, acest in l)ulrctsimt din nou clar ca pozitia englez.iestesuperioard , t'lei prusace sub anumite aspecte. Anp;lia,una clintre ln , t'fc mai irralte virtuli este sd stii s.i pierzi elegant. La este o ruginesd pierzi; pe de altd parte,la clumI'r'usaci rrc;rvoastrd invingdtorul esteonorat daci se aratd generos r'u Clinfr6nt; acestlucru este clesil;urlaudabil. Dar in Anglia, cel infrAnt este onorat clacdse aratd generos fati .lt' invir-rgdtor, sensul ci el, cel infrAnt, accepti infr6nin gt'rea si o poarti fird nici ur-rfel cle amdr.iciune. Acest lrrcrueste probabil mai dificil clecdtgenerozitatera invinl)ar infrArrtulcarese potrtericlicala o asemenea liiitorului. ,rtitucline aju_nge astfelaproapeia rangul unui invingdtor. lil rimdne liber al5turi clealli oameni liberi.lntelegeticd vorbescdin nou despre vechii vikingi. I)clatec.i si dumrrtrirvoastri gdsili ci e prea romantic,clarpentru mine este rrriri seriosdecAtvi inchipuiti." ,,Ilada, am intelescd e un lucru serios",am aprobateu . Irr timp ce discutam astfel,am ajunsin tireptul statjunir rlt' vacanldCilleleje,carese afld la capitul nordic al insulei lljiilland, ne-amplimbat prin nisipul de pe malul mdrii, si ( ,rrcin timpul verii se umple de turisti voictsi.Dar in acea zi rcceeram singurii vizitatori. $i perrtrucd pe malul mdrii ',('gi:seau pietre plate, am aruncat cu ele fdcAndu-les,i rit osezepe apd si am luat la tintd coguri cle rdchita sau lrustenicarepluteau la oarecare distantd.Bohr mi-a mai cd dupd rdzboi a fost o dat.i aici cu Kramers. I'ovcstit Alrrrrciau'r'dzut aproape de mal, clar sub apd, o mini ll('nnanAcare fuseseadusd de apd si al cdrei cletonator ',t' r'eclea clar deasupraaper.Au incercatsd nimereascd

78

79

detonatorul, iar dupd ce au izbutit sd nimereascdmina de cAteva ori au inteles ci nu ar fi aflat nicioclatd dacd reugesc sau nu, caciexplozia le-ar fi curmat viala. Au ales apoi alte tinte. Incercdrile de a nimeri cu piatra tinte indepdrtate au mai continuat din cAndin cAndin drumelia noastrd, iar aceastane-a oferit un nou prilej sd vorbim clespreforla imaginilor. Odatd am vdzut in fata noastri pe stradd un stAlp cle telegraf care era atAt cle departe, incAt numai arurrcAndcu toatd forla puteam spera sd-l ating cu o piatrS. in ciucla tuturor regulilor proba6ilitdtiloa l-am nimerit din prima arullcare.Bohr deveni foarte 6;6nditor, apoi spuse:,,Dacdam incercasd flntim, sd ne gAndim cum trebuie aruncat, cum trebuie migcat bralul, n-am avea nici cea mai mici sansi de a nimeri. Dar dacd, in ciucla oricdrei ratiuni, ne inchipuim pur si simplu cd am putea nimeri, atunci lucrurile se petrec cu totul altfel si im putea chiar reusi." Am mai .liscutatapoi multi vreme despre importanta imaginilor 9i reprezentdrilorin fizica atomici, clar aceastd parte a discutiei nu va fi reclathaici. Am petrecut noaptea intr-un han singuratic la o margine de pdclure,in partea clenclrd-.,'est insulei, iar Bohr a mi-a arirtat a cloua zi de dimineatd casalui de vacanti de la Tisvilcle,uncle mai t6rziu s-au purtat atitea discutii rlesprefizica atomici. D.tr irr aceapcri()Jdaa arrului rru era incd ararrjatdpentru a fi locuiti. La intoarcereaspre Copenhaga ne-am mai oprit la I{illerod perrtru a arunca o privire asupra celebrului castel Frederiksborg, o constructie maiestuoasdin stil Ilenaissanceolandez incor-rjuratd cle un lac si un parc, destinatd sd slujeascadrept dorneniu de vAn.itoare pentru curtea regal5. Se putea vedea limpede cd interesul lui Ilohr pentru Kronborg, vechiul castel al lui Hamlet, era mai mare decAt pentm acestcastelugor frivol, dintr-o epocd domirratd de viala de la curte. Iar curAncidiscufia s-a indreptat din nou spre fizica atomicd, subiecful care avea sd purri stdpAnirepe toate gAndurile noastre,ba chiar pe cea mai mare parte a vietilor noastre.

5

MECANICA CUANTICA SI O DISCUTIECU EINSTEIN/ r q?5-1 q?6)

irr acei ani critici, dezvoltarea fizicii atomice a avut loc cxact a9acum prevestiseNiels Bohr in timpul drumeliei Prin Hainberg. Dificult5!ile si contradicliile interne care :,lirteau fala inlelegerii atomilor 9i a stabilitdlii lor nu in fi atenuatesau eliminate.Dimpotrivd, ele apdreau lluteau ( u acuitate din ce in ce mai mare. Fiecareincercarede a le rezolva cu mijloacele fizicii clasicepdrea de labuninceput :,ortitde$ecului. Astfel, descoperireaamericanului Compton arita cd Irrmina (mai exact radiatia Rontgen)isi modifica frewenla ll imprdstierea pe electroni. Acest rezultat putea fi explit at dacd se presuPunea,agacum propuseseEinstein', cd Itrmina constd din mici corpusculi sau pachetede energie, ('arese miscd prin spaliu cu mare vilezd gi care intAmpldtor,ca in cazul imprigtierii, se ciocnescde cAteun electron. l'c de altd parte, existau multe experimente care ardtau cf, in lrrmina nu se deosebeste mod esenfial de undele radio, i'i numai prin lungimea de undd mai micd, deci cd lumina lr trebui sd fie o undi si nu un curent de particule. $i lczultatele mdsuritorilor fdcute de olandezul Orstein erau lirarte ciudate. Aici era vorba de determinarearaporturilor ce articolul a statla bazateoriei a ' i" 1C05, in care publicat ""ul degi teoreticd a Einstein publicat o lucrare restrAnse, rclativitdgiisprreefectul fotoc'lectric, lttcrare importantd pentru dezvoltirrea r'tlterioari a mecanicii cuantice. Totugi, odatd formulatd teori;r cu;rtrtic"l, liinstein avea s-o respingi din considerente de principiu. (N. f .)

80

81

de intensitatedintre liniile specfralereunite irrtr-un asa-numit multiplet. Acesteraporiuri puteau fi estimate cu ajrrtorul teoriei lui Bohr. S-a vdzut cd formulele cledusedin teoria lui llohr sunt incorecte,dar cd pot fi obtinute noi formule tloar printr-o rnica schimbarca ,rccstorrelatii formule care aparent corespundeauexact mdsurdtorilor. in felul acesta invdlam sa ne aclaptamincetul cu incetul dificultatilor.Tiebuia si ne obisnuim cu icleea in domecd, niul atomic, notiunile si imaginile preluate clin fizica clasic.i sunt pe jumdtate adevdrate pe jumitate falsesi si ci perrtru folosirealor nu puteau existacriterii prea severe. Pe cle altd parte, prin utilizarea abila a acesteiliberidti, in cazuri particulare,se putea pur si simplu ghici formu larea matematicd corecti. De aceea,incd dirr semestrul c'levari al anului 1924, la seminariile care aveau loc sub conducerealui Max Bornl se vorbea deja despre o noud mecanicd cuantici, ce va inlocui mai tArziu mecanicanewtoniand si ale cdrei contururi se puteau zdri cleocamdatd numai in cAteva locuri izolate.Si in semestrul de iarn.i urntdtor, in timprrl cdruia am lucrat temporar Ia Copenhaga si am facrrl incercdri de a ldrgi teoria pe care Kramers o elaborase pornind de la asa-numitelefenomenecleclispersie, toata strddania noastri s-a concentrat in direclia gbsirii relatiilor matematice corecte,nu atAt prin deductie, ci mai rnult ghicind,prirr ascrnanari frlrmulelctcorieiclasicr,. cu CAnclmd gAndescla starea teoriei atomice din acelc luni imi amintescsi de o excursiefbcuti tot prin toamna arrului 79}4,impreund cu cAlivaprieteni din miscareaclt, tineret, in muntii clintre Kreuth si Achsensee.Vremea enr destul cle intunecatd in vale, iar muntii erau acoperiti pAnd la poale de nori. La urcug,ceatase indesi tot mar mult in jurul potecii noastre,iar dupd c6tdvavreme intra serdrn cu totul intr-un amestecincurcat clest6nci si pAnzr,t Max Born (1882-1970), fizician ;i matematician german. A jr"rcatun rol insemnat in fundamentarea matt'm.-rtici a teorit.r cttantice. Premiul Nobel pentrr.t fizicit (195,1). (N. f .)

rlc nod, prin care,cu toate-efoturile noastre,nu mai puteam rct rrnoaste nici o potecd.Incercatntofusi sd urcdm in conIrrrrrAre, cupringi de o oarecareteamd,mai ales la gAnclul {,.rnu vom mai gdsi drumul de intoarcere.Continu6nd nr('usulse petrecuo schimbareciudatd.Ceataclevenipe ,rlocuriatAt de deasd,incAt nu ne mai puteam vedea unii l,t' altii si nu mai comunicam decAt strigAndu-ne. in ,rtclagi timp insd, deasupra noastrd se lumina. Luminozitatea incepu sd devind schimbdtoare. Nimeriserdm , k'sigur intre pAlcuri de nori miscdtori si deodatdputeam rccrrnoaste, intre doi nori, muchia luminatd de soare a rrrrrri perete de st6ncd,pe care, conform hdrfii, il bdnur:,t'rim cb trebuia sd fie acolo. Astfel de priviri fugare erau ,lr' ajuns pentru a ne forma o imagine clar.i a peisajului rrrontance se afla probabil in fata si deasupra noastrd; r,rl clupd incd zeceminute de urcug dificil ne aflam intr,, sa iri plin soare,deasupramdrii de nori. in sud erau r',lrfurile Munlilor Sonnwend, in spatele lor se puteau vt'tlea foarte deslugit piscurile inzdpezite ale Alpilor Cenlrirli,iar in privinla urcugului nostru nu mai aveam nici rrrrfel de indoieli. irr iama 1924/1975ajunseserdmirr fizica atomicd in ,r(ca zond in care, degi ceala era deseori cle nepdtruns, urccpea totusi sd se lumineze deasupranoastrd. Diferenluminozitate anunlau posibilitatea unor priviri It'lc cle rnuritoare decisive. 1,1 CAnd in semestrul de vard al anului 1925am inceput ,lirr nou sd lucrez la Gottingen - unde devenisemasisIcrrtdin iulie 1924- mi-am inceput munca stiintificd cu rn('crcarea a gdsi formulele corectepentru intensitdlile de lrrriilorspectraleale hidrogenului, si anume prin metode ,rst'rndndtoare cele folosite de mine impreun.i cu Kracu rncrs la Copenhaga, si care se dovediserd fructuoase. Ar'eastdincercare a e9uat.Ajunsesem intr-un desis imperrt'trabilde formule matematicecomplicatesi nu g.iseam rrit'io iesire. Cu ocazia acestorincerciri am cdpdtat insd r'()n\/ingerea intrebareadespre traiectoriileelectronilor cd

82

83

in atomi nici nu are l,oie sa fie pusd, iar totalitatea frecvenlelor cle oscilatiesi a m.irimilor care cleterminau intensitatealiniilor spectrale(a9a-numitele amplihiclini) putea reprezenta un inlocuitor la fel de valabil pentru traierctorie. In orice caz, aceste mdrimi puteau fi obserr.'ate clirect.Acest lrrcru e:ra perfectdccrncordant.l spirihrl in cu filozofiei pe care priertenulnostru Otto ne-o prezentase in plimbarea cu bicicletele la Walchseeca fiind punctul clevedere al lui Eirrstein,si anume de a consiclera numai asemen]a m;irimi ca determiniri ale atomului. incercarea mea de a infiphri un astfel de proiect pentru atomul de hidrogen se impiedicase cler graciul cle complexitate a problemei. De aceeaarn ciutat un sistern mccanic mai sirnplu de reprezentat maternatic,la carer pot efectua s.i eventual calculelemele pAnrila capdt.Per-rdului oscilant sau,mai generai,asa-numiful oscilatclr arrarnronic, carc apar in fizica atomici clrerpt rnoclelal oscilatiilor in moleculer, se ofereauca modelele celemaiila inderntlnd.Urr clbstaccll exterior s-a cloveclita fi mai nrult in favoarea decAt in clefavoarea planurilrrr mele. [,a sf6rsitr.rl lurrii mai a anului 1925m-am imbolndvit atdt de grav de alergie, incAt a trebuit s5-1rog pe l3orn sd m.l elibereze pentru 14 zlle de obligatiilemele la universitate.Doreatn s.l mA vinclecpe insula Flelgolancl,uncle aerul de mare 9i lipsa vegetatiei aveau sd md ajute sd m.i insdndtosesc. CAnd am ajur"rs insulb trebuie sd fi fdcut pe o impresie deplorabili cu obrajii mei umflati, fiindci la pensiunea uncle am inchiriat o carnertiproprietara a crezut ci probabil m-am bdtut cu o seardinainte, dar mi-a spus ca vrea s"irn.i ajute sd mh refac.Camera mea se afla la etajul al doilea al casei care prin pozitia ei, sus, la marginea sudicd a insulei pline de st6nci, ofereao priveliste minunatd asupra phrtii de jos a orasului, a dunelor si a mdrii. StAndpe balconul meu a\reamdeseori prilejul sd md gAndesc la obsen'alia lui Bohr c.i privind spre largul mdrii ai senzafiacd pofi cuprirrdeo parte clin infinit.

l,a Helgoland nu existau nici un fel de terrtafii exten(),rrcsariactivitdli posibile, in afard de plimbdrile pe ilr,tltimi si de baile in mare, la dune, care sd md impiej , lr, t sd lucrez la problemele mele, si astfei avansam mult rapid decAti9 fi putut-o facela Gottingen-CAtevazile rrr,ri ,,r, l'trside ajuns pentru a indepdrta balastul matematic cazuri 9i (r'irL)are inicltdeaunala inceput in asemelrea simpla a intrebarii a ,,,',,t'ru gasi o formularc matemafica i,','lc. in .at".ro zile mi-a derrenit limpecle ce trebuia sd in ,rt,irrd, locul conditiilor de cuantificare Ilohr-Sommerl,ll,l, intr-o fizicd formulati a9a incAt numai mdrimile ,'l,servabile sd joace un rol' Cu aceasti condilie suplisimteam cd un punct central al teoriei era forrnt'rrtatd, rrrrrlat,astfel cd in continuare libertatea de formulare , lispirea. Dupd aceeainsd am observat cd nu exista nici ,, girranlie ci schemamatematicd astfel construitd putea tr t'lezvoltatdpAna la capdt fdrd contradictii' Itr special, crir total incert dacd legea conservdrii energiei mai era r',rlabildin aceastdschemd gi nu puteam sa nu recullosc schemd era ,,r, fdrd aceastdlege de conservare,intreaS;a orice ,raloat". Pe de alti parte, calculele mele lrpsitd c1e schemd materritlicau cu destuld siguranla cd intreaS;a rrrirticd careo vedeam putea fi dezvoltatdcu aclevdrat pe dacb a9 fi putut ardta ci legea rrt'contradictoriu coererrt 9i este confinuth in ea. Astfel incAt r orrservdriienergiei rrri-am concentrat clin ce in ce mai mult atenlia asupra iar intr-o seard I'r'oblemeivalabilitdtii conservirii energiei, ln ,rjtrnsesem fazain careputeam calcula,cu ajutorul unui clestulde complicat conform criteriilclr de azi, 1,r'trcedeu loti termenii din tabclul cncrgici sau, clupi exprimarea ,rt'tuald, din matricea energiei.CAnclam vizut cir clin prirnii termeni calculati legea conservdrii energiei era cot'llirmatd, am intrat intr-un fel de agitalie gi am inceput sd abia mai multe greselide calcul. De aceea, lircclin ce itr cet lir ora trei noaptea am reugit sd oblin rezultatul complet s-a ener5;iei dovedit a fi valabild ,rl calculelor.Cbt-rservarea toli termenii;i fiirrclcdacestlucru rezultase de la l)entru

84

85

sine, adicd fdrd rrici o constr6ng ca sd spun aga-, puteam sd nu md mai indoiesc cle completitudinea si noncontradictia matematicd a mecanicii cuantice astfel formulate. in primul moment m-am speriat. Aveam senzalia cd priveam, prin suprafata aparenielorlumii atomice, un funclal mult mai adAnc si de o mare frumusete, si aproape cd am amefit la g6ndul cd trebuia sd urmez firul acestor structuri matematice, pe care natura, acolo in adincimc, mi le dczvaluisc. Eram atit de agitatincatnici nu md puteam gAndi sd dorm. Am plecat in lumirra inceputului de rasdritspre capdtulsudic al insulei,uncle un turn de piatrd solitar ce pdtrundea in mare imi trezise de mai multd vreme clorinta de a face exercitii cle alpinism. Fdrd mari dificultAti am reugit sd ajung in v6r?ul turnului, unde am asteptatrisdritul soarelui. Ce vdzusemin noapteatle la Helgoland nu era desigur mult mai mult decAt aceamuchie de stAncdinsoritd din Munjii Achsensee. Dar Wolfgang Pauli, de obicei at6t de critic, cdruia ii relatasem despre rezultatele mele, m_a incurajat sd urmez clirectia in care pornisem. IJorn si Jordan au inceput sd lucreze si ei in acc'easi clirectie.TAnarul fizjcian englez Paul Dirac de la Cambriclge dezvolti metode matematice originale pentru rezolvarea problemelor ridicate de aceastd metodi si, dupb numaicAteva luni, datoritd muncii concentrate acestorfizicierri,a fost a indltatd o constructie matematici coerentdsi bine inchegatd, despre care se putea spera cd era potrivitd cu multifudinea de experimentedin fizicaatomicd.Nu voi relata aici munca extrem de intensd carene-a tinut sub tensiune in lunile careau urmat. Dar voi relatao cliscutiecu Einstein. care a avut loc la Berlin, dupd o conferilrfd despre noua mecanicdcuanticd. Unir,'ersitateadin Berlirr era consideratd la vremea aceea r'6rful fizicii clin Cermania. Aici lucrau planck, planck teoria Einstein,von Laue si Nemst. Aici descoperise cuantelor, iar I{ubens a confirmat-c.r prin mdsurdtorile sale asupra radiatiei termice, tot aici formulase Einstein in

,rrrul1916 teoria sa generalda relativit5lii si teoria grain centrul r'ietii stiintifice se afla col.c'iul de fizicd, 'itrrJiei. r,irnas din vremealui Helmhohz si la carecleobiceiluau ln primbvara anului 1926 l)irrtetoli profesorii de fizici' in ,rrnfost irrvitat sd tin o conferrintd caclrul acestuicolocmecanici cuantica' intrucat nou-descoperita virr clespre l;iccam cunogtinld pentru prima datd personal cu purlitorii acestornume celebre,mi-am dat toatd silirrta si atAtde neobignuitepentru prczint cAtmai clar conceptele lizica acelor t'remuri, ca si funclamentele matematicr, reugind sd trezescin mocl special interesul lui Einstein' p6rrdacasi/ l)trpd colocviu, Einsteinmi rugd sdJ itrsolesc idei. despre r-roile a putea cliscutai. profunzime Pe 'critrucirum, se interesi de stucliilemele si de procupirile rnclede pAna atunci in fizicd.Cdnd am aiuns la el acas6, .r deschisimecliat clisculiacu o intrebarc cc se refcrea lti presupoziliile filozofice ale incercdrilor mele: ,,Ceeace rrc-atipovestit in prelegere sund extrem cle neobignuit' l'ornili de la presuPunereac.l in atomi existi electrolri9i sigur aveti dreptate cu aceastd PresuPunere'Dar vreti sd totul traiectoriileelectronilorin atomi, clegi rlcsfiintati cu traiectorii ale electronilor pot fi obsen'atenemijlocit irceste irr cameracu cea!d.Putefi sd-mi explicafi mai in aminunt rrrotiveleacestorPresuPuneri ciudate?" ,,Tiaiectoriileelectronilor in atomi nu pot fi observate", '','oifi rispuns eu, ,,dar din radia!ia emisi de un atom la o cleschriarepot fi deduse clirect frecvcrrleleoscilatiilor si amplitudinile corespunzdtoare ale electrorrilor din atom. Cunoagtereatotalitdlii frecvenielor si amplitudifel rrilor a fost doar 9i pAnd acum in fizicd ur-r de substitui pentru cunoagtereatraiectoriilor electronilor. Cum insd c ralional ca intr-o teorie si fie preluate numai acele rndrimi care pot fi observate,mi s-a pdrut natural si introrluc numai aceastdtotalitate ca aga-zisreprezentant al traiectoriilor electronilor."

86

87

,,Doar nu credefi in mod serios,,, replicd Einstein, ,,cd intr-o teorie fizicd pot fi introduse numai mdrimi obscrvabile." ,,Credeam", am spus eu mirat, ,,cd tocmai clumnea_ voastrd afi pus aceastdconceplie la temelia teoriei rela_ tivitdfii. Ati subliniat doar cd.u estepermis sd sevorbeasc,i despre timpul absolut, pentru cd icest timp absolut nrr poate fi observat.Numai indicatiile ceasurilor,fie in siste_ mul de referinld in migcare, fie in cel in repaus, sunt relevante pentru determinarea timpului.,, ,,Poatecd am folosit acestgen de filozofie,,, rdspunse Einstein, ,,dar cu toate acesteaea nu are sens. Sau, mai prudent spus: poate fi euristic valoros sd ne amintim ce observdm cu adevdrat. Dar, din punct de vedere orin_ cipial, estetotal fals sd vrem sd intemeiem o teorie nimai pe mdrimi observabile.Pentru cd in realitate este exact pe dos. l)oar teoria decide ce putem observa. Vedeti, observafia-estein general un proces foarte complicat. Fenomenul care trebuie observat aduce dupd sine ur,rr*o evenimente in aparatul nostru de mhsurd. Ca urmare, in acestaparat se petrec alte everrimente, care Ia urmd pro_ duc, dupd toate acesteocoliguri, efecful asupra simtuiilor si fixarea rezultatului in constiintanoastrd.Ire tot parcursul acestui drum lung, de la fenome^ul cle obser'ut par-la Io fixarea in congtiinla noastrd, trebuie sd stim .r- fr.,._ tioneazd natura, trebuie sd cunoastem legile naturii cel pufin in mod practic, dacd vrem'sd pr#nd"* .a ^r,-, observat ceva. Doar teoria, a.1icb cunoagterea legilor naturii, rre permite deci sd tragem concluzii, din efcictul asupra simfurilor, despre fenomenul care a stat la baza lui. CAnd pretindem cd putem observaceva anume, ahurci ar trebui sd exprimdm acest lucru mai exact: desi pre_ tindem cd formuldm legi noi ale naturii, carenu ,"'pitri_ vesc cu cele de pAnd acum, presupunem cd legile naturii cunoscute pdnd acum functioneazd suficient dl exact,pe drumul de la fenomenul observat p6nd la constiinta noastrd, incAt ne putem baza pe ele il de aceeaputem

vorbi despre observafie.in teoria relativitdfii, de exemplu, sc pornegte de la premisa cd 9i in sistemul de referinfd irl'latin migcare razele de lumin6, care merg clela ceasorrricpAnd la ochiul observatorului, funcfioneazdaproaPe ll fel cum era de agteptatin vechile teorii. Iar in teoria tlumneavoastrdpresupuneli irr mod eviclent cd intregul rnecanismal raclialiei luminoase de la atomul care oscileazdpAnd la speclrometru sau pAnd la ochi funcfioneazd in exact acelagifel in care era presupus inainte, adic5, in linii mari, conform legilor lui Maxwell. Dacdnu seint6mpld rrga, afunci nici nu afi mai putea observa mdrimile Pe care lc numili observabile.Ce pretindefi dumneavoastrd, 9i iurume cd nu introduceli decAtmdrimi observabile,este tleci in realitate o presupozifie despre o insugire a teoriei rle a cdrei formulare vd ocupali. Presupunefi cd teoria lasd clescrierea procesuluiraclialiei t.lumneavoastrd neatjr"rsd in punctele de cel mai mare interes pentru teorie. Cu lceastd presupunere s-ar putea sd aveti dreptate, dar nu e deloc sigur." Aceastd pozilie a lui Einstein era pentru mine foarte surprinzdtoare,degi argumentele sale mi se pdreau convingdtoare, 9i de aceeal-am intrebat: ,,lcleeacd o teorie irr fi de fapt numai rezumatul observafiilor cu respectarea principiului economiei de gAndire provine parcd de la l'izicianul gi filozoful Mach; si mereu se pretinde cd, in lcoria relativitdtii, dumneavoastrd ati fi folosit decisiv aceastdidee a lui Mach. Ceea ce mi-ali spus acum insd rni se pare cd merge exact in sens opus. In definitiv ce sd cred despre asta sau, mai bine zis, ce crecleli dumrreavoastrd?" ,,E o poveste foarte lungd, dar putem vorbi pe indelete clespre ea. Acest concept al lui Mach de economie a gandiril confine probabii o parte de adevdr; dar pentru mine este un pic prea banal. IntAi vreau sd vd prezint cAtevaargumente in favoarea lui Mach. Este evident cd lcgdturile noastre cu lumea au loc prin intermediul simturilor. Din momentul cAnd,copii fiind, invdldm sd vorbim

88

89

si sd g6ndim, acestelucruri se petrec datoritd fapfului ci recunoagtem posibilitatea de a desemna impiesii senzoriale foarte complexe, dar cumva corelate, printr-urr singur cuvAnt, de pildd prin cuvArrtul contine o mulflme de afirmatii clespre impresii senzoriale posibilc,carc poatc vor avca loc iri viiloi. l)osibilul,cceaqn

(.ceste de asteptat,e o parte importantd a realitblii noastre, t'are,in afara faptelor,nu poate fi pur si simplu ignorat' Si, in al cloilearAnd, trebuie sh nu uitdm cd leg'ituradintre impresiile senzoriale si reprezent.irilenoastre despre f rrcruri este ur-\aclintre premisele debaz1t ale gAldirii cd rroastre; astfel,dacd am vrea sd vorbim numai despre impresiile noastre senzoriale, ar trebui sd ne lipsim- de timba si de gAndirea noastrd. Cu alte cuvinte, faptul ci lumea existiin realitate,cd impresiile noastre serrzoriale sebazeazd,Peceva obiectiv r.lmAne Ia Mach prea putin -N, .rt"u, sd pledez pentru un realism naiv; cvidenfiat. stiu si eu ci e vorba aici de probleme foarte dificile, dar pentru mine 9i conceptul de observatie la Mach este un pic prea naiv. Mach seprefaceci gtim dinainte ce inseamnd si cuvAntul ,,observalie',; fiinclci creclecd, ajuns in acest eschivade la opliunea "obiectiv sau subipunct, se poate Lctivr, conceptul lui de capdtd un caracter suspectde comercial:economie de gAndire' Acest concept are o nuan15mult prea subiectivd.in realitate,simplitatea legilor naturii este tot un fapt obiectir; ;i ar fi foarte iniportant ca, intr-c'lelaborarecorectda conceptelor,latura subiectivd 9i cea obiectivi a simplitdlii sd ajungd la echilibru. Acest lucru e insd foarte dificil' Dar mai bine si ne intoarcem la subiectul prelegerii dumtreavoastrd Am impresia ci exact in punctul despre care am vorbit aici teoiia dumneavoastrd v.1va crea dificultdti. Voi incerca sd pozilie mai explicit [)umneavoastra argumentez aceasld viprefaceti cd, in ceea ce priveste observalia, ati putea ldsi lucrurile neschimbate,cd ali putea pur si simplu sa folosifi acelagilimbaj atunci cAncldescrieli ceeace observS fizicierrii. insd atunci ar trebui sd spu.eti si c.1:intr-cr camerd cu ceald observdm traiectoria electronilor prin camerd.Dar, dupd concepfiadumneavoastr6,in atom nu mai exista traieciorii ale electronilor.In mod evicletrt,acest lucru nu are sens. Doar nu putem crede cd numai prin micgorarea spaliului in care se migcb electronul putem anula colrceptuldc traiectorie."

91

Ajunsi aici, era rAndul meu sd incerc sd apdr noua mecanicdcuanticd.,,Deocamdatinici nu gtim in ce limbaj putem vorbi despre ceea ce se lntAmpld in interiorul atomilor. Avem la dispozilie, intr-adevdr, un limbaj matematic, de fapt o schemd matematicd cu ajutorul cdreia putem calcula stdrile stafionare ale atomului sau probabilitdtile de tranzilie de 1ao starela alta. Dar nu stim incd - cel putin nu in general - cum se leagd acest limbaj de limbajul comun. Evident e nevoie cle aceastd legdturd pentru a putea aplica teoria la experimente. Fiindcd clespreexperimente vorbim intotdeauna in limbajul comun, cu alte cuvinte, irr limbajul de pAnd acum al fizicii clasice.Agadar, nu pot pretinde cd noi am fi infeles pAni acum mecanicacuanticd.Presupunereamea matematicd e corectd,dar Iegitura ei cu este cd -schema limbajul comun nu e deocamclatd constituitd.Abia dupd ce ne va reusi acestlucru putem spera cd vom fi capabili sd vorbim despre traiectoriile electronilor in camera cu ceafd, in a9a fel incAt si nu aparh contraclictii interne. l)crrtru lamurirea ciit'icultitiloir.lccare vorbiti dumne,rvoastrd cred cd este prea devreme." sunt de ac.ir.l cu asta", spuse Einstein, ,,[3ine, -putem discuta din nou despre acestsubiectpestecAtiva ani. Dar poate cd ar trebui sh vd purl o altd inhebare legatd cle conferinla dumneavoastrd.Teoriacuanticd are,nu-i asa, doud aspectefoarte diferite. Pe de o parte, explicd stabilitatea atomilor; aga cum subliniazd mereu Bohr pe drept cuvAnt; ea lasi si apari mereu aceleasiforme. Pe de altd parte, ea descrie un ciudat element de c-liscontinuitate in natur.i, pe careil putem observa,de erxemplu, foarte limpede cAnd privim in intrureric un ecran pe care se vdd descdrcdrile luminoase emise de un preparat raclioactiv.Aceste doud aspectesunt legateintre ele. In mecanica cuanticd a dumneavoastrd va trebui sd vorbifi despre aceste cloudaspecte cAnddescrietide pildd emisia de lumind din atomi. Puteli calculavalorile discreteale energieistdrilor stafionare.Se pare deci cd teoria clumneavoastrdpoate

explica stabilitatea anumitor forme care nu pot trece continuu dintr-una intr-alta, ci sunt diferite intre ele tocmai prin cantitdti finite, si care in mod vddit se formeazd mereu la fel. Ce se intdmpl.l insd la emisia luminii? Stiti clesigurcd am incercat sd reprezint acestfapt prin ideea cd at6mul se prdbusesteintr-un anumit sens de la o valoare a energiei clintr-o starestafionari la alta, in sensul cd emite diferenla de energie ca pachet de energie, aga-numita cuantd de lumind. Acesta ar fi un exemplu evident pentru acel elemetrt de discontinuitate. Dumneavoastrd credeli I'utefi descrietrecerea estecorectd? reprezerrtare ci aceastd intr-un ferlmai exacl?" la c1e o stare stalionard la alta in rdspunsul pe care l-am dat a trebuit sd md retraS; pe pozitiile lui llohr. ,,Cred ci am invdfat de la lJohr cd tranzitie nici nu putem vorbi in cond"tpt" o asemenea de p6ni acum sau, in oricecaz, cd ea nu poate fi cepiele cleicrisd ca un eveniment in timp 9i spatiu' Cu asta am spus, evident, foarte pulin. De fapt, am sPus nu-mai cd nu stim acestlucru. Dacd sd creclin cuantele cle lumini Ilaclialia conline irr mod evisau nu, astanu pot clecicle. dent acest element cle discontinuitate Pe care ciumneavoastri il reprezentaliprin cuanteiede lumind. Pe clealtd parte insi, confine 9i un element clar de continuitate, care nput" in experienlelede interferenJdsi care poate f1de1ciis cel mai simplu cu ajutorul teoriei ondulatorii a luminii. Dar dumneavoastrd intrebati pe drepi cuv6nt dacd din troua mecanici cuantici, 9i ea clefapt incd neinfeleasd, se poate afla ceva in legdturh cu acesteintrebdri teribil de grele. Eu cred ci putem cel pulin sPera acest lucru' imipot inchipui, de exemplu, cd putem obtine rezultate inteiesante dacd studiem un atom care schimbd energie cu alti atomi sau cu cAmpul de radialie. Am putea sd ne punem intrebdri clespreabatereastatisticda energiei diri Ito*. Dacd energia se schimbd discontirruu, a9acum vi asteptalidurnneavoastri conform reprezentdriiprin cuante sau, matetnaticmai exact,abaclelirmind, atunci abaterea dacd energia medie, r'a fi mai mare clecAt tereapdtraticd

92

93

se schimbd continuu. Imi place sd cred cd din calculele cuantice va rezulta o valoare mai mare si cd astfel elemerrtul de discorrtinuitate vede nemijlocit. pe c1e se altd parte, ar trebui sd poatd fi recunoscut si elementul cle continuitate, care devine vizibil in experimentele de interferentd. Poate cd trebuie sd ne reprezentdm trecereacle la o stare stationard la alta inh-ui mod asemdndtorcu trecereade la o imagine la alta din anumite filme. Tiecerea nu are loc brusc, ci o imagine clevine treptat mai slabd, urmatoarea apare treptat si devine mai intensd, astfel inc6t pentru un anumit interval de timp cele doud imagini sunt amestecate nu se gtie ce se intAmpld de fapt. poate si cd existd o asemenea stare intermediard in careriu se gtie dacd atomul estein stareasuperioardsau in ceainferioard.,, ,,CAndurile dumneavoaitra se indreapta acum intr-cr direclie foartepericuloasd", md avertizi Einstein.,,Deodatd vorbifi despre ceeace stim despre naturd si nu mai vorbiti de ceea ce face natura cu adevdrat. in stiintele naturii insd nu poate fi vorba dec6t clespreceeace face rratura cu ader.,drat. S-ar putea foarte bine ca clumneavoastrd si cu mine sd gtim lucruri diferite despre naturd. Dar pe cine intereseazdasta? Pe ciumneavoashd si pe mine, poate. Dar pentru ceilalli acestlucru este absolut irrdiferent.Asadar, dacd teoria dumneavoastrde corectd, atunci intr-o bund zi va trebui sd-mi puteli spune ce face atomul la trecereade la o stare statiorrardla alta cAncl emite lumind." am ,,I>oate", rdspuns ezit6ncl.,,Dar mi se pare cd folositi limba intr-un mocl prea dur. Tiebuie sd recunosccd orice as rdspunde acum ar aveacaracterulunei justificdri neintemeiate.Sd asteptdm asadarsi sd veclem cum se va dezvolta teoria atomicd in continuare.,, Einstein se uitd la mine oarecum critic. ,,De ce credeti atunci atAtde tarein teoria dumneavctastrd, dacd atAtde multe intrebdri centrale sunt incd complet neldmurite?,, Mi-a luat, desigur, mult timp pAnf sd pot rdspunde _ la aceastdintrebare a lui Einstein. Apoi insd voi fi rdspuns

r t'va dc felul urmdtor: ,,Eu cred, la fel ca dumrlL'avoastr'i' , ,i simplitatea legilor r"raturiiare un caracterobiectiri cd gAndire'Dacdnatura ,',' e vorba numai de economiec1e matematicede mare simplitate 9i n(' conduce la forme rrrirreftumusele - iar prin forme inleleg aici sisteme de rrrchise presupozitii, axiome 9i altele asemenea-' la Iorme care pAni acum nu au fost gAndite cle nimeni' cd nu ,rturrci ne putem abfine sd crerclem sunt , te increci ,. De acerea noud, acumulati de-a mari primejdii cAnclcunoagterea lungul istoriei, ameninfd s.l distrugd vechea formd spiricompletd a gtiinlei de credintd este,evituald. Separarea dent, numai un fel cle ajutor la ananghie pentru foarte ajunge s-ar prutea scurt timp. De pildd, itr cultura occidentald intr-un viitor nu prea indepdrtat la un moment in care parabolele si imaginile religiei traclitionale s.i-si piarcld puterea de convingere. Md tem cd,in acel moment, pentru oamenii simpli etica de pAnd acum se va pr"lbugi in cel mai scurt timp si se vor petrece lucruri atAt de inspdinici nu ni le putem inchim6ntdtoare,inc6t deocamciatd lui Planck nu am ce sa fac,chiar pui. Agadar, cu filozofia daci privitd din punct de vedere logic este corectd9i cu toate c.i respect atituclinea umand care se ntrste din ea. Pozifia lui Einstein imi este mai apropiatd. Ilunul Dumnezeu, la care se referd el atAt de des, are itrtr-un anume fel o legdturd cu legile neschimbdtoareale naturii. Hirrsteirr simte ordinea fundamentali a lucrurilor. El simte aceasti ordine in simplitatea legilor naturii. Putem presuputreci a simiit nemijlocit si puternic aceastdsimplitate cAnd a clescoperitteoria relativitdlii. lrdrd indoialS, de aici si pAna la continuturile religiei mai este un drum lung. Einstein nu pare a fi legat de o tradilie religioasd arlume 9i eu as crede cd reprezentareaunui l)umnezeu personal ii este pentru el nu existd o complet strbind. Cu toate acestea, intre gtiintd ;i religie. Pentru el, orclineafunclaseparare mentald aparline atAt domeniului subiectiv c6t 9i celui

obiectiv,iar aceastd pozilie mi se pare a fi un punct de rrornire mai bun." ,,Un punct de pomire pentru ce?",am irrirebateu. ,,Daci [)ozi!a fald de lnarea cnnexiune, ca sd spun aga, este privitd doar ca o probiema strict personald,afunci putem t lesigur intelege foartebine pozilta lui Ein-stein, in ace-st dar t'az dintr-o asemenea pozifie nu clecurgenimic." Wolfgang : ,,Poate decurgetofusi ceva.Dezvoitarea ci stiinlelor naturii in ultimele ctruh secolea schirnbat fird incloial5 complet motlul de a gAncli al oamernilor, chiar si in afara limitelor culturii cregtine. Asadar,nu e chiar lipsit de important.i ce gdndescfizicienii.$i trxmai ingusce limea acestuiideal al unei lumi obiective: se clesfdsoari irr spatiu si timp conform legii cauzale a fost cea care a gcneratconflictul cu forma spirituald a diferitelor religii. l)ar dacd stiinlele naturii insele sparg caclrul irrgust al ,rcestui lucru cu teoria relaideal - iar ele au facut acest vor facein si mai mare mdsura livitdtii 9i esteprobabil ci o t rr teoria cuantici, clerspre care cliscutdm acum atAt de ,rprins -, atunci relalia dintre stiintele natltrii 9i ctlntirrutul pe care religiile incearc.isd-l cuprinclSin formele Ior spirituale va arita clin nou altfel. Prin r-roile conexiuni t)c care le-am clescoperitin stiinterlenaturii in ultimii tlcizeci de ani poate cd am chpbtat o perspectivd mai l,rrgi.Conceptulde complementaritate, pild.i, pe care de Niels llohr il aduce acunl in prim-plan in interpretarea It'orieicuarltice,nu era necunoscutstiintelor umaniste si I ilozofiei,chiar d aci nu fuseseat6t clepregnant forrnulat. l;.rptulcd acestconceptapare acum in gtiinteleexacteale nirturii reprezinti insd o schirnbare hotirAtoare,deoarece ,loar cu ajutorul lui putem face inteligibil faptul ci n';rrezentareaunui obiect material care sd fie complet irrtlcpenderrtc1emodul in care e observat este cloir cr ,'xtriipolareabstracti, cdreianu ii corespruncle nimic real. lrr filozofia asiaticb gi in religiile de acolo existd reprezt'rrtarea complementard a unui subiect cunoschtorpur, r',rrenu se mai referi la nici un obiect. Si aceastdreprezt'rrtare se'n,a doveclio extrapolare abstrnctd, careianu ii

174

115

c ()re sp u nc jc nic i r : r ea l i ta tc s u fl r:te :a s c ds a rr s p i r i tutrl ;1. (lAntJ vom rnetlita ilr r.iitor il:ilrpra nrarilol currcriuni, r'onr f i si l i ti si i ac lopt . ir n o p o ;ri l i e d e m i j l o c -- d c p i l c i .i cel int li ca ti rie c onr piem c l rta ri ta te a l i ri [J o h r. () s ti i n tri cart s i- a i n su s it ac c s t m od d c a g a n tl i v a fi n u t-l o a r m a i tol e. rantii f;rtir dc clir.'erseleforrle nle ru:.ligiei,ci si, po,rtr:, r,tr c ontri b u i la lur nea v ali l ri l o r, p e n tru c i i a re o ma i bl rn;' i prir,,i re a supl a ir r t r t r gt r l u i ." i n tre tim p r r i s c alat lr .i s t' i ' .r1 l ll )j r.rtl , c a re p e a l unci -, 1.rnici 2ii rie ani -*- I'lu avea ltr(-.1rnultii intelegerrer pentnr irilerarrtii. ,,Nu stir,r clcrce trchuit: :ii vortrinr aici de:sprc rt:ligie". irrtclrtlri cl. ,,1)ar:isurrit,:nr cirrshtt *- si asa trebtrit' :;i firlr, ta oirrnrni e1esliitrtd, in,riiitt: --, iretbuic '.ic:toiite si'i r('(u l 1 o . ir : . t t ' nr i iir ca ...l n r]r' t,l i g i c i s rrn t e rp ri n rate tot c f c lrrl d c;rsr - , r lir r nif r ) s c , i .rc rrl rr-r l rf-rru e rx i s ti ii n re al i tatt: f;' rt ir ,i l u "r fel t le ar gr r nr c n tc . (. h i a r s i r:o rrr.e p tu ld e ..[Jtrm lr ez-(l L r', s t e r in pr or lu s a l fi rr-rtr:,,:tc irn a ri e t. l i e t p(l ate e u intel:ge cir it()poarele priprrlllt'*, itilie er"ai,l silprise fclrtelttr r , 'xl re l n ol lr : nat i, r r ii nr ai rn rrl i r.l e i :a s rrrrte m n o i a s tzi zi ,arr i grcrso i l i i i c ; r t t r c c s t e inr t r d i r.r l ri c a :;i a l i fe l a u a prrrs l i i conceptrt i d,, conline un element subiectiv, in sensul cd doud evenimente care tre_ buie consideratesimultane de cdtre un observator in stare de repaus nu mai sunt in mod necesarsimultane pentru un observator in migcare. Descrierearelativista este totusi obiectivd in sensul cd fiecare observator poate afla prin calcul ce va observa sau a observat celdialt observitor. in orice caz, fizica s-a indepdrtat mai mult de idealul unei descrieri obiectivein sensul vechii fizici clasice. in mecanicacuantici indepdrtarea de acestideal e gi mai radicald.Ce putem comunica printr-un limbai obiec_ tivant in sensulfizicii clasicesunt numai afirmatii despre factualitate. De pildd: aici placa fotograficd este innegritA, sau: aici s-au format picdturi de ceatd.Despre atomi nu se vorbegtei. acestecazuri. Dar concluziile care pot fi trase pentru viitor din asemeneaafirmatii depind de modul ,.lea pune intrebarilecxpcrimenlul,ce"u ce experimen_ tatorul poate decide liber. Desigul, 9i in acestecazuri este indiferent dacd experimentatorul esteun om, un animal sau un aparat. Dar nu putem preziceevenimenteleviitoare fdrd a ne referi la observator sau la mijlocul de observare. in acestsens fiecarefapt conline, cliripunctul de vedere al stii.rlelor naturii de astdzi,trdsdturiobiective si trdsdturi subiective. A9a cum gtim astdz.t,lumeaobiectivd a stii'!elor.aturii din secolul trecut era un concept-limitd ideal, dar nu realitatea.$i in viitor va fi neceiar ca la fiecareconfruntare cu realitateasd se fac6 deosebireairtre partea obiectivd gi partea subiectivd, sd se tragb o linie de demarcafie intre cele doud pdrfi. Dar pozit\a acestei

linii de demarcatie poate depinde de moclul de obsen'afie si poate fi aleasdpAnd la un anumit grad in mod aleatoriu. De aceeami se pare intru totul de inteles cd despre confinutul religiilor nu se poate vorbi intr-un limbaj obiectivant. Astfel, faptul c"l religii diferite incearcdsd exprime acestconlinut in forme spirifuale foarte diferite nu reprezintd un argument impotriva r-rucleului adevdrat al religiei. Poate cd ar trebui sd ne reprezentdrnacesteforme diferite ca moduri de descrierecomplementare, care,desi se exclucl reciproc, nu pot transmite dec6i in completitudinea lor senzaliabogdtiei confinutului ce se naste din relatia omului cu marea conexiune." Am continuat clisculia intrebAnd: ,,Dacd deosebesti atAt de categoric limbajul religiei de cel al gtiintei si de cel al artei, atunci ce inseamnd propozitiile atAt cle des enunlate apodictic, ca: reprezintd - cel pulin aga mi se pare "lege

unei formuldri care nrie - o glorificare sau sanctificarea fi decdt o reguld practici in relalia cu irr foncl nu poate rratura in clomeniul respectir'.Agadar, a9 spune eu in toncluzie, trebuie sd renunldm complet la pretentia de irbsolut,iar atunci nu mai apar dificultA!." ,,A9aclarnu te mird deloc" , ar\ r.ispuns ett, ,,ci utt poaie si se manifestefie ca particul5,fie ca unclS' clc'ctron l'entru tine acestlucru pare cloar o ldrgire, poate neagteptatd in aceasti formi, a vechii fizrci-" ,,Banu, acestlucru ma intrigd 9i pe mine; clar vdd ce se intAmpld in naturi si trebuie sd acceptacestlucru. Dacd cxistd ceva care aratd ba ca o particul5, ba ca o uncii, rroi' ,rtunciirr mtld cvidcrtl trcbuiesltcotrstruimcottccpte I'oatech ar trebui sd trulnitn asenellcaaparifii "uncliculd" matematicd si atunci mecanicacuanticd este o clescriere acestor,". a comportdrii ,,Nu, acest rdspuns este prea simplu pentru mitre' nu F'iinclcii e vorba clespreo proprietate speciali a eleco tronilor, ci clesprre proprietate a intregii materii si a intregii raclialii. Cele cloud trdsdturi, aclicd cele cle tip particuli gi cele de tip uncld,apar intotcleaunaimpreun,i, face cu electroni,cuante de lumind, irrcliferentdaci ai clet-a sau pietre, 9i cle aceeaputem obsern'a molecule de ber-rzol pestetot, in mod funclamental,caracterulstatistical legiior naturii. Numai cd, la scarh atomicd,acestetrasdfuri la cuantice apar mult mai pregnant clecAt obiecteleexPerientei noastre zilnice." ,,l3ine,a! schimbat agadarintrucAtva legile nelvtc'tniene si cele maxwelliene, iar pentru obsen'ator acesteschimbdri devin evidente la scarbatomicd,in timp ce in domerriul experienlei zilnice sunt practic de neobservat-In orice caz, e r;orba de imbundtdliri mai mult sau mai pulin reale si, fdrd indoiald, in viitor 9i mecanicacuanticdva fi imbundtdtitd pentru a descriecorect 9i alte ferrometrecare nu sunt inci atAtde bine cunoscute.PAnduna alta, mecanica cuantici se dol'edegtea fi, pentru toate experimentelela scard atomicd, o releti practicd foarte folositoare' crrrl e clar cd se verificd excelent."

128

729

Irivtt puteam inlelege acestmod al lur llartctnde a privi lucruriler. Oricum, mi Idmurisem cd trebuje sh md exprim ce:vamai precis pentru a md face irrtelers. Asa irrc.iti-am rdspuns mai detaliat:,,Eu cred ci mecanicalui Newton nu poate fi imbundtdlitd irr nici un fel si prin astainteleg urmdtoarele:irr m.i-sura care anumite fenomene pot fi in descrise cu ajutorul conceptelor din mecanica lui Newton, si anume pozitte,r'itez.i,acceleralie, masd,fortti atunci legile lui Newton sunt valabile ir-rmod 9.a.m.d., riguros, iar acest lucru nu se va schimba nici in urmdtoarelesute de mii de ani. FormulAndcu mai multd precizie, ar trebui si spun: legile lui Ner,r'tonsunt valabile cu acelagigrad de exactitatecu carefenomenelestucliate pot fi descrisecu ajutorul conceptelor din mecanica lui Nelvton. Se gtia si ir-rfizica mai verche acest grad de ci exactitate e limitat, pentru c.i nimeni nu a putut face mdsurdtori cu o precizie oricAt cle mare. Nclu Ia scar.l atomici este faptul cd precizia de mdsurare are o limitd cie principiu, si anume cea clatd cle relatiile cle necleterrninare.Dar pentru moment nu e nevoie sd cliscutdmdespre acestlucru. It suficient s.i constatim c6, in irrteriorul limitelor date c1eprecizia m.isurdtorilor, mecanica lui Ner,vton este valabild cu aclevaratsi cd acest lucru va rbmAne neschirnbatsi in viitor." ,,Nu inleleg", replic.l Burton. ,,Nu estemecanicarelativist.i o imbunititire fati de mecanicaner,r,toniand? in lar acestcaz nu e vorba despre relalii cle nedeterminare." nedeterminare", am ,,Da,nu e vorba despre relalii c1e irrcercat sd explic in continuare,,,ci despre o alti struceu turd a spatiu-timpului si in special despre o relalie intre spatiu si timp. AtAta vreme cAt putem vorbi despre un timp absolut, timp care e independent de pozitia 9i cle: stareaclemigcarea obsen'atorului, si atAtarrremecAtavem de-a facecu corpuri rigiciesau practicrigide cu o anumiti iutinclerein spatiu, vor fi valabile legile lui Newton. Dar daci e vorba de evenimente