Programa Scolara Pentru Clasa a x

6
PROGRAMA SCOLARA PENTRU CLASA A X–A CICLULUI INFERIOR AL LICEULUI ASTROFIZICA Nota de prezentare Studiul astrofizicii în clasa a X-a are ca finalitate încheierea dezvoltarii la toti elevii a unui set specific de competente-cheie derivate din domeniul de competente- cheie Stiinte si tehnologii.În scopul dezvoltarii acestorcompetente-cheie au fost selectate continuturi si stabilite sarcini de învatare care sa raspunda simultanurmatoarelor cerinte: • Sa fie atractive, motivante si accesibile pentru toti elevii; • Sa permita o abordare flexibila astfel încât sa fie posibila atât educatia remediala cât si sustinerea performantei scolare de exceptie. Pentru a raspunde acestor cerinte, au fost selectate continuturi din domeniile fundamentale ale fizicii clasice studiate în clasele a VI-a – a VIII-a, îmbogatind si diversificând oferta educationala prin intermediul astronomiei. Concentrarea în clasa a X-a asupra astrofizicii este justificata astfel: • Este un domeniu care este intalnit in viata de zi cu zi • Este un domeniu accesibil atât în privinta întelegerii de catre elevi a ideilor stiintifice fundamentale cât si în privinta abordarii experimentale; • E un domeniu semi-cunoscut de elevi din clasele anterioare si prin intermediul studierii fizicii; Rezultatele concrete ale învatarii se exprima prin cunostinte specifice dobândite si deprinderi/abilitati exersate în cadrul activitatii de învatare. Prin succesiunile de

description

Programa astrofizica pentru clasa a x-a

Transcript of Programa Scolara Pentru Clasa a x

PROGRAMA SCOLARA PENTRU CLASA A XA CICLULUI INFERIOR AL LICEULUIASTROFIZICANota de prezentare

Studiul astrofizicii n clasa a X-a are ca finalitate ncheierea dezvoltarii la toti elevii a unui set specific de competente-cheie derivate din domeniul de competente-cheie Stiinte si tehnologii.n scopul dezvoltarii acestorcompetente-cheie au fost selectate continuturi si stabilite sarcini de nvatare care sa raspunda simultanurmatoarelor cerinte:

Sa fie atractive, motivante si accesibile pentru toti elevii;

Sa permita o abordare flexibila astfel nct sa fie posibila att educatia remediala ct si

sustinerea performantei scolare de exceptie.

Pentru a raspunde acestor cerinte, au fost selectate continuturi din domeniile fundamentale ale fizicii clasice studiate n clasele a VI-a a VIII-a, mbogatind si diversificnd oferta educationala prin intermediul astronomiei. Concentrarea n clasa a X-a asupra astrofizicii este justificata astfel:

Este un domeniu care este intalnit in viata de zi cu zi

Este un domeniu accesibil att n privinta ntelegerii de catre elevi a ideilor stiintifice fundamentale ct si n privinta abordarii experimentale;

E un domeniu semi-cunoscut de elevi din clasele anterioare si prin intermediul studierii fizicii;

Rezultatele concrete ale nvatarii se exprima prin cunostinte specifice dobndite si deprinderi/abilitati exersate n cadrul activitatii de nvatare. Prin succesiunile de sarcini de nvatare, prin tipurile de activitati de nvatare si contextele variate n care se produc acestea se creeaza si se consolideaza atitudini. n acest mod, sarcinile de nvatare contribuie treptat la dezvoltarea efectiva a competentelor-cheie propuse. Pentru a permite o abordare flexibila, adecvata nivelului si nevoilor elevilor, sarcinile de nvatare sunt formulate pentru fiecare continut cu un anumit grad de generalitate. Aplicarea curriculumului la clasa presupune din partea fiecarui profesor particularizarea si, dupa caz, diversificarea sarcinilor de nvatare asociate fiecarui continut, astfel nct sa fie asigurat progresul scolar pentru fiecare si pentru toti elevii.

Atitudinile formate prin realizarea sarcinilor de nvatare sunt apreciate calitativ de profesor si corectate n permanenta prin demersul didactic, ramnnd, chiar daca nu pot fi cuantificate prin note, rezultate urmarite prin toate sarcinile de nvatare.

Curriculumul diferentiat se realizeaza prin:

Sarcini de nvatare suplimentare, marcate cu asterisc;

Continuturi suplimentare marcate cu asterisc;

Rezolvare de probleme si activitati experimentale suplimentare;

Diversificarea sarcinilor de nvatare concrete derivate din cele precizate pentru trunchiul comun.

COMPETENTE GENERALE

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee intalnite in domeniul astrofizicii.

2. Studiul miscarilor aparente si reale ale corpurilor ceresti.

3. Studiul interactiunilor gravifice, radiative si magnetice ale corpurilor ceresti.

4. Studiul structurii fizice si a compozitiei chimice ale corpurilor ceresti.

VALORI I ATITUDINI

Dezvoltarea unei gndiri deschise i creative; dezvoltarea iniiativei, independenei n gndire i n

aciune pentru a avea disponibilitate de a aborda sarcini variate.Manifestarea tenacitii, perseverenei, capacitii de concentrare i a ateniei distributive.Dezvoltarea spiritului de observaie.Dezvoltarea simului estetic i critic, a capacitii de a aprecia rigoarea, ordinea i elegana n

arhitectura rezolvrii unei probleme sau a construirii unei teorii.Formarea motivaiei pentru studierea fizicii ca domeniu relevant pentru viaa social i

profesional.COMPETENE SPECIFICE I CONINUTURICOMPETENE SPECIFICECONINUTURI

1. Introducere -Obiectivele astronomiei Bolta cereasca si constelaiile.

Denumirile stelelor.

Orientarea dup Soare, dup Steaua Polara si cu ajutorul stelelor mai strlucitoare.

Mituri despre cer

2. Informatii despre sfera cereasca Planele, dreptele si punctele remarcabile ale sferei cereti.

nlimea polului lumii deasupra orizontului

Sistemul orizontal de coordinate* Sistemul ecuatorial de coordinate*

3. Observatii astronomice Cunotine generale

Observatoare astronomice de la noi si din lume.

Instrumentele astronomice

Msurarea distantelor unghiulare pe sfera cereasca si a dimensiunilor unghiulare ale corpurilor cereti.

Particularitile observaiilor astronomice.

4. Hari stelare.

Harta cereasca mobila

Dependenta aspectului cerului de latitudine

Hri si atlase stelare

5. Sistemul solar.

Structura, compoziia, caracteristicile generale

Dimensiunea, forma, masa si densitatea medie a corpurilor din sistemul solar.

Distantele pana la corpurile din sistemul solar.

Unitatea astronomica

Dimensiuni unghiulare, unghiuri mici*

6. Soarele Pmntul Luna.

Faze

Eclipse

Micarea Pmntului in jurul Soarelui, a Lunii in jurul Pmntului, fazele Lunii

Eclipse de Luna si de Soare

Precesia axei Pmntului*

7. Msurarea timpului.

Calendarul

Bazele msurrii timpului.

Timpul solar.

Timpul local, timpul fusului

Ora de vara

Socotirea anilor

Stilul vechi si stilul nou.

8. Legile lui Kepler.

Elipsa, punctele ei principale, semiaxa mare si semiaxa mica, excentricitatea

Micrile planetelor, asteroizilor, cometelor

9. Legea atraciei universale.

Micarea corpurilor cereti sub aciunea forei de atracie universale

Formele orbitelor

Calculul vitezei de micare in periheliu si afeliu

Perturbaii in micarea planetelor

Determinarea maselor corpurilor cereti

Calcule elementare ale unor orbite de la Pmnt la planetele apropiate*

10. Optica geometrica

Aparate optice

Fundamentele opticii geometrice

Ochiul, ca aparat optic

Refractorul

Reflectorul

Aparatul foto

Binoclul

Construirea imaginilor in aparatele optice*

11. Galaxia, stele, micarea Soarelui

Determinarea distantelor pana la cele mai apropiate stele

Noiuni generale despre Galaxia noastr

Micarea sistemului solar in Galaxie.

12. Unde electromagnetice

Lumina vizibila

Efectul Doppler*

Unde luminoase, lungimea de unda a luminii vizibile

13. Structura stelara.

Tipuri de stele.

Luminozitatea

Magnitudinea stelara absoluta*

Strlucirea si luminozitatea unui astru*

Determinarea distantelor stelare*

Soarele ca stea

Bibliografie:

1. http://www.edu.ro/index.php/articles/117012. http://www.edu.ro/index.php/articles/6267