Program de Valorificare a Potentialului Turistic Din Judetul Suceava

7/22/2019 Program de Valorificare a Potentialului Turistic Din Judetul Suceava

1/37

UNIVERSITATEA

CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

~BUCURESTI ~

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Profesor Coordonator: Conf.univ.dr. Andreea Baltaretu

Autor:

Grupa:B,AN II,FR

~2011 ~


2/37

1. Localizarea si caracterizarea Judetului Suceava

1.1. Scurt istoric

1.2. Legenda anastirii !utna

1.". Asezare geografica

1.#. Cai de acces

1.$. Nivelul de dezvoltare econo%ico & sociala

2. !rezentarea 'otentialului turistic al Judetului Suceava

2.1. Resurse turistice naturale

2.2. Resurse turistice antro'ice

". !rogra%a de organizare si co%ercializare a 'rodusului turistic cu te%a ()Suceava si oras

invecinate & o destinatie turistica sur'rinzatoare in *uro'a

".1. *nuntarea te%ei 'rodusului turistic. Justificare

".2. Indicarea treseului cu 'rezentarea localitatilor si a o+iectivelor vizitate

".". *le%ente de 'rezentare generala

".#. escrierea traseului 'e zile

".$. Analiza de 'ret

".-. Conditi de co%ercializare

".. !liant traseu

#. Analiza +azei te/nico & %ateriale

#.1. Baza %ateriala a cazarii

#.1.1. Nu%ar unitati de cazare

#.1.2. Ca'acitatea si activitatea de cazare turistica

#.1.". istri+utia unitatilor de cazare turistica 'e categorii de confort

#.2. Caracteristici functionale & co%erciale ale 'rinci'alelor unitati de ali%entatie

#.2.1. 0nitati de ali%entatie 'u+lica

#.2.2. 0nitati de agre%ent

#.2.". 0nitati de trata%ent

$. Analiza circulatiei turistice $.1. Nu%ar de turisti

$.2. Nu%ar de inno'tari

$.". urata %edie a seurului

$.#. ensitatea turistica

$.$. radul de utilizare a ca'acitatii de cazare

-. !ro'uneri de valorificare

. !liant 'u+licitar

3. 4arta turistica a Judetului Suceava


3/37

5. Bi+liografie

1.Localizarea si caracterizarea Judetului Suceava

Judeul Suceava este situat n nordul regiunii Moldova a Romniei, cea mai mare parte a sa suprapunndpeste Bucovina de Sud.Stema Judeului Suceava este format dintr-un scut de culoare albastr pe care sunt preentate urmatoa

elemente ! trei piscuri de munte, pe cel mai nalt dintre ele aflndu-se o cruce, simbol al cre"tinismului#toate acelemente sunt din aur$ % crucea este stra&uit de doi lei din argint care in n labele superioare o coroan voievodde aur.

Simbolistica acestor elemente este evocarea cadrului natural, istoric "i religios n care a fost ctitorit cetatescaun a voievoilor Moldovei.'ona Sucevei apare n scrierile marilor oameni politici, savani, istorici ai neamului. Balcescu o numea (templuglorie al moldovenilor(. )oglniceanu - (cea mai frumoas parte a Moldovei, cu *mpulungul, vec+ea repubroman, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite "i mai bogate mnstiri, cu utna, purtatooaselor lui tefan cel Mare(. entru icolae /orga aceast on, concentra, ca nici o alta parte a arii, (toat bogaia strlucitoare, de monumentele cele mai frumoase ale vec+ilor domni "i boieri(. i tot marele isoric spunea ! (entru puine popo

se gase"te un inut relativ mic ca acesta n care s se cuprind atta frumusee, atta bogaie de asti "i amintiritrecut a"a de imbel"ugate, de indeprtate "i sfinte.0imitrie 1nciul, scria! (icieri pe tot cuprinsul romnesc nu se afl, pe un spaiu att de mic, atta bogai

istorie romneasc, attea amintiri scumpe ale trecutului nostru. 2r e3agerare, putem ice c, n ceea ce privarta vec+e romneasc, Bucovina ocup un loc din cele dinti n toat lumea ortodo3. 0ac 4rdealul, cu restusale ar+eologice din epoca roman, este ara clasic a trecutului roman n 0acia, Bucovina este ara clasictrecutului romnesc(.

1.1. Scurt istoric

5eritoriul ora ului Suceava i mpre&urimile sale au fost locuite, a a cum atest cercetrile ar+eologice,

timpuri strvec+i, ncepnd c+iar dinpaleolitic. 6n sec. //-/// e3ista aici o a eare a dacilor liberi, descoperar+eologice relevnd i puternice influen e romane. 6n epoca migra iei i n secolele urmtoare popula ia auto+ton a continuat s vie uiasc pe aceste meleag iar n sec. 7/8, n 9:;;, Suceava este men ionat drept capital a Moldovei.6ncepnd cu domnia lui etru / al Moldovei#circa 9:9$, *etatea Sucevei a devenit principala cetatscaun a rii Moldovei, aceast func ie ndeplinind-o i n vremea lui 4ron 8od#9=>? - 9=>=$, tefan R#9=>=$ i a Movile tilor . 1dat cu 4le3andru @pu neanu , re edin a domneasc s-a mutat la /a i . @ng ora s-au aflat dou cet i, una mai vec+e la c+eia ,alta pu in mai nou, ce se vede i asti. 6ntre dou s-a devoltat, nc din prima parte a sec. 7/8, ora ul. *etatea c+eia , una dintre cele mai vec+i cet iMoldova, dar cu o e3isten scurt, a fost drmat n timpul lui 4le3andru cel Bun. *etatea de Scaun a Sucevavut timp de trei secole un rol important n via a politic a Moldovei.6n evul mediu, ora ul era populat cu rom

dar i cu germani, mag+iari i armeni, ultimii avnd dreptul de a- i alege un oltu propriu #ce purta numel (voit($.0in Suceava, 4le3andru cel Buna condus ara timp de :? de ani, mrind cetatea i ntrindu-i idurile 9A9, aici s-a stabilit i Mitropolia Moldovei. 6n 9A;, 4le3andru cel Bunacorda privilegii negustorilor lioveni, iar ora ul Suceava era men ionat ca u dintre locurile de depoitare a postavului, precum i a unor mrfuri de e3port ale Moldovei.Cpoca de apogeu avea sa fie ns n timpul lui tefan cel Mare #9A=< - 9=A$. 6n vara anului 9A


4/37

@a ?9 mai 9D, oastea lui Mi+ai 8iteaulintr fr lupt n cetate, iar la ?D mai /oan *apturi, noulprclaSucevei, &ur credin marelui voievod care se intitula Edomn al rii Romne ti i 4rdealului i a toat MoldoveiF. Suceava prime te o tile marelui voievod Mi+ai. 4poi, asupra ora ului s-au a eat ns vremuri gr intrnd tot mai mult n anonimat. 6n 9


5/37

1.3. Asezare geografica

Judeul Suceava este situat in partea de nord K est a Romaniei "i ocup o suprafa de ;==:,= Lm? #repreent:,D din teritoriul rii$, fiind al doilea ca mrime din ar. 0imensiunile mari ale &udeului e3plic varietatea geologic, a peisa&ului, precum "i a resurselor naturale. Spri&init in partea de vest pe o coroan de muni falnici, iar in partea de est lunca larg "i &oas a Siretu

teritoriul &ude ului Suceava are o desc+idere de amfiteatru uria" cu faada larg de peste 9 Lm e3pus spre est Judeul este intersectat de meridianele de ?= o "i ?D o longitudine estic% paralele de A


6/37

1.. Cai de acces

Suceava este situat pe 0?PC;= fcnd legtura cu Bucure ti i Bacu, pe 09P C=; cu Boto ani .1ra ul Suceava este situat pe magistrala = a *ilor 2erate Romnelegtur la Bacu i Bucure ti . Cste legat prin 8atra 0ornei de 5ransilvania. 1ra ul dispune de trei gri! HSuceava #Burdu&eni$, Hara Suceava ord #/ cani$ i Hara Suceava 8est # c+eia$ . 1ra ul dispune de un aeroport civil n partea de nord-est, n ora ul apropiat Salcea. 4eroportul are curse ori pe sptmn ctre aeroporturile Genri *oand #1topeni$ i Bacu. 6ncepnd din data de < martie ?Dnceput s se efectuee curse de trei ori pe sptmn ctre 4eroportul 5imi oara , cu legturi la ntreaga rdomestic i interna ional a companiei *arpatair. Blue 4ira operat boruri ctre Roma, 8ene ia i 8iena, acefiind suspendate ulterior. Judeul Suceava este strbtut de o reea total de drumuri n lungime de A>< Lm = m, mprit astfel !Drumuri naionale 9A Lm = m, din care 9= Lm :?D m #pietruii$ sunt ntreinui de 0ireciunea Henera0rumurilor.Drumuri judeene??D Lm D=A m, n ntegime sub administraia &udeului "i din care ?9; Lm >=9 m sunt pietruiDrumuri comunale9DD Lm AD m.Lungimea poduriloreste de ?.:A;,9 metri repartiat astfel ! poduri naionale ;?:,;= m, &udeene 9.999,:= mcomunale A9?,> m.rin &ude trec A drumuri naionale, legnd urmtoarele localiti !Q Vrful Cmpului Suceava - Cmpulung Fliceni - Solca - Sorojine Suceava Sire - Cernui

Suceava - !oo"ani

Principalele ci de acces n jude sunt :Rutiere :-drumul european C ;=, care traversea Curopa de la nord la sud, fcnd legtura ntre Marea Baltic "i MCgee, respectiv ntre @ituania "i Hrecia, strbtnd Romnia pe direcia Siret-Suceava-Bacu-Bucure"ti-Hiurgiu-drumul european C =;, care face legtura ntre Rusia#Rostov pe 0on$ "i 4ustria#8iena$, strbtnd Romnidirecia Galmeu-Baia Mare-Bistria-Suceava-Boto"ani-/a"i-Sculeni#Rep.Moldova$.

Aeriene :-4eroportul /nternaional tefan cel Mare Salcea, la 9A Lm de Suceava cu posibiliti pentru trafinternaional "i la cerere cu asigurarea de servicii de vam-garni %-4eroportul 0ealul 2loreni, situat la 9 Lm de ora"ul 8atra-0ornei "i care deserve"te n special traficul cu apade bor de mici dimensiuni, sau n scop sportiv %- A +eliporturi situate n localitile utna, 8atra Moldoviei, Sucevia, 8orone.

Feroviare:&udeul Suceava este strbtut de magistrala feroviar =, Bucure"ti-Bacu-Suceava- 8ic"ani "i car

continu la ie"irea din ar pe direcia )iev-8ar"ovia-Moscova. 0e asemenea, &udeul Suceava este strbtut dcale ferat foarte important, care face legtura ntre Moldova "i 5ransilvania, pe direcia /a"i-Suceava-*mpulMoldovenesc-8atra 0ornei- 0e&-*lu& apoca- 5imi"oara.Judeul Suceava este strbtut de o reea total de cale ferat de == Lm din care ?A linii principale simple "i :9linii secundare simple.

#inerarii principale$Rapide "i accelerate! Bucure"ti K *ernui - Hrigore H+ica 8od #8ar"ova K Berlin K raMoscova$%ccelerae $0rmne"ti K 8atra 0orneiSaii imporane.0rmne"ti, Suceava, Burdu&eni, 4ron umnul.

Pot, telegraf, telefon>oficii &.'.'. de (a, ) oficii auori*ae, + agenie (pecial#Burdu&eni-5rg$.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/DN17http://ro.wikipedia.org/wiki/E58http://ro.wikipedia.org/wiki/Vatra_Dorneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vatra_Dorneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/E58http://ro.wikipedia.org/wiki/Boto%C8%99anihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boto%C8%99anihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vatra_Dorneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Burdujenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Burdujenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_I%C8%9Bcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_I%C8%9Bcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_%C8%98cheiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_%C8%98cheiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Suceavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Salceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Henri_Coand%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpatairhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Blue_Airhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/DN17http://ro.wikipedia.org/wiki/E58http://ro.wikipedia.org/wiki/Vatra_Dorneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vatra_Dorneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/E58http://ro.wikipedia.org/wiki/Boto%C8%99anihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vatra_Dorneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Burdujenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Burdujenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_I%C8%9Bcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_%C8%98cheiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Suceavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Salceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Henri_Coand%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpatairhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Blue_Airhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Viena


7/37

+, oficii elefonice.

1.!."ivelul de dezvoltare econo#ico$sociala

0in punct de vedere demografic.Judetul Suceava avea #in anul ??$ o populatie totala de D;;.A:= de persoandensitatea pe Lm T este de ; de persoane./n Suceava se inregistreaa o concentrare de nationalitate conlocuitoare ,care asigura interferente culturale si religioase mare varietate de traditii si obiceiuri.

%epartizarea populatiei pe se&e si #edii de provenienta'in perioada 2((($2(()

4nii 5otal #numar persoane$ rban #numar persoane$ Rural #numar pesoane$ ondere in # $

4mbelese3e

Masculin 2eminin 4mbelese3e

Masculin 2eminin 4mbelese3e

Masculin 2eminin rban Ru

?

:=.: DA

?

9

9:A :=A>:= :DA9>> ?=?:>; 9??:9 9:>< ADD;9 ?9>== ?9?D A: = ani D ani si peste

? D A?> ?;< 9:9 A9?9 9:A 9=A =A A:? ;?= 9:9?? D A: AD: 9:9 ;;?A

Sursa: 0irectia Judeteana de Statistica K Suceava

/n anul ?A fata de ? numarul populatiei scade cu 9? ?? persoane. redominante sunt persoanele cu vacuprinsa intre 9= K ?> de ani,urmata de cele cu varsta cuprinsa intre K 9A ani,apoi de cele de D de anpeste.umarul scaut al acestora din urma subliniaa faptul ca mortalitatea a scaut semnificativ.

Clasificarea populatiei Sucevei dupa etnie

opulatia stabilitadupa etnie Mun.Suceava Suceava Solcaopulatia stabila-total 9A ;D 9A A D

Romani 9: >:9 9: ;; DMag+iari DD DD

Rromi => => Hermani : Hreci 9: 9:

olonei ?=? ?=? 4lta Ctnie =< =< *eangai - - -

Sursa: *entrul de resurse pentru diversitate etnoculturala


9/37

*u ocaia Recensamantului ersoanelor si @ocuintelor din anul ?9 , 9:>:9 de suceveni au declarat ca apaetniei romane.4 doua etnie ,ca numar de repreentanti in municipiu este cea de rromi,urmata de germana.*ifrele sunt reflectate in situatia de la recensamant.

Clasificarea populatiei dupa religie

1rtodo3a Romano-*atolica

Hreco-*atolica Reformanta 4ltele 5otal

>=;:: > 9 ;>; 9.> ;: .> ?? .= A= .D >< ;;9 9

Sursa :*entrul de resurse pentru diversitate etnoculturala

0in totalul populatiei inregistrat in anul ?9 si anume >< ;;9,>= ;:: de locuitori apartin religiei ortodo3e cce inseamna ca aceasta este religia ma&oritara a &udetului. Restul populatiei ,respectiv ? A; de persoane apartinecelorlalte religii,romano-catolica,greco-catolica s.a.m.d..

2. Prezentarea potentialului turistic al *udetului

1ra"ul Suceava se numar printre cele mai vec+i "i mai importante a"eari ale rii, n care a pulsat mereputernic o autentic via romneasc. *apital a statului feudal Moldova, ora"ul a dat patrimoniului naiinestimabile valori materiale "i spirituale, a nscris n istoria rii pagini glorioase, rmase durabil n con"tineamului. 0atorit rolului &ucat ca fost capital a Moldovei, ora"ul Suceava apare ulterior menionat n numero

ivoare documentare ale vremii.

2.1. %esurse turistice naturale

Raportat la marile uniti geografice ale rii, teritoriul &udeului se suprapune parial *arpailor 1rientaodi"ului Sucevei. Relieful &udeului se caracteriea printr-o mare varietate a formelor! muni, depresintramontane, dealuri, podi"uri, cmpii, vi terasate "i lunci. 6n alctuirea geologic, ar+itectura teritoriului &udeSuceava are drept caracteristic de ba succesiunea de la vest la est a patru one structurale! ona vulcanic, cristalinomeooic, ona fli"ului "i ona de platform. 6n funcie de suprafaa ocupat de fiecare form de relieparte, situaia la nivelul &udeului se preint astfel!- ona de munte =:%

- ona de podi" :%- ona de lunc 9


10/37

5mu, @ucaciu "i ietrosul, stncile cu aspect ruiniform + %po(oli, depoitul fosilifer Hlodu #scoici mReervaia de Jnepeni" cu inus cembra, unde se gse"te un arboret natural n amestec intim de molid "i munic n ar "i foarte rar n Curopa, reervaia natural e"tera /vorul 5u"oarelor.Relieful carstic "i reidual al masivului Raru ofer una dintre cele mai interesante forme geologice din la*arpailor 1rientali K E&ierele DoamneiU, precum "i dolinele de pe 5odirescu "i de sub vrful Raru, sectoarelc+ei de pe 8alea *aselor "i /vorul 4lb, gro+oti"urile fosile din vestul ietrei 'imbrului "i e"tera @iliecilorpartea estic a masivului se afl reervaia natural U*odrul secular SltioaraU, cu o bogie de arbori diver"specie, care n-a suferit modificri pricinuite de intervenia antropic. n alt factor de atracie turistic l repre

*+eile Moara 0racului, un sector de c+ei foarte nguste #ntre ?- : metri lime, apro3imativ A m lungime$, sipe prul *aselor."unii #iumalu, de origine cristalino-meooic, repreint principala atracie pentru iubitorii de natplatourile sale oferind una dintre cele mai grandioase priveli"ti din *arpaii 1rientali. durea secular dHiumalu, cu speciile masive de conifere, "i *+eile 'ugreni, spate la poalele de sud ale munilor, constiprincipalele atracii ale Munilor Hiumalu."unii Su$ard sunt cunoscui mai ales datorit vrfului 1u"oru #9.D:> m$, care str&uie 0epresiunea 0orne5otu"i, cel mai nalt vrf se afl n partea de nord-vest a Munilor Su+ard "i anume 8rful 1mu, de 9.>:? maltitudine. *reasta principal a acestor muni repreint principala atracie, datorit frumuseii peisa&elor u"urinei cu care poate fi parcurs."unii %istriei, ce se desf"oar pe dreapta rului Bistria, formea gruparea cea mai

ntins de muni cristalini. *reasta ietrosu #cu o altitudine de 9.9 m$ ofer o priveli"te fascinant pentru cei cncumet s urce versanii puternic nclinai.&bcinile %ucovinei cuprind trei mari subuniti, dispuse paralel pe direcia nord-vestPsud-est, separate de vsuperioare ale rurilor Moldova "i Moldovia! 1bcina Mestecni", 1bcina 2eredeu "i 1bcina Mare. *ea mai n"i mai spectaculoas dintre obcini este 1bcina Mestecni"ului, cu altitudini ce dep"esc 9.= m #9.=;D m K 8@ucina$. rmea apoi 1bcina 2eredeu #cu altitudini de 9.A m$, 1bcina Brodinei #cu vrfuri de 9.: m1bcina Mare care este cea mai ntins, dar cu cele mai mici altitudini #sub 9.: m$. *ele mai importante obiecturistice naturale sunt! 4nsamblul de stnci ietrele Muierii, creasta principal a 1bcinei Mestecni" "i plaiu@ucinei, cu 5inovul Hina.6ncadrat de munii Bistriei 4urii la nord, Munii Bistriei la sud-est, Munii *limani la sud "i Munii Brguluvest, se afl 'epresiunea 'ornelor. nitate geografic distinct, aceasta se ngustea spre est, spre c+

'ugrenilor, "i se desc+ide larg spre vest, fiind drenat de rul Bistria.'epresiunea !(mpulung "oldovenesc repreint cea mai mare arie depresionar din lungul rului Moldovaremarc prin preena unui relief de terase cu altitudine relativ de circa 99 m, devoltat aproape n e3clusivipe dreapta rului Moldova. 'epresiunile )ama, Frasin "i *umor sunt alte arii importante de lrgire a Moldova, fiind separate de defilee, dintre care cel mai ngust se afl la risaca 0ornei.

Zona de podieste mai cobort cu ? m fa de cele mai &oase culmi muntoase. *ele mai importante subunde relief din aceast regiune sunt! odi"ul Sucevei, 0epresiunea Rdui, 8alea Sucevei, 8alea SiretSubcarpaii "i 8alea Moldovei.Podiul Sucevei are o nlime medie de AD m, dar cota ma3im a&unge la =?; m n 8f. 5ei"oara din od0ragomirnei. Se ntinde pn la valea Siretului n est "i pn la valea Moldovei n sud "i sud-vest. Se mpart

cteva subuniti de relief diferit! masive deluroase, arii depresionare "i culoare de vi.'epresiunea Rdui este cuprins ntre rurile Suceava "i Sucevia "i are altitudinea medie de :D m. Relieste acumulativ de pseudo-cmpie, cu forme plane terasate "i meandre.)alea Sucevei se preint diferit, fiind mprit n trei sectoare! unul superior, prin 1bcine, pn la Stra&a, umi&lociu, pn la Mili"ui "i unul inferior, pn la vrsarea n Siret, la @iteni. 4re un caracter de culoar datodimensiunilor mariale luncii "i teraselor.)alea Siretului este cea mai repreentativ "i mai important din odi"ul Moldovei. 4re D-; Lm lipreentndu-se ca un adevrat culoar acumulativ. 6n ona de confluen cu rul Suceava ia aspectul unei cmaluvionare intracolinare, cu o lime de 9? Lm.Subcarpaii se ntind la sud de valea Moldovei "i corespund unui relief de acumulare, cuaspect deluros, dar "i cu unele depresiuni, cum sunt cele de la Solca "i *acica.


11/37

)alea "oldovei apare ca o depresiune ntre Subcarpai "i odi"ul Sucevei. 0atorit luncii largi "i &oase, pn*iumule"ti rul curge despletit, dup care ncepe s bat malul stng. @imea cea mai mare a luncii "i teraselor la Baia, unde valea ia aspect depresionar.

Reeaua $idrograficReeaua +idrografic este format din ruri, praie, lacuri, iauri, mla"tini "i importante reerve de ape subter5oate apele care dreneaa teritoriul &udeului sunt tributare rului Siret. 0evin astfel, principali aflueni ruSuceava, Moldova, Bistria, 0orna care "i au onele de obrsie n coroana de muni nali de la 8est "i ord - 8

n timp ce afluenii mai mici "i au ivoarele n regiunea deluroasa. Reeaua +idrografic are o densitate cdepa"e"te frecvent 9 LmPLmp n ona de munte, scnd sub ,= LmPLmp n ona de podi".*el mai ntins bain +idrografic este cel al rului Moldova, care dreneaa mpreuna cu afluenii si := suprafaa &udeului. rmea ca marime Bistria #:$, Suceava #:$, Siretul #9$. 4pele stttoare sunt form de lacuri antropice, iauri pentru piscicultur, acumulri industriale, mla"tini. *ele mai importante acumuantropice sunt cele D lacuri din lungul Somuului Mare, ntre care "i vestitul lac (ada 2lorilor(. 5eritoriul &udenglobea cantiti inepuiabile de ape minerale "i mineraliate, carbogaoase, sulfatate, sulfuroase "i cloruumai n 0epresiunea 0ornelor e3ist peste A ivoare minerale, renumite fiind de&a, cele din 8atra 0ornei, S0ornei, oiana egri, *osna ".a. epuse n valoare sunt numeroasele ivoare din onele Bro"teni, Hura GumoruSolca.

!lima este temperat continental. Spaiul geografic al &udeului Suceava aparine aproape n egal mssectorului cu clim continental #partea de est$ "i celui cu clim continental moderat #partea de vest$. 8endinspre vest, masele de aer "i pierd treptat din umeeal n timpul traversrii *arpailor 1rientali, astfel ncpartea estic a &udeului a&ung mai uscate, clima suferind un proces de continentaliare. 4erul de origine noraduce ninsori iarna "i ploi reci primvara "i toamna. 0in est, &udeul prime"te influene climatice continentalsecet vara, cu cer senin, ger "i viscole iarna. 5emperaturile medii anuale sunt!- n climatul montan, sub V* pe munii nali "i D V* pe versantul estic al 1bcinei Mari%- n climatul e3tramontan, ntre < - ; V*. 5emperaturile minime coboar uneori pn la -:;,= V*, iar temperatura cea mai ridicat a fost de :>,; V*iulie ?$. 5emperaturile cele mai scute din ona montan se nregistrea nu pe vrfuri, ci n depresiuni "i datorit fenomenului de inversiune climatic. 5emperatura medie multianual este de ? V* la munte "i


12/37

2auna, bogat "i preioas, include numeroase specii cu valoare cinegetic ridicat! ursul "i cerbul carpacpriorul, rsul, lupul, vulpea, &derul, +ermina, di+orul, coco"ul de munte, coco"ul de mesteacan, faanul, cordiverse specii de acvile, vulturi, bufnie. Rurile de munte adapostesc specii rare de pe"ti - lostria, pstrvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobs.a. e teritoriul &udeului Suceava se afla un numar de ?: reervaii naturale cu suprafaa de AA= reervaii naturale forestiere, = reervaii naturale geologice, "i : reervaii natumi3te.

Re+ervaii naturale floristice specii ocrotite:- Reervaia 2neele seculare de la 2rumoasa# rogoul, topora"ul, laptele cinelui, stn&enelul de step, dedieambila pitic, usturoiul slbatic$%- Reervaia 2neele seculare de la *alafinde"ti# coada coco"ului, stirigoaia, clopoeii, crinul de munte$%- Reervaia 2neele seculare de la onoare-Bosanci# stn&enelul siberian, frsinelul, ruscua de primvplmida, deditelul, trifoiul galben, iarb albastr $%- Reervaia 2neele Montane de pe plaiul 5odirescu- Masivul Raru#usturoiul siberian, arnica, margaret

vineeaua, bulbucii $%- *omple3ul de nuferi de la Salcea- Reervaia Benia# strugurele ursului$

Re+ervaii naturale forestiere:- Reervaia Wuercetumul de la *ru&ana#cuprinde arboret de specii de foioase, cu participarea ma&oritarste&arului$- Reervaia 2getul 0ragomirna#arboretul din reervaie are o provenien natural n proportie de >


13/37

- Reervaia *lipa de calcare triasice rul *ailor#formaiuni geologice foarte vec+i "i importante prin diferispecii de pe"ti, scoici "i amonii de origine marin ncrustate n stncile rmase ca martori ai unor mi"cri tecton"i ai vieii din oceanele calde de altadat$- Reervaia *+eia 0racului#formaiunile geologice ntlnite aici nu au un caracter unitar, pe margine aparformaiuni carbonatice, n timp ce n partea central sunt depoite noi argilo-marnoase de vrst cretacica, cu ccalcaroase "i blocuri dispuse pe mai multe niveluri$

Re+ervatii naturale mi-te:

- Reervaia 9? 4postoli#adposte"te multe figuri oomorfe "i antropomorfe, sculptate n decursul vremuriconstituite din fragmete de lava cimentat% alturi de aceste formaiuni se gsesc &nepeni"uri "i ienuprete adpostesc coco"ul de mesteacan-monument al naturii$.

- Reervaia ietrele 0oamnei Raru#preint calcare cu ncrustaii de corali,amonii, alge marine, elemente formau mari recife, acum 9A milioane de ani% n perimetrul reervaiei, se afl comple3ul de stnci Eiet0oamneiU "i e"tera @iliecilor% dintre speciile unicat, aici ntlnim!micsandra slbatic, gu"a porumbeluclopoelul, margareta, floarea de col pe stnci "i argenica $- Reervaia *+eile 'ugrenilor# gduie"te formaiuni stncoase impresionante% pe cele mai nalte stnci ntlnpetrosia- 4ndrZalla levitomentosa, relict glaciar, unicat mondial$.

2.2. %esurse turistice antropice

Yinuturile Bucovinei nglobeaa pagini de istorie, tradiii "i obiceiuri strvec+i, monumente unicme"tesuguri specifice, ctitorii medievale care atest o permanen spiritual "i istoric a locuitorilor acemeleaguri.

'ona este presrat pe toata ntinderea ei cu biserici "i mnstiri renumite pentru picturile e3teriore "i interioedificii unice n lume #au primit n 9>


14/37

construieste un id lat de 9,= m, intarit cu turnuri patrate, in a doua etapa, inainte de anul 9A>


15/37

6nfiinat n anul 9>, e3pune interesante piese care evoc trecutul bogat n evenimente "i fapte eroice al locuitomeleagurilor sucevene, din cele mai vec+i timpuri pn n ilele noastre% un interes aparte l repreint (tronului(, n care, mobilierul, costumele "i alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui tefan cel Mare.

Parcul central4flat n inima ora"ului, adposte"te dou lucrri de art! bucompoitorului *iprian orumbescu #oper din anul 9>:sculptorului /oan *irdei$ "i bustul voievodului etru Rare" #realn 9>


16/37

Situat pe drumul de acces spre mnstirile 4rbore, Gumor este un monument repreentativ n ce privar+itectura tradiional "i cultura "i civiliaia popular bucovinean. *asa este de tip camer- tind-camerfoi"or "i prispa lutuit. Buctria are un cuptor tradiional cu vatr "i plit reconstituit dup tipologia mi&loacelonclit din on.

!asa mu+eu %ilca din +ona etnografic Rdui

6n localitatea cu acela"i nume fiind repreentativ pentru a"erile din on. /nterioarele sunt amena&atemobilier tradiional polie, laie, blidare, esturile de interior #scoare, licere, grindra"e$ nfrumusend pereiicsu "i din casa mare. 1biectele din lemn "i ceramic, de u casnic completea inventarul casei.*asa a donat de ctre Heorge Muntean "i 4dela opescu.

"u+eul Satului %ucovinean din apropierea *etii de ScauSucevei,pune n valoare patrimoniul cultural-ar+itectonicfactur popular din Yara de Sus. *el mai tnr dintre mueelaer liber ale Romniei s-a nfiripat n deceniul al 8///-lesecolului trecut cnd satul bucovinean dispunea de nenum

monumente de ar+itectura popular dar din pcate activitateconcretiat prin transferul mai multor obiective "i reconstruirtrei dintre acestea K a fost ntrerupt.

!asa memorial Simion Florea "arianSituat n centrul municipiului Suceava, Fc"tigat cu condeiulU de marele etnograf si folclorist, cum scrie

plac memorial, cumparat cu banii provenii din premiul acordat, n anul 9;;:, de 4cademia Romn, pe

lucrarea F1rnitologia oporan RomanaU.

!asa memorial !iprian PorumbescuSat *iprian orumbescu, com. *iprian orumbescu, &ud. Suceava *asa Memorial F*iprian orumbesc

inaugurat n 9>=:, este adapostit ntr-o ane3 original K singura care s-a pstrat K a fostei case paro+iale dStupca #*iprian orumbescu $ , locuit de familia preotului, scriitorului "i militantului romn din Bucovina, /raorumbescu, ntre anii 9;D= K 9;;:.

!asa memorial /icolae 0abi Sat "lini , com "lini 1ud Suceava/naugurat n 9>


17/37

,dificii religioase

%iserica de lemn a manastirii Putnarimul care menionea acest vec+i "i important munomentreligios este icolae *ostin#9DD - 9


18/37

Biserica a fost ridicata dupa un plan dreptung+iular, compunandu-se din pronaos, naos si altar. /ntrarile au practicate, una in peretele nordic al naosului, iar cea de-a doua in peretele vestic al pronaosului. *atapeteasma a inlocuita cu o draperie simpla suspendata de o barna transversala. Situat in e3tremitatea vestica a orasuansamblul ar+itectural al manastirii este format din trei cladiri! biserica principala (Sfantul 4u3entie(, turnclopotnita de pe latura de est cu o inaltime de ?D metri si o cladire cu paraclis la eta& pe latura de vest, unde se intrarea in incinta manastirii.1 versiune armeneasca despre povestea manastirii spune ca numele initial al manasa fost Sfantul 13ent #4u3entie$, ctitorii acesteia fiind trei frati, 4u3ent, /acob si Hrigore, care au cumparat lorimul dintre ei a inaltat biserica, care a primit +ramul Sfantului 4u3entie, al doilea, capela de la apus, iar ultim

realiat turnul cu clopotnita, care are +ramul Sfantul Hrigorie @uminatorul.Boltirea naosului este specmoldoveneasca. ronaosul, patrat, este boltit cu o calota sferica spri&inita pe patru arcuri. /n pronaos, despartitor are doua ferestre, de o parte si de alta a /n e3terior, biserica are o linie ar+itectonica simpla. *ate o perec+e de contraforturi de forma octogonala spri&ino parte si de alta idurile. 0ecoratia imbina elemente de traditie gotica si clasica cu motive noi, de influeorientala.4r+itectura e3terioara, de mare simplitate, este specifica perioadei de trecere de la edificiile pictate integral, spnoua forma neinc+egata inca. 'idul de incinta formeaa un trape alungit, cu laturi spri&inite din loc in loccontraforturi. @aturile paralele ating lungimea de => metri si respectiv DD metri, iar celelalte doua de


19/37

ar+itectonice, prin ingemanarea dintre falnicii copaci, arborii ornamentali si turlele semete ale bisericii si clopotnsau prin unitatea simfonica a intregului ansamblu.0e sute de ani, de sarbatoarea numita Saniene, vin aicpelerina& numerosi credinciosi din toate provinciile istorice ale tarii, pentru a se ruga si a atinge inima iradiantpura a orasului - racla de argint aurit cu ramasitele pamantesti ale martirului atat de venerat. 4cest sfant lacas, lumina suprafireasca tesuta din umbrele unor mari inaintasi #domnitori, ierar+i ai bisericii, mari demnitari, cartusau mona+i, dar si oameni simpli, unii dintre ei sfinti necunoscuti$, care au petrecut cu totii aici sublime momde reculegere si traire intru Gristos, este o carte-oglinda din piatra si spirit cu peceti de taina, in care fiesucevean isi poate regasi identitatea profunda, atemporala.0esi principalii ctitori ai bisericii sunt fiul si nepotu

Stefan cel Mare, Bogdan al ///-lea si Stefanita 8oda, un pomelnic al bisericii din 9D se apropie probabil mai mde realitate, numele lui Stefan cel Mare si cele ale sotiilor sale, Maria de Mangop si Maria 8oic+ita, fiind treinaintea celor doi. Biserica Sfantul H+eorg+e, construita in spiritul celei de la Manastirea eamt, cu scopul deresedinta mitropolitana #cea de la Mirauti fiind demult neincapatoare pentru *urtea 0omneasca$, este un adevtestament de piatra, impodobit cu roua spiritului, al lui Stefan cel Mare./naltata din piatra bruta si caramida #la bsi fatade$ de Bogdan al ///-lea pana la nivelul ferestrelor, constructia bisericii a fost reluata si definitivataStefanita 8oda abia in 9=??, fiind sfintita de catre mitropolitul 5eoctist al //-lea, dar acoperisul de plumb, mcomandat de la regele oloniei abia in luna decembrie, a fost montat probabil la inceputul anului 9=?:. Stefanita 8oda a dispus realiarea picturii interioare, dupa un program iconografic care respecta noul moldovenesc cristaliat intre 9A;< si 9A>


20/37

3. Progra# de organizare si co#ercializare a produsului turistic cu te#a -

Suceava si orasele invecinate $ o destinatie turistica surprinzatoare in ,urop

3.1. ,nuntarea te#ei produsului turistic.Justificare.

5itlul ales pentru acest traseu este F Suceava si orasele invecinate - o destinatie turistica surprinatoarCuropaOO deoareceRomnia are multe de oferit din punct de vedere turistic. 0in punct de vedere cultural, ara e3trem de diversificat - se pot viita fortree medievale, mnstiri biantine, casteluri "i case rne"ti decodup specificul regional. Mi-am ales aceasta tem pentru proiect deoarece Suceava repreint un important cecultural,istoric "i religios,impunndu-se prin bisericile "i mnstirile care au cucerit lumea.

Judeul Suceava este un pmnt al legendelor, locul de na"tere a unei vec+i civiliaii, cunoscut sub numelBucovina, un loc unde istoria este preent n pmntul mbibat de glorie.na din trsturile de ba ale aceone este faptul c, pe o suprafa restrans se gasesc un mare numr de atracii turistice, se gsesc faciliti penpracticarea sporturilor de iarna, pentru pescuit "i vntoare, dar mai ales pentru odi+n "i recreere.

'in punct de vedere geografic Munii &udeului Suceava au un potenial deosebit, fiind variai "i pitor0rumul ce trece prin masivul *liman #8f. ietrosu$, Masivele Hiumaslu "i Raru. riveli"ti minunate oferit

c+eile rurilor Bistria, Moldova "i Suceava, apele nvolburate prvlindu-se peste rocile din albii.'in punct de vedere cultural 4 istoric*etatea rinciar Suceava, Mnstirea Sf. /oan din 'amca, BisericaSf. 0umitru "i Biserica Miruli. Mueul aional Bucovina cu e3ponate ar+eologice "i istorice valoroase.'ona 0ornei poate fi considerat una din cele mai frumoase mbinari intre natura "i creaia uman, reervanaturale, printre care "i pdurea seculara de la Slatioara ce ofera o remarcabil priveli"te a naturii desf"urmonumentele pictate incluse de CS*1 ntre capodoperele de arta ale lumii. rintre aceste monumentdistanea Mnstirea 8orone #9A;;$. @a mica distan una de alta, se gasesc mnstirile ortodo3e! Gumor #9=Moldovia #9=:?$, Sucevia #9=;A$ viitate de iubitorii de art "i cultur. 0e asemenea se mai gasesc Mnst0ragomirna #9D>$, o broderie n piatr, utna #9AD>$ construit de 8oievodul tefan cel Mare, care adapostmormntul acestuia. 4lte mnstiri de mare valoare istoric "i religioas sunt cele de la Stni"oara, Slatina, Rascobota. n loc special l ocupa satul Marginea, unde olari ndemanatici realiea faimoasa ceramic nea

renumit n toata lumea.

3.2. /ndicarea traseului cu prezentarea localitatilor si a o0iectivelor vizitate

Bucuresti K Buau K Ramnicu Sarat #*asa memoriala 8asile 8oiculescu,@acul vulturilor sau lacul fara fundmasivul siriu,8ulcanii noroiosi,Mueul Municipal Ramnicu Sarat$ K 2ocsani K 4d&ud #Mueul de Stiintele atuBiserica 4dormirea Maicii 0omnului 0onie, Mueul 1rasenesc din 4d&ud$ K Bacau #Ruinele *urtii 0omnesti,arcul *ancicov,*asa Memoriala Heorge Bacovia din Bacau,*omple3ul 4stronomic 8ictor 4nestin din Bacaiatra eamt #Ruinele cetatii geto-dacice de la Batca 0oamnei iatra eamt #etrodav$,Mueul de arta neol*ucuteni,arcul *ola si gradina oologica$ K 5argu eamt #*etatea eamtului,Manastirea Si+astria,MuMemorial (/on *reanga( din Gumulesti$ K 2alticeni - Suceava # *asa Memoriala Mi+ail Sadoveanu din 2altic

Monumentul de ar+itectura medievala Mirauti din Suceava,Ruinele alatului 0omnesc din Suceava,Manast'amca din Suceava$ K Botosani K 5argu 2rumos K /asi #Manastirea *etatuia,Biblioteca *entrala niversi[[Mi+ai Cminescu[[,alatul *ulturii,arcul *opou - 5eiul lui Cminescu$ K 8aslui K Barlad K Halati #*Mavrocordat,Manastirea Sfintii /mparati constantin si Clena de pe movila lui Burcel,Mueul 8asile arvan,alatul avigatiei,2alea 0unarii,Mueul de arta viuala$ K Braila K Buau K Bucuresti # @acul Sarat ,MuMacinului,Manastirea Ma3ineni $

3.3. ,le#ente de prezentare generla

r.de turisti! : r.de g+ii! ?


21/37

r.de soferi ! ? Mi&loc de transport folosit! autocar ultramodern A\ r.de Lm parcursi in total ! ;== Lm, #iua / ! 9A= Lm% iua a K // K a !


22/37

intea si multi altii$%Comple4ul %(ronomic Vicor %ne(in din !acau#Mueul a fost infiintat in anul 9>;? iocladire construita in anii 9>9 - 9>99, avand destinatia de castel de alimentare cu apa a orasului si atribmueului in 9>;9. C3poitia astronomica de baa este realiata in D sali #eta&ele / si //$. Sala de spectacolanetariului se afla la ultimul eta&. C3ista si o mica sala de 9= mp pentru e3poitii temporare, iar la parte3poitie de carte de specialitate. 5ema e3poitiei de baa este Materia in nivers. 2iecare sala este consacrata usubteme, dupa cum urmeaa! Sala /! Structura materiei% Sala //! *ategorii de astri% Sala ///! Stelele - de la Soarsisteme astrale% Sala /8! 0istante astrale. nitatea materiei% Sala 8! 2enomene cosmice. 4stronautica% Sala 4stronomia in patria noastra$ % Ca(a 1emoriala 5eorge !acovia din !acau#C3poitia memoriala s-a desc+is l

septembrie 9>=?;-9>: de constructorul *arol 'ani si ornamentata de sculptorul 8inceno usc+iasis. Mupreinta in &ur de : de piese din cadrul *ulturilor recucuteni - *ucuteni incluse in categoria (teaupatrimoniului cultural national$%&arcul Co*la (i gradina *oologica#arcul *ola amena&at in terase succesivversantul sudic al muntelui cu acelasi nume, este accesibil de pe strada Stefan cel Mare. 4ici se afla un interepunct oologic ce reuneste specii repreentative din fauna locala si unde ursii, lupii, vulpile, caprioarele, pasaric+iar un leu constituie o adevarata delectare pentru viitatorii de toate varstele.0e la ultima terasa se poate porasul in toata splendoarea lui. Sus, in varf, este o poiana foarte mare si plina de flori si ierburi de munte. 4ici vse sta la iarba verde, se poate face pla&a, iar privelistea incon&uratoare este de o frumusete aparte. 5ot aici sunsemnele civiliatiei moderne! mai multe relee cu antene de telecomunicatii pentru diverse servicii #unul estpentru radioamatori$ si o partie de sc+i$ K in 8argu /eamt si FalticeniK Ceaea 3eamului6*etatea eamteste un monument istoric ridicat de catre etru / #9:9$.la sfarsitul secolului al 78/-lea. Cste pentru proara atestat documentar n 9:>=.*etatea eamtului este situata n apropierea ora"ului, pe un platou al dealle"u, la A; m altitudine. 4u fost facute sapaturi si cercetari ar+eologice intre anii 9>:>-9>A? si 9>=:-9>=Acetatea a fost consolidata si partial restaurata pentru a fi inclusa in circuitul turistic intre 9>D?-9>>?, in cadrul programului CS*1 de restaurare srenovare a monumentelor istorice.*ercetarile ar+eologice au scos la lumina urme materiale de la sfarsitul secolal 78/-lea si monede de argint de la etru /.$ % 1ana(irea Si7a(ria6Manastirea Si+astria a fost ctitorita in 9D=catre Si+astrul 4tanasie. *a urmare a vremurilor grele biserica a fost ruinata, in 9=A. *onstruita probabil in 9;: de catre etrea *iubotariul, bunicul marpovestitor, casa este un monument tipic de ar+itectura populara.Cste construita din barne groase lutuite, avanprispa ingusta de lut si un acoperis larg de dranita. /n interior sunt doua incaperi! tinda, in care era odinioara gcuptorului, si o odaie mare, dar &oasa, cu trei ferestre mici si cuptorul. e masa este un bust al lui /on *reanga, dceaslovul amintit in memoriile sale. /n tinda casei este amena&ata o e3poitie cu operele marelui scriitor, fotocale manuscriselor si fotografii, documente de ar+iva, scrisori.C3ponatele din cadrul Mueului Memorial *reanga( din Gumulesti se caracterieaa prin simplitate si modestie. 4cestea sunt marturii autentice ale tradpopulare a locuitorilor din aceasta parte$ % Ca(a 1emoriala 1i7ail Sadoveanu din Faliceni#Mueul predocumente, scrisori, volume antume si postume, traduceri, scrisori, mobilier care au apartinut scriitorului Mi


23/37

Sadoveanu #9;; - 9>D9$ si familiei sale. *asa a fost construita in anul 9>;, dupa sc+itele scriitorului MiSadoveanu, care a locuit aici intre 9>> si 9>9;, casa a fost transformata in mueu in 9>;:?. Mai tariu a fost ridicata 4leea (Junimea( cu busturile din bron ale membrilor sai$ Sosire la ora ;NN Gotel 0orobanti Servicii oferite ! caare,pranul si cina la Gotel 0orobanti

2iua a ; 4 a :

lecare la ora ; din fata Gotelului 0orobanti 5raseul urmat ! 8aslui K Barlad K Halati


24/37

/0iecive vi*iae! in )aslui K Ca(a 1avrocorda 6(au &alaul Copiilor> #este o cladire istorica municipiul 8aslui.*ladirea a fost construita in anul 9;> de catre *onstantin Mavrocordat #urmas al domnitor*onstantin Mavrocordat$ iar in perioada interbelica a fost cumparata de maresalul *onstantin rea/n anul 9>:, cladirea a fost donata armatei iar dupa revolutia romana din 9>;>, Ministerul 4pararii ationadonat edificiul Ministerului /nvatamantului$% 1ana(irea Sfinii #mparai Con(anin (i =lena de pe 1ovila !urcel6Mergand pe 0rumul ational /asi-8aslui, dupa intrarea pe teritoriului &udetului 8aslui, pe partea dreapdrumului se afla Movila lui Burcel, o formatiune naturala pitoreasca, cunoscuta pentru legenda despre un tainestrat cu pamant de catre domnitorul Stefan cel Mare si Sfant #9A=, incepsecolului ?, fiind proiectat de ar+itectul etre 4ntonescu.4ctualmente acesta este sediul mai multor instiprecum F4dministratia orturilor 0unarii MaritimeU sau F*ompania de avigatie 2luviala Romana 48R1MFale*a Dunarii6 este una dintre onele repreentative ale Halatiului.@oc de promenada pentru toti,aici aufrecvente concerte muicale si intreceri sportive#concerteOO@a CliceOO si *rosul *opiilor$.Repreinta aprosingura ona unde s-au valorificat resursele pentru agrement.1fera un mare potential de rela3are si agrement pspatii veri.$ % 1u*eul de ara Vi*uala #Cste primul mueu de arta contemporana romaneasca din tara. 4 inaugurat in anul 9>D< si a fost conceput scructural sa preinte cele mai noi tendinte ale fenomenului plasti

devenire, destinatie pe care si-o pastreaa si la acest inceput de mileniu.4pro3imativ A de lucrari e3istentsalile de e3punere si in aer liber, in parcul mueului, constitue o selectie dintr-un patrimoniu mult mai amcompletat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artistilor contemporani, cultivati cu consecventa in aproape A decenii de e3istenta$ Sosirea la ora 9DNN la Gotel RoZale Servicii oferite ! caare,pran si cina @a Gotelul-restaurant RoZale

2iua a < 4 a :

lecarea la ora ;NN din fata Gotelului RoZale 5raseul urmat ! Braila K Buau K Bucuresti /0iecive vi*iae ! in %raila K Lacul Sara #Statiune desc+isa tot timpul anului, este situate in S-8

orasului Braila, pe raa comunei *+iscani, in -C campiei Romane. /n aceasta ona, relieful specific onecampie si clima continentala de stepa, cu diferente de temperature mari in timpul anului, dar cu o medie comod?:*, au favoriat crearea in aceasta regiune a unor importante reerve de namol cu calitati terapeutice$ % 1u1acinului #entru cei care vor o sc+imbare de traseu, o trecere lina de la mersul lenes de campie la urcusumunte, Braila ofera aceasta posibilitate. Scrierile vec+i arata ca F@acu Sarat este un luciu de apa in care se oglindculmile uneori imtate ale muntilorU. 4cestia sunt Muntii Macinului. 1rientati pe directia -SC, ei se intindaproape 9 Lm patrati, cuprinand mai multe culmi si dealuri. 0intre acestea, 0ealul ricopanului este cel apropiat de Macin, de unde sunt viibile culmile ce se insira spre SC! 8itelan, *+eia, *aramalau, 2antana de @8raicu_$ %1ana(irea 1a4ineni #@a := Lm de orasul Braila, la ingemanarea raurilor Buau si Siret, pe dire2ocsani, se afla ruinele manastirii Ma3ineni, acolo unde Matei Basarab in 9D:NN Servicii oferite ! pran la restaurantul CdZ`s RoZal

3.!.Analiza de pret

0enumirea actiunii turistice _.. ,, Suceava si orasele invecinate - o destinatie turistica surprinatoare in Curopaerioada de desfasurare _.. iunie K septembrie ?>
http://www.pubbing.ro/local/braila/restaurant-edys-royalhttp://www.pubbing.ro/local/braila/restaurant-edys-royal


25/37

Hrup minim _.. : de persoaneC3tras din program _.. Bucuresti K Buau K Ramnicu Sarat K iatra eamt K Suceava K Botosani K /asi K 8asluHalati K Braila K Buau K BucurestiBeneficiar _.. turistii romani dornici sa cunoasca partea de Cst a Romaniei1rganiator grup _.. 4gentia touroperatoare Romtrans4O cu licenta 4 . 5el ! ?AD??

!alculatia pretului de van+are =P)> =varianta lei noi 4 R&/>

r.crt. 4rticole decalculatie

Clemente dec+eltuieli

Clemente de calcul 8aloareae turist 5otala

9.

*+eltuieli directe# *. 0. $

c+eltuieli cucaarea

A ? ;

=.9 ? .> :< 9D.A9A. Rotun&ire #$ .9 - .A9=. 5otal .8. #9:9A$ 9 ?A :< 9D9D. 5otal .8. #euro$ :?D.: >


26/37

- canalul de distributie ! Romtrans4O K consumator final #turist$- modalitati de plata ! in A rate,ultima cu cel putin ? saptamani inainte de plecare- reduceri acordate ! 9= pentru grupuri de turisti minim 9= % ?= pentru elevi si studenti % ? pentrupensionari

3.. Pliant traseu

. Analiza 0azei te4nico $ #ateriale

8alorificarea patrimoniului turistic al unei ri, regiuni sau one geografice implic asigurarea unor conminime pentru deplasarea,se&urul "i petrecerea agreabil a timpului liber de ctre turi"ti.6n esen, mbinarea aceelemente ofer viitatorilor cea mai mare satisfacie ntr-o cltorie sau vacan.entru ca un teritoriu sa poat fi declarat Ede interes turistic( , potenialul su turistic trebuie s rspund la dcerine esen-s dispun de resurse naturale "i de alte elemente de atracie preferate de tur


27/37

-s dispun de posibiliti de acces, de transport, de caare, de alimentaie, de uniti comerciale, de instalaiialte amena&ri adiacente, ntr-un cuvant de ba material "i de inflastructura necesar pentru a facilita activitturistice.

Baa te+nico-material a turismului cuprinde urmtoarele componente! Structuri de primire turistic cu funciuni de caare turistic% Structuri de primire turistic cu funciuni alimentaie public% Structuri de primire turistic cu funciuni de tratament%

Structuri de primire turistic cu funciuni de agrement%

.1. 5aza #ateriala a cazarii

.1.1. 6nit78i de cazare

Structurile de primire turistic, cu funciuni de caare, repreint componenta principal a baei te+nmateriale a turismului, caarea turistic fcnd parte din serviciile turistice de ba. 6n &udeul Suceava evoluia a fost una poitiv, adic nivelul turismului a crescut de la an la an astfel a&ungnse la un numr tot mai mare de uniti de caare n &ude "i la o lupt din ce n ce mai strns ntre agenii econom

care activea n turism. 0atorit condiiilor favorabile de care dispune, a frumuseii locurilor, puritii aerului, apelor, onei montprecum "i a inestimabilului patrimoniu cultural "i religios e3istent, &udeul Suceava deine un potenial turridicat. 4lturi de pitorescul regiunii,binecunoscuta ospitalitate, tradiiile populare, obiceiurile, specigastronomiei bucovinean, tradiiile de srbtori "i portul popular dau culoare local pentru atragturi"tilor.entru a reliefa situaia turismului in &udeul Suceava, preentm mai &os caiva indicatori economiccaracteriea acest sector !

/umar unitati de ca+are

Anii 1999 2000 2001 2002 2003

Goteluri 20 20 21 22 23

Moteluri 4 6 6 5 3

8ile turistice 14 15 16 15 16

*abane turistice 5 4 4 4 3

*ampinguri 2 2 2 1 1

5abere de elevi siprescolari

3 3 3 3 1

ensiuni turistice urbane 12 16 17 22 24

ensiuni turistice rurale 21 10 8 12 11ensiuni agroturistice 29 16 18 34 38

opasuri turistice - - - 1 1

Bungalouri - - 1 2 2

nitati tip casute 1 2 1 1 1

8otal 111 94 97 122 124

Sursa:0irecia Judeean de Statistic Suceava


28/37

0in datele din tabel se observa ca numarul de unitati de caare ,creste ./n cei cinci ani ,numarul +otelutilor crcu trei unitati,pensiunile turistice urbane creste cu doispreece unitati,pensiunile agroturistice cu noua,in timcasutele turistice se reduc de la doua la una.

.1.2. Capacitatea si activitatea de cazare turistica

4nii

*apacitatea de caare

Sosiri#mii$ /nnoptari#mii$

/ndicii de

utiliare acapacitatii infunctiune #$

C3istenta#locuri$ /n functiune#mii locuri-ile$

? = ?D> 9 ::=.A 9=:.= A;.: :D.?9 = :A 9 A?9.9 9=9.A AD9.9 :?.A?? = 9>? 9 :>>.= 9D?.A AD.< ?>.9?: = =A >< 9?? 9?AGoteluri ? ? ?9 ?? ?:A\ ? ? : A D

:\ : : A = >?\ 9 9 > = 99?\ A A : ; >9\ : D < = =

9>>> ? ?9 ?? ?:ensiuni turistice rurale ?9 9 ; 9? 99:\ D = = < >?\ D = : : ?9\ > --- --- ? ---ensiuni agroturistice ?> 9D 9; :A :;?\ ? 9 > ?= :9\ > D > > ;Bungalouri - - 9 ? ?:\ --- --- 9 ? ?9\ --- --- --- --- ---5abere elevi si prescolari : : : : 9eclasificate : : : : 9nitati tip casute 9 ? 9 9 99\ \ \#Acasute$ 9 9eclasificate \ \ --- --- ---

Sursa: 0irectia Judeteana de Statistica K Suceava

Se observa ca in ?: numarul unitatilor creste cu 9: fata de anul 9>>> .Ma&oritatea unitatilor raman constin anii studiati din punctul de vedere al numarului cu mici e3ceptii.

.2. Caracteristici functional 9 co#erciale ale principalelor unitati de ali#entat

.2.1. 6nit7 i de ali#enta8ie pu0lic7 Baa material pentru alimentaie public cuprinde totalitatea localurilor n care au loc o serie de activcomple3e, de la prepararea mncrurilor, a produselor de cofetrie "i patiserie, pan la servirea acestora, mprecu alte produse, gen buturi alcoolice "i nealcoolice, clienilorP turi"tilor, ntr-un mediu rela3ant, plcut, astfel ns fie satisfcute cerinele acestora. nitile de alimentaie public se mpart n urmtoarele tipuri!\restaurant

-clasic%-specialiata$ pescresc K vntoresc%b$ dietetic%c$ lacto-vegetarian%d$ rotiserie, a+ana%e$ familial, pensiune.-cu specific naional sau local%-cu program artistic%-braserie%-berrie%


30/37

-grdin de var.-bara$ de noapte%b$ de i%-caf-bar%-disco-bar%-bufet-bar.-uniti de tip fast-food

-restaurant cu autoservire%-restaurant fast-food%-bufet tip e3pres%-pierie%-snacL-bar.-cofetrie, patiserie, plcintrie, covrigrie, simigerie. 6n &udeul Suceava unitile de alimentaie public sunt ntlnite n special n cadrul comple3urilor +otelcare ofer astfel funciuni multiple turi"tilor. 1 alt categorie de uniti de alimentaie public, devoltat n spen ultimii ani o repreint, restaurantele cu specific romnesc, unde ntlnim produse tradiionale ale oBucovinei, foarte atractive pentru turi"ti. 4cestea apar fie n cadrul pensiunilor agroturistice, deci n ona turismrural, fie n ona traficului turistic cel mai ridicat, respectiv a staiunilor turistice, a ora"elor din &ude sau n

mnstirilor - cea mai cunoscut "i mai apreciat, care se identific practic cu &udeul Suceava. *ele mai cunoscute restaurante, din cadrul comple3urilor +oteliere sunt! Restaurantul 4rca"ul, Restaura*entral, Restaurantul Hloria, Restaurantul Bucovina - restaurante de prim categorie din Suceava, restaurantele 'imbru, Bradul, *limani, etc.1 alt categorie este format din restaurantele cu specific tradiional! opasul *prioarei, *asa Bucovinean-Suceava,Restaurantul Ganul 1bcina 8oroneului, opasul Bucur- Hura Gumorului % Restaurant 5ave*ampulung Moldovenesc.

0intre pieriile cele mai importante putem meniona ! 'ara, B B SR@ Suceava, *urtea 0omneasca, MamMia, adrino, Smart ia.

.2.2. 6nitati de agre#ent

Baa material pentru agrement, component a baei te+nico-materiale a turismului, include o gam largmi&loace "i dotri destinate s asigure diferite modaliti pentru petrecerea timpului liber de ctre turi"ti.

1 clasificare general a baei materiale pentru agrement n cadrul &udeului Suceava ar cuprinde!- baa destinat distraciilor. C3ist n &udeul Suceava diferite elemente ale baei destinate distraciilor, n speciona ora"elor "i staiunilor turistice, cuprinnd cluburi, sli de &ocuri electronice, sli de boXling "i biliparcuri de distracii cu program seonier, etc.- baa de agrement sportiv, cuprinde terenuri de sport, centre de clrie# e3ist n &ude o multitudine de posibilde practicare a ec+itaiei, att n cadrul delor dou renumite +erg+elii, Rdui "i @ucina ct "i n cadrul unor cemai mici, n ona montan, pe trasee foarte apreciate de ctre turi"ti$, not, n cadrul bainelor special amena&aten cadrul "trandurilor, patina&- n Suceava e3ista un patinoar artificial, sc+i- practicat pe prtii special amena&ate.

P(rtii de sc$i din judeul Suceava:

- Vara Dornei!rtia arc 9! > m lungime, 9= m diferen de nivel, nclinare ?;,= , dificultate medie% este deservit dbabZsc+i "i ? telesc+iuri%rtia arc ?! == m lungime, = m diferen de nivel, dificultate u"oar, serviciu telesc+i%rtia 0ealu egru! : m lungime, cea mai lung prtie omologat din ar, A m diferen de nivel, dificumedie% este deservit de un telescaun%


31/37

- Cmpulung 1oldovene(c!rtia Runc! A m lungime, ? m diferen de nivel, dificultate medie.rtia Raru! : m lungime, : m diferen de nivel, grad de dificultate u"or.

- 5ura 9umorului!rtia Hura Gumorului! n construcie% 9.A


32/37

Sosiri ale turistilor

Anii Total sosiri Din care

Romni Strini

2003 162473 129104 33369

2005 192120 148847 43273

2008 229100 172055 57045

Sursa:Direc ia Jude ean de Statistic Suceava

Se observa ca numarul de sosiri creste de la an la an,ceea ce ne face sa credem ca Suceava se numara pripreferintele de calatorie ale turistilor.

!.2. "u#arul de innoptari

Anii 8otal innoptari

6??? A;?>;6??5 AD9>=

6??6 ADD=9

6??7 A?:?;

6??9 A:?AA;

Sursa:Direc ia Jude ean de Statistic Suceava

0in datele cuprinse in tabel se poate observa o scadere ma&ora in ?9si ??,fata de anul ?,iar din anul?: incepe sa creasca numarul de innoptari.

!.3. urata #edie a se*urului in *udetul Suceava

Anii Sejurul mediu =+ile>

6??? 9.A:

6??5 9.A

6??6 9.:?

6??7 9.:>

6??9 9.A;

Sursa:Anuarul statistic al judetului Suceava !"SS#2004

Sm = nr.innoptari nr.!ile turist" # nr.turisti sositi nr.turisti ca!ati"

Se observa ca durata se&urului este foarte mica desi &udetul este bogat in resurse turistice.2aptul ca se&urul meste de 9.A iPturist subliniaa faptul ca nu are loc o supraaglomerare a onei.

!.. ensitatea turistica


33/37

Anii 'ensitatea turistica inraport cu populatia

=turistlocuitor>

'ensitatea turistica inraport cu suprafata

=turist@m>

6??7 ?


34/37

tiliarea i mediatiarea celor A +elioporturi e3istente pe teritoriul &ude ului, pentru asigurarea legtu ntre mnstiri i aeroportul Suceava, pentru boruri de afaceri, utilitare, agrement%

/dentificarea unor surse de finan are europene pentru proiecte comune de promovare a valorilor local devoltare a turismului

4c iuni de ecologiare n ona monumentelor istorice i n parcurile de pe teritoriul ora ului 4mena&area n parcul dendrologic ipote a unui centru turistic multina ional cu spa ii de caare, restaur

i activit i de divertisment

Reabilitarea baei turistice i de tratament de la 8atra 0ornei% 0evoltarea unor noi sta iuni turistice #*mpulung Moldovenesc, Botu , *acica$% 1 alt propunere este ncura&area devoltrii unor noi forme de turism # tiin ific, de aventura, e3trem$.

5urismul e3trem se poate desf ura ntr-un mediu n care condi iile geografice sunt favorabile. 6n perioada verii, Mun ii Su+ard, Hiumalu i *limani, afla i n &urul sta iunii 8atra 0ornei sunt pe placul c ce doresc s fac drume ii sau s se deplasee cu bicicletele pe traseele montane de creasta, sport cunoscut numele de mountain - biLing.

6n ona 0ornelor se pot organia, de asemenea, activit i specifice sporturilor e3treme i turismulu aventur cum ar fi river-rafting-ul, mountain-biLing-ul.

n alt sport e3trem care poate fi practicat n 8atra 0ornei este parapanta, datorit condi iilor deose

oferite de mun ii Su+ardului, n special 8rful 1u orul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pe practicarea sporturilor aeronautice, n special a parapantei i deltaplanului.

4lpinismul poate fi practicat mai ales n mun ii *limani, Raru-Hiumalu i Su+ard, att vara, c iarna.

4lte forme de turism e3trem care ar putea fi practicate n &ude ul Suceava sunt orientarea #utilind + busole, fenomenele meteo, reperele naturale$, paintball supravie uirea #n slbticie, n condi ii ostile$, cav #incursiune g+idat n pe ter, orientare i dep irea unor variate obstacole$.

. Pliant pu0licitar


35/37


36/37


37/37

*cono%ia 6uris%ului 7 studii de caz,statistici,legislatie 8 Conf.univ.dr.

Andreea Baltaretu,!rof.univ.dr.Nicolae Neacsu,Asis.univ.onica Neacsu

irectia Judeteana de Statistica Suceava

999.turisti:.ro

999.turis%in+ucovina.ro

999.9i:i'edia.ro

999.suceava.insse.ro

999.suceava.ro

999.insse.ro
http://www.turistik.ro/http://www.turisminbucovina.ro/http://www.wikipedia.ro/http://www.turistik.ro/http://www.turisminbucovina.ro/http://www.wikipedia.ro/

Program de Valorificare a Potentialului Turistic Din Judetul Suceava

Documents

Transcript of Program de Valorificare a Potentialului Turistic Din Judetul Suceava