Program de valorificare a potentialului turistic al judetului Buzau

1. Localizarea si caracterizarea judetului Teritoriul judeului Buzu, leagnul culturii i civilizaiei romne, conserv vestigii care atest existena omului n regiune din timpuri imemoriale. Suprafaa judeului este de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafaa rii). Judeul Buzu se ntinde pe aproape tot bazinul hidrografic al rului Buzu care izvorte din curbura Carpailor. Dispunerea armonioas a celor trei forme de relief caracterizeaz judeul Buzu: la nord se gsesc Munii Buzu, parte din Carpailor de Curbur; la sud se gsete cmpia, aparinnd Cmpiei Romne, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboar spre sud, ceea ce le confer un climat sudmediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumit pentru vinurile sale. 1.1 Scurt istoric Pe teritoriul judetului Buzau se conserva vestigii care atesta existenta omului in regiune din cele mai vechi timpuri: unelte si arme din oase sau pietre cioplite, obiecte ceramice din Neolitic si Epoca Bronzului, apartinand Culturilor Boian, Gumesti si Monteoru. Date importante: - 1431, 30 ianuarie - prima mentionare documentara a Buzaului ca targ si punct de vama intr-un document intern este din timpul lui Dan al IIlea (1420-1431). - 1500 - domnitorul Radu Cel Mare, cu ajutorul patriarhului Nifon, infiinteaza Episcopia Buzaului, orasul devenind resedinta episcopala. - 1507 - orasul Boza (Buzau) apare pentru prima oara intr-o harta intocmita de Nicolaus Germanus. Domnitorul Radu de la Afumati daruieste Episcopiei cateva salase de tigani si trei mori "care sunt pe Buzau", acesta fiind primul document despre functionarea morilor pe raul Buzau.

1

- 1571 - este construita manastirea Banu, mentionata documentar pentru prima oara in 1592, ctitoria lui Andronic Cantacuzino. In 1722, biserica este rezidita de Andreiana, sotia lui Serban Cantacuzino. In 1884, la pictarea bisericii participa si Gheorghe Tattarescu. - 1575 - ia fiinta Bazarul, al doilea din Tara Romaneasca, piata permanenta cu dughene, pravalii, pivnite, magazii - prima stire privitoare la un element urbanistic - piata. - 1691 - Constantin Brancoveanu infiinteaza prima tipografie in slova romaneasca, condusa de Mitrofan, la Episcopia Buzaului. - 1693 - Constantin Brancoveanu da un act pentru a se face targ la Buzau. - 1778, 26 august - intr-un document emis de Alexandru Ipsilanti este mentionata Dragaica langa oras. Scopul initial al Dragaicii era desfacerea lanii, de aceea targul se tinea in lunile de dupa tunderea oilor. - 1831 - se infiinteaza Scoala de zugravi de subtire si iconari pe langa Episcopie, condusa de Nicolae Teodorescu, iar in 1832 se deschide prima scoala in limba romana - Scoala Nationala (Preparandie), avandu-l ca director pe Dionisie Romano. La 1832 are loc cea dintai numaratoare oficiala, Tabela statistica (recensamant) a populatiei. Orasul avea un numar de 2567 suflete. - 1836 ia fiinta Seminarul, prima scoala secundara din Buzau, iar in 1838 este inaugurata cladirea acestuia. In 1838 apare Scoala Normala a judetului, unde se strang candidatii de invatatori din 115 sate buzoiene. - 1840 - Dionisie Romano infiinteaza la Scoala nationala prima Biblioteca scolara romaneasca pentru invatatori, dar care functiona si ca biblioteca publica. Prima publicatie "religioasa si morala" din tara, "Vestitorul Bisericesc", apare la 1839. Initiatorul, Dionisie Romano, este considerat ctitor al presei buzoiene. - 1848, 18 - 19 iunie Buzaul este primul oras de provincie unde s-a organizat Garda Nationala. - 1854 - 1855 - apare Biblia de la Buzau, editata de Episcopul Filotei, a patra Biblie romaneasca. 1867 - ia fiinta Gimnaziul, care s-a numit "Tudor Vladimirescu" pana in 1875, apoi "Alexandru Hasdeu". Din 1932 - "B.P.Hasdeu", azi Colegiul National "B.P.Hasdeu''. In 1868 apare prima Librarie la Buzau, a lui Al. Georgescu, iar in 1873 ia fiinta noua tipografie "Alexandru Georgescu", prima tipografie laica, deschizand drumul publicisticii buzoiene. - 1872 - se da in exploatare calea ferata Bucuresti - Buzau - Braila Galati, iar in 1881, calea ferata Buzau - Marasesti, prima linie ferata proiectata si construita de ingineri romani. Moara "Garoflid" (cu 3 sectii:2

faina, malai si o fabrica de postav si dimie actionata mecanic) este prima instalatie industriala din oras. Este data in functiune in 1891 fabrica "Brainski & Rosazza S.A.", prima fabrica de tigle si de produse ceramice cu cuptoare mari sistematice din Regat. In 1873, Basil Iorgulescu infiinteaza Biblioteca Gimnaziului "Tudor Vladimirescu" (Colegiul National "B.P.Hasdeu"), iar in 1893 Biblioteca Publica "Carol I" in noul local al gimnaziului. Se constituie in 1895 prima colectie publica de piese arheologice, antropologice si istorice intr-o sala a Gimnaziului "Tudor Vladimirescu" ("B.P.Hasdeu") - in fapt primul muzeu la Buzau. - 1903 - este inaugurat Palatul Comunal, constructie inceputa in 1899, din initiativa primarului Nicu Constantinescu, dupa proiectele arhitectilor Savulescu si Kafsinski. - 1907, 11 - 24 martie - are loc Rascoala la Buzau, cand numerosi tarani pornesc din Obor, manifestand si devastand case si magazine situate in perimetrul comercial. Au murit 11 persoane si alte zeci au fost ranite. - 1908 - este inaugurata calea ferata Buzau-Nehoiasu. In 1913 este infiintata distileria de petrol "Saturn". - 1937 - se inaugureaza sediul Scolii Normale de fete (azi sediul Muzeului judetean). A luat fiinta Fabrica "Metalurgica si Turnatorie S.A." (1928). Dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, primarul Stan Sararu construieste Piata Centrala in 1934 - 1935. - 1968 - dupa infiintarea judetului Buzau se construiesc doua platforme industriale: Buzau-Sud, pe o suprafata de 318 ha ce cuprindea 50 intreprinderi si sectii si zona industriala Buzau-Nord, cu o suprafata de 125 ha ce cuprindea 32 intreprinderi si sectii. Se inaugureaza Tabara de Sculptura in aer liber de la Magura care a avut 16 editii (1970 - 1985), ce semnifica cele 16 secole de atestare a municipiului Buzau.

3

1.2 Localizare geografic Judeul Buzu este situat n sud-estul Romniei, ntre 44 44' i 45 49' latitudine nordic i ntre 26 04' i 27 26' longitudine estic. Se nvecineaz cu judeele Braov i Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brila la est, Ialomia la sud i Prahova la vest. Judeul Buzu face parte din regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Brila.

Judetele invecinate judetului Buzau

Legturile judeului cu celelalte zone din ar: Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureti sau dinspre Suceava, Bacu, Focani; DN 1B spre Ploieti; DN 10 spre Braov (itinerar pe Valea Buzului); DN 2B spre Brila; Magistrala feroviar linia 500 de importan european (Bucureti-Ploieti-Buzu-Focani-Bacu-Suceava). 1.3 Caile de comunicatii Reeaua de drumuri a judeului Buzu cuprinde: 4 trasee de drumuri naionale ( DN 1B, DN 2 (E 85), DN 2B, DN 10), cu 96 poduri. 32 drumuri judeene cu 182 poduri. 244 trasee de drumuri comunale. Lungimea drumurilor publice din jude este de 2636,903km, avnd o densitate de 43,2km/100km2, peste densitatea medie pe ar de 30,6km/100km2. Din lungimea total a drumurilor publice din jude 322 km (12,21 %) sunt drumuri naionale, 920,533 km (34,9 %) drumuri judeene i 1.394,37 km (52,87 %) drumuri comunale.Lungimea strzilor oreneti este de 389 km, din care sectoarele modernizate nsumeaz 321 km.

4

Harta administrativa

5

n funcie de tipul mbrcminii rutiere drumurile judeene se mpart n drumuri acoperite cu: beton de ciment____________________________ 11,500 km mbrcminte asfaltic uoar_________________613,634 km piatr____________________________________ 251,758 km pmnt____________________________________43,641 km Reeaua de drumuri i poduri judeene, administrat conform prevederilor legale de ctre Consiliul Judeean Buzu, este prezentat n anexa nr.5. Teritoriul judeului Buzu este echipat cu 232 km ci ferate, din care 128 km linie cu o cale i 104 km linie cu dou ci. Lungimea reelei de cale ferat electrificat este de 108 km. Densitatea cilor ferate n judeul Buzu este de 38 km/1000 km, fiind sub densitatea pe ar care este de 47 km/1000 km. Infrastructura judeului Buzu se prezint astfel: Numrul de locuine: 188.761 Lungimea cilor ferate: 232 km Lungimea drumurilor: DN 322 km; DJ 930 km; DC 1.395 km Lungimea strzilor oreneti: 389 km Din care modernizate: 321 km Kilometri de reea ap: 1.101 km (55 localiti) Kilometri reea canal: 185,8 km (7 localiti) Kilometri conducte gaze: 339,2 km Orae importante: Din punct de vedere al organizrii administrative, judeul Buzu are 87 localiti, din care: 2 municipii Buzu (oraul de reedin al judeului) i Rmnicu Srat; 3 orae Nehoiu, Pogoanele i Ptrlagele; 82 comune cu 475 de sate.

6

Organizarea administrativ a teritoriului judeului Buzu, la 31 decembrie Numrul din Numr Numar oraelor care: ul ul i munici comun satelo municipi pii elor r ilor 4 4 4 4 4 4 5 5 5 1 2 2 2 2 2 2 2 2 81 81 81 81 81 81 82 82 82 481 482 482 482 482 482 475 475 475 Tabel nr. 1

Jude / Anii Buzu 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Sursa: www.buzau.insse.ro 1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social Potrivit rezultatelor preliminare oficiale ale recensmntului din 18 martie 2002, populaia stabil din judeul Buzu se cifreaz la 496.214 de locuitori (242.311 persoane de sex masculin, respectiv 253.903 persoane de sex feminin), dintre care 38,65% au domiciliul n municipii i orae i 61,35% n mediul rural. Populaia activ a judeului era de 177.783 persoane, populaia ocupat de 140.014 persoane, iar populaia inactiv fiind de 318.431 persoane.

7

Populaia, pe sexe i medii, la 1 iulieTotal Urban Rural (numr (numr (numr Locuit persoane) persoane) persoane) ori / Amb Amb Amb Masc Femi Masc Femi Masc Femi km2 Buzu ele ele ele ulin nin ulin nin ulin nin sexe sexe sexe Jude/ Anii 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 5213 25481 2665 2074 10152 1059 3139 15329 1606 85,4 34 9 15 33 0 13 01 9 02 5128 25157 2612 2118 10336 1084 3010 14820 1528 84,0 49 2 77 01 5 36 48 7 41 5045 24682 2577 2072 10044 1068 2972 14638 1508 82,7 40 6 14 80 2 38 60 4 76 5034 24629 2571 2071 10050 1066 2962 14579 1504 82,5 51 8 53 78 3 75 73 5 78 4962 24231 2539 1989 1026 3011 14601 1514 96301 82,0 14 1 03 94 93 66 0 66 4980 24405 2540 1985 1025 2995 14805 1514 95999 81,6 85 8 27 43 44 42 9 83 4958 24266 2532 2052 1062 2905 14365 1469 99012 81,3 78 4 14 85 73 93 2 41 4940 24164 2524 2047 1061 2893 14305 1462 98585 81,0 52 4 08 50 65 02 9 43 4909 24002 2509 2036 1056 2873 14204 1453 97979 80,5 81 5 56 31 52 50 6 04

Tabel nr. 2 Sursa: www.buzau.insse.ro Din tabel numarul 2 se poate deduce ca majoritatea populatiei judetului Buzau se afla in mediul urban, element comun de altfel majoritatii

8

judetelor, respectiv a oraselor Romaniei. Numarul populatiei in perioada 1990-2006 este intr-o continua scadere.

Durata medie a vieii, pe sexe Jude / Anii Buzu 1990-1992 1995-1997 1998-2000 1999-2001 2000-2002 2002-2003 2002-2004 2003-2005 Ambele Masculi Feminin sexe n 70,62 69,86 71,46 72,20 71,84 71,61 71,77 72,38 67,41 66,02 67,77 68,35 68,39 68,20 68,02 68,77 73,93 74,04 75,41 76,26 75,47 75,23 75,75 76,17 Tabel nr. 3

Sursa: www.buzau.insse.ro Desi ambele sexe raman constante de-a lungul anilor, barbatii sunt in inferioritate numerica in comparatie cu femeile in aceasta peroiada 19902005. Pe domenii de activitate existau 39.548 meteugari (22,24% din totalul populaiei active), 32.327 lucrtori n agricultur, silvicultur i pescuit, (18,18% din totalul populaiei active), 18.968 operatori la maini, utilaje i asamblri de maini, echipamente i altele, 16.342 lucrtori operativi n servicii, comer i asimilai, 15.707 tehnicieni, maitri i asimilai, 14.413 muncitori necalificai, 11.125 specialiti cu ocupaii intelectuale i tiinifice, 6.998 funcionari administrativi, 3.236 persoane care lucrau n domeniul legislativ sau de conducere, 1.283 angajai n forele armate i 17.868 omeri.

9

Populaia, pe grupe de vrst, la 1 iulie numr persoane Pe grupe de vrst 0 - 14 15 - 59 60 ani i ani ani peste 120391 98887 89522 87067 83421 80215 77860 75128 74445 304726 305815 300770 302293 302631 303785 304441 306090 304232 96217 108147 114248 114091 114108 114085 113577 112834 112304 Tabel nr. 4

Jude / Anii Buzu 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Total 521334 512849 504540 503451 500160 498085 495878 494052 490981

Sursa: www.buzau.insse.ro In anul 2006 fata de 1990 numarul populatiei scade cu 30 353 persoane. Predominante sunt persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 59 de ani, urmate de cele de peste 60 de ani si peste, apoi 0si 14 ani. Numarul scazut al acestora din urma subliniaza faptul ca natalitatea a scazut semnificativ. La aceeai dat, structura etnic a populaiei judeului n funcie de libera declaraie a persoanelor recenzate consemna 481.272 romni (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%), 153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 rui-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7 srbi, 4 bulgari, 3 ttari, 3 sloveni, 3 chinezi i 135 de alte etnii. Structura religioas a populaiei judeului Buzu consemna la 18 martie 2002: 490.830 ortodoci, 2.948 adventiti de ziua a aptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453 cretini dup evanghelie, 243 de10

religie evanghelic, 139 baptiti, 86 greco-catolici, 72 musulmani, 54 reformai, 22 de religie mozaic, 135 de alte religii, 70 fr religie, 41 atei i 65 de religie nedeclarat. Populaia nscris ntr-o form de nvmnt a fost consemnat la aceeai dat ca fiind de 77.797 persoane, din care n nvmntul superior 5.070 persoane, 1.812 n nvmntul postliceal i de maitri, 48.869 n nvmntul secundar (15.503 liceal, 4.532 de ucenici i 28.834 gimnazial) i 22.016 n nvmntul primar. n judeul Buzu exist: 361 grdinie, 366 coli generale, 31 licee i grupuri colare, 1 instituie de nvmnt superior (A.S.E) i 343 biblioteci n domeniul sntii, serviciile publice se prezint astfel: 6 spitale (sector public), 23 dispensare medicale (sector public), 100 farmacii i 63 cabinete medicale. 2. Prezentarea potentialului turistic al judetului 2.1 Resurse turistice naturale Suprafata judetului Buzau se desfasoara pe trei mari trepte de reliefmunti,dealuri si campie ce coboara din varfurile inalte ale Penteleului pana in Baragan.Fiecare dintre aceste trepte sunt, la randul lor, foarte variate in privinta formelor,determinand diferen- tierea mai multor subunitati. Din punct de vedere geologic, muntii sunt constituiti din asa nu- mitul "flis", reprezentat printr-o alternanta de gresii, marne, argile, sisturi si, mai rar, conglomerate, toate strans cutate, formand uneori cute-solzi, aliniate pe directia NE-SV.Varsta rocilor este, in principal, paleogena(aproximativ 3070 milioane de ani).In treapta subcarpatica domina marnele, argilele, nisipurile, pietrisurile, calcarele si gresiile, depuse cu precadere in miocen si pliocen(incepand de acum 30 milioane de ani, pana in urma cu un milion de ani) si ondulate larg.Campia s-a format numai in cuaternar si este alcatuita din pietrisuri, nisipuri si loessuri. Cele trei trepte de relief,la cadrul redus al judetului, pot fi socotite in11

acelasi timp si zone, intrucat ele se extind, incepand de la nord spre sud, una in continuarea celeilalte.Intre zona subcarpatica si cea de campie se individualizeaza si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi.

Fig 3. Harta geografica Zona de munte Face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura si cuprind doua subunitati principale: Muntii Buzaului si Muntii Vrancei. Muntii Buzaului-aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului cu acelasi nume-sunt constituiti din 5 masive:Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu. Masivul Penteleu, delimiteat de Basca Mica si Basca Mare, este cel12

mai important, atat ca dimensiuni cat si ca altitudine (1772m).Sub aspect petrografic, este format in mare parte din flis grezos(gresie de Tarcau), marne, marne calcaroase, flis bituminos, conglomerate. De-a lungul anilor, agentii externi au taiat vai adanci si interfluvii care favorizeaza alunecari de teren. Vaile principale care dreneaza Masivul Penteleu sunt dirijate fie catre Basca Mare, fie catre Basca Mica.Spre prima se indreapta Patacul, Basculita, Cernatul, Milea, iar catre Basca Mica:Valea Neagra, Paltinu, Brebu,Sapte Izvoare si Balescu. Masivul Podu Calului este cuprins intre raurile Basca Mare si Buzau. Inaltimea maxima este de 1440m.Rocile predominante sunt gresiile, marnele, sisturile argiloase.Spre deosebire de masivele vecine,Podu Calului este puternic freagmentat de vai, in special de Casoca si afluentii sai,incat apare sub forma a doua sau trei masive unite prin sei largi.In acest fel ,intre Basca Rozilei, Basca mare,Hartagu si Buzau se individualizeaza Masivul Podu Calului propriu-zis,intre vaile Casoca,Basca Mare, Hartagu si BuzauMasivul Teharau, iar la nord de Hartagu-Masivul Bota. Masivul Siriu cuprins intre Buzau,Crasna si Siriu, este format din mai multe sinclinale si anticlinale, orientate NE-SV,unele apartinand panzei de Siriu.Partea cea mai inalta este fixata pe un sinclinal suspendat,cu flancul estic faliat.Masivul este alcatuit din gresii dure, numai in partea estica adaugandu-se o fasie de depozite oligocene, constituiite din alternante de gresii,marne,disodile si menilite.Cota maxima este de 1663m, in Creasta Malaia.Varful Siriu, cunoscut si sub numele Bocarnea are 1659m.In estul Malaiei, pe o larga suprafata cvasistructurala,se afla Lacul Vulturilor, cunoscut si sub numele de Lacul fara Fund. Masivul Monteoru este situat in partea de sud a muntilor Siriului. Este format dintr-o creasta principala semicirculara, ce se mentine la peste 1000m, inregistrand valorile maxime in varfurile Rastoaca(1294m), Monteoru(1345m) si Cartiasu(1014m).Sructural, prezinta aceleasi caractere ca si Podu Calului, de unde si multele afinitati morfologice. Interiorul arcului constituie bazinul de receptie, largit printr-o captare in detrimentul vaii Nehoiasului. Culmea Ivanetu se afla situata la sud de valea Basca Rozilei, fiind orientata aproape est-vest(pe directia cutarilor principale) si ia legatura directa cu subcarpatii.Ca aspect geografic si strutura petrografica se deosebeste prea putin de celelalte masive.Cele mai inalte varfuri ale sale sunt dispuse pe o culme neteda, orientata NE-SV; acestea sunt:Ivanetu(1191m), Arsenie(1115m),Zboiul(1115m) si Stanicu(992m).De mentionat este faptul ca in acest masiv isi are obarsia primul pinten paleogen(de Valeni), care patrunde adanc in zona subcarpatica.13

Muntii Vrancei incadreaza latura nord-estica a judetului. Este vorba de o fasie ingusta, ce reprezinta versantul vestic al unor varfuri importante cum sunt: Lacaut(1776m), Goru(1785m), Giurgiu(1720m),Musa(1420m), Pietrele Insirate(1476m),Furu(1414m). Acest sector nu prezinta diferente mari fata de Penteleu,avand aceeasi structura si morfologie(suprafete de eroziune si structurale,plaiuri intinse delimitate de abrupturi de sute de metri,alunecari si prabusiri, bazinete si ingustari).Din acesti munti izvorasc Basca Mica, Bisca Mare, Ramnicul. Zona Subcarpatica Fiind cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului,aceasta zona reprezinta o imbinare de culmi deluroase cu depresiuni, bazinete si inseuari,altitudinea culmilor variind intre 400 si 800 metri. Subcarpatii sunt alcatuiti din formatiuni geologice mai tinere, cutate larg.Cutele sunt orientate, ca si cele carpatice, de la SV catre NE si prezinta adesea fracturari,ridicari sau coborari,asa cum este cazul dealurilor din sud si est(Istrita,Ciolanu,Blajani si Buda).Domina marno-argilele, nisipurile si gresiile de diverse tipuri, uneori aparand conglomerate si calcare.Structura geologica a imprimat multor culmi o alungire pe directii SV-NE;raurile au impus insa si alte directii de fragmentare,in special in partea centrala a zonei deluroase buzoiene, unde se imbina depresiunile si inseuarile dispuse longitudinal fata de structura,cu bazinete de obarsie,inseuari si depresiuni de eroziune orientate adesea transversal.La acestea se adauga si interventia pintenilor paleogeni, de structura montana, care diversifica si mai mult sectorul carpatic buzoian. Data fiind complexitatea de ordin geologic, dar mai ales geografic, Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe: Grupa centrala(Dealurile Botanului) este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanicului, avand un contur sub forma de inima.Altitudinile maxime sunt in Dealul Blidisel(821m),varful Pitigoiul(806m),varful Bocu(824m);in partea centrala, varful Botanul are 799m.Eroziunea apelor Saratel, Balaneasa,Sibiciu,Rusavatu etc. precum si structura geologica si compozitia petrografica au dus la fragmentarea acestei grupe intr-o serie de subunitati: -Dealurile Muscelului sunt delimitate de apele Balaneasa, Sibiciu si Buzau.In componenta acestor dealuri intra culmile Blidisel(821m),Muchea(746m) si Ursoaia.Blidiselul este format din conglomerate si gresii sarmatiene dispuse monoclinal,dand cueste si14

hogback-uri bine dezvoltate.Spre sud se continua prin culmea Muchea care dezvolta un abrupt puternic catre est. Si aici se intalnesc conglomerate sarmatiene dar si nisipuri si argile pliocene. -Dealurile Dalma sunt cuprinse intre apele Saratel si Balaneasa.In partea centrala se afla varful Botanului, alcatuit din conglomerate si gresii sarmatiene, cu strutura monoclinala, ce da un relief de cueste.In partea de est, Dealurile Dalmei se continua cu Dealul Posobesti(707), axat pe un sinclinal sarmatian.Spre sud-est bazinetul Plopeasa se dezvolta pe un afluent al Saratelului, iar catre sud, acesta se continua cu un culoar de sinclinal, marginit in est de o cuesta(Muchia Florica,Vf Muchia Stanii-449m). -Dealurile Bocului cuprind partea de nord-est a grupei centrale ,avand inaltimi ce urca la peste 800m:Vf. Bocului (825m),Dealul Glodul(807m),Vf.Pitigoiul(806m).Aceste dealuri sunt fragmentate de vaile Slanicelului si Grabicinei in cateva subunitati.Partea centrala este ocupata de Dealul Bocului propriu-zis, in partea de sud s-a dezvoltat bazinetul Pacurile,iar in nord se afla Dealul Pitigoiul-Glodului. Acesta se continua spre est cu Dealul Glodineasa.Din Dealul Pitigoiului pornesc spre sud o serie de culmi joase, care se extind intre vaile Slanicelului si Saratelului.Este vorba de Dealurile Silistea si Dealurile Trestioarei care se caracterizeaza printr-o altitudine mult mai joasa decat cele din jur(circa 500m), aparand in ansamblu ca o zona inalta depresionara. -Dealurile Paclelor sunt delimitate de Slanic si paraiele SaratelBaligoasa.Au o directie aproape nord-sud si prezinta doua culmi paralele, ce se unesc la nord, in dealul Tocilei(598m).Vulcanii noroiosi de aici, unici in tara noastra, completeaza acest peisaj; cei mai de seama vulcani sunt grupati in doua platouri:Paclele Mici si Paclele Mari. Grupa sudica (Istrita-Ciolanu) are caractere locale specifice, si anume: contact brusc cu campia,masivitate,altitudini mari,forme de relief impuse net de structura si petrografie,zone depresionare tipic subcarpatice.Pe ansamblu se divide in trei unitati. Dealul Istrita este constituit din formatiuni grezoase si calcaroase ale sarmatianului,care au influentat altitudinea si masivitatea dealului Istrita (Vf.Istrita 751m).Catre Campia Romana,contactul se face deosebit de brusc prin linii de falie,dar si prin caderea monoclina a flancului sudic al anticlinalului principal.Dealul Istrita poate fi divizat in mai multe subunitati,dictate in special de natura petrografica a rocilor:dealurile Niscovului situate in partea de est a grupei,au inaltimi de 200-400m si sunt constituite in principal,din formatiuni lavantine si cuaternare vechi;masivul Istrita propriu-zis este dominat in partea inalta de calcarele si gresiile15

sarmatiene,motiv pentru care si-a mehntinut altitudini de 600-700m.In interiorul sau se afla cateva bazinete sau depresiuni structurale si de contact(Izvoarele Saratii,Sarata Monteoru);dealurile Naienilor apar sub forma unei culmi inguste,format din aceleasi calcare si gresii sarmatiene care mentin si aici altitudini de circa 600m. Dealul Ciolanu este de asemenea,unul din cele mai masive din cadrul Subcarpatilor buzoieni si se dezvolta aproape paralel cu dealul Istrita.Spre sud este delimitat de depresiunea Niscovului,iar spre nord de izvoarele vaii Cricovului si Buzaului.Ca si la dealul Istrita, masivitatea si altitudinea sa sunt date de calcarele si gresiile sarmatiene,altitudinile variind intre 600 si 700m:Poiana Hotilor(737m),Poiana Brosa(641m),Vf.Bradului(661m),Vf.Cetatuia(632m) In partea de nordest,respectiv intre Magura si Candesti,se desprinde o mica subunitate-dealul Cerbului(539m),constituit din formatiuni levantine(argile, nisipuri si pietrisuri),peste care se dispun stratele de Candesti.Din cauza constitutiei petrografice,dealul Cerbului,in ansamblul sau,prezinta multe degradari de teren. Depresiunea Niscovului este formata pe un larg sinclinal in care au fost sedimentate formatiuni levantine si cuaternare.Afluentii dezvolta aici conuri de dejectie foarte intinse.Insasi Niscovul, la varsare, a format un imens con de dejectie,in care apele sale se pierd total in perioadele fara ploi.Prin toate caracteristicile este o depresiune tipic subcarpatica. Grupa Estica (Dealurile Calnaului), situata la est de valea Slanicului este drenata central de paraul Calnaului si delimitata de vaile Slanic si Ramnic. Grupa se poate subdivide in doua mari subunitati:una nordica,formata din sedimente mai vechi(varsta mio-pliocena),si o alta sudestica,formata din depozite levantine si cuaternare. Dealurile Bisocii compun in ansamblu ,subunitatea nordica.Are forma unui patrat,delimitat de vaile Slanic si Ramnic.Altitudinile maxime sunt cuprinse intre 800 si 970m,atat ca urmare a cutarilor violente,cat si datorita rocilor mai dure (de varsta meotiana,pontiana si daciana).Cele mai inalte varfuri sunt Bisoca(970m), Ulmusoru(943m),Sindrila(900m),iar spre sud Badicul(814m).Desi dealurile sunt foarte inalte,denivelarea fata de flisul carpatic apare evidenta ,intre ele remarcandu-se un culoar depresionar. A doua subdiviziune se caracterizeaza prin directia nord-sud, prin roci moi de varsta levantina si cuaternara,prin suprafete mari expuse degradarii.Dupa felul cum este fragmentata de vaile principale,aceasta unitate se subdivide in treiu culmi: -Culmea Blajani,situata intre Calnau si Slanic,se extinde pe directie nord-sud si incepand cu dealul Caratnaului(633m),trecand prin inaltimi de16

circa 500m,ajunge in partea sudica,in dreptul localitatii Blajani, la 483m(Vf.Blajani) si 486m(Vf.Mare) -Dealurile Budei se alungesc intre Ramnic si Calnau si se constituie din pietrisuri de Candesti.Inaltimea lor se mentine in jurul a 500m in nord si cresc catre sud unde ating 637m in Piatra Alba. -Dealul Capatanei(591m) se afla intre Ramnic si Ramna.Este constituita din pietrisuri de Candesti. Grupa Vestica (Dealurile Priporului) este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si inseuari largi,foarte diferite sub aspectul structurii si compozitiei geologice.Se remarca in mod deosebit,patrunderea,in zona subcarpatica a pintenului paleogen de Valeni,ce reprezinta o continuare a culmii Ivanetu.Aceasta grupa se subdivide in trei subunitati: -Dealul Cornetel se intinde intre Buzau si Basca Chiojdului.Este constituit din formatiuni pliocene si cuaternare vechi,formand o regiune intens degradata de torenti.Altitudinile maxime se afla tot pe formatiuni levantin-cuaternare(Dealurile Cornetul-827m si Vf.Cetatuia713m).Delimitarea de zona muntoasa se face pe o linie care incepe la nord de Patarlagele si trece pe la localitatea Catina. -Dealul Priporului, situat intre valea Zeletinului si Basca Chiojdului, prezinta o structura petrografica asemanatoare zonei carpatice.Altitudinile sunt mai reduse,avand un maxim de 823m inh Vf.Priporul. -Dealul Salcia cuprins intre Zeletin si dealul Ciolanu,limitat de doua cursuri de apa-Cricov si Buzau,se imparte in trei subunitati,diferentiate datorita structurii geologice si alcatuirii petrografice.In centru se afla dealul salcia(717m) sub forma unei creste in directie NE-SV.Catre sud se situeaza inseuarea Cislau-Cricov cu altitudinea de 400-500m,dezvoltata pe un sinclinal.Peste aceasta inseuare se face trecerea intre depresiunea Cislau si depresiunea Sanger-Lapos. Intre vf.Salcia si Varful Zeletin se prezinta a treia subunitate-podurile Frasinetului cu altitudini de 400-500m,cu aspect de campie care face trecerea intre valea Buzaului si bazinul Cricovului. Depresiunea Patarlagele se dezvolta de la contactul dintre munte si Subcarpati pana la valea Buzaului.Este o zona unde terasele incep sa aiba o larga dezvoltare si unde apar importante degradari de terenuri. Depresiunea Cislau, formata la trecerea Buzaului peste un alt sinclinal,are latimea maxima catre inseuarea Cislau-Cricov. Ingustarea de la Ciuta este zona cea mai stramta pe care o prezinta valea Buzaului pe tot parcursul Subcarpatilor.Chiar soseaua,in aceasta parte paraseste valea propriu-zisa si urca in serpentine prin cunoscuta padure de la Ciuta. Depresiunea Parscov incepe aproximativ de la localitatea cu acelasi17

nume si continua pana la Berca unde valea schiteaza o usoara ingustare impusa de traversarea anticlinalului Berca-Arbanasi. Depresiunea-culoar Ratesti-Scortoasa -Vintila Voda incepe, dupa cum arata si numele, din Valea Buzaului (Ratesti) si tine pana in Valea Slanicului (Vintila Voda).Are caracter subcarpatic, fiind delimitata de Dealurile Dalmei, Bocului,Bisocii si Paclelor. Fasia de tranzitie Aceasta fasie faca trecerea intre zona subcarpatica si campie.La vest de Buzau ,subcarpatii Istritei iau contact cu campia de subsidenta prin linii de falii.Pe aceasta zona de contact eroziunea a grefat o fasie de glacisglacisul Istritei(110-300m).La est de Buzau ,trecerea de la subcarpati la campie se face mai intai printr-un piemont de acumulare alcatuit din pietrisuri si nisipuri dispuse monoclinal (piemontul Ramnicului) care urca pana la inaltimi de 300-400m, apoi printr-un glacis care incepe aproximativ de la altitudinea de 250m in jos. Zona de campie Aceasta zona are altitudinea de 40-100m si este constituita din sedimente moi, dominand la suprafata formatiunile loessoide, aluviunile si chiar nisipurile, iar in adancime argilele, pietrisurile, nisipurile, marnele nisipoase.Pe teritoriul judetului, zona de campie se subdivide in 4 unitati principale. Campia Gherghitei reprezinta o continuare a fasiei de subsidenta ce vine dinspre Ploiesti, trece pe la Mizil si Clondiru si se ingusteaza puternic catre localitatea Stalpu. Limita estica urmareste localitatile Glodeanu Sarat,Movila Banului si est de Stalp.Partea inferioara a paraului Sarata s-a instalat pe limita estica a acestei subunitati.La limita nordica, si mai ales intre Clondiru, Stalpu si izvoarele Calmatuiului, apar aliniamente de izvoare. Peste aceasta campie pare sa se fi scurs chiar Buzaul, intr-o prima etapa de intrare in campie-o terasa inferioara, care se pierde aproximativ la localitatea Zoresti, ar indica aceasta directie. Campia Baraganului de mijloc ocupa, in mare, interfluviul dintre Calmatui si Ialomita.Are o inclinare catre SE.Partea sa nordica si cea estica este ocupata de o fasie lata de nisipuri, care incepe de la Smeeni si Florica si se dezvolta spre rasarit trecand peste localitatile Pogoanele, Caldarasti si Padina.Suprafata nisipurilor prezinta un microrelief de dune, in general fixate, intre unele instalandu-se temporar chiar lacuri.Partea sudica si vestica, neocupata de nisipuri, este dominata de formatiuni loessoide si de crovuri.18

Campia Buzau-Calmatui incepe printr-un larg con de dejectie, pe sub care o parte din apele Buzaului, dar mai ales ale Niscovului, se preling catre Calmatui in cadrul acestui con, Buzaul si-a sapat o albie larga si doua terase joase, mai bine dezvoltata fiind cea inferioara(3-4m).Urmele acesteia se vad bine si la Tabarasti unde apare si un martor de eroziune inconjurat de numeroase belciuge, denumite si coturi, si peste care apele Buzaului se revarsa in timpul viiturilor, trecand peste Calmatui.Incepand de la Tabarasti , dar mai ales din dreptul Cilibiei, nu se mai poate face o distinctie neta intre albia Buzaului si cea a Calmatuiului;este un ses intins, uneori cu saraturi, cu grinduri si cu martori de eroziune, peste care Buzaul isi trimite apele de viitura catre Calmatui, formand asa numitele "buzoiele". Prin actuala albie a Calmatuiului a curs candva Buzaul. Campia Ramnicului, desi situata la marginea subcarpatilor, reprezinta o zona mai putin afectata de sibsidenta (in comparatie cu campia Gherghitei sau cu campia Focsanilor).Formatiunile cuaternare, ca si pietrisurile de Candesti, prezinta inclinari slabe dinpre piemontul Ramnicului catre campia din fata.In partea de rasarit campia este delimitata de lunca Buzaului si ii sunt specifice o serie de lacuri de tipul limanelor fluviale;incepand cu Jirlaul, aceste lacuri si vaile ce le alimenteaza reprezinta cursuri vechi ale Ramnicului. Reeaua hidrografic. Relieful, condiiile climaterice, structura geologic i litologicx, dar n ultimul timp, din ce n ce mai mult i intervenia distructiv a omului, influeneaz regimul hidrologic, la suprafa i n subteran.Principala ap curgtoare a judeului este rul cu acelai nume, pe care-l strbate prin cele trei zone de relief, pe o lungime de 325 km, cu un debit mediu, la staia Bania, de 25,2 mc/s, cuprinznd o suprafa de 5.500 kmp. Izvorte din partea vestic a Muntelui Ciuca, care aparine judeului Prahova, primind pe partea stng, n spaiul montan, afluenii Zbrtu, Haragu, Caoca, Bsca Rozilei i alii, iar pe partea dreapt Valea Neagr, Siriu, Nehoiu. n sectorul subcarpatic, valea se lrgete, viteza apei scade, rul Buzu primind apele Bscii Chiojdului i ale Nicovului, pe partea dreapt i ale Sibiciului, Blneasa, Srelul, Murtoarea, Pclele i Slnicul, pe partea stng. La contactul cu zona de cmpie i fixeaz cursul pe o singur albie, parcurgnd un drum plin de meandre pn la vrsarea sa n rul Siret. n timp, rul a produs mari inundaii, provocnd importante pagube n localitile amplasate de-a lungul lui.

19

Rul Rmnic i are izvorul n vrful Furu, strbate pe o lungime de 139,5 km toate cele trei forme de relief i se vars n Siret, suprafaa total a bazinului su nsumnd 943 kmp. Debitul su se ridic doar la 17,7 mc/s. Rul Clmui izvorte din zona mltinoas, delimitat de municipiul Buzu i comunele Stlpu, Costeti. Suprafaa bazinului este de 820 kmp iar lungimea cursului de 145 km. De pe teritoriul judeului Buzu izvorte i prul Srata din jurul localitii Monteoru. Strbate partea de sud-vest judeului i se vars n rul Ialomia. Reeaua hidrografic cuprinde i o mulime de lacuri de origini variate: lacuri periglaciale, de pild, Lacul Vulturilor din Masivul Siriu; lacuri formate ca urmare a alunecrilor de terenuri, de pild grupul de lacuri de la Joseni, Policiori i Valea Grabicina, situate n zona colinar; lacuri carstosaline, aprute n urma dizolvrii i tasrii n zonele de sare, de pild grupul de lacuri de la Meledic, lacul de la Odile, n zona colinar; lacuri artificiale, ca urmare a unor baraje de reinere sau amenajri speciale, cel mai cunoscut fiind cel de la Siriu; limanuri fluviatile, situate pe malul stng al Buzului, cele mai cunoscute fiind Balta Alb i Amara, aflate n zona de cmpie, primul cu ap salmastr i ml cu valoare terapeutic, cellalt cu ap dulce.

20

Fig nr. 4 Harta hidrografica Clima judeului Buzu se ncadreaz n zona temperat-continental, caracteristic rii. Relieful i pune amprenta asupra climatului, distingndu-se trei tipuri: de munte, de deal i de cmpie. La munte, temperatura medie anual este de 4-60C; vnturile bat uneori violent, predominant fiind cel din nord-est. Se remarc prezena foehnuluixx, format din mase de aer ce coboar de la munte unde se produc inversiuni de temperatur. Precipitaiile medii anuale sunt cuprinse ntre 800-1.200 mm.21

n zona colinar, temperatura medie anual este de 8-100C, n luna iulie ajunge la 19-200C; vnturile din nord-vest bat mai puin puternic, datorit culmilor dar nu lipsete foehnul. Precipitaiile medii anuale ating 600-800 mm. n cmpie, temperatura medie anual este cuprins ntre 12-140 C, n timpul verii depete valoarea de 370 C, iar iarna scade la . 210 Cxxx. Vnturile bat din direciile nord-est i sud-vest, crivul fiind aductorul de mase de aer rece, iar austrul, de mase de aer cald, indiferent de anotimp. Precipitaiile medii anuale sunt reduse, ating doar 400-500 mm. Condiiile de clim constituie factorul principal n cadrul sistemului de factori naturali. Oscilaiile climaterice mic stratul de la suprafaa solului, pe calea apei i a vntului, influennd structura chimic i fizic a solului, stratificndu-le pe plan orizontal i vertical. Aceste fluctuaii ale climei, asociate cu solul, determin specificitatea florei, sursa principal de hran a vnatului. De aceea, n analiza culturii vnatului i a conservrii fondului cinegetic, hrana este un factor de prim importan, deoarece schimbrile de temperatur genereaz i modificri n ariile geografice de rspndire a speciilor. n interiorul ariei de rspndire a vnatului sunt spaii care ofer unor specii cele mai bune condiii de via i dezvoltare, adic un optim ecologic. n schimb, alte spaii nu ofer speciilor posibiliti de trai i de dezvoltare, ca urmare a absenei unuia sau mai multor factori biotici eseniali. Cu alte cuvinte, mediul biotic marginal are un caracter de maxim instabilitate i maxim sensibilitate. Influenele variaiilor climatice asupra vnatului se resimt intens i este de ajuns ca un singur factor esenial de mediu s coboare cu puin sub valoarea optim a acestuia, pentru ca populaia s fie pus n situaia de a se retrage n zone cu condiii naturale corespunztoare. Flora prezint variaii i elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipuri de relief : cmpie, deal, munte. La cmpie se dezvolt o vegetaie caracteristic stepei i silvostepei. n step vegetaia a fost modificat de om i nlocuit pe mari ntinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu excepia islazurilor, vilor i srturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase i, mai puin, cu pomi fructiferi i vi de vie.Vegetaia natural este reprezentat de specii ierboase: pelinia, plmida, pelinul, ciulinul, coada oricelului, colilia, scaietele, spinul, brusturul. Prin i pe lng terenurile cultivate cresc i plante cu flori frumoase: macul, neghina, cicoarea, mueelul, ppdia, codia-oricelului, unele dintre ele avnd virtui terapeutice.22

Foarte rspndite sunt loboda i traista ciobanului.n step vegetaia lemnoas este rar, reprezentat mai ales de salcm, dud, ulm, plop, tei i arbuti ca mceul. n silvostep, pe lng terenurile ocupate de culturi, apar pduri limitate la arii mai restrnse, rmie ale codrilor de altdat, cum sunt cele de la Rueu, Brdeanu, Vleanca, Crngul Buzului, Frasinu, Sptaru i cele de la nord-est de oraul Rmnicu Srat. La sud-vest de municipiul Buzu, n cmpie, se afl pdurea Sptaru, rezervaie floristic cu o suprafa de 165 ha. Aici predomin frasinul pufos . Alturi de el vegeteaz stejarul, stejarul pedunculat, jugastrul, prul pdure, ararul ttresc. Specii asemntoare celor din pdurea Sptaru vegeteaz i n pdurea Frasinu, alt rezervaie, cu suprafaa de 158 ha, pdure de tip frsinet de depresiune din silvostep. Numai aici se gsesc mpreun cele dou specii de frasin : Fraxinus palissae i Fraxinus angustifolia. Pdurea Brdeanu, rezervaie forestier cu suprafaa de 2,1 ha, reprezint un rest al vegetaiei lemnoase din silvostepa Munteniei, aparinnd, din punct de vedere fitogeografic, pdurilor de stejar brumriu. Zona dealurilor subcarpatice i zona de munte sunt ocupate de pduri etajate astfel: etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor i etajul tufriurilor sau subalpin. Zona subcarpatic este acoperit predominant de stejar n amestec, pe msut ce altitudinile cresc, cu fagul. Sub influena fhnului i datorit unor condiii topoclimatice specifice, n zona colinar se ntlnesc specii de nuan submediteraneean-pontic : crpinia,scumpia, liliacul slbatic, mojdreanul , stejarul pufos, cerul, grnia, aliorul de step, migdalul pitic, crcelul , jaleul plecat, unghia gii, mciuca ciobanului. De la altitudinea de 600 m ncepe regiunea dealurilor nalte i, totodat, n etajul fagului ce se ntinde pn n jurul altitudinii de 1200 m. Aici, pe lng Fagus silvatica, cresc carpenul, teiul alb, paltinul, mesteacnul, drmozul , cruinul i lianele Hedera helix i Clematis Vitalba. Dac n deiul pdurilor de fag sunt puine plante cu flori, n luminiuri se afl o abunden de specii: sbiua, pana zburtorului , snziana , aliorul, trepdtoarea ; n fneele de pe Bsca Mare: murul, fragul, nvalnicul .a. Pe terenuri defriate se instaleaz adevrate covoare de zburtoare . n pdurile de fag i de brad, n locuri umbroase i umede, cresc diverse specii de ciuperci, muchi i ferigi .

23

n unele sectoare peste jumtate din arboret l constituie bradul. La aceast altitudine, n pdurea de fag cresc anemone, pochivnic, leurda , socul rou. n locuri cu exces de umiditate se pot ntlni Athyrium filix-femina, Myosotis palustre, Filipendula ulmaria, Equisetum silvaticum, briofitele Mnium punctatum, Fissidens cristatus plante hidrofile. Ultimul etaj, acela al zonei subalpine, este reprezentat de pajiti ntinse cu ierburi i tufriuri. Pe versanii nordici predomin ienuprul pitic (Juniperus communis). Pe versanii sudici i sud-estici cresc afinul, meriorul i - spre poale, pe terenuri abrupte i umede - arinul verde , care formeaz aici grupuri masive, cu sistem radicular bine dezvoltat, care oprete declanarea eroziunilor i alunecrilor de teren. Fauna Buzului nu prezint specii caracteristice, despre care s-ar putea afirma c slluiesc numai aici, dar, favorizat i de faptul c judeul concentreaz n limitele sale toate formele de relief, este foarte variat, alctuind un interesant tablou ecologic i cinegetic. Printre animalele nevertebrate terestre ntlnite aici se numr o serie de molute, insecte, arahnide diverse, printre care o meniune aparte o merit scorpionul carpatic . Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca brun de pmnt, salamandra, brotcelul, broasca roie de munte), reptile (oprla cenuie, guterul, oprla de munte, erpi neveninoi - Natrix n. i, mai rar, vipera), psri (vrabia, bufnia, cucuveaua, oimul, grangurul, gaia, pupza, piigoiul, sitarul, cucul, ciocnitoarea pestri, ciocnitoarea verde romneasc, mai rar ntlnit n restul rii, privighetoarea, mierla, forfecua, corbul - ocrotit de lege, eretele, acvila de munte - ocrotit de lege, cocoul de munte-ocrotit, mamifere (orbetele, popndul, hrciogul, crtia, liliacul, oarecele de cmp, oarecele de pdure, dihorul, iepurele, veveria, pisica slbatic, rsul, bursucul, lupul, vulpea, mistreul, cerbul, ursul (Ursus arctosocrotit). n apele curgtoare i n lacuri sunt multe specii de viermi molute, crustacee, amfibieni i peti (caras, crap, biban i chiar pstrv i lipan.

24

Turismul buzoian este favorizat de potenialul natural variat, avand recunoscute i ocrotite ca rezervaii i monumente ale naturii urmtoarele: Vulcanii Noroioi de la Pclele Mari i Pclele Mici: sunt situati in apropierea localitatii Berca, din judetul Buzau si reprezinta o rezervatie mixta (geologica si botanica) fiind un fenomen rar intalnit in Romania si chiar pe glob. Din craterele numerosilor vulcani, ies gaze naturale din adancuri, infiltrandu-se in rocile fisurate si aducandu-le la suprafata sub forma unui material vascos, de culoare alb-gri sau brun-cenusie. Acest noroi formeaza conuri inalte de 3 pana la 9 m, revarsandu-se la intervale diferite de timp si alunecand pe pantele usor inclinate rezultate din eruptiile anterioare. Acest fenomen a inceput sa fie studiat la noi inca din 1867, iar in 1924 a fost declarata rezervatie stiintifica complexa. In jurul vulcanilor se dezvolta o vegetatie adaptata la salinitatea de aici, cum ar fi nagara (Stipa capillata), colilia (Stipa lessingiana) etc. Blocurile de calcar de la Bdila, rezervaie geologic i paleontologic Sarea lui Buzu Rezervatie geologica si paleontologica, situata pe valea Buzaului intre localitatile Parscov si Badila, fiind extinsa pe o suprafata de 1 ha. Este formata din 40 de blocuri de calcar, fiecare cu forme diferite, unele dintre ele datand din Jurasicul superior. Izolat, in aceasta zona se intalnesc izvoare si eflorescente saline. Focul Viu Rezervatie naturala, situata pe teritoriul satului Terca, din comuna Lopatari, fiind formata prin gazele naturale ce ies la suprafata prin fisurile scoartei, aruncand in bataia vantului, flacari ce se inalta pana la 0,5 m. Daca presiunea gazelor care ies la suprafata este mai mica, atunci flacarile se sting. - Balta-Alb, rezervaie botanic i zoologic; - Rezervatiile Academiei de la Manzalesti Cuprind o salba de 34 de pesteri, Pestera 6 fiind cea mai lunga din lume 1337 m altitudine Platoul Meledic, rezervaie geologic, zoologic i speologic; se remarc mai ales prin peterile de sare, printre care se numr i cea de-a de a doua ca mrime din lume(1,257 km lungime); Pdurea Frasinu (rezervaie de frasin pufos) i Pdurea Sptaru (rezervaie forestier care face trecerea de la pdurea de frasin la cea de stejar); - Pdurea Sptaru (la 7 km de Buzu i la 2 km de Pdurea Frasinu), rezervaie forestier care face trecerea de la pdurea de frasin la cea de stejar,

25

Lacul fr Fund (Lacul Vulturilor) situat la 1.420 m altitudine n Munii Siriului, Lacul Meledic (Mnzleti) carsto-salin, Lacul Balta Alb (limanuri fluviatile), lacul de acumulare de la Siriu. - Alte rezervaii i monumente ale naturii: Sfinxul din Butea, Ape minerale n Butea (1892 - 1939), Malul cu sare n Bisoca, Rezervaiile naturale de pin negru din Bisoca, Rezervaia Malul Rou de la Loptari, Grunjul (Tuful vulcanic atacitic) n Mnzleti. Pentru refacerea sntii, turitii pot beneficia de tratament n Srata Monteoru, staiune balneoclimateric (la 18 km de Buzu, la 86 m altitudine), nconjurat de dealuri mpdurite i terase pe care se cultiv via de vie, ce se bucur de un climat moderat, vara numrul zilelor nsorite fiind mai mare, iar precipitaiile reduse. Ca instalaii de tratament dispune de: instalaii pentru bi calde cu ap mineral, bazine cu ap mineral n aer liber, sal de gimnastic medical, instalaii pentru electro i hidroterapie. Cile de acces sunt rutiere - DN 1B cu deviere 10 km de la popasul turistic Merei, feroviare - gara Buzu. -Balta Alba, statiune balneoclimaterica, situata la 30 m altitudine, pe malul lacului Balta Alba. Datorita numeroaselor izvoare cu ape minerale de aici (cunoscute din anul 1847), statiunea se recomanda pentru tratarea bolilor reumatismale, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice etc. -Alte staiuni: Fici, staiune balneoclimateric la 49 km de Buzu, Siriu Bi (la 508 m altitudine, la 82 km de Buzu). 2.2 Resurse turistice antropice Obiectivele cultural-istorice i arhitectonice de interes din judeul Buzu: Vestigii istorice Srata Monteoru, vestigii ale culturii Monteoru i urmele unei aezri dacice. Dealul Istria de la Pietroasele, unde s-a descoperit faimosul tezaur Cloca cu puii de aur, atribuit vizigoilor lui Atanarik, care n 376 rtceau pe aceste meleaguri. Alte vestigii istorice: Ruinele casei domneti Vintil Vod, Castrul Roman din Pietroasele, Ruinele mnstirii Vintil Vod (unde a domnit Vlad Vod Vintil - 1535), Ruinele castelului Meledic, Aezmintele rupestre sculptate n perei de gresie n Aluni, Nucu, Fiici Bozioru .

26

Edificii culturale Palatul comunal din Buzu(astzi Primria municipiului), Palatul Episcopal, Catedrala Episcopiei Buzu, Seminarul teologic, Tribunalul, Muzeul judeean Buzu, , Muzeul Episcopiei Buzului i Vrancei, Castrul i termele romane de la Pietroasele (306-337), Muzeul Chihlimbarului Coli (1979), Casa memorial Vasile Voiculescu Prscov (1987), Muzeul de Art Popular a Vii Slnicului com. Mnzleti, Casa Vergu Mnil din Buzu, Muzeul Municipal i Complexul Brncovenesc de la Rmnicu Srat. Etnografie Aceste locuri ale judeului Buzu pstreaz bogate i variate elemente etnografice, datini strvechi (Gura Teghii), sculpturi de lemn (Loptari), esturi i covoare (Bisoca), instrumente muzicale (Mnzleti), festival folcloric (Poiana Nucului- Loptari). Edificii religioase -Biserica Episcopiei Buzau a fost ridicata in anul 1507, in municipiul Buzau, in timpul domniei lui Radu cel Mare, iar in 1649 a fost reconstruita de catre Matei Basarab. Biserica de mari dimensiuni, poarta hramul Adormirea Maicii Domnului, in 1740 fiind din nou reparata. In secolul al XVI-lea, aici au functionat cele dintai scoli de slavona din oras, iar in 1691 a fost infiintata aici de catre Constantin Brancoveanu, o tipografie. Astfel, prima traducere a Mineilor (carti de ritual) in limba romana, a aparut aici in 1698 fiind publicata de catre episcopul Mitrofan. In timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti si a episcopului Chesarie, mai exact in 1779, biserica a fost refacuta si modificata, iar in 1832 a fost pictata de catre Nicolae Teodorescu. -Biserica Mnstirea Rmnicu Srat, ridicat n timpul lui Constantin Brncoveanu (1691-1697). Alexandru Vlahu scria c este un adevrat muzeu distingndu-se prin pictura interioar bine pstrat i prin ornamentaia bogat. -Biserica Banu n Buzu, nlat n 1571 n stilul mnstirilor din nordul Moldovei. -Biserica Sfnta Paraschiva din Rmnicu Srat, zidit de tefan cel Mare n cinstea unei victorii reputate mpotriva ostailor lui Radu cel Frumos. -Alte edificii religioase: Biserica Negustori n Buzu, (1649), construit n stil neoclassic, Mnstirea Ciolanu n Mgura (1568), Mnstirea Barbu in comuna Tisau (1668), Complexul Brncovenesc Rmnicu Srat, Mnstirea Poiana Mrului n Bisoca, Bisericua din lemn n27

Vintil Vod (construit din brn de stejar, acoperit cu trestie), cu litere chirilice sculptate n crucile din piatr i o vechime de peste 300 de ani, Mnstirea Gvana (1707), Biserica Butea, cu picturi de Tttrescu (1808).

Fig nr. 5- Biserici, manastiri, cetati

28

2.3 Principalele trasee turistice in zona TRASEE MONTANE Trasee in Masivul Siriu Exist patru trasee turistice marcate care strbat Siriul n toate direciile, asigurnd o ascensiune uoar. Traseul principal (1) se continu peste Masivul Ttaru pn la poalele Ciucaului, permind turistului continuarea excursiei n i din acest masiv. 1. Bile Siriu (540 m) - Valea Neagra - Dosu Muntelui - Poarta Vnturilor - Obria Crasnei - Culmea Ttruu - Vrful Ttaru Mare (1477 m) - Tabla Buii - Poiana Stnei (930 m) Marcaj: band roie. Durata: 78 ore. Obiective principale: vf. Bocrnea (1 659 m), Lacul Vulturilor (prin abatere de la traseu), culmea Mlia, vf. Ttaru Mare, Tabla Buii, Cimitirul eroilor. 2. Bile Siriu - Valea Bradului - Colii Balei - Vf. Bocrnea (1 657 m) Poarta Vnturilor - Lacul Vulturilor - Culmea Bloji - Stearpa (720 m) valea Siriului - Gura Siriului Marcaj: punct rou. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: abrupturile i stncria de la obria paraului Mreaja, Lacul Vulturilor, valea Siriului. 3. Gura Siriului (520 m) - valea Milea - Lacul Vulturilor - Poarta Vnturilor (1 490 m) - valea Urltoarea - valea Crasna - Crasna (570 m) Marcaj: triunghi albastru. Durata: 7-8 ore. Obiective principale: Lacul Vulturilor, culmea Mlia, vrful Bocrnea. 4. Dosu Muntelui (1 410 m) - Vf. Bocrnea (1 657 m) - Poarta Vnturilor - Vf. Mlia (1 662 m) - aua din Bloji (1 470 m) Marcaj: cruce roie. Durata: 3-3 ore 30 minute. Obiective principale: varful Bocarnea, vrful Mlia. Trasee in Masivul Penteleu 5. Gura Cernatului (650 m) - stna Cernatului - Vf. Penteleu (1772 m) Vf. Crucea Fetei - Vf. Blescu Mare - Vf. Blescuu - Mua (1 070m) Marcaj: band roie. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: vf. Penteleu, Mua.

29

6. Cura Cernatului (650 m) - valea Milea - Rezervaia Viforta - prul Ceria - aua Cprioarei (1 410 m) Culmea Caprei apte Izvoare Secuiu (cca 760 m). Marcaj: triunghi albastru. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: rezervaia Viforta, Culmea Caprei, vrful Penteleu, cascada apte Izvoare. 7. Brebu (680 m) - Lacul Negru (1 050 m) - Brebu Marcaj: punct rou (rar). Durata: 1-1 or pn la lac. Obiective principale: Lacul Negru. Trasee in Masivul Podul Calului si Culmea IVANETU 8. Cura Teghii (495 m) - Poiana Teghii - Vf. Podu Calului (1 439 m) Marcaj: cruce albastr. Durata: 3-31/2 ore. 9. Gura Teghii (495 m) - valea Fulgeri - Vf. Ivnetu (1 191 m) Plaiul Nucului - Lacul Mociaru - Loptari (470 metri patrati) Marcaj: cruce albastr (rar). Durata: 5-6 ore. Obiective principale vrful Ivneu, Lacul Mociaru, Loptari, Focul Viu, Malul Rou, carstul de la Meledic .a. TRASEE TURISTICE 10. Buzau oras - Campia Buzau Calmatui - Valea Buzaului/raul Buzau la confluenta cu raul Calmatui - Luna iunie "Dragaica", Muzee judetean-etno, Episcopia Buzaului si Vrancei Parcul Crang, Biserica Episcopiei ctitor M. Basarab 1649, Biserica "Negutatori" 1649, Biserica "Sfintii Ingeri", Palat municipal, Palat princiar, Nedeiele targuri, Manastirea Banu (Banului) Biserica 1571 Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, Cimitirul Dumbrava-ansamblul monumental din marmura 'mama cu 6 copii', Padurea Bradeanu, Stejarul, Parc Marghiloman 11. Ramnicu Sarat oras - Campia Ramnicului/raul Ramnicu Sarat balneo-argila (calitate superioara), ape minerale clorurate, Manastirea "Adormirea Maicii Domnului" 1691 Biserica ctitorita de C. Brancoveanu, Biserica "Cuvioasa Parascheva" ctitor Stefan cel Mare 1474, Casa Domneasca, Biserica "Sf. Dumitru" 1708, Biserica "Sf. Spiridon" 1784, Traian Savulescu (biolog) casa memoriala

30

12. Berca sat Paclele - Subcarpatii Buzaului - Mv. Paclele Rezervatie geologica "vulcani noroiosi - 5ha, Gardurarita-planta, tufa ramificatamonument al naturii 13. Berca sat Berca - Subcarpatii Buzaului - Valea Buzaului Mv. Paclele/raul Buzau la confluenta cu raurile Muratoarea Paclei si Saratel Manastirea "Berca" 1694 Biserica "Sf. Voievozi" ctitorita de Mihalcea Candescu, Vulcanii noroiosi "Paclele mici" 14. Bisoca - Subcarpatii Vrancei Dl. Bisoca/raul Jgheab - Limpedea (lac) - Negru (lac) - Culmea Buzaului, Platoul Meledic, Manastirea "Poiana Marului" (F/M) 1730 cu biserica din lemn (refacuta) "Duminica Tuturor Sfintilor" 1810 si Icoana Maicii Domnului taiata pe frunte (manastirea se afla intre jud. Buzau si jud. Vrancea), Padurea Lacurile Bisoca (rezervatie de Pin silvestru) - sare 15. Cislau Subcarpatii Buzaului Valea Buzaului - Dealuri Cornatel, Blidisel, Ciolanu/raul Buzau la confluenta cu raul Basca Chiojdului Schitul Carnu, herghelie, pastravarie 16. Lopatari sat Terca - Subcarpatii Buzaului Mv. Culmea Ivanetu Dealuri Bocu, Pitigoiu, Glodu, Bisocii/raul Slanic - "Focul viu" rezervatie naturala fenomen geologic, chihlimbar 17. Magura sat Magura - Subcarpatii Buzaului - Valea Buzaului Dl. Ciolanu, Cerbului - Manastirea "Ciolanu" 1580 Icoane pictate de Gh. Tattarescu, Muzeul Crucii (Manastirea se afla intre com. Tisau sat Hales si com. Magura), Tabara de sculptura 18. Merei sat Sarata Monteoru - Campia Sarata dealuri Istrita, Cetatuia, Muratoarea/la izvorul raului Sarata, pe valea raului Valea Rea si Sarata Monteoru - balneo-ape minerale, namol mineral indicate in cura naturista, afectiuni reumatologice, cardiovasculare, ginecologice, poliomielita, bioclimat de crutare, Merei-complex arheologic, Baile, Cazinoul Monteoru, Mina de petrol, Strand cu apa sarata, Parcul Monteoru, drumetii: Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici, Manastirea "Ciolanu", Magura, Valea Superioara a raului Buzau 19. Pietroasele sat Pietroasele Deal Istrita/raul Pietroasa - Tezaurul "Closca cu puii de aur" 375 d.Hr/punctul Malul Sapat , viticultura Tamaioasa romaneasca31

3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii Unitati de cazare Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, la 31 iulie 2004 Judeul Buzu 2004 Total 30 Hoteluri i moteluri 13 Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri i uniti tip csut Vile turistice i 1 bungalouri Tabere de elevi i 3 precolari Pensiuni turistice 2 urbane Sate de vacan Pensiuni turistice 11 rurale Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice Spaii de cazare pe nave Tabel nr. 5 2005 59 19 12 1 1 5 2 17 2 2006 95 27 1 15 3 1 5 7 30 6 -

Sursa: www.buzau.insse.ro, Hotararea privind aprobarea Statutului judeului Buzu - form actualizat (27 iulie 2005) Din datele din tabel se observa ca numarul unitatilor de cazare, creste de la un an la altul, aproape dublandu-se, in mos special numarul pensiunilor si al hotelurilor.

32

UNITILE DE CAZARE TURISTIC DIN JUDEUL BUZU EXISTENTE IN 2005 Nr. Tipul crt. unitii deDenumire cazare 1. Hotel Pietroasa Adresa Buzu, Piaa Daciei Categoria Dotri ** Capacitate de cazare restaurant, sal180 de conferine, agenie de turism restaurant, sal90 de conferine restaurant, bar,60 teras, sal de conferine bar, cofetrie,70locuri/29 teras camere restaurant, 50 braserie, teras, bar restaurant, bar,40 teras, piscin, saun, bowling, sal sport, sal de conferine restaurant, sal165 Telefon

0238/710942

2. 3.

Hotel Hotel

Crng Sport B90

Buzu, Bd. Spiru Haret 6

**

0238/710540 0238/717314

Buzu, str. Mesteacnului,** nr.1 Buzu, Bd. Blcescu, nr. 2 Nicolae*

4.

Hotel

Coroana

0238/710084

5.

Hotel

Bucegi

Buzu, Bd. Grii, nr. 47

*

0238/710113

6.

Hotel

McPietroasa Sat Hale,com. Tisu

****

0238/590467

7.

Hotel

Ceres

staiunea Srata Monteoru,**

0238/451076

33

com. Merei

8.

Hotel

Monteoru

staiunea Srata Monteoru,** com. Merei

9.

Hotel

10. Hotel 11. Hotel 12. Hotel 13. Hotel 14. Hotel 15. Motel

Mina Petrol Corso Nehoiu Auronini Ciuhoiu Vila Siriu 2D

destaiunea Srata Monteoru,* com. Merei Buzu, str.Cuza-Vod,** nr.43 oraul Nehoiu,* str.Ardealului Buzu, str. Col. Buzoianu nr. 125 Staiunea Srata-Monteoru, com. Merei Siriu, str. Principal * com. Cislu

de conferine, saun, baz de tratament restaurant, 64 teren de sport, baz de tratament restaurant, bar 40 restaurant 26

0238/451110

0238/451002

restaurant, 62 braserie, teras 20

0238/554288

16. Motel 17. Motel

Poienia Hanul Ciuta

Mun. Rmnicu-Srat Com.Mgura

3 margarete restaurant, teras, discotec, benzinrie Sal conferine 2 margarete restaurant, teras

32 locuri/16 camere camere cu 2 paturi, apartamente de40 camere i0238/563675 2 apartamente 35 camere tip0724120334 garsonier i 4 apartamente

34

18. Motel

Millenium

Com. Mrcineni

**

19. Motel 20. Pensiune 21. Pensiune 22. Pensiune

Ovidiu Varlaam Lezeu Nica

Sat Cldruanca, com.* Glodeanu-Srat Sat Varlaam, com. Gura-3 Teghii Com. Chiojdu 2 Com. Coli 2

23. Pensiune

Casa Vnca

oraul Ptrlagele

2

24. Pensiune 25. Pensiune 26. Pensiune 27. Pensiune 28. Pensiune

Runcosu Sperana CostinMeledic Gabriela Casa cu Tei

Com. Bozioru Sat Plecoi, com. Berca Sat Meledic, Mnzleti Com. Vintil-Vod Srata-Monteoru, Merei Srata-Monteoru, Merei

2 2

com.2 2 com.2

Restaurant, 30 locuri 0238724933 piscin, teren de minifotbal 14 locuri/8 camere margarete restaurant, bar 40 locuri/140238/542913 camere margarete restaurant, 12 locuri/60238/590890 teras camere margarete 15 locuri n0238/522555 camere tip garsonier margarete restaurant 25 locuri/90238/550080 categoria I garsoniere i 3 apartamente margarete restaurant, 30 locuri/150238/523153 teras garsoniere margarete 9 locuri/40238/526575 camere margarete restaurant 30 locuri/18 camere margarete teras, bar 14 locuri/60238/529234 camere margarete restaurant, 42 locuri/210238/451255 teras, bar camere 30 locuri/150238/451029 camere

29. Pensiune

Caprice

com.2 margarete restaurant, piscin

35

30. Pensiune

2 margarete buctrie, 60 locuri 0238/513433 teras, foior, pstrvrie, piscin 31. Pensiune Melania Com. Chiojdu, nr. 311 2 margarete 20 locuri/60238/599700 camere 32. Pensiune Frsinet Sat Frsinet, com. Calvini 2 margarete 12 locuri/60238/523562 camere 33. Pensiune Olga com. Merei, Srata-4 margarete Monteoru, nr.30 34. Pensiune Monteoru Staiunea Srata Monteoru,1 margaret com. Merei 35. Pensiune Marin IuliuStaiunea Srata Monteoru,2 margarete Trandafir com. Merei 36. Pensiune B&S Petrol Buzu, str. Col. Buzoianu1 margaret nr. 125 37. Pensiune Hanul Neptun Com. Pota Clnu restaurant 20 locuri/10 camere 38. Pensiune Campus Sf.Com. Bisoca 1 margaret sal de mese,60 locuri n Sava club, bisericu camere cu grup sanitar comun 39. Camping Adventura Staiunea Srata Monteoru,** 50 locuri/25 com. Merei csue, 24 parcele de campare 40. Bungalow America Com. Merei * Bufet, bar 41. Popas Terasa Com. Merei ** restaurant

14 Scaune -Com. Siriu Caoca

36

turistic Popas turistic 42. caban 43. caban 44. caban 45. caban 46. caban 47. caban 48. 49. 50. 51. caban caban caban caban

buzoian Fantezia LandCom. Merei Pruncea Nehoiu Coceanu Bechet Pltini

*

Bar

52. caban 53. caban

Lacul Vulturilor Prigonu Com. Vipereti Com. Mgura Casa deCom. vntoare i pescuit Luciu Rueu Com. Crngu Ursului

Com. Siriu I Ora Nehoiu I Com. Siriu (Munii PoduII Calului) Com. Bisoca (Muntele Furu)II Com. Siriu (Munii PoduIII Calului) Com. Siriu (Munii Siriului) III Siriu (Munii Siriului) III Vipereti I I Luciu I

12 locuri/6 csue 15 locuri 15 locuri 15 locuri 10 locuri 10 locuri 10 locuri 10 12 10 20 locuri locuri locuri locuri

Rueu

II III

12 locuri 10 locuri Tabel nr. 6

Sursa: Hotararea privind aprobarea Statutului judeului Buzu - form actualizat (27 iulie 2005)

37

38

Capacitatea i activitatea de cazare turistic Indicii de utilizare n Sosi nnop net a Existe funciu Jude / ri tri capacit nt ne Anii (mii) (mii) ii (locuri (mii n ) locurifunciun zile) e (%) Buzu 132, 1990 2851 608,5 387,5 63,7 7 1995 2540 673,4 80,2 213,3 31,7 2000 2750 751,2 48,6 145,0 19,3 2001 2596 689,5 48,2 130,3 18,9 2002 2538 682,2 50,2 128,6 18,8 2003 2653 631,4 61,3 169,7 26,9 2004 1788 625,7 68,2 163,0 26,0 Tabel nr. 7 Sursa: www.buzau.insse.ro Se constata o evolutie descendenta a numarului locurilor de cazare, ca si in cazul numarului de sosiri si innoptari in perioada 1990-2000, dupa care in intervalul 2000-2004 numarul locurilor de cazare este constant, pe cand numarului sosirilor si innoptarilor creste. Caracteristici functional comerciale ale principalelor unitati de alimentatie Acestea se refera la facilitatile de alimentatie si catering pentru servirea mesei turistilor pe durata sejurulu lor. Restauratul este localul public care imbina activitatea de productie cu cea de servire, punand la dispozitie clientilor o gama deversificata de preparate culinare, produse de cofetarie patiserie, bauturi etc. Capacitate de cazare

39

Casa IspasDescriere: Restaurant. Adresa: Strada Victoriei 4, Buzau, judetul Buzau Telefoane: 0722-784.205

Complex Ralex MereiDescriere: Restaurant. Gradina zoologica. Adresa: DN 1 B, Merei, judetul Buzau Telefoane: 0726-287.227

Cridava Comex SRL PotarnichestiDescriere: Restaurant. Adresa: Sat Potarnichesti, Posta Calnau, judetul Buzau Telefoane: 0238-545.748

Gali'92 SRLDescriere: Restaurant. Adresa: Strada Victoriei 7, Buzau, judetul Buzau Telefoane: 0238-711.510

Hanul Vanatorilor UlmeniDescriere: Han. Restaurant. Adresa: DN 1B, Ulmeni, judetul Buzau Telefoane: 0238-513.221

Maho BuzauDescriere: Restaurant. Adresa: Bulevardul Garii 7, Buzau, judetul Buzau Telefoane: 0238-711.072 Meridian Mi '92 SRL Buzau Descriere: Restaurant. Adresa: Strada Lt.I.Godeanu 5, Buzau, judetul Buzau Telefoane: 0238-446.731

Niscriss Bar de Zi BuzauDescriere: Restaurant. Adresa: Bulevardul N.Balcescu 38, Buzau, judetul Buzau Telefoane: 0238-723.041

Pietroasa SA BuzauDescriere: Hotel. Servicii de cazare. Restaurant. Adresa: Piata Daciei 1, Buzau, judetul Buzau

40

Telefoane: 0238-445.610 Website: www.hotelpietroasa.ro

Restaurant Bucegi BuzauDescriere: Restaurant. Adresa: Bulevardul Garii 47, Buzau, judetul Buzau Telefoane: 0238-427.699

Restaurant Corso BuzauDescriere: Restaurant. Adresa: Strada Cuza Voda 43-45, Buzau, judetul Buzau Telefoane: 0238-727.399

Restaurant Cosmo 2001 Posta CalnauDescriere: Restaurant. Adresa: DN 2 E 85, Posta Calnau, judetul Buzau Telefoane: 0238-521.715

Restaurant Gety Com BuzauDescriere: Restaurant. Adresa: Bulevardul Unirii Bl.E1 E2, Buzau, judetul Buzau Telefoane: 0238-712.380

Restaurant MaguraDescriere: Adresa: Telefoane: Website: Restaurant. Popas turistic. Sos.Brasovului 20, Magura, judetul Buzau 0238-510.411 www.restaurant- magura.ro

Restaurant Micro XIV BuzauDescriere: Restaurant. Adresa: Strada Stadionului, Buzau, judetul Buzau Telefoane: 0238-421.717

Restaurant Milenium MaracineniDescriere: Restaurant. Adresa: DN 2, E 85 km 110+300 m, judetul Buzau Telefoane: 0238-724.933

Restaurant Pik-Nik BuzauDescriere: Restaurant. Adresa: Strada Victoriei 7, Buzau, judetul Buzau Telefoane: 0238-711.510

Restaurant Pompigas SahateniDescriere: Restaurant. Adresa: Sahateni DN 1 B, Sahateni, judetul Buzau Telefoane: 0742-892.596 41

Restaurant Roata Norocului PatarlageleDescriere: Restaurant. Adresa: Patarlagele, 127430., judetul Buzau Telefoane: 0722-504.245

Restaurant Rosu si Albastru BuzauDescriere: Restaurant. Adresa: Strada Sculpturii 1, Buzau, judetul Buzau Telefoane: 0745-258.975 Restaurant Spot Ramnicu Sarat Descriere: Restaurant. Adresa: DN 2, E 85 km 148+150, judetul Buzau Telefoane: 0238-567.044

Unitati de agrement Cuprind terenuri si sali de sport, stadioane, hipodromuri, piscine in aer liber sau acoperite-incalzite, patinoare, partii de schi, Sali de jocuri mecanice, popicarii, terenuri de tenis, parcuri de distractie, terenuri de joaca pentru copii, discoteci, cluburi, pub-uri care asigura turistilor si localnicilor posibilitatea de petrecere a timpului liber intr-o midalitatea cat mai placuta. Srata Monteoru, staiune balneoclimateric (la 18 km de Buzu, la 86 m altitudine), nconjurat de dealuri mpdurite i terase pe care se cultiv via de vie, ce se bucur de un climat moderat, vara numrul zilelor nsorite fiind mai mare, iar precipitaiile reduse. Cile de acces sunt rutiere - DN 1B cu deviere 10 km de la popasul turistic Merei, feroviare gara Buzu. Balta Alb, staiune balneoclimateric (la 30 m altitudine), pe malul lacului Balta Alb, (la 20 km de Rmnicu Srat i la 56 km de Buzu). Alte staiuni: Fici, staiune balneoclimateric la 49 km de Buzu, Siriu Bi (la 508 m altitudine, la 82 km de Buzu). Stadionul Gloria-Acest stadion a existat, sub diferite aspecte, inca din 1909, find folosit mai mult pentru atletism. Insa odata cu cresterea popularitatii fotbalului, acesta a inceput sa se schimbe, ajungand unul din cele mai frumoase din tara in perioada in care Gloria promova pentru prima data in Divizia A. Cu timpul s-a degradat, dar promovarea nesperata a echipei buzoiene dupa 20 de ani in Liga I i-a adus o noua fata. S-a lucrat incontinuu pentru ca la ora primului meci din prima liga, dupa 2 decenii, Gloria sa poata evolua pe el.

42

Strandul din Buzau, din Parcul Tineretului,cuprinde doua bazine de inot, bancutelor si spatii comerciale. Strandul a devenit de fapt un club de petrecere a timpului liber, unde poti inota, juca tenis cu piciorul sau doar sa stai la o terasa. In jurul bazinelor este nisip fin, terenurile pentru tenis de camp, fotbal si baschet au fost refacute si revazute cu instalatie de iluminat nocturn, iar mobilierul pentru sah si table a fost inlocuit in ultimii ani. Baza de agrement se intinde pe o suprafata de 3 hectare, in interiorul unui parc de la marginea orasului, iar de anul viitor se va extinde cu inca 5000 de metri patrati, teren necesar amenajarii unei piste de ATV-uri si motoscutere. Primul teatru din Buzu, teatrul "George Ciprian" s-a nfiinat n 1996, prin eforturile lui Paul Ioachim, care a fost i director al teatrului, pn la moartea sa n 2002. Teatrul este teatru de proiecte, neavnd o trup proprie. Din 2003, anual, la Buzu se desfoar festivalul de teatru "Gala noilor generaii - Capul de Regizor", un festival structurat pe cinci seciuni i conceput pentru promovarea tinerilor regizori. Unitati de tratament Datorita izvoarelor minerale cu sarate, iodurate, calcice si sulfuroase, statiunile din judetul Buzau sunt cautate de persoane care sufera de afectiunile aparatului locomotor, afectiunile ginecologice si hepato-biliare, in special cela mai in varsta. Sarata Monteoru Sarata Monteoru este o statiune balneoclimaterica (la 18 km de Buzau, la 86 m altitudine), nconjurata de dealuri mpadurite si terase pe care se cultiva vita de vie, ce se bucura de un climat moderat, vara numarul zilelor nsorite fiind mai mare, iar precipitatiile reduse. Factorii terapeutici naturali sunt reprezentai de izvoare cu ape minerale srate, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare total de 188-513 la mie, nmolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase, climatul de cruare. Rezultate remarcabile sunt obinute n special la tratarea afeciunilor aparatului locomotor (reumatismale degenerative, abarticulare, posttraumatice), afeciunilor ginecologice, gastrointestinale i hepato-biliare. Caile de acces sunt: rutiere-DN 1B cu deviere 10 km de la popasul turistic Merei, feroviare-gara Buzau.

43

Scurt istoric Asezare straveche, Sarata Monteoru este pentru prima data atestata documentar intr-un document emis de domnul Tarii Romanesti din perioada 1482-1496. Tinut de legenda si refugiu pentru bierimea acelor timpuri, sarata Monteoru castiga in renume si dezvoltare prin nenumaratele incursiuni ale familiilor Cantacuzino, Marghiloman, Brancoveanu. Comerciantul Grec grigore Monteoru ridica localitatea la rang de statiune balneoclimaterica. In 1890, sfatuit de Dr.Guyenot, medic consultant la Aix des Bains, el incepe amenajarea unui stabiliment balnear de toata frumusetea. 1 iulie 1895 marcheaza inaugurarea oficiala a statiunii cuprinzand nenumarate hoteluri, casino, strand si locuri de tratament.

Balta Alba-statiune balneoclimaterica (la 30 m altitudine), pe malul lacului Balta Alba, (la 20 km de Rm. Sarat si la 56 km de Buzau); Fasici-statiune balneoclimaterica, (la 49 km de Buzau); Siriu Bai-(la 508 m altitudine, (la 82 km de Buzau).

4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare Numarul turistilor sositi Sosiri ale turistilor in judetul Buzau in perioada 2002-2006 2002 50192 46000 2003 61304 55942 2004 68224 62341 2005 63226 57818 2006 62335 57524 4811 Tabel nr. 8

Total Romani Staini

Sursa: www.statistici.insse.ro Se observa ca numarul de sosiri creste vertiginos pana in anul 2004, dupa care inregistreaza o scadere lenta. De remarcat este numarul sosirilor turistilor straini care este foarte mic.

44

Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiune de cazare turistica in anul 2006 Tipul structurii de primire Hotel Motel Vila turistica Bungalou Camping Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Total Total sosiri 39973 7885 724 548 22 4249 2023 6900 62324 Romani 35500 7678 724 548 22 4249 1993 6799 57513 Straini 4473 207 30 101 4811 Tabel nr.9

Sursa: www.statistici.insse.ro Se inregistreaza un numar mic de sosiri de turisti straini in comparatie cu numarului turistilor romani, in vile turistice, bungalouri, campinguri si tabere de elevi si scolari acesta fiind egal cu 0.

45

Numarul innoptarilor inregistrate in unitatile de cazare existente

Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistica cu functie de cazare turistica, pe tipuri de structuri in judetul Buzau, in perioada Tipul structurii de primire Hotel Motel Vila turistica Bungalou Camping Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Total Total sosiri 12637110675 1855 550 44 11463 4147 10294

Romani115622 10361 1855 550 44 11463 4061 10090

Straini10749 314

86 204

165399

154046

11353 Tabel nr. 10

Sursa: www.statistici.insse.ro Din tabelul de mai sus putem observa ca hotelul se afla in topul unitatilor de cazare preferate atat de turistii romani cat si de cei straini in cadrul judetului Buzau. Se pare ca turistii straini apeleaza la structurile de primire turistica mai scumpe, preferad confortul.

46

5. Propuneri de valorificare Judetul Buzau este o zona putin cunoscuta turistic, dar care aduna toate formele de relief ale Romaniei, de la campie la dealuri, portiuni desertice, munti, lacuri dulci si sarate. Din pacate, singura atractie de notorietate o reprezinta Vulcanii Noroiosi, adevarata valoare a arealului fiind mult mai mare. Misterele Subcarpatilor de Curbura sunt incitante, lantul muntos de sare de la Manzalesti, pestera de sare de la Meledic, focul viu de la Lopatari, muzeul chihlimbarului de la Colti, locuintele rupestre din aceeasi zona reprezentand doar cateva trasee care pot fi valorificate turistic. Candva Buzaul era una dintre optiunile principale pentru legatura intre Ardeal si Valahia si chiar Moldova. Erau secolele evului mediu tarziu cand trecatorile peste Carpati era folosite cu aceeasi frecventa si cu aceleasi inconveniente. Deschiderea unor drumuri majore peste Carpati, cum ar fi Sinaia Brasov sau Cozia Sibiu a determinat scaderea dramatica a importantei celorlaltora. Desi un drum relativ modern leaga inca Valea Buzaului de Secuime, zona Buzaului este un punct important doar pe rutele care leaga Bucurestiul de Moldova. Soseaua, una dintre cele mai bune din Romania, trece insa doar prin zona de campie a judetului, nimic spectaculos. Pentru cei mai multi dintre calatorii care trec prin regiune, Buzaul poate fi cel mult un picnic la marginea drumului. O cafea, un fast food si din nou in masina!La doua ore distanta de Bucuresti, Buzaul este o zona virgina din punct de vedere turistic. Muntii, care se vad din sosea, dar doar de la distanta, sunt arealul cel mai interesant al judetului. Spre Siret si Nehoiu, spre Penteleu si muntii curburii, Buzaul ascunde peisaje de mare valoare si obiective turistice neexploatate sau deservite de baze turistice subdezvoltate si invechite. Inca din a doua jumatate a secolului XIX, fondul forestier a inceput sa fie intens exploatat, mai ales in urma aparitiei primelor unitati industriale de prelucrare a lemnului, reprezentate prin fabricile de cherestea de la Comandau.Manifestand cinditii de accentuata instabilitate endogena si exogena, construirea unor baraje pentru lacuri de acumulare necesita masuri speciale de rezistenta si de amenajare a bazinelor aferente. Cel mai mare lac in constructie este cel de la Siriu, pe valea Buzaului. Pe Basca Mare vor fi amplasate alte doua acumulari : lacul Ciresu si lacul Surduc.Muntii Buzaului prezinta numeroase peisaje putin influentate de om. In prezent, exista trei rezervatii naturale, in care sunt ocrotite paduri seculare, anumite specii de plante rare, pe cale de disparitie sau forme de relief interesante. Sub culmea Vaforita, in Muntii Penteleu, este localizata rezervatia forestiera47

Milea-Vaforita, in care se pastreaza o portiune de codru secular de molid, brad, fag, cu toate asociatiile vegetale bine conservate. In etajul subalpin este localizata rezervatia Poienile cu narcise din Penteleu. In valea Bascai Rozilei este ocrotit un martor de eroziune alcatuit sin gresii paleogene, cunoscut sub denumirea de Stanca Burduloaica sau Stanca lui Persescu. La mijlocul secolului XIX, pe aceasta stanca de la Gura Teghii a fost construit un pavilion pentru odihna si recreere. In perspectiva valorificarii turistice a Muntilor Buzaului, localitatea Gura Teghii ar putea sa-si recastige renumele prin reintroducerea ei in circuitul turistic. Ar trebui avut aici in vedere toate masivele muntoase ce compun Muntii Buzaului : Muntii Penteleu, Culmea Ivanetu, Culmea Podu Calului, Muntii Siriu, Muntii Tataru, Muntii Zmeuret-Muntioru, Muntii Intorsurii, Depresiunea Comandau,Depresiunea Intorsurii Buzaului si Valea transversala a Buzaului. Singura activitate turistica desfasurata cu regularitate in Muntii Buzaului este cea legata de vanatoare, turismul cinegetic in aceasta zona fiind atestat inca din Pseudokinegetikos. Domeniile ample, cu peisaje de o mare prospetime si spectaculozitate, cu numeroase specii de vanat si cu efective multumitoare, au fost apreciate de Ceausescu, care a construit mai multe cabane de vanatoare, aflate in posesia Regiei nationale a padurilor si integrate intr-un circuit turistic destinat VIP-urilor si turistilor straini.

48

BIBLIOGRAFIE1. Neacsu Nicolae, Andeea Baltaretu -Economia TurismuluiEditura Uranus, Bucuresti, 2005 2. Baciucu Lazar, Valentin Georgian, Pitu Aurelian Ghid turistic al judetului Buzau- Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978 3. Gh. Posea, M. Ielenicz Judetul Buzau Editura Academiei Romane, Bucuresti, 19714. Hotararea privind aprobarea Statutului judeului Buzu - form actualizat (27 iulie 2005)

5. www.ghidulturistic.ro 6. www.buzau.insse.ro 7. www.insse.ro 8. www.ghidulturistic.ro 9. www.prefecturabuzau.ro 10. www.cjbuzau.ro 11. www.biblioteca.ase.ro 12. www.e-calauza.ro 13. www.util21.ro

49