Vecernia Bobotezei, joi 5 ianuarie 2017, h 18:00.

Utrenie și Sf. Liturghie, viner i 6 ianuarie 2017, h 8:30 (Botezul Domnului).

Slujba de sfințire a apei mari, 6 ianuarie 2017, h 12:00.

Utrenie și Sf. Liturghie, sâmbătă 7 ianuarie 2017, h 8:30 (Soborul Sf. Ioan

Botezătorul).

Parohia Ortodoxă Română „Zămislirea Maicii Domnului”

LA RUSTICA – ROMA, Largo Augusto Corelli, nr. 9

Pr. Ilie Ursachi, Tel. 3207037955

www.zamislireamaiciidomnului.it

Programul sfintelor slujbe:

Săptămâna a XXIX-a după Rusalii:

Duminică: II Tim 4, 5-8; Mc 1, 1-8 - Sf. Ierarh Vasile cel Mare.

Luni: Evr 3, 5-11, 17-19; Lc 20, 27-44 - Sf. Ier. Silvestru, episcop al Romei.

Marţi: Evr 4, 1-13; Lc 21, 12-19 - Sf. Proroc Maleahi; Sf. Mc. Gordie.

Miercuri: Evr 5, 11-14; 6, 1-8; Lc 21, 5-8, 10-11, 20-24 - Sf. Cuv. Teoctist.

Joi: I Co 9, 19-27; Lc 3, 1-18 - Sf. Sf. Mc. Teopempt și Sf. Mc. Teona.

Vineri: Tit 2, 11-14; 3, 47; Mt 3, 13-17 - Botezul Domnului.

Sâmbătă: FA 19, 1-8; In 1, 29-34 - Sf. Proroc Ioan Botezătorul.

Program de citire zilnică a Sfintei Scripturi şi a vieţii Sfinţilor

Sf. Proroc Ioan Botezătorul În fiecare an, pe data de 7 ianuarie prăznuim Soborul Sf Ioan Botezătorul.

Sf. Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini. Fiul Elisabetei și al preotului Zaharia este cunoscut sub denumirea de "Înaintemergătorul", pentru că a anunțat venirea lui Hristos. Zaharia era preot al Legii Vechi, din neamul lui Abia, iar soția lui era din neamul lui Aaron și erau rude cu

Sfinții Părinți Ioachim și Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naște un fiu la bătrânețe și se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut. Prorocul Maleahi îl vestește ca fiind "Îngerul Domnului" care avea să-I pregătească calea. El este ultimul din prorocii Vechiului Testament, care face legătura cu Noul Testament. Și-a început activitatea în anul 26 d.Hr. (primul an al guvernării lui Pilat din Pont).

BINECUVÂNTAREA CASELOR DE BOBOTEAZĂ

Între 2 și 8 ianuarie 2017 părintele paroh va merge cu Ajunul Bobotezei (binecuvântarea caselor de Bobotează). Cine dorește ca să vină preotul cu binevântarea casei și nu a lăsat încă datele necesare poate să trimită mesaj la nr. de tel. 3207037955 cu numele, prenumele, adresa, zona, nr. de telefon.

D Episcopia Ortodoxă Română a Italiei

PAROHIA ,,ZĂMISLIREA MAICII DOMNULUI”

ROMA - LA RUSTICA, L-go Augusto Corelli, nr. 9

An X, Nr. 1 (1 ianuarie 2017)

Duminica dinaintea Botezului Domnului

(Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului) Marcu 1, 1-8

nceputul Evangheliei

lui Iisus Hristos, Fiul

lui Dumnezeu.

Precum s-a scris în

prooroci: iată, Eu

trimit pe îngerul Meu

înaintea feţei Tale,

care va pregăti calea

Ta înaintea Ta.

Glasul celui ce strigă în pustie:

pregătiţi calea Domnului, drepte

faceţi cărările Sale. Aşa s-a

arătat Ioan, botezând în pustie şi

propovăduind botezul pocăinţei,

spre iertarea păcatelor. Şi

mergea la el tot ţinutul Iudeii şi

toţi cei din Ierusalim şi se

botezau de către el, în râul

Iordanului, mărturisindu-şi

păcatele lor. Şi era Ioan

îmbrăcat în haine de păr de

cămilă, avea brâu de curea

împrejurul mijlocului lui şi

mânca lăcuste şi miere sălbatică.

El propovăduia, zicând: vine

după mine Cel care este mai tare

decât mine, Căruia nu sunt

vrednic să mă plec şi să-I dezleg

cureaua încălţămintelor. Eu

v-am botezat pe voi cu apă, dar

Acela vă va boteza cu Duhul

Sfânt.

Fiule Timotei, fii treaz în toate,

suferă răul, fă lucru de evanghelist,

slujba ta fă-o deplin! Că eu

de-acum mă jertfesc şi vremea

despărţirii mele s-a apropiat.

Lupta cea bună m-am luptat,

călătoria am săvârşit, credinţa am

păzit. De acum mi s-a gătit cununa

dreptăţii, pe care Domnul îmi va

da-o în ziua aceea, El, Dreptul

Judecător, şi nu numai mie, ci şi

tuturor celor ce au iubit arătarea

Lui.

Apostol: II Timotei 4, 5-8

Viața creștinului trebuie să fie încadrată în ritmul liturgic al vieții Bisericii, în sensul în care viața liturgică a Bisericii are menirea de a structura întreaga existență a creștinului, transformând-o într-o viață îmbisericită, închinată lui Hristos. Din această perspectivă, toate evenimentele mântuitoare din viața lui Hristos devin evenimente pe care Biserica le actualizează în viața ei liturgică, așa încât creștinii care participă la slujbele Bisericii devin martori direcți la istoria sfântă a mântuirii omului și a lumii.

Perioada liturgică pe care tocmai o traversăm este una cu totul specială, în sensul în care în vremea aceasta Biserica desfășoară printre creștini bucuria coborârii în lume a Fiului lui Dumnezeu Întrupat pentru noi și pentru a noastră mântuire și a începutului lucrării Lui mântuitoare în lume. Așadar, întreaga perioadă liturgică cuprinsă între Crăciun și Bobotează este caracterizată de bucuria faptului că „ni s-a născut Mântuitor”. Bucuria mântuirii întregului neam omenesc prin coborârea în lume a Mântuitorului Iisus Hristos se exprimă în întreg parcursul perioadei liturgice dintre praznicul Naşterii Domnului şi cel al Botezului Său în râul Iordanului. Fiind unul dintre praznicele împărăteşti centrale din cursul anului liturgic, sărbătoarea Naşterii Domnului are două duminici premergătoare praznicului, denumite Duminica Sfinţilor Strămoși după trup ai Domnului, urmată de Duminica Sfinților Părinți după trup ai Mântuitorului. Duminica aceasta din urmă cade întotdeauna după data de 20 decembrie, zi în care Biserica începe Înainteprăznuirea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos. În Ajunul praznicului Naşterii Domnului se săvârşesc Ceasurile Împărăteşti ale Naşterii, numite aşa din pricina faptului că în vechime la această slujbă participau la Bizanţ împăraţii Constantinopolului cu toată suita și curtea, iar în Țările Române, domnitorii și voievozii, cu toți boierii și demnitarii, dar în primul rând datorită faptului că acestea sunt ceasurile privegherii creștinilor întru așteptarea coborârii în lume a Împăratului întregii zidiri, Mântuitorul Iisus Hristos. Ceasurile Împărătești sunt urmate de săvârșirea

Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, împreunată în prima ei parte cu Vecernia praznicului Nașterii. După Litia praznicului se face dezlegare la vin și untdelemn. Postul acesta aspru din ajun se explică prin aceea că în vechime, în această zi dinaintea Crăciunului, avea loc botezul catehumenilor, adică al celor care s-au pregătit în mod special în întreaga perioadă a postului dinaintea Crăciunului pentru evenimentul încreștinării lor. De aceea, în ajun, întreaga biserică, atât cei botezați, cât și cei care așteptau primirea botezului posteau, ca ultimă pregătire pentru acest eveniment sfânt.

În ziua cea dintâi a praznicului, înaintea împărtășirii credincioșilor se citește de către preot din Molitfelnic Rugăciunea la împărtășirea credincioșilor în ziua Nașterii Domnului, o rugăciune în care se cere lui Dumnezeu iertarea păcatelor și primirea jertfei postului din partea credincioșilor Bisericii, în vederea împărtășirii acestora cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos. De altfel, postul de 40 de zile al Crăciunului se dezleagă tocmai prin împărtășirea credincioșilor în ziua praznicului, după care la masă se dezleagă la toate bucatele de dulce, în orice zi ar cădea praznicul, chiar și în zilele de miercuri sau vineri. Această dezlegare la toate bucatele este expresia bucuriei care învăluie lumea, până și în cele materiale, bucuria praznicului simțindu-se și în cele trupești. Praznicul Nașterii Domnului îşi are odovania, adică se sfârşeşte în 31 decembrie, ultima zi a anului calendaristic.

În prima zi a anului calendaristic, adică în 1 ianuarie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Tăierea-împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos, adică evenimentul care a avut loc în viaţa Mântuitorului la 8 zile de la naşterea Sa, când Acesta, după obiceiul Legii Vechi, a fost adus la Templu pentru a fi tăiat împrejur, aşa cum se întâmpla după prescripţia Legii date de Dumnezeu lui Moise cu toţi cei de parte bărbătească. Tot în această zi Biserica îl prăznuieşte pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, în ziua trecerii lui la cele veşnice, adică a trecerii lui în rândul sfinţilor lui Dumnezeu. Fiind şi ziua Anului Nou calendaristic, Biserica

săvârşeşte în această zi slujba de Te Deum, adică de mulţumire şi de cerere pentru toate binefacerile primite de la Dânsul în anul ce a trecut, cerându-i Acestuia să reverse peste noi binecuvântările Sale şi în noul an ce a venit. În sensul acesta, la miezul nopţii sau la cumpăna dintre ani se săvârşeşte în toate bisericile slujba de Priveghere, constând din Acatistul Mântuitorului Hristos, cu rugăciuni speciale aşezate la sfârşitul său pentru Anul Nou ce a sosit.

Praznicul Tăierii-împrejur a Domnului îşi are odovania sau sfârşitul în după-amiaza zilei de 1 ianuarie, când odată cu slujba Vecerniei din seara a c e s t e i z i l e î n c epe Înainteprăznuirea Botezului Domnului. Prima duminică din noul an poartă numele de Duminica dinaintea Botezului Domnului, fiind o duminică pregăti toare pentru acest luminat praznic. În întreaga perioadă liturgică dintre praznicul Naşterii şi Ajunul Botezului Domnului, în zilele de miercuri şi vineri din acest interval nu se posteşte, ci este dezlegare la toate bucatele, ca expresie a aceleiaşi bucurii sfinte care învăluie întreaga făptură cu prilejul acestor mari praznice. În Ajunul praznicului Botezului Domnului, adică în 5 ianuarie, se săvârşesc Ceasurile Împărăteşti ale Botezului. După slujba Ceasurilor Împărăteşti se săvârşeşte Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, împreunată cu prima parte a Vecerniei praznicului. În vechime, această Liturghie se săvârşea la vremea după-amiezii, de aceea este împreunată cu prima parte a Vecerniei. După Liturghia Sfântului Vasile se săvârşeşte în biserică slujba Sfinţirii celei mari a apei, apă sfinţită cu care preoţii trec pe la casele creştinilor pentru a le binecuvânta şi sfinţi, cântând troparul praznicului: „În Iordan botezându-Te Tu Doamne...” Până la vremea serii creştinii ţin post aspru, adică nu consumă nici un aliment. La vremea serii se săvârşeşte slujba Pavecerniţei Mari, împreunată cu Litia praznicului, după care se dă dezlegare la untdelemn şi vin. Explicaţia acestei postiri aspre din ajunul Botezului Domnului, în orice zi a săptămânii ar cădea acesta, este aceea că, în vechime,

în această zi avea loc botezul catehumenilor, iar creştinii posteau pentru aceştia, ca Dumnezeu să-i învrednicească de haina cea neprihănită a Dumnezeiescului Botez. În ziua praznicului Botezului Domnului se s ă v â r ş e s c s l u j b a U t r e n i e i ş i Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, iar la sfârşitul acesteia, înaintea otpustului se iese în procesiune la o fântână, la o apă curgătoare sau în curtea bisericii pentru a fi săvârşită slujba Sfinţirii celei mari a apei, care se săvârşeşte doar în această zi de praznic şi în ajunul său. Această slujbă unică

este una foarte frumoasă şi veche, alcătuirea ei fiind atribuită Sfântului Sofronie, Patriarhul Ierusalimului. Creştinii iau apa sfinţită la casele lor pentru a o consuma dimineaţa pe n e m â n c a t e , s p r e binecuvântare şi sfinţire. Ziua a doua a praznicului Botezului Domnului este închinată Sfântului Ioan P r o r o c u l ş i Î n a i n t e m e r g ă t o r u l Domnului, cel din mâna

căruia a primit Mântuitorul Hristos Botezul Său în apele Iordanului. Duminica care urmează acestui praznic este cunoscută în rânduiala bisericească ca fiind Duminica după Botezul Domnului, iar odovania sau sfârşitul praznicului are loc în ziua de 14 ianuarie.

Perioada aceasta liturgică este una a bucuriei, atenţia creştinilor fiind îndreptată asupra evenimentelor sfinte din iconomia mântuirii pe care le prăznuim. Tocmai de aceea, în această perioadă liturgică este oprită prin rânduială bisericească săvârşirea nunţilor, pentru a nu umbri în vreun fel bucuria sfântă şi a distrage atenţia creştinilor dinspre evenimentele sfinte ale mântuirii către bucuriile lumeşti, trecătoare. Din acelaşi considerent, în toată această perioadă este oprită şi săvârşirea parastaselor sau a slujbelor de pomenire pentru cei adormiţi, pentru bucuria duhovnicească care trebuie să învăluie întreaga zidire, aceasta neputând fi umbrită prin aducerea aminte de cei plecaţi dintre noi, care ne provoacă de regulă durere şi întristare. (preluat din Ziarul Lumina)