Program Corectional Al Relatiilor Parinti-Adolescenti (1)

Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat ” Alecu Russo”, Bălți

Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte

Specialitatea Psihologie

Program

Psihocorecțional

Psihocorijarea relațiilor interfamiliale

Elaborat: Alexandru Balan,

.

Bălţi-2015

Tema:. Psihocorijarea relațiilor interfamiliale, relațiile dintre părinți și copii;

Scopul: -dezvoltarea la părinţi a abilităţilor de a interacţiona şi empatiza cu proprii copii;

Forma: terapie de grup;

Grupul: format din membrii familiei; ( de asemenea am putea lucra cu un grup omogen

de 10-12 membri, parinți-copii);

Un set de recomandări orientat spre optimizarea relaţiilor copii-părinţi

1. Intercomunicarea va fi mult mai eficientă dacă adultul va ocupa poziţia „alături de

adolescent".

2. Relaţiile de colaborare trebuie să predomine în familie, deoarece ele înlesnesc formarea

sistemului de reprezentări şi comportamentul sociocentric al părinţilor şi

al adolescenţilor. E necesar să aplicăm consecvent în activitatea şi viaţa familiei formulele

de tipul: „Noi facem", „Noi decidem", „Noi dorim", „Noi aşteptăm", „Noi realizăm", „Noi

credem", „Noi tindem", „Noi continuăm", „Noi ambii nu avem dreptate", „Noi planificăm"

etc.

3. În intensificarea autocontrolului şi combaterea fermă a emoţiilor şi sentimentelor astenice

cu caracter distructiv (în primul rînd, eliminarea sau transformarea celor mai periculoase

emoţii: invidia, răzbunarea şi gelozia) s-au dovedit a fi eficiente următoarele remedii:

a) afirmaţiile pozitive (autosugestiile) de tipul: „Eu sînt bun, calm,

obiectiv", „Eu mă respect, fiindcă nu doresc să fac nimănui nici un rău",

„Eu vreau ca toţi să fie fericiţi", „Eu sînt mărinimos", „Eu sînt atent",

„Eu sînt în stare să fac multe lucruri bune", „Consider răzbunarea

drept act impulsiv, negîndit şi nu răspund la el", „Nu sînt gelos(-oasă),

deoarece prietenul meu este generos, înţelept şi confirmă aceasta numai

prin fapte frumoase" etc.;

b) dezvoltarea capacităţii de control şi autocontrol prin însuşirea

exerciţiului „stop-acţiune", ce constă în „stoparea mintală" a lanţului de

evenimente, acţiuni în corelaţie cu sine, estimarea lor minuţioasă prin

intermediul autochestionării (adică ne punem singuri un şir de întrebări)

de tipul: „Ce faci?", „Cum faci?", „De ce?", „Faci bine?", „Eşti

satisfăcut?", „Cum reacţionează cei din jurul tău?", „Nu ţi-e ruşine

pentru vorbele sau faptele tale?", "Cum ar proceda o altă persoană în

locul tău?", „Ce simte partenerul?” etc.;

2

c) formarea capacităţii de a te privi de la o parte, „cu ochi străini", în

scopul autodeterminării în acţiuni şi comportament.

4. Însuşirea căilor psihofiziologice de canalizare a stării de tensionare afectivă prin

intermediul culturii fizice (antrenamentului fizic): alergări uşoare, plimbări, jocuri în

grup sau în perechi: ping-pong, fotbal, volei etc.

Este necesar să ştim că mişcarea, activitatea fizică nu numai că este fundamentul sănătăţii

somatice, ci şi contribuie la relaxarea emoţională. Sub influenţa exerciţiilor fizice şi mişcării

active se produce în creier o anumită cantitate de substanţă ce acţionează asupra tonusului vital,

făcîndu-ne calmi, vioi, energici, rezistenţi, şi, prin urmare, canalizîndu-ne iritarea. Totodată,

trebuie să reţinem că iritarea nu poate fi depăşită doar prin intermediul autoreglării fiziologice,

cum cred acei care îşi concentrează forţele asupra perfecţionării fizice.

5. Cultivarea sentimentului de empatie, orientat spre formarea unui climat familial

cordial, binevoitor şi stabil.

6. Studierea literaturii de specialitate pentru acumularea cunoştinţelor respective.

7. Organizarea raţională şi interesantă a vieţii de familie, ce include următoarele exigenţe

(foarte concis):

· stima şi ajutorul reciproc;

· repartizarea obligaţiunilor (ţinînd cont de starea sănătăţii, vîrstă, gen, ocupaţii,

interese şi aspiraţii ale membrilor familiei);

· organizarea sărbătorilor, călătoriilor cu familia (în sînul naturii, la teatru,

expoziţii etc.).

· relaxarea emoţională prin intermediul exteriorizării emoţiilor şi sentimentelor

stenice (zâmbet, bucurie, umor, veselie etc.) în baza procedeelor cunoscute:

glume, bancuri, scamatorii (uneori), diminuări sau exagerări intenţionate;

· formarea atitudinii pozitive faţă de viaţă.

8. Diferenţierea situaţiei de conflict, ce constă în necoordonarea sau necoincidenţa

intereselor, de conflictul propriu-zis, care conţine reproşuri, ofense, ceartă etc.

9. Cunoaşterea şi conştientizarea structurii şi mecanismului de declanşare a conflictelor.

10. De reţinut că iniţiatorul concilierii este persoana care posedă bărbăţie şi curaj şi acela la

care sistemul reprezentări sociocentrice deja funcţionează, exteriorizîndu-se într-un

comportament sociocentric, constructiv, socio-afectiv.

11. Dezvăţaţi-vă să „căutaţi" vinovatul în situaţiile dificile, de intercomunicare şi în alte

acţiuni şi evenimente familiale.

12. Concilierea poate avea loc pe două căi:

a) directă - presupune o discuţie deschisă, sinceră;

3

b) indirectă - prin utilizarea diverselor pretexte (întrebări cu caracter practic,

invitaţie).

13. De reţinut că egalitatea în familie este întotdeauna relativă, deoarece omul este o fiinţă

biopsihosocială, cu particularităţi respective, care-i centrează funcţiile şi activitatea.

Căminul familial şi colaborarea adevărată se poate realiza numai datorită eforturilor

tuturor membrilor familiei.

14. Evitarea diferitelor structuri de gîndire distorsionată, privitoare la exercitarea rolului de

părinte de tipul: „totul sau nimic", cînd lucrurile sunt văzute în categoria „alb-negru".

Dacă scopul acţiunii nu este atins în totalitate, există tendinţa de a considera acţiunea

unui eşec total.

15. Evitarea generalizărilor exagerate: tendinţa de a vedea un singur eveniment negativ ca

fiind reprezentativ pentru întreg comportamentul individului.

16. Accentuarea elementelor pozitive, evitînd subestimarea individului şi a

comportamentului acestuia.

17. Evitarea „salturilor" directe spre concluzii, evitarea interpretărilor negative, chiar dacă

nu există fapte sigure care să susţină convingător o anumită concluzie sau decizie.

18. Evitarea etichetării şi etichetării eronate, care este o formă extremă de generalizări

exagerate. În locul explicaţiei propriei erori se ataşează o etichetă negativa de tipul: „Sînt

un ratat", „Sînt un fricos", „Sînt un învins" etc.

19. Este necesar ca şi părinţii, şi adolescenţii să reţina:

· comportamentul este orientat spre un scop, este motivat şi trebuie să fie înţeles

în contextul său social;

· apartenenţa la grupurile sociale este o necesitate a individului, atît a

adolescenţilor, cît şi a părinţilor, care trebuie să fie respectată;

· adolescenţii îşi dezvoltă un plan al vieţii care ghidează deciziile lor

comportamentale şi care deseori nu corespunde cu viziunea părinţilor.

20. De reţinut: comportamentul negativ şi conflictele pot fi manipulate mai eficient discutînd

problema, ceea ce presupune familiarizarea adolescenţilor şi părinţilor cu un ansamblu de

cunoştinţe ce vizează cultura intercomunicării.

Analiza relaţiilor adolescenţi-părinţi au permis depistarea a trei aspecte importante ce trebuie

reţinute:

a) atît părinţii, cît şi adolescenţii nu posedă cultura discuţiei şi nu delimitează

hotarul dintre discuţie şi ceartă;

b) fiecare parte se consideră nevinovată în declanşarea conflictului;

4

c) la baza conflictelor familiale se observă unul şi acelaşi mecanism, pe care l-am

numit generalizarea şi reactualizarea trecutului, care nu este conştientizat la timp

de ambele părţi.

Primul aspect ne obligă să diferenţiem discuţia de ceartă.

Discuţia este un schimb reciproc constructiv de informaţii, impresii, opinii, aprecieri critice,

propuneri orientate spre realizarea unui scop.

Deci, discuţia vizează procedeele de atingere a unui scop comun pentru părinţi şi adolescenţi,

constituind un detaliu al intercomunicării. Este o modalitate eficientă de a influenţa gîndurile,

atitudinile şi conduita partenerilor.

Cearta constituie o ciocnire a scopurilor, intereselor, valorilor şi calităţilor unor persoane.

Discuţia evită aprecierile negative, pe cînd cearta presupune acuzarea, desconsiderarea şi chiar

înjosirea persoanei.

Cultivarea abilităţilor şi deprinderilor de comunicare începe în familie. Analiza unor discuţii

înregistrate ne demonstrează că schimbul reciproc de opinii şi convingeri se desfăşoară într-o

formă amabilă, chiar şi în cazul prezenţei controverselor. Cearta denotă o contestare a motivelor,

scopurilor, valorilor partenerului, în situaţiile tensionate, însoţite de izbucniri ale emoţiilor

egocentrice, oamenii îşi concentrează atenţia asupra lor, uitînd de partener. Nici părinţii şi nici

adolescenţii, în astfel de situaţii, nu fac excepţii.

În situaţiile conflictuale ambele părţi se gîndesc numai la sine, ţin cont doar de propriile

dificultăţi, nu iau în seamă starea şi emoţiile partenerului.

Adulţii (pedagogii şi părinţii) trebuie să ţină minte că forma, stilul şi conţinutul raporturilor

familiale determină formarea unor trăsături de caracter la copii.

Cercetările efectuate, sinteza observaţiilor permite să menţionăm că atît părinţii, cît şi

adolescenţii percep acut necesitatea de a cunoaşte arta comunicării, de a se antrena în dialoguri

şi discuţii.

Ambele părţi înţeleg că:

- capacitatea de a se menţine în limitele discuţiei nu poate substitui structura complexă a

culturii comunicării şi că adevărata artă psihologică a intercomunicării presupune

susţinerea partenerului în vederea respectării acestor limite;

- spiritul de observaţie, atenţia, reţinerea şi tactul reprezintă calităţile umane ce determină

eficienţa şi controlul comunicării, constituind şi baza psihoprofilaxiei conflictelor;

- este necesar de conştientizat mecanismul conflictului în scopul dirijării lui (evitării,

soluţionării şi transformării caracterului distructiv al acestuia în unul constructiv);

- simetria relaţiilor interpersonale diminuează simţitor capacitatea partenerilor de a

asculta, de a se auzi şi de a se înţelege reciproc;

5

- procedeul cedărilor se bazează pe un sistem de imagini monocentrice şi nu duce la

rezultate stabile, fiindcă partea care cedează consideră că a făcut totul pentru a evita

conflictul şi nu învaţă a înţelege partenerul, iar partea care se foloseşte de cedare se

obişnuieşte a ţine cont numai de emoţiile şi sentimentele proprii;

- relaţiile afective, mecanismul şi scenariul situaţiilor conflictuale se repetă şi se

consolidează pe parcursul anilor.

Aşadar, părinţii şi adolescenţii obţin rezultate pozitive în cultura comunicării numai dacă

înţeleg şi conştientizează necesitatea de a refuza elementele, mecanismul şi scenariul

conflictelor, de a cunoaşte şi a practica un nou stil de comunicare, bazat pe stimă reciprocă şi

empatie.

De asemenea, se propune următorul plan de activități cu părinții, care de obicei , caracterizează

relațiile lor cu copiii- preadolescenți/adolescent ca fiind conflictuale, ceea ce de fapt reiese din

particularitățile de vîrstă și individuale.

PROIECT DE ACTIVITATE

TEMA: „REZOLVAREA CONFLICTELOR!”

SCOPUL: -dezvoltarea la părinţi a abilităţilor de a interacţiona şi empatiza cu proprii copii.

- Colaborarea permanentă şi armonioasă între familie- şcoală – comunitate ;

- Cunoaşterea necesităţilor şi intereselor copiilor , a tehnicii aplicării metodelor educative ;

GRUP-ŢINTĂ: 22 de parinti ;

TIMP ALOCAT: 1-2 luni. Vor fi incluse atât cursuri teoretice cât şi activităţi aplicative ;

METODE: Prezentare,joc de rol, studiu de caz, Team building, Braimstorming ,Dialogul ,

Conversatia;

6

MIJLOACE:flip-chart, markere, retroproiector, coli A4, cartonase colorate, creioane colorate,

fise specifice, Suport curs, laptop

CONTINUT:

LISTA DE ACTIVITĂŢI:

I.Principiile crearii relatiilor de succes.

II. Rolul conflictului.

III. Medierea ca strategie pozitiva de rezolvare a conflictelor.

IV.Cum, cât şi când să ne ajutăm copiii.

V.Analiza rezultatelor activităţilor. Evaluarea cursului.

AGENDA ATELIERULUI

CURS FORMARE

TEHNICI DE SOLUTIONARE SI MEDIERE A CONFLICTELOR

ORA INTALNIREA I INTALNIREA II INTALNIREA III

10:0

0

Sesiunea 1:

Introducere

Comunicarea continutului

cursului

Asteptari

Sesiunea 4:

Prevenirea si controlul

conflictelor

-metode de prevenire , control

in ceea ce priveste

managementul stressului de

iesire din cercuri vicioase

Sesiunea 7

Managementul

stressului

11:0 Sesiunea 2: Sesiunea 5: Sesiunea 8

7

0 Dezvoltarea abilitatilor de

comunicare

Definirea conflictului

Mecanisme si tipuri de

conflicte

Managementul conflictelor

Motivarea si implicarea

personalului

-identificarea factorilor de

motivare

-cresterea stimei de sine

Caracteristici ale

medierii

Medierea prin egali

Limitele medierii

Rolul emotiilor in

mediere

13:0

0

Pauza de cafea 15 minute Pauza de cafea 15 minute Pauza de cafea 15

minute

Sesiunea 3:

Etapele de evolutie ale unui

conflict

Modalitati de mediere a

conflictelor organizationale

Sesiunea 6:

Managementul stressului

--modalitati de eliminare a

stressului

Sesiunea 9

Responsabilitate

Motivatia in mediere

Comportamentul

mediatorului fata de

conflict

Competenta de a

media conflicte

15:0

0

Evaluare Evaluare Evaluare

ACTIVITATEA 1

SESIUNEA 1: DESCHIDEREA ATELIERULUI

OBIECTIVE:La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea sa:

8

1. Listeze cel putin patru dintre regulile acceptate de grup pentru desfasurarea optima a

atelierului

2. Descrie ce ar dori sa invete in timpul acestui modul

3. Isi reconsidere asteptarile pe baza obiectivelor propuse

4. Isi evalueze cunostintele despre managementul conflictului

ACTIVITATI METODE DURATA MATERIALE

Introducere Spargerea ghetii

Pe ecusonul

primit, fiecare îşi

scrie numele şi

desenează ceva

care să-l

reprezinte pozitiv.

Fiecare îşi pune

ecusonul şi

explică ce

reprezintă

simbolul său.

20 minute Flipchart,coli,markere

Pixuri

Ecusoane

Laptop,ecran si

retroproiector

Regulile grupului

Asteptari participanti Lucru individual 15 minute Cartonase colorate

Scopul si obiectivele

atelierului

Prezentare

Discutie facilitata

10 minute Material vizual


atelierului

Material participanti


9

atelierului

Agenda atelierului

Pretestare Lucrul individual

chestionar

15 minute Material participanti

Pre-test

Material formator

Cheia de rezolvare a

testului

SESIUNEA 2:

OBIECTIVE: La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea sa:

1.Sa defineasca conflictul

2.Sa identifice mecanisme si tipuri de conflicte organizationale

3.Sa defineasca managementul conflictelor


Dezvoltarea

abilitatilor de

comunicare

Lucrul individual

Comunicarea

Jocul de rol

30 minute Markere

Flp-chart, coli scotch

Mecanisme si tipuri Brainstorming 30 minute Laptop,

retroproiector, flip-

10

de conflicte chart, coli,markere

Identificarea tipurilor

de conflicte

Distorsionarea

informatiei (perceptia

pe baza unei

fotografii, o situatie

data cum ar face

fata )

30 minute Laptop,


chart, coli,markere

Mecanisme si tipuri

de conflicte

Definirea conflictului

organizational

Managementul

conflictului(moduri

de gestionare a

conflictelor)

Dialogul

Studiul de caz

30 minute Laptop,


chart, coli,markere

SESIUNEA 3

OBIECTIVE: La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea :

1.Sa defineasca etapele unui conflict

11

2.Sa identifice modalitatile de mediere ale unui conflict organizational benefic atat pentru

profesori cat si pentru elevi


Etapele de mediere

ale unui conflict

Anticipare

Lucrul individual

Lucru in

echipa(2cursanti)

Negocierea

Prezentarea unei

teme din mai multe

se va alege una

singura si se va

negocia asupra

acesteia, apoi se va

dezbate de grupul

mare

50 minute

Laptop,


chart, coli,markere

Coli colorate, scotch

Diferente de opinii

Discutii

Dispute

Conflict

Modalitati de

mediere a

conflictelor

Jocul de rol

Se prezintă o situatie

data si cei care

trebuiau sa il ajute in

solutionarea

problemei nu se arata

dispusi si cealalta

grupa este foarte

abordabila

50 minute Laptop,


chart, coli,markere

Suport curs

Evaluarea activitatii discutii cu privire la

ceea ce s-a învãtat în

aceastã zi, întrebând

participantii în ce

mãsurã au beneficiat

de pe urma

continutului, ce le-a

„Eu si ceilalti ”(fisa)

12

plãcut

în privinta stilului de

lucru si al formatului

cursului de formare,

si ce considerã ei cã

ar fi fãcut în mod

diferit.

ACTIVITATEA 2

SESIUNEA 4

OBIECTIVE:La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea :

1. Sa identifice modalitatile de rezolvare a conflictelor

2. sa gaseasca posibile solutii in ceea ce priveste aplanarea conflictelor in scoala


Metode de rezolvare

a conflictelor

Brainstorming 40 minute Laptop,


chart, coli,markere

Suport curs

Pasi in medierea

conflictelor

Activitate Joc de

rol(1+5) cinci

cursanti lucreaza la o

problema si unul care

este pasiv priveste Laptop,

13

cum decurg lucrurile,

la sfarsit acesta

expune punctul sau

de vedere si ceilalti

comenteaza despre

atitudinea fiecaruia

in ceea ce priveste

indeplinirea sarcinii )

50 minute


chart, coli,markere

Suport curs

Generarea unor

posibile solutii in

rezolvarea

conflictelor

SESIUNEA 5

OBIECTIVE:La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea :

1.Sa gaseasca metodele necesare controlului si gestionarii conflictelor organizationale


Modalitati de

identificare si

gestionare a

conflictelor

organizationale

Joc de rol

Cursantii vor primii

niste jetoane in care

sunt niste meserii

aleatoriu alese

profesor/elev;

medic/pacient;etc si

vor trebui sa

identifice tipuri de

conflicte care pot

apare intre aceste 2

persoane vor exprima

punctul de vedere de

la flip chart- fiecare

50 minute Laptop,


chart, coli,markere

Suport curs

14

grupa prin liderul sau

SESIUNEA 6

OBIECTIVE:La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea:

1. Sa gaseasca modalitatile prin care sa stimuleze implicarea elevilor in activitati atractive

2.Sa identifice in partenerii lor ,elevii, modurile de crestere a stimei de sine in randul elevilor

in vederea stimularii acestora in folosul scolii


Motivarea si

implicarea

personalului

Exercitii de echipa

Energizant( cursantii

vor fi impartiti pe 2

grupe vor avea la

indemana tot ceea ce

este necesar numai ca

trei dintre ei au alte

sarcini sa vegheze

asupra edificiului ce

urmeaza a fi construit,

astfel nu trebuie sa

comunice oral decat

prin semne)

Dialogul fiecare

membru va spune apoi

ce a simtit el in timpul

jocului cum a fost tratat

de membrii grupului

50 minute Laptop,


chart, coli,markere,

Pahare plastic, cutii

carton, pett-uri, suluri

hartie igienica

Suport curs

Aflarea modalitatilor Braimstorming 50 minute Laptop,

15

care favorizeaza

cresterea stimei de

sine

Team-building

Participantii vor scrie

pe o coala un cuvant

care ii caracterizeaza si

il vor lipii pe spate apoi

se vor plimba si isi vor

gasi perechea printre

ceilalti apoi vor cadea

de acord in ceea ce

priveste:

-ce le place

-ce nu le place

-ce ar dori sa faca

-ce nu ar dori niciodata

sa faca, apoi vor

prezenta grupului mare

parerile lor


chart, coli,markere

Suport curs

Evaluare fisa Jurnal de reflectie

ACTIVITATEA 3

SESIUNEA 7


1. Sa gaseasca sursele de stres in organizatia lor

2. Sa identifice modul de combatere a acestor surse de stress organizational


Managementul Team building 50 minute Laptop,

16

stressului

Braimstorming

Dialogul

Conversatia

Jocul de rol


chart, coli,markere

Suport curs

SESIUNEA 8


1.Sa identifice caracteristicile medierii

2.Sa defineasca limitele care exista intr-un act de mediere a unui conflict


Caracteristici ale

medierii

Medierea prin egali

Limitele medierii

Team building

Braimstorming

Dialogul

Conversatia

Jocul de rol:

. Participantii primesc

fisa de lucru nr.

1 .discutii in grup despre

rezultatele din fisa

50 minute flip-chart,

coli,markere,fise de

„povesti cu final

neasteptat”

Medierea prin egali

Limitele medierii

Povesti cu final

neasteptat:participantii

impartiti pe grupuri vor

primi cate o fisa la care

vor trebui sa gaseasca

modalitati de medier a

conflictului

50 minute

17

aparut.Rezultatul va fi

precizat si celorlalti

participanti si va fi

expus la flip-chart.Se

vor gasi solutii comune.

SESIUNEA 9

OBIECTIVE: La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea:

1.Sa identifice forma de manifestare corecta a unui mediator intr-o situatie conflictuala

2.Sa evalueze competenta de a media conflicte atat intre elev-elev, dar si cadru- didactic-

elev


Responsabilitate

Motivatia in mediere

Comportamentul

mediatorului fata de

conflict

Team building

Braimstorming

Dialogul :

Conversatia

50 minute

Laptop, retroproiector,

flip -chart, material

PPT”MODALITATI DE

REZOLVARE

ACONFLICTELOR”

Competenta de a

media conflicte

30 minute flip-chart, coli,markere,

EVALUAREA

CURSULUI

Chestionar de

evaluare a cursului:

Bifati raspunsul care

vi se potriveste;

*Simt cã am învãtat

multe de la ceilalti în

timpul cursului.;

*Combinaþia de

chestionar

18

metode de învãtare a

fost potrivitã pentru

mine.;

*.Mã pot gândi acum

la o multime de alte

nevoi de formare.

*Simt cã acest curs a

corespuns asteptãrilor

mele.

*Simt cã acest curs

si-a atins obiectivele

de învãtare stabilite;

*Nu sunt multumit de

acest curs;nu este

conform asteptarilor .

19

Anexe

Anexa 1

20

Fisa de lucru

Autocunoastere si dezvoltare

„ Eu si ceilalti ”

Cerinta: **** Scrie pe fiecare petala ,ce astepti tu de la ceilalti colegi de echipa.

Fisa de lucru

Cunoaste-te pe tine!21

Conduita sociala

Anexa 2

Harta inimii

22

4

3

2

1

4

3

2

1

4

3

2

1

4

3

2

1

A B

C

D

Anexa 3

Cerinţa: completează spaţiile inimii astfel:

A- cel puţin 3 calităţi personale care iţi plac cel mai mult;

B- cel puţin 3 lucruri din viaţa ta pe care ţi-ar plăcea să le schimbi;

C- cel puţin 3 lucruri pe care le faci bine;

D- cel puţin 3 cuvinte care ţi-ar plăcea să se spună despre tine;

E- Anexa 8

F- Activități pentru ” Spargerea gheții”

G-

H- CE MÃ REPREZINTÃ

I- Scop: intercunoaștere, prezentare la început de sesiune;

J- Durata: 10-15 minute

K- Mãrimea grupului: nr. nelimitat de persoane

L- Materiale necesare: 6-10 imagini, în funcție de mãrimea grupului, reprezentând animale

(maimuþã, tigru, vultur, taur, cal, cocoși alte animale, preferabil din horoscopul

chinezesc), lipite pe pereții sãlii în locuri sufficient de distanțate astfel încât grupurile sã nu

se deranjeze între ele; o coalã de hârtie mare și un instrument de scris pentru fiecare grup

de „animale“.

M- Instrucțiuni: Cereþi fiecãrui participant sã se identifice cu unul din animalele

prezentate, sã stea lângã imaginea care reprezintã acel animal și când grupurile s-au

definitivat, sã explice celorlalþi participanți de ce se identificã cu animalul respectiv. În

urma discuțiilor, grupul va consemna pe

N- coala de hârtie 4-5 trãsãturi comune pe care fiecare membru al grupului le-a menționat și

vor desemna un „purtãtor de cuvânt“ care sã prezinte acele trãsãturi întregului grup.

O- Variațiuni: În loc de animale, puteți alege plante, arbori, roci, culori etc.

P- Sugestii: Esența exercițiului este comunicarea directã între membrii grupului și

identificarea unor trãsãturi comune între membrii grupului. Prezentãrile pot fi scurte; ele

se pot rezuma la citirea acelor 4-5 trãsãturi comune sau se pot extinde la menþionarea

unor diferenþe identificate între membrii grupului.

Q-

23

R- BLAZONUL

S- Scop: intercunoaștere, prezentare la început de sesiune

T- Durata: 10-15 minute

U- Mãrimea grupului: nelimitatã

V- Materiale necesare: o coalã de hârtie cu conturul unui blazon pentru

W- fiecare participant, creioane colorate

X- Instrucþiuni: Cereți fiecãrui participant sã își proiecteze propriul blazon, pe care sã

reprezinte ceea ce îl caracterizeazã. Dupã ce au terminat de desenat, participantii vor

forma grupuri de câte patru-cinci persoane și își vor prezenta fiecare blazonul. La

încheierea prezentãrilor în grup, cereți participanþilor sã propunã 3-4 blazoane mai

interesante care vor fi prezentate în fața întregului grup.

Y- Variațiuni: În loc de contur de blazon, se poate oferi o coalã cu conturul unui tricou cu

mânecã scurtã, instrucțiunile fiind de a-și proiecta și reprezenta pe „tricou“ logo-ul

propriu.

Z- Sugestii: Dacã aveþi la dispoziþie timp mai puțin, puteți sã cereți participanților sã își

expunã blazonul fãrã sã le mai cereți sã facã prezentãrile în grupuri. În ambele cazuri,

tricourile sau blazoanele pot fi afișate pe peretele sãlii, iar participanþii pot fi încurajaþi

sã noteze lucruri drãguþe pe tricourile /blazoanele colegilor (de exemplu: „Îmi place

cã þi-ai desenat copiii. ªi mie îmi place sã mã laud cu copiii mei.“ sau „Apreciez cã și ție îți

plac Anotimpurile lui Vivaldi. Te invit sã ascultãm împreunã CD-ul pe care îl am la

mine“).

AA-

BB- UN LUCRU PE CARE NU L-AI PUTEA GHICI

CC- DOAR UITÂNDU-TE LA MINE...

DD- Acest exercițiu de „spargere a gheții“ este folositor atunci când se formeazã grupurile

mici și dorim ca fiecare persoanã din grup sã cunoascã numele celorlați și sã aibã un

element de identificare; se aplicã unui grup de 6 pânã la 12 participanți și nu ar trebui sã

dureze mai mult de 10 minute. Instrucțiuni din partea formatorului către grup „O sã ne

spunem numele și o sã încercãm sã ne amintim numele tuturor persoanelor. Atunci când

vã spuneþi numele

EE- adãugați o informație despre dumneavoastrã, mai precis un lucru pe care nu l-am ghici

la prima vedere. Evitați confesiunile pe care le-ați putea regreta! Încep eu:

FF-„Numele meu este …… și un lucru pe care nu l-ați ghici despre mine la prima vedere este

cã sunt pasionat de insecte.“

GG- (B) ADEVÃRAT ȘI FALS

24

HH- Aceasta este o altã variantã a exercițiului de mai sus, în care fiecare persoanã oferã o

informaþie adevãratã și una falsã despre ea însãși. Ceilalți trebuie sã spunã care este cea

adevãratã.

II- „Numele meu este ….., am fost jongleur și sunt pasionat de insecte. Care afirmaț ie este

adevãratã?“

JJ- (C) UN LUCRU DE CARE SUNT MÂNDRU/MÂNDRÃ

KK- Iatã o altã variațiune în care persoana își dã numele și adaugã un lucru de care este

mândrã:

LL- „Numele meu este … și sunt mândru/ mândrã, pentru cã mi-am fãcut un bazin de înot

în curte.“

MM- (D) VECINUL MEU ESTE…

NN- Tot pentru un grup mic. Participanþii sunt împãrțiți pe perechi pentru a-și împãrtãși

informații, timp de douã minute fiecare. Apoi, fiecare va trebuie sã-și prezinte partenerul

în fața grupului.

OO- (E) DACÃ NU VENEAM AICI…

PP-Aceastã variațiune a aceluiași exercițiu le cere participanþilor sã se prezinte și sã adauge

ce ar face în mod normal în acea perioadã dacã n-ar fi prezenți la cursul de formare.

QQ- „Numele meu este …. și, dacã nu veneam aici, m-aș fi dus sã-mi vizitez vecinii.“

RR-

Bibliografie:

1. http://www.puterea.ro/special/dr-simona-manoiu-romgermed-relatia-parinte-adolescent-

obstacole-si-solutii-76986.html.

2. http://psihogen.ro/relatia-parinti-adolescenti.html .

3. Libby Selman, Maria Kovács, Educaþia incluzivã : ghidul formatorului /. - Ed. a 2-a. -

București : Editura Didacticã și Pedagogicã, 2007.

4. http://www.clubdiverta.ro/carte/recenzii/autoeducare/cum-se-construieste-o-relatie-pozitiva-

intre-parinte-si-adolescent.html

25

http://www.clubdiverta.ro/carte/recenzii/autoeducare/cum-se-construieste-o-relatie-pozitiva-intre-parinte-si-adolescent.html

http://www.clubdiverta.ro/carte/recenzii/autoeducare/cum-se-construieste-o-relatie-pozitiva-intre-parinte-si-adolescent.html

http://psihogen.ro/relatia-parinti-adolescenti.html

http://www.puterea.ro/special/dr-simona-manoiu-romgermed-relatia-parinte-adolescent-obstacole-si-solutii-76986.html

http://www.puterea.ro/special/dr-simona-manoiu-romgermed-relatia-parinte-adolescent-obstacole-si-solutii-76986.html

5. Larisa CUZNEŢOV, psiholog, articolul- RELAŢIILE DINTRE ADOLESCENŢI ŞI

PĂRINŢI.Un set de recomandări orientat spre optimizarea relaţiilor adolescenţi-părinţi

26

Program Corectional Al Relatiilor Parinti-Adolescenti (1)

Documents

Transcript of Program Corectional Al Relatiilor Parinti-Adolescenti (1)