profit

Masuri si actiuni fiscale cu impact in 2014.

Exemple si spete practice

S&R Accounting Leader SRL este o firmă de contabilitate din București, având asociați pe Lect univ dr Rapcencu Cristian și Laurentiu Stanciu, ACCA. Oferim servicii de:

- Contabilitate; - Consultanță fiscală-contabilă; - Audit financiar; - Audit fonduri europene; - Certificarea declaratiilor fiscale; - Retratarea situațiilor financiare la IFRS etc.

Când aveți nevoie de soluții pentru orice problemă în aceste domenii, (fie că este vorba de o întrebare punctuală, de reflectarea unor înregistrări contabile, de un tratament fiscal ori monografie contabilă pe o speță anume) vă putem oferi sprijin, contactându-ne la [email protected], sau direct de pe site-ul nostru www.accounting-leader.ro.

mailto:[email protected]

http://www.accounting-leader.ro/

http://www.accounting-leader.ro/

1. Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale – începând cu 1 octombrie 2014

In Monitorul Oficial nr 687 din 19 septembrie 2014, a fost publicata Legea 123 privind modificarea Codului fiscal.

Mai exact este vorba de reducerea cu 5 puncte procentuale a contributiei la asigurarile sociale suportate de angajator. Astfel, noile cote ale CAS angajator sunt:

- 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator, in loc de 20,8%;

- 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;

- 36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator.

Nivelul celorlalte contributii sociale obligatorii NU s-a modificat. Modificarea se aplica incepand cu contributiile aferente lunii octombrie 2014.

2. Neimpozitarea profitului reinvestit – începând cu 1 iulie 2014

În MOf nr 308 din 25 aprilie 2014, a fost publicată OUG nr 19/2014 prin care s-a reintrodus prevederea privind neimpozitarea profitului reinvestit. O astfel de prevedere a mai fost în vigoare în perioada octombrie 2009 – decembrie 2010, însă atunci a fost vorba mai mult de o amânare a impozitării profitului, pe perioada de amortizare a investiţiei respective.

În MOf nr 384 din 23 mai 2014, a fost publicată HG nr 421/2014 care prezinta o serie de exemple referitoare la scutirea de impozit a profitului reinvestit.

Neimpozitarea profitului reinvestit – in trecut În perioada octombrie 2009 – decembrie 2010, valoarea fiscală a activelor

dobândite se determina ca diferenţă între valoarea de producţie şi/sau de achiziţie şi suma pentru care s-a aplicat scutirea de impozit. Astfel, amortizarea acestor bunuri era considerată cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

Exemplu (valabil în perioada octombrie 2009 – decembrie 2010): Se cunosc următoarele informaţii despre o societate comercială la sfârşitul trimestrului:

a) profitul contabil obţinut este de 40.000 lei, iar costul de achiziţie al unui echipament de producţie este de 28.000 lei, cu durata de utilizare de 10 ani;

b) profitul contabil obţinut este de 30.000 lei, iar costul de achiziţie al unui echipament de producţie este de 41.000 lei cu durata de utilizare de 10 ani; Care este valoarea fiscală a activelor în aceste situaţii? a)Profitul contabil obţinut în sumă de 40.000 lei acoperă investiţia realizată Astfel:

Impozitul scutit = 28.000 lei x 16% = 4.480 lei Valoarea fiscală a utilajului = 28.000 lei – 28.000 lei = 0 lei

Astfel, în fiecare an din următorii 10 ani, societatea va înregistra o cheltuială cu amortizarea de 2.800 lei, sumă care nu va putea fi dedusă la calculul impozitului.

În anul achiziţiei, societatea a câştigat la impozit suma de 4.480 lei, iar în fiecare an din următorii 10 ani va pierde câte 448 lei (2.800 lei x 16%). Aşa cum am afirmat mai sus a fost vorba de o AMÂNARE la plată a impozitului, nu de o neimpozitare a lui.

b) Profitul contabil obţinut în sumă de 30.000 lei nu acoperă investiţia

realizată Astfel:

Impozitul scutit = 30.000 lei x 16% = 4.800 lei Valoarea fiscală a utilajului = 41.000 lei – 30.000 lei = 11.000 lei

În acest caz, în fiecare an din următorii 10 ani, societatea va înregistra o cheltuială cu amortizarea de 4.100 lei (41.000 lei / 10 ani), dar îşi va putea deduce doar 1.100 lei (11.000 lei / 10 ani) la calculul impozitului. Astfel, în fiecare an va exista o cheltuială nedeductibilă de 3.000 lei.

În anul achiziţiei, societatea a câştigat la impozit suma de 4.800 lei, iar în fiecare an din următorii 10 ani va pierde câte 480 lei (3.000 lei x 16%).

De când se aplică această facilitate? În perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2016, profitul reinvestit în producţia

în regie proprie şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice noi (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) folosite în scopul desfăşurării activităţii economice nu se impozitează. Este vorba despre activele care se regăsesc în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG 2139/2004.

Iata cateva exemple de active care pot fi achizitionate in aceasta perioada.

Este vorba despre masini, utilaje si instalatii pentru: - extractia si prepararea cărbunilor si minereurilor metalifere si nemetalifere; - constructii (excavatoare, instalatii de forat, betoniere, malaxoare etc.); - agricultură (tractoare agricole, masini pentru recoltat, instalatii pentru irigatii

etc.); - silvicultură, exploatarea si prelucrarea lemnului; - transporturi si telecomunicatii (receptoare telefonie mobile, statii radio,

monitoare de control video si audio etc.); - ocrotirea sănătătii (stomatologie, fizioterapie, oftalmologie etc.); - circulatia mărfurilor (masini de spălat veselă si tacamuri etc.); - gospodăria comunală si spălătorii; - industria textilă, a confectiilor, pielăriei, blănăriei si incăltămintei; - constructii de masini si prelucrarea metalului; - industria celulozei si hartiei, industria chimică si petrochimică; - industria alimentară; - industria poligrafică; - metalurgia neferoasă; - prospectiuni geologice si geofizice, foraj si extractia titeiului si gazelor;

- metalurgia feroasă, inclusiv laminarea si trefilarea metalelor; - producerea materialelor de constructii si refractare, producerea sticlei,

portelanului si faiantei; De asemenea, se incadreaza si:

- masinile de fortă si utilajele energetice (generatoare de energie electrică, motoare eoliene etc.);

- masinile, utilajele si instalatiile comune care functionează independent (pompe centrifuge, aparate de climatizare, masini si instalatii pentru industria frigului etc.). Echipamentele tehnologice considerate noi sunt cele care nu au fost utilizate

anterior datei achiziţiei. Contribuabilii care beneficiază de această prevedere nu pot alege metoda de

amortizare accelerată pentru echipamentele tehnologice respective. Pentru echipamentele tehnologice luate in folosinta in baza contractelor de

leasing financiar şi puse in functiune in perioada 1 iulie 2014-31 decembrie 2016 inclusiv, scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator.

ATENTIE! Prevederea referitoare la neimpozitarea profitului se aplică pentru profitul

reinvestit în echipamentele tehnologice produse şi/sau achiziţionate după 1 iulie 2014 şi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

EXEMPLUL 1: Activ achizitionat in iunie 2014 si pus in functiune in iulie 2014

In luna iunie 2014, societatea Leader achiziţionează un echipament tehnologic

la costul de 40.000 lei, iar in data de 14 iulie 2014, conform procesului-verbal de punere in functiune, a finalizat instalarea acestuia in sectia de productia si l-a dat in folosinta.

Poate societatea sa beneficieze de scutire de impozit pe profit in acest caz? NU. Avand in vedere ca masura neimpozitarii profitului reinvestit este

aplicabila incepand cu 1 iulie 2014 si doar pentru activele achizitionate dupa aceasta data, societatea nu poate beneficia de scutire la calculul impozitului pe profit.

Ce reprezintă profitul reinvestit? Profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, adică profitul

contabil brut cumulat de la începutul anului, în anul punerii în funcţiune a echipamentelor tehnologice respective. Scutirea de impozit se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru acea perioadă.

Profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat în trimestrul/anul punerii în funcţiune a echipamentelor tehnologice respective.

EXEMPLUL 2: Activ achizitionat in decembrie 2014 si pus in functiune in februarie 2015

In luna decembrie 2014, societatea Leader achiziţionează un utilaj la costul de

70.000 lei, pe care il pune in functiune in data de 21 februarie 2015, conform procesului-verbal intocmit.

In ce trimestru beneficiaza societatea de scutire de impozit pe profit? Codul fiscal precizeaza foarte clar ca scutirea de impozit pe profit se acorda in

trimestrul in care activul este pus in functiune. Astfel, in acest exemplu, societatea va beneficia de creditul fiscal aferent la calculul impozitului pe profit aferent anului 2015.

Pentru perioada 1 iulie 2014 - 31 decembrie 2014, în aplicarea facilităţii se

ia în considerare profitul contabil brut înregistrat începând cu data de 1 iulie 2014 şi investit în activele produse şi/sau achiziţionate şi puse în funcţiune după aceeaşi dată.

Scutirea se calculează trimestrial sau anual, în funcţie de caz. Suma profitului scutit de la impozitare, mai puţin partea aferentă rezervei legale, va fi repartizată la sfârşitul exerciţiului financiar cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la nivelul profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar.

Rezerva astfel constituită va fi impozitată la momentul utilizării sub orice formă, precum şi în cazul operaţiunilor de reorganizare, dacă societatea beneficiară nu preia această rezervă.

EXEMPLUL 3: Profitul contabil acopera investitia realizata In luna noiembrie 2014, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune

un excavator la costul de 100.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2014 este de 650.000 lei, din care profitul contabil brut aferent perioadei 1 iulie - 31 decembrie 2014 este de 220.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea nu dispune de rezerve legale constituite. La sfârşitul trimestrului IV 2014, societatea înregistrează un profit impozabil în sumă de 500.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârşitul trimestrului III este 45.000 lei.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape: 1. Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2014: 500.000 lei x 16% = 80.000 lei 2. Se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:

Având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1 iulie - 31 decembrie 2014 în sumă de 220.000 lei acoperă investiţia realizată, impozitul pe

profit scutit este: 100.000 lei x 16% = 16.000 lei; impozit pe profit scutit = 16.000 lei; 3. Se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: 80.000 lei – 16.000 lei = 64.000 lei;

Impozit pe profit aferent Trimestrului IV = 64.000 lei – 45.000 lei = 19.000 lei 4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale: a) determinarea sumei aferente rezervei legale

5% x Profit contabil = 5% x 650.000 lei = 32.500 lei 20% x Capital social = 20% x 200 lei = 40 lei Societatea Leader va constitui rezerve legale in suma de 40 lei.

b) determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:

Vom tine cont de ponderea profitului contabil brut scutit de la impozit in totalul profitului obtinut. Astfel, aceasta este de 15,38% (100.000 lei / 650.000 lei).

Rezerva legala este de 40 lei, insa cota parte din rezerva legala aferenta profitului scutit de la impozit este de 6 lei (40 lei x 15,38%). Rezulta ca profitul scutit de la impozit transferat la alte rezerve este de 99.994 lei.

Inregistrarile contabile efectuate la 31 decembrie 2014 sunt: constituirea rezervei legale: 40 lei 129

Repartizarea profitului = 1061

Rezerve legale 40 lei

repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve:

99.994 lei 129 Repartizarea profitului

= 1068.analitic Alte rezerve

99.994 lei

Valoarea fiscală a excavatorului este 100.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv, potrivit art. 24 din Codul fiscal. Pentru acest activ societatea Leader nu poate opta pentru amortizarea accelerată.

Aceasta masura este in folosul societatilor care inregistreaza profit. In situatia

in care investitia realizata depaseste nivelul profitului contabil obtinut, societatea nu poate beneficia de scutire de impozit pentru toata valoarea activului/activelor pus(e) in functiune.

EXEMPLUL 4: Profitul contabil NU acopera investitia realizata In luna noiembrie 2014, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune

un utilaj de prelucrare a metalului la costul de 90.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2014 este de 650.000 lei, din care profitul contabil brut aferent perioadei 1 iulie - 31 decembrie 2014 este de 60.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite in limita legii. La sfârşitul trimestrului IV 2014, societatea înregistrează un profit impozabil în sumă de 400.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârşitul trimestrului III este de 33.000 lei.


Având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1 iulie - 31 decembrie 2014 în sumă de 60.000 lei NU acoperă investiţia realizată (90.000 lei), impozitul pe profit scutit este: 60.000 lei x 16% = 9.600 lei; impozit pe profit scutit = 9.600 lei; 3. Se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: 64.000 lei – 9.600 lei = 54.400 lei;

Impozit pe profit aferent Trimestrului IV = 54.400 lei – 33.000 lei = 24.400 lei 4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit:


60.000 lei 129 Repartizarea profitului


60.000 lei

Valoarea fiscală a utilajului este de 90.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv. Pentru acest echipament tehnologic societatea Leader nu poate alege amortizarea accelerată.

Un mare dezavantaj al acestei prevederi il reprezinta faptul ca in situatia in

care profitul contabil din trimestrul aferent investitiei nu acopera valoarea acesteia, societatea nu mai poate „utiliza” diferenta ramasa pentru a diminua impozitul pe profit in trimestrele urmatoare.

EXEMPLUL 5: Profitul contabil NU acopera investitia. Profit si in trimestrele urmatoare

In luna ianuarie 2015, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un

echipament tehnologic la costul de 20.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in primul trimestru este de 14.000 lei, iar rezultatul fiscal este de 40.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite. La sfârşitul celui de-al doilea trimestru, societatea înregistrează profit contabil de 70.000 lei.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape: 1. Se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2015: 40.000 lei x 16% = 6.400 lei 2. Se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:

Având în vedere faptul că profitul contabil aferent primului trimestru în sumă de 14.000 lei nu acoperă investiţia realizată (20.000 lei), impozitul pe profit scutit este: 14.000 lei x 16% = 2.240 lei; impozit pe profit scutit = 2.240 lei; 3. Se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: 6.400 lei – 2.240 lei = 4.160 lei; 4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit:

repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve (presupunand ca la sfarsitul anului societatea dispune de profit contabil in limita acestei sume):

14.000 lei 129

Repartizarea profitului = 1068.analitic

Alte rezerve 14.000 lei

Din investitia realizata de 20.000 lei, societatea a scutit de la impozit doar

14.000 lei. Chiar daca la sfarsitul trimestrului II societatea obtine un profit contabil de 70.000 lei, aceasta nu mai poate recalcula impozitul pe profit scutit, deoarece la stabilirea profitului reinvestit se compara valoarea investitiei cu profitul contabil brut cumulat de la începutul anului si pana la sfarsitul trimestrului in care investitia a fost pusa in functiune. Valoarea fiscală a echipamantului este 20.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv, potrivit art. 24 din Codul fiscal. Societatea Leader nu poate amortiza accelerat acest activ.

În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar entitatea înregistrează

pierdere contabilă, recalcularea impozitului pe profit aferent profitului reinvestit nu va mai fi efectuată, iar contribuabilul nu va repartiza la rezerve suma profitului

investit. Astfel, societatea are de „castigat”, daca putem afirma asa ceva, deoarece desi a scutit de la impozit o anumita suma nu mai are obligatia de a constitui rezerve deoarece inregistreaza pierdere contabila la sfarsitul anului.

EXEMPLUL 6: Pierdere contabila la sfarsitul anului In luna februarie 2015, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune

un generator de energie electrică avand costul de 80.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in primul trimestru este de 120.000 lei, iar rezultatul fiscal este de 170.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite. La sfârşitul anului 2015, societatea înregistrează pierdere contabila de 40.000 lei.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape: 1. Se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2015: 170.000 lei x 16% = 27.200 lei 2. Se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:

Având în vedere faptul că profitul contabil aferent primului trimestru în sumă de 120.000 lei acoperă investiţia realizată (80.000 lei), impozitul pe profit scutit este: 80.000 lei x 16% = 12.800 lei; impozit pe profit scutit = 12.800 lei; 3. Se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: 27.200 lei – 12.800 lei = 14.400 lei;

Tinand cont de faptul ca la 31 decembrie 2015 societatea Leader inregistreaza pierdere contabila, aceasta nu mai are obligatia constituirii de rezerve, iar impozitul pe profit nu se recalculeaza. Valoarea fiscală a generatorului electric este de 80.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv, potrivit art. 24 din Codul fiscal. Societatea Leader nu poate amortiza accelerat acest activ.

ATENTIE! Asa cum am mai precizat, scutirea de impozit se acordă în limita

impozitului pe profit datorat pentru anul in care investitia este pusa in functiune. Reprezinta practic o componenta a CREDITULUI FISCAL de care poate beneficia societatea.

Chiar daca profitul contabil este suficient de mare pentru a acoperi investitia realizata, daca rezultatul fiscal nu este cel putin la fel de insemnat, atunci societatea nu va beneficia in intregime de aceasta facilitate.

EXEMPLUL 7: Rezultat fiscal mai mic decat cel contabil In luna octombrie 2015, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune

un utilaj la costul de 30.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in anul 2015 este de 40.000 lei, iar rezultatul fiscal este de 18.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.

Impozitul pe profit declarat in primele 3 trimestre a fost de 600 lei.


Profitul contabil în sumă de 40.000 lei acoperă investiţia realizată (30.000 lei), insa rezultatul fiscal a fost mai mic si astfel impozitul pe profit scutit nu va fi de 4.880 lei (30.000 lei x 16%).

Impozitul pe profit scutit este 2.880 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va declara in Formularul 101 un impozit pe profit anual de 0 lei. Daca presupunem ca in cursul anului, prin Formularul 100 a fost declarat un impozit de profit de 600 lei, va rezulta o diferenta de impozit pe profit de recuperat de 600 lei.

Astfel, din investitia realizata de 30.000 lei, societatea va scuti la impozitare

doar suma de 18.000 lei, corespunzatoare rezultatului fiscal din anul respectiv. Valoarea fiscală a activului este de 30.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv, potrivit art. 24 din Codul fiscal, societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.

Practic „regularizarea” impozitului pe profit se efectueaza la sfarsitul anului,

prin intocmirea Declaratiei 101 privind impozitul pe profit. Chiar daca in cursul anului rezultatul fiscal este mai mic decat valoarea investitiei realizate, este posibil ca in trimestrele viitoare rezultatul fiscal sa creasca si astfel societatea sa scuteasca de la impozit intreaga valoare a investiei puse in functiune.

EXEMPLUL 8: Rezultat fiscal mai mic decat cel contabil in trimestrul punerii in functiune a investitiei, urmat de cresterea rezultatului fiscal in trimestrele viitoare

In luna august 2015, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un

echipament la costul de 40.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie 2015 – 30 septembrie 2015 este de 50.000 lei, iar rezultatul fiscal in aceeasi perioada este de 25.000 lei. Capitalul social este de 10.000 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.

In trimestrul al IV-lea din anul 2015, societatea obtine venituri de 100.000 lei (integral impozabile) si suporta cheltuieli de 30.000 lei (deductibile integral).

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape: 1. Se calculează impozitul pe profit la 30 septembrie 2015: 25.000 lei x 16% = 4.000 lei 2. Se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:

Profitul contabil în sumă de 50.000 lei acoperă investiţia realizată (40.000 lei), insa rezultatul fiscal a fost mai mic si astfel impozitul pe profit scutit nu va fi de 6.400 lei (40.000 lei x 16%).

Desi valoarea activului este de 40.000 lei, nu se poate acorda o scutire mai mare decat impozitul datorat in perioada respectiva. Astfel, impozitul pe profit scutit calculat pentru trimestrul al III-lea este de 4.000 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va declara in Formularul 100 un impozit pe profit de 0 lei. Insa nu trebuie sa uitam ca societatea are dreptul la o scutire de maximum 6.400 lei in anul 2015, in functie si de rezultatul fiscal aferent intregului an.

ATENTIE! Profitul investit reprezinta totusi profitul contabil brut cumulat de la

începutul anului. La definitivarea impozitului pe profit, la 31 decembrie 2015, avem urmatoarele informatii:

Rezultat fiscal = 25.000 lei + 100.000 lei – 30.000 lei = 95.000 lei Impozit pe profit aferent anului 2015 = 95.000 lei x 16% = 15.200 lei Impozit pe profit scutit = 40.000 lei x 16% = 6.400 lei Impozit pe profit anual datorat = 15.200 lei – 6.400 lei = 8.800 lei Impozit pe profit datorat pentru trimestrul IV = 8.800 lei Desi la 30 septembrie societatea a stabilit un credit fiscal provizoriu de 4.000

lei, investitia realizata a fost de 40.000 lei, iar profitul contabil de 50.000 lei, ceea ce inseamna ca aceasta avea dreptul la o scutire de impozit de 6.400 lei (40.000 lei x 16%).

Regularizarea impozitului pe profit s-a efectuat la 31 decembrie si avand in vedere ca rezultatul fiscal a crescut, societatea si-a putut utiliza ca credit fiscal suma maxima de 6.400 lei. Valoarea fiscală a activului este de 40.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv, potrivit art. 24 din Codul fiscal, societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.

Ne putem afla insa in situatia inversa. In trimestrul in care se pune in

functiune investitia, rezultatul fiscal sa acopere integral valoarea activului, insa la definitivarea impozitului pe profit rezultatul fiscal pe intreg anul sa fie mai mic si

astfel societatea sa nu isi poata utiliza ca credit fiscal intreaga suma aferenta investitiei.

EXEMPLUL 9: Rezultat fiscal mai mare decat valoarea activului in trimestrul punerii in functiune, urmat de diminuarea rezultatului fiscal in trimestrele viitoare

In luna septembrie 2015, societatea Leader achiziţionează şi pune în

funcţiune un utilaj la costul de 100.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie 2015 – 30 septembrie 2015 este de 120.000 lei, iar rezultatul fiscal in aceeasi perioada este de 150.000 lei. Capitalul social este de 10.000 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.

In trimestrul al IV-lea din anul 2015, societatea obtine venituri de 10.000 lei (integral impozabile) si suporta cheltuieli de 80.000 lei (deductibile integral).

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape: 1. Se calculează impozitul pe profit la 30 septembrie 2015: 150.000 lei x 16% = 24.000 lei 2. Se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:

Având în vedere faptul că profitul contabil la 30 septembrie în sumă de 120.000 lei acoperă investiţia realizată (100.000 lei), impozitul pe profit scutit este: 100.000 lei x 16% = 16.000 lei; impozit pe profit scutit = 16.000 lei; 3. Se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: Impozit pe profit aferent trimestrului al III-lea = 24.000 lei – 16.000 lei = 8.000 lei;

ATENTIE! La definitivarea impozitului pe profit, la 31 decembrie 2015, avem

urmatoarele informatii: Rezultat fiscal = 150.000 lei + 10.000 lei – 80.000 lei = 80.000 lei Impozit pe profit aferent anului 2015 = 80.000 lei x 16% = 12.800 lei Impozit pe profit scutit = MIN (12.800 lei; 16.000 lei) = 12.800 lei Impozit pe profit anual datorat = 12.800 lei – 12.800 lei = 0 lei Diferenta de impozit pe profit de recuperat = 8.000 lei Desi la 30 septembrie 2015 societatea a inregistrat un rezultat fiscal de

150.000 lei si a raportat un impozit pe profit de 8.000 lei, la 31 decembrie 2015 rezultatul fiscal cumulate pe intreg anul a fost de 80.000 lei.

Chiar daca investitia pusa in functiune in septembrie 2015 a fost de 100.000 lei, scutirea de impozit pe profit se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă. Astfel, societatea nu isi putea diminua impozitul pe profit cu suma de 16.000 lei, atat timp cat impozitul anual a fost de doar 12.800 lei.

Valoarea fiscală a activului este de 100.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv, potrivit art. 24 din Codul fiscal, societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.

Un caz aparte il constituie societatile care inregistreaza pierdere fiscala pe

care o pot recupera din profiturile impozabile inregistrate in urmatorii 7 ani fiscali. Pierderea fiscala inregistrata pana in anul 2008 inclusiv a putut fi recuperata in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi, adica pana cel tarziu in anul 2013.

O societatea care dispune de pierdere fiscala poate risca sa nu utilizeze la potentialul maxim aceasta facilitate fiscala.

EXEMPLUL 10: Pierdere fiscala de recuperat In luna noiembrie 2015, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune

un aparat de aer conditionat la costul de 60.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in anul 2015 este de 80.000 lei, iar rezultatul fiscal este de 90.000 lei. Capitalul social este de 20.000 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.

Societatea a inregistrat in anul 2013 pierdere fiscala de 20.000 lei, iar in anul 2014 pierdere fiscala de 30.000 lei, pe care le va recupera din profitul fiscal obtinut in anul 2015.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape: 1. Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2015: Profit impozabil pentru anul de raportare, înainte de reportarea pierderii = 90.000 lei

Pierdere fiscală de recuperat din anii precedent = 20.000 lei + 30.000 lei = 50.000 lei

Profit impozabil = 90.000 lei – 50.000 lei = 40.000 lei Impozit pe profit aferent anului 2015 = 40.000 lei x 16% = 6.400 lei

2. Se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:

Profitul contabil în sumă de 80.000 lei acoperă investiţia realizată (60.000 lei), insa profitul impozabil a fost mai mic si astfel impozitul pe profit scutit nu va fi de 9.600 lei (60.000 lei x 16%).

Impozitul pe profit scutit este de 6.400 lei, ceea ce inseamna ca societatea

Leader va declara in Formularul 101 un impozit pe profit anual de 0 lei. Daca presupunem ca in cursul anului, prin Formularul 100 a fost declarat un impozit de profit de 2.000 lei, va rezulta o diferenta de impozit pe profit de recuperat de 2.000 lei.

Desi rezultatul fiscal din anul 2015 (90.000 lei) era suficient de mare incat sa acopere valoarea investitiei efectuate (60.000 lei) si conditia principala era indeplinita (profitul contabil brut sa fie mai mare decat valoarea activului), pierderea fiscala inregistrata anterior a diminuat valoarea creditului fiscal de care societatea a beneficiat. Valoarea fiscală a activului este de 60.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv, potrivit art. 24 din Codul fiscal, societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.

Atunci când contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit

trimestrial efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat această facilitate.

EXEMPLUL 11: Investitii realizate în trimestrele anterioare In luna iulie 2014, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un

utilaj la costul de 50.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2014 este de 300.000 lei, din care profitul contabil brut aferent perioadei 1 iulie - 30 septembrie 2014 este de 80.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite. La sfârşitul trimestrului III 2014, societatea înregistrează un profit impozabil în sumă de 350.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârşitul trimestrului II este de 11.000 lei.

In luna octombrie 2014, societatea Leader mai achiziţionează şi pune în funcţiune un echipament la costul de 130.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2014 este de 400.000 lei, din care profitul contabil brut aferent perioadei 1 iulie - 31 decembrie 2014 este de 140.000 lei. La sfârşitul trimestrului IV 2014, societatea înregistrează un profit impozabil în sumă de 430.000 lei.

TRIMESTRUL III Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi

a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape: 1. Se calculează impozitul pe profit la 30 septembrie 2014: 350.000 lei x 16% = 56.000 lei 2. Se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:

Având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1 iulie - 30 septembrie 2014 în sumă de 80.000 lei acoperă investiţia realizată, impozitul pe profit scutit este: 50.000 lei x 16% = 8.000 lei; impozit pe profit scutit = 8.000 lei;

3. Se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: 56.000 lei – 8.000 lei = 48.000 lei; Impozit pe profit declarat in trimestrul al III-lea = 48.000 lei – 11.000 lei = 37.000 lei;

TRIMESTRUL IV Se parcurg următoarele etape:

1. Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2014: 430.000 lei x 16% = 68.800 lei 2. Se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:

Profitul contabil aferent perioadei 1 iulie - 31 decembrie 2014 este de 140.000 lei, iar investitia realizata in luna octombrie este de 130.000 lei, insa in luna iulie 2014 societatea a achizitionat un alt echipament pentru care a beneficiat de scutire la impozit.

Astfel, din profitul contabil brut cumulat in cel de-al doilea semestru (140.000 lei), se scade suma profitului investit anterior (50.000 lei), iar societatea mai poate utiliza doar 90.000 lei.

Impozitul pe profit scutit este: 90.000 lei x 16% = 14.400 lei; impozit pe profit scutit = 14.400 lei; 3. Se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: 68.800 lei – 8.000 lei – 14.400 lei = 46.400 lei;

Impozit pe profit declarat pentru prin Formularul 100 = 11.000 lei + 37.000 lei = 48.000 lei

Diferenta de impozit pe profit de recuperat = 46.400 lei – 48.000 lei = 1.600 lei 4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit:


140.000 lei

129 Repartizarea profitului


140.000 lei

Declararea şi plata impozitului pe profit – ANUAL Următorii contribuabili au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit

anual, pana la 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul:

- organizaţiile nonprofit; - contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor

tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură. Astfel, in cazul lor, nu conteaza trimestrul in care investitia se pune in

functiune, calculul impozitului pe profit facandu-se o data pe an.

EXEMPLUL 12: Declararea şi plata impozitului pe profit anual La sfârşitul anului 2015, societatea Leader înregistrează un profit impozabil în

sumă de 500.000 lei. Profitul contabil brut aferent anului 2015 este de 370.000 lei. Societatea dispune de rezerve legale constituite, conform legii.

Societatea achiziţionează şi pune în funcţiune în luna aprilie 2015 un utilaj în valoare de 140.000 lei şi în luna noiembrie un echipament tehnologic în valoare de 60.000 lei.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi

a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape: 1. Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2015: 500.000 lei x 16% = 80.000 lei; 2. Se determină valoarea totală a investiţiilor realizate în echipamente tehnologice: 140.000 lei + 60.000 lei = 200.000 lei; Având în vedere faptul că profitul contabil brut acoperă investiţiile realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este: 200.000 lei x 16% = 32.000 lei; 3. Se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: 80.000 lei – 32.000 = 48.000 lei; 4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit.


200.000 lei



200.000 lei

Valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice respective se amortizează liniar sau degresiv potrivit art. 24 din Codul fiscal. Pentru aceste echipamente tehnologice societatea nu poate opta pentru amortizarea accelerată.

Active puse in functiune partial În cazul activelor care sunt finalizate pe parcursul mai multor ani consecutivi,

facilitatea se acordă pentru investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv, în baza unor situaţii parţiale de lucrări.

Scutirea se acordă pentru valoarea echipamentelor tehnologice în curs de execuţie înregistrate în perioada 1 iulie 2014 - 31 decembrie 2016 şi puse în funcţiune în aceeaşi perioadă.

Asa cum am mai afirmat, in cazul în care echipamentele tehnologice respective sunt înregistrate, parţial în imobilizări corporale în curs de execuţie

înainte de data de 1 iulie 2014 şi parţial după data de 1 iulie 2014, scutirea de impozit pe profit se aplică numai pentru partea înregistrată în imobilizări corporale în curs de execuţie începând cu data de 1 iulie 2014 şi care este cuprinsă în valoarea echipamentului tehnologic pus în funcţiune până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

EXEMPLUL 13: Echipamente care se realizeaza pe parcursul mai multor ani consecutivi

Entitatea Leader aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului

pe profit. In primul trimestru din anul 2015 aceasta obtine un profit impozabil de 700.000 lei, iar profitul contabil este de 560.000 lei.

Societatea efectueaza investitii intr-un echipament tehnologic care nu permite

puneri in functiune partiale astfel: - in luna iunie 2014 in valoare de 80.000 lei; - in luna august 2014 in valoare de 100.000 lei; - in luna decembrie 2014 in valoare de 40.000 lei; si - in luna februarie 2015 in valoare de 60.000 lei.

Investitia este pusa in functiune in data de 12 martie 2015. Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit si

a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, se parcurg urmatoarele etape:

1. Se calculeaza impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2015:

Impozit pe profit = 700.000 lei x 16% = 112.000 lei;

2. Se determina valoarea totala a investitiilor realizate in echipamente tehnologice: Investitie = 80.000 lei + 100.000 lei + 40.000 lei + 60.000 lei = 280.000 lei; Trebuie sa tinem cont ca societatea a efectuat investitii si inainte de 1 iulie

2014. Astfel, valoarea activului pentru care societatea poate beneficia de scutire a profitului este de 200.000 lei (280.000 lei – 80.000 lei).

Profitul contabil brut din trimestrul punerii in functiune al investitiei

(560.000 lei) acopera investitiile realizate (200.000 lei). Astfel, impozitul pe profit aferent profitului investit este:

200.000 lei x 16% = 32.000 lei; Impozit pe profit scutit = 32.000 lei; Impozit pe profit aferent trimestrului I = 112.000 lei – 32.000 lei = 80.000 lei

3. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, daca societatea dispune la 31 decembrie 2015 de profit contabil la nivelul acestei sume.


200.000 lei



200.000 lei

Valoarea fiscala a echipamentului tehnologic respectiv se amortizeaza liniar

sau degresiv potrivit art. 24 din Codul fiscal. Pentru acest echipament tehnologic contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.

Neimpozitarea profitului reinvestit se aplică şi microîntreprinderilor? NU. Microîntreprinderile datorează un impozit de 3% aplicat veniturilor care

intră în baza de impozitare. Totuşi, în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul anului investit în echipamentele tehnologice puse în funcţiune începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit.

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere obţine venituri mai mari de 65.000 euro sau realizează venituri din consultanţă sau management care depăşesc procentul de 20% din totalul veniturilor care alcătuiesc baza de impozitare, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile inregistrate de la începutul anului fiscal.

Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit plafonul respectiv. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.

EXEMPLUL 14: Microintreprindere care trece la impozit pe profit Societatea Leader este microîntreprindere şi obţine în perioada ianuarie

2015 – iunie 2015 venituri din vânzarea de produse software și servicii de arhitectură de 150.000 lei. Ȋn luna august 2015 realizează venituri de 180.000 lei din servicii de inginerie. Cheltuielile deductibile la calculul impozitului pe profit în perioada ianuarie - iunie 2015 sunt de 110.000 lei.

Ȋn trimestrul al III-lea, entitatea nu mai realizează alte venituri fata de cele de mai sus, iar cheltuielile deductibile pentru această perioadă sunt de 9.000 lei.

Ȋn trimestrul al IV-lea, entitatea obţine venituri din vânzare soft de 50.000 lei și prestări servicii arhitectură de 40.000 lei. Cheltuielile deductibile în această perioadă sunt de 12.000 lei.

Cursul de schimb euro-leu la 31 decembrie 2014 presupunem ca este de 4,4847 lei/euro.

In luna mai 2015, societatea achizitioneaza si pune in functiune un echipament la costul de 50.000 lei, iar in luna noiembrie 2015 un alt utilaj la costul de 40.000 lei.

Profitul contabil aferent anului 2015 este de 110.000 lei.

Care este regimul de impozitare în cazul entităţii Leader? În primele două trimestre din anul 2015, societatea Leader a datorat un

impozit pe venit de 4.500 lei (150.000 lei x 3%). Ȋncepând cu trimestrul al III-lea din anul 2015, entitatea Leader devine

plătitoare de impozit pe profit, deoarece a depășit limita de 291.506 lei, aceasta realizând venituri totale cumulate de 330.000 lei.

Până la 30 septembrie 2015, aceasta trebuie sa depună Declaraţia 010 cu mențiunea de scoatere din evidență ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și luarea în evidență ca plătitor de impozit pe profit, ambele începând cu 1 iulie 2015.

Depășind în trimestrul III pragul de 65.000 euro, calculul și declararea impozitului pe profit începe din acest trimestru, însă pentru veniturile obţinute și cheltuielile suportate de la începutul anului.

Astfel, pentru trimestrul al III-lea, calculul este următorul:

Venituri cumulate primele 3 trimestre = 150.000 lei + 180.000 lei = 330.000 lei Cheltuieli deductibile primele 3 trimestre = 110.000 lei + 9.000 lei = 119.000 lei Profit impozabil = 330.000 lei – 119.000 lei = 211.000 lei Impozit pe profit cumulat = 211.000 lei x 16% = 33.760 lei Impozit pe venitul microîntreprinderilor declarat în primele 2 trimestre = 4.500 lei. Impozit pe profit de declarat în Declaraţia 100 la 30 septembrie 2015 = 33.760 lei – 4.500 lei = 29.260 lei

Pentru trimestrul al IV-lea, calculul este următorul:

Venituri impozabile (150.000 lei + 180.000 lei + 50.000 lei + 40.000 lei)

420.000 lei

Cheltuieli deductibile (110.000 lei + 9.000 lei + 12.000 lei) 131.000 lei

Profit impozabil 289.000 lei Impozit pe profit calculat pentru 2015 46.240 lei

La determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit si

a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, vom tine cont doar de investitia realizata in luna noiembrie 2015.

In luna mai 2015, la momentul achizitiei echipamentului avand costul de 50.000 lei, societatea Leader era microintreprindere si nu poate beneficia de scutire de impozit pe profit.

Din 1 iulie 2015, societatea a trecut la impozit pe profit. Profitul contabil aferent anului 2015 (110.000 lei) acopera investitia realizata (40.000 lei). Astfel, impozitul pe profit aferent profitului investit este:

40.000 lei x 16% = 6.400 lei; Impozit pe profit scutit = 6.400 lei; Impozit pe profit anual = 46.240 lei – 6.400 lei = 39.840 lei

Astfel, in concluzie avem:

Impozit pe profit anual 39.840 lei Impozit pe profit declarat prin Declaraţia 100 29.260 lei Impozit pe venitul microîntreprinderilor declarat in Declaraţia 100

4.500 lei

Diferenta de impozit pe profit datorat 6.080 lei

Activele astfel dobândite pot fi înstrăinate terţilor? Contribuabilii au obligaţia de a păstra activele respective cel puţin o perioadă

egală cu jumătate din durata lor de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile, dar nu mai mult de 5 ani.

Şi pentru echipamentele tehnologice luate in folosinta in baza contractelor de leasing financiar şi puse in functiune in perioada 1 iulie 2014-31 decembrie 2016 inclusiv, scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator, cu conditia respectarii prevederilor de mai sus.

În cazul nerespectării acestei prevederi, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale rectificative deoarece impozitul pe profit se recalculează pentru sumele respective şi se percep şi creanţe fiscale accesorii, începând cu data aplicării facilităţii, cu următoarele excepţii:

- activele transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare; - activele înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment; şi - activele sunt distruse, pierdute sau furate, în condițiile în care aceste situații

sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul echipamentelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.

In concluzie, putem considera o astfel de prevedere ca fiind binevenita, insa consideram ca impactul va fi unul destul de redus la nivelul contribuabililor. Putini sunt cei care vor beneficia la maximum de aceasta masura, avand in vedere cel putin urmatoarele conditii care ar trebui indeplinite:

- activele achizitionate sa se incaadreze in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG 2139/2004;

- societatea sa inregistreze profit contabil brut in perioada in care pune in functiune investitia;

- pentru a beneficia de creditul fiscal aferent, societatea trebuie sa obtina profit impozabil, avand in vedere ca scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva; si

- daca societatea a inregistrat pierdere fiscala in perioadele precedente, atunci aceasta ii diminueaza profitul impozabil, respective impozitul pe profit si astfel este posibil sa nu scuteasca la impozit intreaga valoare a investitiei.

3. Impozitul pe construcţii

OUG nr.102/2013 publicată în MOf nr 703 din 15 noiembrie 2013 a introdus

un nou titlu în Codul fiscal şi anume „Impozitul pe construcţii”. Impozitul pe construcţii reprezintă venit al bugetului de stat şi se administrează de către ANAF, nu de DITL.

În MOf nr 384 din 23 mai 2014, a fost publicată HG nr 421/2014 prin care s-au introdus precizari privind modul de calcul al impozitului. Care sunt contribuabilii care datorează acest impozit?

Sunt supuse acestui impozit: - persoanele juridice române (cu exceptia instituţiilor publice, institutelor

naţionale de cercetare dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial);

- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

- persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Care este cota de impozitare?

Cota de impozitare este de 1,5% şi se aplică asupra construcţiilor prevăzute în grupa 1 din Catalogul cu duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (construcţii agricole, industriale, pentru transporturi, poştă şi telecomunicaţii, hidrotehnice, pentru afaceri, comerţ, depozitare, pentru transportul energiei electrice etc.).

Dacă impozitul pe clădiri suportat în relaţia cu DITL se stabileşte prin hotărâre a consiliului local din fiecare zonă şi se situează între 0,25% şi 1,5%, cota de impozitare a construcţiilor de 1,5% este fixă, indiferent de locaţie.

Proiect Norme cod fiscal (Nu a fost pastrat): Pentru mijloacele fixe (ex. parcurile fotovoltaice, parcurile eoliene, etc.) care

sunt sisteme complexe compuse din: fundaţii, piloni de susţinere, echipamente şi instalaţii, încadrate conform Catalogului, atât în grupa 1 „Construcţii”, cât şi în grupa 2 „Echipamente tehnologice” şi înregistrate din punct de vedere contabil în conturi corespunzătoare construcţiilor şi/sau conturi corespunzătoare instalaţiilor, sunt considerate construcţii numai acele părţi ale sistemului complex care se încadrează în grupa 1 şi sunt înregistrate în conturi corespunzătoare construcţiilor, respectiv fundaţiile, structurile de susţinere, etc.

Încadrarea se efectuează de către o comisie tehnică sau expert tehnic independent, pe baza caracteristicilor tehnice ale mijloacelor fixe.

http://www.comert.contabilul.ro/?cs=138307

Care este baza de impozitare? Baza de impozitare o reprezintă valoarea construcţiilor existente în

patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade:

valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

valoarea construcţiilor din subgrupa 1.2.9. „Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole”; şi

valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe cladiri.

ATENŢIE! Reţineţi faptul că NU se datorează impozit pe construcţii în cazul

clădirilor pentru care se achită deja impozit la taxele locale sau pentru modernizările efectuate la clădirile închiriate.

Norme cod fiscal (HG 421/2014): Prin valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data

de 31 decembrie a anului anterior, se înţelege valoarea evidenţiată contabil în soldul conturilor corespunzătoare construcţiilor, fără a lua în considerare constructiile inregistrate in conturi in afara bilantului.

Pentru determinarea bazei impozabile, contribuabilii nu includ „imobilizările corporale în curs de execuţie”, evidenţiate potrivit reglementărilor contabile aplicabile si nici valoarea aferenta unor constructii aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inregistrate in conturi corespunzatoare constructiilor.

Pentru determinarea bazei impozabile, contribuabilii vor avea în vedere următoarele reguli:

a) din valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, nu se scade valoarea clădirilor prevăzute la art.250 din Codul fiscal (ART. 250 Scutiri), cu excepţia celor aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

b) în cazul în care valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor este diferită de valoarea care a reprezentat baza pentru determinarea impozitului pe clădiri, valoarea care se scade este valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor;

c) valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă este cea definită la pct.54 alin.(1)–(12) din Normele metodologice date în aplicarea art.253 din Codul fiscal.

http://calculimpozit.fisc.ro/?cs=803911

http://calculimpozit.fisc.ro/?cs=803911

Pct.54 din Norme, pt aplicarea art.253 din Codul fiscal: 54. (1) Prin lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau

extindere, se înţelege acele lucrări care au ca rezultat creşterea valorii clădirii respective cu cel puţin 25%.

(1^1) În cazul în care valoarea lucrărilor de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere nu depăşeşte 25% din valoarea clădirii, locatarul nu are obligaţia să o comunice locatorului.

(1^2) În cazul în care în cursul unui an fiscal se efectuează mai multe lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, a căror valoare individuală este sub 25%, dar cumulat depăşeşte 25%, locatarul are obligaţia de a comunica locatorului valoarea totală, în termen de 30 de zile de la data la care se atinge acest nivel.

ATENŢIE!!! Lucrările de amenajare, modernizare la spatiile inchiriate in valoare de sub 25% din valoarea clădirii si care nu au fost notificate proprietarilor se pare ca sunt supuse impozitului pe construcţii.

Pentru clădirile scutite de impozit pe clădiri, conform art. 250 din Codul fiscal, se va datora impozit pe construcţii.

Deducerea valorii lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare,

modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosință, se justifică cu documentația corespunzătoare care atestă comunicarea acestei valori către proprietar. Impozitul se recalculează dacă baza de impozitare se modifică în cursul anului?

În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii soldului debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor, impozitul pe construcţii NU se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor. Această prevedere poate fi de bun augur pentru o entitate sau dimpotrivă.

De exemplu, dacă în cursul anului o societate cumpără sau construieşte şi dă în folosinţă o construcţie, va datora impozit pe aceasta începând cu anul următor. Însă, în situaţia inversă în care în cursul anului se casează sau se vând construcţii, impozitul nu se recalculează şi societatea va achita suma aferentă întregului an. Care sunt declaraţiile care trebuie depuse de o entitate care deţine construcţii? Entităţile care la 31 decembrie 2013 deţineau construcţii, trebuiau ca până la data de 31 ianuarie 2014 să depună la organul fiscal Declaraţia de menţiuni 010, prin care îşi modificau vectorul fiscal.

Vă reamintim că în MOf din 16 ianuarie 2014 a fost publicat OMFP 35/2014 prin care a fost modificat Formularul 010. Practic, între categoriile de obligaţii fiscale

de declarare, cu caracter permanent, care se înscriu în vectorul fiscal a fost adăugat şi impozitul pe construcţii.

Impozitul se declară până la data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se datorează prin Declaraţia 100 (probabil – deocamdată nu se cunoaşte Declaraţia fiscală care va fi utilizată). Care este termenul de plată pentru impozitul pe construcţii?

Plata se efectuează în 2 rate egale, până la datele de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.

Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal următor, iar cei care încetează să existe în cursul anului au obligaţia de a declara şi plăti impozitul până la data încheierii perioadei din an în care persoana juridică a existat.

4. Limitarea plăţilor/încasărilor în numerar – proiect de lege

Conform Proiectului de lege, urmează ca în sfera acestor limitări să fie introduse pe lângă persoanele juridice şi persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, liber profesioniştii, persoanele fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocierile şi alte entităţi fară personalitate juridică (le voi numi “entităţi”).

Aceste prevederi se vor aplica şi operaţiunilor de încasări şi plăţi în valută efectuate pe teritoriul României. Încadrarea în plafoanele prevăzute se efectuează în funcţie de cursul de schimb valutar, comunicat de BNR, de la data efectuării operaţiunilor de încasări sau plăţi.

Regulamentul BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar, publicat in MOf nr

616 din 6 septembrie 2007 si modificat de Regulamentul nr. 6/2012, publicat in MOf nr 341 din 19 mai 2012 stabileste ca plăţile, încasările, transferurile şi orice alte asemenea operaţiuni care decurg din vânzări de bunuri şi prestări de servicii între rezidenţi, indiferent de raportul juridic care le reglementează, se realizează în moneda naţională (leu), cu cateva excepţii care se regasesc in Anexa 2 la acest Regulament, operaţiuni care se pot efectua şi în valută.

De asemenea, plăţile, încasările, transferurile şi orice alte operaţiuni între rezidenţi care decurg din remunerarea muncii prestate, indiferent de raportul juridic care le reglementează, se realizează numai în moneda naţională (leu).

In continuare sunt enumerate categoriile de rezidenţi şi situaţiile în care aceştia pot efectua operaţiuni în valută cu alţi rezidenţi:

a) persoanele fizice, pentru operaţiuni efectuate între acestea cu caracter ocazional;

b) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni efectuate în străinătate;

c) persoanele juridice, pentru plăţile efectuate către furnizori şi subfurnizori, aferente bunurilor şi serviciilor care intră în componenţa produselor exportate, respectiv contribuie la realizarea serviciilor exportate;

http://www.consilierimpozitprofit.fisc.ro/?cs=138307

http://www.consilierimpozitprofit.fisc.ro/?cs=138307

d) persoanele juridice care efectuează plăţi şi încasări nemijlocite decurgând din contracte de comerţ exterior şi prestări de servicii externe (export-import de bunuri şi servicii), pe baza contractelor de comision încheiate între comisionar şi comitent sau între comisionarul unui nerezident şi beneficiarul rezident, precum şi a contractelor de comerţ exterior respective;

e) persoanele juridice care efectuează nemijlocit plăţi şi încasări pe baza contractelor de subantrepriză decurgând din contracte de colaborare (cooperare) economică internaţională, contracte de export al unor obiective complexe şi al unor produse cu ciclu lung de fabricaţie;

f) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni care decurg din acte de comerţ derulate în porturi, în zonele din aeroporturi şi punctele de trecere a frontierei de stat, asimilate zonelor libere, ori din acte de comerţ derulate pe parcurs extern în trenuri internaţionale, la bordul aeronavelor şi navelor;

g) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni ce decurg din organizarea şi/sau prestarea de servicii externe, cum ar fi transportul internaţional de mărfuri şi de persoane şi turismul internaţional;

h) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni decurgând din contracte externe de prelucrare în regim „lohn”, pe baza contractelor de colaborare, în măsura în care colaboratorii rezidenţi sunt nominalizaţi în autorizaţia de perfecţionare activă;

i) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni stipulate de prevederi legale exprese.

Toate celelalte operaţiuni între rezidenţi, care nu fac obiectul comerţului cu

bunuri şi servicii, pot fi efectuate în mod liber fie în moneda naţională (leu), fie în valută.

Contravaloarea achiziţiilor de bunuri imobile şi autovehicule se achită doar

prin instrumente de plată fără numerar - eliminată. Toate aceste prevederi nu se aplică:

- instituţiilor de credit; - instituţiilor emitente de monedă electronică autorizate de BNR; - instituţiilor care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de BNR; - instituţiilor financiare nebancare (inclusiv casele de amanet); şi - entităţilor care efectuează operaţiuni de schimb valutar.

Plafoanele stabilite pentru încasări/plăţi în numerar Pot fi efectuate operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele

condiţii: a) încasări de la entităţi în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/entitate; b) plăţi către entităţi, în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei/entitate, dar

nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi; c) plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei

stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare; d) încasări efectuate de către magazinele de tipul Cash&Carry de la entităţi în

limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/entitate;

e) plăţi către magazinele de tipul Cash&Carry, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei

La data acordării avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic.

În cazul entităţilor care au organizate mai multe casierii, plafoanele prevăzute se vor urmări pe fiecare casierie în parte.

Sucursalele şi alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituţie de credit, aplică în mod corespunzător toate aceste prevederi.

Interzicerea plăţilor/încasărilor fragmentate

Definiţii: Încasare fragmentată = fracţionarea sumei de încasat în mai multe tranşe,

pentru a evita plafonul de încasare în numerar stabilit prin lege; Plată fragmentată = fracţionarea sumei de plată în mai multe tranşe, pentru a

evita plafonul de plată în numerar stabilit prin lege.

Vor fi interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi

servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi respectiv de 10.000 lei către magazinele de tipul Cash&Carry. Facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei pot fi achitate către furnizorii de bunuri şi servicii astfel: 5.000 lei în numerar, iar suma care depăşeşte acest plafon poate fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

De asemenea, vor fi interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 2.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei în cazul magazinelor de tipul Cash&Carry.

Va fi interzisă fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei in cazul Cash&Carry.

În cazul entităţilor, pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate

şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în cazul magazinelor de tipul Cash&Carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv, 10.000 lei în numerar, sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin alte modalităţi de plată fără numerar.

Persoane fizice - restricţii Operaţiunile de încasare în numerar efectuate de entităţi de la persoane

fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/persoană. Sunt interzise încasările fragmentate în numerar pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum şi fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii cu valoare mai mare de 10.000 lei.

Aceste prevederi nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform legii.

Operaţiunile de încasări în numerar efectuate de entităţi de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, primirea de împrumuturi sau alte finanţări se efectuează în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană. Sunt interzise încasările fragmentate în numerar pentru aceste tranzacţii, cu o valoare mai mare de 5.000 lei/persoană, precum şi fragmentarea tranzacţiilor.

Operaţiunile de plăţi în numerar efectuate de entităţi către persoane fizice,

reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi, sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 5.000 lei/persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 5.000 lei/persoană.

În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv,

neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, sumele care depăşesc acest plafon putând fi restituite numai prin alte modalităţi de plată fără numerar. În cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai deţin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituite.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoane fizice, efectuate

ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi şi alte operaţiuni de încasări şi plăţi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 10.000 lei.

În prezent, pentru persoanele fizice nu există plafon la plăţile în numerar. Excepţii de la limitarea încasărilor/plăţilor în numerar

Plafoanele limită prevăzute mai sus nu se aplică pentru următoarele operaţiuni:

a) depunerile în conturile entităţilor, deschise la instituţiile de credit; b) sumele eliberate în numerar de ATM-uri; c) achitarea în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a

altor obligaţii datorate bugetului statului; d) retragerile de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit pentru

plata salariilor şi a altor drepturi de personal; e) cheltuielile de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite

pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute, efectuate în acest sens;

Sancţiuni Nerespectarea prevederilor de mai sus constituie contravenţie, în condiţiile în care nu reprezintă infracţiune şi se sancţionează cu amendă de 25% din suma încasată/plătită care depăşeşte plafonul stabilit pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 100 lei. Conform notei de fundamentare, sancţiunile propuse au drept scop anularea impactului negativ asupra bugetului de stat datorat pierderilor cauzate de rambursările de TVA efectuate către persoane care au făcut plăţi în numerar, şi-au dedus TVA, dar în amonte se constată că furnizorii care trebuiau să plătească TVA la buget au disparut.

Este interzisă acordarea oricăror avantaje clienţilor, de către entităţi, pentru efectuarea de plăţi în numerar. Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 4.500 lei.

În momentul în care proiectul de lege va fi aprobat de Parlament şi va intra în vigoare, OG nr. 15/1996 va fi abrogată.

5. Modificarea dobânzii de întârziere – începând cu 1 martie 2014 În MOf nr 151 din 28 februarie 2014, a fost publicată OUG nr 8/2014 prin

care s-a modificat nivelul dobânzii de întârziere pentru neachitarea la timp a obligaţiilor fiscale.

Astfel, începând cu 1 martie 2014, nivelul dobânzii percepute de organul fiscal este de 0,03% pentru fiecare zi de întârziere. Penalităţile de întârziere rămân în continuare la nivelul de 0,02% pe fiecare zi de întârziere.

Anterior, în Codul de procedură fiscal, dobânda zilnică era de 0,04%, iar acest nivel putea fi modificat prin legile bugetare anuale, prevedere care însă a fost eliminată de OUG 8/2014.

Nivelul dobânzii se calculează pe fiecare zi de întârziere, începând cu ziua

imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. În plus, pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până la data stingerii acesteia inclusiv.

De asemenea, în situaţia în care diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative faţă de sumele stabilite iniţial, se percep dobânzi pentru suma datorată dupa corectare sau modificare, începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii acesteia inclusiv.

În cazul în care un contribuabil a achitat impozite şi taxe în baza unui act administrativ fiscal, iar ulterior s-a demonstrat că actul administrativ fiscal a fost eronat şi s-a anulat, atunci contribuabilul are dreptul la dobânzi de întârziere de la data plăţii sumelor solicitate prin actul administrativ fiscal şi până la data restituirii sau compensării sumelor.

http://culegeresolutiipractice.fisc.ro/?cs=138307

6. Selectarea contribuabililor pentru inspecţie fiscală

Selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale este efectuată de către organul de inspecţie fiscală competent, în funcţie de nivelul riscului stabilit ca urmare a analizei de risc.

Analiza de risc reprezintă activitatea efectuată în scopul de a identifica riscurile de nedeclarare a creanţelor fiscale, de a le evalua, de a le gestiona, precum şi de a le utiliza în vederea selectării contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale.

Certificarea declaraţiilor fiscale va reprezenta un criteriu de evaluare în analiza de risc efectuată de organul fiscal.

Contribuabilul nu poate face obiecţii cu privire la procedura de selectare folosită.

ANAF are un departament special dedicat evaluării riscurilor fiscale în cazul contribuabililor, o metodologie şi un sistem de punctare prin care îşi stabileşte priorităţile când vine vorba de începerea inspecţiilor fiscale. De exemplu, entităţile care înregistrează pierderi de ani de zile fără să îşi declare insolvenţa sau falimentul sunt depunctate. La fel şi cele care au sume de TVA de primit, dar nu solicită rambursarea, pentru ca în opinia ANAF acestea au ceva de ascuns.

7. Prevederi speciale privind rambursarea TVA

TVA solicitată la rambursare se rambursează de organul fiscal conform

procedurii şi condiţiilor aprobate prin OMFP nr 263/2010, publicat în MOf nr 131 din 26 februarie 2010, modificat şi completat de OMFP 2017/2011. Organul fiscal decide dacă efectuează inspecţia fiscală anterior sau ulterior aprobării rambursării, în baza unei analize de risc.

Prin excepţie însă, organul fiscal rambursează TVA cu efectuarea, ulterior, a inspecţiei fiscale în cazul în care suma solicitată la rambursare este de până la 45.000 lei.

Aceste prevederi nu se aplică în cazul în care: a) contribuabilul are înscrise în cazierul fiscal fapte care sunt sancţionate ca

infracţiuni; b) organul fiscal, pe baza informaţiilor deţinute, constată că există riscul unei

rambursări necuvenite. De fiecare dată când rambursarea se aprobă cu inspecţie fiscală ulterioară,

inspecţia fiscală se decide în baza unei analize de risc.

8. Certificarea declaraţiilor fiscale

Art. 83 Depunerea declaraţiilor fiscale – se abrogă (5) Declaraţiile fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice vor fi

certificate de către un consultant fiscal, în condiţiile legii, cu excepţia celor pentru care este obligatorie auditarea.

Contribuabilii pot opta pentru certificarea declaraţiilor fiscale, inclusiv a

declaraţiilor fiscale rectificative, anterior depunerii acestora la organul fiscal, de

către un consultant fiscal înscris ca membru activ în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor de consultanţă fiscală.

Certificarea declaraţiilor fiscale se realizează „cu rezerve” sau „fără rezerve”.

Documentele care se încheie ca urmare a certificării trebuie să cuprindă obligatoriu explicaţii cu privire la cuantumul şi natura creanţei fiscale declarate, precum şi cauzele care au generat rectificarea, iar în cazul unei certificări cu rezerve, motivaţia acesteia.

Certificarea declaraţiilor rectificative de către un consultant fiscal care nu este activ sau de către o persoană care nu are calitatea de consultant fiscal are ca efect lipsa certificării.

Organul fiscal va notifica contribuabilul dacă declaraţiile fiscale au fost certificate de un consultant fiscal inactiv sau de către o persoană care nu are calitatea de consultant fiscal. În cazul în care certificarea nu se depune în termen de 30 de zile de la notificare, se consideră că acele declarații nu sunt certificate.

Certificarea declaraţiilor fiscale de către un consultant fiscal reprezintă un

criteriu de evaluare în analiza de risc efectuată de organul fiscal în scopul selectării contribuabililor pentru inspecţia fiscală şi are ca efect micşorarea nivelului riscului.

9. Alte modificări ale Codului de procedură fiscală

Dintre modificările aduse Codului de procedură fiscală, menţionez:

- decizia de declarare în inactivitate/reactivare produce efecte faţă de terţi din ziua următoare datei înscrierii în registrul contribuabililor inactivi/reactivați (până acum, aceasta producea efecte față de terți de la data înscrierii în registru);

- atunci când contribuabilul depune la organul fiscal un document semnat de către o persoană fizică sau juridică care exercită activităţi specifice unor profesii reglementate cum ar fi consultanţă fiscală, audit financiar, expertiză contabilă, evaluare, documentul trebuie să conţină în mod obligatoriu şi datele de identificare ale persoanei în cauză.

10. Restituirea taxei de poluare pentru maşini

În MOf nr 151 din 28 februarie 2014 a fost publicată OUG nr 8/2014 prin care

s-au introdus o serie de prevederi cu privire la restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, fara insa a se publica si procedura efectiva de rambursare a sumelor catre cei vizati.

Destul de tarziu, si anume in MOf nr 454 din 20 iunie 2014 a fost publicat Ordinul comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice 365/741/2014 prin care s-a stabilit procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii.

Cine are dreptul la restituirea taxei pe poluare? In situatia in care prin hotărâri judecătoreşti s-a decis restituirea taxei pe

poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, a dobânzilor calculate până la data plăţii integrale şi a cheltuielilor de judecată, plata sumelor aferente precum şi a altor sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, va fi efectuata pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

Cererile de restituire a sumelor se depun de către contribuabili la autoritatea

obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv: - ANAF, prin organele fiscale competente; sau - Administraţia Fondului pentru Mediu. Cererile de restituire depuse de contribuabili se soluţionează în termen de 45

de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului tranşelor anuale aprobate la restituire, stabilit de Administraţia Fondului pentru Mediu. Termenul de 5 ani pentru plata sumelor curge de la data împlinirii celor 45 de zile.

În cursul perioadei de 5 ani, orice procedură de executare silită se suspendă de drept. De asemenea, plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data de 28 februarie 2014 şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea acestor prevederi.

Cum se actualizeaza sumele care trebuie restituite?

Taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante

provenite de la autovehicule, cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică, după următoarea formulă de calcul:

A = (B x Ipc)/100,

unde: A - suma totală de plată, ca urmare a actualizării B - suma aferenta unei tranşe, conform graficului, la valoarea titlului executoriu Ipc - indicele preţurilor de consum, calculat de INS pentru luna corespunzătoare perioadei de restituire, comparativ cu luna în care a fost emisă decizia de restituire prin care s-a stabilit graficul de plăţi.

Dobânda stabilită de instanţele judecătoreşti care trebuie platita se calculează

până la data plăţii integrale, respectiv până la data plăţii fiecărei tranşe. In continutul OMFP 741/2014 gasiti modelul şi conţinutul formularelor

necesare punerii in aplicare a acestor prevederi, dintre care mentionam: - cerere de restituire a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti; - înştiinţare de restituire a unor sume stabilite prin hotărâri judecătoreşti; - notă privind restituirea unor sume etc.

Care este procedura pentru recuperarea taxei pe poluare?

Cererea de restituire trebuie sa fie depusa in cadrul termenului legal de

prescriptie a dreptului de a cere restituirea, respectiv in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la restituire. Data la care a luat nastere dreptul la restituire este data hotararii judecatoresti executorii.

La cererea de restituire se anexeaza si hotararea judecatoreasca executorie, in copie legalizata, precum si actul de identitate al persoanei fizice/al reprezentantului persoanei juridice, impreuna cu imputernicirea data acestuia, in copie. Cererea, insotita de documentele de mai sus, se depune la registratura organului fiscal competent sau se transmite prin posta, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

In baza cererii depuse de contribuabil, organul fiscal competent va verifica in baza de date centralizata daca pentru autovehiculul indicat in cerere a fost restituita/compensata suma solicitata. Daca se constata ca nu a fost restituita/compensata suma solicitata de catre contribuabil, organul fiscal competent intocmeste Referatul privind restituirea sumelor stabilite de instantele de judecata prin hotarari judecatoresti executorii.

Referatul, precum si cererea de restituire si documentele depuse de contribuabil vor fi transmise catre Administratia Fondului pentru Mediu, care va stabili graficul transelor anuale aprobate la restituire. Graficul transelor anuale aprobate la restituire va cuprinde, in mod obligatoriu, perioada de restituire pentru fiecare transa anuala, precum si cuantumul acestora, Mai exact, perioada de restituire pentru fiecare transa anuala din grafic este urmatoarea:

- pentru prima transa anuala, perioada de restituire este luna urmatoare datei comunicarii graficului, de catre Administratia Fondului pentru Mediu, organului fiscal competent,

- pentru urmatoarele transe anuale perioada de restituire este: - pentru cererile de restituire depuse in primul semestru al fiecarui

an, perioada de restituire a transei este luna aprilie a fiecaruia din urmatorii 4 ani,

- pentru cererile de restituire depuse in cel de-al doilea semestru al fiecarui an, perioada de restituire a transei este luna noiembrie a fiecaruia din urmatorii 4 ani.

Atentie! Transa anuala reprezinta cota-parte de 20% din: taxa pe poluare pentru autovehicule/ taxa pentru emisiile poluante provenite

de la autovehicule , cheltuielile de judecata, alte sume stabilite de instantele judecatoresti.

11. Modificarea Formularului 010

În MOf din 16 ianuarie 2014, a fost publicat OMFP 35/2014 prin care au fost

modificate: - Formularul 010 “Declaraţia de înregistrare fiscală/de menţiuni pentru

persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridical”; şi

- Formularul 030 “Declaraţia de înregistrare fiscală/de menţiuni pentru persoane fizice străine”. Astfel, începând cu 16 ianuarie 2014, trebuie să utilizaţi aceste formulare în

relaţia cu organul fiscal. Practic, între categoriile de obligaţii fiscale de declarare, cu caracter

permanent, care se înscriu în vectorul fiscal au fost adăugate: - impozitul pe construcţii; - impozitul pe veniturile din activităţile de exploatare a resurselor naturale,

altele decât gazele naturale; - taxa de autorizare/taxa de licenţă din domeniul jocurilor de noroc.

12. Modificarea Declaraţiei 112

În MOf nr 57 din 23 ianuarie 2014, a fost publicat OMFP nr. 1977 prin care s-

au adus o serie de modificări Declaraţiei 112. În primul rând, precizez că noul formular va fi utilizat pentru obligaţiile declarative aferente lunii februarie 2014, adică termen de depunere 25 martie 2014. Însă, în cazul veniturilor din arendarea bunurilor agricole, Declaraţia 112 modificată trebuie utilizată începând cu luna ianuarie 2014.

Astfel, impozitul calculat şi retinut pentru fiecare beneficiar de venit va fi inclus în Declaraţia 112 şi nu în Formularul 205, aşa cum s-a procedat în anul 2013. Anterior anului 2013, aceste informaţii erau curpinse în fişele fiscale.

Printre modificările aduse Declaraţiei 112 menţionez: - eliminarea din Nomenclatorul creanţelor fiscale a impozitului aferent

veniturilor din activităţi agricole, potrivit art. 71 lit. d) din Codul Fiscal, care a fost abrogate;

- eliminarea din Nomenclatorul creanţelor fiscale a CASS datorată de persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit, din activităţile agricole prevazute la art. 71 lit. d) din Codul Fiscal;

- introducerea în Nomenclatorul creanţelor fiscale a CASS datorată de persoanele care obţin venituri din arendarea bunurilor agricole, în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit şi a impozitului pe veniturile din arendarea bunurilor agricole, având în vedere lărgirea bazei de impozitare pentru CASS începând cu 1 ianuarie 2014;

- în cadrul condiţiilor de muncă s-a adăugat o nouă categorie şi anume “alte condiţii de muncă”;

- Anexa “Asigurat” din secţiunea C va permite declararea separată, pentru aceeaşi persoană, a fiecărui tip de venit realizat.

13. Modificarea Declaraţiei 100

În MOf nr. 87 din 04 februarie 2014 a fost publicat OANAF 123/2014 care a

modificat Declaraţia 100. Astfel, au fost introduse următoarele obligaţii fiscale: - impozitul pe construcţii; şi - taxa de autorizare/taxa de licenţă din domeniul jocurilor de noroc

Pe de altă parte, din Declaraţia 100 a fost eliminată obligaţia fiscală reprezentând impozitul pe veniturile din arendă, având în vedere că acesta se va raporta în Declaraţia 112.

Noul formular al Declaraţiei 100 se utilizează pentru declararea impozitelor şi taxelor datorate începând cu 1 ianuarie 2014.

14. TVA la incasare – optional incepand cu 1 ianuarie 2014

In MOf nr. 809 din 19 decembrie 2013 a fost publicata OUG nr. 111 ce

stabileste faptul ca TVA la încasare devine opțional începând cu 1 ianuarie 2014 pentru firmele cu CA de până la 2.250.000 de lei.

Important! A fost eliminată prevederea conform căreia TVA pentru facturile emise devine exigibilă la încasare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la emiterea facturii. Astfel, TVA trebuie colectată la încasarea facturilor emise.

Atât în cazul persoanelor impozabile care continuă aplicarea sistemului TVA la încasare, cât și al celor care ies din sistem, pentru operațiunile al căror fapt generator a intervenit până la data de 31 decembrie 2013 inclusiv, precum și pentru facturile emise înainte de această dată, în situația în care cea de-a 90-a zi calendaristică de la data emiterii facturii sau de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii este ulterioară datei de 31 decembrie 2013, exigibilitatea taxei intervine la data încasării totale sau parțiale a contravalorii bunurilor livrate/serviciilor prestate

Persoanele impozabile, care au sediul activitătii economice în România care

se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 153 în cursul anului şi care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, vor aplica aceste reguli începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.

Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este obligată să aplice sistemul respectiv cel puțin până la sfârsitul anului calendaristic în care a optat pentru aplicarea sistemului, cu exceptia situatiei în care, în cursul aceluiasi an, cifra de afaceri depăseste plafonul de 2.250.000 lei.

Dacă în primul an de aplicare a sistemului TVA la încasare persoana impozabilă nu depăseste plafonul de 2.250.000 lei, poate aplica sistemul TVA la încasare până la sfârsitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul de 2.250.000 lei, calculat pentru fiecare an calendaristic în parte, a fost depăsit pe parcursul unui an calendaristic.

Orice persoană impozabilă care a optat pentru aplicarea sistemului TVA la încasare si care nu depăseste în cursul unui an plafonul de 2.250.000 lei poate renunta la aplicarea sistemului respectiv oricând în cursul anului, prin depunerea unei notificări la organul fiscal între data de 1 si 25 ale lunii, cu exceptia primului an în care a optat pentru aplicarea sistemului.

Se consideră că persoana impozabilă a optat în mod tacit pentru continuarea

aplicării sistemului TVA la încasare, neavând obligatia să depună notificarea, dacă în

anul precedent a aplicat sistemul TVA la încasare si cifra sa de afaceri nu a depăsit plafonul de 2.250.000 lei.

Persoanele impozabile care la data de 1 ianuarie 2014 aplică sistemul TVA la încasare:

a) pot continua aplicarea sistemului TVA la încasare, fără depunerea vreunei notificări, dacă sunt eligibile pentru aplicarea acestui sistem, caz în care se consideră că au optat pentru continuarea aplicării sistemului;

b) pot solicita oricând în cursul anului 2014 să fie radiate din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare prin depunerea unei notificări la organele fiscale competente, chiar dacă sunt eligibile pentru aplicarea sistemului, anul 2014 nefiind considerat primul an în care au optat pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Organele fiscale competente operează radierea din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea. Până la data radierii persoanele impozabile trebuie să aplice sistemul TVA la încasare

Prevederile de la lit. b) de mai sus nu se aplică în situatia persoanelor

impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului 2014 si care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, care sunt obligate să aplice sistemul respectiv cel putin până la finele anului 2014, cu exceptia cazului în care depăsesc plafonul de 2.250.000 lei.

Recomandare! Dacă încasaţi facturile emise către clienţi la perioade mari de

timp şi nu aveţi achiziţii semnificative care să genereze TVA de rambursat, atunci ar fi de preferat să optaţi pentru aplicarea sistemului „TVA la încasare”.

Societăţile care desfăşoară comerţ cu amănuntul ar trebui să renunţe la sistemul „TVA la încasare”, din moment ce oricum livrările de bunuri sau prestările de servicii sunt încasate pe loc. Astfel, ar beneficia de deducerea TVA aferentă achiziţiior efectuate la data facturilor şi nu la plata acestora, bineînţeles asta şi dacă furnizorul la rândul lui nu aplică sistemul „TVA la încasare”.

Dacă încasaţi facturile emise într-un interval scurt de timp sau intenţionaţi să efectuaţi o invetiţie majoră care va genera TVA de rambursat, ar fi poate mai bine să aplicaţi sistemul normal de TVA. Astfel, principalul avantaj va fi acela că TVA aferentă achiziţiilor de la societăţile care nu aplică nici ele sistemul „TVA la încasare” va fi dedusă imediat, fără a aştepta momentul plăţii facturilor către furnizori, deci, implicit, posibilitatea de a aplica pentru rambursare de TVA mai rapid.

15. CASS pentru veniturile obţinute din chirii şi arendă Conform OUG nr. 88/2013, publicată în MOf nr. 593 din 20 septembrie 2013,

începând cu anul 2014, se va datora CASS pentru veniturile obţinute din cedarea folosinţei bunurilor, indiferent dacă persoana care realizează aceste venituri obţine şi venituri din salarii sau asimilate salariilor.

Ca şi până în prezent, nici în anul 2014 nu se va datora CAS pentru aceste venituri.

Baza lunară de calcul al CASS pentru persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia celor care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului, este:

- diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut; sau

- diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale; sau

- valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la cele 12 luni ale anului (pentru cei care îşi închiriază în scop turistic locuinţa personală).

Baza de calcul nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară (900 lei), dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.

Organul fiscal ţine cont de venitul net estimat în urma depuenrii Declaraţiei 220 şi emite decizie de impunere pentru plăţi anticipate în care stabileşte CASS datorată trimestrial. La stabilirea CASS de plată trimestrial se ţine cont de plafonul maxim de 11.490 lei.

După încheierea anului fiscal, organul fiscal verifică încadrarea CASS în plafonul minim sau maxim, ţinând cont şi de eventualele alte venituri din categoria cedării folosinţei bunurilor şi emite decizie de impunere anuală în cazul diferenţelor de plată/de restituit. Exemplu:

Domnul Ionescu Ştefan obţine lunar un venit net din chirii în sumă de 500 lei. Vom stabili în continuare baza impozabilă pentru CASS şi pentru impozitul pe venit, în următoarele scenarii:

A. Domnul Ionescu Ştefan obţine şi venituri salariale; B. Domnul Ionescu Ştefan nu obţine alte venituri.

A. Domnul Ionescu Ştefan obţine şi venituri salariale

Venit din chirii = 500 lei Baza de calcul a CASS = 500 lei CASS datorată = 500 lei x 5,5% = 28 lei Baza de calcul a impozitului pe venit = 500 lei – 28 lei = 472 lei Impozit pe venit = 472 lei x 16% = 76 lei Venit net lunar din chirii = 500 lei – 28 lei – 76 lei = 396 lei

B. Domnul Ionescu Ştefan nu obţine alte venituri

Venit brut din chirii = 500 lei Baza de calcul a CASS = 900 lei CASS datorată = 900 lei x 5,5% = 50 lei Baza de calcul a impozitului pe venit = 500 lei – 50 lei = 450 lei Impozit pe venit = 450 lei x 16% = 72 lei Venit net lunar din chirii = 500 lei – 50 lei – 72 lei = 378 lei

Plata CASS pentru cei care realizează astfel de venituri va fi limitată la cinci salarii medii brute (pentru anul 2014, echivalentul a 5 x 2.298 lei = 11.490 lei). Exemplu:

Domnul Ionescu Ştefan obţine lunar venituri din chirii în sumă de 15.000 lei. Vom stabili în continuare baza impozabilă pentru CASS şi pentru impozitul pe venit:

Venit brut din chirii = 15.000 lei Baza de calcul a CASS = 11.490 lei CASS datorată = 11.490 lei x 5,5% = 632 lei Baza de calcul a impozitului pe venit = 15.000 lei – 632 lei = 14.368 lei Impozit pe venit = 14.368 lei x 16% = 2.299 lei Venit net lunar din chirii = 15.000 lei – 632 lei – 2.299 lei = 12.069 lei

Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia celor care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole, sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale.

În MOf nr. 103 din 11 februarie 2014 a fost publicat OPANAF nr. 117/2014 prin care s-a aprobat Formularul 650 „Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor” prin care se stabilesc plăţile anticipate cu titlu de CASS datorate de persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor, începând cu anul fiscal 2014. Din acest formular face parte şi Anexa „Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate”.

Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate

Decizie anterioară Decizie curentă

Luna

Bază de calcul

rezultată din

contract(e)

Plafon maxim

prevăzut de lege

Bază de calcul

CASS

Bază de calcul

rezultată din contract(e)

Plafon maxim

prevăzut de lege

Bază de calcul

CASS

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Ianuarie

Februarie

..................

Decembrie

TOTAL:

În decizia de impunere emisă de ANAF, baza de calcul a CASS va fi evidenţiată lunar, iar plata contribuţiei se va efectua trimestrial, până pe data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Pentru stabilirea plăţilor anticipate cu titlu de CASS datorată din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, precum şi din închirierea camerelor, situate în locuinţe proprietate personală, în scop turistic,

se utilizează Formularul 260 „Decizie de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit“.

Pentru cei care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului, baza lunară de calcul al CASS este diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

Potrivit OUG 102/2013, din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosinței bunurilor, indiferent dacă determinarea venitului net se efectuează în sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli, se deduc contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.

CASS datorată în cursul anului se deduce din veniturile realizate din cedarea folosinţei bunurilor numai de organul fiscal competent la stabilirea obligaţiilor fiscale anuale. Acesta are obligaţia recalculării bazei impozabile în vederea acordării deductibilităţii CASS şi determinarea impozitului pe venit anual datorat.

În MOf nr 264 din 10 aprilie 2014 a fost publicat OMFP nr. 550/2014 prin

care s-a aprobat Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 2/2014. Astfel, persoanele fizice care au obţinut venituri din închirieri şi pentru care deciziile de impunere pentru CASS au fost comunicate cu întârziere, nu datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru perioada cuprinsă între termenul de plată prevăzut de Codul Fiscal (25 martie 2014) şi data comunicării deciziei de impunere.

În cazul în care contribuabilii au plătit deja penalităţi pentru întârzierea la plată, sumele percepute ca accesorii vor fi compensate cu alte obligaţii datorate bugetului de stat sau pot fi restituite.

16. Accize – modificarea sistemului de calcul

Conform Codului fiscal, valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din

producţia internă, datorate bugetului de stat, se determină prin transformarea sumelor exprimate în euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Potrivit OUG 102/2013, publicată în MOf nr 703 din 15.11.2013, în situaţia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent este mai mic decât cursul de schimb stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă se determină pe baza cursului de schimb din anul anterior anului precedent. În plus, această valoare se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie.

Pentru anul 2014, media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie a anului 2013 este de 104,77%.

Cursul de schimb stabilit în 2013 de BCE a fost de 4,4485 lei/euro. Acesta este mai mic decât cel din 2012 de 4,5223 lei/euro. Astfel, cursul luat în calcul pentru stabilirea accizelor în anul 2014 va fi cel din anul 2012, adică 4,5223 lei/euro, la

acesta se va adăuga rata inflaţiei din luna septembrie 2013, care este de 104,77%. Astfel, cursul de schimb valabil pentru accizele din 2014 este de 4,7380 lei/euro (4,5223 lei/euro x 104,77%). Practic, pentru anul 2014, accizele vor fi cu 6,5% mai mari decât cele stabilite conform cursului din octombrie 2013.

Pe lângă modificarea legată de cursul de schimb, ar fi trebuit ca incepand cu 1 ianuarie 2014 sa se majoreze şi accizele pentru carburanţi ca urmare a introducerii taxei pe carburanţi de 7 eurocenti/litru. Odata cu publicarea OUG 111/2013, aceasta majorare a intrat in vigoare totusi cu 1 aprilie 2014.

Norme cod fiscal (HG 77/2014 – din 12 februarie 2014): Ministerul Finanţelor Publice comunică pe site-ul său modul de determinare a

valorii în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiului din producţia internă, cel târziu până la data de 20 octombrie a fiecărui an.

În MOf nr 241 din 04 aprilie 2014, a fost publicată OUG nr 14/2014 prin care s-

a stabilit diminuarea cu 40 euro/1.000 litri, respectiv cu 47,34 euro/tonă, a accizei pentru motorina utilizată drept carburant pentru motor în următoarele scopuri:

- transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, cu autovehicule sau ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri şi cu o greutate brută maximă autorizată de cel puţin 7,5 tone;

- transportul de persoane, regulat sau ocazional, exclusiv transportul public local de persoane, cu un autovehicul din categoria M2 sau M3, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective. Este vorba despre autovehiculele construite pentru transportul de persoane, care au mai mult de 8 locuri, cele din categoria M2 avand o masa de pana la 5 tone, iar cele din categoria M3 o masa de peste 5 tone.

Reducerea nivelului accizelor se va realiza prin restituirea sumelor către operatorii economici licenţiaţi în Uniunea Europeană. OUG nr 14/2014 preciza faptul ca procedura, condiţiile şi termenele de restituire se vor stabili prin hotărâre a Guvernului. În MOf nr 512 din 9 iulie 2014 a fost publicata HG nr 537/2014 care a intrat in vigoare pe 15 iulie 2014 si care a instituit o schema de ajutor de stat pentru restituirea unei parti din acciza suplimentara de 7 eurocenti, schema administrata de Autoritatea Rutiera Romana (ARR).

Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este cuprinsa intre 15 iulie 2014 si 31 martie 2019 inclusiv, bugetul total maxim alocat fiind de 3,02 miliarde lei, cu posibilitatea suplimentarii.

Se estimeaza ca numarul total al operatorilor economici care vor beneficia de acest ajutor de stat este de 20.114.

Ce conditii trebuie indeplinite pentru a beneficia de restituirea accizei?

Pentru a solicita restituirea unei parti din acciza suplimentara de 7 eurocenti/litru, operatorii economici trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

- sa fie licentiati in Romania sau in alte state membre; - sa detina vehicule eligibile; - sa fie inregistrati in Registrul vehiculelor si a operatorilor economici eligibili

pentru restituirea de accize; - operatorii economici stabiliti in Romania sunt eligibili daca:

nu intra in categoria intreprinderilor in dificultate, nu se afla in procedura de executare silita, faliment, reorganizare

judiciara, dizolvare, inchidere operationala sau lichidare, nu au fost declarati inactivi sau nu au intrat in inactivitate temporara,

inscrisa in registrul comertului, potrivit legii; nu beneficiaza de alte compensatii pentru activitatea de transport

desfasurata cu vehiculele eligibile; atat la momentul inregistrarii in Registrul vehiculelor si al operatorilor

economici eligibili pentru restituirea de accize, cat si la momentul efectuarii restituirii de accize de catre ordonatorul de credite, nu au obligatii de plata restante la bugetul general consolidat;

- nu au fost emise impotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau in cazul in care asemenea decizii au fost emise acestea nu au fost executate conform prevederilor legale in vigoare;

- sa alimenteze vehiculele eligibile: o de la statiile de distributie autorizate, utilizand un card de gestiune

a alimentarilor; o din rezervoarele pentru consum propriu detinute la punctele lor de

alimentare, prin intermediul unor dispersoare electronice pentru distributie (in cazul operatorilor economici stabiliti in Romania).

ATENTIE! Operatorii economici trebuie:

- sa tina in format electronic evidenta intrarilor/iesirilor de motorina aferente fiecarui rezervor propriu, din care sa rezulte cantitatile de motorina cu care au fost alimentate vehiculele eligibile in cursul trimestrului care face obiectul cererii de restituire;

- sa detina pentru aceste rezervoare certificate de calibrare eliberate de Biroul Roman de Metrologie Legala sau de un laborator de metrologie agreat de acesta; si

- sa detina rezervoare dotate cu dispersoare electronice pentru distributie. Operatorii licentiati in alt stat pot beneficia de restituirea accizei?

Operatorii licentiati in alt stat membru pot sa isi desemneze un reprezentant

in scopul restituirii de accize, in baza unei cereri depuse la ARR. Cererea trebuie

insotita de acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant, din care sa reiasa indeplinirea obligatiilor ce ii revin. Care este procedura de restituire a accizei?

Transportatorii care vor solicita restituirea unei parti din acciza suplimentara la motorina vor parcurge mai multe etape.

1. Acestia trebuie sa se inregistreze in Registrul vehiculelor si al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize, prin depunerea unei cereri la ARR, insotita de documente justificative, cum ar fi:

- certificatul de inregistrare in scopuri de TVA; - certificatul de atestare fiscala; - contractul cu distribuitorul de combustibil; - lista vehiculelor eligibile insotita de mai multe informatii cum ar fi

licentele, certificatele de inmatriculare, caracteristicile vehiculului. 2. ARR verifica eligibilitatea fiecarui vehicul, in functie de care va aproba sau va

respinge cererea. Decizia de aprobare sau de respingere a cererii va fi comunicata transportatorilor in termen de maximum 15 zile de la data depunerii acesteia.

3. Operatorii economici vor depune la ARR o alta cerere pentru restituirea accizelor, in format electronic sau pe suport hartie, pentru un trimestru calendaristic, incepand cu prima zi a trimestrului urmator celui pentru care se solicita restituirea, dar nu mai tarziu de un an de la aceasta data (de exemplu, pentru trimestrul III din 2014, se poate depune cerere incepand cu 1 octombrie 2014, dar pana la 30 septembrie 2015). Pot fi depuse simultan cereri de restituire pentru mai multe trimestre calendaristice. Cererea de restituire de accize contine datele de identificare ale

contribuabilului, perioada pentru care se solicita restituirea accizei, cantitatea de motorina pentru care se solicita restituirea accizei, suma de restituit. Aceasta cerere va fi insotita de urmatoarele documente, prezentate in format electronic sau pe suport de hartie:

in cazul in care alimentarea vehiculelor se face de la statiile de distributie autorizate:

un borderou centralizator al cantitatilor de motorina alimentate de fiecare vehicul eligibil in parte;

copii de pe facturile de achizitie a motorinei impreuna cu anexele la facturi, emise de catre statiile de distributie sau de catre terti; si

dovada platii integrale a facturilor prin instrumente de plata bancare; in cazul in care alimentarea vehiculelor se face de la rezervoarele proprii de

alimentare; un borderou centralizator al cantitatilor de motorina alimentate de

fiecare vehicul eligibil in parte; copii de pe facturile de achizitie a motorinei; si dovada platii facturilor prin instrumente de plata bancare.

Pentru solutionarea cererilor depuse de transportatori, ARR va accesa Registrul vehiculelor si va verifica daca in perioada pentru care solicita restituirea operatorul economic este eligibil in registru, precum si daca fiecare vehicul pentru care se solicita restituirea de accize este eligibil in registru. De asemenea, ARR va verifica documentele transmise de transportatori si va solutiona cererile in ordinea inregistrarii acestora.

Decizia de aprobare a cererii de restituire se intocmeste in 3 exemplare,

dintre care un exemplar ramane la ARR, un exemplar se comunica solicitantului si un exemplar se transmite ordonatorului de credite, in termen de doua luni de la data inregistrarii cererii. In schimb, decizia de respingere a cererii de restituire se intocmeste in 2 exemplare, dintre care un exemplar ramane la ARR si un exemplar se comunica solicitantului, in termen de doua luni de la data inregistrarii cererii.

Cererea de restituire a accizelor va fi analizata, aprobata sau respinsa intr-un termen de 2 luni de la data inregistrarii acesteia. In cazul aprobarii, restituirea sumelor aprobate conform deciziei emise de ARR va fi efectuata de ordonatorul principal de credite (Ministerul Finanţelor Publice) cel tarziu in termen de 10 zile lucratoare de la data comunicarii deciziei de aprobare a restituirii. Suma de restituit reprezinta valoarea exprimata in lei a rezultatului obtinut prin inmultirea bazei de restituire cu 40 euro/1000 litri. Pentru cererile depuse in cursul anului 2014, cursul de schimb valutar aplicabil va fi de 4,7380 lei/euro. Restituirea accizei se va face intr-un cont bancar din Romania, indicat in cererea de restituire de acciza.

În situaţia în care operatorii economici stabiliţi în România înregistrează

obligaţii restante de plată la bugetul general consolidat la momentul restituirii sumelor aprobate, restituirea acestora se efectuează la data la care operatorii economici nu mai înregistrează astfel de obligaţii.

Dacă operatorul economic va constata că în cerere au fost înscrise date eronate care pot modifica suma de restituit, acesta va depune o cerere rectificativă în termen de până la un an de la data încheierii trimestrului pentru care se solicită rectificarea cererii de restituire.

Controalele ulterioare cu privire la realitatea informatiilor prezentate de catre operatorii economici se efectueaza de catre ANAF, acestia avand obligatia sa pastreze pentru o perioada de 10 ani de la data depunerii cererii de restituire, printre altele, urmatoarele documente:

fisele de magazie pentru fiecare rezervor propriu precum si bonurile de consum intocmite la fiecare alimentare a vehiculelor eligibile din rezervorul respectiv;

inregistrarile tahografului din prima si din ultima zi a trimestrului pentru care se depune cererea de restituire;

documentele de transport (de e xemplu, scrisoarea de transport CMR, avizele de transport, foile de parcurs, care atesta faptul ca vehiculele au fost efectiv utilizate pentru transportul de marfuri, respectiv pentru transportul de persoane, regulat sau ocazional, exclusiv transportul public local de persoane);

documentele care atesta dreptul de detinere al vehiculelor pentru care se acorda dreptul de restituire;

documentele de vanzare, distrugere, export, pentru toate vehiculele ale caror consumuri sunt incluse in cerere;

anexele la facturile de achizitie a carburantilor; unitatile electronice de stocare.

Constituie contravenţie nerespectarea de către operatorul economic a obligaţiilor de păstrare a documentelor o perioadă de 10 ani de la data depunerii cererii de restituire şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

17. Cesiunea de creanţe – tratament contabil şi fiscal de la 1 ianuarie 2014

Cesiunea de creante este o operatiune prin care un creditor transfera unei alte

persoane o creanta a sa. In termeni juridici, reprezinta mijlocul prin care o persoana denumita cedent, transmite cu titlu oneros sau gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane denumita cesionar, cel din urma putand incasa de la debitor creanta primita.

Cedentul poate fi remunerat intr-o astfel de operatiune, pretul fiind stabilit si in functie de probabilitatea de recuperare a creantelor de catre cesionar. La nivelul cedentului, o astfel de operatiune determina stingerea datoriilor/creantelor, ajuta la imbunatatirea fluxului de numerar prin recuperarea partiala a creantelor prin pretul cesiunii, la eficientizarea activitatii economice prin eliminarea costurilor cu posibile activitati de recuperare, executare silita a debitorilor etc.

Altfel spus, cesionarul achizitioneaza un portofoliu de creante pentru un pret mai mic decat valoarea nominala, intrucat probabilitatea de recuperare a acestor creante este mica.

Începând cu 1 ianuarie 2014, tratamentul contabil aferent cesiunilor de

creanţe a fost modificat. Este vorba despre reflectarea în contabilitate a operaţiunilor de către cesionar. Începând cu 12 februarie 2014, s-au adus unele completări necesare şi legislaţiei fiscale prin publicarea în MOf nr 108 a HG 77/2014 pentru modificarea Normelor de aplicare ale Codului fiscal.

Până la 31 decembrie 2013, în cazul cesionării unei creanțe, diferența dintre valoarea creanței preluate prin cesionare și suma de achitat cedentului era recunoscută de către cesionar la venituri la data constatării drepturilor și obligațiilor, potrivit clauzelor contractuale.

Extras din OMFP 3055: 190. - În cazul cesionării unei creanţe, diferenţa dintre valoarea creanţei preluate

prin cesionare şi suma de achitat cedentului reprezintă venit la data constatării drepturilor şi obligaţiilor, potrivit clauzelor contractuale. Pentru suma creanţei preluate care se estimează că nu poate fi recuperată, concomitent cu preluarea creanţei se înregistrează şi deprecierea corespunzătoare.

Exemplu – înainte de 1 ianuarie 2014: Entitatea Leader are de încasat de la un terţ o creanţă de 10.000 lei. În data de

22 decembrie 2013, aceasta decide să o cesioneze entităţii Recov, preţul cesiunii fiind de 9.000 lei.

Înregistrările contabile efectuate de către CEDENT (entitatea Leader):

cedarea creanţei către cesionar: 9.000 lei

1.000 lei

461.Recov Debitori diverşi

654 Pierderi din creanţe şi

debitori diverşi

= 4111.X Clienţi

10.000 lei

încasarea sumei de la cesionar: 9.000 lei 5121

Conturi la bănci în lei = 461.Recov

Debitori diverşi 9.000 lei

Cheltuiala de 1.000 lei este nedeductibilă fiscal. Pentru ca o entitate să îşi

poată deduce o creanţă neîncasată, trebuie să fie îndeplinite o serie de condiţii. În conformitate cu art 21, alin 2, lit (n) din Codul fiscal, pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate sunt deductibile în următoarele cazuri:

- procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;

- debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori; - debitorul este dizolvat, în cazul SRL cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor; - debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg

patrimoniul. Înregistrările contabile efectuate de către CESIONAR (entitatea Recov):

preluarea creanţei de la cedent: 10.000 lei 461.X

Debitori diverşi

= 462.Leader Creditori diverşi

7588 Alte venituri din

exploatare

9.000 lei

1.000 lei

plata sumei către cedent: 9.000 lei 462.Leader

Creditori diverşi = 5121

Conturi la bănci în lei 9.000 lei

Venitul obţinut de către cesionar este impozabil. Dacă se estimează că o parte

din creanţă nu poate fi recuperată, cesionarul înregistrează şi deprecierea corespunzătoare, însă cheltuiala rezultată ar fi nedeductibilă fiscal:

înregistrarea ajustării pentru depreciere a creanţei preluate: X lei 6814

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru

deprecierea activelor circulante

= 491 Ajustări pentru

deprecierea creanţelor - clienţi

X lei

Conform Codului fiscal, contribuabilii au dreptul la deducerea ajustărilor

pentru depreciere, după cum urmează: - ajustările pentru depreciere constituite în limita unui procent de 30% din

valoarea creanţelor asupra clienţilor, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

- sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004; - sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data

scadenţei; - nu sunt garantate de alta persoană; - sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată

contribuabilului; - au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;

- ajustările pentru depreciere constituite în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: - sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007; - creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată

procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;

- nu sunt garantate de altă persoană; - sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului; - au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

Din punct de vedere fiscal, sunt considerate deductibile DOAR ajustările

pentru deprecierea creanţelor preluate de la instituţiile de credit în vederea recuperării acestora, în limita diferenţei dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de achitat cedentului, pentru creanţele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt cesionate şi înregistrate în contabilitatea cesionarului după data de 1 iulie 2012 inclusiv;

b) sunt transferate de la o persoană sau datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului cesionar;

c) au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului cesionar. Condiţia de includere a creanţelor în venituri impozabile se consideră

îndeplinită dacă cesionarul înregistrează ca venit diferenţa dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de achitat cedentului.

Conform OMFP 1898/2013, publicat în MOf nr 727 din 26.11.2013, începând

cu 1 ianuarie 2014, creanțele preluate prin cesionare se evidențiază în contabilitate la costul de achiziție. Practic, cesionarul nu mai recunoaşte un venit la data cesiunii

http://lege5.ro/MonitorOficial/monge2dgnjtgy/monitorul-oficial-partea-i-nr-727-26-11-2013

de creanţe. Subliniem faptul că, în cazul cedentului, nu au apărut modificări la reflectarea în contabilitate a unei cesiuni de creanţe.

Valoarea nominală a creanțelor astfel preluate se evidențiază în afara bilanțului (contul 809 „Creanțe preluate prin cesionare”). În debitul contului se înregistrează valoarea nominală a creanțelor preluate prin cesionare, iar în credit, valoarea nominală a acestor creanțe scoase din evidență pe măsura încasării, cedării către terți sau datorită imposibilității încasării acestora. Soldul contului reprezintă valoarea nominală a creanțelor preluate prin cesionare, existente la un moment dat.

În cazul achiziției unui portofoliu de creanțe, costul de achiziție se alocă pentru fiecare creanță astfel preluată.

În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât costul de achiziție al creanței față de acesta, diferența dintre suma încasată și costul de achiziție se înregistrează la venituri (contul 758 „Alte venituri din exploatare”/analitic distinct) la data încasării.

Exemplu – după 1 ianuarie 2014: Entitatea Leader are de încasat de la entitatea Barsin o creanţă de 10.000 lei.

În data de 14 februarie 2014, aceasta decide să o cesioneze entităţii Recov, preţul cesiunii fiind de 9.000 lei. În data de 17 februarie 2014, entitatea Recov încasează de la entitatea Barsin întreaga creanţă.

Înregistrările contabile efectuate de către CEDENT (entitatea Leader):

cedarea creanţei către cesionar: 9.000 lei

1.000 lei

461.Recov Debitori diverşi

654 Pierderi din creanţe şi

debitori diverşi

= 4111.Barsin Clienţi

10.000 lei

încasarea sumei de la cesionar: 9.000 lei 5121

Conturi la bănci în lei = 461:Recov

Debitori diverşi 9.000 lei

Cheltuiala de 1.000 lei este nedeductibilă fiscal. Înregistrările contabile efectuate de către CESIONAR (entitatea Recov):

preluarea creanţei de la cedent: 9.000 lei 461.Barsin

Debitori diverşi = 462.Leader

Creditori diverşi 9.000 lei

evidenţierea extrabilanţieră a creanţei preluate la valoarea nominală: 10.000 lei 809

„Creanțe preluate prin cesionare”

plata sumei către cedent: 9.000 lei 462.Leader



încasarea sumei de la entitatea Barsin: 10.000 lei 5121

Conturi la bănci în lei = 461.Barsin

Debitori diverşi 7588

Alte venituri din exploatare

9.000 lei

1.000 lei

scoaterea creanţei din evidenţa extrabilanţieră:

809 „Creanțe preluate prin

cesionare”

10.000 lei

Venitul obţinut de către cesionar este impozabil. În cazul în care cesionarul cedează creanța față de debitorul preluat, acesta

recunoaște în contabilitate la data cedării: a) o cheltuială (contul 654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși”), dacă costul

de achiziție al creanței cedate este mai mare decât prețul de cesiune al acesteia; sau

b) un venit (contul 758 “Alte venituri din exploatare”/analitic distinct), dacă prețul de cesiune al creanței cedate este mai mare decât costul de achiziție al acesteia.”

La 1 ianuarie 2014, pentru creanțele existente în soldul contului 461

„Debitori diverși”, reprezentând creanțe preluate prin cesionare și evidențiate la valoarea nominală, se procedează astfel:

a) în scopul aducerii acestor creanțe de la valoare nominal la cost de achiziție, valoarea creanțelor se diminuează până la costul de achiziție și, concomitent, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere înregistrate în relație cu acestea, dacă există;

b) în situația în care nu poate fi determinat costul de achiziție al creanțelor preluate prin cesionare, entitatea urmărește în continuare creanțele existente în soldul contului 461 „Debitori diverși” și evidențiate la valoarea nominală, până la data încasării, cedării către terți sau a scoaterii din evidență a acestora, ca urmare a imposibilității încasării acestora. În acest caz, entitatea evidențiază distinct în contul 461 „Debitori diverși” creanțele achiziționate până la data de 31 decembrie 2013, recunoscute la valoarea nominală, de creanțele achiziționate după data de 1 ianuarie 2014, recunoscute la cost de achiziție.

Atenţie! Odată cu publicarea HG 77/2014 pentru modificarea Normelor de aplicare ale

Codului fiscal în MOf nr 108 din 12 februarie 2014, s-a stabilit că cheltuielile reprezentând pierderile din creanţe înregistrate ca urmare a aducerii creanţelor preluate prin cesionare de la valoarea nominală la costul de achiziţie, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil

Exemplu – după 1 ianuarie 2014: Entitatea Leader a preluat în anul 2013 o creanţă de la entitatea Barsin în

următoarele condiţii: - valoare nominală creanţă 20.000 lei; - cost de achiziţie creanţă 17.000 lei. La 14 februarie 2014, entitatea Leader a optat pentru aducerea acestei

creanțe de la valoarea nominală la costul de achiziție. Înregistrările contabile efectuate de către CESIONAR (entitatea Leader) în

anul 2013: preluarea creanţei de la cedent în anul 2013: 20.000 lei 461.X

Debitori diverşi = 462.Barsin

Creditori diverşi 7588

Alte venituri din exploatare

17.000 lei

3.000 lei

înregistrarea ajustării pentru depreciere a creanţei preluate (presupunem

3.000 lei): 3.000 lei 6814

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru

deprecierea activelor circulante

= 491 Ajustări pentru

deprecierea creanţelor - clienţi

3.000 lei

plata sumei către cedent: 17.000 lei 462.Barsin



Venitul de 3.000 lei este impozabil, însă cheltuiala cu deprecierea creanţei

este nedeductibilă fiscal. Înregistrările contabile efectuate de către CESIONAR (entitatea Leader) în

anul 2014: aducerea creanţei preluate la costul de achiziţie, în anul 2014:

3.000 lei 654 „Pierderi din creanțe și debitori diverși”

= 461.X Debitori diverşi

3.000 lei

anularea ajustării pentru depreciere constituite în anul 2013: 3.000 lei 491

Ajustări pentru deprecierea creanţelor -

clienţi

= 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante

3.000 lei

evidenţierea extrabilanţieră a creanţei la valoarea nominală: 20.000 lei 809

„Creanțe preluate prin cesionare”

Cheltuiala cu aducerea creanţei de la valoarea nominală la costul de achiziţie

este deductibilă fiscal, iar venitul rezultat din anularea deprecierii este neimpozabil.

Nu era corect pentru cesionar să recunoască un venit la data cesiunii de creanţe, ţinând cont de faptul că acesta se confrunta cu un risc de neîncasare a sumei respective. În prezent, având în vedere că venitul se recunoaşte la data încasării creanţei preluate prin cesionare şi doar dacă suma încasată este mai mare decât preţul cesiunii, considerăm că modificarea tratamentului contabil este de bun augur pentru entităţile care se confruntă cu acest tip de operaţiuni.

18. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

realizează venituri, altele decât cele obţinute din: - activităţi în domeniul bancar; - activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital,

cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;

- activităţi în domeniile jocurilor de noroc; realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în

proporție de peste 80% din veniturile totale (începând cu 1 ianuarie 2014); a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al sumei de 65.000

euro; capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi

autorităţile locale; nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la

instanţele judecătoreşti (condiţie introdusă prin Legea 168/2013).

Norme cod fiscal (HG 77/2014 – din 12 februarie 2014): Condiţia privind ponderea veniturilor (80%) care intră în vigoare la 1 ianuarie

2014, trebuie verificată pentru anul fiscal 2014 pe baza veniturilor realizate de contribuabil în anul 2013.

Astfel, condiţia cu numărul de salariaţi este abrogată, iar plafonul veniturilor

este micşorat de la 100.000 de euro la 65.000 de euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la

închiderea exerciţiului financiar precedent (pentru 2014, cursul este 4,4847 lei/euro, plafonul fiind de 291.506 lei, iar pentru 2013, cursul a fost de 4,4287 lei/euro, plafonul fiind 287.866 lei).

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o

constituie veniturile din orice sursă, din care se scad: veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711); veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712); veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale

(conturile 721 şi 722); veniturile din subvenţii de exploatare (contul 741) (veniturile din

subvenții – începând cu 1 ianuarie 2014); veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de

valoare (grupa 78); veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau

penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;

veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.

Dacă o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă în trimestrul în care au fost puse în funcţiune. Microîntreprinderile sunt obligate să ţină evidenţa amortizării fiscale. Începând cu 1 ianuarie 2014, din baza de impozitare se scad şi următoarele:

veniturile din diferențe de curs valutar (contul 765); veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanțelor și

datoriilor în lei în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate initial (contul 768);

valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709). La baza impozabilă se adaugă următoarele: valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (contul 609); în trimestrul IV, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de

curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanțelor și datoriilor în lei în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului.

Exemplu: Se cunosc următoarele elemente pentru o microîntreprindere: Venituri din diferenţe de curs (cotul 765) – 10.000 lei; Veniturile financiare înregistrate ca urmare a derulării unui contract de

leasing financiar (768) – 5.000 lei; Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar – 14.000 lei; Cheltuieli financiare înregistrate ca urmare a derulării unui contract de

leasing financiar (668) – 3.000 lei; Care este baza impozabilă pentru stabilirea nivelului impozitului pe venitul microîntreprinderilor?

ANUL 2013: În anul 2013, din baza de impozitare NU se eliminau veniturile din diferenţe

de curs valutar şi nici cele din decontarea unor creanţe sau datorii în lei, în funcţie de cursul unei valute.

Astfel, baza impozabilă este de 15.000 lei (10.000 lei + 5.000 lei), iar impozitul pe venitul microîntreprinderilor de 450 lei (15.000 lei x 3%).

ANUL 2014: Începând cu 1 ianuarie 2014, în primele 3 trimestre ale anului, NU se mai

impozitează veniturile din diferenţe de curs valutar şi nici cele din decontarea unor creanţe sau datorii în lei, în funcţie de cursul unei valute.

În trimestrul al patrulea, dacă există un câştig din diferenţe de curs, acesta se va impozita.

Astfel, în cazul prezentat mai sus, societatea NU va datora impozit pe venit, deoarece cheltuielile din diferenţe de curs (17.000 lei) sunt mai mară decât veniturile din diferenţe de curs (15.000 lei).

Exemplu:

O microîntreprindere obţine următoarele venituri la 31 martie 2014: Elemente Suma

Venituri din vânzarea produselor finite 30.000 lei Venituri din dobânzi 1.000 lei Venituri din subvenţii pentru motorină primite de la APIA 20.000 lei Venituri din vânzarea unor terenuri agricole 100.000 lei Venituri din producţia de imobilizări corporale 30.000 lei Reduceri comerciale acordate ulterior 4.000 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 6.000 lei Venituri din anularea unui provizion pentru garanţii 5.000 lei Venituri din sconturi obţinute 3.000 lei Venituri din penalităţi cuvenite în urma neîncasării unei creanţe la scadenţă

10.000 lei

Venituri din despăgubiri acordate de o societate de asigurare 13.000 lei Venituri rezultate din prescrierea unei datorii faţă de un furnizor 2.000 lei Reduceri comerciale primite ulterior 5.000 lei Venituri din dividende primite de la o filială 15.000 lei

În februarie 2014, societatea achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat de 800 lei.

Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul I 2014.

Pentru anul 2013, sunt obligate la plata impozitului pe veniturile

microîntreprinderilor începând cu 1 februarie 2013 şi persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 îndeplinesc condiţiile prevăzute de acest sistem de impunere. Aceste societăţi trebuie să depună Declaraţia 010 până la 25 martie 2013. Tot până la această data trebuie depusă şi Declaraţia 101 pentru profitul impozabil obţinut în luna ianuarie 2013.

OG 8/2013 publicată în M.Of nr. 54 din 23 ianuarie 2013 stabileşte şi că

firmele înfiinţate începând cu 1 februarie 2013 sunt obligate să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, atunci când capitalul lor social este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale. Acestea înscriu menţiunea în cererea de înregistrare la Registrul comerţului.

Legea 168/2013 prevede că o persoană juridică română nou-înfiinţată poate

opta pentru a plăti impozit pe profit, începând cu data înregistrării în registrul comerţului, dacă intenţionează să desfăşoare:

- activităţi în domeniul bancar; - activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu

excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;

- activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului; Persoanele juridice române nou-înfiinţate care, la data înregistrării în

registrul comerţului, au un capital social reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro pot opta să fie plătitoare de impozit pe profit. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în lei pentru suma de 25.000 euro este cursul de schimb comunicat de BNR la data înregistrării persoanei juridice.

În cazul în care această condiţie nu este respectată, persoanele juridice devin microîntreprinderi, începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus sub valoarea reprezentând echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la data înregistrării.

Legea 168/2013 a modificat formularea destul de controversată din cadrul unui aliniat (art 112^2, alin 6).

ÎNAINTE

(6) Nu sunt obligate să aplice sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care: a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar; b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii; c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului.

DUPĂ (6) Nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului titlu persoanele juridice române care:

Firmele care au realizat venituri între 65.001 euro şi 100.000 euro şi care au

optat pentru acest sistem de impunere potrivit reglementărilor legale în vigoare până la modificările aduse prin OG 8/2013 păstrează acest regim de impozitare pentru anul 2013.

Plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care la 31 decembrie 2012 nu mai îndeplinesc condiţia privind numărul de salariaţi trebuiau să depună Declaraţia 010 până la 31 ianuarie 2013 pentru schimbarea vectorului fiscal de la impozit pe veniturile microîntreprinderilor la impozit pe profit. În cazul în care la 31 decembrie 2012 au realizat venituri mai mici de 65.000 euro, începând cu 1 februarie 2013 vor aplica sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor.

Depăşirea plafonului de 65.000 euro în cursul anului Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai

mari de 65.000 euro, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal respectiv. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit limita. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în anul respectiv. Exemplu:

SR este microintreprindere. In perioada ianuarie-iunie 2013 se cunosc urmatoarele informatii:

- venituri prestari servicii 250.000 lei, din care 100.000 lei in primul trimestru si 150.000 lei in al doilea trimestru;

- cheltuieli salariale 35.000 lei; - cheltuieli servicii primite 25.000 lei.

In luna iulie 2013, dupa inchiderea lunii, se constata ca veniturile in luna iulie au fost de 75.000 lei, iar cheltuielile cu servicii terti in iulie au fost de 10.000 lei. Societatea are 10 angajati.

Ce declaratii trebuie sa depuna SR pentru fiecare trimestru din 2013, la ce date si ce impozite trebuie sa achite?

Începând cu 1 ianuarie 2014:

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit. Calculul și plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre limitele prevăzute în prezentul articol, luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferența dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului

fiscal până la sfârșitul perioadei de raportare și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.

Norme cod fiscal (HG 77/2014 – din 12 februarie 2014): În situaţia în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere realizează

venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care limita sau ponderea au fost depăşite, luându-se în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal.

Pentru anul 2013, limita de 65.000 euro şi impozitul pe profit datorat se

calculează în mod corespunzător de la 1 februarie 2013. Acestea trebuie să depună Declaraţia 010 pentru ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în termen de 30 de zile de la încălcarea condiţiei.

În cazul în care contribuabilul revine în cursul anului 2013, la sistemul de plată a impozitului pe profit, pierderea fiscală înregistrată în perioada 1 ianuarie-31 ianuarie 2013 inclusiv este luată în calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada 1 februarie-31 decembrie 2013, înaintea recuperării pierderilor fiscale din anii precedenţi anului 2013, şi se recuperează începând cu anul 2014, în limita celor 7 ani consecutivi. Perioada 1 februarie-31 decembrie 2013 inclusiv nu este considerată an fiscal în sensul celor 7 ani consecutivi

Contribuabilii care, începând cu data de 1 februarie 2013, aplică sistemul de

impunere pe veniturile microîntreprinderilor respectă şi următoarele reguli de recuperare a pierderii fiscale:

- pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2013 se recuperează de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plată a impozitului pe profit, anul 2013 fiind considerat un singur an fiscal în sensul celor 5 sau 7 ani consecutivi;

- pierderea fiscală din perioada 1 ianuarie-31 ianuarie 2013 inclusiv, înregistrată de către un contribuabilul care, în această perioadă, a fost plătitor de impozit pe profit, se recuperează de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plată a impozitului pe profit, iar anul 2014 este primul an de recuperare a pierderii, în sensul celor 7 ani consecutivi.

ART. 112^8 Termenele de declarare a menţiunilor (3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse nu mai

este îndeplinită, microîntreprinderea comunică organelor fiscale teritoriale ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.

19. TVA la minusurile din gestiune În cazul bunurilor lipsă din gestiune care sunt imputate, se efectuează

ajustarea TVA, sumele imputate nefiind considerate contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA.

X lei 635

„Cheltuieli cu alte impozite, taxe...”

= 4426 „TVA deductibilă”

X lei

Normele de aplicare a Codului fiscal prevăd faptul că sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile şi următoarele:

b) cheltuielile generate de TVA ca urmare a aplicării proratei, precum şi în alte situaţii când TVA este înregistrată pe cheltuieli, în situaţia în care TVA este aferentă unor bunuri sau servicii achiziţionate în scopul realizării de venituri impozabile;

În cazul bunurilor furate, persoana impozabilă poate anula ajustarea

efectuată la data la care furtul este dovedit legal prin hotărâre judecătorească definitivă.

ART. 148 Ajustarea taxei deductibile – înainte de 1 ianuarie 2014 (2) Nu se ajustează deducerea iniţială a taxei în cazul: a) bunurilor distruse sau pierdute ca urmare a unor calamităţi naturale ori a

unor cauze de forţă majoră, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător (prin bunuri distruse şi prin bunuri pierdute se înţelege bunurile dispărute în urma unor calamităţi naturale sau a unor cauze de forţă majoră);

b) bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activelor corporale fixe casate, altele decât bunurile de capital, în condiții stabilite prin norme;

c) perisabilităţilor, în limitele prevăzute prin lege, precum şi a pierderilor tehnologice sau, după caz, al altor consumuri proprii, în condiții stabilite prin norme;

d) situaţiilor prevăzute la art. 128 alin. (8).

ART. 148 Ajustarea taxei deductibile – după de 1 ianuarie 2014 (2) Nu se ajustează deducerea iniţială a taxei în cazul: a) bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condițiile în care aceste situații

sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă. În cazul bunurilor furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;

b) situaţiilor prevăzute la art. 128 alin. (8).

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm#a128

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm#a128

În cazul bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, nu se efectuează ajustarea TVA dacă:

a) degradarea calitativă a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente. Sunt incluse în această categorie şi produsele accizabile pentru care autoritatea competentă a emis decizie de aprobare a distrugerii; şi

b) se face dovada că bunurile au fost distruse.

Norme cod fiscal (HG 77/2014 – din 12 februarie 2014): Obligaţia de a demonstra sau confirma în mod corespunzător că bunurile au

fost distruse, pierdute sau furate revine persoanei impozabile. În situaţia în care organele de inspecţie fiscală nu consideră suficiente dovezile furnizate de persoana impozabilă, acestea pot obliga persoana respectivă să efectueze ajustarea taxei.

Conform principiului proporţionalităţii, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decât ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel încât sarcina persoanei impozabile să nu devină practic imposibilă sau extrem de dificilă.

În cazul activelor corporale fixe, care nu sunt amortizate integral, altele decât

cele care sunt considerate bunuri de capital, ajustarea taxei se face pentru valoarea rămasă neamortizată. Ajustarea se efectuează în funcţie de cota de taxă în vigoare la data achiziţiei activului corporal fix. În sensul prezentelor norme, prin valoare rămasă neamortizată se înţelege valoarea de înregistrare în contabilitate, diminuată cu amortizarea contabilă.

În situaţia casării activelor corporale fixe, altele decât bunurile de capital, NU

se fac ajustări ale taxei deductibile.

20. Alte modificări referitoare la impozitul pe profit – 1 ianuarie 2014 Principalele modificări şi completări se referă la:

- Revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea. Sumele care rămân nededuse în anul fiscal întrucât depăşesc limita minimă care se scade din impozitul pe profit (3 la mie din cifra de afaceri şi nu mai mult de 20% din impozitul pe profit) pot fi reportate în următorii 7 ani consecutivi;

- Includerea în categoria veniturilor neimpozabile a veniturilor din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare; Atenţie! Nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;

- contribuabilii care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar. Primul an fiscal modificat include și perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie și ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal. Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea anului fiscal, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat. Aceştia au obligația să depună Declarația 101 și să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.

Sunt considerate venituri neimpozabile şi dividendele primite de la o

persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine, la persoana juridică română sau la persoana juridică străină, la data înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.

Norme cod fiscal (HG 77/2014 – din 12 februarie 2014): Pentru dividendele primite de la o astfel de persoană juridică străină, persoana

juridică română care primeşte dividendele trebuie să deţină: a) certificatul de atestare a rezidenţei fiscale a persoanei juridice străine, emis

de autoritatea competentă din statul terţ al cărui rezident fiscal este; b) declaraţia pe propria răspundere a persoanei juridice străine din care să

rezulte că aceasta este plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit în statul terţ respectiv;

c) documente prin care să facă dovada îndeplinirii condiţiei de deţinere, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.

În situaţia în care, la data înregistrării dividendului de către societatea-mamă,

persoană juridică română, respectiv de către sediul permanent al unei societăţi-mamă, persoană juridică străină dintr-un stat membru, condiţia referitoare la perioada minimă de deţinere de 1 an nu este îndeplinită, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este îndeplinită, contribuabilul urmează să beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului în care venitul a fost impus. În acest sens, contribuabilul trebuie să depună declaraţia rectificativă privind impozitul pe profit.

21. Introducerea TVA de 9% în panificaţie Cadrul legal:

- OG nr 16/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003, publicată în MOf nr 490 din 02 august 2013;

- OMFP nr. 1.436/2013 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru pâine şi specialităţi de panificaţie, publicat în MOf nr 543 din 28 august 2013;

- Circulara MFP Nr. 408436/02.09.2013. Începând cu 1 septembrie 2013, se aplică TVA de 9% şi pentru livrarea următoarelor bunuri:

- toate sortimentele de pâine şi următoarele specialităţi de panificaţie: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul CAEN/CPSA 1071;

- făina albă de grâu, făina semialbă de grâu, făina neagră de grâu şi făina de secară, care se încadrează la codul CAEN/CPSA 1061;

- triticum spelta, grâu comun şi meslin, care se încadrează la codul NC 1001 99 00, şi secară care se încadrează la codul NC 1002 90 00.

Cota redusă de TVA de 9% se aplică pe întreg lanţul de comercializare, atât de

producători, cât şi de comercianţi, persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA.

ATENŢIE!!! Pentru 3 categorii de bunuri (triticum spelta, grâul comun şi secara), se aplică taxarea inversă începând cu 1 iunie 2011. Astfel, dacă atât furnizorul cât şi beneficiarul sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, se aplică taxarea inversă, respectiv beneficiarul determină taxa aferentă, care se evidenţiază în Decontul 300 atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă, prin aplicarea cotei de TVA de 9 %.

Taxarea inversă nu se aplică în situaţia în care beneficiarul nu este o persoană înregistrată în scopuri de TVA. În acest caz, furnizorul (persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România) colectează TVA aplicând cota redusă de 9% pentru livrările de astfel de produse în interiorul ţării.

Exemplu: În septembrie 2013, entitatea Leader, înregistrată în scopuri de TVA în

România, vinde secară: 1. entităţii Marco în sumă de 100.000 lei, aceasta fiind înregistrată în scopuri de

TVA; şi 2. entităţii Dusbil în sumă de 40.000 lei, aceasta nefiind înregistrată în scopuri

de TVA. Precizaţi înregistrările contabile efectuate de entităţile implicate. CAZ 1: Având în vedere că atât furnizorul cât şi beneficiarul sunt înregistrate în

scopuri de TVA în România, se aplică taxarea inversă. Astfel, entitatea Leader va înregistra în contabilitate:

vânzarea mărfii către entitatea Marco:

100.000 lei 4111 Clienţi

= 707 Venituri din vânzarea

mărfurilor

100.000 lei

Entitatea Marco va înregistra:

achiziţia secarei de la entitatea Leader (vom presupune că reprezintă materie primă):

100.000 lei 301 Materii prime

= 401 Furnizori

100.000 lei

aplicarea mecanismului de taxare inversă: 9.000 lei 4426

TVA deductibilă = 4427

TVA colectată 9.000 lei

CAZ 2: Având în vedere că beneficiarul nu este înregistrat în scopuri de TVA în

România, nu se aplică taxarea inversă. Astfel, entitatea Leader va înregistra în contabilitate:

vânzarea mărfii către entitatea Dusbil: 109.000 lei 4111

Clienţi = 707

Venituri din vânzarea mărfurilor

4427 TVA colectată

100.000 lei

9.000 lei

Entitatea Dusbil va înregistra:

achiziţia secarei de la entitatea Leader (vom presupune că reprezintă mărfuri):

109.000 lei 371 Mărfuri

= 401 Furnizori

109.000 lei

Prin pâine se înţelege produsul preparat dintr-un aluat obţinut din diferite

sortimente de făină, utilizate în amestec ori singure, cu sau fără alte ingrediente, frământat cu apă, afânat prin fermentaţia drojdiei şi precopt/copt, inclusiv în stare congelată, dar la care nu s-au adăugat miere, ouă, brânză sau fructe şi care are un conţinut de zahăr în substanţă uscată de maximum 5% din greutate şi grăsimi în substanţă uscată de maximum 5% din greutate.

Prin cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul CAEN/CPSA 1071, se înţelege produsele de panificaţie care au compoziţia pâinii, astfel cum este definită mai sus. Dacă aceste produse au umplutură de orice fel, atunci nu se încadrează în categoria produselor de panificaţie pentru care se aplică cota redusă de TVA de 9%.

Pentru covrigi se aplică cota de TVA de 9%, indiferent de gramaj şi indiferent dacă sunt sau nu afânaţi prin fermentaţia drojdiei.

Faptul generator şi exigibilitatea TVA (24% vs. 9%) Conform art. 134^1 alin. (1) din Codul fiscal, faptul generator intervine la data

livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu o serie de excepţii. Conform art. 134^2 din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine la data la care

are loc faptul generator. Prin excepție, art. 134^2, alin (2) prevede că exigibilitatea taxei intervine:

a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator; b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte

de data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării acestora. Conform art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, factura trebuie să conţină

obligatoriu data emiterii acesteia precum şi data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii. Conform art. 140 din Codul fiscal, în majoritatea cazurilor, cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator. În cazul schimbării cotei de TVA, pentru operaţiunile prevăzute la art. 134^2 alin. (2), veţi proceda la regularizare pentru a aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii. În concluzie:

- cota de TVA este cea în vigoare la data faptului generator (la data livrării bunurilor/prestării serviciilor);

- cota de TVA este cea în vigoare la exigibilitate, în cazul în care factura a fost emisă înainte de livrarea efectivă a bunurilor;

- cota de TVA este cea în vigoare la data emiterii unei facturi de avans, atunci când factura de avans este emisă înainte de livrarea bunurilor, urmând ca la livrarea efectivă să se procedeze la regularizarea taxei. Exemplu (livrare în august, facturare în septembrie): În data de 24 august 2013, entitatea Leader livrează făină de grâu pe bază de

aviz de însoţire a mărfii în sumă de 50.000 lei, factura urmând a fi emisă în data de 8 septembrie 2013.

Care este cota de TVA utilizată la emiterea facturii (9% sau 24%)? În acest caz, faptul generator ia naştere la data livrării făinii (24 august 2013),

iar exigibilitatea TVA apare la data faptului generator. Entitatea este obligată să emită factura până cel târziu la data de 15

septembrie 2013 cu cota de TVA de 24%, deoarece livrarea a avut loc în august, perioadă în care cota TVA la acest produs era de 24%, chiar dacă factura este emisă în septembrie.

În factură, entitatea Leader trebuie să menţioneze că livrarea făinii a avut loc în data de 24 august 2013 cu aviz nr. X/24.08.2013.

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm#a134e2

Exemplu (livrare în septembrie, facturare în august): În data de 21 august 2013, entitatea Leader emite o factură unui client prin

care vinde făină de secară în sumă de 50.000 lei, TVA 24%, moment în care se transferă dreptul de proprietate asupra bunurilor către beneficiar. Având în vedere că lucrările de modernizare a spațiilor de depozitare nu au fost finalizate, beneficiarul nu a ridicat efectiv făină în luna august, urmând să o ridice în data de 12 septembrie 2013, lăsând-o în custodie furnizorului.

La data livrării făinii, se va regulariza TVA? Având în vedere că prin factura din 21 august s-a făcut transferul dreptului de

proprietate, entitatea NU va regulariza TVA în luna septembrie 2013. Chiar dacă predarea efectivă a făinii se va face în septembrie, se consideră că faptul generator a avut loc în data de 21 august 2013.

În data de 12 septembrie 2013, cele două entități vor întocmi un proces verbal de predare-primire și furnizorul va emite un aviz de însoțire, pe care va menţiona „fără factură - marfa a fost facturată cu factura nr. X din data de 21 august 2013”.

În luna septembrie 2013, entitatea nu va mai colecta TVA şi nici nu va regulariza TVA colectată.

Exemplu (livrare în septembrie, facturare avans în august): În data de 18 august 2013, entitatea Leader emite o factură de avans unui

client în sumă de 10.000 lei, plus TVA. În data de 9 septembrie 2013, entitatea livrează clientului făină de grâu la preţul de vânzare de 30.000 lei, plus TVA, în baza unei facturi emise.

La data livrării făinii, se va regulariza TVA colectată? În această situaţie, entitatea va emite factura de avans din august 2013

utilizând cota de TVA de 24%, factura fiind emisă înainte de livrarea efectivă a bunurilor.

În data de 9 septembrie 2013, moment în care are loc livrarea efectivă a făinii, entitatea Leader va regulariza avansul, fie pe aceeaşi factură de livrare, fie pe o factură distinctă. Astfel, factura de livrare emisă în 9 septembrie va fi întocmită cu TVA de 9% pentru toată suma aferentă livrării.

Avansul va fi stornat în septembrie cu TVA de 24%, făcându-se o menţiune la factura de avans emisă în august. Diferenţa dintre cele două facturi reprezintă restul de plată de către beneficiar.

Considerând că entitatea stornează avansul într-o factură distinctă,

înregistrările contabile efectuate sunt următoarele: emiterea facturii de avans (18 august 2013): 12.400 lei 4111

Clienţi = 419

Clienţi - creditori 4427

TVA colectată

10.000 lei

2.400 lei

încasarea avansului de la client (august 2013): 12.400 lei 5121

Conturi la bănci în lei = 4111

Clienţi 12.400 lei

vânzarea făinii către client (9 septembrie 2013): 32.700 lei 4111

Clienţi = 707

Venituri din vânzarea mărfurilor

4427 TVA colectată

30.000 lei

2.700 lei

stornarea facturii de avans (9 septembrie 2013):

(12.400 lei) 4111 Clienţi

= 419 Clienţi - creditori

4427 TVA colectată

(10.000 lei)

(2.400 lei)

încasarea diferenţei de 20.300 lei (32.700 lei – 12.400 lei) de la client

(septembrie 2013): 20.300 lei 5121

Conturi la bănci în lei = 4111

Clienţi 20.300 lei

22. Deducerea TVA în baza bonurilor fiscale

Începând cu data de 14 martie 2013, vă puteţi deduce TVA în cazul bonurilor

fiscale a căror valoare individuală, inclusiv TVA, este de cel mult 100 euro, dacă furnizorul a menţionat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, având în vedere HG nr.84/2013 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, publicată în MOf nr 136 din 14.03.2013. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea în euro a valorii bonului fiscal este cursul din data emiterii bonului fiscal.

ATENŢIE! Aceste prevederi sunt aplicabile inclusiv pentru livrarea de carburanţi auto pe baza bonurilor fiscale. Astfel, nu mai sunt valabile prevederile referitoare la justificarea deducerii TVA pentru carburanţii auto pe baza bonurilor fiscale, indiferent de valoarea acestora, în condiţiile în care acestea erau ştampilate şi aveau înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare a autovehiculului.

Această măsură a fost luată ca urmare a transpunerii prevederilor Directivei

2010/45/CE privind facturarea, în sensul că agenţii economici au posibilitatea de a emite facturi simplificate dacă valoarea acestora este de cel mult 100 euro, inclusiv TVA, la cursul din data exigibilităţii TVA. Având în vedere că bonurile fiscale conţin elementele minimale ale unei facturi simplificate şi acestea pot constitui documente pe baza cărora se poate deduce TVA.

În vederea aplicării noilor prevederi, cei care deţin aparate de marcat electronice fiscal şi doresc ca bonurile fiscale să poată constitui documente pentru deducerea TVA trebuie să îşi adapteze soft-urile aparatelor de marcat astfel încât acestea să poată înscrie pe bonuri codul de înregistrate în scopuri de TVA al beneficiarului. Practic, această informaţie este obligatorie şi este necesar ca ea să facă parte din formatul standard al bonului fiscal, aşa cum este emis de aparatul de marcat, nefiind acceptată o menţiune ulterioară cu pixul a codului de TVA al beneficiarului.

Cei care nu pot înscrie cu ajutorul aparatelor de marcat codul de înregistrare în scopuri de TVA a beneficiarului, neavând un soft adaptat în acest sens, la solicitarea beneficiarilor trebuie să emită factura pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate.

Chiar dacă aveţi un soft adaptat prin care puteţi insera pe bonul fiscal codul de TVA al beneficiarului, în situaţia în care beneficiarul solicită totuşi emiterea unei facturi, sunteţi obligat să o emiteţi, pe lângă bonul fiscal.

Atenţie! Sunteţi obligat să emiteţi factură la solicitarea beneficiarului indiferent

de valoare și indiferent dacă deţineţi sau nu aparate de marcat care pot imprima codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului.

Pentru a îndeplini condiţiile unei facturi emise în sistem simplificat, bonurile

fiscale trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: - data emiterii; - datele de identificare a persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a

prestat serviciile; - identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate; - suma taxei colectate sau informaţiile necesare pentru calcularea acesteia; - codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului.

Noile reglementări care au intrat în vigoare aduc atât avantaje, cât şi

dezavantaje pentru contribuabili în ceea ce priveşte deducerea TVA. Principalul avantaj constă în faptul că beneficiarul îşi va putea deduce TVA aferent bunurilor şi serviciilor a căror valoare totală este mai mică de 100 euro doar pe baza bonurilor fiscale (dacă acestea conţin codul de TVA al beneficiarului).

Dezavantajele acestei noi reglementări sunt: - în cazul achiziţiei de carburanţi, pentru a deduce TVA din bonurile

fiscale, acestea vor trebui să conţină codul de TVA al beneficiarului şi să aibă o valoare mai mică de 100 euro, restricţii care până la 14 martie 2013 nu existau.

- bonurile fiscale pentru achiziţia de combustibil a căror valoare depăşeşte 100 de euro necesită solicitarea facturii aferente pentru a se putea deduce TVA.

În concluzie, nu veți mai putea deduce TVA din bonurile fiscale decât dacă acestea îndeplinesc următoarele 3 condiții cumulative:

au o valoare de până la 100 euro; au înscris, tipărit de către aparatul de marcat al emitentului, codul de

TVA al beneficiarului;

conțin următoarele elemente minime: data emiterii bonului, datele de identificare a persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile, denumirea bunurilor și/sau a serviciilor furnizate și suma TVA sau informaţiile necesare pentru calcularea acesteia.

ATENŢIE!!! Prin comunicatul de presă nr 1090625 din 27 mai 2013, ANAF a

precizat că bonurile fiscale cu valoare sub 100 de euro care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate pentru care beneficiarul a solicitat înscrierea codului de înregistrare în scopuri de TVA trebuie să fie raportate în Declaraţia informativă 394. Să nu uităm că această direcţie a fost introdusă totuşi printr-un comunicat de presă şi nu printr-o modificare legislativă.

În MOf nr 582 din 13 septembrie 2013, a fost publicat OPANAF nr 2986, conform căruia începând cu luna august, în Declaraţia 394 NU trebuie să includem bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate. Această prevedere se va aplica însă numai până la 31 decembrie 2014.

Declaraţia trebuie să conţină şi toate facturile care au fost emise/primite în perioada de raportare, inclusiv cele care au înscrisă menţiunea „taxare inversă” sau „TVA la încasare” şi nu cuprinde facturile emise prin autofacturare.

Dacă după depunerea Declaraţiei 394 constataţi existenţa unor omisiuni sau erori, trebuie să depuneţi o nouă declaraţie corect completată, care o va înlocui pe cea depusă iniţial. Amenda pentru nedepunerea formularului este între 12.000 lei şi 14.000 lei în cazul persoanelor juridice şi între 2.000 lei şi 3.500 lei, în cazul persoanelor fizice.

35. Tratamentul diurnei pentru deplasări în țară sau străinătate

Cadrul legal în vigoare:

- HG nr. 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, precum si în cazul deplasarii, în cadrul localitatii, în interesul serviciului, cu modificarile si completarile ulterioare;

- HG nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului român trimis în strainatate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

Pentru a beneficia de diurnă, o persoană trebuie să se afle în delegare sau detaşare într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 5 km de localitatea în care îşi are locul permanent de muncă.

Numărul zilelor calendaristice în care persoana se află în delegare sau detaşare se calculează de la data şi ora plecării pâna la data şi ora înapoierii mijlocului de transport din şi în localitatea unde îşi are locul permanent de muncă, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de delegare sau detaşare. Pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum şi pentru ultima zi, în cazul delegării de mai multe zile, indemnizaţia se acordă numai dacă durata delegării este de cel puţin 12 ore.

În ultimii ani, nivelul indemnizaţiei de deplasare în valută a suferit o serie de modificări, în funcţie de reducerile sau majorările veniturilor bugetarilor. De exemplu, în situaţia unei deplasări în străinătate pentru care nivelul prevăzut anterior datei de 1 iunie 2010 pentru instituţiile publice era de 35 Euro:

- începând cu 1 iunie 2010, nivelul acesteia a devenit 26,25 Euro (75%×35 = 26,25 euro);

- începând cu 1 ianuarie 2011, nivelul diurnei devine 30,18 euro (35 euro x 75% x 115%);

- începând cu 1 iunie 2012, nivelul diurnei devine 32,6 euro (35 euro x 75% x 115% x 108%);

- începând cu 1 decembrie 2012, diurna redevine 35 euro (35 euro x 75% x 115% x 108% x 107,4%).

Până la 1 februarie 2013: A. Angajatorul = plătitor de impozit pe profit Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru

deplasări este deductibilă în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.

Practic, pentru ce depăşeşte limita legală, societatea suportă un impozit de 16%, având în vedere că acea cheltuială este nedeductibilă.

B. Angajatorul =Neplătitor de impozit pe profit Art 55, alin (2), lit i) Sumele acordate de ONG şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit,

peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate pentru salariaţii din instituţiile publice sunt considerate asimilate salariilor şi impozitate ca atare.

ART. 296^4 Baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale Baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale individuale obligatorii include şi: m) indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate,

acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, inclusiv BNR, peste limita a de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice.

Pentru ce depăşeşte limita legală, se consideră venit salarial şi se reţine

atât impozit pe venit de 16%, cât şi toate contribuţiile sociale aferente. După 1 februarie 2013: Începând cu 1 februarie 2013, indiferent de regimul angajatorului (plătitor

de impozit pe profit, plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, PFA, II, ONG), indemnizaţia acordată angajaţilor pe perioada delegării şi detăşarii în altă localitate, în ţară sau în străinătate, în interesul serviciului, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariaţii din instituţiile publice:

- se supune impozitului pe salarii; - se include în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii.

Pentru angajatorii plătitori de impozit pe profit, se aplica însă în continuare următoarea prevedere:

Extras din Codul fiscal: (3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor

pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;

Practic, pentru ce depăşea limita legală, societatea suporta un impozit de 16%,

având în vedere că acea cheltuială este nedeductibilă, ajungându-se astfel la o dublă impozitare.

Începând cu 1 iunie 2013, la art 21, alin 3), lit (b) din Codul fiscal a fost abrogată.

Exemplu: Entitatea Leader, cu sediul în Bucureşti, a trimis în deplasare un angajat, pe o

perioadă de 5 zile, diurna zilnică fiind de 70 lei. Acesta are un salariu de încadrare de 2.000 lei, nu beneficiază de sporuri sau indemnizaţii şi nu are nicio persoană în întreţinere.

Care este tratamentul contabil aplicabil? Entitatea Leader trebuie să ţină cont de următoarele informaţii:

Elemente Suma Diurnă totală acordată (70 lei x 5 zile) 350 lei Diurnă – venit neimpozabil (32,5 lei x 5 zile)

162,5 lei

Diurnă – venit impozabil (350 lei – 162,5 lei)

187,5 lei

În aceste condiţii, este de preferat ca entitatea să utilizeze conturi analitice

pentru evidenţierea indemnizaţiei de deplasare, deoarece o parte din aceasta se include în venitul brut din salariu asupra căruia se va calcula impozitul pe venit şi contribuţiile sociale.

- înregistrarea diurnei acordate:

162,5 lei

187,5 lei

625.Neimpozabil „Cheltuieli cu

deplasări, detaşări şi transferări”

625.Impozabil „Cheltuieli cu

deplasări, detaşări şi

= 542 „Avansuri de trezorerie”

350 lei

transferări” La calculul impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale individuale, entitatea

Leader va ţine cont de următoarele elemente:

Elemente Suma Salariu de încadrare 2.000,0

lei Diurnă – venit impozabil (350 lei – 162,5 lei) 187,5 lei Venit brut realizat 2.187,5

lei CAS individual (2.187,5 lei x 10,5%) 230 lei CASS angajat (2.187,5 lei x 5,5%) 120 lei Şomaj angajat (2.187,5 lei x 0,5%) 11 lei Venit net 1.826,5

lei Deducere personală (250 lei

)000.2

000.15,187.21(

) 110 lei

Venit impozabil (1.826, lei – 110 lei)) 1.716,5 lei

Impozit pe venit (1.716,5 lei x 16%) 275 lei Rest de plată (1.826,5 lei – 275 lei ) 1.551,5

lei

- înregistrarea salariului de încadrare:

2.000 lei 641 „Cheltuieli cu salariile

personalului”

= 421 „Personal - salarii datorate”

2.000 lei

- reţinerea impozitului şi a contribuţiilor sociale:

636 lei 421

„Personal - salarii datorate”

= 444 „Impozitul pe venituri de

natura salariilor” 4312

„Contribuţia personalului la asigurările sociale”

4314 „Contribuţia angajaţilor

pentru asigurările sociale de sănătate”

4372 „Contribuţia personalului la

fondul de şomaj”

275 lei

230 lei

120 lei

11 lei

În funcţie de softul de contabilitate utilizat, în statul de salarii, suma de 187,50

lei poate fi recunoscută într-o coloană distinctă sub forma “Alte sume impozabile”. În Declaraţia 112, în Anexa 1.2 “Anexa asigurat”, entitatea Leader va raporta

pentru angajatul său un venit brut realizat de 2.187,5 lei, în vederea calculării contribuţiilor sociale.

36. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi

Codul fiscal, la art 115 prevede că veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt:

k) venituri din servicii prestate în România şi în afara României, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;

Înainte de 1 februarie 2013:

k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;

Astfel, toate serviciile efectuate de nerezidenţi în favoarea unui rezident, cu

excepţia transportului internaţional, se aflau în sfera impozitului datorat de nerezidenţi în România, ceea ce era absurd.

Legea 168/2013 clarifică aceste aspecte şi modifică litera K de la art 115, astfel că în prezent aceasta se prezintă astfel:

k) venituri din servicii prestate în România de orice natură şi în afara României de natura serviciilor de:

- management; - consultanţă în orice domeniu; - marketing, asistenţă tehnică, de cercetare şi proiectare în orice

domeniu; - reclamă şi publicitate indiferent de forma în care sunt realizate; - prestate de avocaţi, ingineri, arhitecţi, notari publici, contabili, auditori.

Nu reprezintă venituri impozabile în România veniturile din transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;

Dacă de exemplu plătiţi servicii de publicitate la Google şi/sau alte servicii

unor societăţi nerezidente, pentru aceste tipuri de servicii, începând cu 01 februarie 2013, sunteţi obligaţi să calculaţi impozitul cu reţinere la sursă de 16% indiferent dacă se fac plăţi pentru facturi emise anterior datei de 01 februarie 2013. Dacă la data plăţii venitului societatea nerezidentă vă prezintă certificatul de rezidenţă fiscală, aveţi dreptul să impozitaţi venitul nerezidentului în cel mai favorabil mod dintre Conventia de evitare a dublei impuneri şi legislaţia internă, conform art. 118 din Codul fiscal.

Nerezidenţii care sunt beneficiarii veniturilor din România trebuie să depună la plătitorul de venit originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală, însoţit de o traducere autorizată în limba română. În situaţia în care autoritatea competentă străină emite certificatul de rezidenţă fiscală în format electronic sau online, acesta reprezintă originalul certificatului de rezidenţă fiscală

avut în vedere pentru aplicarea convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul de rezidenţă al beneficiarului veniturilor obţinute din România.

Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţinute din

România se calculează, se reţine şi se plăteşte la bugetul de stat de către plătitorii de venituri. Conversia în lei a impozitului în valută aferent veniturilor obţinute din România de nerezidenţi se face la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua în care s-a plătit venitul către nerezident şi impozitul în lei rezultat se varsă la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul.

Dacă din diverse motive, nu veţi putea stopa impozitul datorat de nerezidenţi

în România şi nici nu deţineţi certificatul de rezidenţă fiscală, veţi înregistra pe cheltuiala societăţii impozitul datorat de nerezidenţi în România, calculat prin metoda sutei majorate. Această cheltuială este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit, conform art.21 alin.(4) lit. a) din Codul fiscal.

Impozitul datorat este de 50% pentru o serie de venituri obținute de nerezidenți şi se aplică dacă:

- veniturile sunt plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii (convenție de evitare a dublei impuneri); și

- veniturile sunt plătite ca urmare a unor tranzacţii calificate ca fiind artificiale. Prin tranzacţii artificiale se înţelege tranzacţiile sau seriile de tranzacţii care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.

37. Tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol

Conform definiţiei din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt cheltuieli

ocazionate de acordarea unor cadouri, trataţii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii.

a. Din punct de vedere al impozitului pe profit : Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată

asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;

Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustările fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. În cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil, se includ şi

cheltuielile înregistrate cu TVA colectată pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egală sau mai mare de 100 lei.

b. Din punct de vedere al TVA

i. Până la 1 ianuarie 2013 Codul fiscal preciza la art 128, alin (8): Nu constituie livrare de bunuri:

e) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare.

Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate

livrări de bunuri dacă valoarea totală a bunurilor acordate gratuit în cursul unui an calendaristic este sub plafonul în care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Depăşirea plafonului constituie livrare de bunuri cu plată şi se colectează TVA, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiilor care depăşesc plafonul. Taxa colectată aferentă depăşirii se calculează şi se include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a depus sau trebuie să depună situaţiile financiare anuale sau, după caz, declaraţiile privind veniturile realizate, respectiv în anul următor celui în care au fost efectuate cheltuielile.

II. După 1 ianuarie 2013 Bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol NU

sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit.

În situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depăşesc individual plafonul de 100 lei, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective.

Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza impozabilă, respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se înscriu în autofactura prevăzută la art. 155 alin. (7) din Codul fiscal care se include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în cadrul acţiunilor de protocol şi a depăşit plafonul.

Opinie! Pentru facturile primite de la furnizori, aferente achizitiilor de bunuri

(apa, cafea, suc, zahar, etc.) destinate servirii in cadrul sedintelor de protocol legate de derularea afacerilor se poate exercita, integral, suma TVA deductibila facturata de catre furnizor, fara ca acest drept sa fie limitat similar tratamentului fiscal aplicat pentru cheltuielile aferente inregistrate.

Pentru exercitarea acestui drept de deducere a sumei TVA trebuie sa justificati acordarea tratatiilor respective numai in scopul afacerii. Astfel, depasirea limitei de 2% a cheltuielilor de protocol nu trebuie urmata de colectarea sumei TVA

prin emiterea unei autofacturi la inchiderea anului fiscal 2013 asa cum s-a procedat in anii anteriori.

Totusi, retineti faptul ca nu se exercita dreptul de deducere a TVA pentru achizitia de tutun si bauturi alcoolice destinate tratatiilor oferite partenerilor de afaceri, chiar daca acestea se desfasoara in scopul afacerii.

Protocol servicii (mese la restaurant cu diverşi parteneri) - TVA este

deductibilă dacă acţiunile de protocol sunt realizate în scopuri legate de activitatea economică a societăţii. Dacă putem demonstra că o masă la un restaurant a fost necesară în scopul afacerii, atunci TVA este deductibilă. În acest sens, putem justifica scopul întâlnirilor cu o serie de documente (note de negociere, rapoarte, contracte încheiate etc.). Dacă nu putem demonstra o astfel de legatură, atunci trebuie să colectăm TVA prin emiterea de autofactură.

ART. 129 Prestarea de servicii

(5) Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată operaţiuni precum: a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activităţii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol; Norme la Codul fiscal:

Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activităţii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii în mod gratuit în cadrul acţiunilor de protocol în măsura în care acţiunile de protocol sunt realizate în scopuri legate de activitatea economică a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul de 100 lei.

Suma deductibilă aferentă serviciilor prestate gratuit prin oferirea unei mese

la restaurant nu poate fi dedusă în situația în care nu se poate justifica faptul că aceste cheltuieli sunt efectuate în legatură directă cu activitatea firmei care le-a înregistrat în evidența contabilă. Pentru a justifica efectuarea unor cheltuieli de protocol cu partenerii de afaceri, este recomandabil ca responsabilul cu organizarea acestei acțiuni să întocmească un referat prin care motivează necesitatea acestei acțiuni, însă fără a nominaliza persoanele participante. În acest caz, este recomandabil să se menționeze doar scopul acțiunii, de exemplu:

- discuții privind îmbunătățirea modului de derulare a contractelor deja existente;

- purtarea tratativelor pentru continuarea derulării contractului încheiat pentru o anumită perioadă de timp;

- extinderea afacerii pe noi piețe de desfacere a produselor; - menținerea relațiilor comerciale.

Referatul respectiv ar trebui supus aprobării conducerii societății pentru efectuarea cheltuielilor respective, confirmând astfel că acțiunea de protocol se desfășoară în scopul susținerii activității economice. La aceste documente puteţi anexa copii de pe corespondenţa purtată cu partenerii/ potenţialii parteneri prin e-mail, cereri de comandă, invitaţii, diverse corespondenţe privind unele negocieri, oferte, contracte încheiate etc.

Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol în cursul anului 2012 se aplică prevederile legale în vigoare în anul 2012, inclusiv în ceea ce priveşte modul de determinare a depăşirii plafonului şi a perioadei fiscale în care se colectează TVA aferente acestei depăşiri.

Astfel, conform noilor prevederi, începând cu 01 ianuarie 2013, există două abordări diferite din punct de vedere fiscal, care generează şi înregistrări contabile diferite:

- TVA aferent cheltuielilor de protocol - analizată prin prisma plafonului de 100 lei, nemaifiind necesară analiza depăşirii cheltuielilor de protocol peste procentul de 2% din profit pentru care s-ar fi colectat TVA;

- cheltuiala cu protocolul pentru calculul impozitului pe profit - plafonul maxim de 2% din profit rămâne nemodificat, cu deosebirea că în cheltuiala cu protocolul se va înregistra şi cheltuiala cu TVA devenită nedeductibilă (colectată) peste cei 100 lei. De exemplu, dacă o societate înregistrează pierdere, poate să deducă TVA

aferent cadourilor în limita plafonului de 100 lei, însă nu poate să deducă cheltuiala cu protocolul în plafonul de 2% din profit, din moment ce are pierdere. Nu mai există legătură între deducerea TVA şi limita de 2% din profit, analiza TVA făcându-se exclusiv faţă de plafonul de 100 lei, independent de analiza cheltuielii deductibile / nedeductibile cu protocolul.

Exemplu: Entitatea Leader a înregistrat în trimestrul I din 2013 venituri totale de

100.000 lei şi cheltuieli în sumă de 95.000 lei. Aceasta a acordat unui grup de 10 clienţi cadouri a căror valoare individuală este de 80 lei. Astfel, cheltuielile de protocol au fost de 800 lei.

Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol. Din punct de vedere al TVA, având în vedere că valoarea fiecărui cadou este

inferioară plafonului de 100 lei, entitatea nu trebuie să colecteze TVA. La calculul impozitului pe profit, baza de calcul pentru deductibilitatea

cheltuielilor de protocol este de 5.800 lei (100.000 lei – 95.000 lei + 800 lei). Astfel, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 116 lei (5.800 lei x 2%). Pentru partea nedeductibilă a cheltuielii de protocol nu se mai analizează nimic în ceea ce priveşte TVA, întrucât TVA se deduce în limita celor 100 lei, fără să mai existe vreo legătură între cheltuiala cu protocolul nedeductibilă şi TVA.

Exemplu: Entitatea Leader a înregistrat în trimestrul I din 2013 venituri totale de

100.000 lei şi cheltuieli în sumă de 90.000 lei. Aceasta a acordat unui grup de 10 clienţi cadouri a căror valoare individuală este de 150 lei. Astfel, cheltuielile de protocol au fost de 1.500 lei.

Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol. Din punct de vedere al TVA, având în vedere că valoarea fiecărui cadou

depăşeşte plafonul de 100 lei, entitatea trebuie să colecteze TVA pentru diferenţa de 500 lei, dacă a dedus TVA pentru întreaga sumă.

http://infotva.manager.ro/articole/infotva/ce-reguli-aplicam-la-deducerea-tva-in-sistemul-tva-la-incasare-7257.html

120 lei 635

„Cheltuieli cu alte impozite, taxe...”

Sau 623

„Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate”

= 4427 „TVA colectată”

120 lei

La calculul impozitului pe profit, în cheltuiala de protocol se include şi partea

de TVA devenită nedeductibilă. Baza de calcul pentru deductibilitatea cheltuielilor de protocol este de 11.500 lei (100.000 lei – 90.000 lei + 1.500 lei). Astfel, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 230 lei (11.500 lei x 2%).

Rezultatul fiscal va fi de 11.270 lei (11.500 lei – 230 lei), iar impozitul pe profit va fi de 1.803 lei (11.270 lei x 16%).

Cadrul legal: - Legea nr. 571 din 22.12.2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr.

927 din 23.12.2003, cu toate modificările şi completările ulterioare; - H.G. nr. 44 din 22.01.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 112 din 06.02.2004, cu toate modificările şi completările ulterioare;

- OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in MOf nr 635 din 06 septembrie 2012, cu toate modificările şi completările ulterioare;

profit

Documents

Transcript of profit