Profe¸ti si¸ regi - egwwritings-a.akamaihd.netPK).pdf · într-o varietate larga de subiecte...

Profeti si regi

Ellen G. White

Copyright 2012Ellen G. White Estate, Inc.

Informatii despre aceasta carte

Prezentare generala

Aceasta publicatie ePub este oferita de catre Ellen G. WhiteEstate. Ea face parte dintr-o colectie mai larga. Va rugam sa vizitatiEllen G. White Estate website pentru o lista completa a publicatiilordisponibile.

Despre autor

Ellen G. White (1827-1915) este considerata ca fiind autorulamerican cu cele mai raspndite traduceri, lucrarile ei fiind publicaten mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini,ntr-o varietate larga de subiecte spirituale si practice. Calauzita deDuhul Sfnt, ea l-a naltat pe Isus si a aratat catre Biblie ca temelie acredintei sale.

Mai multe link-uri

O scurta bibliografie a lui Ellen G. WhiteDespre Ellen G. White Estate

Sfrsitul acordului licentei de utilizator

Vizualizarea, imprimarea sau descarcarea acestei carti, va acordadoar o licenta limitata, neexclusiva si netransferabila pentru utiliza-rea personala. Aceasta licenta nu permite republicarea, distributia,transferul, sublicenta, vnzarea, pregatirea unor lucrari derivate, saufolosirea n alte scopuri. Orice utilizare neautorizata a acestei cartise va sfrsi prin anularea licentei acordate prin prezenta.

Mai multe informatii

Pentru informatii suplimentare despre autor, editori, sau moduln care puteti sprijini acest serviciu, va rugam sa contactati Ellen G.

i

http://www.egwwritings.org/ebookshttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/estate.asp

White Estate: [email protected]. Suntem recunoscatori pentruinteresul si impresiile dumneavoastra si va dorim binecuvntarea luiDumnezeu n timp ce veti citi.

ii

mailto:[email protected]

CuprinsInformatii despre aceasta carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iIntroducere Via Domnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . vi

De la tarie la slabiciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Capitolul 1 Solomon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Capitolul 2 Templul si consacrarea lui . . . . . . . . . . . . . . . . . 19Capitolul 3 Mndria prosperitatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Capitolul 4 Urmarile neascultarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Capitolul 5 Pocainta lui Solomon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Capitolul 6 Ruperea mparatiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Capitolul 7 Ieroboam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Capitolul 8 Apostazia nationala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

Profetii mparatiei de Nord . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Capitolul 9 Ilie Tisbitul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Capitolul 10 Glasul unei mustrari aspre . . . . . . . . . . . . . . . 80Capitolul 11 Carmel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Capitolul 12 De la Izreel la Horeb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97Capitolul 13 Ce faci tu aici? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Capitolul 14 n duhul si puterea lui Ilie . . . . . . . . . . . . . 112Capitolul 15 Iosafat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Capitolul 16 Prabusirea casei lui Ahab . . . . . . . . . . . . . . . 129Capitolul 17 Chemarea lui Elisei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Capitolul 18 Vindecarea apelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146Capitolul 19 Un prooroc al pacii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Capitolul 20 Naaman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156Capitolul 21 ncheierea lucrarii de slujire a lui Elisei . . . 161Capitolul 22 Ninive, cetatea cea mare . . . . . . . . . . . . . . 168Capitolul 23 Robia asiriana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178Capitolul 24 Poporul piere din lipsa de cunostinta . . . . . . 186

Un propovaduitor al neprihanirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Capitolul 25 Chemarea lui Isaia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Capitolul 26 lata, Dumnezeul vostru! . . . . . . . . . . . . . . 198Capitolul 27 Ahaz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205Capitolul 28 Ezechia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211Capitolul 29 Solii din Babilon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217

iv

Cuprins v

Capitolul 30 Izbavirea de sub puterea Asiriei . . . . . . . . . . 224Capitolul 31 Nadejde pentru neamuri . . . . . . . . . . . . . . . . 236

Pedeapsa natlonala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245Capitolul 32 Manase si Iosia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246Capitolul 33 Cartea Legii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254Capitolul 34 Ieremia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263Capitolul 35 Apropierea nenorocirii . . . . . . . . . . . . . . . . . 273Capitolul 36 Ultimul mparat al lui Iuda . . . . . . . . . . . . . . 284Capitolul 37 Dusi ca robi n Babilon . . . . . . . . . . . . . . . . . 292Capitolul 38 Lumina prin ntuneric . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300

n tarlle neamurllor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307Capitolul 39 La curtea Babilonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308Capitolul 40 Visul lui Nebucadnetar . . . . . . . . . . . . . . . . . 316Capitolul 41 Cuptorul de foc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323Capitolul 42 Adevarata maretie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 330Capitolul 43 Veghetorul nevazut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 335Capitolul 44 n groapa leilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 345

Dupa roble . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 353Capitolul 45 ntoarcerea din robie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354Capitolul 46 Proorocii lui Dumnezeu i ajutau . . . . . . . 364Capitolul 47 Iosua si ngerul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 374Capitolul 48 Nici prin putere, nici prin tarie . . . . . . . . . 381Capitolul 49 n zilele mparatesei Estera . . . . . . . . . . . . . . 385Capitolul 50 Ezra, preot si carturar . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390Capitolul 51 O redesteptare spirituala . . . . . . . . . . . . . . . . 397Capitolul 52 Barbatul ocaziei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 404Capitolul 53 Constructorii pe ziduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 408Capitolul 54 Mustrare mpotriva asupririi . . . . . . . . . . . . . 415Capitolul 55 Uneltiri pagne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 420Capitolul 56 ndrumati n Legea lui Dumnezeu . . . . . . . . 425Capitolul 57 Reforma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 429

Lumina n apus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 437Capitolul 58 Venirea unui Rascumparator . . . . . . . . . . . . . 438Capitolul 59 Casa lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 454Capitolul 60 Viziuni ale slavei viitoare . . . . . . . . . . . . . . . 466

Introducere Via Domnului

Dumnezeu l-a chemat pe Avraam din mijlocul poporului sauidolatru si i-a poruncit sa locuiasca n tara Canaanului cu scopulde a oferi cele mai bune roade ale cerului tuturor popoarelor de pepamnt. Te voi face un popor mare a zis El te voi binecuvnta,si-ti voi face un nume mare si vei fi o binecuvntare (Geneza 12, 2).Avraam a fost chemat la o cinste deosebita aceea de a fi si pastratoruladevarului lui Dumnezeu pentru lume, al poporului prin care trebuiasa fie binecuvntate toate popoarele pamntului, prin venirea luiMesia cel fagaduit.

Oamenii aproape ca pierdusera cunostinta despre Dumnezeul celadevarat. Mintea lor fusese ntunecata de idolatrie. Ei ncercaserasa puna n locul legilor divine, care sunt sfinte, drepte si bune(Romani 7, 12), legi n armonie cu nclinatiile inimilor lor crude siegoiste. Cu toate acestea, Dumnezeu, n mila Sa, nu i-a distrus.[16]

El a intentionat ca principiile descoperite prin poporul Sau sadevina mijloace pentru refacerea chipului moral al lui Dumnezeu nom.

Legea lui Dumnezeu trebuia sa fie naltata si autoritatea Samentinuta, iar casei lui Israel i-a fost ncredintata aceasta lucraremare si nobila. Dumnezeu i-a despartit de lume, ca sa le poatancredinta o nsarcinare sfnta. I-a facut pastratorii Legii Sale si aintentionat ca prin ei sa pastreze printre oameni cunostinta despreSine. n felul acesta, lumina cerului avea sa straluceasca peste olume cuprinsa de ntuneric si un glas avea sa fie auzit chemnd toatepopoarele sa se ntoarca de la idolatrie la slujirea Dumnezeului celviu.

Dumnezeu a scos pe poporul Sau ales din tara Egiptului cumare putere si cu mna tare (Exodul 32, 11). A trimis pe robul SauMoise si pe Aaron, pe care-l alesese. Prin puterea Lui, ei au facutsemne minunate n mijlocul lor, au facut minuni n tara lui Ham....A mustrat marea Rosie, si ea s-a uscat: si i-a trecut prin adncuri caprintr-un pustiu (Psalmii 105, 26.27; 106,9). I-a scos din tara lor

vi

Introducere Via Domnului vii

de robie, ca sa-i poata aduce ntr-o tara mai buna o tara pe care, nprovidenta Sa, le-a pregatit-o ca adapost de dusmanii lor. I-a adus laSine si i-a nconjurat cu bratele Sale vesnice; iar ei, datorita bunatatiisi milei Sale, aveau sa nalte Numele Sau si sa-L proslaveasca pepamnt. [17]

Caci partea Domnului este poporul Lui, lacov este partea Luide mostenire. El l-a gasit ntr-un tinut pustiu, ntr-o singuratate plinade urlete nfricosate; l-a nconjurat, l-a ngrijit si l-a pazit ca luminaochilor Lui. Ca vulturul care si scutura cuibul, zboara deasuprapuilor, si ntinde aripile, i ia si-i poarta pe penele lui: asa a calauzitDomnul singur pe poporul Sau, si nu era nici un dumnezeu straincu El (Deuteronom 32, 9-12). Astfel i-a adus pe izraeliti la Sine,ca sa locuiasca la umbra Celui Prea nalt. Feriti n mod minunat deprimejdiile ratacirii prin pustie, ei au fost n cele din urma asezati nTara Fagaduintei, ca o natiune favorizata.

Printr-o parabola, Isaia reda cu un patos miscator istoria chemariisi educarii lui Israel, ca sa stea n lume ca reprezentant al lui Iehova,roditor n orice lucrare buna:

Voi cnta Prea iubitului meu, cntarea Prea iubitului meu desprevia Lui. Prea iubitul meu avea o vie, pe o cmpie foarte manoasa.I-a sapat pamntul, l-a curatit n mijlocul ei, si a sapat un teasc,apoi tragea nadejde ca are sa faca struguri buni, dar a facut strugurisalbatici (Isaia 5, 1.2).

Prin poporul ales, Dumnezeu intentiona sa aduca binecuvntarintregii omenirii. Via Domnului ostirilor declara proorocul este [18]casa lui Israel, iar barbatii lui Iuda sunt via Sa cea placuta (Isaia 5,7).

Acestui popor i-au fost ncredintate descoperirile lui Dumnezeu.Era ocrotit de preceptele Legii Sale, principii vesnice ale adevaru-lui, dreptatii si curatiei. Ascultarea de aceste principii avea sa fieprotectia lor, caci avea sa-i fereasca de a se distruge singuri prinpractici pacatoase. Iar ca turn al viei, Dumnezeu aseza n mijlocultarii templul Sau cel sfnt.

Domnul Hristos era ndrumatorul lor. Asa cum fusese cu ei npustie, tot astfel El avea sa fie nvatatorul si calauza lor. Att ntabernacol, ct si n templu, slava Sa se odihnea n echina sacra,deasupra tronului milei. si manifesta fara ntrerupere fata de eibogatiile dragostei si rabdarii Sale.

viii Profeti si regi

Prin Moise le-a fot dat planul lui Dumnezeu si le-au fost explicatelamurit conditiile prosperitatii lor. Tu esti un popor sfnt pentruDomnul, Dumnezeul tau a spus el. Domnul Dumnezeul tau te-a ales sa fii un popor deosebit pentru El, mai presus dect toatepopoarele care sunt pe fata pamntului.

Astazi, tu ai marturisit naintea Domnului ca El va fi Dum-nezeu l tau, ca vei umbla n caile Lui, vei pazi legile, poruncile siornduielile Lui, si vei asculta de glasul Lui. Si azi, Domnul ti-amarturisit ca vei fi un popor al Lui, cum ti-a spus, daca vei pazi toateporuncile Lui, si ti va da asupra tuturor neamurilor pe care le-a facut[19]ntietate n slava, n faima si n maretie, si vei fi un popor sfntpentru Domnul, Dumnezeul tau, cum ti-a spus (Deuteronom 7, 6;26, 17-19).

Copiii lui Israel urmau sa ocupe tot teritoriul pe care Dumnezeul rnduise. Popoarele care au lepadat nchinarea si slujirea adeva-ratului Dumnezeu aveau sa fie izgonite. Dar planul lui Dumnezeuera ca, prin descoperirea caracterului Sau prin israel, oamenii sa fieatrasi catre Sine. Invitatiile Evangheliei aveau sa fie adresate lumiintregi. Prin nvataturile serviciului jertfelor, Hristos urma sa fienaltat naintea popoarelor si toti cei care vor privi la El sa traiasca.Toti aceia care, la fel ca Rahav canaanita si Rut moabita, se ntorceaude la idolatrie la nchinarea fata de adevaratul Dumnezeu, aveau sase uneasca cu poporul Sau ales. Pe masura ce numarul lui Israel aveasa creasca, ei urmau sa-si extinda hotarele pna cnd mparatia loravea sa cuprinda lumea.

Dar vechiul Israel nu a mplinit planul lui Dumnezeu. Domnula declarat: Te sadisem ca pe o vie minunata si de cel mai bun soi.Cum te-ai schimbat si te-ai prefacut ntr-o coarda de vita salbatica?(Ieremia 2, 21). Israel era o vie manoasa, care facea multe roade.Acum dar, locuitori ai Ierusalimului si barbati ai lui Iuda, judecativoi ntre Mine si via Mea! Ce-as mai fi putut face viei Mele si nui-am facut? Pentru ce a facut struguri salbatici, cnd Eu ma asteptam[20]sa faca struguri buni? Va voi spune nsa acum ce voi face viei Mele:i voi smulge gardul, ca sa fie pascuta de vite; nu va mai fi curatita,nici sapata; spinii si maracinii vor creste n ea. Voi porunci si norilorsa nu mai ploaie peste ea.... El se astepta la judecata, si cnd coloiata snge varsat! Se astepta la dreptate, si cnd colo iata strigate deapasare! (Osea 10, 1; Isaia 5, 3-7).

Introducere Via Domnului ix

Prin Moise, Domnul pusese naintea poporului urmarile necre-dinciosiei. Refuznd sa pastreze legamntul Sau, ei aveau sa sedesparta de viata lui Dumnezeu si binecuvntarea Sa nu mai puteaveni asupra lor. Uneori, aceste avertizari au fost luate n seama si,ca urmare, binecuvntari bogate s-au revarsat peste natiunea iudaicasi prin ea peste popoarele nconjuratoare. Dar cel mai adesea, nistoria lor, ei au uitat pe Dumnezeu si au pierdut din vedere naltulprivilegiu de reprezentanti ai Lui. L-au jefuit de slujirea pe care le-ocerea si au lipsit si pe semenii lor de ndrumarea religioasa si de unexemplu sfnt. Ei doreau sa-si nsuseasca roadele viei peste carefusesera pusi ispravnici. Datorita lacomiei si poftei lor, au ajuns safie dispretuiti chiar si de pagni. n felul acesta, neamurilor li s-a dat [21]prilejul sa interpreteze gresit caracterul lui Dumnezeu si legile Sale.

Dumnezeu S-a purtat cu poporul Sau cu o inima de tata. A staruitde ei prin binecuvntarile pe care li le-a dat, ct si prin cele pe careli le-a retinut. Cu rabdare, le-a pus pacatele naintea ochilor si curabdare a asteptat ca ei sa le recunoasca. Au fost trimisi prooroci sisoli care au prezentat cererile Sale fata de ispravnici; dar, n loc sa fiebine primiti, acesti oameni cu putere si discernamnt spiritual au fosttratati ca vrajmasi. Ispravnicii i-au prigonit si i-au ucis. Dumnezeua trimis alti soli, dar si ei au fost la fel ca si cei dinti, numai ca dedata aceasta ispravnicii au dat pe fata o ura si mai categorica..

Retragerea favorii divine n timpul robiei i-a condus pe multi lapocainta; dar, dupa rentoarcerea n tara fagaduita, poporul iudeu arepetat greselile generatiilor dinainte si a intrat n conflicte politice cunatiunile nconjuratoare. Proorocii pe care Dumnezeu i-a trimis ca sandrepte relele ce se nmulteau au fost primiti cu aceeasi nencrederesi batjocura de care avusesera parte si solii din vremurile trecute; sin felul acesta, de la un veac la altul, ngrijitorii viei au adaugat lavinovatia lor.

Via cea buna, sadita de Stapnul divin pe colinele Palestinei, afost dispretuita de barbatii lui Israel si, n cele din urma, ei au aruncat-o peste zid, au distrus-o si au calcat-o n picioare, nadajduind ca au [22]nimicit-o pentru totdeauna. Stapnul a mutat via si a ascuns-o deprivirea lor. A sadit-o din nou, dar acum de cealalta parte a ziduluisi ntr-un mod n care butucul nu se mai vedea. Mladitele s-au ntinspeste zid si altoiul se putea uni cu ea, dar tulpina a fost asezatadincolo de puterea oamenilor de a o atinge si a o vatama.

x Profeti si regi

Soliile de sfat si de mustrare, date prin proorocii care au explicatplanul Sau vesnic n favoarea omenirii, sunt de o deosebita valoarepentru biserica lui Dumnezeu de pe pamnt din zilele noastre pentrupazitorii viei Sale. n nvataturile proorocilor, dragostea Lui pentruneamul omenesc pierdut si planul Sau privind mntuirea lui Israel,succesele si nfrngerile lor, restatornicirea lor si favoarea divina,lepadarea de catre ei a Stapnului viei si punerea n aplicatie aplanului de veacuri de catre o ramasita aleasa fata de care urmeazaa se mplini toate fagaduintele legamntului acesta a fost subiectulsoliilor lui Dumnezeu catre biserica Sa de-a lungul veacurilor careau trecut. Si astazi solia lui Dumnezeu catre biserica Sa catre aceiacare ocupa via Sa ca ispravnici credinciosi nu este alta dect aceearostita prin proorocul din vechime:

n ziua aceea, cntati o cntare asupra viei celei mai alese: Eu,Domnul, sunt Pazitorul ei, Eu o ud n fiecare clipa; Eu o pazesc zi sinoapte, ca sa nu o vatame nimeni (Isaia 27, 2.3).

Israel sa nadajduiasca n Domnul. Chiar acum, Stapnul vieiaduna, din toate neamurile si natiunile, roade pretioase pentru care aasteptat multa vreme. n curnd, va veni la ai Sai; si n ziua aceeafericita, scopul Sau vesnic pentru casa lui Israel va fi n cele dinurma mplinit.

lacov va prinde radacina, Israel va nflori si va odrasli, si. vaumple lumea cu roadele lui (Isaia 27, 6).[23]

De la tarie la slabiciune

[24]Asa vorbeste Domnul: nteleptul sa nu se laude cu ntelepciu-

nea lui, cel tare sa nu se laude cu taria lui, bogatii sa nu se laude cubogatia lui. Ci cel ce se lauda sa se laude ca are pricepere si ca Macunoaste, ca stie ca Eu sunt Domnul, care fac mila, judecata si drep-tate pe pamnt! Caci n aceasta gasesc placere Eu, zice Domnul.(Ieremia 9, 23.24)

Capitolul 1 Solomon[25]

n timpul domniei lui David si a lui Solomon, Israel a devenitputernic printre popoare si a avut multe ocazii sa raspndeasca oinfluenta puternica n favoarea adevarului si a dreptatii. Numele luiIehova a fost pastrat n cinste, iar scopul pentru care izraelitii au foststabiliti n tara fagaduintei promitea sa-si gaseasca mplinirea. Aufost ridicate oprelisti, iar cautatorii dupa adevar din tarile pagnenu s-au ntors nesatisfacuti. Aveau loc convertiri, iar biserica luiDumnezeu de pe pamnt se marea si prospera.

Solomon a fost uns si proclamat mparat n ultimii ani ai tataluisau, David, care a abdicat n favoarea lui. Prima parte a vietii sale afost plina de sperante, iar planul lui Dumnezeu era ca el sa creascadin putere n putere, din slava n slava, apropiindu-se mereu deasemanarea caracterului lui Dumnezeu, si n felul acesta sa-i inspirepe cei din poporul Sau sa aduca la ndeplinire nsarcinarea sfnta, cadepozitari ai adevarului divin.[26]

David stia ca planul nalt al lui Dumnezeu pentru Israel va puteafi mplinit numai daca poporul si conducatorii vor veghea neabatut,ca sa atinga tinta pusa naintea lor. El mai stia ca, pentru a ndeplininsarcinarea cu care Dumnezeu l-a onorat pe fiul sau Solomon,tnarul conducator trebuia sa fie nu numai un luptator, om de statsi suveran, ci si un om energic, bun, un nvatator al dreptatii, unexemplu de credinciosie. Cu grija duioasa, David l-a ndemnat peSolomon sa fie nobil si viteaz, sa dea pe fata mila si bunatate fata desupusii sai, si n toate relatiile cu natiunile pamntului sa cinsteascasi sa slaveasca Numele lui Dumnezeu, dnd pe fata frumuseteasfinteniei. Nenumaratele ncercari si experiente deosebite, prin carea trecut David n timpul vietii, l-au nvatat valoarea virtutilor nobilesi l-au determinat sa declare pe patul de moarte, n nsarcinarea datalui Solomon: Cel ce mparateste ntre oameni cu dreptate, cel cemparateste n frica de Dumnezeu, este ca lumina diminetii cndrasare soarele n dimineata fara nori, ca razele soarelui dupa ploaie(2 Samuel 23, 3.4).

12

Solomon 13

Ce ocazie a avut Solomon! Daca ar fi urmat ndrumarile tataluisau, inspirate de cer, domnia lui ar fi fost o domnie a dreptatii, asacum este descrisa n Psalmii 72.

Dumnezeule, da judecatile Tale mparatului,Si da dreptatea Ta fiului mparatului!

Si el va judeca pe poporul Tau cu dreptate,Si pe nenorocitii Tai cu nepartinire.

Va fi ca o ploaie, care cade pe un pamnt cositCa o ploaie repede, care uda cmpia.

[27]

n zilele lui va nflori cel neprihanit,Si va fi belsug de pace pna nu va mai fi luna,

El va stapni de la o mare la alta,Si de la Ru pna la marginile pamntului.

mparatii Tarsisului si ai ostroavelor vor plati biruri,mparatii Sebei si Sabei vor aduce daruri.

Da, toti mparatii se vor nchina naintea lui.Toate neamurile i vor sluji.

Caci el va izbavi pe saracul care striga,Si pe nenorocitul care nu are ajutor.

Se vor ruga nencetat pentru el,Si-l vor binecuvnta n fiecare zi.

Numele lui va dainui pe vecie;Ct soarele va tinea numele lui.

Cu el se vor binecuvnta unii pe altii,Si toate neamurile l vor numi fericit.

Binecuvntat sa fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,Singurul care face minuni!

Binecuvntat sa fie n veci slavitul Lui Nume!Tot pamntul sa se umple de slava Lui!

Amin! Amin!

n tineretea lui, Solomon a facut din alegerea lui David propriasa alegere, si timp de multi ani a umblat n neprihanire, viata lui fiindcaracterizata printr-o ascultare stricta de poruncile lui Dumnezeu. Lanceputul domniei, a mers cu sfetnicii de stat la Gabaon, unde se aflanca tabernacolul construit n pustie, si acolo s-a unit cu sfatuitorii

14 Profeti si regi

lui alesi, cu capeteniile peste mii si peste sute, cu judecatorii si cumai marii ntregului Israel, capeteniile caselor parintesti (2 Cronici1, 2), n aducerea de jertfe lui Dumnezeu si ntr-o consacrare deplinan slujba Domnului. ntelegnd ntructva datoriile legate de slujbamparateasca, Solomon stia ca aceia care poarta poveri grele trebuiesa caute la izvorul ntelepciunii calauzire, daca vor sa-si aduca la[28]ndeplinire n mod corespunzator raspunderile. Aceasta l-a facut sa-incurajeze pe sfetnici sa se uneasca cu el din toata inima pentru a seasigura de primire din partea lui Dumnezeu.

Mai presus de orice bun pamntesc, mparatul dorea ntelep-ciune si pricepere pentru aducerea la ndeplinire a lucrarii pe careDumnezeu i-o daduse. El tnjea dupa o minte agera, marinimie,sensibilitate sufleteasca. n noaptea aceea, Domnul i S-a aratat luiSolomon ntr-un vis si i-a spus: Cere ce vrei sa-ti dau. Ca raspuns,tnarul si neexperimentatul conducator a dat curs simtamintelor denevrednicie si dorintei dupa ajutor: Tu ai aratat o mare bunavointatatalui meu David, a zis el pentru ca umbla naintea Ta n cre-dinciosie si dreptate, si n curatie de inima fata de Tine; i-ai pastrataceasta mare bunavointa si i-ai dat un fiu care sede pe scaunul lui dedomnie, cum se vede astazi.

Acum, Doamne, Dumnezeul meu, Tu ai pus pe robul Tau samparateasca n locul tatalui meu David; si eu nu sunt dect un tnar,nu sunt ncercat. Robul tau este n mijlocul poporului pe care l-aiales, popor foarte mare, care nu poate fi nici numarat, nici socotit,din pricina multimii lui. Da, dar, robului Tau o inima priceputa, casa judece pe poporul Tau, pe poporul acesta care este asa de marela numar. Cererea aceasta a lui Solomon a placut Domnului. Dum-nezeu a zis lui Solomon: Fiindca dorinta aceasta este n inima ta,fiindca nu ceri nici bogatie, nici averi, nici slava, nici moartea vraj-masilor tai, nici chiar o viata lunga, ci ceri pentru tine ntelepciunesi pricepere, ca sa judeci pe poporul Meu, voi face dupa cuvntul[29]tau. ti voi da, pe deasupra, bogatii, averi si slava, cum nu a mai avutniciodata nici un mparat naintea ta, si cum nici nu va mai aveadupa tine. Si daca vei umbla n caile Mele, pazind legile si poruncileMele, cum a facut tatal tau, David, ti voi lungi zilele (1 mparati 3,5-14; 2 Cronici 1, 7-12).[30]

Dumnezeu a fagaduit ca, asa cum fusese cu David, asa avea sa fiesi cu Solomon. Daca mparatul avea sa mplineasca ceea ce Domnul

Solomon 15

i-a poruncit, scaunul de domnie avea sa fie ntarit, iar domnia lui aveasa fie mijlocul de naltare a lui Israel ca popor ntelept si priceput(Deuteronom 4, 6), o lumina pentru natiunile nconjuratoare.

Limbajul folosit de Solomon n rugaciunea lui catre Dumnezeu,naintea vechiului altar de la Gabaon, da pe fata umilinta lui si dorintaarzatoare de a-L onora pe Dumnezeu. El si-a dat seama ca fara ajutordivin este tot att de neputincios ca si un copilas pentru ndeplinirearaspunderilor care erau asupra lui. Stia ca-i lipseste discernamntul,si simtamntul marii lui nevoi l-a determinat sa-L caute pe Domnulpentru ntelepciune. n inima lui nu era nici o aspiratie egoista dupao cunostinta care sa-l nalte mai presus de altii. El dorea sa aducala ndeplinire datoriile care i reveneau si mai ales darul care aveasa fie mijlocul prin care domnia lui sa aduca slava lui Dumnezeu.Niciodata Solomon nu a fost att de bogat, att de ntelept sau cuadevarat mare ca atunci cnd a marturisit: Eu nu sunt dect untnar, nu sunt ncercat. Aceia care astazi ocupa pozitii de ncrederetrebuie sa caute lectia din rugaciunea lui Solomon. Cu ct un omocupa o pozitie mai nalta, cu att are de purtat o raspundere maimare, cu att mai mare va fi influenta pe care o exercita si cu att maimare este nevoia de dependenta de Dumnezeu. Totdeauna trebuiesa-si aminteasca de faptul ca, o data cu chemarea la lucru, vine sichemarea de a umbla cu grija naintea semenilor lui. El trebuie sastea naintea lui Dumnezeu avnd atitudinea unui ucenic. Pozitia nuaduce si sfintenia caracterului. Un om este n adevar mare atunci [31]cnd l onoreaza pe Dumnezeu si asculta de poruncile Lui.

Dumnezeul pe care l slujim nu cauta la fata omului. El, care i-adat lui Solomon, duh de discernamnt si ntelepciune, este gata sadea aceeasi binecuvntare astazi copiilor Sai. Daca cuiva i lipsestentelepciunea, declara Cuvntul Sau, s-o ceara de la Dumnezeu,care da cu mna larga, fara mustrare, si ea i va fi data (Iacov 1,5). Cnd un purtator de poveri doreste ntelepciune mai mult dectbogatie, putere sau renume, el nu va fi dezamagit. Unul ca acestava nvata de la Marele nvatator nu numai ce sa faca, ci si cum salucreze, asa nct sa primeasca aprobarea divina.

Atta vreme ct ramne consacrat, omul pe care Dumnezeu l-anzestrat cu discernamnt si pricepere nu va da pe fata dorinta dupao pozitie nalta, nici nu va cauta sa conduca sau sa stapneasca.Oamenii trebuie sa poarte raspunderi, pentru ca este nevoie dar

16 Profeti si regi

n loc de a se lupta pentru ntietate, acela care este un conducatoradevarat se va ruga pentru o inima ntelegatoare, ca sa faca deosebireintre bine si rau. Cararea barbatilor care sunt asezati drept condu-catori nu este usoara; ei trebuie sa vada n orice piedica o chemarela rugaciune. Niciodata nu trebuie sa uite a primi sfat de la MareleIzvor al oricarei ntelepciuni. ntariti si luminati de Maestru, ei vorfi facuti n stare sa stea neclintiti mpotriva influentelor nesfinte sisa faca deosebire ntre dreptate si eroare, ntre bine si rau. Ei voraproba ceea ce Dumnezeu aproba si vor lupta cu putere mpotrivaintroducerii principiilor gresite n lucrarea Sa.

Dumnezeu i-a dat lui Solomon ntelepciunea pe care el a dorit-omai presus de bogatii, onoare sau viata lunga. Cererea lui de a aveao minte agera, o inima nteleapta si un duh blnd a fost mplinita.Dumnezeu a dat lui Solomon ntelepciune, foarte mare pricepere[32]si cunostinta multa, ca nisipul de pe tarmul marii. ntelepciunealui Solomon ntrecea ntelepciunea tuturor fiilor Rasaritului si toatantelepciunea egiptenilor. El era mai ntelept dect oricare om sifaima lui se raspndise printre neamurile de primprejur (1 mparati4, 29-31).

Si tot Israelul ... s-a temut de mparat, caci au vazut ca nte-lepciunea lui Dumnezeu era n el, povatuindu-l n judecatile lui (1mparati 3, 28). Inima poporului s-a ndreptat catre Solomon, asacum fusese fata de David, si l-a ascultat n toate lucrurile. Solomon... s-a ntarit n domnie; Domnul, Dumnezeul lui, a fost cu el, si l-analtat din ce n ce mai mult (2 Cronici 1, 1).

Timp de mai multi ani, viata lui Solomon s-a caracterizat prindevotament fata de Dumnezeu, cinste, principii statornice si ascul-tare stricta de poruncile lui Dumnezeu. El dadea ndrumari n toateactiunile importante si administra cu ntelepciune problemele legatede mparatie. Bogatia si ntelepciunea lui, constructiile impunatoaresi lucrarile publice, pe care le-a realizat n primii ani ai domniei,energia, evlavia, dreptatea si generozitatea pe care le-a dat pe fata ncuvnt si fapte au cstigat loialitatea, admiratia si omagiul conduca-torilor din multe tari.

Numele lui Iehova a fost mult onorat n prima parte a domnieilui Solomon. ntelepciunea si dreptatea, manifestate de mparat,dadeau marturie tuturor popoarelor despre atributele minunate aleDumnezeului pe care l slujea. Pentru o vreme, Israel a fost ca o

Solomon 17

lumina, care dadea pe fata maretia lui Iehova. Adevarata slava aprimei parti a domniei lui Solomon nu s-a vazut n ntelepciuneanentrecuta, n bogatii fabuloase, n puterea fara egal si n renumele [33]lui, ci n onoarea pe care a adus-o Numelui Dumnezeului lui Israel,prin folosirea nteleapta a darurilor cerului.

Pe masura ce anii treceau si faima lui Solomon crestea, el cautasa-L onoreze pe Dumnezeu, sporind mereu n putere mintala sispirituala si continund sa mparta altora binecuvntarile pe care leprimea. Nimeni nu putea sa nteleaga mai bine dect el nsusi caprin favoarea lui Iehova intrase n stapnirea puterii, ntelepciuniisi ca aceste daruri i-au fost acordate ca sa dea lumii cunoastereamparatului mparatilor.

Solomon a dat pe fata un interes deosebit n studiul naturii, darcercetarile lui nu s-au limitat la o singura ramura de nvatatura. Prinstudiul staruitor al tuturor lucrurilor create, att nsufletite, ct sinensufletite, el a cstigat o conceptie lamurita despre Creator. nfortele naturii, n lumea animala si minerala si n orice copac, mugursi floare, el vedea descoperirea ntelepciunii lui Dumnezeu; si ntimp ce cauta sa nvete mai mult si mai mult, cunoasterea lui despreDumnezeu si dragostea fata de El cresteau continuu. ntelepciuneainspirata de sus a lui Solomon si-a gasit expresia n cntari de laudasi n multe proverbe. A rostit trei mii de pilde si a alcatuit o miecinci cntari. A vorbit despre copaci, de la cedrul din Liban pnala isopul care creste pe zid, a vorbit de asemenea despre dobitoace,despre pasari, despre trtoare si despre pesti (1 mparati 4, 32.33).

n parabolele lui Solomon este subliniat principiul vietuirii sfintesi al efortului staruitor, principii ceresti care duc la evlavie, principiicare trebuie sa guverneze toate faptele vietii. Tocmai raspndirea [34]acestor principii si recunoasterea lui Dumnezeu ca Unul caruia iapartin toata lauda si onoarea au facut din prima parte a domnieilui Solomon un timp de naltare morala si de prosperitate materiala.Ferice de omul care gaseste ntelepciunea, si de omul care capatapriceperea! Caci cstigul pe care-l aduce ea este mai bun dect alargintului, si venitul adus de ea este mai de pret dect aurul; eaeste mai de pret dect margaritarele, si toate comorile tale nu se potasemui cu ea. n dreapta ei este o viata lunga; n stnga ei, bogatie sislava. Caile ei sunt niste carari placute, si toate cararile ei sunt niste

18 Profeti si regi

carari pasnice. Ea este un pom de viata pentru cei ce o apuca, si ceice o au sunt fericiti (Proverbe 3, 13-18).

Iata nceputul ntelepciunii: dobndeste ntelepciunea si cu totce ai, dobndeste priceperea (Proverbe 4, 7); Frica de Domnul estenceputul ntelepciunii (Psalmii 111, 10); Frica de Domnul esteurrea raului; trufia si mndria, purtarea rea si gura mincinoasa, iatace urasc eu (Proverbe 8, 13).

O, daca n anii de mai trziu Solomon ar fi luat aminte la acestecuvinte minunate ale ntelepciunii! O, daca el, care declarase: Bu-zele nteleptilor seamana stiinta (Proverbe 15, 7) si care nvatasepe mparatii pamntului sa dea mparatului mparatilor lauda pecare doreau sa o dea unui conducator pamntesc, nu si-ar fi atribuitniciodata cu o gura razvratita, cu mndrie si nerusinare, slava carese cuvenea numai lui Dumnezeu![35]

Capitolul 2 Templul si consacrarea lui

Solomon a adus la ndeplinire, cu ntelepciune, planul ndelungcultivat al lui David, acela de a nalta un templu Domnului. Timpde sapte ani, Ierusalimul a fost plin de lucratori harnici, ocupati cunivelarea locului rnduit, cu ridicarea unor ziduri de consolidare siasezarea de temelii largi pietre mari, maret cioplite (1 mparati 5,17) cu prelucrarea copacilor uriasi, adusi din padurea Libanului sicu naltarea sanctuarului maret.

n acelasi timp cu pregatirea lemnelor si a pietrelor pentru caremii de oameni si ncordau puterile, executarea mobilierului tem-plului nainta mereu sub conducerea lui Hiram din Tir un mesterpriceput, nzestrat cu ntelepciune pentru lucrari n aur, n argint, narama, n fier, n piatra si n lemn, n materii vopsite n purpura si nalbastru, n materii de vison si crmz (2 Cronici 2, 13.14).

Astfel, n timp ce cladirea de pe muntele Moria se nalta farazgomot din pietre cioplite gata, nainte de a fi aduse acolo, asa ca [36]nici un ciocan, nici o secure, nici o unealta de fier nu s-a auzit n casa,n timpul zidirii (1 mparati 6, 7), asamblarea lor armonioasa eraexecutata dupa modelul dat de David fiului sau, cu toate uneltelecare erau pentru casa lui Dumnezeu (2 Cronici 4, 19). ntre acestease aflau: altarul tamierii, masa cu pinile pentru punerea nainteaDomnului, sfesnicul si candelele mpreuna cu vasele si uneltele le-gate de slujirea preotilor n locul sfnt, toate acestea de aur, de aurfoarte curat (2 Cronici 4, 21 ). Mobilierul de arama altarul arde-rilor de tot, marea de arama sustinuta de doisprezece boi, lighenelede dimensiuni mai mici mpreuna cu multe alte vase mparatula pus sa se toarne n cmpia Iordanului ntr-un pamnt cleios ntreSucot si Tereda (2 Cronici 4, 17). Aceste obiecte au fost date dinbelsug, ca sa nu fie nici o lipsa.

Palatul cladit de Solomon si de asociatii lui pentru Dumnezeu sipentru nchinarea Sa era de o frumusete nentrecuta si de o splen-doare fara seaman. mpodobita cu pietre pretioase, nconjurata decurti spatioase, cu intrari monumentale, captusita cu cedru si po-

19

20 Profeti si regi

leita cu aur, cladirea templului, cu perdele brodate si cu mobilierbogat, era un simbol potrivit pentru biserica vie a lui Dumnezeu depe pamnt, care de-a lungul veacurilor a fost cladita n armonie cumodelul divin, din materiale care au fost asemanate cu aur, argint,pietre pretioase, slefuite ca niste stlpi frumosi care fac podoabacaselor mparatesti ( 1 Corinteni 3, 12; Psalmii 144, 12). Hristoseste piatra din capul unghiului a acestui templu spiritual: n Eltoata cladirea, bine nchegata, creste ca sa fie un templu sfnt nDomnul (Ephesians 2, 20, 21).[37]

n cele din urma, templul planuit de mparatul David si cladit defiul sau Solomon a fost terminat. Tot ceea ce-si pusese Solomonde gnd sa faca n casa Domnului, a izbutit (2 Cronici 7, 11 ). Iaracum, pentru ca palatul care ncorona naltimile muntelui Moria sapoata fi, asa cum si dorise att de mult David, o locuinta nu pentruom, ci pentru Domnul Dumnezeu (1 Cronici 29, 1), mai ramneaceremonia solemna a consacrarii pentru Iehova si pentru nchinareaSa.

Locul pe care era cladit templul fusese multa vreme socotit caun loc consacrat lui Dumnezeu. Aici, Avraam, tatal credinciosilor,dovedise dispozitia lui de a jertfi pe singurul sau fiu, n ascultarede porunca lui Iehova. Aici, Dumnezeu si rennoise legamntulbinecuvntarii cu Avraam, care cuprindea slavita fagaduinta me-sianica, de eliberare pentru neamul omenesc prin jertfirea FiuluiCelui Prea nalt (vezi Geneza 22, 9.16-18). n acest loc, atunci cndDavid adusese arderi de tot si jertfe de mncare pentru a opri sabiarazbunatoare a ngerului distrugator, Dumnezeu i-a raspuns cu focdin cer (vezi 1 Cronici 21). Si acum din nou, nchinatorii lui Iehovaerau aici pentru a se nchina Dumnezeului lor si a-si rennoi voturilede atasament fata de El.

Timpul ales pentru consacrare era cel mai favorabil luna asaptea, cnd poporul din toate colturile mparatiei obisnuia sa seadune la Ierusalim pentru a praznui sarbatoarea corturilor. Aceastasarbatoare era mai nti de toate o ocazie de bucurie. Lucrarile derecoltare fiind terminate, iar muncile pentru noul an nefiind nca n-cepute, poporul era eliberat de griji si putea sa se dedice influentelorsfinte si pline de bucurie ale acestui moment.[38]

La timpul rnduit, ostile lui Israel, mpreuna cu reprezentantidin multe tari straine n mbracaminte bogata, s-au adunat n curtile

Templul si consacrarea lui 21

templului. Scena era de o maretie neobisnuita. Solomon mpreunacu batrnii lui Israel si cu cei mai influenti barbati din popor s-au rentors din cealalta parte a orasului, de unde au adus chivotullegamntului. Chivotul, cortul ntlnirii si toate celelalte uneltesfinte care erau n cort (2 Cronici 5, 5) au fost aduse din sanctuarulde pe naltimea Gabaonului. Aceste obiecte ndragite, care aminteaude experientele de nceput ale copiilor lui Israel n timpul ratacirilorprin pustie, precum si cu ocazia cuceririi Canaanului, si-au gasitacum un salas permanent n cladirea splendida care fusese naltatapentru a lua locul acelei constructii portabile.

La aducerea la templu a chivotului sacru, care continea cele douatable de piatra pe care erau scrise cu degetul lui Dumnezeu precep-tele Decalogului, Solomon a urmat exemplul tatalui sau, David. Lafiecare sase pasi aducea jertfe. Cu cntari, muzica si cu o deosebitaceremonie, preotii au adus chivotul legamntului Domnului la locullui, n sfntul locas al casei, n Locul prea sfnt (2 Cronici 5, 7).Dupa ce au iesit din sanctuar, si-au ocupat locurile destinate. Cnta-retii levitii mbracati n in subtire stateau la rasaritul altarului cuchimvale, alaute si arfe, si aveau cu ei o suta douazeci de preoti caresunau din trmbite (2 Cronici 5, 12).

Cnd cei ce sunau din trmbite si cei ce cntau, unindu-se ntr-un glas, ca sa mareasca si sa laude pe Domnul, au sunat din trmbita, [39]chimvale si celelalte instrumente si au marit pe Dumnezeu prinaceste cuvinte: Caci este bun, caci ndurarea Lui tine n veci!,n clipa aceea casa si anume Casa Domnului s-a umplut cu unnor. Preotii nu au putut sa mai stea acolo si sa faca slujba dinpricina norului; caci slava Domnului umplea Casa lui Dumnezeu (2 Cronici 5, 13.14).

Dndu-si seama de semnificatia acestui nor, Solomon a zis:Domnul a zis ca vrea sa locuiasca n ntuneric! Si eu am zidito casa care-Ti va fi locuinta, un loc unde vei locui n veci (2 Cronici6, 1.2).

Domnul mparateste: popoarele tremura;El sede pe heruvimi: pamntul se clatina.

Domnul este mare n Sion,Si naltat peste toate popoarele.

Sa laude oamenii Numele Tau cel Mare si nfricosat,

22 Profeti si regi

Caci este sfnt!...naltati pe Domnul, Dumnezeul nostru,

Si nchinati-va naintea asternutului picioarelor Lui,Caci este sfnt!

(Psalmii 99, 1-5)

n mijlocul curtii templului, fusese naltata o treapta de aramasau o platforma lunga de cinci coti, lata de cinci coti si nalta detrei coti. Solomon a stat pe ea si, cu minile ridicate, a binecuvntatmultimea cea mare din fata lui si toata adunarea lui Israel statea npicioare (2 Cronici 6, 13.3).

Binecuvntat sa fie Domnul Dumnezeul lui Israel, a exclamatSolomon, care a mplinit prin puterea Sa ce spusese cu gura Sa[40]tatalui meu David, cnd a zis: Am ales Ierusalimul, pentru ca n elsa locuiasca Numele Meu . (2 Cronici 6, 4. 6).

Apoi, Solomon a ngenuncheat pe platforma si n auzul ntreguluipopor, a naltat rugaciunea de consacrare. Ridicndu-si minile catrecer, n timp ce adunarea era plecata cu fata la pamnt, mparatuls-a rugat: Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este un Dumnezeu caTine n ceruri, nici pe pamnt, care sa-si tina legamntul si sa aratemila fata de robii Tai, care umbla naintea Ta cu toata inima lor.

Astfel, Ti-ai tinut cuvntul dat robului Tau David, tatal meu;si ce ai spus cu gura Ta, mplinesti astazi prin puterea Ta. Acum,Doamne, Dumnezeul lui Israel, tine fagaduinta pe care ai facut-otatalui meu David, cnd ai zis: Niciodata nu vei fi lipsit nainteaMea de un urmas care sa sada pe scaunul de domnie al lui Israel,numai fiii tai sa ia seama la calea lor si sa mearga n Legea Mea, cumai mers tu naintea Mea. mplineasca-se dar Doamne, Dumnezeullui Israel, fagaduinta pe care ai facut-o robului Tau David! Dar ce!Sa locuiasca Dumnezeu cu adevarat mpreuna cu omul pe pamnt?Iata ca cerurile si cerurile cerurilor nu Te cuprind: cu ct mai putinaceasta casa, pe care am zidit-o eu! Totusi, Doamne, Dumnezeulmeu, ia aminte la rugaciunea robului Tau si la cererea lui! Ascultastrigatul si rugaciunea pe care Ti-o face robul Tau. Ochii Tai sa fiezi si noapte deschisi peste casa aceasta, peste locul despre care aizis ca acolo va fi Numele Tau! Asculta cererile robului Tau si ale


poporului Tau Israel, cnd se vor ruga n locul acesta! Asculta dinlocul locuintei Tale din ceruri, asculta si iarta!

Cnd poporul Tau Israel va fi batut de vrajmas, pentru ca apacatuit mpotriva Ta: daca se vor ntoarce la Tine si vor da slavaNumelui Tau, daca ti vor face rugaciuni si cereri n casa aceasta,asculta-i din ceruri, iarta pacatul parintilor lor. [41]

Cnd cerul va fi nchis si nu va fi ploaie din pricina pacatelor lormpotriva Ta: daca se vor ruga n acest loc si vor da slava Numeluitau si daca se vor ntoarce de la pacatele lor (pentru ca i vei pedepsi),asculta-i din ceruri, iarta pacatul robilor Tai si al poporului Israel,nvata-i calea pe care trebuie sa mearga si trimite ploaie pe pamntulpe care l-ai dat ca mostenire poporului Tau!

Cnd vor fi n tara foamete, ciuma, rugina de gru si malura,lacustele dintr-un soi sau altul, cnd vrajmasul va mpresura pepoporul Tau, n tara lui, n cetatile lui, cnd vor fi urgii sau boli devreun fel; daca, un om, daca tot poporul Tau Israel va face rugaciunisi cereri si fiecare si va cunoaste rana si durerea si va ntinde minilespre casa aceasta, asculta-l din ceruri, din locul locuintei Tale, siiarta-l; rasplateste fiecaruia dupa inima lui, Tu care cunosti inimafiecaruia, caci numai Tu cunosti inima copiilor oamenilor, ca sa seteama de Tine si sa umble n caile Tale tot timpul, ct vor trai n tarape care ai dat-o parintilor nostri!

Cnd strainul, care nu este din poporul Tau Israel, va veni dintr-o tara straina, departata, din pricina Numelui Tau celui mare, dinpricina minii Tale tari si din pricina bratului Tau ntins, cnd vaveni sa se roage n casa aceasta, asculta-l din ceruri, din locul locu-intei Tale si da strainului aceluia tot ce-Ti va cere, pentru ca toatepopoarele pamntului sa cunoasca Numele Tau si sa se teama deTine, ca poporul Tau Israel, si sa stie ca Numele Tau este chematpeste casa aceasta, pe care am zidit-o! [42]

Cnd va iesi poporul Tau la lupta mpotriva vrajmasilor lui,urmnd calea pe care i vei porunci sa o urmeze: daca ti vor facerugaciuni cu privirile ndreptate spre cetatea aceasta, pe care aiales-o si spre casa pe care am zidit-o n Numele Tau, asculta dinceruri rugaciunile si cererile lor, si fa-le dreptate! Cnd vor pacatuimpotriva Ta, caci nu este om care sa nu pacatuiasca, si cnd veifi mniat mpotriva lor, si-i vei da n mna vrajmasului, care-i vaduce robi ntr-o tara departata sau apropiata: daca si vor veni n fire

24 Profeti si regi

n tara unde vor fi robi, daca se vor ntoarce la Tine si ti vor facecereri n tara robiei lor, si vor zice: Am pacatuit, am pacatuit, amsavrsit faradelegi, am facut rau, daca se vor ntoarce la Tine dintoata inima lor si din tot sufletul lor, n tara robiei lor, unde au fostdusi robi, daca-Ti vor face rugaciuni cu privirile ntoarse spre taralor, pe care ai dat-o parintilor lor, spre cetatea pe care ai ales-o sispre casa pe care am zidit-o Numelui Tau, asculta din ceruri, dinlocul locuintei Tale, rugaciunile si cererile lor, fa-le dreptate: iartapoporului Tau pacatele facute mpotriva Ta!

Acum Doamne, Dumnezeule, ochii Tai sa fie deschisi si urechileTale sa fie cu luare aminte la rugaciunea facuta n locul acesta! Acum,Doamne, Dumnezeule, scoala-Te, vino la locul Tau de odihna, Tusi chivotul maretiei Tale. Preotii tai, Doamne, Dumnezeule, sa fiembracati cu mntuirea, si prea iubitii tai sa se bucure de fericire!Doamne, Dumnezeule, nu ndeparta pe unsul Tau, adu-Ti aminte debunatatile fagaduite robului Tau, David! (2 Cronici 6, 14-42).[43]

[44]

[45]

Cnd Solomon si-a sfrsit rugaciunea, a cazut foc din cer si amistuit arderea de tot si jertfele. Preotii nu puteau intra n templu,din cauza slavei Domnului, care umpluse casa Domnului. Cnd toticopiii lui Israel au vazut slava Domnului deasupra casei, s-au plecatcu fetele la pamnt si s-au nchinat si au laudat pe Domnul zicnd:Caci este bun; caci ndurarea Lui tine n veci!.

Apoi, mparatul si poporul au adus jertfe naintea Domnului.Astfel mparatul si tot poporul au nchinat casa Domnului (2 Cro-nici 7, 1-5). Timp de sapte zile, multimile din toate partile mparatiei,de la hotarele Hamatului si pna la rul Egiptului, o multime foartemare, au praznuit cu bucurie. Saptamna urmatoare a fost petrecutade multimea fericita la sarbatoarea corturilor. La ncheierea timpuluide reconsacrare si de bucurie, oamenii s-au ntors la caminele lor,plini de bucurie n inima pentru bunatatea pe care Domnul a dat-ope fata lui David, lui Solomon si ntregului Sau popor Israel (2Cronici 7, 8.10).

mparatul facuse tot ce putuse, ca sa ncurajeze poporul sa sepredea cu totul Domnului si slujirii Sale si sa mareasca Numele Luicel Sfnt. Si acum iarasi, ca la Gabaon, la nceputul domniei sale,conducatorului lui Israel i s-a dat dovada primirii si binecuvntariidivine. ntr-o viziune de noapte, Domnul i s-a aratat cu o solie: tiascult rugaciunea si aleg locul acesta drept casa unde va trebui sa


Mi se aduca jertfa. Cnd voi nchide cerul, si nu va fi ploaie, cndvoi porunci lacustelor sa mannce tara, cnd voi trimite ciuma n [46]poporul Meu: daca poporul Meu peste care este chemat Numele Meuse va smeri, se va abate de la caile lui rele l voi asculta din ceruri,i voi ierta pacatul si-i voi tamadui tara. Ochii Mei vor fi deschisi deacum, si urechile Mele vor fi cu luare aminte la rugaciunea facuta nlocul acesta. Acum, aleg si sfintesc casa aceasta, pentru ca NumeleMeu sa locuiasca n ea pe vecie, si voi avea totdeauna ochii si inimaMea acolo (2 Cronici 7, 12-16). Daca Israel ar fi ramas credincioslui Dumnezeu, aceasta cladire mareata ar fi ramas n picioare pevecie, ca un semn vesnic al favorii deosebite a lui Dumnezeu fata depoporul Sau ales. Fiii strainului declara Dumnezeu care sevor lipi de Domnul, ca sa-I slujeasca si sa iubeasca Numele Domnu-lui, pentru ca sa fie slujitorii Lui, si toti cei ce vor pazi Sabatul, casa nu l pngareasca, si vor starui n legamntul Meu, i voi aducela muntele Meu cel sfnt, si-i voi umple de veselie n Casa Mea derugaciune. Arderile lor de tot si jertfele lor vor fi primite pe altarulMeu, caci casa Mea se va numi o casa de rugaciune pentru toatepopoarele (Isaia 56, 7).

n legatura cu aceste asigurari de primire, Domnul a explicatlamurit naintea mparatului calea datoriei: Si tu daca vei umblanaintea Mea cum a umblat tatal tau David, facnd tot ce-am poruncit,si daca vei pazi legile si poruncile Mele, voi ntari scaunul de domnieal mparatiei tale, cum am fagaduit tatalui tau David, cnd am zis:Niciodata nu vei fi lipsit de un urmas, care sa domneasca pesteIsrael. (2 Cronici 7, 17.18). [47]

Daca Solomon ar fi continuat sa-L slujeasca pe Domnul n umi-linta, ntreaga lui domnie ar fi exercitat o influenta puternica sprebine asupra popoarelor nconjuratoare popoare care fusesera attde favorabil impresionate de domnia lui David, tatal lui, ca si decuvintele ntelepte si de lucrarile marete din primii ani ai domnieisale. Prevaznd ispitele teribile care nsotesc prosperitatea si onoarealumeasca, Dumnezeu l-a avertizat pe Solomon mpotriva pacatuluiapostaziei si a aratat mai dinainte urmarile teribile ale pacatului.Chiar si templul cel minunat, care tocmai fusese consacrat, a zis El,avea sa ajunga de pomina si de batjocura printre toate popoarele,daca Israel avea sa uite pe Domnul, Dumnezeul parintilor lor (2Cronici 7, 20.22) si avea sa staruiasca n idolatrie.

26 Profeti si regi

ntarit n inima si plin de bucurie pentru solia primita din cer,ca rugaciunea sa n favoarea lui Israel fusese ascultata, Solomon aintrat acum n cea mai glorioasa perioada de domnie. n curnd, totimparatii pamntului au nceput sa l caute, sa-i auda ntelepciuneape care o pusese Dumnezeu n inima lui (2 Cronici 9, 23). Multiaveau sa vada felul guvernarii lui si sa primeasca ndrumari cu privirela rezolvarea problemelor grele.

Cnd acestia l vizitau pe Solomon, el i nvata despre Dumnezeu,ca fiind Creatorul tuturor lucrurilor, si ei se ntorceau cu conceptiimai lamurite despre Dumnezeul lui Israel si despre dragostea Luifata de neamul omenesc. n lucrarile din natura, vedeau acum ex-presia iubirii Sale si o descoperire a caracterului Sau; si multi eraudeterminati sa I se nchine, ca Dumnezeu al lor.

Umilinta lui Solomon la vremea cnd a nceput sa duca poverilestatului, atunci cnd a recunoscut naintea lui Dumnezeu : Eu suntdoar un tnar nencercat (1 mparati 3, 7), dragostea lui adnca fata[48]de Dumnezeu, respectul lui profund pentru lucrurile sfinte, nencre-derea n sine, precum si faptul ca nalta cu adevarat pe Creatorulinfinit a toate toate aceste trasaturi de caracter, cu adevarat demnede urmarit, s-au dat pe fata n lucrarile legate de dedicarea templu-lui, cnd, n timpul rugaciunii sale de consacrare, a ngenuncheat npozitia umila a unuia care cere. Urmasii lui Hristos, astazi, sa se fe-reasca de tendintele de a pierde spiritul de respect si de teama sfnta.Scripturile i nvata pe oameni cum sa se apropie de Facatorul lor cuumilinta si temere, prin credinta ntr-un Mijlocitor divin. Psalmistuldeclara:

Caci Domnul este un Dumnezeu mare,Este un mparat mai presus de toti dumnezeii.

Veniti sa ne nchinam si sa ne smerimSa ne plecam genunchiul naintea Domnului,

Facatorul nostru!

(Psalmii 95, 3.6).

Att n rugaciunea publica, ct si n cea particulara, este privile-giul nostru sa ne plecam genunchiul naintea lui Dumnezeu atuncicnd i aducem cererile noastre. Isus, exemplul nostru, ngenunchea


si Se ruga (Luca 22, 41). Despre ucenicii Sai se scrie ca ei au n-genuncheat si s-au rugat (Faptele Apostolilor 9, 40). Pavel declara:mi plec genunchiul naintea Tatalui Domnului nostru Isus Hristos(Efeseni 3, 14). Cnd a marturisit naintea lui Dumnezeu pacatele luiIsrael, Ezra a ngenuncheat (Ezra 9, 5). Daniel ngenunchea de treiori pe zi, se ruga si lauda pe Dumnezeul lui (Daniel 6, 10). Adeva-ratul respect pentru Dumnezeu este imprimat de simtul maretiei Saleinfinite si de constienta prezentei Sale. Orice inima trebuie sa fieimpresionata de acest simtamnt al Celui Nevazut. Ceasul si loculrugaciunii sunt sfinte, pentru ca acolo este Dumnezeu. [49]

Si atunci cnd se da pe fata respect n atitudine si n compor-tament, simtamntul din care el izvoraste se va adnci. NumeleLui este sfnt si nfricosat (Psalmii 111, 9), declara psalmistul.Atunci cnd i rostesc Numele, ngerii si acopera fetele. Cu ctrespect, deci, ar trebui sa luam Numele Lui pe buzele noastre, noi,care suntem pacatosi si decazuti!

Ar fi bine ca att tinerii, ct si batrnii sa cntareasca acelecuvinte din Sfnta Scriptura care arata cum ar trebui privit loculnsemnat cu prezenta deosebita a lui Dumnezeu. Scoate-ti ncal-tamintea din picioare, i-a poruncit El lui Moise la rugul arznd,caci locul pe care stai este un pamnt sfnt (Exodul 3, 5). Dupace Iacov a avut viziunea cu ngerii, a exclamat: Domnul este nlocul acesta, si eu nu am stiut.... Aici este casa lui Dumnezeu, aicieste poarta cerurilor (Geneza 28, 16.17). n cele spuse cu ocaziaslujbelor de consacrare, Solomon a cautat sa ndeparteze din minteacelor prezenti superstitiile cu privire la Creator, care ntunecaseramintile pagnilor. Dumnezeul cerului nu este ca zeii pagnilor, le-gat de un templu facut de mini omenesti; cu toate acestea, El Sentlneste cu poporul Sau, prin Duhul Sau, atunci cnd ei se adunala casa dedicata nchinarii Sale.

Cu secole mai trziu, Pavel a nvatat acelasi adevar, prin cuvin-tele: Dumnezeu, care a facut lumea si tot ce este n ea, este Domnulcerului si al pamntului, si nu locuieste n temple facute de mini. Elnu este slujit de mini omenesti, ca si cnd ar avea trebuinta de ceva,El, care da tuturor viata, suflarea si toate lucrurile. El a facut ca totioamenii, iesiti dintr-unul singur, sa locuiasca pe toata fata pamn-tului; le-a asezat anumite vremi si a pus anumite hotare locuinteilor, ca ei sa-L caute pe Dumnezeu si sa se sileasca sa-L gaseasca, [50]

28 Profeti si regi

bjbind, macar ca nu este departe de fiecare din noi. Caci n Elavem viata, miscarea si fiinta.... (Faptele Apostolilor 17, 24-28).

Ferice de poporul al carui Dumnezeu este Domnul!Ferice de poporul pe care Si-l alege El de mostenire!

Domnul priveste din naltimea cerurilor,Si vede pe toti fiii oamenilor.

Din locasul locuintei Lui,El priveste pe toti locuitorii pamntului.

Domnul Si-a asezat scaunul de domnie n ceruriSi domnia Lui stapneste peste tot.

Dumnezeule, caile Tale sunt sfinte!Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?

Tu care esti Dumnezeul care face minuni;Tu Ti-ai aratat puterea printre popoare!

(Psalmii 33, 12-14; 103,19; 77, 14).

Cu toate ca Dumnezeu nu locuieste n temple facute de mini,El onoreaza cu prezenta Sa adunarile copiilor Sai. El a fagaduit ca,atunci cnd ei se aduna sa l caute, sa-si recunoasca pacatele si sase roage unul pentru altul, El Se va ntlni cu ei prin Duhul Sau.Dar aceia care se aduna sa se nchine Lui trebuie sa ndepartezeorice gnd rau. Despre acestia, Domnul declara: Norodul acestase apropie de Mine cu gura si Ma cinstesc cu buzele, dar inima luieste departe de Mine. Degeaba Ma cinstesc ei, nvatnd ca nvataturiniste porunci omenesti (Matei 15, 8.9). Aceia care se nchina luiDumnezeu trebuie sa I se nchine n duh si adevar, caci astfel denchinatori doreste Tatal (Ioan 4, 23). Domnul este n templul Luicel sfnt; tot pamntul sa taca naintea Lui (Habacuc 2, 20).[51]

Capitolul 3 Mndria prosperitatii

Atta vreme ct Solomon a naltat Legea cerului, Dumnezeua fost cu el si i-a fost data ntelepciune, ca sa-l conduca pe Israelcu nepartinire si mila. La nceput, cnd a primit bogatie si onoarelumeasca, ramasese umilit si mare a fost ntinderea influentei lui.Solomon stapnea toate mparatiile de la Ru (Eufrat) pna la tarafilistenilor si pna la hotarul Egiptului ... si avea pace pretutindeni,de jur mprejur. Iuda si Israel ... a locuit n liniste fiecare sub vialui si sub smochinul lui ... n tot timpul lui Solomon (1 mparati 4,21.24.25). Dar, dupa o dimineata cu mari fagaduinte, viata lui a fostntunecata de apostazie. Istoria raporteaza faptul ntristator, ca acelacare fusese numit Iedidia, Iubitul Domnului (2 Samuel 12, 25),acela care fusese onorat de Dumnezeu cu dovezi att de remarcabileale favorii divine, nct ntelepciunea si dreptatea lui i dadusera unrenume universal, acela care i condusese pe altii sa atribuie cinsteaDumnezeului lui Israel, acela s-a ntors de la nchinarea lui Iehova [52]pentru a se pleca naintea idolilor pagnilor.

Cu sute de ani mai nainte ca Solomon sa vina la tron, Domnul,prevaznd primejdiile care urmau sa vina peste aceia care aveausa fie conducatori ai lui Israel, a dat lui Moise ndrumari pentrucalauzirea lor. Au fost date ndrumari pentru acela care avea sa steape tronul lui Israel sa scrie o copie dupa legile lui Iehova ntr-o carten afara de aceea care sta naintea preotilor si levitilor. Va trebui sase teama de Domnul, Dumnezeul lor, sa pazeasca si sa mplineascatoate cuvintele din legea aceasta si toate poruncile acestea, pentruca inima lui sa nu se nalte mai presus de fratii sai, si sa nu se abatade la poruncile acestea nici la dreapta, nici la stnga, si sa aibaastfel multe zile n mparatia lor, el si copiii lui, n mijlocul lui Israel(Deuteronom 17, 18-20).

n legatura cu aceasta ndrumare, Domnul avertizase n moddeosebit ca acela care avea sa fie uns ca mparat sa nu aiba un marenumar de neveste, ca sa nu i se abata inima; si sa nu strnga marigramezi de argint si de aur (Deuteronom 17, 17).

29

30 Profeti si regi

Lui Solomon i erau cunoscute aceste avertizari si pentru o vremea luat seama la ele. Cea mai mare dorinta a lui era sa traiasca sisa conduca n armonie cu rnduielile date la Sinai. Modul lui de aconduce treburile mparatiei era ntr-un contrast izbitor cu obice-iurile popoarelor din vremea lui popoare care nu se temeau deDumnezeu si ai caror conducatori calcau n picioare Legea Sa ceasfnta.[53]

Cautnd sa ntareasca legaturile cu mparatia cea puternica dinpartea de miazazi a lui Israel, Solomon s-a aventurat pe un tereninterzis. Satana stia urmarile care aveau sa nsoteasca ascultareasi n timpul primilor ani ai domniei lui Solomon ani gloriosidatorita ntelepciunii, marinimiei si dreptatii mparatului a cautatsa aduca influente care aveau sa submineze pe nesimtite credinciosialui Solomon fata de principii si sa-l duca la despartirea de Dumnezeu.Din raportul scris, aflam ca vrajmasul a reusit n aceasta straduinta:Solomon s-a ncuscrit cu Faraon, mparatul Egiptului. A luat denevasta pe fata lui Faraon, si a dus-o n cetatea lui David (1 mparati3, 1 ).

Din punct de vedere omenesc, aceasta casatorie, desi contraranvataturilor Legii lui Dumnezeu, parea sa se dovedeasca o binecu-vntare; caci sotia pagna a lui Solomon s-a convertit, si s-a unitcu el n nchinare n fata adevaratului Dumnezeu. Afara de acesta,Faraon a facut un serviciu important lui Israel, cucerind Ghezerul,nvingndu-i pe canaanitii care locuiau n cetate si oferind-o ca darfiicei lui, sotia lui Solomon (1 mparati 9, 16). Solomon a recladitcetatea aceasta si aparent acest lucru a ntarit mult mparatia sa de-alungul coastei mediteraneene. Dar, intrnd n alianta cu o natiune pa-gna si sigilnd pactul prin casatoria cu o printesa idolatra, Solomona dispretuit n mod nesabuit masura nteleapta pe care Dumnezeu oluase pentru pastrarea curatiei poporului Sau. Nadejdea ca sotia luiegipteanca putea fi convertita era doar o slaba scuza pentru pacat.

Pentru o vreme, Dumnezeu, n mila Sa plina de iubire, a trecutpeste aceasta greseala grava; iar mparatul, printr-o purtare nte-leapta, ar fi putut stavili ntr-o mare masura puterile raului, pe care[54]imprudenta lui le pusese n miscare. Dar Solomon ncepuse sa pi-arda din vedere Izvorul puterii si slavei lui. Pe masura ce nclinatiilecstigau ntietate asupra ratiunii, ncrederea n sine a crescut si ela cautat sa ndeplineasca planul lui Dumnezeu, dupa gasirea sa cu

Mndria prosperitatii 31

cale. El a socotit ca aliantele comerciale si politice cu popoareledin jur vor conduce la cunoasterea Dumnezeului adevarat si a intratn alianta nesfintita cu un popor dupa altul. Deseori, aceste alianteerau pecetluite prin casatorii cu printese pagne. Poruncile lui Ie-hova au fost lasate la o parte si nlocuite cu obiceiurile popoarelornconjuratoare.

Solomon se amagea ca ntelepciunea si puterea exemplului saule vor conduce pe aceste sotii de la idolatrie catre nchinarea laDumnezeul cel adevarat si ca ntelegerile facute n felul acesta voratrage popoarele si le vor aduce ntr-o strnsa legatura cu Israel.Zadarnica nadejde! Greseala lui Solomon, care s-a considerat destulde puternic pentru a rezista influentei partenerilor pagni, a fostfatala. Si la fel de fatala a fost amagirea care l-a facut sa spere ca, nciuda faptului ca el desconsiderase Legea lui Dumnezeu, ceilalti arfi putut fi determinati sa respecte si sa asculte de preceptele ei sfinte.

Aliantele mparatului si relatiile comerciale cu popoarele pagnei-au adus renumele, cinstea si bogatiile acestei lumi. El a putut saaduca aur din Ofir si argint din Tarsis n cantitati mari: mparatula facut argintul si aurul din Tarsis tot att de obisnuite la Ierusalimca pietrele, si cedrii tot att de obisnuiti ca sicomorii care cresc ncmpie ( l ? Cronici 1, 15). Bogatia mpreuna cu toate ispitele legate [55]de ea au cuprins n zilele lui Solomon un numar mare de oameni;dar aurul cel curat al caracterului a fost ntunecat si devalorizat.

Apostazia lui Solomon a fost att de treptata nct nainte de a-sida seama, el se ndepartase mult de Dumnezeu. Aproape pe neobser-vate, a nceput sa se ncreada din ce n ce mai putin n binecuvntareasi n calauzirea divina si sa-si puna ncrederea n propria sa putere.Putin cte putin, s-a ntors din acea neclintita ascultare de Dumne-zeu, care putea sa faca din Israel un popor deosebit si s-a apropiat dince n ce mai mult de obiceiurile popoarelor nconjuratoare. Cazndn ispite legate de succesele si de pozitia lui naltata, a uitat Izvorulprosperitatii sale. Ambitia de a ntrece toate celelalte popoare nputere si stralucire l-a adus sa perverteasca pentru scopuri egoistedarurile ceresti daruri care pna acum fusesera folosite pentruslava lui Dumnezeu. Banii, carora trebuia sa li se dea o ntrebuintaresfnta pentru binele saracilor si pentru raspndirea principiilor devietuire sanatoasa n toata lumea, au fost cheltuiti n mod egoist nproiecte ambitioase.

32 Profeti si regi

Captivat de dorinta nestapnita de a ntrece celelalte popoaren desfasurari de fala, mparatul a pierdut din vedere nevoia dea-si nsusi frumusetea si desavrsirea de caracter. Cautnd sa seslaveasca naintea lumii, el si-a vndut onoarea si integritatea. Veni-turile enorme, realizate din comertul cu multe tari au fost sporite prinimpozite grele. n felul acesta mndria, ambitia, risipa si ngaduintade sine au dat ca rod cruzime si stoarcere. Spiritul de corectitudinesi de chibzuinta, care caracteriza purtarea lui cu oamenii n primaparte a domniei sale a fost schimbat. Din cel mai ntelept si cel[56]mai milos dintre conducatori, Solomon a degenerat ntr-un tiran.Cel care odinioara fusese ocrotitorul poporului, milos si temator deDumnezeu, a devenit apasator si despotic. Un impozit dupa altul erapus peste popor pentru ca aceste mijloace sa ntretina luxul curtii.

Oamenii au nceput sa se plnga. Respectul si admiratia pe careodinioara le manifestasera pentru mparatul lor s-au transformat nntristare si dezgust.

Ca o aparare mpotriva bizuirii pe bratul omenesc, Domnul iavertizase pe aceia care aveau sa conduca peste Israel sa nu sinmulteasca hergheliile de cai. Dar dispretuind fatis aceasta porunca,Solomon a adus cai din Egipt. Si au adus lui Solomon cai din Egiptsi din toate tarile (2 Cronici 1, 16; 9, 28). Solomon a strns cara sicalarime; avea o mie patru sute de cara si doisprezece mii de calareti,pe care i-a pus n cetatile unde si avea carele si la Ierusalim, lngamparat (1 mparati 10, 26).

Din ce n ce mai mult, mparatul a ajuns sa priveasca luxul,ngaduinta de sine si favoarea lumii, ca dovezi ale renumelui. Fe-mei frumoase si atragatoare au fost aduse din Egipt, Fenicia, Edom,Moab si din multe locuri. Aceste femei se numarau cu sutele. Religialor era idolatra si fusesera nvatate sa practice ritualuri crude si de-gradatoare. Orbit de frumusetea lor, mparatul si-a neglijat datoriilefata de Dumnezeu si fata de mparatie.

Sotiile lui au exercitat o influenta puternica asupra sa si treptat, aureusit sa-l determine sa se uneasca cu ele n nchinarea lor. Solomondispretuise ndurarea pe care Dumnezeu o daduse ca sa slujeascade opreliste mpotriva apostaziei, iar acum s-a predat nchinarii[57]idolatre. Cnd a mbatrnit Solomon nevestele i-au plecat inimaspre dumnezei; si inima nu i-a fost cu totul a Domului, Dumnezeuluisau, cum fusese inima tatalui sau David. Solomon s-a dus dupa


Astartea, zeita sidonienilor, si dupa Milcom, urciunea amonitilor(1 mparati 11, 4.5).

n partea de miazazi a muntelui Maslinilor, fata n fata cu mun-tele Moria, acolo unde era asezat cel mai frumos templu al lui Iehova,Solomon a naltat o multime de cladiri impunatoare, spre a fi folositeca altare idolatre. Pentru a fi placut sotiilor lui, el a asezat idoli uriasi chipuri diforme din lemn si din piatra n mijlocul livezilor demirti si de maslini. Acolo, naintea altarelor zeitatilor pagne, Che-mos, urciunea Moabului, si Moloc, urciunea fiilor lui Amon (1mparati 11, 7), au fost practicate riturile cele mai dezgustatoare alepagnismului.

Calea lui Solomon a adus pedeapsa ei sigura. Despartirea deDumnezeu, prin legaturile cu cei idolatri, a fost ruina lui. Cnd alepadat legamntul lui cu Dumnezeu si-a pierdut stapnirea de sine.Puterea lui morala s-a pierdut. Sensibilitatile lui fine s-au tocit, iarconstiinta s-a mpietrit. Acela care la nceputul domniei daduse pefata att de multa ntelepciune si mila, rednd unei mame nefericitepe copilul ei neajutorat (1 mparati 3, 16-28), a cazut att de jos, ncta consimtit la naltarea unui idol caruia i se ofereau ca jertfa copiivii. El, care n tinerete fusese nzestrat cu ntelegere si tact si care,n barbatia lui, fusese inspirat sa scrie: Multe cai pot parea buneomului, dar la urma se vad ca duc la moarte (Proverbe 14, 12), nanii de mai trziu s-a despartit att de mult de curatie, nct a ngaduit [58]ritualurile revoltatoare si destrabalate, legate de adorarea lui Chemossi a Astarteii. El, care la consacrarea templului spusese poporuluisau: Inima voastra sa fie n totul a Domnului, Dumnezeului vostru(1 mparati 8, 61), a devenit un hulitor care si contrazicea cuvintelen inima si n viata. El a confundat libertatea cu desfrnarea. Ancercat, dar cu ce pret, sa mpace lumina cu ntunericul, binele curaul, curatia cu necuratia, pe Hristos cu Belial.

Dupa ce a fost unul dintre cei mai mari mparati care au pur-tat vreodata un sceptru, Solomon a devenit un nelegiuit, unealta sirobul altuia. Caracterul lui, odinioara nobil si barbatesc, a devenitneputincios si fara vlaga. Credinta lui n Dumnezeul cel viu a fostanihilata de ndoieli ateiste. Necredinta i-a ntunecat fericirea, i-aslabit principiile si i-a degradat viata. Dreptatea si generozitatea dela nceputul domniei s-au schimbat n despotism si tiranie. Sarmana,

34 Profeti si regi

slaba fire omeneasca! Dumnezeu nu poate face dect putin pentruoamenii care-si pierd simtamntul dependentei de El.

n acesti ani de apostazie, decaderea spirituala a lui Israel aprogresat continuu. Cum putea fi altfel cnd mparatul lor si uniseinteresele cu agenti satanici? Prin aceste mijloace, vrajmasul lucra lantunecarea constiintei izraelitilor cu privire la nchinarea adevaratasi cea falsa; si astfel, ei au devenit o prada usoara. Comertul cu altepopoare i-a adus n strnsa legatura cu aceia care nu-L iubeau peDumnezeu, iar dragostea lor pentru El a fost mult slabita. Simtul lorviu cu privire la caracterul nalt si sfnt al lui Dumnezeu aproape ca adisparut. Refuznd sa mearga pe calea ascultarii, ei si-au manifestat[59]atasamentul fata de vrajmasul neprihanirii. Casatoria cu cei idolatridevenise o practica obisnuita, iar izraelitii si-au pierdut repede oriceoroare fata de idolatrie. Poligamia era ncurajata. Mamele idolatresi-au adus copiii sa participe la ritualuri pagnesti. n viata unora,slujirea religioasa, curata, instituita de Dumnezeu, a fost nlocuitacu idolatria cea mai ntunecata.

Crestinii trebuie sa se pastreze deosebiti de lume, de spiritul siinfluenta ei. Dumnezeu ne poate pastra n lume, dar noi nu trebuie safim din lume. Iubirea Lui nu este nesigura si oscilanta. El vegheazafara ncetare asupra copiilor Sai, cu o grija nemasurata. Dar El cereo credinta nempartita: nimeni nu poate sluji la doi stapni. Cacisau va ur pe unul si va iubi pe celalalt; sau va tine la unul si vanesocoti pe celalalt: nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona(Matei 6, 24).

Solomon a fost nzestrat cu o ntelepciune minunata; dar lumeal-a ndepartat de Dumnezeu. Barbatii de astazi nu sunt mai tari de-ct el; ei sunt tot att de predispusi sa cedeze influentelor care auprovocat caderea lui. Dupa cum Dumnezeu l-a avertizat pe Solomonde primejdie, tot astfel El i avertizeaza pe copiii Sai sa nu si pri-mejduiasca sufletele prin asemanarea cu lumea. Iesiti din mijlocullor i cheama El si fiti deosebiti ... nu va atingeti de ce estenecurat si va voi primi. Eu va voi fi Tata si voi mi veti fi fii si fiice,zice Domnul cel Atotputernic (2 Corinteni 6, 17.18).

n mijlocul prosperitatii se ascunde primejdia. De-a lungul veacu-rilor, bogatiile si onoarea au fost nsotite totdeauna de primejduireaumilintei si a spiritualitatii. Nu vasul gol este greu de purtat; vasul[60]plin pna sus trebuie echilibrat cu atentie. Necazul si mpotrivirea


pot produce amaraciune; dar prosperitatea este ct se poate de pri-mejdioasa pentru viata spirituala. Daca elementul omenesc nu esten continua supunere fata de voia lui Dumnezeu, daca nu este sfin-tit prin adevar, atunci prosperitatea va trezi cu siguranta tendintanaturala catre ngmfare.

n valea umilintei, unde oamenii depind de Dumnezeu, ca El sa-invete si sa le calauzeasca fiecare pas, acolo este o anumita siguranta.Dar aceia care stau ntr-un turn nalt si care, datorita pozitiei lor,se presupune ca au o mare ntelepciune se afla n cea mai gravaprimejdie. Daca astfel de oameni nu fac din Dumnezeu sprijinul lor,ei vor cadea cu siguranta. Cnd mndria si ambitia sunt ngaduite,viata se ruineaza; caci mndria nu simte nici o nevoie si nchideinima fata de binecuvntarile nemarginite ale Cerului. Acela caresi ia ca tinta proslavirea de sine, se va pomeni lipsit de harul luiDumnezeu, cu al carui ajutor sunt cstigate bogatiile adevarate sicele mai depline bucurii. Dar acela care da totul si face totul pentruHristos va cunoaste mplinirea fagaduintei care zice: Binecuvn-tarea Domnului mbogateste, si El nu lasa sa fie urmata de nici unnecaz (Proverbe 10, 22). Cu atingerea placuta a harului, Mntui-torul alunga din suflet nelinistea si ambitia nesfnta, transformndvrajmasia n dragoste si necredinta n ncredere. Atunci cnd Elvorbeste sufletului, invitndu-l: Urmeaza-Mi, vraja atractiei estendepartata. La sunetul glasului Sau, duhul de lacomie si de ambitieparaseste inima, iar oamenii se ridica, eliberati, ca sa-L urmeze. [61]

Capitolul 4 Urmarile neascultarii

Printre cauzele principale, care l-au condus pe Solomon la risipasi asuprire, a fost faptul ca nu a mai mentinut si nu a mai ntaritspiritul de jertfire de sine.

Cnd la poalele muntelui Sinai, Moise a facut cunoscuta popo-rului porunca divina: Sa-Mi faca un locas sfnt si Eu voi locui nmijlocul lor (Exodul 35, 8), raspunsul izraelitilor a fost nsotit dedaruri corespunzatoare. Toti cei cu tragere de inima si bunavointaau adus daruri (Exodul 35, 21). Pentru construirea sanctuarului, aufost necesare pregatiri mari si vaste; se cerea o cantitate mare dematerial scump si costisitor, dar Domnul a primit numai daruri debuna voie. Sa-l primiti, de la orice om care va da cu tragere deinima (Exodul 25, 2) a fost porunca pe care Moise a repetat-onaintea adunarii. Consacrarea fata de Dumnezeu si un spirit desacrificiu au fost primele conditii pentru pregatirea locasului Celui[62]Prea nalt.

O chemare asemanatoare la jertfirea de sine a fost facuta atuncicnd David i-a ncredintat lui Solomon raspunderea cladirii templu-lui. David i-a cerut multimii adunate: Cine vrea sa mai aduca debuna voie daruri naintea Domnului? (1 Cronici 29, 5). Aceastachemare la consacrare si la o slujire de buna voie ar fi trebuit safie pastrata ntotdeauna n atentie de aceia care aveau de a face curidicarea templului.

Pentru construirea tabernacolului din pustie, oameni alesi aufost nzestrati de Dumnezeu cu o pricepere deosebita si cu ntelep-ciune. Moise a zis copiilor lui Israel : Sa stiti ca Domnul a alespe Betaleel.., din semintia lui Iuda. L-a umplut cu Duhul lui Dum-nezeu, duh de ntelepciune, pricepere si stiinta pentru tot felul delucrari.... I-a dat si darul sa-i nvete pe altii, att lui, ct si lui Oholiab... din semintia lui Dan. I-a umplut cu pricepere, ca sa faca toatelucrarile de sapatura n piatra, de cioplitura mestesugita, de lucratla gherghef ... sa faca tot felul de lucrari. Betaleel, Oholiab si totibarbatii ntelepti, n care pusese Domnul ntelepciune si pricepere ...

36

Urmarile neascultarii 37

au facut totul dupa cum poruncise Domnul (Exodul 35, 30-35;36,1). Inteligentele ceresti colaborau cu lucratorii pe care Dumnezeu ialesese.

Urmasii acestor mesteri au mostenit ntr-o mare masura talenteledaruite parintilor lor. Pentru o vreme, acesti barbati din Iuda si dinDan au ramas umili si neegoisti. Dar treptat, aproape pe neobservate,si-au pierdut simtul dependentei de Dumnezeu si dorinta de a-Lservi neegoist. [63]

Ei au cerut plata mai mare pentru serviciile lor, din cauza price-perii lor deosebite ca mesteri n artele decorative. n anumite situatii,cererile lor au fost satisfacute, dar cel mai adesea au gasit de lucru lapopoarele nconjuratoare. n locul unui spirit nobil si de jertfire desine, care umpluse inimile naintasilor lor renumiti, ei si-au ngaduitun spirit de lacomie, acaparnd din ce n ce mai mult. Pentru cadorintele lor sa poata fi mplinite, au folosit priceperea data de Dum-nezeu n slujirea mparatilor idolatri si talentele pentru realizarea delucrari care erau o dezonoare pentru Creator.

Printre acesti barbati a cautat Solomon un mester care sa con-duca construirea templului de pe muntele Moria. mparatului i s-auncredintat n scris specificari amanuntite cu privire la fiecare partea cladirii sfinte si el ar fi trebuit sa priveasca spre Dumnezeu, ncredinta, pentru ajutoare consacrate, carora sa le dea pricepere deo-sebita pentru a putea face cu precizie lucrarea ceruta. Dar Solomona pierdut din vedere aceasta ocazie de a da pe fata credinta n Dum-nezeu. El a trimis la mparatul Tirului sa ceara un barbat iscusit nlucrarea aurului, argintului si fierului, a materiilor vopsite n purpura,a materialelor de culoarea crmzului si de culoare albastra care sacunoasca saparea n lemn, ca sa lucreze cu mesterii iscusiti ... dinIuda si Ierusalim (2 Cronici 2, 7).

mparatul fenician a raspuns trimitnd pe Huram-Abi, fiul uneifemei din fetele lui Dan, si al unui tata tirian (2 Cronici 2, 14).Huram era, prin mama sa, un urmas al lui Oholiab, caruia cu sute deani mai nainte Dumnezeu i daduse o ntelepciune deosebita pentrucladirea cortului.

Astfel n fruntea cetei de lucratori ai lui Solomon, a fost asezat [64]un barbat ale carui eforturi nu erau determinate de o dorinta neego-ista de a-L sluji pe Dumnezeu. El slujea dumnezeului acestui veac

38 Profeti si regi

Mamona. Toate fibrele fiintei sale erau mbibate cu principiileegoismului.

Datorita priceperii lui neobisnuite, Huram a cerut preturi mari.Treptat, principiile pacatoase, pe care le nutrea, au ajuns sa fie primitesi de tovarasii lui. Lucrnd cu el zi de zi, ei s-au supus tendinteide a compara plata lor cu a lui si au nceput sa piarda din vederecaracterul sfnt al lucrarii lor. Spiritul de lepadare de sine i-a parasitsi a luat loc spiritul lacomiei. Urmarea a fost cererea de sume maimari, care le-a fost acceptata.

Influentele daunatoare care au luat nastere n felul acesta au pa-truns n toate ramurile slujirii Domnului si s-au raspndit n toatamparatia. Salariile mari, pretinse si obtinute, au dat multora po-sibilitatea de a-si permite lux si risipa. Saracii erau napastuiti debogati, spiritul de jertfire de sine se pierduse aproape cu totul. nefectele ndepartate ale acestor influente se poate gasi una dintreprincipalele cauze ale apostaziei grozave a aceluia care odinioara senumara printre cei mai ntelepti dintre muritori.

Contrastul izbitor, n spirit si motive, dintre cei care cladiseracortul din pustie si cei angajati la naltarea templului lui Solomoncuprinde o lectie de nsemnatate profunda. Urmarirea intereselorpersonale, ce-i caracteriza pe constructorii templului, si gasesteechivalentul n egoismul care predomina n lume. Spiritul de lacomie,de cautare a pozitiei celei mai nalte, a veniturilor celor mai mari,este n crestere.[65]

Slujirea de buna voie si jertfirea de sine, bucuroasa, a lucratorilorde la tabernacol se ntlnesc rareori. Dar acesta este singurul spiritcare ar trebui sa puna stapnire pe urmasii lui Isus.

Maestrul nostru divin ne da un exemplu de felul cum trebuie salucreze ucenicii lui. Acelora pe care i-a chemat: Veniti dupa Minesi va voi face pescari de oameni (Matei 4, 19), nu le-a oferit o platastabila pentru slujirea lor. Ei urmau sa fie partasi cu El n lepadare sin sacrificii.

Trebuie sa lucram nu pentru plata pe care o primim. Motivulcare sa ne ndemne la lucrare pentru Dumnezeu nu trebuie sa continanimic care tinde catre slujirea de sine. Consacrarea neegoista si unspirit de jertfire de sine au fost si vor fi totdeauna prima conditiea unei slujiri primite de Dumnezeu. Domnul si nvatatorul nostrudoreste ca nici un fir de egoism sa nu fie tesut n lucrarea Sa. n


straduintele noastre trebuie sa punem tactul si priceperea, preciziasi ntelepciunea pe care Dumnezeul desavrsirii le-a cerut de lacladitorii tabernacolului pamntesc, nsa, n toate lucrarile noastre,trebuie sa ne amintim ca cele mai stralucite talente sau cele maiscumpe servicii sunt primite numai atunci cnd eul este mistuit pealtar, ca o jertfa vie.

O alta departare de la principiile cele drepte, care n cele dinurma a dus la decaderea mparatului lui Israel, a fost cedarea n fataispitei de a-si atribui slava care apartinea numai lui Dumnezeu.

Din ziua cnd Solomon a fost nsarcinat cu lucrarea cladirii tem-plului si pna la ncheierea ei, tinta lui declarata a fost sa cladeascao casa pentru Numele Domnului, Dumnezeului lui Israel (2 Cronici6, 7). Aceasta tinta a fost pe deplin recunoscuta naintea adunariiostirilor lui Israel, la data consacrarii templului. n rugaciunea lui, [66]mparatul a recunoscut ca Iehova a zis: Numele Meu va fi n el ( 1mparati 8, 29). Una din partile cele mai miscatoare ale rugaciuniide consacrare a fost cererea catre Dumnezeu cu privire la strainiicare vor veni din tarile ndepartate, ca sa afle mai mult despre Acelaa carui faima se raspndise printre popoare. Se va sti, s-a rugatmparatul, ca Numele Tau este mare, mna Ta este tare si bratul Taueste ntins. n favoarea fiecaruia dintre acesti nchinatori straini,Solomon a cerut: Asculta-l si da strainului aceluia tot ce-Ti va cere,pentru ca toate popoarele pamntului sa cunoasca Numele Tau, sase teama de Tine ca si poporul Tau Israel, si sa stie ca Numele Taueste chemat peste casa aceasta pe care am facut-o eu (1 mparati 8,42.43).

La ncheierea serviciului divin, Solomon l ndemnase pe Israelsa fie credincios Dumnezeului Celui adevarat, pentru ca toate po-poarele pamntului sa poata cunoaste zicea el ca Domnul esteDumnezeu si nu este alt Dumnezeu afara de El (1 mparati 8, 60).

Cel care a planuit templul era mai mare dect Solomon; nte-lepciunea si slava lui Dumnezeu erau descoperite acolo. Desigurca aceia care nu cunosteau aceste fapte se mirau si-l laudau pe So-lomon, ca fiind arhitectul si constructorul, dar mparatul a declinatorice onoare pentru planuirea si naltarea lui.

Asa au stat lucrurile atunci cnd mparateasa din Seba a venitsa-l viziteze pe Solomon. Auzind despre ntelepciunea lui si despretemplul maret pe care-l cladise, ea s-a hotart sa-l ncerce cu ntre-

40 Profeti si regi

bari grele si sa vada personal lucrarile lui vestite. nsotita de o suitade slujitori cu camile, ducnd mirodenii, aur mult si pietre scumpe,[67]ea a facut o calatorie lunga la Ierusalim. S-a dus la Solomon si i-aspus tot ce avea pe inima, a vorbit cu el despre tainele naturii, siSolomon a nvatat-o cu privire la Dumnezeul naturii, marele Creator,care locuieste n cerurile nalte si guverneaza peste tot. Solomoni-a raspuns la toate ntrebarile si nu a fost nimic pe care sa nu fi stiutSolomon sa i-l lamureasca (1 mp. 10,1-3; 2 Cronici 9, 1.2).

mparateasa din Seba a vazut toata ntelepciunea lui Solomon,si casa pe care o zidise si bucatele de la masa lui, si locuinteleslujitorilor lui, si slujbele si hainele celor ce-i slujeau, si paharniciilui, si arderile de tot, pe care le aducea n Casa Domnului. Uimita,a zis mparatului: Deci era adevarat ce am auzit n tara mea desprefaptele si ntelepciunea ta! Dar nu credeam, pna n-am vazut cuochii mei. Si iata ca nici jumatate nu mi s-a spus. Tu ai mai multantelepciune si propasire dect am auzit mergndu-ti faima. Fericede oamenii tai, ferice de slujitorii tai, care sunt necurmat naintea ta,care aud ntelepciunea ta! (1 mparati 10, 4-8; 2 Cronici 9, 3-6).

La ncheierea vizitei, mparateasa fusese att de deplin nvatatade Solomon cu privire la izvorul ntelepciunii si priceperii lui, ncta fost silita sa nu nalte unealta omeneasca, ci sa exclame: Binecu-vntat sa fie Domnul, Dumnezeul tau, care a binevoit sa te puna pescaunul de domnie al lui Israel! Pentru ca Domnul iubeste pentrutotdeauna pe Israel, de aceea te-a pus mparat, ca sa slujesti si sa facidreptate (1 mparati 10, 9). Aceasta era impresia pe care Dumne-zeu intentiona sa o faca asupra tuturor popoarelor. Iar atunci cndtoti mparatii pamntului cautau sa-l vada pe Solomon, ca sa audantelepciunea pe care o pusese Dumnezeu n inima lui (2 Cronici 9,[68]23), Solomon L-a onorat pentru o vreme pe Dumnezeu, atragndu-le atentia cu respect catre Creatorul cerului si al pamntului, catreConducatorul Universului, Cel Atotntelept.

Care ar fi fost istoria lui Solomon, daca ar fi continuat n umilintasufletului sa ndrepte atentia oamenilor de la sine catre Acela carei daduse ntelepciunea, bogatia si cinstea! Dar, n timp ce rapor-teaza virtutile lui, pana inspirata da o marturie credincioasa si cuprivire la caderea lui. naltat pe culmea maretiei si nconjurat cudarurile bogatiei, Solomon a fost ametit, si-a pierdut echilibrul sia cazut. naltat continuu de oamenii lumii, n-a mai fost n stare sa


respinga flatarile la adresa lui. ntelepciunea ncredintata lui pentrua-L preamari pe Datator l-a umplut de mndrie. n cele din urma, angaduit oamenilor sa vorbeasca despre el ca despre unul vrednic delauda pentru stralucirea nentrecuta a cladirilor planuite si naltate ncinstea Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.

n felul acesta, templul lui Iehova a ajuns sa fie cunoscut printrepopoare, ca fiind templul lui Solomon. Unealta omeneasca si-aatribuit slava care i apartinea Aceluia mai mare dect cel mare(Eclesiastul 5, 8)., Pna n ziua de astazi, templul despre care Solo-mon declarase: Numele Tau este chemat peste casa aceasta pe caream zidit-o (2 Cronici 6, 33) este cel mai adesea numit nu templullui Iehova, ci templul lui Solomon.

Omul nu poate da pe fata o slabiciune mai mare dect atuncicnd ngaduie oamenilor sa-i atribuie cinstea pentru darurile carei sunt date de cer. Crestinul adevarat va face din Dumnezeu celdinti, cel de pe urma si cel mai bun n toate. Nici un motiv nascut [69]din ambitie nu va raci dragostea lui pentru Dumnezeu; staruitor sineabatut, el va face ca cinstea sa-I fie data Tatalui ceresc. Numaiatunci cnd suntem credinciosi n cinstirea Numelui lui Dumnezeu,nclinatiile noastre sunt sub supravegherea divina si suntem facuti nstare sa crestem n putere spirituala si intelectuala.

Isus, Maestrul divin, a naltat totdeauna Numele Tatalui Sauceresc. El i-a nvatat pe ucenici sa se roage: Tatal nostru care estin ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau (Matei 6, 9). Si nu trebuia caei sa uite sa recunoasca: A Ta este ... slava (Matei 6, 13). Attde atent a fost Marele Vindecator sa ndrepte atentia de la Sine laIzvorul puterii Sale, nct multimea uimita, cnd a vazut ca mutiivorbesc, ciungii se nsanatoseaza, schilozii umbla si orbii vad, nuL-au preamarit pe El, ci au slavit pe Dumnezeul lui Israel (Matei 15,31). n rugaciunea minunata pe care Hristos a naltat-o chiar naintede rastignirea Sa, a spus: Te-am proslavit pe pamnt.... Proslavestepe Fiul Tau, Se ruga El, ca si Fiul Tau sa Te proslaveasca pe Tine.Neprihanitule Tata, lumea nu Te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscutsi acestia au cunoscut ca Tu M-ai trimis. Eu le-am facut cunoscutNumele Tau si li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cucare M-ai iubit Tu sa fie n ei, si Eu sa fiu n ei (Ioan 17, 1.4.25.26).

Asa vorbeste Domnul: nteleptul sa nu se laude cu ntelepciunealui, cel tare sa nu se laude cu taria lui, bogatul sa nu se laude cu

42 Profeti si regi

bogatia lui. Cel ce se lauda, sa se laude ca are pricepere si ca Macunoaste, ca stie ca Eu sunt Domnul, care fac mila, judecata si[70]dreptate pe pamnt! Caci n aceasta gasesc placere Eu, zice Domnul(Ieremia 9, 23.24).

Atunci voi lauda Numele lui Dumnezeu prin cntari, si prinlaude l voi preamari. Vrednic esti, Doamne si Dumnezeul nostru,sa primesti slava, cinstea si puterea, caci Tu ai facut toate lucrurile,si prin voia Ta stau n fiinta si au fost facute! Te voi lauda dintoata inima mea Doamne, Dumnezeul meu, si voi preamari NumeleTau n veci! naltati pe Domnul, mpreuna cu mine. Sa laudamcu totii Numele Lui! (Psalmii 69, 30; Apocalipsa 4, 11; Psalmii86, 12; 34, 3). Introducerea unor principii care l-au ndepartat despiritul de sacrificiu si care tindeau spre proslavirea de sine a fostnsotita de o alta vadita pervertire a planului divin pentru Israel.Dumnezeu planuise ca poporul Sau sa fie lumina lumii. De la eitrebuia sa straluceasca slava Legii Sale, asa cum se descoperise nviata practica. Pentru mplinirea acestui plan, El rnduise ca poporulales sa ocupe o pozitie deosebita ntre popoarele lumii.

n zilele lui Solomon, mparatia lui Israel se ntindea de la Ha-mat, n nord, pna la Egipt, la miazazi si de la Marea Mediterana,pna la rul Eufrat. Prin aceasta regiune treceau multe cai naturalepentru comertul lumii, iar caravanele din tari ndepartate treceaucontinuu ntr-o parte si alta. Astfel, lui Solomon si poporului li s-aoferit ocazia sa descopere oamenilor din toate natiunile caracterulmparatului mparatilor si sa-i nvete sa-L respecte si sa-L asculte.Aceasta cunoastere avea sa fie data lumii ntregi. Prin nvataturile[71]cuprinse n jertfe, Hristos urma sa fie naltat naintea popoarelor,pentru ca toti care doreau sa poata avea viata.

Asezat n fruntea unui popor care fusese rnduit ca o luminapentru natiunile nconjuratoare, Solomon ar fi trebuit sa foloseascantelepciunea si puterea influentei date lui de Dumnezeu n orga-nizarea si ndrumarea unei mari miscari pentru iluminarea aceloracare nu-L cunosteau pe Dumnezeu si adevarul Sau. n felul acesta,multi ar fi fost cstigati pentru primirea preceptelor divine, Israel arfi, fost ocrotit de practicile pacatoase ale pacatului si ale pagnismu-lui, iar Domnul slavei ar fi fost mult onorat. Dar Solomon a pierdutdin vedere aceasta tinta nalta. El nu a reusit sa foloseasca ocaziile


deosebite pentru iluminarea acelora care treceau continuu prin taralui sau care zaboveau n orasele principale ale tarii.

Spiritul misionar, pe care Dumnezeu l sadise n inima lui So-lomon si n inimile tuturor izraelitilor credinciosi, a fost nlocuitcu un spirit negustoresc. Ocaziile oferite de legaturile cu multe po-poare au fost folosite pentru marire personala. Solomon a cautatsa-si ntareasca pozitia politica, cladind cetati ntarite la vadurile co-merciale. El a rezidit, Ghezerul, aproape de Iope, asezat de-a lungulcaii dintre Egipt si Siria; Bet-Horonul, la apus de Ierusalim, carecontrola trecerea pe drumul ce ducea din inima Iudeii la Ghezer si latarmul marii; Meghido, asezat pe drumul caravanelor de la Damascla Egipt si din Ierusalim catre miazanoapte, precum si Tatmorul dinpustie (2 Cronici 8, 4), de-a lungul caii caravanelor de la rasarit.Toate aceste cetati au fost puternic ntarite. Avantajele comerciale [72]ale iesirii la Marea Rosie au fost dezvoltate prin construirea uneiflote de corabii la Etion-Gheber ... pe tarmurile Marii Rosii, n taraEdomului. Marinarii priceputi din Tir, mpreuna cu slujitorii luiSolomon, formau echipajul acestor vase n calatoriile la Ofir si auluat de acolo ... aur si foarte mult lemn de santal si pietre scumpe(2 Cronici 8, 18; 1 mparati 9, 26.28; 10,11).

Veniturile mparatului si ale multora dintre supusii lui au cres-cut foarte mult, dar cu ce pret! Prin lacomia si nesocotinta celorcarora le-au fost ncredintate descoperirile lui Dumnezeu, multimilenenumarate care aglomerau drumurile comerciale au fost lasate n [73]necunostinta de Dumnezeu.

n contrast izbitor cu drumul urmat de Solomon, a fost caleaurmata de Hristos, atunci cnd a fost pe pamnt. Mntuitorul, cutoate ca avea toata puterea,

Profe¸ti si¸ regi - egwwritings-a.akamaihd.netPK).pdf · într-o varietate larga de subiecte...

Documents

Transcript of Profe¸ti si¸ regi - egwwritings-a.akamaihd.netPK).pdf · într-o varietate larga de subiecte...