PROF 2 ani/CRR_Chimie ind_XI... · Web view7. Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea reprezintă...

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. .......... la OMEN nr. ............. din ....................

CURRICULUMpentru

CLASA a XI-a

ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI

pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:

OPERATOR INDUSTRIA CHIMICĂ ORGANICĂ

Domeniul de pregătire de bază:

CHIMIE INDUSTRIALĂDomeniul de pregătire profesională generală:

CHIMIE INDUSTRIALĂ

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013

1

AUTORI:

Dr. Ing. Liliana Isfan prof. grad didactic I Colegiul Tehnic „COSTIN D. NENIŢESCU” Bucureşti

Ing. Livia Manole prof. grad didactic I Colegiul Tehnic „LAZĂR EDELEANU” Ploieşti

Ing. Cristina Neacşu prof. grad didactic I Colegiul Tehnic „LAZĂR EDELEANU” Ploieşti

Ing. Ana Rus prof. grad didactic I Colegiul Tehnic „LAZĂR EDELEANU” Ploieşti

Ing. Silvia Turean prof. grad didactic I Colegiul Tehnic „ANA ASLAN” Cluj Napoca

Ing. Doina Vasiliu prof. grad didactic I Colegiul Tehnic „COSTIN D. NENIŢESCU” Bucureşti

Coordonare C.N.D.I.P.T.:FLORENŢA CLAUDIA DUMITRU – inspector de specialitate

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTClasa a XI-a

Învăţământ profesional de 2 aniAria curriculară Tehnologii

Calificarea: Operator industria chimică organicăDomeniul de pregătire de bază: CHIMIE INDUSTRIALĂDomeniul de pregătire profesională generală: CHIMIE INDUSTRIALĂ

I. Pregătire practică

Modulul I. Prelucrarea materiilor prime organice Total ore: 420 din care Laborator tehnologic 180

Instruire practică 240Modulul II. Fabricarea tensidelor

Total ore: 210 din care Laborator tehnologic 90

Instruire practică 120Modulul III. Fabricarea substanţelor peliculogene

Total ore: 105 din care Laborator tehnologic 45

Instruire practică 60

Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/anII. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul IV. Separarea sistemelor eterogene Total ore: 150 din care Laborator tehnologic -

Instruire practică 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă: 1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în

laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.

2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

3

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME ORGANICE FABRICAREA TENSIDELOR FABRICAREA SUBSTANŢELOR PELICULOGENE SEPARAREA MATERIALELOR

4

ORDINEA DE PARCURGERE A MODULELOR

Modulele se pot derula succesiv, respectându-se astfel ordinea logică a conţinuturilor acestora. Se recomandă ca, pentru fiecare modul, orele de laborator să se efectueze înaintea orelor de instruire practică la agentul economic, în sensul eficientizării procesului instructiv-educativ.

Astfel elevii primesc informaţiile teoretice şi practice legate de procesele tehnologice, de operaţiile şi utilajele specifice acestor procese în cadrul orelor de laborator, urmând să identifice/aplice la agentul economic noţiunile primite anterior.

Numărul de ore de pregătire de specialitate care se desfăşoară pe perioda unei săptămâni este de 21, din care:laborator tehnologic 9 ore, instruire practică 12 ore.

Pregătire practică

Modulul 1. Prelucrarea materiilor prime organice 20 săptămâniModulul 2. Fabricarea tensidelor 10 săptămâniModulul 3. Fabricarea substanţelor peliculogene 5 săptămâni

Stagiu de pregătire practică - CDL

Modulul 4. Separarea sistemelor eterogene 5 săptămâni

Observaţie:

Ordinea de parcurgere a modulelor este prezentată orientativ, astfel încât în funcţie de condiţiile în care se asigură desfăşurarea stagiului de pregătire practică, această schemă se poate modifica.

Succesiunea săptămânilor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, respectiv a zilelor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, se poate hotărî diferenţiat, de la caz la caz, de către unităţile şcolare de comun acord cu agenţii economici.

6

Modulul I: PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME ORGANICE

1. Notă introductivă

Modulul „Prelucrarea materiilor prime organice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Operator industria chimică organică” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 420 ore conform planului de învăţământ, din care:

180 ore – laborator tehnologic 240 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Operator industria chimică organică” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Prelucrarea materiilor prime organice” reuneşte competenţe din unităţi de competenţe tehnice specializate din standardele de pregătire de nivel 1 şi 2, domeniul Chimie industrială.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME ORGANICE

7

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME ORGANICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1

Rezultatul învăţării 1: Caracterizează procesele tehnologice din industria chimică organică Elementele procesului tehnologic: operaţii

unitare, faze tehnologice Factorii ce influenţează procesele tehnologice:

temperatură, presiune, raport reactanţi, catalizatori

Indicatori tehnologici: randament, puritate, bilanţ de materiale

Identifică elementele proceselor tehnologice

Descrie modul în care factorii tehnologici influenţează procesele de prelucrare a materiilor organice

Conştientizează importanţa indicatorilor tehnologici

Prezentarea elementelor unui proces tehnologic

Precizarea factorilor care influenţează desfăşurarea unui proces tehnologic

Efectuează calcule cu indicatori tehnologici

Rezultatul învăţării 2: Identifică compuşii organici Compuşi organici: metan, etenă, acetilenă,

benzen, cloroform, clorură de vinil, etanol, glicerină, acetonă, acid acetic

Clasificare compuşi organici:- după structura chimică (hidrocarburi, compuşi funcţionali – compuşi cloruraţi, alcooli, aldehide şi cetone, acizi organici, acizi graşi, amine, esteri etc.)- după provenienţă (naturali, de sinteză) Proprietăţi fizice: stare de agregare, densitate,

vâscozitate, solubilitate, punct de fierbere Tipuri de reacţii specifice compuşilor organici:

clorurare, hidrogenare, dehidrogenare, hidroliză, cracare, sulfonare

Identifică compuşii organici Caracterizează compuşii organici după

proprietăţi Identifică reacţiile specifice compuşilor

organici

Enumerarea principalilor compuşi organici

Clasificarea compuşilor organici Descrierea proprietăţilor fizice ale

compuşilor organic Prezentarea tipurilor de reacţii specifice

compuşilor organici

Rezultatul învăţării 3: Prezintă tehnologii specifice sintezelor din industria chimică organică Procese tehnologice:

cracarea butanului clorurarea etenei

Descrie fluxul tehnologic Identifică fazele în desfăşurarea

procesului tehnologic

Precizarea materiilor prime necesare proceselor de prelucrare a materiilor organice

1 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

8

obţinerea acizilor graşi esterificarea acizilor cu alcoolii obţinerea aspirinei

Materii prime: hidrocarburi, grăsimi, acid acetic, etanol, acid salicilic, anhidridă acetică

Utilaje: reactoare, schimbătoare de căldură, coloane, dozatoare, pompe, rezervoare, amestecătoare, transportoare, uscătoare

Flux tehnologic: parametrii tehnologici, operaţii, circulaţia materialelor

Schema tehnologică: simbolul utilajelor, circulaţia materialelor

Domenii de utilizare: industrial, farmaceutic, casnic

Descrie utilajele principale Identifică circulaţia materialelor dintr-o

instalaţie Însuşeşte limbajul de specialitate

Identificarea utilajelor dintr-o schemă tehnologică

Descrierea fluxului tehnologic corespunzător fabricării fiecărui produs

Prezentarea domeniilor de utilizare ale produselor de sinteză

Rezultatul învăţării 4: Aplică normele de sănătate şi securitate a muncii şi apărarea împotriva incendiilor specifice proceselor tehnologice de prelucrare a materiilor prime organice Respectarea procedurilor de securitate a

muncii: - Utilizarea echipamentului de protecţia

muncii adecvat lucrului în industria chimică de sinteze organice

- Respectarea instrucţiunilor de manipulare, transport, depozitare a substanţelor volatile, inflamabile, explosive, utilizarea stingătoarelor de incendiu în funcţie de natura incendiului

Echipament: cască, ochelari, mască, mănuşi, salopetă, cizme/bocanci etc.

Aplică procedurile de sănătate şi securitate a muncii şi apărare împotriva incendiilor, specifice prelucrării materiilor prime organice

Identifică echipamentul de lucru şi de protecţie

Selectează metodele de stingere a incendiilor în funcţie de natura acestora

Utilizarea echipamentului de protecţia muncii adecvat lucrului cu compuşi organici

Respectarea procedurilor de sănătate şi securitate a muncii şi apărarea împotriva incendiilor specifice proceselor tehnologice de prelucrare a materiilor prime organice

Indicarea riscului care poate apărea în cazul nerespectării normelor de sănătate şi securitate în muncă

9

4. Conţinutul formăriiSe recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Noţiuni introductive 1.1. Procesul tehnologic: operaţii unitare, faze tehnologice 1.2. Factorii care influenţează desfăşurarea procesele tehnologice: temperatură, presiune, raport reactanţi, catalizatori. 1.3. Indicatorii tehnologici: randament, puritate, bilanţ de materiale 2. Caracterizarea compuşilor chimici organici 2.1. Clase de compuşi organici:

hidrocarburi derivaţi halogenaţi alcooli compuşi carbonilici. acizi carboxilici acizi graşi amine esteri

(exemple de compuşi, formule chimice, structură, denumire) 2.2. Proprietăţile fizice ale compuşilor organici:

stare de agregare densitate vâscozitate solubilitate punct de fierbere

2.3. Tipuri de reacţii specifice compuşilor organici: cracare, clorurare, hidrogenare, dehidrogenare, hidroliză, sulfonare, esterificare3. Procese unitare

cracarea butanului clorurarea etenei obţinerea acizilor graşi esterificarea acizilor organici obţinerea aspirinei

(materii prime, flux tehnologic, schemă tehnologică, utilaje principale, domenii de utilizare, normele de sănătate şi securitate a muncii şi apărarea împotriva incendiilor specifice proceselor tehnologice)

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.

Pentru fiecare clasă de produse se vor studia tehnologiile semnificative la nivel local.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modululuiPentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale

minime:a. pentru orele de pregătire practică în laboratorul tehnologic: laborator tehnologic dotat cu instalaţii pilot sau din sticlă pentru prelucrare a materiilor prime organice, fişe de documentare, folii, videoproiector, reproiector, CD, auxiliare curriculare, planşe etc.b. pentru orele de pregătire practică în atelierul tehnologic sau la agentul economic: - atelier tehnologic dotat cu instalaţii pilot de prelucrare a materiilor prime organice;- instalaţiile tehnologice de prelucrarea materiilor prime organice.

10

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului „Prelucrarea materiilor prime organice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Prelucrarea materiilor prime organice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv,

vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea

modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Determinarea unor proprietăţi fizice ale compuşilor organici; Intrepretarea rezultatelor analizelor compuşilor organici; Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi

demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Prelucrarea materiilor prime organice” se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

Determinarea densităţii etanolului, glicerinei Determinarea vâscozităţii etanolului, benzenului, glicerinei Determinarea punctului de fierbere al etanolului Solubilitatea în apă a benzenului, etanolului, acetonei, acidului acetic, grăsimilor

11

Esterificarea acidului acetic cu etanolul Obţinerea aspirinei: calculul necesarului de materiale, dozarea materiilor prime,

montarea instalaţiei, executarea operaţiilor, dozarea produsului, calculul randamentului

Identificarea utilajelor dintr-o instalaţie de prelucrare a materiilor prime organice Identificarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare specifice instalaţiilor de prelucrare

a materiilor prime organice Aplicarea normelor sănătate şi securitate a muncii specifice instalaţiilor de prelucrare

a materiilor prime organice

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi

de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program

stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de

performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b.Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului

de predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere

duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.

Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.

Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce

12

priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Dan I.A., Lupu A., Geană F., Tîrnovan A.

Tehnologia Chimică Organică – manual pentru licee de chimie industrială, clasa a XI-a şi şcoli profesionale

Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981

2. Dulcă A., Vidraşcu A.

Tehnologie chimică-manual pentru licee de chimie industrială, clasa a X-a


3. Niculescu, A. Dulcă, A. Vidraşcu, T. Rodeanu

Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor chimice


4. Teodorescu M. Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor chimice E.D.P. Bucureşti 1995

13

Modulul II: FABRICAREA TENSIDELOR


Modulul „Fabricarea tensidelor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Operator industria chimică organică” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Fabricarea tensidelor” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice Fabricarea tensidelor din standardele de pregătire de nivel 2, domeniul Chimie industrială.


FABRICAREA TENSIDELOR

14


MODULUL: FABRICAREA TENSIDELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2

Rezultatul învăţării 1: Caracterizează materiile prime utilizate la fabricarea tensidelor Substanțe active:- naturale: - vegetale (ulei de floarea soarelui, ulei de in, ulei de ricin, ulei de cocos) - animale (untură, seu de bovine)- sintetice: hidrocarburi, alcooli şi fenoli, esteri ciclici, acizi graşi, amine şi poliamine Aditivi: fosfaşi, silicaşi de sodiu şi de magneziu,

carbonat şi bicarbonat de sodiu, adjuvanţi, optici, material de umplutură, compuşi de parfumare, substanţe de colorare, produşi pentru reducerea spumei, înălbitori, enzime proteolitice

Caracteristici: provenienţă, puritate, aspect, culoare, miros, solubilitate în diverşi solvenţi, utilizări

Operaţii de pregătire: purificare Condiţii de depozitare: umiditate, temperatură Transport:containere, cisterne

Caracterizează materiile prime şi materialele auxiliare

Determină proprietăţile materiilor prime şi materialelor auxiliare necesare preparării tensidelor

Realizează pregătirea materiilor prime

Descrierea principalelor caracteristici fizico-chimice şi de calitate ale substanţelor active şi ale aditivilor

Enumerarea operaţiilor de pregătire a materiilor prime în vederea prelucrării

Precizarea condiţiilor de depozitare, manipulare şi transport materii prime

Rezultatul învăţării 2: Caracterizează tensidele Clasificarea tensidelor: săpunuri, detergenţi Proprietăţi: tensiune superficială/interfacială,

emulsionare şi dezemulsionare, spumare, udare, spălare, biodegradabilitate

Utilizări: agenţi de curăţire, produse cosmetice, emulgatori, spumanţi, agenţi de înmuiere, aditivi,

Efectuează analizele pentru determinarea proprietăţilor tensidelor

Identifică utilizarea tensidelor

Clasificarea tensidelor Identificarea proprietăţilor fizico-chimice a

tensidelor Precizarea utilizărilor diferitelor categorii de

tenside


15

auxiliari, agenţi de oleofilizare, agenţi de flotaţie, inhibitori de coroziune, agenţi de protecţie, antistatizanţi

Rezultatul învăţării 3: Descrie procedee de obţinere a tensidelor Fluxul tehnologic pentru obţinerea tensidelor:

faze; parametrii tehnologici; circuit: materii prime, produse intermediare, produse finite; scheme tehnologice

Utilaje: reactoare (saponificatoare), vase de separare (decantoare), atomizoare, dozatoare

Condiţionarea: pregătirea materiilor prime, transportul pneumatic al compuşilor de condiţionare, pregătirea substanţei active (tensioactive) şi a ingredienţilor, condiţionarea, uscarea pastei condiţionate, finisarea

Ambalarea: pastă – cutii de plastic; granule – pungi/cutii carton; lichide – bidoane /pungi de plastic

Norme sănătate, securitate a muncii şi apărarea împotriva incendiilor – manipularea solvenţilor, instalaţii etanşe anti-ex, ventilaţie

Descrie fluxul tehnologic Identifică fazele în desfăşurarea

procesului tehnologic Descrie utilajele principale Identifică utilajele din schemele

tehnologice Aplică procedurile de sănătate şi

securitate a muncii şi apărare împotriva incendiilor specifice

Descrierea fluxului tehnologic corespunzător fabricării unui produs

Identificarea utilajelor specifice Descrierea modului de condiţionare şi

ambalare a tensidelor Prezentarea normelor de sănătate, securitate

a muncii şi apărare împotriva incendiilor şi protecţia mediului ce trebuie respectate la fabricarea tensidelor

Rezultatul învăţării 4: Prepară tenside Obţinerea tensidelor: săpunuri, detergenţi Instrucţiuni de lucru: raport reactanţi, consumuri

specifice, registru de tură, raport de preparare, registru pentru funcţionarea utilajelor

Condiţii igienico-sanitare: spălare şi dezinfectare utilaje, igiena echipamentului de lucru şi protecţie

Depozitarea: ambalaje de transport adecvate, etichete crespunzătoare

Deşeuri: ape glicerinoase, ambalaje (saci hârtie/polietilenă, cutii carton/plastic, bidoane)

Identifică şi alege ustensilele de laborator necesare preparării tensidelor în laborator

Pregăteşte ustensilele şi realizează instalaţiile de laborator necesare

Prepară tensidele în laborator

Sinteza tensidelor cu respectarea instrucţiunilor de lucru

Respectarea condiţiilor igienico-sanitare Depozitarea produselor finite în condiţii de

siguranţă, pentru menţinerea calităţii acestora Recuperarea produselor secundare, a

deşeurilor rezultate din proces şi depozitarea acestora conform procedurilor

16

4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Structura si clasificarea tensidelor

1.1. Structura tensidelor1.2. Clasificarea tensidelor

- criterii de clasificare1.3. Utilizările tensidelor

2. Materii prime. Chimizarea grăsimilor2.1. Materii prime 2.2. Chimizarea grăsimilor2.3. Proprietăţile tensidelor

2.4. Determinarea proprietăţilor organoleptice (aspect, consistenţă, miros, culoare)3. Fabricarea tensidelor – tehnologii de fabricatie

3.1. Tenside anionice3.2. Tenside cationice3.3. Tenside neionice3.4. Prepararea săpunului în laborator

4. Analiza tensidelor4.1 Analiza săpunurilor şi detergenţilor4.2. Determinări ale proprietăţilor fizico-chimice – densitate, vîscozitate (tenside lichide), tensiune superficială, putere de spumare4.3. Determinarea acidităţii/alcalinităţii săpunului

5. Condiţionarea şi ambalarea săpunurilor şi a detergenţilor6. Măsuri de sănătate, securitate a muncii şi apărare împotriva incendiilor specific tehnologiilor de fabricare a tensidelor

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică. Pentru fiecare clasă de produse se vor studia tehnologiile semnificative la nivel local.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:a. pentru orele de pregătire practică în laboratorul tehnologic: laborator tehnologic dotat cu instalaţii pilot sau din sticlă pentru obţinerea tensidelor, fişe de documentare, folii, videoproiector, reproiector, CD, auxiliare curriculare, planşe etc.b. pentru orele de pregătire practică în atelierul tehnologic sau la agentul economic: - atelier tehnologic dotat cu instalaţii pilot de preparare a tensidelor;- instalaţiile tehnologice de obţinere a tensidelor de la agentul economic.


Conţinuturile programei modulului „Fabricarea tensidelor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe

17

anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Fabricarea tensidelor” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.







modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Efectuarea de analize specifice tensidelor; Interpretarea rezultatelor analizelor efectuate; Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.



Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Fabricarea tensidelor” se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

Identificări ale materiilor prime folosite în sinteza tensidelor – prin activităţi de documentare

Determinări de proprietaăţi organoleptice (aspect, consistenţă, miros, culoare) Metode de analize chimice – conţinut Determinări ale proprietăţilor fizico-chimice – densitate, vâscozitate (tenside lichide),

tensiune superficială Sinteza săpunului în laborator Determinarea acidităţii/alcalinităţii săpunului Determinarea puterii de spumare a unui detergent Identificarea utilajelor dintr-o instalaţie de obţinere a detergenţilor

18

Identificarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare specifice instalaţiilor de obţinere a tensidelor

Aplicarea normelor sănătate şi securitate a muncii specifice instalaţiilor de obţinere a tensidelor



Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi

de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program

stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de

performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului


Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observare; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere






În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.8. Bibliografie

19

1 Dan I.A., Lupu A., Geană F., Tîrnovan A.


Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981


Tehnologia Chimică Organică – manual pentru licee de chimie industrială, clasa a XII-a şi şcoli profesionale


3 Dulcă A.,Vidraşcu A. Tehnologie chimică-manual pentru licee de chimie industrială, clasa a X-a


4 Niculescu I. şi colaboratorii Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor chimice


5 Pincovschi E. Îndrumătorul laborantului chimist

Editura Tehnică, Bucureşti,1975

6 Teodorescu M. Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor chimice


20

Modulul III: FABRICAREA SUBSTANŢELOR PELICULOGENE


Modulul „Fabricarea substanţelor peliculogene” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Operator industria chimică organică” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 105 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Fabricarea substanţelor peliculogene” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice Fabricarea substanţelor peliculogene din standardele de pregătire de nivel 2, domeniul Chimie industrială.


FABRICAREA SUBSTANŢELOR PELICULOGENE

21


MODULUL: FABRICAREA SUBSTANŢELOR PELICULOGENECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare3

Rezultatul învăţării 1: Caracterizează materiile prime utilizate la fabricarea substanţelor peliculogene Materii prime: pigmenţi, uleiuri vegetale,

polimeri naturali/artificiali, sicativi, plastifianţi, răşini, solvenţi

Aditivi: amine şi poliamine alifatice (pentru îmbunătăţirea proceselor de prelucrare), oleatul de octadecil amină (antirugină)

Caracteristici: stare de agregare, aspect, culoare, solubilitate in diverşi solvenţi, densitate, compoziţie în acizi graşi, volatilitate, putere de acoperire, rezistanţă la lumină, etc.

Operaţii de pregătire: recoltare, uscare, purificare, decorticare, măcinare, prăjire, presare, extracţie cu solvenţi organici, condiţionare

Condiţii de depozitare: umiditate, temperatură, lumină

Caracterizează materiile prime şi materialele auxiliare

Determină proprietăţile materiilor prime şi materialelor auxiliare necesare preparării substanţelor peliculogene

Realizează pregătirea materiilor prime

Prezentarea principalelor caracteristici fizico-chimice şi de calitate ale materiilor prime şi a aditivilor

Enumerarea operaţiilor de pregătire a materiilor prime în vederea prelucrării

Prezentarea operaţiilor de prelucrare a materiilor prime

Precizarea condiţiilor de depozitare, manipulare şi transport pentru materii prime

Rezultatul învăţării 2: Caracterizează substanţele peliculogene Peliculogene: lacuri, vopsele, cerneluri, chituri,

grunduri Proprietăţi: vâscozitate, viteză de uscare,

elasticitate, duritate, aderenţă, rezistenţă chimică, rezistenţă la îmbătrânire

Utilizări: protecţie, scopuri decorative

Efectuează analizele pentru determinarea proprietăţilor substanţelor peliculogene

Identifică utilizarea substanţelor peliculogene

Clasificarea substanţelor peliculogene Determinarea proprietăţilor fizico-

mecanice ale substanţelor peliculogene

Precizarea utilizărilor diferitelor categorii de peliculogene

Rezultatul învăţării 3: Descrie procedee de obţinere a substanţelor peliculogene Flux tehnologic: faze; parametri tehnologici; Descrie fluxul tehnologic Descrierea fluxului tehnologic


22

circuit: materii prime, produse intermediare, produse finite; scheme tehnologice

Produs: lacuri (cu alcool, celulozice) Utilaje: reactoare, vase de dizolvare, vase de

separare (filtre, centrifuge), dozatoare Norme de sănătate şi securitate a muncii şi

apărare împotriva incendiilor: manipularea solvenţilor, instalaţii etanşe anti-ex, ventilaţie, etc.

Protecţia mediului: norme de protecţia mediului privitor la deversarea în mediul înconjurător de substanţe poluante (toxice, volatile, nebiodegradabile)

Identifică fazele în desfăşurarea procesului tehnologic

Descrierea utilajele principale Identifică utilajele din schemele

tehnologice Aplică procedurile de sănătate şi

securitate a muncii şi apărare împotriva incendiilor specifice obţinerii substanţelor peliculogene

corespunzător unui produs Identificarea utilajelor specifice Prezentarea normelor de sănătate şi

securitate a muncii şi apărare împotriva incendiilor şi de protecţia mediului ce trebuie respectate la fabricarea substanţelor peliculogene

Rezultatul învăţării 4: Descrie proceduri de aplicare ale substanţelor peliculogene Proceduri: prin scufundare, cu pensula, prin

pulverizare Pregătire: metode mecanice, termice, fizico-

chimice Condiţii igienico - sanitare: igiena

echipamentului de lucru şi protecţie, ventilaţie

Prezintă procedurile de aplicare a substanţelor peliculogene

Realizează aplicarea lacurilor şi vopselelor prin procedurile de aplicare

Aplică şi respectă condiţiile igienico-sanitare

Clasificarea procedurilor de aplicare Pregătirea suprafeţelor Respectarea condiţiilor igienico-

sanitare

23


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Generalităţi

1.1 Importanţa substantelor peliculogene1.2 Clasificarea substanţelor peliculogene

- peliculogene clasice- peliculogene moderne

1.3 Proprietăţi fizico-mecanice2 Materii prime

2.1 Pigmeţti2.2 Uleiuri vegetale2.3 Polimeri naturali2.4 Polimeri artificiali2.5 Polimeri sintetici2.6 Sicativi2.7 Solvenţi şi diluanţi2.8 Plastifianţi2.9 Aditivi

3 Fabricarea substanţelor peliculogene – tehnologii de fabricaţie3.1 Lacuri3.2 Vopsele3.3 Chituri şi grunduri

4 Aplicarea peliculogenelor pe suprafeţe4.1 Pregătirea suprafeţelor4.2 Procedee de aplicare a substantelor peliculogene pe suprafeţe

5 Analiza lacurilor, vopselelor şi cernelurilor5.1 Analiza materiilor prime5.2 Analiza produselor finite

6. Măsuri de sănătate şi securitate a muncii şi apărare împotriva incendiilor specifice tehnologiilor de fabricare a substanţelor peliculogene

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică. Pentru fiecare clasă de produse se vor studia tehnologiile semnificative la nivel local. 5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:a. pentru orele de pregătire practică în laboratorul tehnologic: laborator tehnologic dotat cu instalaţii pilot sau din sticlă de preparare a substanţelor peliculogene, fişe de documentare, folii, videoproiector, reproiector, CD, auxiliare curriculare, planşe etc.b. pentru orele de pregătire practică în atelierul tehnologic sau la agentul economic:- atelier tehnologic dotat cu instalaţii pilot de preparare a substanţelor peliculogene;- instalaţiile tehnologice de obţinere a substanţelor peliculogene de la agentul economic.

24


Conţinuturile programei modulului „Fabricarea substanţelor peliculogene” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Fabricarea substanţelor peliculogene” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.







modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Identificarea şi caracterizarea unor produse peliculogene; Prezentarea domeniilor de utilizare ale produselor peliculogene; Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.



Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Fabricarea substanţelor peliculogene”se recomandă următoarele activităţi de învăţare: Determinări ale proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor prime (ex. uleiuri vegetale): - densitate

25

- vâscozitate- indice de aciditate şi de saponificare- indice de refracţie - vâscozitate - punct de congelare sau de topire- umiditate şi cenuşă- indice de iod sau de bromSinteza unor substanţe peliculogene în laborator;Analiza produselor finite:- determinări fizico-chimice- densitate- vâscozitate- culoarea lacurilor- indicele de aciditate- natura şi proporţia de solvenţi şi diluanţi- determinări tehnologice- capacitatea de întindere- puterea de acoperire- determinarea timpului şi a gradului de uscare



Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a

rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de

metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program

stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă

şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului


Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare;

26

Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.







8. Bibliografie





Tehnologia Chimică Organică – manual pentru licee de chimie industrială, clasa a XII-a şi şcoli profesionale


3 Dulcă A.,Vidraşcu A. Tehnologie chimică-manual pentru licee de chimie industrială, clasa a X-a


4 Niculescu I. şi colaboratorii Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor chimice


5 Pincovschi E. Îndrumătorul laborantului chimist

Editura Tehnică, Bucureşti,1975

6 Teodorescu M. Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor chimice


27

Modulul IV: SEPARAREA SISTEMELOR ETEROGENE


Modulul „Separarea sistemelor eterogene” face parte din stagiul de pregătire practică - CDL necesar dobândirii calificării profesionale „Operator industria chimică organică” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ, din care:

150 ore – instruire practică


Modulul „Separarea sistemelor eterogene” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice generale Separarea materialelor din standardele de pregătire de nivel 1, domeniul Chimie industrială.


SEPARAREA MATERIALELOR

28


MODULUL: SEPARAREA SISTEMELOR ETEROGENECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare4

Rezultatul învăţării 1: Identifică utilajele necesare separării amestecurilor eterogene Clasificarea amestecurilor eterogene Utilaje pentru separarea sistemelor

solid-solid: site, ciururi Utilaje pentru separarea sistemelor

lichid-solid: - decantoare (discontinuu, conic)- filtre (filtru nuce, filtru presă, filtru cu strat granular) - centrifuga filtrantă Utilaje pentru separarea sistemelor

lichid-lichid: centrifuga decantoare Utilaje pentru separarea sistemelor gaz-

solid: ciclonul, filtrul cu saci

Caracterizează amestecurile eterogene

Asociază operaţiile de separare cu utilajele corespunzătoare acestora

Prezintă părţile componente ale utilajelor de separare

Identificarea amestecurilor eterogene Prezentarea scopului operaţiilor de separare a

amestecurilor eterogene Recunoaşterea utilajelor de separare în funcţie de

natura amestecului Identificarea părţilor componente ale utilajelor de

separare

Rezultatul învăţării 2: Descrie modul de funcţionare şi exploatare a utilajelor pentru separarea amestecurilor eterogene Principiul de funcţionare a utilajelor de

separare Noţiuni generale de exploatare

corespunzătoare utilajelor de separare a amestecurilor eterogene:- pornire- supravegherea funcţionării- oprire normală- oprire forţată (accidentală)

Identificarea incidentelor funcţionale în timpul exploatării utilajelor:

Descrie circuitul de materiale în utilajele de separare a amestecurilor eterogene

Prezentă noţiunile generale de exploatare şi întreţinere ale utilajelor de separare a amestecurilor eterogene

Identifică incidentele funcţionale care pot să apară în timpul funcţionării utilajelor de separare a amestecurilor eterogene

Precizarea circuitului de materiale (intrări-ieşiri) caracteristic fiecărui utilaj

Enumerarea normelor de exploatare corespunzătoare utilajelor de separare a amestecurilor eterogene

Precizarea incidentelor funcţionale care pot să apară în timpul funcţionării utilajelor de separare a amestecurilor eterogene

Prezentarea cauzelor care conduc la apariţia incidentelor funcţionale


29

- zgomote şi vibraţii anormale- neetanşeităţi

Identifică cauzele care conduc la apariţia incidentelor funcţionale

Identifică modalităţile de remediere a incidentelor funcţionale

Rezultatul învăţării 3: Descrie modul de întreţinere a utilajelor pentru separarea amestecurilor eterogene Noţiuni generale de întreţinere

corespunzătoare utilajelor de separare a amestecurilor eterogene- curăţare- îndepărtarea deşeurilor rezultate - ungere- etanşare

Identifică lucrările de întreţinere curentă conform normelor specifice utilajelor de separare a amestecurilor eterogene

Enumerarea normelor de întreţinere corespunzătoare utilajelor de transfer termic şi de transfer de masă

Explicarea rolului lucrărilor de întreţinere curentă

Rezultatul învăţării 4: Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice utilajelor pentru separarea amestecurilor eterogene Norme de securitate şi sănătate în muncă

şi apărare împotriva incendiilor specifice utilajelor de separare a amestecurilor eterogene

Echipament: cască, ochelari, mască, mănuşi, salopetă, cizme/bocanciNorme de securitate şi sănătate a muncii:- purtarea echipamentului de lucru şide protecţie;- utilajele dinamice să fie prevăzute cu apărători de protecţie; - instalaţiile electrice să fie prevăzute cu împământare; - utilajele care funcţionează la temperaturi ridicate să fie izolate termic.Norme de apărare împotriva incendiilor: - respectarea instrucţiunilor de separare, transport, depozitare a substanţelor volatile,

Aplică procedurile de sănătate şi securitate a muncii şi apărare împotriva incendiilor specifice utilajelor de separare a amestecurilor eterogene

Identifică echipamentul de lucru şi de protecţie

Selectează metodele de stingere a incendiilor în funcţie de natura acestora

Prezintă modul de utilizare a stingătoarelor de incendiu

Utilizarea echipamentului de protecţie a muncii adecvat lucrului cu utilajele pentru separarea amestecurilor eterogene

Respectarea procedurilor de securitate şi sănătate a muncii şi apărarea împotriva incendiilor specifice utilajelor pentru separarea amestecurilor eterogene

Indicarea riscului care poate apărea în cazul nerespectării normelor de sănătate şi securitate în muncă în timpul exploatării utilajelor de separare a amestecurilor eterogene

30

inflamabile, explozive; - utilizarea stingătoarelor de incendiu în funcţie de natura incendiului.

31


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Clasificarea amestecurilor eterogene2. Separarea amestecurilor eterogene 2.1. Separarea amestecurilor solide 2.1.1. Metode de separare (cernerea) 2.1.2. Utilaje pentru separarea amestecurilor solide (părţi componente, principiul de funcţionare, exploatare, întreţinere)

- Site- Ciururi

3. Separarea amestecurilor eterogene fluid-solid 2.2.1. Metode de separare (cu ajutorul forţei centrifuge, filtrare) 2.2.2. Utilaje pentru separarea amestecurilor eterogene gaz-solid (părţi componente, principiul de funcţionare, exploatare, întreţinere)

- Ciclonul- Filtrul cu saci

2.2.3. Metode de separare (sedimentare, filtrare, centrifugare) 2.2.4 Utilaje pentru separarea amestecurilor eterogene lichid-solid (elemente de calcul – aplicarea ecuaţiilor de bilanţ, părţi componente, principiul de funcţionare, exploatare, întreţinere)

- Decantoare (discontinuu, conic)- Filtre (filtru nuce, filtru presă, filtru cu strat granular)- Centrifuga filtrantă

4. Separarea amestecurilor eterogene lichid-lichid- Utilaje pentru separarea amestecurilor eterogene lichid-lichid (părţi componente,

principiul de funcţionare, exploatare, întreţinere)- Centrifuga decantoare

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:a. pentru orele de pregătire practică în laboratorul tehnologic: instalaţii de laborator tehnologic dotat cu utilaje (sau machete ale acestora) de separare a amestecurilor eterogene (set de site/sită vibratoare, decantor, filtru nuce, filtru presă, centrifugă filtrantă, centrifugă decantoare, filtru cu saci, ciclon), fişe de documentare, folii, videoproiector, reproiector, CD, auxiliare curriculare, planşe etc.b. pentru orele de pregătire practică în atelierul tehnologic sau la agentul economic: atelier tehnologic dotat cu: utilaje/machete pentru separarea amestecurilor eterogene, instalaţii tehnologice care conţin şi utilaje de separare a amestecurilor eterogene.

32


Conţinuturile programei modulului „Separarea sistemelor eterogene” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Separarea sistemelor eterogene” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.


Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare

(auditiv, vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;




modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Identificarea utilajelor/elementelor componente/fluxurilor de materiale; Efectuarea de lucrări de exploatare şi întreţinere la utilajele/instalaţiile din

laboratorul/atelierul tehnologic; Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.



33

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Separarea sistemelor eterogene” se recomandă următoarele activităţi de învăţare: - Identificarea operaţiilor de separare a amestecurilor eterogene existente în cadrul diferitelor instalaţii ale laboratorului tehnologic (această lucrare se poate realiza în funcţie de instalaţiile existente în cadrul fiecărui laborator tehnologic);- Identificarea şi caracterizarea operaţiilor de separare a amestecurilor eterogene (clasare, sedimentare, filtrare, centrifugare);- Identificarea utilajelor de separare a amestecurilor eterogene dintr-o instalaţie;- Identificarea manevrelor pentru exploatarea utilajelor de separare a amestecurilor eterogene;- Identificarea lucrărilor de întreţinere a utilajelor de separare a amestecurilor eterogene;- Identificarea incidentelor funcţionale care pot să apară în timpul exploatării utilajelor de separare a amestecurilor eterogene;- Determinarea cauzelor care pot conduce la apariţia incidentelor funcţionale în funcţionarea unor utilaje de separare a amestecurilor eterogene şi identificarea metodelor de remediere;- Aplicarea normelor de securitate şi sănătate a muncii şi apărarea împotriva incendiilor la utilajele de separare a amestecurilor eterogene;- Completarea fişelor de observare în urma activităţilor practice la agentul economic.

În funcţie de dotarea laboratorului tehnologic se pot efectua următoarele lucrări de laborator în cadrul instruirii practice:

A. Separarea amestecurilor solide Efectuarea analizei granulometrice a unui amestec solid polidispers (ciur/set de

site/ site vibratoare) B. Separarea amestecurilor eterogene fluid-solid

a. Separarea sistemelor G-S (praf) Efectuarea separării unui amestec G-S prin centrifugare/filtrare (ciclon, filtru cu

saci)b. Separarea sistemelor L-S (suspensii)

Efectuarea separării unei suspensii prin sedimentare/filtrare/centrifugare (decantor, filtre nuce, cu strat granular, presă, centrifugă filtrantă)

C. Separarea sistemelor L-L’ (emulsii) Efectuarea separării unei emulsii prin centrifugare (centrifugă decantoare)

Sugestiile metodologice sunt exemple pentru strategiile didactice care trebuie să fie adoptate şi indică totodată exemple de bună practică. Metodele de predare/ învăţare trebuie să fie centrate pe elev, să stimuleze participarea activă şi directă a elevilor în timpul procesului de predare/ învăţare.

Metodele pentru implicarea activă a elevilor sunt recomandate luând în considerare gradul de relevanţă faţă de modul: formarea practică, simulare, jocuri de roluri, studii de caz, instruire la agenţi economici de profil, proiecte.

34



Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a

rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului

şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un

program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul

procesului de predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observare; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere


Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea

corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.





35

8. Bibliografie

1 Bratu E. A Operații unitare în ingineria chimică, vol I şi II

Editura Tehnică, Bucureşti, 1984

2 Brenner C., Dan A.I., Bumbu S.

Instruire practică în laboratorul tehnologic şi instalaţii pilot

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983

3 Floarea Octavian şi Jinescu Valeriu

Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică şi de rafinării


4 Mihăilescu Ana Francisca, Lupuţiu Ioan

Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică şi de rafinării

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1977

5 Stan C., Crăciun I, Hasci Z

Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică


36

PROF 2 ani/CRR_Chimie ind_XI... · Web view7. Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea reprezintă...

Documents

Transcript of PROF 2 ani/CRR_Chimie ind_XI... · Web view7. Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea reprezintă...