Coperta I;lcoana ficltoare de minuni

a Sf. Ioan Botez5torul de la Prodromu

Coperta IV:Icoana filctrtoare de minuni

a Maicii Domnului Prodromita

ARHIM. ANTIPA DINESCUIEROM. PETRONIU TANASE

FffiffiffiRffi&€€JSchitul romAnesc

din Sf. Munte Athosgi icoanele sale

ficitoare de minuni

Edi{ie ingrijitd deRizvan Codrescu

Harta Sf6ntului Munte

CUI IKE} jS

CuvAnt editorial - pag.7

s { l t , t t ' ; - i r l l t q a u . \ | r } R .PF.3i . f Ri" t t l l . ; . ,Rt, ' { l t H{}x}.{ \ l

cir lcrrtnt. i '*sr*miu f ilun.rr"

Muntele Athos - l7Schitul ProdromuSfinte moagte gi icoane de la Prodromul) Icoana Maicii Domnului nefbcutb de mdnd2) lcoana Maicii Domnului Apdrdtoare de foc3) Icoana Sffintului loan Botezdtorul4) Icoana Sfinfilor Trei lerarhi5) Icoana Sfdntului MunteBiblioteca de la Prodromuincheiere

ll I &i t-::\ | L l.. ll{,t I C X I lX.} }t \ U I .I-r | .. PR () r} R O}l l'l'4 "

$I ALf- AI l '$t{ I ( ' ( )A\I . . rAC.rf t l . , t t { .n D[ MINt. i j \ tI } I . . l . ; t $I ;AX t A 11()f i . \S' l " t l {1. PR()DROil I t i

de ; \ rhim. Anl ipa l ) i r rescu

PrefaflRugiciune foarte folositoare a Sfilntului Tomacitre Niscltoarea de DumnezeuIcoana Maicii Domnului "Prodromi{a"Alte Sfinte Icoane flcitoare de minunil) Icoana Maicii Domnului Apdrdtoare de foc2)lcoana Maicii Domnului Inainte Vestitoare

3) Icoana Maicii Domnului Ctitorifa4) Icoana Sf inteiTreimi5) Icoana Sfdntului Ioan Botezdtorul "Prodromu"

. i \ l;.'{i).5]ijirir'i i t 'nii^r;,', i.ir'Jr.r.\"' { {}f?lt"i{tx{ii i ' i;;jd'iiJrf.lfii

r'/ s1't', '1"1r1 ilt't::".i.t?!{tfi.: j){ftrlf'J{".jr.ifd.tEJJf rrt::iiiJi,ii ' '.fc..i '

Anexa L' Contribulia romdnilor Si Bisericii Ortodoxe Romdnela sus(inerea Sfdntului Munte Athos

Anexa II: Sf. Munte Athos - "Grddina Maicii Domnului".S c u rtd p r e ze ntare p enlr u fo los u I vizitato rilo r

CUVANT EDITORIAL

Schitul vremurilor de pe urmI...

in Istoria Mdndstirilor Athonite, alcdtuitd in l0 to-muri de lrinarh schimonahul (1845-1920) gi pdstratd cuevlavie printre cele 200 de manuscrise gi 5000 de volumetipdrite din biblioteca Schitului rominesc Prodromu dinSf. Munte Athos, citim gi aceasti minunatd istorisire: "Pela anul 1337, cuviosul Marcu, ucenicul Sfhntului GrigorieSinaitul, avindu-gi locuinfa deasupra Mdndstirii Lavra, pedealul ce se numegte Palama, iatd, cd intr-o noapte, ieginddin chilie gi st6nd la rugdciune, vdzu in partea dinsprerdsdrit, la locul ce se numeqte Vigla, o doamnd gezdnd peun tron precum cele impdriteqti, inconjuratd de ingeri gisfinli care tdmAiau imprejur, cdntAnd gi inchindndu-seimpdr€tesei a toate. $i intrebdnd cuviosul Marcu pe Sfhn-tul Grigorie, starelul siu, ce va fi insemndnd oare aceasta,i s-a tdlcuit cd Maica Domnului voieqte ca in timpurilemai de pe urmd sd se ridice in acele pdrfi un locag dumne-zeiesc, spre slava Sfinliei sale" (subl. n.). Este tocmai lo-cul pe care avea sd se ridice mai tlrziu Schitul romdnescProdromu, in a cdrui parte dinspre apus, l6ngd clopotnilade 23 de metri, se afl5 un paraclis inchinat AdormiriiMaicii Domnului, care vegheazd astfel intrarea principallin schitul sfinleniei rom6negti.

Un paradox al istoriei?

Dacd nu un paradox, este in orice caz o curiozitate

faptul cd tocmai romAnii - ale cdror generoase danii cdtre

Sf. Munte sunt atestate de mii de documente, incepdnd de

la primii Basarabi gi urmdnd pAnd la ultimii voievozi din

secolul al 19-lea - nu au avut aici nici un lScag propriu

pAnd acum un veac gi jumdtate. Din cele 20 de mari m6-

nastiri (lavre) athonite, 17 sunt grecegti, una ruseascd, una

sdrbeascd gi una bulgdreascd...Nu de nevrednicie poate fi vorba, cdci romAnii, din-

colo de daniile frcute de-a lungul timpului tuturor celor

20 de mdndstiri (pe unele chiar rezidindu-le in intregi-

me)', au fost o prezen!6 constantd qi adeseori exemplard

in "Grddina Maicii Domnului". Este atestat incd din seco-

lul al 9-lea cd, vlahii ajungeau cu tutmele lor pAnd pe

coastele Athosului, iar Mdndstirea Cutlumug, rectitoritd

de voievodul Nicolae Alexandru Basarab catre 1360 gi

numirdnd nu pulini monahi de origine romAnd, a fost

supranumitd multd vreme "Marea Lavrd, a Jdrii Romd-negti". Trebuie sd fie vorba, mai degrabd, sau de vitregia

istoriei (care i-a impiedicat aftttea veacuri pe romdni sd se

uneascd intr-un singur stat puternic gi intr-o singurl Bise-ricd autonomd), sau de o anume mdsurd (discre{ie) a ma-

nifestdrilor noastre in lume (care, de pildd, pe plan reli-gios, ne-a frcut sd nu avem in calendar, p6n[ in secolulXX, sfinti canonizafi de noi ingine, degi toatd istoria noas-

I A se vedea gi prima anexf, din volumul de fat6.

U

2 Vezi mai jos, p. 28.

trd este presdrat[ cu mari trditori gi martiri invederafi aidreptei credin!e).

O explicalie plauzibild este gi cea datd de PdrinteleIeromonah Petroniu Tdnase, actualul stare! de la Prodro-mu: "Sihaqtrii din Carpa{i mergeau la Athos, fiindca ga-seau acolo condilii de viafa sihdstreascd mai deplin6. Deaceea nu gi-au intemeiat o m[ndsire a lor, ci, cdnd s-aintdmplat sd se stabileascl in chinovii [mdndstiri de obg-te], au tr[it impreund cu ceilalli frafi: la Cutlumug, la Zo-grafu, la Esfigmenu; dar, in general, au trdit viala siha-streascd, in chilii rdspAndite pe tot cuprinsul Athosului.Abia in secolul al XIX-lea, cdnd apar statele nalionale, s-au gdndit gi monahii romdni aghiorili sd aibd un ldcag allor, gi au intemeiat Schitul Prodromu". Este de altfel grdi-tor, pentru chemarea sihistreasc5 a induhovnici{ilor ro-mdni, cd primii 3 starefi de la Prodromu - Nifon, Damianqi Ghedeon - s-au retras din stdrelie qi gi-au incheiat zile-le ca sihagtri, in peqteri sau chilii din apropiere, iar celdintdi a refuzat cinstea de arhimandrit, rdmdndnd pdnd lacapit simplu ieroschimonah gi lasdnd o diatd (un testa-ment) in care cheamd cu precddere la nevoin![, pocain!6

$l smerenle-.

Rom6nii in inima Ortodoxiei

Dinaintea altarului bisericii mari de la Prodromu(ridicata intre 1857 qi 1866, cu hramul Botezului Domnu-lui) arde necontenit o candel5 ce aduce aminte cd acolo

odihnesc osemintele cuviosului Nifon (m. 1899), inteme-ietorul gi cel dintAi stare! al Schitului Prodromu, ,,acestsffint locag rom6nesc... cu viafd chinovitic6... fondat ca a-zil al tuturor romdnilor, fdrd deosebirea lor" (cum citim inpisania de deasupra intrdrii in biseric5, neostentativ inca-dratii de tricolorul romdnesc).

inainte de actualul schit, pe locul respectiv se inalfadoar paraclisul Sfdntului Ioan Botezdtorul (care ddinu-iegte gi azi, de mai multe ori refrcut), atestat abia la 1754,c6nd,,a fost reinnoit de monahul losif Hiotul" (cum aflImdintr-o inscripfie de pe peretele sudic), dar probabil da-tdnd incd din secolul anterior. De aici se trage Ei numeleschitului (in grecegte: prodromos,,,inaintemergltor"), iaricoana fdcdtoare de minuni a Botezitorului, care cu privi-rea sa incruntatd i-a izgonit pe turci la 18213, este cea maiveche dintre icoanele ocrotitoare ale obgtii. Pe la incepu-tul secolului 19 se osteneau pe l6ngd acest paraclis 3 si-haqtri romdni (duhovnicul Iustin, cu ucenicii sdi Patapie giGrigorie), care cei dintdi au pus de gdnd sd ridice acoloun schit, ,,ca sd aibd gi Romdnii sfAnt locag in GrddinaMaicii Domnului, in care sd slujeascd in frumoasa limbdromdneascd", cerAnd pentru aceasta binecuvdntarea MariiLavre, care n-a intirziat sa vind (1820). Din pdcate, pro-iectul nu s-a putut implini atunci, ci numai cdteva deceniimai tdrziu, cdnd iniliativa a fost reluatd de monahii mol-doveni Nifon gi Nectarie, cdrora Marea Lavrd le-a rein-noit aprobarea (1851) gi care in 1856 au cdpdtat gi inaltabinecuvdntare a Patriarhiei de la Constantinopol (Patriar-

'Vezi ultima parte din expunerea Arhimandritului Antipa Dinescu.

l 0

hul Kiril). Domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghi-ca, a sprijinit inceperea lucrdrilor cu 3000 de galbehi gi adat incuviinlare sd se strdngS ajutoare de la norodul bine-credincios.

Aga s-a intemeiat, supus Marii Lavre, schitul careastdzi, restaurat in intregime, cu biserica mare, cu cele treiparaclise (al Adormirii, al Bundvestirii gi al Botezdtoru-lui), cu icoanele sale fbcdtoare de minuni (dintre care ceamai vestitd este Maica Domnului ,,Prodromi1a", desprecare se scrie pe larg in cele ce urmeazd), cu numeroaselelui sfinte moagte, cu impundtoarea clopotnild, cu stf,refia,cu biblioteca, cu atelierele, cu sinodiconul (sala de reuni-uni), cu arhondaricul (casa de oaspefi), cu bolnila (spita-lul), cu chiliile, cu marea cisternd subterand, cu trapeza(sala de mese), cu anexele gospoddregti gi cu celelalte a-careturi, alcdtuiegte o lume in sine, dupd sfhnta rdnduialdathonitd, mdrfurisind exemplar,,prezenta monahismuluigi spiritualitalii romdnegti in Centrul Ortodoxiei" (dupdcuvdntul starelului Petroniu).

. Dacd trdim de-acum ,.in timpurile mai de pe urmd",atunci Prodromu este, in marea oqtire athonitd, o cdpit6-nie romdneascd de toatd nddejdea, pregdtitd in fiecare cli-pd pentru Armaghedon gi pentru Judecata din urmd a nea-murilor.

Limuriri asupra cIr{ii de fafi

Acest mic volum reune$te intre copertele sale do-ud broquri athonite romdnegti apdrute la distanld de aproa-

l t

pe un secol una de cealaltd gi alcdtuite de doi vestili sta-

refi ai Schitului romdnesc Prodromu, Arhim. Antipa Di-

nescu (stareful de la riscrucea secolelor XIX-XX) qi

Ierom. Petroniu Tdnase (starelul de la rdscrucea secolelor

XX-XXI):- Minunile Maicei Domnului ,,Prodromila" sau

Minunea ce s-a Jdcut cu zugrdvirea Sfintei lcoane a Mai-

cei Domnului de la Monastirea romdnd ,,Prodromul" din

S-tu Munte Athos Si alte multe minuni ce s-au fdcut dupe

zugrdvire. Istorisirea minunilor Si altor Sfinte Icoane ce

se afld tn Sfanta Monastire, adunate Si lucrate de Arhi-

mandritul Antipa Dinescu, superiorul Sfintei Monastiri,

Stabilimentul de Arte Grafice ,,Universala", Bucuregti,

1906 (47 de pagini) qi- Scurt indrumdtor pentru pelerinii romdni, Schitul

Romdnesc Prodromu, Sf. Munte Athos, Grecia, 1998 (32

de pagini, cu ilustrafii color)4.Am rAnduit textele in cronologie invers6, d6nd citi-

torului posibilitatea unei mai bune orientdri gi agezari in

context a istoriei fiecdrei icoane: textul brogurii din 1998(din care am dislocat anexa intitulatd ,,Contribufia romd-

nilor gi a Bisericii Ortodoxe Romdne la susfinerea Sfdntu-

lui Munte Athos", aqezdnd-o la sfdrgitul volumului, ca pe

un fel de postfafd) devine, prin urmare, un fel de introdu-

cere generalS actuald la textul mai pufin sistematizat gi

mai circumscris tematic al modestei broguri din 1906 (cd-

a Semnitura Pdrintetui Petroniu apare numai in interior (p. 27), lasfdrgitul "incheierii" gi inaintea sintezei documentare extrase dinOrtodoxia (2/1953), reprodusd 9i in Anexele volumului de fa15.

reia ne-am ingdduit s6-i simplificdm pufin, in economiavolumului, lungile titluri qi subtitluri de epocd5 -gi sd odiortosim discret, aducdnd-o ceva mai aproape de limbade azi gi de registrul textelor insofitoare).

Am reprodus color, pe coperta I gi coperta IV, celemai faimoase doud icoane fdcdtoare de minuni prezentatein carte: icoana patronului spiritual al schitului, Sf. IoanBotezdtorul, gi icoana Maicii Domnului ,,prodromila',,cea ,,neftcutd de mdnd" p6nd la capdt. Rdmdnem inda-torafi fratelui Alexandru Mihail Nif6 (strdmutat recent dela Prodromu la Colciu) pentru fotografiile furnizate.

Mullumim gi pe aceastd cale, cu frascd plecdciune gismeritd dragoste intru Hristos, Pdrintelui Ieromonah pe-troniu Tdnase, pentru pirinteasca ingdduinfd dat6 editAriiacestui volum, pus acum la indemdna dreptcredinciogilordin fard, spre intdrirea evlaviei lor gi a bunelor nddejdi du-hovnicegti p6rguite in Grddina Maicii Domnului.

Rdzvan Codrescu

5 Pentru cei curiogi sau exigenli, am indicat totugi, in note de subsol,ori de cite ori a fost cazul, titlurile sau subtitlurile originale. De ase-menea, ori de cdte ori indicagiile istorice (nume, date) sau construcfiafrazelor ni s-au pdrut ambigue, am inclus in text preciziri rdmuritoareintre paranteze drepte.

$cr. ; R'r' isnn ulta'ronP*:NI'RU PF:LlrRtX It no;r.t,.iUt

rlc Icrom. Iletroniu T:inase

Pdrintele Ieromonah Petroniu Tdnase,

Staretul Schitului romAnesc Prodromu

Schitul romdnesc Prodromu

(intrarea PrinciPal6)

Muntele Athos

Loc ales, Grddind a Maicii Domnului, martor mile-nar gi moqtenitor direct al strdlucitei culturi bizantine,Sfhntul Munte Athos este tezaurul cel mai de pre! alSfintei Ortodoxii, tdria, lauda gi mdndria ei.

AlSturi de Jara Sfdnt6, Athosul este Muntele celSfdnt, alcdtuind impreund cu Sinaiul gi cu Taborul triadamunlilor descoperirilor dumnezeiegti. Pe Sinaiul din mij-locul pustiului, Dumnezeu Tatdl a dat poporului alesLegea Vechiului Testament; pe Taborul Galileii, Dum-nezeu Fiul le-a ardtat ucenicilor Sdi, ,,pe c6t se putea",strdlucirea Slavei Sale; iar pe Athos, muntele din mijloculmdrii - icoand a Bisericii, mereu bdtute de valuri pe ma-rea viefii gi de-a pururi necldtitd, - Duhul Sfdnt, in chiptainic, prin energiile Sale sfinfitoare, Se descoperd pe chi-purile induhovnicite ale monahilor athonili. Triadd amunfilor sfinli: Sinaiul Vechiului Agezdm6nt, Taborul A-gezdmdntului cel Nou qi Athosul - arvund a Veacului ceva sd vie. Nu intAmpldtor pe Athos s-a definit invdldturadogmaticd a Bisericii Ortodoxe despre Energiile necreategi nu intdmpldtor in Sffintul Munte s-a fdurit Filocaliarugdciunii neincetate.

Datorit6 aqezdrii geografice a Athosului, de izolareqi climat aspru, monahismul a gdsit aici, incd din secolulal IV-lea, loc prielnic, ddinuind neintrerupt pdnd in zilele

t7

noastre. Sub formd sihdstreascd de la inceput gi pdnd in

secolul al X-lea, cdnd cuviosul Atanasie Trapezuntul, sta-

bilindu-se pe Athos, la anul 963, a intemeiat prima mdnd-

stire chinoviali athonitd: Marea Lavr6.Dupd modelul Lavrei, r6nd pe r6nd, firinfd pe

Athos alte mdndstiri chinoviale, in care vin gi se inchino-

viazd doritorii de via!6 pustniceascd din toate fdrile orto-

doxe: greci, tu$i, ivrili, romdni etc. in decursul timpului,

numdrul acestor mandsfiri a variat mult, pentru a se stabi-

lizala numdrul de 20, a;a cum este astdzi. Dupd prove-

nienfa majoritard a monahilor din ele, 17 dintre aceste

mdndstiri sunt grecesti, una sdrbeascd, una ruseasc6 9i una

bulgdreascS.Astfel, pe Athos s-au intAlnit, prin reprezentanfii lor

spirituali, mai toate fdrile ortodoxe, care gi-au dat concur-

sul pentru ddinuirea mdndstirilor athonite, incdt Muntele

Athos este opera intregii Ortodoxii.Romdnii, chiar dacd nu au avut o mdndstire numai a

lor pdnd in a doua jumdtate a secolului al XIX-lea, nuputeau lipsi din aceastd panortodoxd "imp[rd{ie a mona-

hilor". Nu avem date precise cu privire la timpul cdnd

monahii romAni igi fac prezen[a in Athos, dar se ptie cd pe

la anii 1360, in Mdrtdstirea Cutlumug, ctitoritd de domni-

torul Ungro-Vlahiei, Alexandru Basarab, se aflau mulfi

monahi romdni, incAt aceastd mdndstire a purtat multd

vreme numele de ,,Marea Lavrda farii Romdnegti".Sunt insd mdrturii istorice cd prezen[a monahilor

romdni in Athos este mai veche. incd din secolul al IX-

lea, documentele pomenesc de vlahii din nord, care ajun-

geau cu turmele lor pdnd la Athos. Nu-i de crezut cd si_hagtrii din pa4ile romdnegti, unde monahismul a ddinuitsub formd sihdstreascd timp de o mie de ani, sd nu fiajuns qi la Athos.

Sihagtrii din Carpafi mergeau la Athos, fiindca gd-seau acolo condilii de viald sihdstreascd mai deplina. Deaceea nu gi-au intemeiat o mdndstire a lor, ci, c6nd s_austabilit in chinovii, au tr[it impreuni cu ceilalli frati: laCutlumuq, la Zografu,la Esfigmenu, dar in general au trd_it viatd sihdstreascd, in chilii rdsp6ndite pe tot cuprinsulAthosului. Abia in secolul al XIX-lea, cdnd apar statelenafionale, s-au gdndit gi monahii romdni aghiorili sa aib6o mdndstire a lor, gi au intemeiat Schitu prodromu.

t 8

Pr odromo s - inaintemersdtorul

Schitul Prodromu

Schitul Prodromu se afl[ la capdtul rdsdritean al pe-

ninsulei athonite numit Vigla, intr-un linut pustiu, pietros

gi bdntuit de teribile furtuni. De aceea, in chip firesc a fost

pussubpatronajulmareluipustnicsfdntul loanBotezd-iorul, de unde qi-a luat 9i numele de Prodromu, care in

limba greacdinseamnd inaintemer gdtor'

Loc sdlbatic Ai cu minunate frumusefi naturale' pri-

elnic isihiei qi inaltelor contemplalii duhovnicegti, la care

insdgi atmosfera inconjurdtoare te indeamnd' Spre rdsdrit

se intinde Marea Egee, nesfdrqitd 9i aproape tot timpul

anului agitatade valuri; spre apus' se inalld mare, p6n6 la

2033 m, muntele al cdrui vdrf de marmor[ sau inalbit de

zdpezi scdnteiazd sub razele soarelui, cu mult inainte de

rdsdritul lui, ca un nou Tabor in lumina Schimbarii la Fa!6

a Domnului, iar soarele' rdsdrind din mare, se urcd mereu

in cursul zilei, pentru a apune in dosul culmii athonite' de

unde cu ultimele raze ale inserarii ne cheam6: ',Veni1i sd

ne suim in Muntele Domnului", la inalfimile cele duhov-

nicegti.De aceea, locul a fost din vechime indrSgit de pust-

nici, doritori de inalta viefuire duhovniceascd. c6nd Petru

Athonitul a venit la Athos, prin aceste pdrfi gi-a ales sd-

lsgluirea,iarmaiapoicuviosulAtanasie,intemeietorul

Lavrei, tot aici gi-a gdsit pegtera, care pAnd astdzi std mdr-

turie, in peretele prdpdstios al Viglei.Cdlugdrii romdni, venind la Athos pentru inalta via-

!d duhovniceascd, in chip firesc au ajuns gi la Vigla. Ast-fel, pe la anii 1750, cdliva monahi romAni, sub povdluirea

duhovniceascd a unui ieromonah Macarie, pustniceau laparaclisul Sflntului Ioan Botezdtorul, de la care mai apoigi schitul gi-a luat numele.

De cine a fost zidit acest paraclis - incd nu am gdsit

vreo insemnare. Dar pe peretele sudic, in afar5, se afld in-scripfia: ,,Retnnoit de ieromonahul losif Hiotul, 1754".Ceea ce inseamnd cd paraclisul este mai vechi, precum oaratd gi frumoasele icoane din catapeteasmi.

Pe la anii 1800, la chilia Sfdntul Ioan Botezitoruldin Vigla, se nevoiau trei sihagtri rom6ni: duhovnicul Ius-tin cu doi ucenici ai sii, Patapie gi Grigore. Ne-au rdmasmSrturii despre duhovnicul Iustin c[ era monah imbund-tdfit qi sporit mult in cele duhovnicegti, precum se vede gi

din intdmplarea de mai jos.

in acel timp s-a abdtut asupra Mdndstirii Lavra unnor de ldcuste, care distrugeau grddinile gi livezile mbnd-stirii. Parinlii lavriofi au fbcut rugdciuni gi litanie cu Sfin-tele Moagte, capul Sfrntului Mihail al Sinoadelor, careare dar deosebit pentru alungarea ldcustelor, dar de dataaceasta ldcustele nu au voit sd plece. Atunci unii pdrinfilavrioli s-au gdndit sd cheme pe Iustin Valahul, gtiindu-lcd are har deosebit de la Dumnezeu. Duhovnicul Iustin amers la Lavra, a ftcut agheasmd gi, cdnd a inceput sd cdn-

2 l

te: ,,MAntuieqte, Doamne, poporul Tdu"'" qi sd stropeas-

cd, norul de ldcuste s-a ridicat 9i a plecat indatS'

Adundndu-se gi alli monahi romdni in jurul duhov-

nicului Iustin, acesta gi ucenicii sdi s-au gdndit sd faci din

chilia lor o agezare monahiceascd mare qi sd o prefacd in

schit. Adresandu-se Manastirii Lawa in acest scop, aceas-

ta a primit cererea lor 9i le-a dat binecuvdntare, iar ei' cu

multd osteneald qi cheltuiald, au adus pe uluce apa de la

Kir Isaia p6n6 la chilia Prodromu, vigla fiind cu totul lip-

sitd de apd.intre timp, la anul 1816, duhovnicul Iustin moare'

iar urmagii sdi cer de la MareaLavtd un act scris pentru

intemeierea schitului. Marea LatTd,la anul 1820, dd un

act de intdrire in 13 articole, in care se stabilesc condiliile

de funclionare a noului schit, gi anume cd schitul este de-

pendent de Marea Lavr6, cd va duce o viafd chinoviald, va

uu"u "g.t-en

gi pecete proprie 9i va respecta toate indato-

ririle fald de Marea Lavr6, asemenea cu toate celelalte

schituri athonite.in anul urm[tor, 1821, incep ins6 tulburdrile qi gre-

utddle aduse de revolulia greceasc[, iar dorinfa de a pune

temelie Schitului Prodromu nu se poate inftptui'

Monahii Patapie 9i Grigore au plecat in Romdnia,

luand cu ei qi actele de intemeiere a schitului, pe care le-

au depus la Mdndstirea Neamlu din Moldova, unde s-au

stabilit gi ei. Greutalile gi tulburdrile revoluliei s-au pre-

lungit mai mulli ani, cei doi monahi au murit' iar dorinla

lor de intemeiere a schitului o vor duce la indeplinire alli

doi monahi, Nifon gi Nectarie, din Mdndstirea Horaila -

Moldova, Rom6nia. Acegtia merg la Athos, stau un timpla Schitu Sfhnta Ana, apoi se stabilesc la Kerasia, nu de-parte de Prodromu. AflAnd ei de aprobarea din 1820 pen-tru infiinlarea schitului, gdsesc aceste acte la MdndstireaNeam! gi, ludndu-le, merg la Marea Lavrd, cu aprobareacdreia, la anul 1851, rdscumpdrd cu suma de 7000 lei chi-lia Prodromu, care intre timp fusese datd unor cdlugarigreci. Marea Lavrd intdregte din nou actul din 1820, cd-ruia ii mai adaugd trei articole, potrivit cu noua situafie,iar monahii Nifon gi Nectarie pomesc la stringerea defonduri pentru construirea schitului.

Nifon merge in Moldova, ia legdtura cu Mitropoli-tul Sofronie gi cu Domnitorul Moldovei, Grigore Ghica,care acordd insemnata sumd de 3.000 de galbeni gi apro-bare pentru strdngerea de ajutoare de la popor.

Se face interven{ie la Patriarhia de la Constantino-pol, iar Patriarhul Kiril emite sigiliul patriarhal din 1856,prin care aproba infiinlarea gi funcfionarea Schitului Mol-dovenesc Prodromu, cu indemnul dat monahilor din schitsd ducd viafd chinoviald, sd se roage pentru ctitori gi sdpdstreze cu grijd bunurile agezdmAntului.

Cu ajutoarele primite s-au frcut lucrdri pregdtitoare,s-a adus apdla schit, s-a construit o cisternd de apd, drumla mare gi arsana pentru pdstrarea materialelor. In anulurmdtor, in martie 1857, s-a pus temelia bisericii mari,lucrare care se va termina in anul 1866. Sfintirea bisericiiare loc in ziua de sdmbdtd 2I mai - sdrbdtoarea Sfinfilorimparafi Constantin gi Elena - gi s-a sdvArgit de c[trearhiereul Isaia Vicol, egumenul Mdndstirii Golia din Iagi,

Z J

care a mers la Athos insolit de unele personalitdli de

seamd de la Mitropolia Moldovei 9i de un mare numdr de

inchindtori din Romdnia, de f-afd fiind o mare mullime de

monahi din tot Athosul gi de credincioqi din toate ldrile

lumii ortodoxe. Tot acum s-a sfin1it 9i paraclisul cu hra-

mul Adormirea Maicii Domnului, de deasupra intrlrii

principale in schit. in acest timp, obqtea monahilor pro-

dromili se ridica la aproape o sutd de suflete.

Noua bisericd cu'hramul Botezul Domnului este o

cl5dire impunbtoare, de mari proporfii: lungime de 30 m

gi l[lime de 8, 50 m, avAnd trei turle masive, indliate pe

baze pdtrate. Pronaosul este desparlit de naos printr-o ar-

caturd centrald sprijinita de doud coloane, iar pridvorul

este inchis cu glasvanduri.Deasupra uqii de intrare in bisericd, incadratd de

doud benzi verticale tricolore (tricolorul romdnesc), se

afld urmltoarea pisanie:

,,... Acest sfdnt ldcas romdnesc, cu patronul Botezul

Domnului Si Mdntuitorului nostru lisus Hristos, cu via{d

chinoviticd, este fondat ca azil al tuturor romdnilor, /drddeosebirea lor. Piatra fundamentald s-a pus la anul

1857, luna lui Martie, cu voia Mdndstirii Lavra; s-a

edifi cat cu contribulia tutur or dr eptcr e dincioS ilor r omdni

de peste Dundre, s-a sfinlit la anul 1866, Mai 21. Aceastd

inscripliune s-o agezat de toatd comunitatea monahilor

romdni a acestui dumnezeesc locoS".

Biserica este pictat5 in intregime intre anii 1862-1863,

de cdtre pictori venili din Romdnia, ?n stilul secolului al

XIX-lea, de inspiralie renascentistd. Meritd sd fie menfio-

natd pictura de pe peretele sudic al pridvorului, o repre-zentare a Muntelui Athos cu mdndstirile gi sfinfii care autrdit in ele, intre care gi un numdr de 14 sfin{i romdni,avdnd inscripfia: ,,AceSti sfinli s-au sfinlit in pdmdntulldrii MoldoveneSti".

Tot in acest timp s-au construit $i chiliile dinspienord gi dinspre rdsdrit. Corpul dinspre nord, parter gi doudetaje, cu chilii pentru monahi gi capdtul dinspre rdsdrit,paraclisul cu hramul Bunavestire, iar la parter: cheldria,spdldtoria, pivnila gi diferite magazri. Corpul dinspre a-pus, parter gi etaj, este strdjuit de clopotnila inaltd de 23m, cu paraclisul Adormirea Maicii Domnului, care seinalld deasupra intrdrii principale in schit, av6nd in dreap-ta arhondaricul pentru inchindtori, in st6nga, la parter, tra-peza qi bucdtdria obgtii, iar la etaj, atelierul de picturd qichilii.

Dupd o stdrefie atdt de rodnicd gi vdzAndu-gi dorinfaimplinitd, stareful Nifon fiind om smerit gi mult nevoi-tor, in anul 1870 se retrage din stdrelie gi, cu cAliva uce-nici mai apropiali, se sdldgluiegte intr-o chilie aproape depbgtera Sfhntul Atanasie din Vigla, unde vieluiegte pAndla moarte, care s-a produs in anul 1899, fiind pildd decuviogenie gi viafd duhovniceascd. A fost ingropat in peg-tera unde s-a nevoit, iar mai apoi pdrinfii de la prodromui-au dus osemintele gi le-au aSezat in locul anume pregititsub altarul Bisericii mari, inaintea cdruia o candeld esteneintrerupt aprinsd.

A urmat la stdrefie ieromonahul Damian, originardin Bucuregti, care a continuat cu wednicie buna gospo-

. AZ 1 25

darire a schitului. in timpul stdreliei lui s-au fEcut multe

imbunatdliri in obqtea schitului, intre care: s-a ldrgit para-

clisul vechi al Sfhntului loan, s-a construit arsanaua de la

mare, corpul de chilii dinspre rdsdrit, unde se afla biblio-

teca, qi corpul mare de chilii dinspre sud' parter 9i trei

etaje, unde se gdsesc: la parter, spitalul pentru bolnavi 9i

farmacia; la primul etaj, sectorul administrativ (cancela-

rie, casierie, arhivd), la etajul II, chilii pentru monahi' iar

la etajul III, camerele oficiale pentru oaspefi 9i sala mare

de receplie, toate inzestrate cu inventarul necesar pentru

bund folosinld' Deasupra intrfii principale a acestui corp

de chilii se afld urmdtoarea inscriplie:

,,Acest edificiu s-a fondat tn zilele Regelui Rom6-

niei Carol I, fiind tn Constantinopole Patriarh S' S' Ioa-

chim al 3-lea, prin concursul Romdnilor Monahi Si con-

tribuliile Naliunei Romdne sub administra{iunea superio-

rului Damian, Ieroshimonahul BucureStianu' I 882"'

Schimbdrile politice care au avut loc' in acest timp'

in Jdrile Romdne, au avut urmdri 9i in viafa Schitului

Prodromu.La infiinfare, schitul se numea Schitul moldovenesc

Prodromu, fiind populat mai mult de monahi venili din

Moldova. Mai apoi s-au adunat cdlugdri din toate pro-

vinciile locuite de romAni, iar la anul 1859' cele doui

principate, Moldova 9i Muntenia, unindu-se intr-un sin-

gur Siat, Romdnia, 9i Schitul Prodromu ;i-a luat numele

de Schitul romdnesc Prodromu'

Ca urmare, in anul 1889, Marea Lavtd incheie un

nou act cu Schitul Prodromu, intdrit 9i de sigiliul Patriar-

hului Dionisie al Constantinopolului, in 16 articole, caremodificd in parte actele anterioare, din 1820 gi 1852, sta-bilindu-se modul de vieluire al schitului potrivit cu nouastare de lucruri.

intre altele, se spune cd Schitul Prodromu poartdsupranumele de romdnesc, cd are viald chinoviald Si estesupus Marii Lavra, cd Biserica mare are hramul BotezulDomnului Si cd numdrul vie[uitorilor din obste se stabi-leSte la 60 de monahi Si I0 frayi.

in anul 1890, ieromonahul Damian se retrage dinstdrelie gi ii urmeazd ieromonahul Ghedeon, originar dinjudeful Prahova. in timpul stirefiei lui se construiegte cis-terna cea mare subterand din incinta schitului (lucraremonumentald, folositd gi in prezent), clddirea mare de lametocul din Insula Tasu gi Schitul Bucium de la Iagi.

Staregul Ghedeon era un om simplu, smerit qi evla-vios, slujea zilnic Sfhnta Liturghie. Retrdgdndu-se din std-relie, a trdit singur, retras intr-o chiliuld, pdnd la sf6rqitulviefii.

Urmagul sdu la stdrelia Prodromului, ieromonahulAritipa Dinescu, originar din Sldnic-Prahova, organizea-zd o serie intreagd de ateliere pentru viefuitorii din obgte,precum: atelier de pictur6, de sculpturd in lemn, os qimarmur6, extraclii de uleiuri vegetale gi un muzeu deobiecte antice, gi de faund gi flord maritimd. in timpulstdreliei lui are loc cutremurul cel mare din t904, care apricinuit mari stricf,ciuni bisericii gi tuturor clddirilorschitului, gi indeosebi paraclisului Adormirii Maicii Dom-nului, de la clopotnila. Se fac lucrdri urgente de repara{ii

27

gi se reface complet paraclisul Adormirii Maicii Domnu-lui, din marmurd, cum se vede gi in prezent.

in timpul acestor patru starefi - Nifon, Damian,Ghedeon gi Antipa - schitul a ajuns la o deplini dezvol-tare duhovniceascd. Aldturi de imbundtSlirile gospodd-regti pomenite mai sus, gi viafa duhovniceascd era inflori-toare. Numdrul monahilor din obgte trecea de o sutd, intrecare se gdseau gi pdrinfi ajungi la inaltd viafS duhovni-ceascd. in primul r6nd, a fost starelul Nifon, om duhov-nicesc ai pildd de smerenie gi sfinfenie pentru obgte. Adus o viali in post gi rugdciune. Cu prilejul sfinfirii bise-ricii mari, la anul 1866, c0nd arhiereul Isaia Vicol a voits6-i acorde cinstea de arhimandrit, staretul Nifon s-aimpotrivit cu hotdr6re, trf,ind in smerenie ca simplu iero-schimonah, pdnd la sfdrgitul viefii. Diata - Testamentulpe care cuviosul Nifon l-a l5sat fiilor sdi duhovnicegti esteun adevdrat indreptar duhovnicesc:

,,Fiilor, sd aveli grijd de sufletele voastre, Stiind cdaicea este vremeo nevoinlelor, iar dincolo a pld\ilor Si acununilor, Si cd, dupd trecereo acestei vieli, nu mai fo-loseSte nimic pocdin[a. Sd aveli dragoste tntre voi, sd fitismerisi, buni Si ascultdtori Si lesne iertdtori unii altora.Silili-vd din toate puterile sd pdziSi pacea dintre voi, iorasuprd patimilor Si gdndurilor celor spurcate, sd ne tn-trarmdm cu postul, cu priveghierea Si mai mult decdttoate cu aducerea aminte de moarte, gdndindu-ne in totceasul la ieSirea din viala aceasta Si spre tntdmpinareaDomnului Hristos..."-

Un ostenitor gi apropiat al starefului Nifon a fost ie_romonahul Antipa de la Calapodegti_Birlad, duhovnicimbundtdfit gi murt cdutat de credinciogi. Fiind trimis demai multe ori in Rusia pentru strdngerea de ajutoare, incele din urmd a rdmas acolo gi s-a stabilit la MdndstireaVarlaam, unde a dus o viald de aspr6 nevoinfd gi sfin_fenie. Dupd moarte, osemintele sale s-au aflat binemirosi-toare, iar Biserica Rusd r-a trecut in rAndul Sfinfilor, faptrecunoscut apoi gi de patriarhia Rom6nd, cu prilejul cano_nizdrii Sfinfilor romdni. in luna mai 199g, stareful actualal Mdnistirii Varlaam, arhimandritul pangratie, frcdnd unpelerinaj la Sfrntul Munte Athos, a venit gi la prodromugi ne-a adus doud pdrticele din moagtele cuviosului Anti-pa, binecuvAntare pentru obgtea de unde a iegit acesta.

Un alt pdrinte imbundtdfit din obgtea prodromului giapropiat al starefului Nifon a fost monahul Nectarie psai-tul, om smerit gi cu inaltd viafa duhovniceascd. Vestitprin talentul gi megtequgul sdu muzical,era numit.,al doi_lea Cucuzel, Privighetoarea Sfrntului Munte,,. Era che_mat anume la marile praznice gi hramuri ale mdndstirilorathbnite gi lumea din depdrtdri venea ca sd_l asculte. Atradus din greacd gi a alcdtuit o mullime de cdntdribisericegti, in romdnd gi greacd, care se c6ntd gi astdzi inBiserica OrtodoxA.

Au fost apoi in obgtea prodromu monahi binecu-noscdtori ai limbii grecegti, care au tradus in limba ro-mdnd pi au alcdtuit cdrfi de zidire sufleteascd: Hristoitia,Mdntuirea pdcdtosilor gi multe alcdtuiri proprii in limba

28 29

romand, care s-au rdspdndit in lard qi aveau mare cdutare

in rdndul credinciogilor.Pentru bunul mers al viefii obgtegti, schitul a do-

b6ndit o serie de proprietdli in !ard: Schitul Bucium - Iagi,

Schitul Icoana - Bucuregti, ca gi diferite case in Bucu-

regti, Constan\a, Galafi, sau terenuri agricole gi vii. in

Grecia, in Insula Taso, la Potamia, un metoc bine gos-

poddrit. Veniturile aduse de aceste proprietdfi asiguraucele necesare pentru intrelinerea personalului monahal,pentru buna desf5$urare a Sfintelor Slujbe, pentru primi-

rea inchindtorilor gi buna intrefinere a clddirilor.Secolul XX a inceput cu cutremurul catastrofal din

1904, care, precum am amintit mai sus, a provocat aga demari stricdciuni tuturor clddirilor schitului, gi indeosebi la

bisericii mari, incdt prodromilii se gAndeau sd o ddrdmepentru ao zidi din nou.

Schimbarea calendarulul din 1924 a adus gi ea mul-td tulburare in obgtea Schitului Prodromu. Apoi rdzboa-iele balcanice gi cele doud rdzboaie mondiale, cu urmiridezastruoase asupra tuturor fdrilor europene, au adus mariprefaceri gi in viala Athosului, care, eliberat de stdpdnireaotomand, a fost pus sub tutela statului gtec. Acesta, in1923, na[ionalizeazd, o serie de metocuri ale mdndstirilorathonite, intre care qi metocul Prodromului din Taso, iarregimul comunist din Romdnia nalionalizeazd, ftrd nici ocompensafie, toate proprietS{ile pe care schitul le avea inRomdnia, astfel incdt schitul se vede lipsit complet demijloacele sale economice de intrefinere. Addug6nd laaceasta imposibilitatea aproviziondrii din tard, din cauza

ingreundrii circulafiei, precum gi intdrzierea sosirii de noimonahi din fard, obqtea monahilor din prodromu s-a mic-gorat simfitor, iar clddirile, nemaiavdnd cine sd le intre-lind cum se cuvine, au inceput sd se degradeze, schitul fi-ind ameninfat chiar cu desfiinfarea.

Abia dupd serbarea mileniului Sfhntului Munte, din1963, cdnd s-au intdlnit pe Athos intAistdtdtorii tuturor Bi-sericilor Ortodoxe, starea de lucruri a inceput sd se maiimbundtdfeascd. Prodromu a inceput sd primeascd ajutoa-re materiale din fard gi s-a ingdduit venirea de noi mo-nahi. Primii sosigi, in 1976, au gdsit la prodromu weo zececdlugdri batreni gi aproape toli bolnavi. intre timp au venit9i alfi pdrinfi, dar cu totul lipsili de mijloace financiare.

Pdrinlii nou sosili au pornit cu bralele proprii la re-paratiile clddirilor, care se impuneau de urgenfd, lucrdricare s-au continuat neintrerupt din anul 1980 gi p6nd inprezent [998].

S-au frcut apeluri pentru ajutor in Grecia, in far6, instrdindtate, s-au primit insemnate ajutoare de la statul ro-mdn gi statul grec; schitul gi-a organizat ateliere de t6m_pldrie qi mecanic Ai, rdnd pe rdnd, s-au ftcut urmdtoarelelucrdri: s-a restaurat in exterior biserica mare, sala biblio-tecii cu intregul mobilier, brutdria, sala de recepfii - Sino-diconul, interior gi acoperig, corpul de chilii sud - fa[adade incintd, corpurile de chilii la nord, in intregime, gi celde apus cu clopotnifa - arhondaric, bucdtdrie gi trapezd, gitoate clSdirile gospoddregti din afara incintei: atelierulmecanic cu garajul, atelierul de tdmpldrie, clddirea de lafosta moard, gi s-a imbunatdlit sistemul de aprovizionare

- t l

) z

cu ap6 a schitului cu conducte metalice gi construirea adoud cisterne de apd in pddure : 400 m3.

incepdnd cu anul 1998, s-a trecut la ultima gi ceamai insemnatd lucrare: restaurarea picturii din bisericamare, la terminarea cdreia, schitul, in linii mari, este re-staurat in intregime.

Pentru a se putea infbptui acest program de lucru, afost nevoie sd se deschidd drum carosabil intre schit giMarea Lavrd qi de aprovizionarea cu magini, unelte gi ma-terialele necesare pentru construclie.

Astfel, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, al MaiciiPreacurate, care a binevoit sd inzestreze schitul cu icoanasa cea neftcutd de mdnd gi cu rugdciunile Marelui inain-temergdtor loan; cu contribulia credinciogilor gi cu muncaasidu6, depusd timp de doud decenii, a monahilor romdnidin obqte, schitul se vede imbrdcat in haind noud, potri-vitd pentru lucrarea duhovniceascd ce se cuvine sd o des-fbgoare prezen[a Bisericii Ortodoxe Romdne in GrSdinaMaicii Domnului gi Acropolea Ortodoxiei.

in istoricul schitului, scris de monahul Irinarh, serclateazd urmdto area intdmpl are :

,,Pe Ia anul 1337, cuviosul Marcu, ucenicul S/6n-tului Grigorie Sinaitul, avdndu-Si locuinla deasupra Ma-rii Lavre, pe dealul ce se numeste Palama, iatd cd tntr-onoopte, ieqind din chilie Si stdnd la rugdciune, vdzu tnpartea dinspre rdsdrit, Ia locul ce se numeSte Vigla, odoamnd Sezdnd pe un tron ca o tmpdrdteasd, inconjuratdde ingeri Si sfin;i, care tdmdiau tmprejur, cdntdnd Si tn-chindndu-se impdrdtesei a toste. $i tntrebdnd cuviosul

Marcu pe Sfantul Grigorie, stare[ul sdu, ce va fi insem-ndnd oare aceasta, i s-a tdlcuit cd Maica Domnului vo-ieSte ca in timpurile mai de pe urmd sd ridice tn acelepdrli un locaq dumnezeiesc, spre slava Sfinliei sole".

Schitul romAnesc Prodromu(vedere din interior)

Sfinte moagte gi icoane

Deqi nu are mare vechime, Schitul Prodromu nueste lipsit de duhovniceasci zestre, care constituie laudamdnlstirilor athonite, adicd de Sfintele Moagte gi SfinteleIcoane. in biserica Prodromului sunt mai multe cutii cupdrticele mai mici sau mai mari din Sfintele Moagte,ddruite de diferili credinciogi din [ard, intre care: o cutiecu moagte de la Sfhntul Trifon; o cutie cu pirticele de laSmntul Arhidiacon $tefan, Sfhntul Evanghelist Matei giSfZinta Mucenild Varvara; gi o cutie cu $ase pdrticele de laSfintii Ioan Hrisostom, Grigore Teologul, Modest al Ieru-salimului, Sfbntul Mucenic Haralambie, Sfinfii Doctori fr-rd de arginfi Cosma gi Damian qi Sffintul Mucenic Trifon.

De asemenea, Schitul Prodromu are astdzi* un nu-mdr de icoane ale sfinfilor de peste an, care se pun spreinchinare pe iconostas, la pomenirea sffinfului respectiv,trei icoane mari fbcdtoare de minuni**, precum gi alte do-ud despre care pomenim mai jor***.

' Pentru situa{ia de acum o sutii de ani, a se vedea, in continuare, a

doua secfiune a volumului de fa{d. (Nota ed.)" A Maicii Domnului Prodromi{a (neficutl de mdnl), a Maicii Dom-nului Apf,rdtoare de foc gi a Sfantului loan Botezf,torul, despre carescria mai pe larg, la 1906, gi Arhim. Antipa Dinescu. (Nota ed.)'.'

Icoana Sfinfilor Trei lerarhi (descoperitorii locului de sdpat fhntd-ni) gi icoana Sfrntului Munte (unde sunt pictafi, pe registrele laterale,gi 16 sfin1i romdni), care, degi destul de vechi gi ele, nu se regtrsesc inbrogura din 1906. (Nota ed.)

34

1) rcoANA MArcn DoMNULr.ir nnpActnA ne uAnA

Este zestrea cea mai de pref a schitului gi binecu-v0ntarea Maicii Domnului, pentru cd icoane nefbcute demdnd sunt pufine in toatd lumea ortodoxd. Istoricul aces-tei icoane, pe scurt, este urmdtorul.

in anul 1861, ctitorul schitului, ieroschimonahul Ni-fon, dorind sd aibd in ctitoria lor o icoand frumoasd, cumau toate mindstirile din Sffintul Munte Athos, a gdsit unpictor priceput gi evlavios din oraqul Iaqi, pe nume lor-dache Nicolau, cdruia i-a cerut sd picteze o icoand a Mai-cii Domnului, cu in{elegerea ca icoana sd fie pictatd potri-vit rdnduielilor Sfintei Biserici Ortodoxe, ,,cu rugdciunegi post", adicd in timpul lucrului si citeascd zilnic Acatis-tul Maicii Domnului, iar masa sd o serveascd dupd ince-tarea lucrului din acea zi. Cu aceastd rAnduialS, pictorul s-a apucat de lucru sdu cu bun rezultat, dar cdnd a ajuns sf,picteze Sfintele Fefe ale Domnului Hristos gi ale MaiciiDomnului, nu izbutea deloc sd le picteze cum se cuvine.Mahnit, pictorul a intrerupt lucrul, a acoperit cu o pdnzlicoana, a incuiat atelierul gi s-a retras in odaia sa, unde acdzut cu fierbinte rugdciune la Maica Domnului, ca s6-lajute sd sdv6rgeascd Sfdnta Icoand. A doua zi dupd aceas-ta, voind s5 inceapd din nou lucrul, pictorul a intrat inatelier, a aprins candela la Maica Domnului, fdcdnd me-tanii dinaintea icoanei, a dat la o parte pdnza $i - o,minunile Tale, Doamne! - icoana era terminatd gi frumospictatd, a;a cum se vede gi astdzi. in urma acestei minuni,icoana a fost dusd cu multd cinste la Sfrntul Munte, iar in

3 5

timpul cdlitoriei a ftcut mai multe minuni. Ajunsa la Pro-dromu, a continuat sE sdvdrgeascd minuni - gi este fbcS-toare de minuni p6nd in ziua de astdzi. Despre aceastdicoan6, un inchindtor scria: ,,La Prodromu, m-am inchinatla Icoana-neftcut6-de-mdnd, care m-a cucerit aqa de multcd nu md mai puteam desprinde de fafa ei"; iar un credin-cios din Athena, cdruia i-am trimis o fotografie a acesteiicoane, scrie: ,,De c6nd ne-a intrat Panaghia [Atotsfhnta]in casd, s-a schimbat complet viala familiei noastre".

2) rcoANA MAtcn DoMNULUI .lpARAroaRE DE Foc

Aceastd icoand a aparlinut unei familii de credin-ciogi din BArlad. intr-o zi s-aintdmplat cd a ars desdvdrqitcasa de lemn in care se afla aceasti Sfentd IcoanS. Dupd ces-a potolit focul, au inceput sd caute printre tdciuniirdmagi, doar vor mai gdsi ceva din vasele de argint gi ara-md, gi astfel, in locul celor cdutate, au gdsit fbrd nidejdelcoana Maicii Domnului in mijlocul cdrbunilor gi cenugii,neatinsd c6t de pufin de mistuitoarea flacdrd., ci numaiafumatd gi innegritS. Plini de spaimd gi de mirare, au scosicoana din jdratec, au spdlat-o gi au vdzut cd nici zugrd-veala nu era deloc stricatd, ci numai fumul p6trunsese qi oinnegrise. Mai apoi, icoana a fost imbricatd in argint gidlruitd schitului nostru, pe care de mai multe ori l-a apd-rat de foc gi de grindind. intr-o vreme, cdnd pidurile dinVigla au fost mistuite de foc, monahii prodromili au fbcutlitanie in jurul schitului cu aceastd icoand gi focul nu s-aapropiat de schit.

3) rcolxn srAnrulur roAN BorozAronul

in paraclisul vechi al schitului se afl6 o veche icoa-nd a Sfintului Ioan Botezdtorul qi inaintemergdtorul -

Prodromu, de la care gi schitul gi-a luat numele, aSezatdinrdndul icoanelor impbrdtegti. A fost imbrdcatd in argint decdtre Domnitorul Moldovei Grigore Ghica, la anul 1853,cdnd se zidea schitul. Despre aceastd icoanf, se istorisescurmltoarele. La anul 1821, in timpul revoluliei greceqti,cdnd armatele turceqti au intrat in Sffintul Munte gi aujefuit mdndstirile, o unitate militara turceascd a ajuns gi laProdromu. Intrdnd in paraclis, pentru jaf, au dat de icoanaSfhntului loan, care are o privire severd gi, inspdimdntdn-du-se, au prins a trage cu pistoalele asupra icoanei, dargloanfele, in loc sd o vatdme, se intorceau inapoi qi ii lo-veau pe ei! Acegtia s-au infricogat gi au dat bir cu fugilii,ldsdnd icoana nev[tdmatd. in timpul construirii schitului,aceastd icoand a fbcut multe minuni, iar Sf6ntul Pustniceste ocrotitorul tare gi neintrerupt al obgtii Prodromului.

. 4) IcoANA SFINTILOR TREI IERARHI

Aceastii Sfenfii Icoand se afld, de asemenea, in Pa-raclisul vechi gi de ea se leagd minunea urmdtoare. Cu unveac mai inainte de intemeierea schitului, sihagtrii din zo-na Vigla sufereau mult de sete, pentru cd aceastii parte amuntelui este cu totul lipsit5 de apd. Cu toate stiiruinfelegi rugdciunile lor, multd vreme nu au putut gdsi apa dori-t6. Prin anii 1720, Sfintii Trei Ierarhi s-au ardtat unui

37

pustnic romen imbundtdfit, cdruia i-au zis: ,,Sapd acolo

ldngd mdslini Si vei gdsi apd!". Ceea ce s-a gi intAmplat.Au gdsit apd la 8 m addncime gi au ftcut fdnt6na care sevede gi astdzi gi de unde pdrinlii luau apd pentru SfbntaProscomidie. Ca mullumire gi in cinstea celor Trei SfinliIerarhi, pdrinlii au pictat icoana lor, cinstitd cu evlaviepdnd azi in Paraclisul Sf. Ioan Botezdtorul.

5) rcoan,r snArvruLut MUNTE

in Paraclisul Adormirii Maicii Domnului, de subclopotnild, se afld o icoand unicd in felul ei: o reprezenta-re a Athosului cu toate mdndstirile gi cu sfinfii care au tr6-it in ele, iar pe cele doud laturi ale icoanei, in medalioane,16 sfinli romAni. Dupd aceastd icoand socot cd s-a pictat

aceeagi scend - dar de dimensiuni mai mari - pe peretelesudic din pridvorul bisericii mari, de care s-a pomenit. inpartea de jos a icoanei sunt scrise urmdtoarele stihuri:

Am tnsemnat ldngd Sfdntul Munte,Nu cu multe cuvinte,Dumneze ieS t i, c ereSt i mdrgdr itari,Rodili in pdmdntul Moldoromdniei cei nu mari.Oameni Si aceStia aufost,Nu precum eu infapte prost.Iisuse, Mdntuitorul meu,Cu mijlocirile lor, iartd pe robul Tdu.

1859. Prin grija cuvioSiei sale

[numele StersJ Moldovanu,din Sc hitul Cutlumu$iu.

3 8

Dacd insd citim literele cu care incepe fiecare dinstihurile de mai sus, ddm de numele ANDRONIC, care,desigur, este numele cuviosului care s-a ingrijit de picta-rea acestei frumoase icoane. Icoana este unic6 in tot Mun-tele Athos gi a fost dus[ gi expus6 in cadrul expozilieiathonite din Thessalonik, in 1997-1998.

Icoana Sfinfilor Trei lerarhi gi icoana Sfhntului Munte

Biblioteca

Biblioteca schitului numdrl peste 5000 de volume,majoritatea cdrfi de slujbd bisericeascd - Ceasloave, Mi-nee, Psaltiri etc. - gi carfi de literaturd duhovniceascd a-duse de monahi din !ard, pentru trebuinfele lor sufletegti.Existd, de asemenea, un mare numdr de carli de muzicdbisericeasc5, c5r{i liturgice grecegti gi de literaturd profa-n5. intre acestea se afl6 pi exemplare de cdrli din literaturaveche a secolului al XVII-lea, precum: Cazania lui Varla-am (1642), Cele 7 Taine (Iagi, 16. ..), Noul Testament deBdlgrad [Alba Iulia] al lui Simion $tefan (1648), Pravilade la Govora (1652), Biblia de la BucureSti a lui $erbanCantacuzino (1688), Evangheliarzl Sffintului Antim Ivi-reanul (1697).

Pe ldngd cartea tipdritS, biblioteca conline gi un nu-mdr de circa 200 de manuscrise, unele provenind din fardgi din biblioteci mdndstireqti, altele scrise sau copiate demonahii de la Prodromu.

intre acestea, un loc deosebit il ocupd Istoria Mdnd-stirilor Athonite, scrisd de schimonahul Irinarh Sigman(1845-1920), alcdtuitd din 10 volume (dintre care 2 suntastdzi pierdute), cuprinzdnd o istorie a Athosului qi a tu-turor Mdndstirilor Athonite, impodobitd cu frumoase che-nare gi icoane, care fac din aceastd lucrare o adevdratd giinestimabilS operd de artd. Lucrarea prezintd un interes

deosebit pentru faptul cd autorul se ocupd gi de aqezd-mintele romdneqti din cuprinsul fiecdrei mandstiri gi con-semneazd fapte mai de seamd petrecute in wemea sa, atdtin Sfhntul MunteAthos, cdt gi in lumea larg6.

Staref gi inv6[5celin biblioteca de la Prodromu

incheiere

Schitul Prodromu s-a intemeiat, aqadar, prin str6-

duinfa unor monahi romdni de a ridica in Sfbntul Munte o

ctitorie romdneascd, spre a fi 9i noi in rdnd cu celelalte

popoare ortodoxe: ,,Sd aibd Si romdnii - ziceau ei - un

SJ6nt locos tn Grddina Maicii Domnului, tn care sd se

slujeascd in frumoasa limbd romdneascd". Documentele

pdstrate sunt mdrturii gr6itoare, care pun in lumind gAndul

gi fapta acestor monahi, implinite departe de hotarele f6riilor, la indemnul congtiinfei lor ortodoxe gi totodate la

indemnul congtiin{ei lor romineqti. Sfinfii rom6ni pictali

deasupra ugii de intrare in biserica mare, precum 9i pe

peretele sudic al pridvorului bisericii gi in icoana minu-

natd, a Sfantului Munte, de care s-a scris deja in paginile

anterioare, ca gi tricolorul romdnesc, folosit ca element

decorativ in pictura bisericii, m[rturisesc cd viefuitorii

Prodromului se afld necontenit in legdturi cu patria lor,

cu Biserica Ortodoxd Rom6nd. Astfel, Schitul Prodromu,

pe ldng6 prezen[6 a monahismului gi spiritualitalii rom6-

negti in Centrul Ortodoxiei, care este Athosul, reprezintd

totodatd gi o infbptuire romdneascd prin care se urmdreqte

un nume gi un loc de cinste Neamului Rominesc Ai Bise-

ricii Ortodoxe Romdne.

b'$IH{;$ [L$| ro '$A[(]$$ E]{} , \ t5i{ ! . { [ "-&r,&t{} t}F{.(}} . . { i l {" , \"

$ l ' \E , f ' : , \ { . ' t ' t }ee { ( ' t } \ \ i X r \q , \ ! ' t l , r t l l r . i l [ : . ] ' ! * l v 'L i i \ i lg! l . j g,A Si[ i ,qH' l ' .E . \ ' l { }} i . \S' i ' {Xt[ ' . f -ROi]Hf. ]&tu

ql* .:\rtri ln" ,\ntiglir *)inrscu

Titlul original complet: Minunile Maicei Domnului ,,prodromila"sau Minunea ce s-aficut cu zugrdvirea Sfintei lcoane a Maicei Dom-nului de la Monastirea romdnd ,,Prodromul" din S-tu Munte Athos Sialte multe minuni ce s-au fdcut dupe zugrdvire. Istorisirea minunilorSi a altor Sfinte lcoane ce se afld in Sftinta Monastire, adunate Si lu-crate de Arhimandritul Antipa Dinescu, superiorul Sfintei Monastiri.

4 Z

; { \ - d . , :

Schitul rominesc Prodromu(tablou de epocd)

Prefa{i

Pentru inlesnirea onorabililor cititori, iubitori decele duhovnicegti, am extras din cartea slujbei Sfinteilcoane a Maicii Domnului ,,Prodromifa" numai istorisi-rea minunatei ztgrdviri gi a minunilor pe care le-a sdvdr-git Prea Sfdnta Ndscdtoare de Dumnezeu prin Sfrnta saIcoand; mai indreptdnd frazele gi expresiile, qi pdzind culuare-aminte sinceritatea istorisirii.

Am mai ad6ugat istorisirea gi despre alte SfinteIcoane ftcdtoare de minuni aflate in Sfdnta MonastireRomdneascd Prodromu gi care pdn6 acum n-au fost datela lumin6.

Acestea le-am publicat intru slava lui Dumnezeu qicinstea Maicii Domnului, mullumind pe onorabilii citi-tori.

Arhimandritul Antipa Dinescu,Superiorul SJintei Monas tiri

45

StaretulNifon,intemeietor al Schitului Prodromu

Ruglciune foarte folositoarea SfAntului Toma [in original: Thoma]

ciltre Nlsciitoarea de Dumnezeu

Ndscdtoare de Dumnezeu Fecioard. bucurdie ceeace eSti cu bun dar ddruitd, Marie, cd ai zdmislit cu truppre Fiul lui Dumnezeu.

Bucurd-te cd pre El tn pdntecele tdu L-ai purtat;Bucurd-te cd pre El L-ai ndscut;Bucurdle cd pre El cu lapte L-ai nutrit;Bucurdle cd Lui/ilosofii I s-au inchinat;Bucurd-te cd pre Hristos tn bisericd dupd trei zile

L-ai aflat;Bucurd-te cd Hristos a inviat din morli Si S-a indl-

lat la cer;Bucurd-te cd Si tu singurd la cer luatd egti;Bucurdle cd tu cufecioria pre ingeri Si cu mdrirea

pre toli Sfinlii i-ai intrecut;Bucurd-te cd tu pre pdmdnt faci pace;Bucurd-te cd lie vieluitorii cereSti tli sunt toli ascul-

tdtori;Bucurd-te cd tu poli cere ce voieSti de la Fiul tdu,

Hristos, Dumnezeul nostru;Bucurd-te cd te-ai tnvrednicit a Sedea aproape de

Prea SJhnta Treime;

47

Bucurd-te cd tu eSti Maica oamenilor necdji{i, care

aleargd la tine cu credinld;

Bucurd-te cd a ta bucurie tn veci nu se sfdrSeSte;

Bucurd-te ceea ce eSti cu bun dar ddruitd, Marie'

Domnul este cu tine.

Icoana Maicii Domnului t'Prodromila"*

intre anii 1852 9i 1866, s-a intemeiat din nou SfintaMonastire Romdneascd Prodromu, in Sfrntul Munte A-thos, unde s-au fbcut multe cheltuieli, cu iniliativa primuluiStare!, a Prea Cuviogiei Sale Pdrintelui Nifon leroschimo-nahul, insofit de primii s5i ucenici, Nectarie Ieroschi-monahul gi ceilalli ostenitori, vrednici de toatd pomenireagi lauda, gi cu ajutorul cheltuielilor principalilor fondatori,Mdria Sa Grigorie Ghica Voievod, Domnitorul Moldovei,gi al Mdriei Sale Alexandru Ghic4 Caimacamul Munte-niei, qi al Mitropolililor Sofronie al Moldovei 9i Nifon alMunteniei, precum gi cu concursul intregii nafiuni romdne,dupd cum se vede ldmurit in istoricul acestei Sfinte Mo-nastiri, intitulat Istoria Sfintei Monastiri Romdne Prodro-mu din Sfantul Munte Athos.

in cursul zidirii acestui Sfinte Chinovii, PdrinteleStaref Nifon, plin de rAvnd duhovniceascd gi dragoste c5-tre Maica Domnului, intotdeauna se g6ndea in ce chip arputea dobdndi o sfbntd icoand a Maicii Domnului ficd-toare de minuni, care sd fie spre m6ngdiere confrdlimii gi

' in edilia originald: Luna lulie, ,,, ,2 zile' t.torisire pentru minunata

zugrdvire a Sfintei Fdcdtoare de minuni ne a Prea Sfintei, PreaCuratei, binecuvdntatei, sldvitei Stdpanei noastre, de Dumnezeu Nds-cdtoarei Si pururea Fecioarei Maria, care s-a sdvdrqit cu dumneze-iascd minune, pronumitd ,,Prodromi\a". Se afld in Sfdnta MonqstireRomdneascd Prodromul din Sfdntul Munte Athos.Prodromita (detaliu)

49

a vizitatorilor, gi totodatd protectoare gi de grijd purtd-toare acestei sfinte noi monastiri, precum se afl[ gi lacelelalte sfinte mari locaquri din Sfdntul Munte.

$i frindcd alt mijloc nu era, ca sd poatd din alt6 par-te a-gi satisface dorinla, a alergat cu fierbinli lacrimi citreinsSgi Maica Domnului gi prea iubitul ei Fiu, dulcele IisusHristos, adevdratul Dumnezeul nostru, cerdnd mila gi aju-torul Sdu, ca zugrdvind o icoand noud a Maicii Domnului,sd o prosldveascd cu faceri'de minuni.

Aga arzdnd cu inima, nelinigtit zi gi noapte, impinsfiind de o putere nevdztrtd,, igi fbcea feluri de idei, cum arputea pune in lucrare o a$a sffintd hot5r6re. in cele dinurmd, vorbind cu mai mulfi zugravi [pictori de icoane]din cei de la Sfhntul Munte, le propuse sd zugrlveasc6 pesc0ndurd de chiparos icoana Maicii Domnului cu Prunculin brafe pe stdnga, pundndu-le gi oarecare condilii, sd lepdzeascdin timpul c0t vor lucra la zugrdvirea icoanei; darfiindcd nu prea erau nici megteri buni, deoarece in timpu-rile acelea nu se gdseau zugravi iscusili in Sfhntul Munte,gi pdr6ndu-li-se cd nu o sd poatd pdzi condiliile propuse,

nu se invoi cu nici unul, gi astfel rdmase iar in nelinigte.in anul 1863, pentru neapdratele necesitSli ale Sfin-

tei Monastiri, mergdnd in Romdnia Pdrintele Nifon, inso-

1it de Pdrintele Nectarie Ieroschimonahul, tovardgul sdu gi

impreunS-ostenitor la noua fundafie, qi ajung6nd in Iagi,

unde a stat mai mult timp, nu incetd cercetdnd vreun bun

zrrgrav, care ar fi primit sd zugrdveascd icoana Maicii

Domnului, in condiliile ce-qi inchipuise a-l obliga sd lepdzeascd. in timpul zugrdvirii.

In sfbrgit, din Pronia lui Dumnezeu, Care hotdr6se casfdntul nou locaq romAnesc sd fie inzestrat cu un nepreluitodor sfdnt, cu aceastd sfAntS, preastrdlucitd qi neasemd-natd icoand a Maicii Domnului, fbcdtoare de minuni, pli-nd de dar gi de toatd frumusefea, Protectoarea qi de grijapurtdtoarea noastrd, iconomisi a afla de un b[tran gi bunzsglav romdn, anume Iordache Nicolau, proprietar in ora-qul Iagi, cu care intrd in vorbd pentru zugrdvirea icoaneiMaicii Domnului, ardtdndu-i gi condiliile urmdtoare: sdzugrdveascd Icoana Maicii Domnului, cu Domnul IisusHristos prunc in brafe pe stdnga, cdt va putea mai bine qimai frumos, in mdrime de I m gi 10 cm, pe scdndurd delemn de tei; gi in tot timpul c6t va lucr4 sd facd rugdciunecdtre Maica Domnului, citind Acatistul sau Paraclisul intoate zilele, gi sd nu mdndnce, nici sd bea mai inainte de lu-cru, iar dupd mAncare sd nu mai lucreze, gi sd se pdzeascdin curdlenie trupeascd pdna la terminare, sd fie mdrturisit laduhovnic Ai sd nu aibd ceartd gi urdciune cu nimeni.

Evlaviosul ^rgrav primi cu bucurie zisele condilii,dar se umilea, zicdnd cd-i tremurd mdinile de bdtrAnele gicd nu mai poate ntgrdvi aga bine gi curat ca altddatL;Pdrinfii il incurajau insd sd aibd credinta $i sd se sileascd,ci-i va ajuta Maica Domnului. $i aga, bunul gi cucerniculbdtrdn zugrav a inceput cu multd evlavie a lucra frumos gicu bund sporire, astfel cd in c6tva timp a terminat vegmin-tele qi celelalte pdrli ale icoanei, ldsdnd ca Sfintele Fe{e sIle facd pe urmd, dupd cum este sistemul artei zugrdvirii.Dupd ce a terminat de zugrivit, cum s-a priceput mai bi-ne, veqmintele gi cdmpul, a inceput a lucra la Sfintele Fefe,

5 l

a Maicii Domnului gi a lui Dumnezeu Pruncul, DomnulIisus Hristos, silindu-se cu toatd punerea ca sd le facd pecdt va putea mai bine; insd in ziua aceea, dupd multd oste-neal6, il apucd seara frrd vreun rezultat, qi astfel ldsd lu-crul cam mdhnit.

A doua zi, plin de zel, se apucd de dimineafd a lucracu toatS silinfa, cd doar ar putea reugi sd indrepte SfinteleFele gi sd le termine; cdci ardea cu sufletul de dragosteaduhovniceascd pe care avea si vadd Sfdnta Icoand fEcutda$a precum doreau gi Pbrinfii. Cu toatd punerea lui gi cutot zelul ce avea, lucrul iegea din contra; cd nu numai cdn-a putut si le indrepte, ci gi mai rdu le-a schimonosit,incAt au rdmas cu totul fErd de chip, strdmbe gi ur6te,iegite din cuviincioasele mdsuri, avdnd o infEfigare intrutotul nepldcutd.

YFtzdnd bietul zrrgrav cE dupd atdta osteneald, tre-cAndu-i mai toatd ziua, nu putu face nimic, se mdhni dinaddncul inimii qi, nepricepdndu-se ce sd mai facd, incetdde a mai lucra, vdit6ndu-se in sine gi zicAnd: ,,Pdcat deosteneala mea gi de postul pe care l-am suferit atdtea zlle,in zadar lucrdnd fbrd nici un folos duhovnicesc la aceastdicoan5! Dumnezeu sd md ierte, nu gtiu, poate nu este vo-inla Maicii Domnului sd fac eu icoana aceasta, pe care cuatAta evlavie o cere Pdrintele Nifon; nu qtiu ce sd zic! Cdeu cu rugdciuni qi post, cu toatd punerea gi dragostea, deatdta timp md muncesc gi nu pot face nimic! De atdta vre-me md ostenesc sd indrept Sfintele Fefe, gi parc6 mi-amieqit din minte, cdci mai rdu le-am mdzgillit; ori cd mi-amuitat meqtequgul..."

Pe de alti, parte, Pdrintele Nifon, arzind cu dorul sdvadd Sf6nta Icoand terminatd, se duse inziua aceea, impre-und cu Pdrintele Nectarie, sd vadd cum lucreazd zugravulla icoan6, dacd o face bine qi frumoasd, qi gdsi pe zugtavm0hnit, cd nu putea isprdvi nimic; gi vdz6nd icoana, rdma-serd intristafi gi in mirare, socotind in sine, ca nigte oameni,cd nu este voia lui Dumnezeu gi a Maicii Domnului caSfend nou Locaq RomAnesc Prodromu sd se intdreascdprin aceastA Sfanti lcoand qi sd aibd un dar gi mdngdiereduhovniceascd gi ocrotire pentru cei ce cu frica luiDumnezeu gi cu dragoste se vor nevoi intr-insul, precum gi

ajutor gi rdspldtire binefrcdtorilor qi miluitorilor SfinteiMonastiri. insl nu fu dupd mica lor pdrere, ci MaicaDomnului pregdtea un mai mare dar gi mdngdiere decdtsocoteau ei; cdci cerea cu umilinfd mila lui Dumnezeu.

Apoi le povesti $i bAtrenul zugrav ce a suferit gi cdt6ostenealS gi-a dat, ca sd poatd face o lucrare bund qi pld-cut6, gi cum n-a putut reugi intru nimic. Parinfii il maiincurajar6 insd cu cuvinte duhormicegti, ca sd nu-gi piarddevlavia, ci sd mai incerce o datd a indrepta gi sdvdrgi Sfin-tele Fefe; gi de nu va putea face nimic, sd o lase a$a pre-cum va iegi, cd noi, zice, i1i vom pldti osteneala gi o vomlua; mai roagS-te qi dumneata cu fierbinteald., ca s6-[i ajuteMaica Domnului sd isprdvegti bine gi frumos.

Se intAmplase sd vind acolo gi Pdrintele Grigorie Ie-romonahul, ucenicul Prea Sfinfitului Arhiereu Nil Pentapo-leos din Sftntul Munte, gi vdzdnd icoana in aqa stare, zise:

,,Pdcat de osteneala gi cheltuiala ce facefi cu aceastd icoa-n6. Ce, voili sI o ducefi la Sfrntul Munte? Dar nu gdsifi

52 53

acolo zugravi mai buni, sd face{i o icoand frumoasd, cumse cuvine gi dupa cum dorili?!".

Parinlii ii rdspunserd cd nu pot ldsa pe zugrav in pa-gubf,, ci cd, platindu-i acestuia ce se infeleseserd, o vorddrui la vreo bisericd sdracd din Iagi.

Dupd aceea, Parinlii au plecat la Metoc, iar zugra-vul a acoperit icoana cu o p6nzd curatd gi, incuind cu che-ia uga camerei unde lucra, s-a retras foarte scdrbit, ne-mdncdnd nimic in ziua aceea, ci tot inchindndu-se sd-i lu-mineze Dumnezeu mintea gi rugAndu-se sd-i ajute a ter-mina frumos Fefele Sfintei Icoane.

A doua zi, sculdndu-se mai de dimineald $i luandcheia, a deschis uga camerei unde lucra Sfrnta Icoand gi ainceput a gdti cele trebuincioase pentru zugrdvit, avAndmultd dorinld gi rAvnd sd se apuce de lucru; gi, ftcdnd cd-teva metanii, se inchind gi se rugd Maicii Domnului s5-iajute ca sd nu pdtimeascd precurn ieri.

$i aga, mergAnd sd inceapd lucrul, a ridicat pdnza depe Sfhnta Icoan6; $i - o, minunile Maicii lui Dumnezeu! -

vdzu, inspdimdntat, cd Sfintele Fefe sunt cu desdvdrgire in-dreptate gi bine incuviinfate, pline de dumnezeiesc har giveselie, dupf, cum se vede gi pdna acum la aceastd SffintaIcoand a Prea Curatei Maici a lui Dumnezev, care nu altfel,ci in adevdr cu dumnezeiascd minune sunt sdvdrgite!

Aceastd preasldvitd minune vdzilnd-o bdtrdnul zu-grav gi ucenicii sdi, foarte se minturard gi prosldvird peMaica Domnului, cd Sfinfia sa singurd cu minune dumne-zeiascd qi-a proslivit Sfenta sa Icoand, in Prea Curata giSfEnta sa Fald 9i a Prea Iubitului sdu Fiu.

Aceastd minune, spre mai bund incredintare, a intd-rit-o [zugravul] prin act sigilat gi iscdlit cu propria sa md-n6, pe care l-a dat Pdrinlilor gi care se pdstreazl in arhivaMonastirii Prodromu din Sfdntul Munte, unde se afl[ gi

Sfhnta Icoand; iar cuprinsul lui este acesta:

,,Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orasul IaSi, am zu-grdvit aceastd Sfdntd lcoand q Maicii lui Dumnezeu, cu tn-sdsi mdna meo, la care a urmat o minune preasldvitd, inmodul urmdtor: dupd ce am isprdvit veSmintele, dupd meS-teSugul zugrdvirei mele, m-am apucat sd lucrez FeleleMaicii Domnului Si a Domnului nostru lisus Christos; du-pd ce am dat mdna tntdia Si a doua, de noapte apucdndu-md ca sd o zugrdvesc desdvdrSit, privind eu la chipuri, cutotul a eSit dimpotrivd, pentru care foarte mult m-am mdh-nit, socotind cd mi-am uitat meSteSugul; Si aSa, /iind seard,m-am culcat scdrbit, nemdncdnd nimic tn ziua aceea, so-cotind cd a doua zi, sculdndu-md, sd md apuc mai cudinadinsul.

Dupd ce m-am sculat a doua zi, mai tntdi am Jdcuttrei metanii Maicii lui Dumnezeu, rugdndu-md ca sd-milumineze mintea, sd pot isprdvi Sfdnta ei lcoand, Si cdndm-am dus sd md apuc de lucru - o, preasldvite minunileMaicii lui Dumnezeu! - s-au aflat chipurile drese desdvdr-

Sit precum se vede; Si eu vdzdnd aceastd minune, n-am maiadaos a-mi mai pune condeiul, /drd numai am dat lustrulcuviincios, deSi cu greSeald am Jdcut aceosto, ca sd daulustru la o asemenea minune. Aceasta este povestirea aces-tei Sfinte lcoane.

Iordache Nicolau, 1863, Iunie 29, IaSi"

5 5

l

l .

Minunea aceasta s-a intdmplat noaptea, spre 28 Iu-nie; iarb pomenirea minunatei zugrdvii a acestei SfinteIcoane s-a pus la 12 lulie, fiindcd la 13 avem Soborul Ar-hanghelului Gawiil, care, ca unul ce intotdeauna este sluji-tor de aproape al Maicii Domnului, credem cd tot prin el s-a sdvdrgit gi aceastd minune. Pe l6ngd aceast4 era cu greusd se pund doud praznice cu privegheri de toatd noapteaunul dupd altul, adicd la 28 gi 29 Iunie, c6nd se prdznuiescgi Sfinlii Apostoli Petru gi Pavel. $i s-a agezat sd se facdpranic mare, cu privegheri de toatd noapte4 care se nu-megte gi cel de-al doilea praznic al Monastirii RomdneProdromu, adicd al Sfintei Icoane a Maicii Domnului

,,Prodromi1a".Minunea aceasta, dupd cum am zis, vdzdnd-o z:ogt:a-

vul, s-a minunat gi, cu spaimd privind, nu se pricepea cums-a frcut aceasta. Asemenea qi ucenicii lui, vdzdnd, i-a cu-prins mirarea gi au inceput a chema prietenii gi vecinii deprin preajmd ca sd vadd, gi indatd s-a umplut casa zugravu-lui de lume mult6, care se minuna de prosldvirea SfinteiIcoane, gi toli se inchinau, apinzdnd lumAndri, indulcindu-se duhovnicegte de privirea Sfintelor Fe!e, aga de bine in-cuviinfate gi minunate, pline de har qi o frumusele nease-mdnat5, care deodata impune evlavie gi respect oricdruiprivitor.

Parinlii Nifon gi Nectarie cu ceilalli, fiind la MetoculMonastirii din oragul lagi, ingrijorali gi intristafi, neqtiindnimic de aceastd minune, ftrE de veste vdd cd vine trnuldin ucenicii zugravului foarte repede, zicdnd in gura mare:

,,Sd trimiteli curdnd sd ia Sfhnta Icoand, fiindcd in noaptea

aceasta singurd s-a zugrdvit, gi s-a adunat lume multd, incdtnu mai incape, privind la minunea Sfintei lcoane!". Deo-camdatd Parinfii nu credeau cele zise de vestitor, qi cu g6n-dul acesta au trimis pe Pdrintele Dositei Schimonahul, in-grijitorul Metocului, gi ajungAnd ei la casa zugrawlui, nuputeau intra sd vadd Sffinta Icoand de imbulzeala popo-rului; deci indatd, ludnd o trdsurd gi invelind Sfhnta Icoandcu o pdnzd curatd, au adus-o la Metoc, urmAnd qi poporul.Iar in Metoc venind, au inchis porfile curtii gi n-au mai ld-sat pe nimeni sd intre, pAnd se vor sfrtui ce este de ftcut.

Apoi grabnic au ftcut cunoscut Sfintei Mitropoliide aceastd minune; gi venind insugi Prea Sfinlitul Mitro-polit Calinic Miclescu, cu cdliva clerici, fiind aproape Me-tocul de Sfenta Mitropolie, auvdzut cu tofii Sfbnta Icoandgi, crezdnd, s-au inchinat cu toatd evlavi4 minunAndu-se gizicdnd: ,,Cu adevdrat mare dar ne-a dAruit Maica Dom-nului prin aceastd minunatd gi proslSviti Icoand a Sa!".Apoi fMitropolitul] a dat binecuv6ntare ca sd se sfinteascdapa; gi indatd a ndvdlit lume multi la Metoc, spre inchi-narea Sfintei Icoane, cerdnd a se citi acatiste qi a se faceaghesmuire, stropindu-se gi bdnd cu credin!6 gi evlavie.

$i indatd a inceput darul Maicii lui Dumnezeu a lu-cra prin Sfhnta Icoand gi a face minuni pe care, din celemulte, puline le vom spune aici, cdte s-au putut line mintecu de-amdnuntul, spre slava lui Dumnezeu gi a Prea Cu-ratei Maicii Sale, qi pentru ca s5 nu m6niem pe Dumnezeu,t6c6nd adevdrul; cd pe unele le-au vdzut cu ochii lor Pd-rinlii Nifon gi Nectarie, impreund cu alli frali ai nogtri, cAttimp au stat cu Sffinta lcoand in {ara iar altele s-au vdzut

J I

de tofi P[rinfii, cdnd s-a dus Sfhnta Icoand la Monastire,in Sfdntul Munte, gi s-a pus in biserica mare.

Un om avea albeafd pe amAndoi ochii, incdt se ve-deau luminile ochilor lui ca laptele de albe; gi aducdndu-l,s-a inchinat la Sfdnta lcoan6; gi stropindu-l gi spdldndu-iochii cu agheasmd, i-au dat de a gi bdut, ludnd gi acasd casd bea gi sd se mai spele, spun6ndu-i sd aibd credinld laMaica Domnului; gi aga fbc6nd, peste trei zlle a venit casd mulfumeascd Maicii lui Dumnezeu, ardtdndu-gi ochiicd s-au curdlit qi vedeau luminat.

Un alt om avea leprd peste tot trupul, incdt era nu-mai bube; gi inchindndu-se cu credinfS, bdnd gi stropindu-se cu agheasmd, a cdnfi lepra de pe trupul sdu ca nigtesolzi gi s-a curdfit.

Un boier a venit gi a spus cd fiul s6u, acum de treizile, numai pentru cE suflE se mai cunoagte cum cd esteviu, gi zace in pat cu totul mort. Deci rug6ndu-se MaiciiDomnului la Sfinta Icoan6, cu credinfd, cu lacrimi gi cuevlavie, a luat agheasmd gi, stropind copilul, ddndu-i gi ingurd pufind ca sd bea, indat[ s-a degteptat qi s-a sculat cutotul sdndtos. Apoi, de bucurie, l-a adus tatdl sdu de s-ainchinat la Sfdnta Icoand qi a mullumit Maicii lui Dumne-zeu cu lacrimi qi cu daruri.

Acestea gi altele multe: bolnavi de friguri, surzi, cudureri de cap qi de mdsele, de ochi, de vdtdmdturi, indrS-ci1i, care suferd de boala copiilor qi alte multe feluri deboli s-au tdmdduit prin aceasta Sfdntd Icoan6, pe care mi-nuni Pdrinfii de la Metoc nu le-au mai insemnat, fiindprea ocupafi qi obosili de imbulzeala popodui, care ce-

jIil

rea neincetat ale citi paraclise, acatiste gi agheasme, incdtnu puteau sd !in[ cont de cine cu ce se foloseqte, gi mai a-les cd erau ameninlali de ordgeni a le opri Icoana acolo,zicdnd cd lor li se cuvine, fiindcd in Iagi s-a fEcut minu-nea cu zugrdvirea Dumnezeiegtilor Fefe. Acestea infele-gdnd Pdrinlii Nifon gi Nectarie, gi vbzdnd cd se inmulleqtepoporul, venind neincetat, s-au temut sb nu se facd preamare zvon, sd se intereseze autoritdlile qi sd le opreascdSfAnta lcoand, astfel cd, ludnd-o cu grdbire, au plecat spreSfhntul Munte.

Plec6nd din Iagi, au venit cu Sfhnta Icoand in oragulHugi. Dar gi acolo, mare minune! Cum a simlit poporul?CSci seara tdrziu au sosit la Episcopie, qi a doua zi, cAnds-a luminat, tot oragul a prins de veste, ca gi cum le-ar fivestit cineva, gi indatd s-a umplut Episcopia de popor. in-sd Pdrinlii gi de aci indatd au plecat, temdndu-se ca nucumva s6-i urmdreascd de la Mitropolie, cd acum se ingti-infase gi Domnitorul Ioan Cuza gi zicea:,,Sd se opreascdSfdnta Icoan6, fiindcd s-a fbcut minunea in far6!".

De acolo au mers in oraqul Bdrlad, qi au dus SfAntaIcoand in casa Doamnei Ecaterina $ufu, care cu multddragoste gi cucernicie a primit-o. Aci, afldnd Protoiereul,a poftit pre Pdrinli sd aducd Sffinta Icoand in catedralaoraqului, ca sd se inchine lumea mai cu inlesnire. Mer-g6nd cu Sfhnta Icoand in bisericd, gi incepdnd a se inchinamulfimea din acel orag, iardgi a sdvArgit gi acolo multeminuni, dintre care vom spune pe una mai insemnatd.

Era in ora$ un invdfdtor gi infelept bine pregdtit ingtiinlele profane, care avea la gcoala lui pe fiii celor mai

insemnate persoane de acolo, gi spuneau despre d6nsulbdrlSdenii cd este foarte de treabd gi cinstit, insd nu areevlavie la cele sfinte, gi la bisericd nu merge, frrd numaila Sfintele Pagti. Acela, auzind de venirea Sfintei Icoane,a trimis tr[sura sa, rugAnd pe Pdrin]i sd facd osteneald sdmeargd cu Sfdnta Icoand la casa lui; dar Pdrin{ii nu auvoit, trimildndu-i r6spuns cd mai cuviincios este sd vie ella Sf6nta Icoan6. Astfel, a trimis trdsura in trei rdnduri, casd meargd pdrinfii cu Icoana la el; gi mai rugdndu-i pe P6-rinli gi alte persoane de vazd, s-au indemnat acegtia amerge cu Icoana la ddnsul, pentru folosul sufletului lui.Deci, cdnd au voit sd ia Pdrinlii Sf,dnta Icoand qi sd o pundin trdsur6, aga de grea s-a fbcut incdt abia patru oameni cumare greutate au dus-o pdn6 la trdsurS, iar cdnd au voit sdo pund in tr6surd, a trosnit aga de tare tocul in care eraSfrnta Icoan6 incdt toli s-au spdimdntat, gi caii de la trd-surl au tresdrit, iar tocul Icoanei s-a desfEcut din toate in-cheieturile lui. Atunci au cunoscut tofi cE nu voiegte Mai-ca lui Dumnezeu sd meargd acolo unde nu era evlavie gicredinfS, ci numai o iscodire gi deftimare; iard inapoi in-torcdnd-o, doi oameni au adus-o prea ugor.

Asemene4 o cucoan6 evlavioas6 greu bolnavl, fiindafard la mogie, auzind de Sffinta Icoan6 gi de minunile pecare le face, voia sd meargd in orag ca sd i se inchine gi sdceard sdndtate la Maica Domnului, dar se temea sd se suiein trdsurS, ca sd nu moard pe drum, pdnd in oraq. I s-aardtat Maica Domnului in chipul acestei Sfinte Icoane invis, poruncindu-i sd se scoale curdnd gi sd vie la Bdrlad,ca sd se inchine Maicii Domnului gi sd se binecuvdnteze

de la Sfbnta Icoand; gi cum s-a suit in trdsurd, indatd s-asimlit sdnltoasd, qi venind la Pdrinli, a mdrturisil, zicdnd'.

,,Cu adevdrat, pe aceastd Sfentd Icoand o am v6zut ast6-noapte in vis, care mi-a zis sd viu cdt mai degrabd la Bdr-lad, sd apuc inchinarea ei, qi acum iat6-m5 cAt sunt de sd-ndtoasS!". $i ea didu slavd Maicii Domnului.

De acolo au venit Pdrinfii cu Sffinta Icoand la Galaliqi au pus-o in Biserica Sfinlilor impdrafi. La aceastd bi-sericd, un zugrav lucra megtegugul sdu gi, vdzdnd el imbul-zeala poporului care se inchina gi admira Sf6nta Icoand, is-a pdrut ceva strdin gi a inceput a-i ocdri pe oameni, frcdn-du-i ingelafi gi progti, care nu cunosc nimic. ,,,A,u doard nucredefi voi basmelor cdlugdregti! Nu vd amlgifi, cd gregili;un bun pictor poate sE zugrdveascd o icoand mult mai fru-moasi ca aceasta" - gi altele mai multe zicea.

Acestea bArfind, insugi se uita cu obrdmicie la falaSfintei Icoane, ocdrdnd poporul in gura mare. $i iatd cd,deodat6, Maica lui Dumnezeu, prin schimbarea felei saleatdtl-a ingrozit, incdt s-a infricogat cu totul, gi apoi el sin-gur s-a ftcut propov6duitor poporului, zicdndu-le sE creaddcd intr-adevdr cE Sfenb Icoand cu minune dumnezeiascdeste zugrdvitd, cA face semne mai presus de fire gi este fr-cdtoare de minuni.

Dupd plecarea Sfintei Icoane din Iagi, in urmd a ur-mat o preasldvitd minune, de mare mirare in acel finut.

Un evreu cu solia gi copiii tinea un han la drum;acel eweu, ducdndu-se dupd negoful sdu, a l6sat in han pesofia sa cu copiii gi o slugd. S-a intdmplat insd gi a muriteweul acolo unde s-a dus, gi un alt prieten al lui, aseme-

fl

6 l

nea eweu, ingropdndu-I, a luat marfa gi banii rdmagi, adu-cdndu-le evreicei, sofiei mortului, spundndu-i de intdm-plarea morlii bdrbatului ei. Iard dupd ce s-a dus acel evreu

striin, vrdjmagul a pus in mintea slugii ca sd omoare pe

evreicd gi, ludndu-i averea, sd se ducd de acolo. Deci pAn-

dind o noapte cdnd evreica era singurd numai cu copiii, a

intrat la d6nsa pe cdnd dormea gi a inceput a o ameninfa cd

o va omori de nu-i va da banii pe care-i are; ea, vdzdnd pri-

mejdia, gi dupd toate rugdminfile nefolosind nimica, a scos

tot ce avea gi i-a dat, numai sd-gi scape viala. Ludnd slugaaceea banii gi lucrurile date, a intrat in altd grijd, socotindcd evreica are sd spund oricui va veni in han, gi va fr v5-dit. Deci, ca sd fie fbrd de gijd., a socotit in gdndul sdu si ospdnzure; qi, gdtind acela spAnzurdtoarea, eweica se rugacdtre ddnsul ca sd o lase cu viaf6; el insl igi cduta de planul

sdu. intre acestea gi-a adus aminte eweica de aceastd SfAn-ti Icoand qi de minunile ei, precum auzise de pe la tre-cdtori, fiindcd strdbdtuse aceastd veste pretutindeni, gi laacea nevoie a inceput cu lacrimi a se ruga ca o creqtind,zicdnd:,,Maica Domnului, dacd Chipul Tdu cu adevdrat s-a zlugrdvit cu dumnezeiascd minune, precum am auzit, gi tuegti adevdratd Ndscdtoare de Dumnezeu, izbdvegte-md deaceastd primejdie, gi atunci voi crede gi mI voi boteza cutoatd casa mea!". Acestea qi alte mai multe zicdndu-le fe-meia, cu mare pldngere, sluga s-a apropiat de ea, gata sd-ipund laful de gAt, dar, socotind el cd este prea sus gi nu ova putea ridica, l-a ldsat pulin mai jos gi apoi, suindu-sepe scaun, a pus laful in gdtul sdu, s5 vadi de este potrivit;qi, cu slobozirea lui Dumnezerr, a cdlcat strdmb pe scaun

62

gi indatd a sdrit [scaunul] de sub picioarele lui, rdmdndndsingur spAnzurat. VAzend evreica aceastd minune, a rdmasincremenitd de fricd gi, socotind minunea, a crezut cu toa-td casa ei qi s-a botezat dupd cum fbgdduise.

La plecarea Pdrinfilor Nifon gi Nectarie din Galalicu Sfdnta Icoand, aproape de pornire fiind, s-a fbcut chi-pul Sfintei Icoane ,,ca ghermesit", adicb valuri de-a cur-mezigul obrazului, ca asudatS; apoi, intrdnd intr-un vaporaustriac, ,,Loid", se mirau tofi cei de acolo de chipul celminunat al Maicii Domnului, nu numai pasagerii cregtiniortodocai, dar gi matrozii, cinstindu-l gi inchindndu-i-se.

Ajungend Pdrinfii cu Sffinta Icoand in Sfhntul Mun-te, la schela Monastirii romdnegti, au trimis veste sus, laMonastire, ca sd se pogoare preofii imbrdcafi in sfintelevegminte, cu cAntdri gi tdmdieri, spre intdmpinarea SfinteiIcoane; $i a$a, ducdnd-o cu mare pompE in sunetul clopo-telor, au aqezat-o in Sfhnta Bisericd Catedral6, unde sevede p6nd azi qi toli cdfi intr6 i se inchind cu multl evla-vie gi o s5rut6. Dupd aceasta, cu sfatul de obgte, s-a fdcutrdnduiald gi s-a intocmit slujb6, ca sd i se facd pomenireiri fiecare an cu multi pompd gi milostenii, la tofi cdli sevor aduna din toate pdrfile.

Se afla pe atunci in Monastire un monah topit deboald, cu numele Inochentie, care numai prin suflare secunogtea cd este viu, de tiei sdpt6m6ni nemdncat, qi numai putea vorbi nicidecum; cum a intrat Sfdnta Icoand inMonastire, ca dintr-un somn s-a trezit gi a cunoscut cd avenit Icoana Maicii Domnului, cu ca.re impreund darul giindurdrile sale. Deci a cerut ca sd-l duc6 in bisericd si.

inchindndu-se, acestea a grdit cdtre Sfdnta Icoand: ,,Maica

lui Dumnezeu, de-mi este de folos sd mai trdiesc, insdnbto-

gegte-m6, cdci cred cd po!i, iar de nu, fie voia ta; cum vo-

iegti, Stdpdna mea, gi cum cunoqti, aqa fr cu mine!". A-

cestea zicdndu-le, s-a intors la chilia sa, vesel 9i plin de

duhovniceascd bucurie; insd nu a spus nimic, ci indati a

cerut cdmagd curatd, ca sd se schimbe, apoi a cerut sd se

imbrace in toatd rAnduiala monahiceascd, cd era schimnic,

gi s5 se impdrtdqeascd Cu preacuratele Taine. Dupd aceea,

trec6nd ca un ceas de cdnd se inchinase la Sfhnta IcoanS,

qi-a dat duhul gi s-a dus si stea inaintea infricoqatului Ju-

decdtor, avAnd drept protectoare pe insaqi Mama^lui Hris-

tos Dumnezeu, spre a-i mijloci fericirea veqnicei Impdrdlii

Ceregti.Un alt monah din Monastire, anume Serghie, cre-

z0ndu-gi minlii sale gi bizuindu-se in sineqi, a ieqit din

Monastire, nespun6nd nimdnui, 9i a intrat intr-o peqteri

pustie, cu socoteal[ ca sd se apuce de o nevoinfd cdlugd-

reascd mai mare. Odatd, rugdndu-se el dup6 obicei, s-a

pogor6t deasupra capului sdu un luceafbr; 9i sta aqa in ve-

derea ochilor lui, insd el igi fdcea canonul sdu, incurajdn-

du-se; apoi acel luceafdr atdt de tare a trdsnit incdt mona-

hul, plin de spaimd, a cdzttt la pdmdnt ca un mort; 9i toc-

mai dupd trei zile s-a degteptat, insd surd cu desdvdrqire 9ide tot sl6bit; gi cum a putut, a venit la Monastire 9i a mdr-

turisit int6mplarea ispitei drdceqti, dar nu a\zea nicide-

cum, ci numai prin scrisoare se infelegea cu ceilalli. Vd-

zdndu-l pdrinlii gi fbc6ndu-li-se mild de el, l-au dus in bi-

sericS, la Sfdnta Icoand a Maicii Domnului, 9i inil{And cu

dinadinsul rugdciuni de umilinlS pentru el, l-a vindecatMaica lui Dumnezeu, red6ndu-i auzul ca gi dint6i.

-

Altddatd, [pe] un megter dintre cei ce lucrau in Mo-nastire, dupd neincercate judecafile lui Dumnezeu,l-a a-pucat un duh necurat, care foarte rdu il muncea; qi adu- .cdndu-l fralii dinaintea Sfintei Icoane, citindu-i Acatistulgi Paraclisul, grabnic s-a izbdvit omul de acea bdntuialddrdceasc6.

in Moldova s-au ftcut multe minuni de la MaicaDomnului prin aceastd Sfant[ Icoand, [pe] care, precumam zis mai sus, Pdrinfii nu s-au gAndit sd le insernneze cude-amdnuntul, fiind cupringi de mare bucurie gi indestu-lali cd au cdgtigat un asemenea nepreluit gi scump odorpentru Sfrnta Monastire din nou intemeiatd, care nu aveacu ce sd se prosldveascd; iar cele spuse sunt numai care s-auvdzut cu ochii de Pdrinlii nogtri gi le-au linut minte, iaraltele ni le-au spus cei care s-au folosit de la aceasti Sfhn-td Icoand.

Am dat scrierii aceste pufine, intru slava Maicii luiDumnezeu gi spre folosul celor care nu cunosc minuneangrdviri.i acestei Sfinte Icoane, implinind din parte datoriape cdt am putut. $i mdrturisim gi credem cu toati inima cdMaica lui Dumnezeu, pentru bundtatea sa, spre folosul ce-lor ce cred gi o cinstesc cu credinfd gi cu dragoste, purureaa sdvdrgit gi sdv6rgegte minuni, p6ni la sfrrgitul veacului.

intr-un an, la l0 Iulie, cdlugdrii Monastirii rdnduilia pescui pentru a intdmpina pe musafirii ce vin in ziua de12 lulie, la serbarea Sfintei Icoane a Maicii Domnului, s-au pogor6t la mare, unde au schela (arsanaua), ca sd pund

30 oca de peqte! $i vdzdnd aceasta, s-au bucurat 9i au

slSvit pe Maica Domnului, cer6ndu-9i iertare de indoiala

qi incercarea lor.Mdrimea acestei Sfinte lcoane este de I m 9i l0 cm

in lunginF, iar lSlimea dupS proporfie' Nu este fbcut6 du-

pd asemdnarea vreuneia dintre icoanele ftcdtoare de mi-nuni, ci dupd un nou model al zugravului, precum l-a in-spirat Dumnezeu. Fala Maicii Domnului gi [cea] a Dom-nului sunt in culoarea grdului, nasul, gura gi blrbia suntfoarte potrivite la mdsuri, iar ochii atdta dar au, ca [gi]cum ar sorbi inima privitorilor; cu toate acestea, cdutdturaeste cu stdpdnire. Privind cu in{elepciune gi cu luare-aminte la aceastl Sfhnta lcoan6, se va vedea caracter im-pirdtesc de mare neam, amestecat cu stdpdnire gi cubldndefe, de unde se aratd cd este inchipuita prea dupdasemdnare Maica lui Dumnezeu. gi plind de dar dumne-zeiesc, la care nimeni nu poate privi fbrd sd simtd in ini-ma sa dulceafd duhovniceascd, bucurie gi umilintd, fdrdnumai de nu va fi vreun om prea impietrit la inimd giintunecat la minte, ca sd nu simtd nimica dintru acestea;cd numai din privirea ei se incredinfeazd, frecare cum cdnu este sdvdrgitd de mAnd omeneascd, precum m[rturisescgi strdinii care vin de o vdd. $i nu std numai intr-un chipSfhnta ei Fa!d, ci uneori se cam smolegte, iar alteori secam ingdlbenegte, lumindnd; iar la sdrbdtorile cele impa-r[tegti, cdnd se face priveghere de toatd noaptea, gi maiales la serbarea Sfintei lcoane, atAt este de veseld gistrdlucit6 incAt privitorilor nu li se pare cd vdd chip, ci ca

[qi] cum ar privi pe insdgi adevdrata Maica lui Dumnezeu.Este aqezatd in strani mare, bine gi impodobit lucra-

td, pusd ldng6 sfegnicul impdrdtesc din partea stAngd, binegi frumos gdtitd, cu salbd de galbeni mari gi alte monede,cruci gi ace de aur cu diamante gi mdrgdritare, gi alte multefeluri de podoabe, date de evlaviogi gi de bunii cregtini,

67

care a$teaptd de la Maica Domnului mare dar 9i platd, atdt

in lumea aceast4 cdt gi in cea viitoare. Std maiestuos 9i

veseld privirilor tuturor, atrdgindu-i cu nesa{, precum odi-

nioard a vdnfi-o Sfantul Dionisie Areopagitul in Sfhntul

Sion; asemenea gi aci, in Sfhntul Munte, avdzttt-o, deqtept

Itreaz] fiind, in dumnezeiascd vedenie, cuviosul Marcu,

ucenicul Sfantului Grigorie Sinaitul, gezdnd pe scaun ca o

impdrdteasd, inconjuratd de ingeri gi de arhangheli qi de

tofi cuviogii Sfdnttilui Munte, sldvind-o qi inchindndu-i-

se, care avea palate de aur inalte, cdtre partea ce se zice

Vigla, in care loc acum, cu ajutorul sdu, s-a ftcut Sfdnta

Monastire Romineascd din temelie, intru slava Fiului

Sdu, pentru mAntuirea monahilor romdni 9i a tuturor cre-

dinciogilor ortodocgi cregtini ce viefuiesc intr-insa cu frica

lui Dumnezeu gi dragoste cregtineascS.

BinecuvAntafi cregtini, fii ai Sfintei Biserici a Rds6-

ritului, de voili a vd incredinfa despre neisprdvitele de md-

nd omeneascd chipuri ale Maicii Domnului nostru Iisus

Hristos, v5 vefi incredinfa din insegi adeveririle 9i vredni-

cele de credinld dovezi deslugite 9i intdrite de cele mai in-

sernnate gi de bun neam persoane ale locului. Nu este cu

putinfd de a mdrgini pe Cel nemdrginit 9i a cuprinde pe

Cel ce toate le cuprinde; noi numai aceasta putem cu-

noaqte gi infelege, cd dreapta Domnului nu inceteazd de a

revdrsa darurile Sale cele dumnezeieqti qi prefioase asupra

noastrS, a romdnilor, spre adeverirea gi intlrirea credinfei.

SE vind infeleplii lumii, care cu agerimea cea ascutitd a

minlii lor au descoperit addncurile firii. Sd vind teologii

68

Bisericii, care, cu povlfuirea Duhului Sfhnt, urmdresc a-ddncimile dumnezeiegtilor Scripturi. Venifi tofi impotrivagrditorilor de rdu qi vedefi c6, pe c6te sunt razele soarelui,pe atOtea sunt gi nenumdratele dovezi ce adeveresc cumcd aceastd Sfentd qi de minuni frcdtoare Icoand este cuadevdrat neisprdvitd de mdnd omeneascd; qi oricum ar fiftcut Dumnezeu aceastd minune, sau ori in ce scop, nueste omului slobod a ispiti, ca nu cumva sd se mdnie pe elDomnul gi s[ piard din calea cea dreaptd. De este intruacest chip, sau intr-un alt chip minunea aceasta, este a luiDumnezeu faptd.

,,Dreapta Domnului a frcut putere."Nu vd minunafi, iubili ascult5tori, cd dovezile, pe c6t

incape mintea omului, se infrfiqeazd celor ce voili a lua omici deslugire; iar dacd cineva va fi mai mult iscoditor,acela sd ia aminte ce se zice prin gura proorocului: ,,A Meaeste izbAnd4 zice Domnul". Credefi gi nu ispitifi, cd Dum-nezeu e Cel ce a frcut de a infrunzit toiagul lui Aaron; Celce a ftcut de a izvordt apa rdcoroasd din piatra seacd inpustie, gi a fbcut de s-au aflat scrise ftrd mdnl de om ta-blele Legii; tot Acela a isprdvit gi chipul prea Curatei Mai-cii Lui gi al Sdu. Chiar insugi preaiscusitul ntgrav nu seputea dumiri, cd ar fi avut oarecare prevestire, cd aceastisfinlitd Icoand are a se sdvdrgi nevdzut de dumnezeiascdputere, iar nu de stricdcioasele mdini ale omului muritor.$i dacd prin umbrele Apostolilor se ftceau multe minuni inpopotre, mai presus de firea omeneasc5, cu at6t mai mult secuvine a crede ci Icoanele Prea Curatei Fecioare. Maica luiDumnezeu, fac Ai mai presus de fire minunate minuni. C6

de multe ori mir indestulat izvordqte din ele, iar uneori la-

crimi curg din ochii lor, 9i de multe ori pe mfi cdlStoresc,

dupd cum gi Sffintul Munte Athos are nu puline Sfinte

Icoane de astfel de minuni fbcdtoare, nu numai a Prea Cu-

ratei Maici a lui Dumnezeu, ci qi ale pldculilor lui Dumne-

zeu Sfin{i, ce stau ca nigte turnuri gi slSvite monumente'

spre apdrarea acestui de Dumnezeu pdzit loc' $i cine poa-

te spune nenumdratele minuni ale sfintelor Icoane in toa-

tb lumea, nu numai 'la creqtini, ci 9i chiar la pdgdni?

Acestea n-au incetat a da sd infeleagd cd Biserica Rds6-

ritului invald drept cuvAntul adevdrului. $i precum nenu-

maratele minuni ale Sfintelor Icoane sunt scrise, aqijderea

inmiite sunt cele care n-au fost insemnate de condeiul ome-

nesc. cd precum soarele nu poate impra$tia razele sale in tot

locul, de asemenea nici omul nu poate aqa lesne a afla de-

spre toate minunile fbcute de Dumnezeu pe pdm6nt' Numai

cei ce cunosc ai se indelenricesc cu citirea 9i cercetarea Sfin-

tei gi Dumnezeiegtii Scripturi le pot afla din parte'

Citim c6-n zilele dreptsldvitorilor impdrali greci [bi-

zantrnlf Leon [Vl] inleleptul 9i Alexandru' fratele lui, fiii

impdratului Machedon [Vasile Macedoneanul], era o ase-

menea Sfanta lcoana la una dintre monastirile constanti-

nopolului.in vremea domniei Iaroslavului, in zilele lui Petru

Movil6, Mitropolitul Kievului [sec. XMI], s-a aflat o ase-

menea Sfhnti Icoand la Volga, iar pdnd astdzi se vede la

Tolga, in vechea catedrald.Vedem, in Lavra Pecerska, cd gapte icoane cu ase-

menea dar gi nevdzutd mdnd s-au zugrlvit, pe care vdzdn-

du-le egumenul cE pentru rugdciunile Sfdntului Alipie(zugravul din a lor monastire) s-au fEcut, a dat lauda luiDumnezeu, inchindndu-se tofi acelor Sfinte lcoane nefr-cute de mdn6, a Domnului gi a Prea Curatei Maicii Lui, giale Sfinfilor din vechime; iar dintre aceste gapte SfinteIcoane, pe aceea a Prea Curatei Maici a lui Dumnezeu aluat-o Voievodul Vladimir gi o a trimis la Rostov, gi stdacolo pdnd astdzi.

La acelagi Sffint Alipie vedem cd a venit ingerulDomnului, intru a sa casi, gi a zugrdvit icoana AdormiriiMaicii lui Dumnezeu; gi intrebdnd ingerul pe Sfrntul Ali-pie de mai lipsegte ceva icoanei, el i-a r6spuns cd este de-sdvdrgitd, ca una ce s-a fbcut cu minune dumnezeiascd.

De asemenea, gi cuv6ntdtorul de Dumnezeu loan azugrdvit o icoand a sa, invdfdnd pe un copil, anume Gusar,care zugrdvea in palatul implrltesc din Constantinopol, gis-a mirat imp5ratul gi tofi ai sdi de megtegugul cel iscusit.

in Lida, satul ce este ca la 18 mile de Ierusalim. aufbcut o bisericd Apostolii lui Hristos Petru gi Ioan; acolos-a aflat o icoand a Prea Curatei Fecioare findnd in brafepe'Iisus, fbcutd din darul Sfrntului Duh, in viatd fiind PreaSfhnta Stdpdnd, gi pe care vdzind-o aceasta, a binecuvdn-tat-o, ca sd fie darul Fiului sdu cu acea Sffintd Icoand, ca-re, pdnd in zilele lui Iulian Paravatul [Apostatul? - sec.IV], a frcut nenumdrate minuni.

Iardgi la Lida, in biserica fbcutd de Eneia gi de ceigaptezeci de apostoli, care s-a ridicat in numele NSscitoa-rei de Dumnezeu, incd in viafd fiind Stdp6na, gi pe care,din pizmd, evreii voiau sd o risipeascd, iar impreund cu ei

7 l

gi inchindtorii de idoli. Dar, dupi porunca stdpdnitorului

cetdfii aceleia, s-a pecetluit uga bisericii; 9i dupd trei zile

deschizdnd-o, au aflat zttgrdvita - dar nefdcuti de mdnd -

icoana Maicii lui Dumnezeu, de trei co{i inaltS, haina a-

vdnd-o albastr6, iar deasupra acelei haine, alta de porfird;

fiind scrise deasupra ei aceste vorbe: ,,Maria, Maica Im-

pdratului Hristos din Nazaret"' $i nenumdrate minuni s-

au sdvArgit de aceast[ Sfdntd Icoan6'

in zilele imparatului Tiberie gi ale Patriarhului Ser-

glrie [sec. VII], s-a zugrdvit nevdzut pe pfu:zd chipul lui

iisus Hristos, in casa unei vdduve, Maria din Meletin'

undeginenumdrateminunis-aufbcutdelaaceastiSfantaIcoan6.

in zilele viequirii Sale pe pdmdnt, impdratul impdra-

lilor, Domnul nostru Iisus Hristos, rug6ndu-Se in Muntele

Mdslinilor, a asudat cinstitd Fala Lui; 9i ludnd o basma de

la unul dintre ucenicii SAi pi qtergdndu-Se, indatd nevdzut

s-a intipdrit cinstitd Fala Lui pe acea basma; 9i cine poate

spune cu amdnuntul minunile cdte le-a sdvdrqit acel chip

dumnezeiesc?

$i ca sd nu vd ingreunez, nu am adus mdrturii cu

de-am6nuntul; dar vdzdnd cd" fald de cele pomenite mai

sus, mulli stau nedumerindu-se 9i zic c[ nu s-a mai auzit

de icoane nezugrdvite de mdini omeneqti' de aceea am

fost silit s6 mai aduc o mic6 incredinfare; iar voind cineva

mai mult a cerceta, gata sunt mii de dovezi despre Sfin-

tele Icoane, 9i lesne a le aduce inainte' insd noud ni se

cuvine a zice, cu Sfdnta lui Hristos Biserica: "MutE sd fie

gurapagini lor,carenuSeinchinScinsti tei lcoaneiTale,

72 73

celei zugrdvite gi s6vdrgite cu darul Duhului Sftnt, datPrea Curatei Fecioare, Maicii lui Dumnezeu!".

Sd se minuneze tot auzul omenirii, gi glasuri de bu-curie gi de mulldmire cu dorire sd se inalfe preadulceluinostru Ziditor, Care ne-a ddruit astfel de mijlocitori gi veq-nice monumente pe pdmdnt. Pentru aceea gi noi toli im-preund, popoare, seminfii gi limbi, lauda impdrdtesei Ce-rului s6-i aducem, in ziua aceasta preavestitd a prazniculuinostru; cd astdzi puterile cele nevdzute ale cerurilor dincer au cdutat gi cu noi nevdzut prdznuiesc. Astdzi s-a im-plinit proorocia lui David, care zice:,,Sd se veseleascd ce-rurile gi pdmdnful sd se bucure", cdiatd, pe amdndoui le-a primit cea cu dar ddruit6, gi spre cdntarea acestei SfinteIcoane poftesc astdzi ochii evlaviosului vostru cuget, o,preaiubitoare de serbare adunare.

Agadar, indrdznesc a vd ruga, in numele Celui peCare-L vedem pe aceasti SfentA Icoan6, findndu-Se dePrea Curata Sa Maicd in sfintele ei brafe, ca sd rdspunddoricui se bizuiegte a zice ceva impotriva dumnezeiegtilorminuni!... Dumnezeu, pentru indurdrile milei Sale, ne-addruit luminare noud, celor ce eram intru intunericul pu!i-nei credinfe, sau, mai bine-zis, ne-a ddruit mdntuire noud,celor pdcdtogi, chiar dinaintea ochilor nogtri.

Venili dar gi vd apropiali, iubifilor binecredinciogi,gi mai ales voi, care suntefi de fafd in aceast6 Sfhntd Bise-ricd; gi vd rog, luafi bine seama la aceastd Smntd Icoand qivedeti c6t este de plind de daruri! $i toli vefi zice cd estechip de Dumnezeu lucrat, al frumuselii cerului, gi aleasdsdvdrgire a atotfiitoarei m6ini a lui Dumnezeu. Au nu se

pare cA ceml a inchis in fafa ei tot seninul 9i toat6 frumu-

setea stelelor? $i cine poate tdlcui insuqirile acestei Sfinte

Fete, c6nd a vdzut pe al ei binevestitor Arhanghel hotd-

rdnd-o a fi plina de daruri? $i ce nu are acest fecioresc

chip, care sd nu fie plin de curdfenie, de respect 9i sfin-

fenie?Se pare cd in aceasta Sfintd gi de minuni frcdtoare

Icoan6, a fbcut Pronia cea dumnezeiascd o minunatd adu-

nare a tuturor harurilor gi o insuflefita alcdtuire a tuturor

frumusefilor ceregti 9i pdmAntegti.

Fiindc6, dupd cum mdrturisesc Sfinfii Pdrinfi 9iwednicii de credinfd istoriografi, Epifanie qi Nichifor,

despre chipul cel trupesc al Prea Curatei Fecioare Maria'

Maica lui Dumnezeu, eraPrea Sfhntd incd de cdnd viefuia

pe pdmdnt, intru acest fel: era vederea fefei ei ca vederea

grduntelui de grdu, pdrul galben, ochii ascutiti la vedere,

intru care luminile erau asemenea rodului de mdslin;

sprdncenele ei erau plecate gi ales de negre, nasul potrivit,

buzele ca floarea trandafirului, fala nu rotundd, nici scur-

t5, ci pulin alungitd, m6inile 9i degetele lungi, hainele pe

care le purta erau simple 9i pulin mai lungi decdt mdsura

corpului, cu trupul gingag, avAnd pirul bine 9i cu multd

cuviin!5legat.Asemenea gi preadulcele ei Fiu, Domnul Iisus, avea

unele asemdndri cu trAsdturile celei ce L-a nSscut.

Acum, preaiubili ascultdtori ai Maicii lui Dumne-

zeu, vedeti implinirea trdsdturilor chipului ei in Sfdntd

Icoana sa. Duhul Sfbnt a incununat-o pe Prea Curata Fe-

cioard cu multimea darurilor, precum Solomon o veste$te

A A

75

in cdntarea cdntdrilor, numind-o Mireasd gi aga zicdn-du-i*: ,,Iatd, frumoasd egti, iubita mea. p6rul tdu ca tur_mele caprelor care s-au suit din Galaad. Capul tdu precumcarmilul; cosilele capurui tf,u ca mohordtul impdrdiesc le-gat in cdldtorii [7, 5; in versiunea Anania: ..seme! precumCarmelul fi-este capul; cosilele, pe el, ca o porfirdpdzindin ea un rege-nldnfuit"l; ochii tdi ca nigte batli ale rduluiEsevon; buzele tale ca o funie rogie. Miere gi lapte am vd_zut sub limba ta- Dinlii tdi ca nigte turme din cere tunse,gdtlejul tdu ca nigte vin bun, obrazul tau ca al unei turtu-rele frumoase, grumajii tai gi umerii tdi ca nigte gherda_nuri, sdnul tdu mult mai frumos dec6t gr6ul gi vinul, cadoi iezi de cdprioard gemeni, care pasc in crini; pdnteceletdu stog de grdu ingrddit cu crini,,.

Acestea toate sunt semne ale dumnezeiegtilor ddru_iri gi cunogtinle date de cdtre Duhul SfAnt Fecioarei Ma_ria. $i Acelagi Sfhnt Duh a incununat cu o mullime de da_ruri gi Sfdnta Icoand a prea curatei Maici a rui Dumne-zeu. $i vd rog, cregtinilor dreptsldvitori, credefi numai ce_ea ce vedeli gi vd veli mdntui, cd greu este a lovi cu picio_rul'impotriva boldurilor! $i cu bucurie privind, sd ne in_chindm Sfintei Icoane a Maicii lui Dumnezeu gi a Fiuluiei, celei cu dumnezeiascd minune sdvdrgite, care are felelevesele ca nigte labirinturi intru care rdtdcegte toatd cugeta_rea omeneascd, de care gi Duhul Sfhnt se minuneazd, vd_zdnd mdririle Fecioarei, gi zice: ,,Tu, iubita mea, frumoa_" Cele ce urmeazdnu reprezintd un citat continuu, ci un colaj de ver_s.eJe, intr-o traducere greoaie. pentru locul cel mai obscur, im iden_tificat gi redat textul in versiunea Anania, pundndu-l intre parantezedrepte (7, 5). (Nota ed.)

sa mea, porumbila mea, care eqti intru acoperdmdntul pie-

trei, aratd-mi fafa ta gi md fb s5 aud glasul tdu; cd dulce

cea iubitoare de oameni!

Mare dar gi de multd insemndtate qi ad6ncd cugetare

ceste de aici, iar in cele viitoare rdspl[tirea faptelor celor

bune, cu vegnica fericire intru impdrdlia Cerwilor'

: . = _

Pentru multa dragoste gi datornicul respect pe carese cuvine a le avea gi a le da Prea Sfrntei Niscdtoare deDumnezeu, mijlocirea gi nddejdea mdntuirii noastre, gi casd nu rdmdnd in uitare gi in nebdgare de seamd aceastdSmntd Icoand cu minune zugrdvitd, gi fEcdtoare de minuni,a Maicii Domnului, Prea Cuviogia Sa, Pdrintele Nifon,superiorul [stareful], in infelegere cu Pdrinfii din SfhntaChinovie, a hotdr6t ca in toli anii, in ziua de 12 lulie, sdse facd serbare mare cu priveghere de toatd noaptea, incinstea gi amintirea minunatei zugdvit'r a Sfintelor Fe!e, aMaicii lui Dumnezeu gi a Domnului nostru Iisus Hristos,cele inchipuite in aceastd Sfdntd Icoand, impodobind ser-barea cu cdntdri gi laude, cu mullumiri qi cereri cltre PreaSfhnta Ndscdtoare de Dumnezeu, intimpinAnd cu dra-goste pe toli cdfi se vor aduna din toate pdrfile, ospdt6ndu-igi impa4ind milostenie la cei sdraci.

Mulfumitd dar, frafilor, sd ddm lui Dumnezeu, pen-tru aceastd preasldvitd gi noud minune, ci la Dumnezeutoate sunt cu putinld, precum vedem prin Sfintele Scrip-turi; drept aceea, noi toli cdfi ne-am adunat la aceastdsfenta gi veselitoare serbare a Maicii lui Dumne zeu, cd-zdnd inaintea acestei Sfinte Icoane a ei, ce-gi are inchi-puite felele cu minune, sd strigdm credinciogi:

Prea Sfdntd Stdpdna de Dumnezeu Ndscdtoare Sipururea Fecioard Marie, protectoarea Si apdrdtoareanoastrd, cerem a ta nebiruitd apdrare; impdrdteasa Ce-rului Si a pdmdntului, ceea ce ai cu dreptate numele deProdromila, adicd inaintemergdtoare, intdreSte-ne intrulucrarea faptelor bune Si ne du de mdnd tntru tmpdrdlia

cea cereascd; povd;uieSte-ne pe toli clreptcredincioSii

creStini, spre a vedea Si veSnic a ne tndulci de mdrirea

Fiului Tdu Si Dumnezeului nostru' cd binecuvdntatd Si

preasldvitd eSti tn vecii vecilor' Amin'

r-,-Lfi

Icoana Maicii Domnului Ap6rdtoare de foc

Alte Sfinte Icoane llcltoare de minuni

Se mai afl6 in aceastil SfrntI Monastire gi alte Sfin-te Icoane ftcdtoare de minuni, ddruite din fara Rom6-neascd de oarecari binecredinciogi cregtini romini de bunneam, al c6ror istoric il vom povesti in parte.

l) rcoANA MArcn DoMNULUI npAnAronnn DE Foc

in oragul Bdrlad este o familie veche, Greceanu, dincare se trdgea gi d-l Nicolae Greceanu, avdnd sofie pe d-naElena Greceanu. Nu am putut afla cum aceastd familie adobindit o Sfrnti Icoand foarte veche a Maicii Domnu-lui; numai atita ni s-a povestit, cd fiind la o altd familie,s-a intdmplat si le ardd casa din temelii, fiind toatd delemn, iar in acea casd era gi aceasti Sfentd lcoan[. Dupdce s-a potolit focul, au inceput a cduta printre tdciuni,dom-doar vor mai glsi ceva din vasele de aramd gi argint;insd, in loc de ceea ce cdutau, gdsird in chip nesperatSfdnta Icoan6 a Maicii Domnului in mijlocul cdrbunilor gicenugii, neatinsd cdtugi de pufin de mistuitoarca flacdrd afocului, ci numai afumatd gi innegritd!

Le tres6ri inima de spaiml gi mirare cdnd ridicardSfrnta lcoand din foc, cdci o crezuserd cu totul mistuitdde fldc6ri; apoi, spdldnd-o bine cu ap6, vdzurd cd nici zu-grdveala nu se stricase cdtugi de pufin, ci numai fumul o

pdtrunsese, de unde i-a rdmas fafa innegritd, dar nicide-

cum desfiguratd, iar aceasta numai ca semn spre amin-

tirea gi adeverirea acelei minuni a scdpdrii din foc'

De la acegtia, nu se gtie cum a trecut Sfhnta Icoand

in familia Greceanu, unde, cdt timp au avut-o, intotdea-

una fbcea felurite semne; mai ales pe la sdrbdtori mari qi

c6nd era sd li se intAmple pagube, morli 9i alte cazuri de

intristare, tr6snea sau alt semn se ftcea la Sfdnta Icoand.

Iar cdnd cu umilinlb citeau Paraclise, Acatiste 9i alte ru-

gdciuni dinaintea Sfintei lcoane, intotdeauna erau siguri

cd li se implineau cererile, spre marea lor bucurie 9i mul-

fumire.D-na Elena Greceanu a avut ca moqtenire in casd

aceastd Sfantd Icoan6, fala de care nutrea multd evlavie 9i

dinaintea cdreia ardea nestinsd candela, pentru minunile

pe care le fbcea, mai ales avdnd qi darul apdr6rii de foc,

mai presus de orice alte daruri'

Dupd moartea d-lui Nicolae Greceanu, rdm6n0nd

vdduvd d-na Elena, gi adesea ardtdnd semne Sfhnta Icoa-

n[, s-a ingrijorat foarte, socotind cd poate nu este cuviin-

cios a line in casd o astfel de icoand ftcdtoare de minuni,

ci mai de cinste este a o da la o Sfdntd Monastire' Astfel

gAndind gi hotdrdndu-se sE o dea, cunoscdnd pe Pdrintele

Isaia Schimonahul, unul din cei dint6i ostenitori qi fon-

datori ai acestei Sfinte Monastiri, care se intdmplase a fi

atunci prin BArlad cu strdngerea de milostenie, l-a chemat

gi, povestindu-i toate de Sfhnta Icoand, i-a dat-o s-o ia cu

el. Iar acesta, ludnd-o cu mare 9i nespusi bucurie, a dus-o

la metoc in Bucuregti, unde, cu ajutorul mai multor evla-

viogi patriofi, a imbrdcat-o cu argint, a$a cum se vede a_cum, cdci mai inainte nu avusese imbrdcdmint-e. Dup6aceea, cur6nd, a dus-o la Monastire [la prodromu], pe la1 865.

impreund cu aceastd Sfhntd Icoand a venit gi darufMaicii Domnului, ca sd apere acest Sffint Locag de oricerele qi pagube, mai ales de mistuitoarele fldcdri ale focu-lui, ca gi de grindind. $i, intr-adev[r, tofi cei ce cunosc deaproape acest Sfrnt Locag pot sd mdrturiseascd de cAteprimejdii de foc, de grindind qi de alte rele intdmpldri afost el apdrat prin darul acestei Sfinte Icoane gi prin harurPrea Sfintei Ndscdtoare de Dumnezeu.

Aceastd Sfdntd Icoand este zugrdvita pe scdndurd detei, in mdrime de 70 cm, chipul Maicii Domnului p6nd labrdu, cu Domnul nostru lisus Hristos in brafe p. .tengu.Scandura icoanei e pufin despicatd in dreptul felei Ma;iiDomnului, nu se gtie de cdnd (poate de cdnd au scos_o dinfoc).

Acum este agezatd deasupra stranei arhieregti, d6n_du-i-se totdeauna respectul gi cinstea cuviincioasd.'

Iar in tofi anii, pdrintele Egumen, insolit de toficonfrafii Sffintului Locag, face sfinfirea apei gi litanie ma_re, intr-una dintre cele mai frumoase zire are SdptdmdniiLuminate' inconjurdnd cu aceasta sfenta Icoand tot cu-prinsul Sfintei Monastiri, cu rugdciuni gi cereri spre celede folos, pentru Monastire, pentru patrie gi pentru ctitorii,epitropii, miluitorii qi bineftcdtorii Sffintului Locag, citindcele 11 Evanghelii ale invierii. Tot cu aceastd sffintd I-coand selac ai alte procesiuni in cursul anului, in timp de

8 l

seceta, epidemii, grindind, fbc qi alte incercdri ce vin asu-

pr6-ne, pentru plcatele noastre, de care grabnic se izb6-

u.r., p.in sfintele rugdciuni 9i puternicele mijlociri ale

Prea Sfintei Stapdnei noastre, de Dumnezeu Ndscdtoarei

qi pururea Fecioarei Maria, pentru care 9i noi toli sd ne

invrednicim imparaliei Cerurilor' Amin'

2) tco'tNn MAICII DoMNULUI innlNro vESTIToARE

Asemenea se mai afla [la Prodromu] Sfdnta Icoand

a Maicii Domnului, zugravitd pe scdndurd de stejar' in

mf,rime de 90 cm, 9i este foarte veche, de peste 200 de

ani, dupd cum mdrturiseqte 9i stilul picturii'

Aceastd Sfdnta Icoand a fost in casa d-nei Elena

Veropolu din Bucureqti, avind-o mo$tenire de la pdrinlii

sdi. Dupd moartea ei, a l6sat-o fiului sdu, Temistocle' cu-

noscut de aproape Sfintei noastre Monastiri 9i tuturor Pd-

rinlilor petrecitori la metocul Schitul Icoanei din Bucu-

regti, care, ca un evlavios 9i pios creqtin, multe odoare

biser icegt idevaloareadi ru i t ,a tdt inmonast i recdtq i inmetoc, intru eterna pomenire a pdrinlilor 9i a neamului

s [u.PelAng6toateacestea,adSrui tSf in te iMonast i r ig iaceastSsfdnta lcoandaMaic i iDomnulu i , fbcdtoaredeminuni, dupd ce cu propria sa cheltuiald a imbrdcat-o cu

argint, a$a Precum se vede astdz|

A trimis-o aci, la Sfrntul Munte, ct ocazia venirii

in afacere [cu treburi] a Parintelui Nectarie Mironescu

Ieromonahul,iconomulmetoculuiSchitullcoanei,inanul1905, luna Iunie.

8 2 83

SfAnta Icoand este despdrlitd in dou6 prin curmeziq.in partea de sus, este zugrdvitd icoana Maicii DomnuluiIviri!a.

Deasupra chipului Maicii Domnului este zugrdvitdSfrnta Treime, iar de o parte gi de alta Sfingii ArhangheliMihail gi Gavriil, ca [gi] cum ar fine coroana Maicii Dom-nului pe cap.

In dreapta Maicii Domnului, Sfinfii Apostoli petrugi Pavel; iar la stAnga, Sfdntul Ioan Botezdtorul gi SffintulNicolae.

Sub chipul Maicii Domnului este trasd o linie, de lao margine p6na la cealaltd a icoanei, iar sub aceastd liniesunt zugrdvili, la mijloc, Sfinfii impdrali Constantin giElena; in dreapta lor, Sfin1ii [Trei] Ierarhi Vasile [celMarel, Ioan [Gur[ de Aur] 9i Grigorie [Teologul], iar lastdnga, Sfinfii Atanasie cel Mare, Spiridon gi Haralambie.Sub acegti sfinli este trasd iar o linie gi sunt zugrdvili,incepdnd de la marginea din dreapta: Sfin{ii Doctori [frrdde arginli] Cosma gi Damian, Cuviosul Antonie cel Maregi Martirii Gheorghe, Dimitrie, Evstatie gi Trifon.

Toli aceqti sfinfi sunt zugrdvili stdnd in picioare, gitoli din cei mari sfinli fbcdtori de minuni, avAnd in mijlocpe Sffinta Treime, Dumnezeire Una, gi pe Fecioara Maria,de Dumnezeu Ndscdtoarea, lindnd pe Domnul Iisus Hris-tos in brafe, plind de veselie qi cdutdnd cu dragoste cdtreprivitori, ardtdndu-se gata a implini nevoile celor ce cucredinld, prin sfintele gi puternicele sale rugdciuni, cermild gi ajutor de la Dumnezeu.

Aceastd SfAntd lcoan[ are darul prevestirii, frcdnd

un semn sfin1it in auzul celor ce se roagd' Astfel de sem-

ne de multe ori s-au auzit, atdt in casa familiei d-lui Vero-

polu, cdt qi in bisericd, in timpul rugdciunilor'

Acum este aqezatd in biserica mare, vis-)r-vis de

strana arhiereascd, inchindndu-i-se to!i' qi fiecare igi do-

bindegte cererea dupd credinfa sa, cdci darurile Maicii

Domnului qi mila ei sunt nemdrginite, qi spre tofi cautd cu

indurare gi ii mAngAie in scdrbele lor; a cdteia mil[ qi dra-

goste fie gi cu noi to!i. Amin.

3) ICOANA MAICII DOMNULUI CTITORITA

intaiul superior qi iniliatorul fonddrii acestei Sfinte

Monastiri, Prea cuvioqia Sa Pdrintele Nifon Ieroschimo-

nahul, a avut o iconild a Maicii Domnului foarte veche' in

mf,rime de 25 cm'Nu se gtie de unde anume a moqtenit-o, insd a avut-

o din inceputul cdlugdriei sale, qi intotdeauna i-a fost aju-

tdtoare; cdci orice cerea la Maica Domnului, rug6ndu-se

cu credin!6la aceastd SfhntS Icoan6, ii implinea'

Asemenea 9i c6nd a venit in Sfdntul Munte 9i s-a

hotarat s6 inceapa un act de a$a insemndtate, atat religios

cit gi pafriotic, adici fondarea Sfintei Monastiri Romdne

Prodromu, intdi s-a rugat cu fierbinfeald Maicii Domnului

la aceasti sfenta Icoand gi a cerut ca, de este voinla lui

Dumnezeu, sa se zideascd acest Sfdnt Loca$, s6-i ajute 9i

s6-i inlesneascd toate, spre a se face cu uqurinfd qi cu bu-

nSvointa tuturor persoanelor mari celor in drept. $i intr-

-

85

adevdr cd a urmat minunea minunilor: cd nu numai preaCuviogiei Sale i-a dat incurajare gi rdvnd, dar qi celor cele propunea despre aceastd sfhntd faptd,, precum i. p. S.Sofronie, Mitropolitul Moldovei, qi mulli boieri mari dela Divan, asemenea gi fericitul intru pomenire DomnitorAl. Ghica, fondatorul de cdpetenie al acestui SfAnt Locag,gi tofi ceilalfi au primit multd bundvoinld gi rdvn6, iar ac-tul de fundafie dat de SfAnta Monastire Lawa,la 1g20, s-a gdsit ca prin minune qi cu mare ugurintd in Sfhnta Mo-nastire Neamfu, unde nu gtia nimeni de aceasta.

Pentru toate acestea - gi multe altele - se poate ve_dea in istoricul fonddrii Sfintei Monastiri.

Aceastd Sfbntd Icoand se pronumegte Ctitorila sauFondatoarea, ca una ce-a fost luatd ca ajut5toare la inte_meierea SfAntului Locag, cdci pdrintele Nifon o purta cusine oriunde mergea in afacerile casei, gi ii ajuta la toatede minune, apdrdndu-l gi de multe primejdii, cu al cdreiadar gi ajutor sd ne m6ntuiascd Maica Domnului gi pe noitofi. Amin.

4) IcoANA SFINTEI TREIMI

lntre primii ostenitori qi ctitori ai Sfintei MonastiriProdromu a fost gi Pdrintele Marcu Schimonahul, caremult s-a ostenit cu adunatul milosteniei de la piogi creg_tini din toatdlara, aducdnd lazidireabisericii gi a intregiimonastiri sume insemnate de bani gi odoare sfinte biseri-cegti: Evanghelii, candele, cddelnile, toate de argint, gi al,te multe obiecte.

ascultarea sa cu mult spor $i folos, precum am zls mal

inainte, dupd cum despre acestea toate nu numai singur

mSrturisea cdnd era in viafd, dar inseqi lucrurile ce s-au

frcut gi obiectele pe care le-a adus adeveresc'

Aceas t [ s f6n t6 Icoand ,dupdmoar teaPdr in te lu i

8 68 7

cdtoare de Dumnezeu q;i ale Slinfilor Mari Generali [Arhi-strategil ai ogtirilor ingereqti, Mihail gi Gavriil; cu alecdrora sfinte qi puternice rugdciuni sd ne mAntuim noitogi. Amin.

5) lconna spAxrulut Ioar eorEZAroRt-iL..eRoDROMU"

in Paraclisul cel vechi al Cinstitului inaintemerg[-tor gi Botezdtor loan, adicd "Prodromu", este Sfinta Icoa-nf, fEcitoare de minuni a Sfdntului loan, in mdrirne de 85cm, imbrdcatd cu argint qi fbarte veche, poate de cdnd es-te rezidit paraclisul pentru a doua oard, la 1660, de Filo-ftei Duhovnicul. Este agezatd in tAmpld. in rAndul Icoa-nelor impdrdtegti, la stdnga Mdntuitorului. A imbrdcat-ocu argint Domnitorul Moldovei, Grigorie Al. Ghica Voie-vod, la 1853, cdnd se zidea gi Sfrnta Monastire.

Din predanie, avem de inregistrat multe minuni pecare le-a fdcut Sfdntul Ioan prin aceasta SfAnti Icoand;insd cea mai importantd, qi de multi dintre cei bdtrdni cu-noscutd. este urmdtoarea.' La 1821, c0nd a fost zavera cea mare intre turci,

greci gi romdni, atunci venind mullime de ogtire turceascdin Sffintul Munte, ca sd tortureze qi sd smereascd [sd su-puna] pe cei rdsculafi, lud stdpdnire peste toate monasti-rile, jefuindu-le gi torturdnd pe monahi.

Venind s[ jefuiascd qi Chilia Prodromului de la Vi-gla sau lanicopole, nu gdsird ceva de mare pret, fiindcdmonahii romdni ce locuiau in acest schit fugiserd unii inRomdnia, iar algii se retrdseserd in monastire si in alte

pd(i ale Sfdntului Munte, iar odoarele qi obiectele de

valoare, unele le luard cu ei impreund, iar altele, mai greu

de purtat, le depuserd in Marea Lavrd, spre pdstrare' PAni

la tiecerea tulburdrii gi reintoarcerea lor la chilie. Intr6nd

soldafii turci in paraclis, sperdnd cd vor g6si ceva argin-

t6rii, indatd ii cuprinse o fric6 qi cutremur' pdrdndu-li-se

ci vid ceva; qi astfel, de fric6, traserd cu pistoalele asupra

Sfintei Icoane a Sfhntului loan; iar gloanlele, in loc sd o

v6t5me, se intorceau inapoi $i-i loveau tot pe ei! Acestea

vdzdndu-le, gi mai mult s-au infricoqat 9i au fugit, iar

Sfdnta Icoand a rdmas neatinsd de nici un glon!, precum

se poate observa.Multe alte minuni 9i ardtlri a f6cut Sfdntul Ioan prin

aceast5 Sfanta Icoan6, in timpul zidirii bisericii qi a cor-

purilor de case dimprejur. Cd odatd a cdntt un meqter din

st eagina bisericii, [de la] indlfimea de 8 m, 9i c6nd cddea'

avdzutpe Sfdntul Ioan findndu-l de mdnd, astfel cd nu s-a

vdt[mat nimic din cidere, ci indatd s-a suit iar sus, la

locul siu. Altddatd s-a rupt o scheld cu mulfime de piatrd

ridicata pentru ziditlao in6lfime de 12 m, astfel c6 toat6

piatra a cdz;trtpe doi monahi: Calinic Ieromonahul, caruia

i s-au jupuit numai ,turloaiele, 9i Lazdt Monahul, pe care

l-au acoperit desdvdrgit bolovanii; 9i, dup6 ce i-au scos de

sub pietre, socotindu-i morfi, i-au gdsit vii 9i intregi, spu-

ndnd cd au chemat pe Sfhntul Ioan intr-ajutor, cdnd s-a

pornit schela gi bolovanii cu ea, 9i indatd au simlit cd-i

acoperd cineva, spre a nu-i lovi 9i strivi pietrele'

Asemenea 9i in timpul cdldtoriilor Parinlilor mona-

stirii, cu caicele 9i cu bdrcile pe mare, in cazuri de pri-

mejdie gi furtuni mari, indatd il cheaml pe Sfrntul Ioanintr-ajutor, citind gi acatistul Sf6ntului, care grabnic le vi_ne in ajutor; precum de multe ori au simfit cd st6 SfAntulla c6rmd, conducdnd caicul sau barca, gi de aci luau marecuraj gi nddejde. $i intr-adevdr cd face mari minuni infelul acesta, cEci s-a observat cu luare-aminte c6, de cdncieste monastirea gi p6nd acum, cu toate cd nu prea cunosctoti marina, iar monastirea se afld la cea mai sdlbatecdpozilie de mare gi loc periculos, Sfrntul Ioan pretutindenigi totdeauna ii pdzegte gi-i iconomisegte, atAt pe mare c6tgi pe uscat; numai un lucru cere de la monahi, ca sd_gi pd_zeascd, datoriile lor cdlugdregti, pravila gi canonul, s6 aib6dragoste intre ei, sd fie smerili gi postitori, qi cu multdbundvoinfd gi nddejde sd fac6 ascurtare unde sunt oran-dui1i, p5zind dreptatea, adevirul gi curdfenia, ca nigteadevdrafi ucenici ai Sfhntului al cdrui nume _ acela de,,Prodromi1i" - il gi poartd; iar pentru cele trebuincioase,are Sfinfia sa grijd, cd doar cu putind osteneald li se ico_nomisesc toate.

Cu ale cdruia rugdciuni, gi ale prea Sfintei Nds_cdtoare de Dumnezeu gi punrea Fecioarei Maria, sd neajute [Dumnezeu] a petrece aceastd viafd in fapte bune,mai ales in dragoste duhovniceascd, ascultare, post $i ru-gdciune, gi adeseori in Sfhntd impdrtdgire, demni a nenumi ucenici ai SIi gi pdrtagi impdrdliei Cerurilor gi fe_ricirii Sfintilor in veci. Amin.

:{',\j:"Vdi

"ffirrt*J 3{ u tt I r:,l t/r*s.'

n nt ri ft tr tr ii ut n ilin eS{ i*

"5i'larfii prrr. e fi t r t r t

p{tt frtt {b{*su| ri zi fx to rif sr

Schitul romdnesc Prodromu

(vedere aeriand)

Anexa I

Contribufia rominilor gi a Bisericii Ortodoxe Rominela susfinerea Sffintului Munte Athos"

De la jumdtatea veacului XIV gi pAnd in veacul XfX,nenum[rate documente grecegti, slavone gi romdnegti do-vedesc in chip neindoielnic cd, dintre toate m5ndstirile su-verane azi in Sfhntul Munte Athos, nu este nici una pentrua cdrei refacere, intrelinere gi inzestrare sd nu fi contribuitvoievozii fdrilor Rom6ne sau credincioqii Bisericii Orto-doxe Rom6ne. Astfel, cu ajutorul romdnesc s-au zidit dintemelie ori s-au renovat multe mdndstiri athonite, s-auzugrdvit biserici, paraclise gi trapeze, s-au fdcut ziduri deapdrarc, ffint6ni de apd gi tumuri de veghe, s-au ddruitcdrfi de slujbd qi odoare de pre[, icoane ferecate tn aur giargint, odijdii, epitafe gi dvere cusute in fir de aur gi im-podobite cu pietre scumpe qi mdrgEritare, care, toate lao-lalt6, alcdtuiesc azi tezaurul de mare pre! gi comorile dedrIA ale Athosului. De acee4 toate dipticile mdndstirilorathonite sunt pline de nume de romdni trecufi in rdndulmarilor ctitori. intr-adever, inscripfiile pdstrate piln6, azi pe

In partea frnald brogurii Scurt tndrumdtor pentru pelerinii romdni(1998), acest extras este precedat @.27) de urmf,toarea ,,insemnare":Pentru o mai deplind documentare a pelerinilor romdni care vizitea-zd mdndstirile Sfdntului Munte, ddm in continuare un extras din re-vista Patriarhiei Romdne Ortodoxia, nr. 2/1953, privind ,,Contribu-(ia romdnilor Si a Bisericii Ortodoxe Romdne la suslinerea SfiintuluiMunte - Athos".

Schitul rominesc Lacu

93

zidurile sfintelor locaguri, mullimea de hrisoave 9i manu-

scrise vechi, pdstrate in bibliotecile tuturor manastirilor

athonite, dovedesc cu prisosinld marele sprijin dat de po-

porul romdn pentru acest linut de sfinlitd alezare c[lugd-

reascd. in fala atator mbrturii netlgdduite, atAt istoriogtafra

greacd precum gi cea slavd recunosc indeobqte cd ,,nici un

alt popor ortodox n-a /dcut jertfe mai mari Si n-a suslinut

cu mai multd ddrnicie mdndstirile din Sfdntul Munte' ca

Romdnia".De altfel, dupd cdderea Bizanfului sub turci [1453]'

singurul scut de ocrotire pentru cilugSrii athonili au rd-

-u, do* voievozii romdni care, pentru marea lor milosti-

vire gi indurare, sunt asemlnafi de cdluglrii athonili cu

imparalii Justinian gi constantin cel Mare, sau cd istoria

n-a cunoscut un impdrat mai darnic' cum s-a spus despre

Constantin Vodd Brdncoveanu (l 688-1 7 I 4)'

incepdnd cu primii Basarabi din veacul al XIVJea

qi sfdrgind cu ultimii voievozi qi domni din veacul al

XIX-lea, mdndstirile atonite au primit nu numai autoare

in bani, ci gi numeroase alte venituri, ddruindu-li-se md-

ndstiri gi metocuri bogate, sate 9i mogii intinse, piduri, !a-

rini gi podgorii, bdlfi 9i heleqtee cu pe$te, vdmi, vaduri de

mori.Agadar, Biserica Ortodoxd RomAnd are in plus,

pentru apdrweaautonomiei athonite, 9i titlul de principald

ctitord a celor mai multe aqezdminte de pe Sfrntul Munte,

titlu ce constituie un izvor de drepturi pe cafe Ortodoxia

de pretutindeni trebuie sd i le recunoascd, fiindcd p6nd azi

n-au fost abolite principiile dreptului ctitoricesc, drept rd-

mas in vigoare, at6t in viafa intemd cdt gi in relafiile inter-ortodoxe.

Astfel, biserica de la Protathon, cu toate dependin-lele sale, a fost reinnoitd in intregime, la anul 1508, deBogdan Voievodul Moldovei, gi tot cu ajutor romdnesc g-a zugrdvit,la 1520, paraclisul Sf6ntului Ioan Botezltorul.tntre daniile fbcute la Protathon de voievozii rom6ni, tre-buie amintite bogatele mindstiri Sfinlii Trei Ierarhi dinIagi gi Cotroceni din Bucureqti, ale cdror venituri insem-nate au constituit cel mai prelios sprijin pentru Chinotitaathonitd timp de aproape doud veacuri.

Marea Lavrd, a fost recldditd aproape in intregime,la inceputul veacului al XVI-lea, de voievodul NeagoeBasarab, care i-a ddruit gi un ajutor de 90000 de taleri. La1643, Matei Vodd Basarab zidegte aici, din temelie, bise-rica cu hramul Sfdntul Mihail Mdrturisitorul, unde se afldzugrdvit ca ctitor.

Mdndstirea Vatoped este reclddita in parte, dup61526, de voievodul Jdrii Romdnesti Radu de la Afumafi,care a zidit aici gi biserica cu hramul Maicii Domnului.inipreund cu turnul, vindria gi hambarele. Voievodul Mol-dovei, Alexandru Ldpuqneanul, i-a ddruit, in anul 1560,un metoh la Salonic, cumpdrat cu 65000 de aspri, gi i-aacordat un ajutor anual de 300 de galbeni. in anul 1660,biserica acestei mdndstiri a fost reftcutd de Vasile Lupu gihul sdu $tefbnifd Vodd, iar la sfhrgitul secolului al XV[-lea, Constantin Vodd Brdncoveanu i-a ddruit un ajutor de21000 de aspri. Vatopedul a avut inchinate in Moldovaun numdr de gase mdndstiri gi numai mogiile mdndstirii

Golia erau in intindere de peste 100000 ha'

Mdndstirea Iviron a primit, in anul 1605, de la voie-

vodul Radu $erban al Jdrii RomAneqti, un ajutor de

15000 de aspri, iar urmaqul sdu la domnie a cheltuit' pen-

tru aducerea apei in mdndstire' peste 60000 de aspri'

LavraHilandarului s-a bucurat de ajutorul romdnesc

inc6delasfdrqitulveaculuialXVJea,iarmindstireaDio.nisiu a fost reziditd din temelie, intre anii 1512-1515' de

evlaviosul voievod Neagoe Basarab, care a zidit aici 9i o

biseric6 noud cu hramul Sfentul Nifon' in anul 1534' ar-

z6nd biserica mdndstirii, s-a reclSdit 9i zugrdvit de voievo-

dul Moldovei, Petru Rareq.

Man5stireaCutlumuqafostreziditdgi intemeiatadin nou de egumenul Hariton, viitorul Mitropolit al Ungro-

Vlahiei (1372-1381), cu ajutorul bdnesc dat de voievozii

munteni Nicolae Alexandru Basarab 9i frii sdi vlaicu vod6

gi Radu Vodd, cu indatorirea ca sd fie socotitd "Lavtd' a

lat i ino*6negti"gisdaibdaddpostintr- insaqicdlug5riromdni. Dupd ce primeqte, in tot cursul veacului al XV-

lea, mai multe danii de moqii 9i ajutoare in bani, la ince-

putul veacului al XVI-lea Man[stirea cutlumug este refE-

cutd in intregime de voievozii Radu cel Mare 9i Neagoe

Basarab, care au zidit biserica cu hramul Sfhntul Nicolae,

clSdindapoichil i i , t tapez6,bolnd[,arhondaricqialtele'Milosteniile gi ajutoarele romdnilor pentru Cutlumuq au

urmataproapefbrSintreruperepdn6lasfdrgitulveaculuitrecut, cdnd, intdmplandu-se in 1893 sd ard6 toate chiliile

din partea de R6s5rit, s-au fbcut altele noi cu dania unor

credincioqi din Bucureqti.

Chiliile Mdndstirii Pantocrator gi frntdna din falabisericii au fost zidite in anii 1536-1537 de logofttul f6riiMoldovei, Gavriil Trotuqeanu.

Mdndstirea Xiropotamu posedd azi in arhiva sa pes-te o mie de documente romdnegti, care pot dovedi marea.ddrnicie de care s-a bucurat ea, in decurs de patru veacuri,din partea voievozilor munteni gi moldoveni. AddugdmcI biserica a fost renovatd de Doamna Ruxandra, sotia luiAlexandru Ldpuqneanul, care a refbcut cu cheltuiala sa qiztgrdveala. in a doua jumdtate a veacului al XVIII-lea, casd poatd scdpa mdndstirea de datoriile in care era inglo-datd, cdlugdrul athonit Chesarie Daponte a colindat dupdmilostenie satele gi oraqele Moldovei gi Munteniei, strdn-gdnd, in curs de opt ani, in folosul acestei mdndstiri, peste7500000 de piagtri.

Mdndstirea Zografu a fost at6t de mult ajutatd qi debogat inzestratd de cdtre voievozii Moldovei, incep6nd cuAlexandru cel Bun (1400-1432) 9i $tefan cel Mare (1457-1504), incdt era socotitd drept ctitorie romdneascd.

Mdndstirea Dochiaru a fost reziditd, din temelie gizagiavitd cu cheltuiala voievodului Moldovei AlexandruLdpuqneanul (1552-1568) qi prin purtarea de grijd a Mi-tropolitului Sucevei, Teofan, care, retrdgdndu-se din sca-un, s-a inchinoviat aici, unde a gi murit in anul 1598, fiindingropat chiar in nartica bisericii.

Mdndstirea Caracalu a fost gi ea reziditd din teme-lie, in anul 1535, de voievodul Moldovei Petru Rareg.

Tot cu ajutor romdnesc s-a reclddit in intregime qiMdndstirea Simonpetra in urma focului nimicitor din anul

97

1580. Aici se afld zugrdvit, in calitate de ctitor, Domnul

Jirii Romdneqti Mihai Viteazul (1593-1601), care i-a in-

chinat, in anul 1599, bogata Mdndstire Sfdntul Nicolae,

zidit6, de el in Bucureqti gi inzestratd cu mogii atdt de mari

incdt din veniturile lor s-a putut reface u$or Mdndstirea

Simonpetra, distrusd din nou de foc in anul 1625.La nici o mdndstire din Sfdntul Munte nu se cunosc

atdtea hrisoave de danii provenite de la voievozii munteniqi moldoveni, ca la Xenofont. Ele incep din veacul al XV-

lea gi continud pdnd la jumdtatea veacului al XIX-lea, gi

in toate se aratii cd aceastl mlndstire a fost ,,ziditd gi

infrumusefatd" de binecredinciogi domni romdni. Astfel,in 1545, biserica mdndstirii a fost zugrdvith de ConstantinVornicul gi fratele sdu, Radu. in 1564, boierul Nil Comana rezidit din temelie Biserica Sfhntul Gheorghe, iar in1637,Matei Basarab (1632-1654) a rezidit din temelie bi-serica mare gi trapeza unde se afld zugrfvit in calitate dectitor.

Mdndstirea Grigoriu a fost reziditd in secolul alXV-lea de domnitorul Moldovei $tefan cel Mare, care i-addruit apoi gi vechea mdndstire Sfhntul Trifon din Karyes,cumpdrat6 cu 24000 de aspri, gi unde fiul sdu, BogdanVodd (1504-1517), a zidit o biseric6. Turnul clopotnileiM[ndstirii Grigoriu pdstreazd pdnd astdzi inscriptia din a-nul 1502, care aratl cd s-a clidit de voievodul moldo-vean. Spre a ilustra veniturile pe care le-a avut aceastimdndstire de pe proprietdlile inchinate in Jara Moldovei,este destul sd spunem cd egumenul Visarion, de neam dinPeloponez, in timp de 10 ani (1842-1852) cdt a admini-

98

strat Mdndstirea Yizantea din Moldova, a adunat o avereat6t de mare incdt, la moartea sa, a ldsat prin testamentMdndstirii Grigoriu, Chinotitei athonite gi unui spital dinAthena o avere de peste 20 de milioane de lei.

Din secolul al XV-lea gi pAnA la inceputul secolului.al XIX-lea, Mdndstirea Sfdntul Pantelimon - Rusikon - aprimit nenumdrate ajutoare in bani gi mogii, iar intre anii1812-1819, biserica fiind ruinatd, s-a rezidit din terneliede Scarlat Callimah, domnul Moldovei.

Aceleagi danii in bani gi mogii s-au ftcut gi celorlal-te mdndstiri athonite: Filoteu, Sfhntul Pavel, Stavronikitagi Esfigmenu, unele datdnd chiar din secolul al XV-lea.

Atestdrile ddrniciei rom6negti la Muntele Athos seaflE consemnate in cele cdteva mii de documente care sepdstreazd, cea mai mare parte, in arhivele mdndstirilorathonite, iar altele in Arhivele Statului Romdn, din Iagisau Bucuregti, sau in Biblioteca Academiei Romine. Ospecificare a lor, chiar in rezumat, nu este posibil6 in ca-drul restrdns al unui articol. Cit6m doar cdteva dintre co-lecfiile de documente, la care trimitem pe cei care vor sdse lImureascd asupra dirniciei romdnegti fafd de MunteleAthos: Porfirie Uspenski, Catalogul documentelor dinSfantul Munte Athos, Petersburg,1847; I. Brezoianu, Md-ndstirile inchinate, Bucuregti, l86l; V. Langlois, Le MontAthos et ses monastires, Paris, 1867 P. Florinski, Docu-mente athonite, Petersburg, 1880; revista Bu(ovnvd p6-vtrcc tom. X, Pete,rsbr.rg (1903); XII (1906); XItr (1907);XVII (1911); >o( (1913); Calinic Delicani, flarpragpni qry-poqo, vol. I-[I, Constantinopol, 1902-1905; G. Millet - J.

Pargoire - L. Petit, Recueil des inscriptions chrdtienne de

l'Athos, Paris, 1904; N. Iorga - Hurmuzachi, Documente

cu privire la Istoria Romdnilor, vol. XIV, 1-3, Bucuregti,1915-1937; Gr. NandriS, Documente slavone din mdndsti-

rile Sfdntului Munte, Bucuregti, 1936; Academia R.P.R.,

Documente privitoare la istoria Romdnilor, sec. XVI-

XVII, Bucuregti, I 95 | -1952.

in fala at6tor mdrturii documentare, chiar istoricii

aghiorili Gherasim Smimakis, Kosma Vlahos, Arhim.Hristofor Ktena gi Ierom. Kiril Lavriotul recunosc, in

mod unanim, ddrnicia romdneascd pentru Sfdntul Munte,ardtdnd, in studiile gi lucrdrile pe care le-au publicat fie-care, cd ,,./drd ajutorul dat de voievozii munteni Si moldo-veni tn decursul veacurilor, unele mdndstiri athonite ar fifncetat demult sd mai existe sau sd-qi continue viala lorde obste " .

Manuscris athonit in lirnba romini

Anexa II

Sf6ntul Munte Athos - rrGrldina Maicii Domnului'o

Sfdntul Munte Athos este supranumit ,,GrddinaMaicii Domnului". Se spune cd Ndscdtoarea de Dum-nezeu, tnsolitd de Sf. Apostol Si Evanghelist loan, a plecatintr-o cdldtorie spre insula Cipru, pentru aJ vizita pe Sf.Lazdr. Corabia a fost tnsd surprinsd de o furtund care aimpins-o pe ldrmurile Athosului, acolo unde astdzi se afldMdndstirea lviron. Copleqitd de frumuseSea locului, Mai-ca Domnului s-a rugat Fiului sdu sd ti ddruiascd acestmunte. O voce i-a rdspuns din ceruri: ,,Fie aceosta grd-dina ta Si loc de nevoire pentru cei ce cautd mdntuirea!".

$i dragostea ocrotitoare a Maicii Domnului pentru acestIoc binecuvdntat se face simlitd pdnd tn zilele noastre...

Istorie Si legendd

' Athosul este o peninsuld situatd la Marea Egee, inpartea nordicd a Greciei. Lungd de aprox..60 qi latd deaprox. l0 de kilometri, ea este dominatl de o culme ma-iestuoasd, de peste 2000 de metri.

Numele de Athos este al unui gigant despre care le-gendele precregtine spun cd s-ar fi bdtut prin partealocului cu Poseidon [zeul mdrilor], arunc6nd asupra aces-tuia stAnca uriagd care-i poartd astdzi numele. O altd ver-siune ne vorbegte de victoria zeului Poseidon, care, pen-

r01

tru a-l pedepsi pe Athos, l-ar fi ingropat sub imensast6ncdrie.

Strabo qi Plutarh ne relateazd cd Deinokrate, arhi-tectul lui Alexandru Macedon, voia sd transforme masi-vul Athonului intr-o imensi statuie a marelui impdrat,care urna sd find intr-una din mdini un intreg orag. Ale-xandru cel Mare nu a agreat insd acest proiect ciclopic,ldsdnd muntele a$a cum era.

Nu se gtie cu exactitate de cdnd dateaz6, primele

aSezdri monastice de aici, insd impdratul bizantin Con-stantin Monomahul, inff-un act din 1046, vorbea deja de

,,Sf6ntul Munte". Dacd acesta igi trage rdddcinile istoricedin marele imperiu ortodox al Bizanfului, rdddcinile salespirituale vin tocmai din secolul al 4-lea, din degerturilefierbinfi ale Egiptului, acolo unde marii sihagtri Antoniegi Pahomie puneau bazele monahismului rdsdritean.

Organizarea Sfdntului Munte: mdndstiri gi schitari

Unul dintre cele mai mari centre monastice cregtine,SfAntul Munte a fost gi va rdmdne un far cdlduzitor pentruintreaga lume ortodoxd. Refugiu spiritual situat parcd inafara timpului, Smntul Munte este un stat monasticindependent, av0nd o constitufie ratificat6 prin tratateintemafionale. Cu toate cI are cele mai strdnse legdturi cuGrecia gi oricui locuieqte aici i se acordd cetEfenia elen6,el se doregte un centru panortodox, aici viefuind laolalt6monahi greci, ruqi, romdni, sdrbi, bulgari, ciprioli, dar gimonahi ortodocAi provenili din fdri occidentale.

r02

intreg teritoriul peninsulei athonite este impdrfitintre cele 20 de mdndstiri istorice. Aldturi de acestea fiin-

leazd o serie de schituri gi chilii care sunt sub ascultareamdnEstirii pe al cdrei teren se afld amplasate.

in ordinea lor ierarhicd, cele 20 de mdndstiri isto-rice de la Athos sunt: MareaLavr6, Vatoped, Iviron, Hi-landar, Dionisiu, Cutlumuq, Pantocrator, Xiropotamu, Zo-grafu, Dochiariu, Caracalu, Filoteu, Simonos Petra, Sf.Pavel, Stavronikita, Xenofont, Grigoriu, Esfigmenu, Sf.Pantelimon, Costamonitu. Toate au fost infiinfate cu per-misiunea impdrafilor bizantini gi confirmate de cdtre Pa-triarhii Constantinopolului. Acesta e motivul pentru carenumdrul lor a rdmas frx gi nu poate fi schimbat.

Romffnii au aici doul schituri, Prodromu gi La-cu: primul sub ascultarea Marii Lavre, iar cel de-aldoilea {inind de Miinlstirea Sf. Pavel.

Statul athonit este condus de delegafi ai celor 20 demdnistiri istorice. O datd pe an, ei se adund pentru a alegeEpistasia:4 cdlugdri, dintre care unul este protos-ul (celdintdi). Pe perioada mandatului, fiecare primegte cdte unsfert din marele sigiliu athonit cu care se ratificd toatedeciziile. Acest sistem de organizare indreptifegte defini-rea Athosului ca,,republicd monahald".

Viaga athonitd

Cuvdntul ,,monah" vine de la grecescul monos,

,,singur". Cdlugdrii sunt singuri cu Dumnezeu. Ei nu au

1 0 3

nimic al lor, bunurile aparfindnd comunitdlii. Toate mdnd-stirile din Sfdntul Munte sunt cu viatd de obgte.

Aproape toate slujbele au loc in linigtea nopfii. Ast-fel, spre sear6, dupl vecernie, urmeaz[ masa, apoi slujbapavecernilei. Pe la ora 2 dimineafa, incepe utrenia, cuceasurile gi Sf. Liturghie. in fiecare zi, dupd Sf. Liturghieurmeazf masa, apoi fiecare se indreaptl spre ascultareasa, in timp ce vizitatorii pomesc spre altd mdndstire.Monahul nu se roagd numai dimineafa gi seara, sau numaide gapte ori in zi, ci, dupd cuvdntul Sf. Apostol Pavel, ne-tncetat:,,Doamne Iisuse Hristoase, miluiegte-md".

incd de la inceputuri, femeilor nu le-a fost permisaccesul in Sfdntul Munte. Explicafia este simpl6: dacd unom a ales celibatul, ii este mai ugor sd nu intAlneascd fe-mei. Dar in Athos nu numai femeile sunt excluse, dar gianimalele de parte femeiascd (cu excepfia pisicilor). intradilia ortodoxd, cdlugarii se ocupd in primul rdnd cugrddindritul. in Sfdntul Munte nu se mdndncd deloc carne,ci numai pegte gi fructe de mare.

Ospitalitatea a fost dintotdeauna o caracteristicd aviefii monahale. Oaspetele trebuie primit precum Hristosinsugi. Primirea oaspefilor nu este o tulburare, ci un privi-legiu. Unul dintre cele mai de pre! lucruri ale Athosului ilreprezintd, insd linigtea. Dacd dorili sa vd bucurali cu ade-vdrat de cele cdteva zile petrecute in Sfintul Munte, res-pectafi intru totul regulile de viefuire qi programul mdnd-stirilor unde suntefi gdzduifi, inclusiv prin participarea latoate Sfintele Slujbe.

Mdndstirile primesc cu bucurie pelerinii. Confraliimonahi qi pelerinii autentici au puline restricfii. Turigtiisunt insd minufios verificafi. Totugi, oricine doregte sdviziteze Sfrntul Munte o poate face in baza unui permis

special, numit diamonitirion, care ii da drept de gederegratuita pentru 4 zile* .

S ilviu-Andrei Vldddrean u

' Acest text - ca gi micul indrumar de pe pagina urmdtoare - este re-

produs din numirul pe luna august 2003 al revistei bucureqtene Za-mea credinlei, pp. 4l-43.

1 0 4

tnf , .3 ' l l l t . ; { . ;$.1 t- . r ' . RX.}}{ f : .5{ $,{ \ '$;{ l ' l '$. ;E:

St", tN l ' { ; } &'${. i \ ' f l ' f l r l : \ $ ${{}$

Permisul de intrare se obtine de pe o zi pe alta, in

baza pagaportului gi a unei cereri depuse personal la Biroul

Executiv al Sfintului Munte Athos (Holy Executive of the

Holy Mount Athos) situat in Salonic, B-dul Egnatia 109.

Programul biroului este de luni pAnI vineri intre orele

9.00-13.30, iar s0mbita intre orele 10.00-12.00. Pentru

informafii suplimentare vI putefi adresa la telefon 02310-

252575 sau 252578.

AvAnd in vedere fluxul mare de turigti, mai ales inperioada verii, este bine ca, inainte de a vd planifica o ex-

cursie in Sf. Munte, si ave{i o confirmare telefonici a re-zervilrii dumneavoastri. Rezerwarea o pute{i face prin fax,la numirul 02310-222424,precnind perioada doritl (max.

4 zile), numele gi prenumele, seria pagaportului, ocupa{ia gi

apartenen{a religioasi.

Permisul de intrare se ridici a doua zi din portul

Ouranopolis (locul de imbarcare spre Sf. Munte), in schim-bul unei taxe de 18 euro (elevii gi studenlii plitesc numai 8euro). Cei de alte confesiuni decit cea ortodoxi achitl 35euro. Vaporul zilnic,la ora 9.45.

Filmatul este cu deslvirgire interzis. Se pot face foto-grafii, insi numai in exterior, iar pirinfilor - numai cuacordul lor. in Sf. Munte nu se consumi carne. Nu se cuvi-ne sI mincati in afara meselor rAnduite. Este de la sineinfeles cI se cere o finuti vestimentari decenti gi, ca oconsecinfi, plaja sau inotul sunt strict interzise.

t06

it*

':!sF.

$f