1. Procurorul d. Benedict Stoenescu susţinându-şî acuzarea.2. Acuzatul d. inginer Liviu Ciuley urmăreşte calm desfăşurarea desba- terilo r.3. Familia Cristescu: in picioare d. Cristescu ta tă l victimei. Pe bancă (a doua din dreapta) d-na Cristescu, apoi

« ar ARELE proces pasional care J \ / l atrage cu atâta violenţă aten-

^ fia cetăţenilor şi mai ales a cetăţenelor — procesul inginerului Ciulei acuzat că şi-ar fi otrăvit iubita, pe Tita Cristescu, fosta actriţă de o fierbinte frumuseţe — merită într'adevăr popula­ritatea pe care o vedem.Numai că discuţiile ni se par, în ziare şi între cititorii de ziare, mutate din ini­ma dramei în periferiile amorului-propriu dacă nu chiar ale prejudecăţilor celor mai grosolane. Femeile care se cred ne­dreptăţite de bărbaţi îl acuză pe ingi­nerul Ciulei, fără să mai caute alte ar­gumente decât convingerea lor intimă c ă : „Soro, to ţi bărbaţii este la fel ; el a omorît-o". In familiile unde există certuri din pricina rudelor mai mult sau mai puţin apropiate, acuzarea a trecut de la inginerul Ciulei, adus acum în faţa juraţilor, asupra surorii şi cumnatului nefe­ricitei Tita şi argumentul sună aproape la fel cucei de mai sus: „Soro, cumno- tu-su a om orît-o! N'a vrut să mă omoare şi pe mine cumnatu-meu, pentru datoria aia de cinci mii de lei pe care o uitasem" ? întâmplarea a voit să stau de vorbă, în- tr'o familie distinsă, în [urul unei mese de ceai — ceaiul limpezeşte facultăţile intelectuale — cu unul din personagiile cele mai importante la descoperirea, an­chetarea şi cercetarea cauzelor crimei, lată concluziile, absolut imparţiale, la care a ajuns atunci numitul personagiu:— „Am renunţat de mult la pretenţia de a mă conduce după logică, adică după concluziile mele logice, atunci când e vorba să judec purtarea oamenilor. Eu las faptele să vorbească singure: Nu le silesc să vorbească mai mult, nu le mărginesc înţelesul, oricât ar fi de în­grozitor, de nenatural sau de necrezut.

R I—¡¡2——i—

d-ra Constantinescu şi d-na Gella Gregorian.4. Pantofarul Constantin Popovici, martor.5. Servitoarea Titei Cristescu, M aria Suciu, răspunde întrebărilor puse de d. avocat Paul Dunăreanu din partea apărării.6. D-na M aria Ursea (Sibiu) m artoră.

In Tmpre|urarea care ne preocupă, mi se pare că nu s'a descoperit niciun fap t care să vorbească precis, răspicat, neîn­doielnic că inginerul Ciulei şi-a otrăvit amanta. Presupunerile sunt numeroase şi grave, unele uluitoare, dar nu e mai pu­ţin adevărat că faptul cel mai neînsem­nat din viaţa unui om poate da loc la coincidenţele cele mai neaşteptate. Legea, după mine, nu are căderea să judece coincidenţe sau concluzii, ci numai do­vezile sigure, faptele în toată goliciunea lor, mai cu seamă când e vorba de un fap t atât de grav cum e o crimă şi de o osândă atât de cumplită ca munca silnică la noi, spânzurătoarea, ghilotina sau scaunul electric aiurea.„Cred că inginerul Ciulei poate fi acuzat; dar poate fi osândit?...„Pun întrebarea, dar mă feresc să răs­pund, deoarece va fi judecat nu numai de oameni de legi ci şi de juraţi, deci de sentimente şi raţiuni individuale. „Dar numai inginerul Ciulei poate fi acuzat ?...„Fără ca în seama soţilor Gregorian — sora şi cumnatul victimei — să existe coincidenţe atât de grave ca cele car apasă asupra inginerului Ciulei, există to ­tuşi presupuneri pe care le poate justi­fica o minte normală în chip foarte fi­resc. Dacă facem să intervină caracterul cu deosebire pasional, nervos, al familiei victimei, bănuelile, care cad asupra soţi­lor Gregorian, ar putea fi si mai grave. „Nu m'aş mira — a încheiat importan­tul personagiu — ca la Curtea cu juri să asistăm la acuzaţii reciproce: Ingine­rul Ciulei să acuze familia, care ar fi râvnit la averea victimei, şi familia să acuze pe Ciulei, care fusese părăsit de am antă"!Lucrurile s'au petrecut întocmai ; profeţia s'a adeverit — şi întrona din şedinţe,

procurorul a fost silit să evacueze sala, din pricina pasiunilor contradictorii deslănţuite în timpul des- baterilor.Pentru cei care urmăresc acest proces — desfă­şurarea uneia din înfăţişările cele mai comune, mai triviale şi mai tragice ale vieţii noastre sociale — acuzarea dîntr'o parte sau alta, sau chiar o con­damnare, nu mai mulţumesc. Oricine ar fi con­damnat sau oricine ar fi achitat in acest proces, în care au intervenit elemente ce depăşesc psiho­logia, voinţa sau actele unui ins oarecare, soluţia va împăca poate instinctul nostru de dreptate, nu însă si conştiinţa.

ie pare că victima e uitată aproape cu desăvâr­şire în acest proces de imoralitate al unei socie­tăţi prea fericite şi bogate, poate tocmai pentrucă e victimă. Desigur, nu trebuia să ispăşească atât de crunt, cu o moarte umilitoare în floarea vieţii, frumuseţea ei cuceritoare, pasiunea ei fierbinte pentru bucuriile acestei lumi, uşurinţa cu care s a jucat. Dar nu e mai puţin adevărat că farmecul pe care l-a folosit în cercul ei, cu o lipsă to t mai mare de scrupule, trebuia să ducă la dezastre de acest fel — ruină materială sau fizică, nefericiri definitive, în orice caz.Tita Cristescu putea fi fericită în toate fe lurile: Avusese succese în teatru, unde forţa tempera­mentului ei găsîa expresia cea mai nobilă; câţiva bărbaţi ar fi fost bucuroşi să-i întemeieze un că­min. Nu-i lipsea nici cultura, nici inteligenţa — şi ar fi putut cuceri un loc de cinste în cercurile cele mai subtile ale Capitalei.N'au fost de-ajuns toate aceste tezaure pe care i le dăruise natura. Setea ei era nesfârşită, exaspe­rată, după avere, după voluptate, după toate ni­micurile orgoliului femeiesc — multe bijuterii, mulţi amanţi.

Acuzatul, inginerul Ciuley vorbind cu avocaţii sâi.

I ^ N o ^ O ^

Dacă n'ar fi căzut victimă unei răzbunări de o potenţă egală cu farmecul ei rău întrebuinţat, care ar fi fost sfârşitul Titei Cristescu?... Cu siguranţă o moarte la fel de catastrofală — cum ne arata po­vestea vieţii atâtor Tite to t a tât de frumoase, to t atât de nesa- ţioase — dacă nu prin otravă, în orice caz sub gloanţele de revol­ver ale unei rivale sau ale propriei ei mâini, în spasmurile unei dis­perări sau desamăgiri.

O p a r te din asis­te n ţă la p ro c e ­sul C ia le y . Fe­ntei, fe m e i, nu­m ai te m e i. . .

Numai pentru scurt timp, cu începere dela 20 Septembrie crt., fiecare cutie originală de pudră C O T Y are ca supliment GRATUIT una sticluţă din acest parfum.

CUTIA 130 LEI

La un m om ent d a t, in tim p u l d e p o z iţie i m a r­to re i G e lla G re ­g o ria n s 'a năs­cu t tu m u lt in s a lă ... P u b licu la fo s t e v a c u a t cu ja n d a rm i..

A FOST PUS LA ÎNDEMÂNA TUTUROR CLIENŢILOR ÎN MOD ABSOLUT GRATUIT

FLORILE DE NUNTĂ AU ÎMPODOBIT MORMÂNTUL MIRESEI

“V,■V 4 V

Se p e tre c in lum ea aceasta, la c â fiv a p ă ţ i d e no i, t ra g e d ii ca - re - ţ i op resc m in te a 'n loc şi ca re te fa c să nu m ai p e rc e p i ra ­ţiu n e a d e a t r ă i. O fa tă tân ă ră , nespus d e frum oasă, încon ju ra tă d e d ra g o s te a tu tu ro r ace lo ra c a r i o cunoşteau, d iv in iz a tă m ai ales d e p ă r in ţ i i e i, a l c ă ro r s ingur c o p il e ra , îşi găseşte o m o a rte p e c â t d e n e a ş te p ta tă , p e a tâ t d e s fâş ie toa re .La o ra 12 a. m., în t r 'o z i cu soa re p r im ă v ă ra te c , şi-a pus vă­lu l d e m ireasă, p ro m iţâ n d să-şi le g e p e n tru to td e a u n a v ia ţa , d e om ul p e ca re -l iu be a .Pe când în casa p ă r in ţ i lo r e i, in v ita ţ i i, c a r i ven iseră să p e tre a că la nuntă , nu p lecaseră încă, la num ai 100 Iclm. d e p ă rta re , pe şosea, p a rb rise -u l m aşine i, cu ca re p lecase să-şi p e tre a că luna de m ie re , se o p re a c rim in a l în g â ­tu l fra g e d a l M a rg a re te i Ş te- fănescu -M incu , p ro vocâ ndu -i o

m o a rte in s ta n tan ee şi c u m p lită . A r însemna să co m ite m o im ­p ie ta te dacă am de scrie în f ra ­ze d e rom an la c rim og en nesfâr­ş ita d u re re p e ca re au avu t-o p ă r in ţ i i b ie te i fe te , ca şi t o ţ i ace i ca ri au cunoscu t-o . Vom spune d o a r că la înm orm â n ta re a e i au asista t p e s te 5000 oam en i şi m u lţi, fo a r te m u lţi d in tre aceştia n 'au cunoscut-o .A u v e n it c o p le ş iţ i d e p u te rn ic a im p res ie p e ca re a fă c u t-o asu­p ra tu tu ro r acectsiă s fâş ie toa re ne no roc ire .Fotografiile noastre în fă ţi­şează pe M argareta Mincuin rochie de mireasă şi alături de soţul ei, tre i ore inainte de fata lu l sfârşit. Apoi câ­teva scene dela înmormân­ta re , printre cari mormântul proaspăt, având de jur îm­prejur coşurile de flo ri p ri­mite de nefericita mireasă, cu 48 de ore mai devreme, la nuntă.

R e d a ţ i d i n ţ i l o r D v .a l b e a ţ ă ş i s t r ă l u c i r e

Ştiinţa a stabilit că microbii bu ­cali sunt cauza petelor - şi cariei dentare. Dacă antiseptizaţi gura cu Kolynos, primejdia m icrobilor e înlăturată. Pe măsură ce ii periaţi cu crema Kolynos, dinţii capătă strălucirea şi albeaţa naturală, dând zâmbetului un deosebit farmec, întrebuinţaţi un cm. de Kolynos pe o periuţă uscată — veţi rămâne surprinşi şi încântaţi de rezultat. Cum păraţi tubul mare — e mai convenabil.

KOLYNOSCREMA DENTARĂ

m i¿ r j r

IN CAUTAREA MORMÂNTULUI LUI ION LUCA CARAGIALE

W W A l DEM la C a ra g ia le — ne spune dom nu l Paul G u s ty . Şi, in m onom , ne m""jt fa c e m lo c p r in tre ş iru ri d e m o rm in te , a lte le m ai în g r i jite , a lte le

u ita te d e oam en i ţ i pa re -se ţ i d e Dum nezeu. V e ţn ica n e e g a liţa te I Mormântul m a re lu i Ion Luca, în c o n ju ra t d e un g r i la j d e f ie r , es te s im plu ţ i a re ceva d in m o rm in te le vech iu lu i c im it i r d in P raga. Dacă m orm â n tu l luî Eminescu continuă să f ie lo c d e p e le r in a j p e n tru a m o re z a ţii ro m a n tic i, c a n se s im t musai obligaţi să-ţi sgâ rîe num ele p e sociu, în sch im b mormântul iu i C a ra g ia le , m u lt m a i p i t i t , este puţin fre c v e n ta t.Nu există n ic i m onum ent, n îc î p ia tră fu n e ra ră .0 simplă p lacă d e m arm oră , în co n ju ra tă d e m eriţori. P laca a re g ra v a tă :

IO N L U C A C A R A G I A L E

Ia n u a r ie 1 8 5 2

9 I u n i e 1 9 1 2

Dacă in p r iv in ţa anulu i m o r ţ ii c e lu i m a i d e seamă s c r iito r de te a tru rom ân, nu există con ­troversă, în p r iv in ţa d a te i n a ţte r ii, în to c m a i ca la Eminescu, c ircu lă m a i m u lte ve rs iun i. A cu m

peste c â te va z ile . Tocm ai p e vrem ea aceea se găsea a Berlin şi^ C a ra g ia le . A v e a m d e gâ nd să mă du c să-l văd c ă c i î i a flasem adresa d e la tâ n ă ru l C o s tică N o tta ra . D a r nu ţ t iu cum s 'a în tâ m p la t că d e a b ia a t re ia zi d e la sosirea m ea la Berlin am h o tă r it să m ă d u c să-l văd p e lancu .In a c e e a ţi zi însă, sp re m area m ea su rp rind e re , p rim esc d e la B aca lba ţa o te le ­g ram ă cu acest la co n ic c u p rţn s : „C u m p ă ră o coroană pentru^ C a ra g ia le " .

.C u a d e v ă ra t nu ţ t ia m ce să c re d . C e fe l de coroană tre b u ia să-i cum p ăr ?II ş tiam p e C a ra g ia le m are a m a to r d e cad ou ri ţ ! p e n tru a - ţ i p r ile ju i p r im ire a lo r avea o b i­c e iu l să -ţi o rgan izeze fo a r te dese an ive rsari, m a i m u lt sau m ai p u ţin p lau z ib i.e . In aceste ocaz ii, m are ca lam b u rg iu , avea g r ijă să-ţi spună : „Ş t i i , eu sunt cam japonez ţ i n 'a ţ re fuza un „m i-c a d o u " .In s fâ r ţ i t o iau spre adresa unde ţ t ia m că stă C a ra g ia le . In fa ţa p o r ţ i i îm i iese în a in te un t ip d e p o r ta r neam ţ, cu n e lip s ita - i p ip ă în g u ră :__ M ă rog , a c i stă C a ra g ia le ? — î l în tre b eu.— A ic i stă ! — îm i spune p o r ta ru l dând d in cap .— E b in e sănătos ?__ A c u m e fo a r te b in e ! — îm i spune e l cu una e r d e filo s o f.__ P ot să-l văd? N u doa rm e?— D oarm e d e aseară, nu ţ t iu dacă s 'o m ai scu la v re o d a tă .Vă în c h ip u iţ i m ira rea m ea, când am a f la t că m urise C a ra g ia le .A doua zi m e rg la c im it ir ţ i a c i n im en i nu e ra în s ta re să-m i de a o in fo rm a ţie .D ar d e o d a tă mă văd a p o s tro fa t d e un dom n c a re s'a re co m a n d a t D a n ie lo po l. „D o m n u le G usty , am auz it că a m u rit C a ra g ia le ţ i am v e n it să-l v ă d " .In cape la c im itiru lu i e rau t r e i coşc iug e cu ca ­p a ce le p e deasupra .C a re o f i C a ra g ia le ? — aceasta e p ro b le m a . A m în c e p u t să tra g e m la so rţi ţ i în tr 'u n tâ rz iu l-a m id e n t i f ic a t .C in e ţ t ia la Berlin că m urise un m are s c r iito r rom ân?D upă p u ţin t im p l-au adus a ic i, d e unde n i­m en i nu i-a m ai m iţc a t.

Săracu I S 'au găs it în cam eră pes te o sută d e m ucuri d e ţ ig ă r i, p e ca re le fum ase în a in te să m oară.

~ U L » b r„ . <=» P * " " » » « 1 ^

IO A N M A S S O FF

Mormântul lai C arag ia le la cim itirul Bella.

Um p o rtre t al lai 51 loa Loca Caragiale.

No. 50 —

• adevă ra t că c e * m a i m are parte d in b io g ra f ii a u to ru lu i „S e n - soare!" î ţ i înce p a s tfe l poves­t ire a : ..Io« Loca C arag ia le s'a născut in ziua de 29 Ia­nuarie 1853 la ferm a părin­tească din satul Mărgiaeni. judeţul Prahova. T a tă l său s'a i-ucurat fo arte mult când a a fla t că sofia lui a dat ■aştere unui ba ia t şi că ast­fel familia nu se va stinge", N ăpăd it d e a m in tir i, d - l G u s ty p o v e s te ţte :„Să ve ri ce m i s‘ a în tâ m p la t şi cu m oartea lu i C a ra g ia le . Po la sfârşitul s ta g iu n ii mă t r im ite Ba­calbaţa. p e vrem ea aceea d ire c ­to r al Tea tru lu i, la Berlin , ca să aleg costum e p e n tru „ A i i B a b a ", piesa lu i M îrce a D e m e tr ia d e .Eu plecasem în a in te , ia r Baca!- baţa tre b u ia ţ i e l să v ie la B erlin

fost o vreme... ...când ea nu întrebuinţa

Pasta de dinfiAcuma este o plăcere a privi dinţii ei de o albeaţă frapantă, sănătoşi şi rezistenţi. Pasta de dinţi Nivea, fabricată din cele ntai alese materii prime, curăţă dinţii radical şi între­ţine respiraţia proaspătă.Spum ează uşor. avănd un gu st e x c e l e n t

N I V E A

C o te ţu l p o rc ilo r este îi? i+ de casă şi copiii, cori itssa; fără sfială, în ¡»ml coteţului, iţi otrăvesc sângele, ri de zi, ca mirosurile acîgă+ocre.

.

M a g a z ia c a re se vede m fv>i3 este de în c h ir ia t ; 80 lei pe lună cu p a t ţ i cu saltea.

f i rm

5 r O . S. 1 P E R IF E R IA !Este s tr ig ă tu l d e de snă de jde p e c a re tre b u e să-l scoată

f ie c a re ce tă ţe a n care -ş i dă seama de în sp ă im â n tă to ru l p roces ce se desfăşoară la p e r ife r ie , p e n tru ru ina rea d in te m e ­li i le sale ce le m ai tra in ic e , a v ie ţ i i so­c ia le a m e tro p o le i noastre .A v e m o C a p ita lă care , în aspec te le sale m ari, a ra tă a idom a m u lto ra d in m e tro ­p o le le eu ropene : es te m are , în ţesa tă d e po p u la ţiu n e , uriaşă în c o n s tru c ţii, frum oasă şi, în f in e , su fic ie n t de b ine înzestra tă ca aşezare g e o g ra fic ă . D ar to a te aces­te a , am spus, în aspec te le sale m ari. P riv ită în am ănunt însă, în fă ţişa re a C a ­p ita le i noastre este cu to tu l a lta , opusă n e d o r ită . Şi am ănuntu l în în fă ţişa re a C a ­p ita le i es te m arg inea , p e r ife r ia , ca re as­cunde în ea rug in a aceea ce -i ro a d e v ia ţa d in to a te la tu r i le : m izeria, eu t o t ansam­b lu l său d e m a n ife s tă r i în g ro z ito a re : m o­lim a, foa m e a , c r im a şi fu r tu l.Se lucrează d e an i d e zile, cu râvnă şi cu d ra g o s te , p e n tru r id ic a re a f iz ic ă şi s p ir itu a lă a B u c u re ş tilo r; se lucrează cu râvnă d a r fă ră ta c tic ă şi fă ră lo g ică . T oa te s fo rţă r ile şi to a te in te n ţiu n ile , de to td e a u n a , s'au rea liza t, în exc lus iv ita te , num ai în ce n tru l C a p ita le i. S 'au e x tirp a t d ă ră p ă n ă tu rile insa lubre , înă lţându-se p a ­la te u r ia ş e ; s'au c ro it străz i şi bu le va rde la rg i, secându-se b ă lto a c e şi acoperindu-se g r o p i ; s'a sch im ba t în fă ţişa rea o rien ta lă a s t ră z ii ; s 'au în te m e ia t m od uri d e con-

Copilaşii stau a fa ră la aer, pe prispa casei ; prispa este ch iar in s tradă .

v ie ţu ire , p ra c tic e , sănătoase şi o cc id e n ta le . Urbanis­t ic a şi re fo rm a v ie ţ i i soc ia le , s 'au a b ă tu t ca un torenl v io iu şi n e c ru ţă to r, num ai în ce n tru l C a p ita le i. La m arg ine însă, la p e r ife r ie , nu s'a fă c u t n im ic.Luxul d e a te n ţ ie ca re s'a d a t c e n tru lu i a produs, cum era şi fire sc , un du re ros reg res a l periferie i. A cea s ta , m ai în tâ i p e n trucă rău l ex is te n t în viaţa p e r ife r ie i, m izeria , a fo s t to le ra t p r in neglijenţă şi d e c i s'a d e s v o lta t în v o ie şi m ai apo i, pentrucă i s'a a d ă o g a t acestu ia , rău l a lun ga t pes te periferie d e c iv iliza re a şi însănătoşirea ce n tru lu i. S'a măturat b ine şi frum os la m ijloc , guno iu l a fo s t lăsat pe m a rg in i însă, în descom punere. T o t ce a fo s t pleavă, m u rd a r şi nesănătos, a fo s t a ru nca t pes te periferie, îngroşându-se as tfe l s tra tu l d e m ize rie ca re -i stă la te m e lie . F tiz icu l care-şi tuşea p lăm â n ii sub acoperişul casei insa lubre d in cen tru , a fo s t transp la n ta t, prin e x p ro p rie re a casei, la p e r ife r ie , în m izeria echivalentă p u n g ii sale, vech iu l lo c de ven ind , p rin emancipare, lux ; bo rfaşu l c a re sălăşluia în în tun e recu l subsolului ace lu iaş i im o b il, a tre c u t g ră b it m ai d e p a rte , ia pe­r ife r ie , vech iu l lo c in u n d a t acum d e lum ină fiindu-i n e p r ie ln ic : băcăn ia in fe c tă ca re în d e p lin e a oficiul d e p ro p ă ş ire a b o lilo r , s'a m u ta t d in b ă ta ia rigorilo r san ita re , t o t la p e r ife r ie , unde nu veghează nimeni, şi aşa m ai d e p a rte . In fe lu l acesta m izeria p e rife r ie i s a îng roşa t, ca e fe c t al p ro p ă ş ir ii c e n tru lu i şi acum m acină m ai în p lin , m ai re p e d e şi m a i cu efect, fă ră s tav ilă , t o t c e -i cad e în ca le , am en in ţând apoi spre cen tru , d is tru g â n d ţe s u tu rile v ie ţ i i socia le a a ce s tu i m are a ş e z ă m â n t: Bucureşti.

„PESTE Ş IN A "

E s te ţii u rb a n is tic e i noastre au c ă u ta t să hotărască o

Aşezarea aceasta omenească Dis de d im ineaţă, când nicinu-i pe m arginea unui lac nu mijeşte încă bine de ziuă,ci pe una din nenum ăratele g lo a ta lo c a ta rilo r acestorstrăzi a le p erife riilo r, unde m agazii, dă năvală afară,băltoacele na se usucă nici- să-şi primenească puţin plă-o dată . mânii o tră v iţ i de duhoarea

dinăuntru.

«t. ,<*

!

delimitare a C a p ita le i: până aici să fie municipiul, până aici ubvrbia, până aici periferia ... casete cu etaje până aici, casele fără etaje de aci incolo. P erife ria , în p lanu l acesta, e ra iorocită să f ie d e p a rte , aco lo unde ce tă ţe a n u l să-şi p o a tă constru i locuinţa cât mai m ică şi c â t d e şub redă . Dar tre a b a n a m ers aşa aim s'a hotărît. P e rife ria , p r in tr 'u n in e x p lic a b il fenom en , a rămas, s’a pripăşit şi s'a d e s v o lta t m ai ales în ju ru l lin ie i fe ra te ca re fa c e cen­tura oraşului. U rban is tica , după c e a o râ n d u it ce n tru l cum nu se pu tea Mi bine, a de pă ş it lin ia fe ra tă şi fă ră să-şi de a seam a pe unde frece şi ce lasă în urm ă, p e lângă ace s te lin ii, a m ers m ai d e p a rte , spre suburbii, în f iin ţâ n d aco lo c a r t ie re frum oase şi m ari, c a r t ie re ca ri urmau să sufere, m ai aspru d e c â t ce n tru l, p e d e -o -p a r te v e c in ă ta te a pariculoasă a p e r ife r ie i d e la şină şi p e d e a ltă p a r te v e c in ă ta te a periferiei dela suburb ie .„Peste şină"!Cititorul, pentru ca să-şi d e a seam a d e ad e vă ru l râ n d u r ilo r d e fa ţă , n are decât să tre a c ă „peste şină“, o r iu n d e : la G hencea . la Pan- ielimon, la C o le n tin a , la G r iv iţa sau la R e g ie . P re tu tin d e n i, d e ju r- imprejurul C a p ita le i, p e lângă şină, va vedea cum se p re lin g e în lături mizeria crasă ce fecundează d in be lşug t o t ce es te m ai rău, tot ce dăunează v ie ţ i i c iv iliz a te a m a re i noastre C a p ita le .Eu am trecut „peste şină" pe la to a te b a rie re le . Despre ve c in ă ­tatea fiecăreia aş p u te a re le va a tâ t c â t să în tocm esc un rom an în fascicole. P re tu tinden i însă su b ie c tu l es te a c e la ş i: m izeria , m izeria, jiizerîa. De aceea, a tâ t c â t îm i p e rm ite sp a ţiu l acesta, vo iu însemna numai unele cazuri ; p e ce le m ai u lu ito a re , p e ce le m ai d e necrezu t.

STRADA LAUTARI

iariera din calea 13 S e p te m b rie es te de s ig u r, s itua tă m ai în in te ­riorul Capita lei d e c â t o r ic a re a lta . D eci, p e r ife r ia p la n ta tă p e de

'lăturile şinei ca re ta ie această m are a rte ră este, p e d re p t cuvânt, tea mai centra lă şi d e c i cea m ai pe ricu loasă . S’a r p u te a c red e , aşa

Familia s’a mă­r it şi e nevoie de o nouă încă­pere ; iat-o că se construeşte.

D E -A -L U N G U L ŞINEI Dar p e r ife r ia , d in n e fe r ic ire , nu m acină num ai săn ă ta tea C a p ita le i. Ea fe cu n ­dează. o c ro te ş te şi desvo ltă pe ce i c a r i v o r concura , cu succes, la d is tru g e re a s ig u ra n ţe i c e tă te n e ş ti. A c o lo , la p e r ife r ie , este şcoala c r im e i şi a fu r tu lu i. D e-a- lungu l ş ine lo r vezi sute şi sute d e c lă d ir i fă ră d e id e n t ita te b ine d e f in ita , c lă d ir i ca ri au' ie ş ir i în to a te d ire c ţiu n ile şi ca ri nu a p a rţin p rec is n ic i uneia d in u liţe le p rin ca ri in tr i în e le . In aceste c lă d ir i se ascunde, fă ră team ă , a tâ t ucigaşul care a lăsat în fu g a sa, un cad avru pe lin ia fe ra tă , c â t şi bo rfaşu l ca re a d a t ra ita p r in im o b ile le d in s trada vec ină , s trada c a rtie ru lu i nou, c iv iliz a t. In casele acestea fă ră id e n tita te , în ş iru ite de -a -lungu l ş ine lo r, nu ş tie n im en i c â tă lum e sta Ş ' cand stă P ro p rie ta ru l, d e o b ic e iu gazda com p lice , spune to td e a u n a ca n a re ch iriaş i. Şi nu î se p o a te d o v e d i că a re . Este a tâ ta lin iş te şi pustiu , ziua, în casele aces­te a ! D ar num ai z iua. N o a p te a în schim b, v ia ţa d e în tu n e r ic a ră u fă c ă to r ilo r ,pulsează a c i cu in te n s ita te şi rep ez ic iun e . ^ _ . _N ic io raz ie fă c u tă la p e r ife r ia ş ine lo r n 'a r răm âne fă ră ro a d e . P o liţia insa, ca şi u rb an is tica , t re c e pes te şină, nepăsă toa re , şi-şi înco voa ie b ic iu l pes te cum in ţen ia , re la tiv ă , d a r îngerească fa ţă d e p e r ife r ia ş ine i, a sub u rb iilo r.

S T R A D A L IN A V A D U V A

M ize ria , ca să se p o a tă num i în tr 'a d e v ă r m ize rie , tre b u e să a ibă ce le t re i nuan ţe b in e d e f in i t e : m olim a, c rim a şi in a n iţ ia . De aceea am f i g re ş it num ind p e r ife r ie c a rt ie ru l ş ine lo r, dacă n 'am f i g ă s it în e l şi ra v a g iile fo a m e i. D in ne n o ro c ire insa

înşiraţi pe pat, în stradă, copi­laşii periferie i lâncezesc lihniţi de foame, aş­teptând mila ra ­rilo r trecăto ri.

dar, că p e n tru acest con s id e ren t, s'a d a t o m ai m are a te n ţ ie s trăz ilo r ca ri în­tocmesc ac i p e r ife r ia , spre a le c iv iliz a şi însănătoşi. Lu c ru rile stau cu to tu l a lt ­fe l însă. Tocm ai ac i. n e g lije n ţa s 'a d o v e d it m ai m a re : la p e r ife r ia b a r ie re i 13 S eptem brie , există , in c o n te s ta b il, ce le m ai m izere străzi d in C a p ita lă . A m ales, la în tâm p la re , una p e ca re s 'o c e rce te z m ai d e -a p ro a p e : s trada Lă u ta ri.Pitulată în um bra im o b ile lo r în a lte , lum inoase şi c u ra te d in m area ca le 13 S eptem brie , această s tra d ă L ă u ta ri, lungă d e c irc a 60 m e tr i, a re , în to ta l, p e o parte şi p e a lta , pa tru sp re zece c lă d ir i, pe c a ri dacă le -a i vedea d e d e p a rte , fără de co ru l m u rd a r a l lo c u ito r ilo r , le -a i c re d e m ai d e g ra b ă o co lo n ie d e g ra j­duri şi c o te n e te p e n tru an im a le , d e c â t case d e lo c u it, p e n tru oam en i, aşa cum se p re tin d a f i . In aces te pa tru sp re zece c lă d ir i îşi au adăp os tu l a p ro a p e 190 d e suflete, ad ică 12— 14 sub un aco pe riş . C um im o b ile le n^au m ai m u lt d e două încăperi, se în ţe le g e că în tr 'o singură in c in tă stau două şi ch ia r t re i fa m ilii. Fiecare cu p a tu l său. Un p a t m are , d e scânduri, cu pa ie . co lo lângă fe re a s tră , pentru fa m ilia lu i „n e a “ V asile (ta ta , m am a şi c in c i co p ii) , un a lt p a t, t o t aşa de m are şi d e p lin d e p a ie şi in sec te , d in co lo , lângă uşă, pe n tru fa m ilia lui „n e a " G o g u , la fe l d e num eroasă. Dacă fa m ilia este m ai p u ţin num eroasă, atunci, c o lţu l d e p a t lib e r es te în c h ir ia t, p e n tru 60 sau 80 le i p e lună, cu i se

găseşte. _ , .Acolo, pe p a tu r ile ace lea se consumă v ia ţa fa m ilia ră a p e r ife r ie i C a p ita le i noastre ; aco lo se naşte v lăs ta ru l fa m ilie i, aco lo creş te , aco lo bo leş te , aco lo m oa re : îng hesu it în tre a i lu i ; c o p ila în tre tru p u r ile m u rd a re a le ta tă lu i şi f ra ­telui, mama t o t m ai m u lt în c o lă c ită d e b ra ţe le b ă ia tu lu i ca re c reş te , se m ăreşte şi nu ş tie ce v rea când s im te lângă e l că ldu ra tru p u lu i m a te rn .Acolo, pe p a tu r ile ace lea, se naşte m olim a care , t re c e s trada cu repez ic iune , din casă în casă şi a p o i scoa te cap u l şi se fo f ile a z ă m ai d e p a rte , în in im a m e­tropo le i, d in to a te p ă r ţ i le d e o d a tă .Acolo, pe p a tu r ile ace lea şi a fa ră , în p ra fu l s trăz ii, unde v ia ţa p e r ife r ie i, în d i­vertism ent, îşi urm ează cursul, aco lo se m inează, d in te m e liile sale ce le m ai tra in ice , sănă ta tea m are lu i oraş ca re se num eşte cu m ân d rie Bucureşti : cea m ai proaspătă, cea m ai c u ra tă şi cea m ai s c lip ito a re m e tro p o lă d in Europa.

foa m e a aces te i p e r ife r i i depăşeşte , cu m u lt, m o lim a, c rim a şi f u r t u l ; acestea sunt p e r io d ic e , în t im p ce foa m e a este con tin u ă . C a să ' vezi cum stăpâneşte fo a m e a po p u la ţiu n e a p e r ife r ie i, n u -ţi tre b u e d e c â t o a ru ncă tu ră d e och i pes te una d in s trăz ile d e „p e s te ş in ă ".Unul d in tre ce le m ai în d u io şă to a re cazuri d e în a n iţie se p o a te vedea , a legând d in be lşugu l d e cazuri a le c a rt ie ru lu i Sebastian, pe s trada Lina Văduva, „p e s te ş in ă ", la d o i paşi de b a rie ra R a h o v e i: un lo ­c u ito r ca re a re şase cop ila ş i. C a să-i hrănească p e to ţ i , b ie tu l om m un­ceşte , îm p reu nă cu so ţia sa, d e d im in e a ţa pană seara. A şa d a r c o p iii tre b u e să răm ână s ingu ri, uneo ri c h ia r to a tă z iua. C a să-i înch idă în

m agazia p e ca re o locueşte , nu se p o a te ; acum a vara este ca ld şi în a fa ră d e aceasta nu i-a r ve d e a n im en i şi n 'a r avea c ine să le de a c â te ceva d e m ân­ca re . C u r te nu a re că i-a r lăsa aco lo . C u m s trada este m are şi nu p re a tre c veh icu le p e ea f iin d c ă to a tă nu-i d e c â t un lac m are şi adânc, s'a s o c o tit om ul şi a in s ta la t lângă g a rd , p e „ t r o to a r " , un p a t d e scânduri şi o p u tin ă cu apă . Pe p a tu l acesta lâncezesc to a tă ziua ce i şase cop ila ş i şi în tin d mâna ra r ilo r t r e ­c ă to r i, p e n tru o bu ca tă d e p â in e sau d e p e p e n e ; să a ibă cu ce să-şi p o to ­lească foa m e a la prânz şi să le m ai răm ână şi p e n tru deseară, p o a te mama şi ta ta n 'o r f i g ă s it d e lucru şi se v o r îna po ia acasă l ih n iţ i d e foa m e , fă ră pâ inea şi snopul d e cea pă o b ic in u it.

A cea s ta es te p e r ife r ia C a p ita le i : o lum e ca re se naşte, tră e ş te şi m oare în m i­ze rie ; în t r ’o m ize rie d in ca re nu p o a te ieşi s ingură, fă ră a ju to ru l c e lo r ca ri sunt d a to r i să i- l dea ; o lum e p re o cu p a tă , fă ră în tre ru p e re , de am aru l z ile i d e m â ine ; o lum e ca re nu cunoaşte a ltă p lă ce re d e c â t m âncarea, p lă ce re pe ca re o au cu m u ltă tru d ă şi cu m u lt s p o n c iu ; o lum e ca re nu ce re lu i Dum nezeu, în ru ­găc iunea d e seară, d e c â t săn ă ta te şi co ltu cu l d e p â in e p e n tru foa m e a z ile i d e m âine ; o lum e ca re f i in d lăsată a fa ră d in veghea c iv iliz a ţie i, nu se s fieş te să p ra d e şi să om oare . Şi to a te acestea pen trucă ace i ca ri sunt puşi să c i­v ilizeze fiz ic u l şi m ora lu l C a p ita le i, t re c m ai d e p a rte „p e s te ş in ă ", u itâ n d să-şi a runce p r iv ire a spre c a r t ie re le acestea, unde o p o p u la ţie nevoiaşă lâncezeşte în gunoa ie , bo le ş te în case insa lubre sau m oa re de fo a m e , în s tradă , pe pa ie . S. O. S .! Periferia !A c o lo unde g â lg â ie m izeria , unde dom neşte m o lim a şi in a n iţ ia , unde vege tează c rim a şi fu r tu l şi unde se m inează v ia ţa socia lă a C a p ita le i, la periferie, c â t m ai n e în tâ rz ia t, tre b u e sc în d re p ta te to a te p r iv ir ile .C e n tru l B ucu reştilo r es te lum inos şi m ă re ţ ; m ai m ă re ţ p o a te d e c â t a l Lond re i, Parisulu i şi B erlinu lu i. D eci, acum, cu o c lip ă m ai re p e d e , tâ rn ă co p u l, b ic iu l şi as is tenţa socia lă tre b u e să p le c e d in c e n tru la p e r ife r ie .

ION MUNTEANU

Suveranul la serbările „As­tre

Serbările dela Blaj. — Preşe­dinţii „Astrei".— Familii mace­donene în Ardeal. - Nicolae Titulescu şi George Enescu.—

Despre legionari

C U p a rtic ip a re a Suveranulu i, a guvernu lu i, a ie ra r­h ilo r o r to d o c ş i şi g re c o -c a to lic i, s 'au s ă rb ă to rit, d e cu rând ia Blaj, t r e i s fe rtu r i d e veac d e când

fiin ţe a z ă „A s t ra “ , aso c ia ţie p e n tru cu ltu ră a p o p o ru lu i rom ân d in T ransilvan ia , în te m e ia tă d in in iţ ia t iv a tr ib u n u lu i d r . Ion R aţiu , d e c ă tre m itro p o litu l o r to d o x al S ib iu lu i, A n d re i Şaguna şi m itro p o litu l u n it a l B la ju lu i, Şulutu. A f i r ­m are a c o n ş tiin ţe i na ţiona le , p e to a te tă râ m u rile , socie­ta te a aceasta, p e c a re au p re z id a t-o f î î î ce i m a i ilu ş tr i a i A rd e a lu lu i, a ţ in u t, m ai m u lt d e c â t o r ic e organ ism p o ­l i t ic — c ă c i d a c i p o lit ic a p o a te f i m u ltip lă , cu ltu ra e una singură — A stra a ţ in u t trează c o n ş tiin ţa na ţion a lă , p re g ă tin d su fle te le , co n to p in d u -le in a ş te p ta re a m are i z ile a d e s ro b ire i, a un ire i.

C t ito ru l „ A s t r e i“ m itro p o litu l A n d re i Şaguna e în m o rm â n ta t la Răşinari, frum osu l sa t rom anesc de lângă S ib iu , unde s'a născut şi d l. O c ta v ia n G o g a , fo s t s e c re ta r g e n e ra l a l A s tre i.O r ig in a r d in M a ce d o n ia , A n d re i Şaguna a fo s t pă s to ru l ce l m ai lu m ina t, p ă r in te le su fle tesc, în tem eie­to ru l c e lo r m a i m u lte aşezăm inte s p ir itu a le d in A rd e a l.A c u m c in c i p ă tra re d e veac, sub u rg ia paşa ie lo r a lb a n o -tu rc e ş ti au p o rn it d in m u n ţii P indulu i, din M o sco p o le şi B ob oş tiţa , num eroase fa m il i i c reş tine , une le sp re Efada, a lte le sp re M u n te n ia , Transilvania şi Banat.In p ă tu ra c o n d u că to a re a V ech iu lu i R e g a t sunt fo a r te m u lţi urm aşi a i ace s to r fu g a r i.D inco lo d e m un ţi, fa m il ii le ce le m ai ilu s tre se t r a g t o t d e la P ind : Şaguna. Dumba, Mocioui, Gojdu... P ărin te le Muruu, ta tă l p ro fe s o ru lu i şi a l p ic to ru lu i, ca re a p ă s to r it înd e lu n g la Budapesta, e ra m acedonean şi «L

A lă tu r i d e Nico'a 1 Titulescu, ră s p lă tit cu in g ra titu d in e , p e n tru t o t c e a fă c u t sp re b in e le acestei, ţă r i, un a lt m are Român, ca re ne-a dus fa im a pe s te ho ta re , George

E n e s c u , la rân du l său, cunoaşte v it re g ia p ă tu r ilo r noastre conducătoare. A n u l acesta, O p e ra M a re d in Paris i-a m o n ta t cu un fa s t ne ob işnu it şi i-a c â n ta t p e „O e d ip e ” , la ca re m ă ies tru l a lu c ra t un s fe r t d e secol. Am au z it-o transm isă p r in ra d io , şi, cu p u ţin e le noastre cu n o ş tin ţe muzicale, am s im ţit că această tra g e d ie l ‘r i ; ă nu es te un lucru ca re se p o a te asculta în to a te z ile le . A m p r im it , ap o i, cu entuziasm , v e rd ic tu l c r it ic e i autorizate, ca re a firm a că o p e ra lu i Enescu e t o t c e s"a scris m ai d e p re ţ în muzică d e v reo t r e i d e c e n ii încoace , ad ică d in v rem e a lu i „P e lleas e t Melis- san de “ d e C ia u d e Debussy şi d e la o p e re le p e c a r i le com punea pe la 4 0 d e an i R ichard Strauss.Este o m are cu ce rire rom ânească această a lă tu ra re a unui num e românesc d e t i ta n ii m uz ic ii o c c id e n ta le . Ea ne onorează m a i m u lt d e c â t to a te acti­v i tă ţ i le p o lit ic o -d ip lo m a tic e -c u ltu ra le , c a r i ne-au c o s ta t su te d e m ilioane şi m ilia rd e , d e la războ iu încoace , fă ră p re a m ari e fe c te .S tră in ii ne fe r ice sc că avem un G e o rg e Enescu. N o i, oa re , ne dăm noi seam a d e m ă re ţia fa p tu lu i ? M ira -m *aş. Pe Român nu-l sp e rie d e c â t omul cu ban i m u lţi şî cu tre c e re la g u ve rn , la tă , s 'au scurs lun i d e la această s ă rb ă to a re şi d e Enescu nu m ai vo rb e ş te n im en i. Se auzise că a fost n u m it d ire c to r a l F ila rm on ice i d in N ew -Y ork .C ă lă to r ie bună ! O ce a n u l să-i f ie fa v o ra b il...Te po m en eş ti că avea p re te n ţ ia să v ină în ţa ră şi să-l p r im im la Jim bolia

f lo r i şi cu fo to g ra f I ?...f C it iţ i continuarea Iu pag. 17)

cu

tfeorge Enescu. Nicolae Titulescu.

Nu se p u te a m aî n im e rit lo c p e n tru desfăşura rea a n ive r­sa rii ace s te i fu n d a ţiu n i a m itro p o litu lu i o r to d o x d in S ib iu , d e c â t B la ju l R om ân ilo r d e r i t la tin I Unire, cuvâ n t c e n ’a fo s t spus destu l, va tre b u i re p e ta t n e c o n te n it şi d e ac i îna in te , căc i e ne vo ie d e ea p e to a te o g o a re le a ce s te i ţa r i.

M a r i i c ă rtu ra r i, un Timotei C ipariu. un Bariţiu. s'au p e r in d a t în fru n te a „ A s t r e i" . A s tă z i d . dr. luliu Moldo, van conduce cu d e m n ita te acest im p o rta n t la b o ra to ru l d e s p ir itu a lita te , în s lu jba că ru ia au a c t iv a t un Vasile Pop, lacob Bologa, I. Micu Moldovan. Alexandru Mocioni, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiş, ca p reşe­d in ţ i Şl t o ţ i s c r iito r ii, p re o ţ ii , în v ă ţă to r ii, to a tă in te le c tu - a f ita ie a A rd e a lu lu i, s m e riţi şi h a rn ic i ucen ic i.Nu p o t înche ia această scurtă evo ca re , fă ră să vorbesc de a g h io ta n tu lJ u i A v ra m lancu, n o b ilu l l o s i f Sterca

Cărpiniş, ca re a fo s t ţ i e l p re ş e d in te a l „ A s t re i” . Pe o m u l acesta frum os, cu m usta ţa şi p ă ru l a lb , în tre g , am a v u t no rocu l să-l cunosc. A m lo c u it un an ală­tu r i d e e l, în case le „ A s t r e i” d in S ib iu , p e la 1908, când eram , ca şi azi, un m odest s lu jito r a l con de iu lu i. ln c h ip u iţi-v ă în lo cu l m eu şl v e ţ i s im ţi e m o ţia m ea pioasă când s trâng ea m m âna b ă trâ n ă c a re strânsese mâna iu i A v ra m la ncu l Stupii dela Protosingbelu.

GLORIA SI TRAGEDIILE MISIONARILOR

D E câ te va tu te d e ani, p â lcu ri d in ce in ce m ai dese de m is iona ri

sosifi cu tru d ă d in to a te un­ghiurile un iversulu i, se silesc za­darnic să pă tru nd ă în Tibet, regiunea cea m ai m is terioasă din lume a p ă ra tă ca o fo r tă ­reaţă haotică d e la n ţu l m ons­truos al ş iru rilo r d e m u n ţi ţ i d e imensitatea de scu ra ja to a re a deşertului, fă ră p o tr iv n ic ă o r i­cărui con tac t cu c iv iliz a ţia a p u ­seană.Aceşti p e le r in i n e o s te n iţ i, v a j­nici p u rtă to ri a i C u vâ n tu lu i d iv in , insuflefifi în m en irea lo r d e o încredere m ai dârză d e c â t g ra ­nitul, aş teap tă să-şi înceapă opera de evanghe liza re în p a ­tria Lamalelor. E ceva fa ta l

şi nespus d e t ra g ic în p r iv e liş te a a tâ to r oam en i ce-şi irosesc o v ia ţă în tre a g ă p r iv in d cu încă­p ă ţâ n a re m e te reze le m ute aşe­za te ca o s tav ilă ne îndu ra tă în ca lea lo r şi m u lţi, dacă nu se s ting îna in te de vrem e , îm b ă ­trânesc aco lo fă ră m ângâ ie rea d e -a f i în tre z ă r it m ăcar zo rile unor n ă d e jd i d e b iru in ţă ...Şi p r ive liş te a aceasta, în tru c â tv a , e soa rta tu tu ro r m is iona rilo r, că ro ra .n ic io p ie d ică , n ic i o je r tfă , n ic io p r im e jd ie nu e în s ta re să ie sdruncine c re d in ţa că în tr 'o bună zi t o t v o r ră zb a te aco lo ducând scân te ia m ile i şî a bune i în v o ir i m ai în tâ i în su fle tu l in d i­v iz ilo r, ia r cu vrem ea, în acela al p o p o a re lo r.A n e v o ie se desrădăcinează în ­

d o ia la şi ne încrederea d in su­f le tu l s ă lb a tic ilo r . N u de ge ab a m is ionaru l W i l l i a m C a r e y , ce l d in tâ i ca re a iz b u t it să facă o spă rtu ră în z idu l r id ic a t pe n tru apăra rea p ro p r ii lo r e i in te rese de c ă tre „East India Corn- pany", a fo s t p o re c lit „ în tâ iu l d in pe ricu loasa a rm a tă a m an ia ­c ilo r ca re a în c e rc a t p re fa ce re a In d ie i" . S fân tă m anie, p ild u ito a re ne bun ie ce se m an ifes tă p rin o p e re d e c iv iliz a re , d e ed u ca ţie , de as is tenţă socială , d e descă­tuşa re d in ce le m ai josn ice fo rm e de v ie a ţă , de în ă lţa re m a te ria lă şi sp ir itu a lă I...

U N R O M A N DE A V E N T U R I

D rum ul s tră b ă tu t d e aceşti

De Foucauld a fost ucis, fâ ră sâ bănuiască, de arma unui beduin.

Misionar în mijlocul unui tr ib de negri, în A frica.

t ic i p u r tă to r i a i cuvân tu lu i lu i C r is t, e p re să ra t cu v ic tim e , e ro i şi m a rtir i, la ca ri fă c lia c re ­d in ţe i se în tovă răşeş te cu un c u ra j re ce , h o tă r ît să în fru n te in tă c e re neajunsurile , s u fe rin ţe le lip s u rile d e o r ic e soiu ţ i c h ia r m o a rte a . A r f i des tu l să am in tim c ă lă to r ia unui g ru p d e p re o ţ i fra n ce z i, p le c a ţi spre Siam în seco lu l X V II- lea , spre a se vedea c e im ensă fo r ţă sp ir itu a lă îm ­bă rb ă te a ză su fle tu l a ce s to r o a ­m en i. M o d e s tu l p lu to n d e p io - n e ri m od e rn i a i m is iun ilo r în O r ie n t a fo s t ad un a t sub con ­d u ce re a P ă rin ţilo r Pallu şi Lam- bert, c a ri în te m e ia ră o aso c ia ţie p e n tru răspând irea E vanghe lie i, ex is te n tă ţ i astăzi, cu num ele de S o c ie ta te a m is iun ilo r s tră ine d in Paris. G re u tă ţi le în tâ m p in a te d e e i spre a a junge în O r ie n t

sun t d e necrezu t. Pe vrem ea aceea , F ran ţa n’ avea vapoa re . P o rtu ga lia re fuza să îm barce m is iona ri francez i, ia r O lan da , gu ve rn a tă d e p ro te s ta n ţi, nu v o ia să tra n s p o rte p re o ţ i c a to lic i. A tu n c i Pallu în te m e ie „C o m ­pan ia Franceză a O r ie n tu lu i ţ i M a d a g a s c a ru lu i" ţ i m u lte d o a ­m ne d in a r is to c ra ţie o fe r iră aur p e n tru cons tru irea unui v a p o r d e s tin a t O r ie n tu lu i. O la n d e z ii, că ro ra le fusese în c re d in ţa tă con s tru c ţia , p e semne că gh ic iră scopu l p e n tru ca re e ra m en ită c o r a b ia ; ad evă ru l es te că, d in în tâ m p la re sau a ltce va , ea se scufundă c h ia r la câ te va c lip e după ce se de p a rta se d e coas­te le O la n d e i. M is io n a r ii h o tă - r îră a tu n c i să p le c e spre c o n ti­n e n tu l as ia tic ţ i o p t p o rn iră la drum , d in tre ca ri c in c i au m u rit în cursul c ă lă to r ie i.D in F ranţa , nav igară spre insula Rhodos şi a p o i spre Alep, în Siria. A ju nş i aco lo , în tâ ia lo r p re o cu p a re spre a scăpa d e p e rse cu ţii, a fo s t aceea d e a in tra în tr 'u n m agazin unde, cu a ju to ru l n e g u ţă to r ilo r ve n e ţie n i, s ta b il iţ i d e m ultă vrem e în p a rte a locu lu i, cum păra ră costum e tu r- c e ţ t i ca ri le-au în lesn it să tre a că a p ro a p e ne lu a ţi în seam ă pe te r ito r iu l musulman. A lă tu râ n d u -se une i ca ravane ce se în d re p ta spre Persia, î ţ i c on tinu a ră d ru m u l p e c ă m ile ; d a r, când in tra ră în d e ţe r t , în tr 'o n o a p te , în v rem e ce se ad ă ­posteau în tr 'o va le pus tie , se p o m en iră a ta c a ţi d e o bandă d e tâ lh a r i curzi. R ăcne te d e războ iu d e o p a r te ţ i d e a lta , ap o i se încinse o lu p tă crân ­cenă tâ rîn d u - i ţ i p e m is ionari în iureşul e i, lu p tă ca re se în ­ch e ie cu în frâ n g e re a b a n d iţ ilo r . D ar când m is iona rii p o rn iră d in nou la drum , fă ră n ic io ga rdă , d e o a re ce a ra b ii re fuzaseră să-i în tovărăşească m ai d e p a rte , fu ră a ta c a ţi p e n tru a doua oară de b a n d iţ i ţ i , d e rându l acesta, tre b u iră să p lă tească o sumă m are spre a salva restu l b a g a ­je lo r . H o tă rîră a tu nc i să m eargă în g ru p u ri d e o s e b ite ţ i după ce tra ve rsa ră în s fâ r ţ it Persia, ia tă - i înd re p tân du -se cu o ba rcă spre coa s te le In d ie i. M arşu l lo r p rin peninsula ind iană con tinuă ne­s tin g h e r it ţ i a jung, p e m are, în Birmania, ia r d e aco lo p e uscat, la Ajuthia, pe a tu n c i c a p ita la S iam ulu i. G ru p u l condus d e Lam - b e r t sosia aco lo după 25 de luni d e la p leca rea d in Paris, ia r la un an ţ i ju m ă ta te m ai tâ rz iu se în tâ ln ia cu oa m en ii d e sub con ducerea lu i P a 11 u. Unul d in ce i t re i in ţ i m o r ţ i în Ind ia , a fo s t g ă s it d e f r a ţ i i lu i p u rtâ n d o cămaşă d e lână, cu p ie p tu l ţ i b ra ţe le le g a te în la n ţu r i g re le . „Veşnic vom f i ceea ce am fost în v ia ţă" fuseseră u ltim e le lu i cu v in te .

N o ^ O ^ —

— Pag. 9

în d ră zne ţe e xp lo ră ri in M a ro c ţ i a p o i c o n v e rtire a re lig ioa să . D in c a d re le o ş tir i i tre c u ta p re o ţie , d e la a tra c ţiu n ile m ondene la v ia ţa d e pustn ic , m ai în tâ i în Pales­t in a şi în urm ă la Tomonrasset, o m ică oază cu 20 d e c o lib e roş ii u ita tă la sute d e k ilo m e tr i în in im a de şe rtu lu i. Se bucura de resp ec tu l ba nd e lo r d e je fu ito r i c a ri a ţin ea u d ru m u l ca ravane lo r, d a r în cursul unei lu p te , unul d in aceştia î l lăsă p rizon ie r în m âi­n ile unui flă că u d e 17 an i, S a r m i a g T h o r a >. N e ră b d ă to r să-şi a jungă to v a ră ş ii de ja f, f ia ra a- ceasta se a p ro p ie , ne s im ţit, pe la spa te le om u lu i c a re -i iubea a tâ t d e m u lt neam ul, rezem ă puşca în c e a fa lu i d e Foucauld şi-l ucise p e loc . M e m o ria lu i e v e n e ra tă d e lo c u ito r ii d e şe rtu lu i ca şi aceea a unui m a r*b u t. N e în c h ip u it de b a rb a ră a fo s t m asacrarea m is iona rilo r la Tieo- Sin, în 1870. U ra m an ifes ta tă

Un şef de tr ib chemândn-şi

supuşii.

fa ţă de p re o ţ ii misionari, despre ca ri se şop tea că ar f i uneltei» d o m in a ţie i s tră ine, întărită su­f le te le pă g â n ilo r astfel că in scurtă vrem e începură să circule în v in u ir i g rozave . Indigenii spu­neau că în azilu l orfanilor mi­siunii, su ro rile preparau in taină d o c to r ii cu o c h ii cop iilor, că năs­coceau b ă u tu ri magice cu sân­ge le fe te lo r încred in ţa te grijii lo r, că p e m u lţi d in cei adăpos­t i ţ i aco lo î i je r tfe a u noaptea u- nui sângeros zeu occidental. Ple­bea, în d â r jită de asemenea svo- nuri cu m p lite , în t r ’un palid amurg d e N o em vrie , năvăli în azil înar­m a tă cu pum nale şi cuţite, mă­ce lă rin d d o i p re o ţi, zece surori, p e consulu l francez precum ţ i ah« 4 5 pe rsoane...

A L T E O R O R I

D ar od iseea cea m are a misiu­n ilo r s'a p e tre c u t în an ii din urmi

E p isoade d ra m a tic e d in od iseea m is iona rilo r s 'a r pu tea c ita cu su te le : unele d in e le sunt a d e ­v ă ra te p a g in i d e rom an.In A fr ic a o r ie n ta lă , ce i d in tâ i m is iona ri au fo s t tr im iş i p e la ju m ă ta te a veacu lu i tre c u t.C â n d S ie r r o Leone a fo s t ane­xa tă de A n g lia , ţa ra aceasta e ra lo c u ită de sclavi lib e ra ţi, in d ig e n i şi ir landez i d e p o rta ţi. M is io n a rii, c ă lă u z iţ i d e în te m e ie ­to ru l a so c ia ţie i lo r, ep isco pu l M a r i o n d e B r e s i l i a c , ajun­seră în Freetown în anul 1858. In scurgerea a o p t luni d e z ile c lim a n im ic ise cu desăvârş ire

g ru p u l m is iona rilo r : c â ţiv a fuse­seră n e v o iţi să se în to a rcă în p a tr ie , a l ţ i i m uriseră d e p e urm a m o lim e lo r, p r in tre c a r i însuşi ep isco pu l. A c e s ta se stinsese ce l d in urm ă, în tr 'o izo lare a tâ t d e tra g ic ă încâ t, d in lipsa p re o ţ ilo r c a to lic i, s lu jba fu n e b ră a tre b u it să fíe o f ic ia tă de ep iscopu l an­g lican . La c â ţiv a an i m ai tâ rz iu , când sosiră aco lo a lte e lem e n te , p ro te s ta n ţii trase ră c lo p o te le b i­se ric ii lo r spre a a ţâ ţa p o p o ru l la lu p tă îm p o tr iv a Anticristului. Z e lu l şi s p ir itu l d e s a c r ific iu a l m is iona rilo r, ia ca re se adăugă un bun s im ţ d in p a r te a a u to r i-

tă ţ i lo r lo ca le , reuşiră să în lă tu re o ric e p o s ib ilita te d e c o n f lic t ca re a r f i p u tu t să se tra n s fo rm e în ac te d e a d e v ă ra t m ăce l...

O D R A M A IN S A H A R A

O v ic tim ă ce leb ră a ap os to la ­tu lu i în de şe rtu l Safcorei a fo s t C h a r l e s d e F o u c a u l d , ucis aco lo în 1916.La vârsta de şap tesprezece ani, e i nu e ra d e c â t un tâ n ă r fă ră c ă p ă tâ i; la 24 p lecă în A lg e r ia eu R e g im e n tu l 4 d e H usari şi d o b â n d i m are fa im ă p e n tru v i­te j i i le lu i m ilita re . U rm raă c â te v a

Tip de

sălbatec.

— Pag. 10

După îndelungi cerce­tă r i a« găsit ■« cadavru vi«, care pierduse obi­şnuinţa mersului.

O b âtă lie aprigă, la care a« l«a t parte şi misio­narii.

sup ran um ii ,,v ic a r ia tu l sân ge lu i", m asacre le n ic i nu se m a i num ără. A cum d o i an i, după cum is to ­riseşte , d o c to ru l Dune an Mac Lean, m em bru a l m is iun ii m e d i­ca le în C tiin a , ca re se a fla la fa ţa lo cu lu i, b a n d iţ i i au pus s tă­p â n ire p e reşe d in ţa unei m isiun i ap a rţin â n d b is e r ic ii ang licane , la Y a n a i- fo . L u p ta în tre b a n d iţ i şi tru p e le re g u la te se desfăşura a p r ig ă p e aco pe rişu rile case lor. C â n d b a n d iţ i i îşi d e te ră seama d e im p o rta n ţa s tra te g ic ă a casei E p iscopu lu i, a le c ă re i t r e i e ta je do m inau p o z iţ i i le v ră jm aşe, o lua ­ră cu a sa lt. E p iscopu l tips ia d e acasă, d a r un tâ n ă r p re o t aus­tra lia n şi d o i C h inez i ocupau im o ­b ilu l. O * i şi o n o a p te con tinuă b ă tă lia . B a n d iţii, nesă tu i d e m ă­ce l, o m o rîră p e c e i d o i C h inez i şi lua ră cu e i, în m u n ţi, p e p re o ­tu l austra lian . P en tru lib e ra re a lu i ce ru ră 5000 lîre s te r lin e şi spre a g ră b i tr im ite re a sum ei, re te ­zară u re ch ile m a r t iru lu i p e ca re unul d in e i le -a adus ch ia r fa sed iu l m is iun ii. C â n d p re o tu l a fo s t lib e ra t, nu m a i e ra om c i un spec tru , d in cauza c h in u rilo r şi a m a ltra tă r ilo r su fe rite ...

O T R AG E D IE IN N O A P T E A B O R E A LA

Şi în A laska, peninsula s itua tă în c o lţu l d e n o rd -v e s t a l A m e r i- ce i, în p lin ocean A rc t ic , aceşti p u r tă to r i a i cuvâ n tu lu i lu i C ris r au g ă s it un câm p d e a c t iv ita te . P rin tre p r im ii ca ri au în c e rc a t s fân ta ave n tu ră , a fo s t şi m on­sen io ru l Seggers care , d e m is io ­nând d in po s tu l d e a rh ie p isco p d in Oregon C ity , h o tă rî să p le c e în A laska, în fru n te a unui g ru p d e je s u iţ i. C ă lă to r ia d e 1770 k ilo m e tr i de -a -h tngu l con ­t in e n tu lu i începu sub au sp ic ii b u ­ne d a r p e m ăsură ce m ica oaste a D om nulu i se a fundă t o t m ai adânc în re g iu n ile d e g h ia ţă a le N o rd u lu i g re u tă ţile , lip s u rile şi ne- o s p ita lita te a p ă d u r ilo r ca n ad ien e î i s ili p e m is iona ri să se a d ă ­postească în c o lib a unor vână ­to r i d e vu lp i, aş te p tâ n d să se în trem e ze p e n tru con tinu a rea c ă ­lă to r ie i. A c o lo , în lin iş te a n o p ţ ii b o re a le , se p e tre c u t ra g e d ia . Un tova ră ş la ic , p o a te is to v it f i ­z iceşte d e a tâ te a obose li şi cu m in te a sd runc ina tă , săvârşi un ge s t nebunesc. N o a p te a , tâ rîn -

du-se h a lu c in a t p e pa rdosea la c o lib e i, în vrem e ce t o ţ i d o r­m eau, e l se a p ro p ie d e ep iscop s i-i sd re li cap u l cu o p ia tră .T o t în Alaska şi-a gă s it m oa rte a P ă r i n t e l e R u p e r i , în 1923, v ic t im ă a ge ru lu i. P lecase cu sa­n ia , d in in te r io r spre coastă , cu scopul d e a p ro cu ra d a ru r i d e C ră c iu n m ic u ţilo r în g r i j i ţ i în o r­fe lin a tu l lu i. A fo s t a ş te p ta t m ul­tă v rem e şi în zadar. In c e le d in urm ă, c â ţiv a p re o ţ i in im oş i p o r ­n iră să-i c a u te ş i-i găsiră c o rp u l în tins p e zăpadă, în m ijlo cu l p ă ­d u r ii, v e g h ia t d e şe fu l h a ite i de c â in i eschim oşi cu ca re p lecase. Deşi c h in u it d e fo a m e în c â t rosese b lana d in ă u n tru l b e re te i m is io ­na ru lu i, pazn icu l m u t a t re b u it să f ie îm puşca t p e n tru ca ce i sos iţi să se p o a tă a p ro p ia d e c o rp u l s tă p ânu lu i lu i.,.D is ta n ţe le eno rm e d in c u p rin ­sul C a n a d e i şi A laska fa c astăzi ca uzul ae rop lanu lu i, ca m ijlo c d e c ă lă to r ie , să f ie d e cea . m ai m are im p o rta n ţă . A cum , ep is ­c o p ii şi m is iona rii se servesc de lin ii le ae riene .Totuşi, a cc id e n tu l p e tre c u t în cursul unui sbo r d e în c e rc a re a

c o s ta t v ia ţa sup erio ru lu i unui g ru p d e p re o ţ i. Şi f iin d c ă e v o rb a de a v ia ţie , vom a m in ti cu acest p r i­le j că g e o lo g u l jesu it, p ă r in te le H u b b a r d a d e v e n it ce leb ru exp lo rând vu lcan ii d in A laska, p ă ­trunzând până in Valea celor zece mii de caşuri fumegânde şi sburând, în 1931, p e s te c ra ­te ru l lu i Am akchak.Şi lis ta exe m p le lo r m işcă toare , d ra m a tice , a r p u te a să con tinu e d e o a re ce num eroşi au fo s t ace i ca ri au re n u n ţa t la b u c u r iile lu ­m eşti sp re a se d e v o ta m isiunei s f in te d e p ă s to r i a i Dom nului p r in tre p o p o a re le ce le m ai îna­p o ia te d e p e g lo b .A p o s to la tu l lo r n 'a iz v o rît d in - t r 'u n rom antism d e pa radă , c i d in t r 'o p ro fu z iu ne d e s im ţăm ânt c re ş tin c a re a c e ru t, în p rim u l rând , b ă rb ă ţie şi, în al do ile a , o iu b ire a ap roa pe lu i, m are , ne­p re c u p e ţită şi du ioasă ca şi a A c e lu ia în num ele căru ia p ro p o - vădu iau ...

G . R.

Un grup de pigmei dinA frica.

in China. înd a tă c a a fla ră izbuc­nirea prim e lo r încă e ră ri, un cu- vânt de o rd ine se îm p ră ş tie p r in ­tre episcop» : să răm â ie la lo ­curile ior, să nu părăsească tu r ­mele de c red in c ioş i, insă p re ţu l acesta a fo s t scum p p l ă t i t : 33 milionari ucişi, a lte c â te va zeci făcuţi p rizon ie ri d e b a n d iţ i, ia r mulţi avură d e în d u ra t b a t jo c o ­riri neomenoase, p a g u b e şi ch i­mii unei v ie ţ i d e fa ta lă nes igu­ranţă, zi cu zi, lună cu lună. Câţiva au fo s t ţ in u ţ i, hm i în tre g i, in cea mai dureroasă c a p t iv ita te ca de p ildă P ă r i n t e l e W a- ij u e 1 1 e de la S o c ie ta te a d in Paris, care a t r ă i t le g a t d e un stâlp mai b in e d e c in c i tuni, ia r in liua când sosiră lib e ra to r ii , aceştia n 'au m a i g ă s it d e c â t un cadavru viu . P ierduse cu desă­vârşire uzul p ic io a re lo r , a s tfe l că a trebuit să f ie dus în sp inare , ţi iată ep isodu l sângeros al m i- tiunei din Tingckow, p e tre c u t in Ianuarie 1931. In to iu l n o p ţii,i Hoardă d e fa n a t ic i a tacă m i- fiunea, trecând-o p r in fo c şi sa­bie, je fu ind, m ăce lă rind şi n im i­cind to tu l. în c o n ju ra t încă d e ca ­davrele f ra ţ i lo r lu i o m o r iţ i în chip aşa d e m işelesc, nun ţiu l apostolic d in T ingchow , d o m in i­can german, scria după p ră p ă ­dul pe trecut în m isiunea lu i, la 25 Ianuarie 1931: . .V ia Dom­ului e distrasă; «oi iasă ■■ disperăm..."

VIC AR IATU L S Â N G E L U I

Alte evenim ente în C h in a sunt deosebit de im p res io na n te . In Ickaag, ca re p e n tru pe rsecu -

Din Basarabia misterioasăREPORTERUL N O STR U , C Ă L Ă T O R IN D PRIN B A SA R A B IA , R ID IC Ă UN C O L T AL VĂ LU LU I, CAR E A S C U N D E M ULTE T A IN E Şl C IU D Ă Ţ E N II ALE A C E S TU I P Ă M Â N T M O L D O V E N E S C .

Obiceiuri de nuntă în Basarabia. 2-3 zile alaiu l nupţial umblă din casă în casă. In frunte muzicantul, în dosul lui o fa tă t ra ­vestită în bă ia t şi un

băiat îm brăcat în ro­chie, apoi restul a la ­iului.

Fotografii de E. GROSAR

Tineri şi bătrâni mănâncă seminţe, în Basarabia. Nicio dra­goste, nicio afacere încheiată fă ră semin­ţe de floarea soa­relui.

Nu există care să nu se căun samovar ce oră segăst gata făcut şi „ă la Russe"

Pictura icoanelor este o a rtă populară. Fiecare sat are pic­torul său de icoane.

m J A S A R A B IA a rămas până astăzi un fo l de ţara ■ § J p a ţ ilo r până la p răpăstiosu l N is tru , având prin unii

al m ig ra fie i p o p o a re lo r are aceeaşi poveste, totuşi stran iu , o fe r in d m u lte surprize că lă to ru lu i.Pe vrem ea, când Taras Bulba — erou l lu i G o g o l — rătsc« străm oşii noş tri se s ta to rn ic ise ră de m u lt pe ambele maluri

N a tu ra p re văză to a re s'a g â n d it pa rcă la no i, lucrând cu ml

Ca şi în Finlanda, în care casă de făran

in Basarabia, se gă- o baie de aburi.

Fâfişăm doi bâefi iescari la ba iazil-

iburi. De no- ecare poartă

pe gât o cruciuliţă.

farul este mort de aproape douăzeci de ani. Totuşi, in fiecare casă de ţ ă r a n poţigăsi portretele Ţaru­lui si Ţarinei.

Pereţii sunt acope­riţi cu nămol. Foarte multe lucrări de cons­trucţie sunt executa­te de femei.

iii din B a s a ra b ia foarte r e l ig io ş i , ¡cile lo r s u n tm a - pompoase, r i t u - ir pline de m is -

,.Ghiulele" de cas­traveţi. Copiii se joa­că cu puşti construite de ei, iar gloanţele se fac din castraveţi!

Deţi face p a rte d in acelaşi pod iş m o ldovenesc, c® se în t in d e d e la p o a le le C a r- iluri înalte de două sute de m e tri, deşî g e o lo g ic e ş te , şi d in pu nc tu l de v e d e re puţine lin ii fe ra te şi num eroase d ru m uri lu toase, de ţa ră , co n s titu e un m is te r

stepa ucraineană, p lină de ie rb u ri îna lte , ca re nu era a n im ănui, se pa re căii. ,

M O L D O V E N I L O R

fnii de ani, în bezna tre c u tu lu i, spre a r id ic a anum e fu n d u l de m are, unde se

m ai găsesc şi azi sco ic i şi d i fe r ite m ă rtu r ii vech i a le tre c u tu lu i. A c e s t fund d e m are a d e v e n it cu t im p u l pod işu l pe ca re Ş ire tu l, P rutu l şi c e le la lte râ u ri a le noastre şi-au c ro ît m atca . V ech ii M o ld o ve n i, după descă leca tu l M o ld o v e i d in secolu l al XV-lea, f iin d p r im ii ocu­p a n ţi pe ace le t im p u r i, au a f la t deschisă ca lea spre R ăsărit. Şi as tfe l se fa c e că de-a- lungul N is tru lu i, pe d re a p ta şi p e stânga, se găseau la un m om ent d a t a tâ te a aşezări m o ldoveneşti, s tăpân ind m u lte va d u ri a le N is tru lu i, ca la C e ta te a A lb ă , J ig h in a e tc . A ce a s ta înseam nă că M o ld o v e n ii stăpâneau p e am be le m a lu ri ale râu lu i, căc i c ine are vad u l a re şi ţă rm u l.

^ Dupăcum se ş tie , capu l po d u lu i d e peste N is tru , la M og h ilău , în fa ţa O ta c ilo r , a rămas ¡i sub o b lă d u ire m oldovenească, până la 1812. O r i unde sunt sate rom âneşti, e le au p u tu t

ocupa te re n u rile ce le m ai ro d ito a re , ce le m ai bune p e n tru p lu g ă r it . S ate le ucra inene au răm as să f ie aşezate m ai p rost, pe lo c u rile gă s ite lib e re .A b ia pe la s fâ rş itu l seco lu lu i al 18-lea au ajuns Ruşii s tă p â n îto ri până la N is tru . De cum au p u tu t pune mâna şi pe ju m ă ta te d in tru p u l M o ld o v e i, au în ce rca t să desnaţionalîzeze p o p u la ţia băştinaşe, co lon izând p ro v in c ia , în spec ia l cu R uteni (M a lo ruş i sau U cra inen i). A cee aş i p o lit ic ă au u rm ă rit-o şi A u s trîa c ii în Bucovina, U cra in e n ii ru ra li având ap roa pe ace laşi p o r t şî în fă ţişa re ca şi M o ld o v e n ii.Se m ai in filtra se ră ap o i în Basarabia d i fe r i ţ i re p re z e n ta n ţi aî c e lo r c â to rva zeci d e secte re lig ioase , p ro p a g a n d iş ti p e rs e c u ta ţi d e reg im u l ţ a r is t : sc o p iţii, lip o ve n ii..,T o ţi aceştia au adus an um ite m oravuri, ca r i deşi d ife r in d d e ce le m o ldoveneşti, au p u tu t to tu ş i p rin d e . în decurs d e peste un secol d e o c u p a ţie rusească, şî având în ved e re fire a în g ă d u ito a re şi îm p ă c iu ito a re a Rom ânului.

PORTRETELE Ţ A R U L U I Şl A LE Ţ A R IN E I

A m c i t i t , nu de m u lt, în tr 'u n z ia r, că undeva, p rin Rusia d e N o rd , s 'a r f i g ă s it un sat, unde o a m en ii nu a flaseră încă de sp re m oa rtea lu i N ico la e al ll- le a .Prin sa te le lip o ve n e ş ti şi ucra inene , de pe lângă lim anu l N is tru lu i se m ai găsesc şi azi gospoda ri, ca r i ţ in cu s fin ţe n ie pe p e re ţ i, în tre icoane, p o r tre tu l Ţaru lu i N ic o la e al ll- le a şi al Ţ a rine i A le xa n d rin a F eodorovna , u lt im ii suverani pe ca ri i-au a p u ca t (vezi fo to ­g ra fia N o . 5).Dacă m ai m u lte b ise ric i s 'au d e s f iin ţa t în cuprinsu l U . R. S. S., în sch im b p ic tu ra ico a ­ne lo r este o a rtă po pu la ră în sa te le ruseşti d in Basarabia, F ieca re com ună îşi a re p ic ­to ru l său d e icoane (vezi fo to g ra f ia N o . 7).De a lt fe l Ruşii d in p ro v in c ia rom ânească sunt fo a r te re lig ioş i, b ise ric ile lo r f i in d m ari şi pom poase, ia r r itu r i le c o m p lic a te şi p lin e de m is tic ism . (Vezi fo to g ra f ia N o . 8).

O B I C E I U R I C U R I O A S E

Este c iu d a t ^că în Basarabia d e Sud a p u tu t să se m an ifes te tifo s u l exan tem atîc , cu a tâ ta în d â rjire , că c i maî în f ie c a re casă rusească, d in această reg iune , se a flă c â te o ba ie ,,de a b u r i " !

Băile sunt sau „ ru s e ş ti" sau „ tu rc e ş t i" , nu m ite şi „h a m a n ". C e le zise ruseşti p ro du c aburu l cu a ju to ru l unui cazan d e apă. La bă ile „h a m a n ", aburu l se o b ţin e turnându-se apă peste o p ia tră m are în f ie rb â n ta tă . In fo to g ra f ia noastră (N o . 6) se văd d o i c o p ii, cu c ru c iu liţe la g â t, ca re fa c bae. Unul ţ in e în mână un m ănunchi de c ră c i s u b ţir i, cu frunze, ce serveşte de ob ice iu la masaj.Este interesant de remarcat că— cu toată epidemia de tifos exantematic— sta­tistica dovedeşte că în Basarabia este cea mai mică mortalitate a copiilor, în comparaţie cu cea din restul ţării, unde din cinci copii moare unul, până Ia vârsta de un an.O b ic e iu r i d e nuntă : a la iu l n u p ţia l ţ in e două, t re i zile . N un taş ii c u tre e ră cu acest p r ile j to a te casele. In fru n te m erge unul, care ţ iu ie d in harm onică ; ia r im e d ia t după dânsul v ine o fa tă tra v e s tită ca b ă ia t şi un tâ n ă r p u rtâ n d haine fem e e ş ti. A p o i restu l a la iu lu i. (Vezi fo to g ra f ia N o . I).

escl e e o n s tro -

■■■ w l H M i X*.ee«fc*5 o g k © r © in o p o p en tru

a ad u n a năm olu l n e - c e le ir . - - l»o a c e a s t ă

7 Z . His t c e p H b â n d .c e a ! „ â ia iU is s e “ . A " e e a s t ă s e c t ă ‘ ro le i p e c e r e ' b m m îm

e s te c a s t r a t C»j90 fot c e c r e ş t e r e a

a # T s * r?>£- — « W•âe (c o a se .

i f l p r e f i * e sc p o -

F O T O G R A F l l S U G E S T I V E

Exam inând ţ i c e le la lte fo to g ra f i i ale noastre , c i t i to r i i v o r m a i su rp rind e câ te va d in d a tin e le si o b ic e iu r ile R uşilor basaraben i. n e fiin d ne vo ie să insistăm p re a m u lt. A s tfe l, nu există casă. în ca re să nu se găsească un sam ovar. La o r ic e o ra cea iu l e g a ia ! La masă se be a deasem enea cea i, în io c d e apă, „ â la Russe", ad ica sugându-se o b u c ă ţic ă d e eahăr (v e ri fo to g ra f ia N o . 3}. U n e o ri se serveşte cea i d e c ireş i, ad ică le a m ă ţ i c o m p o t d e cireş», am e s te ca t cu cea i. Pescarul rus, c h ia r dacă a re 80 d e ani, se h răneşte cu c a s tra v e ţi şi ^ .ro ş ii" e» sumă pe ş te ( fo to g ra f ia N o . 13} şi totuş» e v o in ic şi sănătos !„ “ schim b to a tă lum ea m ănâncă sem in ţe . N ic i o d ra go s te ,

;nch e ie fă ră sem in ţe d e flo a re a s o a re lu i! ( fo to g ra f ia N o . 2 |.D ar b ă e ţii, în lo c să m ănânce c a s tra v e ţii, p re fe ră să-şi faca „g h iu le le " ( fo to g ra f ia N o . 9} m u lţum indu-se num ai cu „ ro ş i i le " .

«SCP e s c a r i i rv ş l tr&=

f a a d â n c i

r t f i m i l a i a lim en ta r . P r in c ip a le le a lim en ­t e swnt c a s t r a v e ţ i i f i ro ş ii le e r w ie . f o a r t e r a r s e m ă n â n c ă p e ş ­t e . M a s a »n o i p e s c a r 4 e 8 0 an i, c a r e fn b a r c ă 1 8 i i : c a s t r a v e ţ i , s a re ' f i p â in e .

D um in ica veci t ip u r i to k to ie n e . s tând p r in fa ţa case lo r şi d iscu tând cbe s tii p e cari no i, c a r i nu ş t i m ruseşte, nu le p r ic e p e m (v e r i fo to g ra f ia N o . 1 5 J . A lţ i i p re fe ră să se ducă să rb ă toa rea ia b ă rb ie r, unde ce l p u ţin unul d in tre lu c ră to r i este „m are a r t is t " în c h ita ră sau m ando lină ( fo to g ra f ia N o . I4 | . D e a lt fe l Ruşii şi I ta lie n ii au re p u ta ţ ia d e a f i p o p o a re le ce le m a i m u rica le d in lum e.V ia ţa fe m e ilo r es te destu l d e g re a . E le nu num ai că gă tesc şi du c to a tă gos­p o d ă r ia casei, a ju tă b ă rb a tu lu i la p e scu it şi fa c d i fe r ite a lte tre b u r i is tov itoare , d a r d e muHe o r i c lădesc ţ i case (v e ri fo to g ra f ia N o . 4 j. R o lu l fe m e ilo r este, în specia l, d e a a c o p e ri p e re ţ ii cu năm o l. M a i ales es te o b o s ito a re adunarea acestu i năm ol. P en tru acest scop lu c ră to a re le stau. un eo ri, o re în tre g i în «pă. pur­tâ n d p a n ta lo n i lu ng i b ă rb ă te ş ti.

G H . N E C U L C E A

Cursa de biciclete de şase zile. Expe­rienţe periculoase chiar pentru dre­sorii de lei.

Jo s : S c e n e din lupte barbare care numai sport nu se pot RWRii.

D SPORTULM U Ş C H I SI M O T O A R E * ■

EXAGEREAZĂ

«mia», nu >’» sfârşii decât s«ara, când se ¡»optase dea binele, Spori ui motociclismiiku, prin «I însuţi îndrăzneţ, schimbă îndrăz­neala în nesocotinţă ţi în «identică exagerare când ni se înfă­ţişează sub ferma aţa »să. „flirt irak" cursă pe pista «le ce­rnise. Acest tip de alergare e în vogă în Germania, în Anglia, ba chiar se bucura de preferinţele unui anumit public în Austria ţi în Ungaria. La nei s’au făcut câteva încercări, pe terenul <n Şoseaua Ştefan cel Mare, însă rezultatele obţinute n'au fost mulţumitoare. In ..dirt trafc” e vorba ca motocicletele să alerge cu cea mai mare iuţeală posibilă pe pista presărată în întregime cu cenuţe de cărbune, in măsura de cinci centi­metri in liniile drepte ţi de sece centimetri la curbe. Chiar eme n‘a asistat ia exhibiţii de soiul acesta poate, fără prea multă sforţare a fanteziei, să-ţi închipue vijelioasele ţi înfrico­şătoarele rostogoliri peste cap la cari, vrând-nevrand, se expune concurentul.

No. 506 —— Pag. 15

C A IVO MICA ALERGARE DELA NEW-YORK

LA „SAN-F RANCBCO“

lea nici î» - j ' Amer,c* n"- » "u t să rămână pe planul al doi- nbâ^To * f«*9*ran; ţi iată-i, acum câţiva ani. în 1930. orga-n«nd o curia de motociclete dela New-Yorl la... San-Franc«co Au X c a ta«a^ă ^ ‘° * *■ " * •*" canadian, a parcursr a ^ f a a t ^ W n Î t " ^ r , - în ^ * * ? * * * * « « « -«ce« a S m a c ,~ : sprer e ” > r 1 fă rz iu ! D a c i p * - *™ *«*«<•■E i u C l T a ^ - orfeneală. deoarece a încasat premiul de 20.000 La această r* r>* âfu~ ur;(* a primit numai 50 dolari !c r i u ^ o r i^ t ^ li se îngăduise să se oprea,ciT u T e n * G ^ d l X ™ ' * •“ * P ~ * fi «n *«et francez,în v i^ o r . ^ ~ ci- ifice -* - la 16 ore după

^ comună ţi în care sportul „ V . rol decât până la anumit punct, m l oferă ciclismul. cu circuitele lui de ţase zile. Acest aen

mu|C£ ~ a ^ 1 f i n T 9" 'P‘ **" 1,10 ** l9M > b V.bdro-curentut avea i J i ‘ f - *ncw“ r* «** « « * individuală. în care co„ curentul avea drept nume. la două ceasuri de odihnă pe «.

c Z « e c Î e r u J i r f t t f ,Lâ ^ *CUm * “ P o ♦•n+ativă de

O RICE durată maximă prevăzută pentru întâlnirea între doi boxeuri, este de 45 minute (15 reprize a câte 3 minute fiecare), iar luptătorii trebue să poarte mănuşi speciale. Odinioară insă, atleţii se prezintă» în arenă

cu pumnii goi ţi lupta se prelungea până la... ultima picătură de sânge. De fapt, întâlnirile aveau o durată riehotărită ţi incetau numai atunci când unul dintre combatanţi, sleit de oboseală şi de puteri, cu faţa umflată ţi neînstare să se mai ţie pe picioare, era scos din luptă sau kmgit la pâmânt de către adversar ţi de­clarat învins pe temeiul clasicelor zece secunde ale „abandonării".

PATRU CEASURI DE PUMNI

In legătură cu aceasta, e locul să amintim aci campionatul mondial desfăşurat în 1887 la Ricbborg. între J. F. S u livan şi J e a n K ilra in , învins de cel dintâi prin abandon după— 79 reprize a câte 3 minute fiecare, adică ceva mai puţin de 4 ceasuri in cursul căror cei doi adversari s’au burduşit, din cap până ’n picioare, cu pumnii cei mai zdraveni din repertoriul lor! întâlnirea, începută la trei după

I

UN MAHARADJAH INDIAN LA HOLLYWOOD

Unul din cei mai bogaţi oameni din lume.jjmaharadjahul din Indore a vizi­ta t recent Hollywood-ul. Fotografia noastră ÍI înfăţişează pe maha­radjah în studio, împreună cu maharana din Indore, regisorul Cecil B. De M iile şi renumitele staruri Jean Arthur şi G ary Cooper.

DEBUTUL SONJEI HENIE IN FILM

Campioana mondială de patinaj, Sonja Henie şi-a făcut debutul la Hollywood, în filmul „Peach Edition“. In fotografia noastră Sonja Henie, în fa ţa vilei sale din Hollywood.

Turiştii vizitează casa Dionnelor din Canada

Cea mai mare a tracţia pe care o oferă Canada v izitatorilor străini este actual­mente casa celor cinci gemene Dionne din Callander (O n tario ).Fotografiile noastre în făţişează: mulţi­mea imensă înghesuindu~se să pătrundă în casa celor cinci gemene şi vânzarea p ietre lor spitalului Dafoe, unde s'au născut cele cinci gemene. Domneşte cre­dinţa că aceste pietre au efect binefă­cător asupra femeilor care nu pot să aibă copii.

— Pag. 16

R E A L IT Ă Ţ IL E S À P T À M Â N E I(urm area articolului din pagina 8-a >

S E C A U T Ă C E A MAI BUNĂ DACTILOGRAFĂ DIN BUCUREŞTI

Pe unde o f i acum G e o rg e Enescu ? T reaba lu i I D ep lasările o rică ru i p o lit ic a s tru sânt d a te im e d ia t la ga ze tă . D ar d e urm a m ă iestru lu i nu m ai ş t ie n im en i. Poate să f ie în ţa ră , c h ia r la Bucureşti. N 'o f i c h ia r la h o te l Bratu, în C a le a G r iv i ţe i ?... Dacă e aco lo , s p u n e ţi- i ca reva să nu se în cu m e te a da vreun con ce rt la A th e n e u , că nu v ine nim en i. A v e m tre a b ă . Sântem in „ fa z a c u ltu ra lă " I

- ** *

V orbeam d e to a te aces tea , la v ia unui p r ie te n , în această zi frum oasă, z i a s fâ rş itu lu i d e S ep­te m b rie ... V o rb ea m d e sp re e v e ­n im en te le d in Span ia — se rbă ­rile A s tre i — ră zb o iu l ca re b a te la uşă — gă rz ile d i fe r ite lo r p a r­t id e şi de sp re căm ăşile a lbe , roşii, a lb a s tre şi ve rz i, desp re le g io n a ri.In ju ru l nostru , tre c e a u spre co ro le le roş ii a le f lo r i lo r , în sbor fecund , a lb in e c a r i scân te iau în am urgu l d e fo c .— A m la d is p o z iţ ia m ea 180 m ii d e le g io n a r i — îm i spuse p r ie te n u l surâzând.„ O sută o p tz e c i d e m ii d e „c ă ­măşi a u r ii" . . . F ieca re e p re v ă ­zut cu o la nc ie , p e ca re e g a ta s'o frâ n g ă în c e l d in tâ iu in a ­m ic.D eocam dată e lin iş te şi sper să nu ne a ta c e n im en i. Lucrăm cu spor. E un zum zet şi o în tre c e re , un r itm am plu , s ig u r şi fecu nd . C ăm ăşile a u rii, le g io n a r ii m e i în tra r ip a ţ i cu le g a rom a d in in im a f lo r i lo r şi o p re fa c în m ie re du lce şi p a rfu m a tă . P rin tre e le se s trecoa ră des tu le v ie sp i şi destu i t râ n to r i, d a r m u lţim ea lă n c ie r ilo r m u n c ito r i ş i ro d n ic i e covâ rş itoa re , l i lasă şi p e c e i­la lţ i să tră ia scă d in tru d a lo r. C e l ce m unceşte e generos.El găseşte s a tis fa c ţia şi răsp la ta e fo r tu r ilo r sale în e fo r tu l însuşi, în p ro p r ia sa je r t fă , în v o lu p ta ­tea de -a f i s p o r it p a tr im o n iu l obştesc.

„ la tă s tu p ii m e i d e a lb in e , că - acest frum os şi b o g a t păm ân tm ăşile d e aur, v ă rg a te cu ne- rom ânesc, sucul şi lico a re a v ie -g ru . C e m inuna t exem plu pe n - ţ i i , bucu ria z ile lo r d e m â in e - I t ru t in e re tu l d o rn ic să constru ­iască, să se a firm e , sco ţând d in V IC T O R EFTIM IU

O Z! DE VACANŢĂ„ R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă " IN S TITU E UN M A R E C O NC U RS P EN T R U T IN E R E T

P R E M I I 5 . 0 0 0 L E IIn dorinţa de-a stimula talentul reportericesc al tine­retului nostru, „R ealitatea Ilustrată" institue un nou şi interesant concurs.Tinerii din întreaga ţa ră , cari doresc să participe la acest concurs, vor trebui să prezinte o lucrare cu su­biectul „CEA MAI FRUMOASA ZI DE VACANŢA”. Ţinem dela început să menţionăm că nu este un concurs de lite ra tu ră propriu zisă. Fiecare lucrare va trebui să fie povestirea unei întâm plări ea fap te precise. De sigur că dacă acţiunea va f i povestită In tr'o frumoasă form ă lite rară , concurentul respectiv va avea mai multe şanse de reuşită. Vrem să spunem însă că lucrările care vor consta exclusiv din în florituri stilistice, adică lucrările care na var avea nimic comun cu ceea ce se înţelege prin reporta j, nu vor avea şanse de succes.Cele mai bune tre i lucrări, vor f i prem iate după cum urmează :

P R E M IU L I LE I 2 .5 0 0 .— P R E M IU L I I . LE I 1 .5 0 0 .— P R E M IU L I I I . LEI 1 0 0 0 .—

Juriul care va selecţiona cele mai bune lucrări, va fi alcătu it dintr'o serie da scriitori de seamă.

CO NDIŢIUN I DE PARTICIPARE

Lucrările ce se vor trim ete la concurs trebue SA NU ÎNTREACĂ DOUĂ PAGINI DE HÂRTIE MINISTERIALA. ELE VOR FI SCRISE PE O SINGURĂ PARTE A HÂRTIEI. Lucrările se vor trim ite de pe acum, pe adresa revistei „R ealitatea Ilustrată", str. Const, M iile 7, Bucureşti. Pe plic se va face menţiunea „Concursul pentru tineret". Termenul până la care primim lucrările e data de 10 Octombrie crt. Ele vor fi însoţite de cuponul din revistă, com pletat cu numele şi adresa exactă.UN CONCURENT NU POATE PARTICIPA DECÂT CU O S IN G U R * LUCRARE.Nn sunt admişi la concurs scriitorii, ziariştii profesio­nişti şi nici personalul redacţiei „R ealitatea Ilustrată'*.

Am anunţat in numărul tre ­cut al revistei noastre că organizăm un concurs pentru găsirea celei mai bune dac­tilografe din Bucureşti. Prilejul acestui concurs ne-a fost o ferit de prezentarea filmului marei companii ame­ricane „M etro—-Goldwyn— M ayer“ , „Soţie contra se­c re ta ră“.In mai toate centrele euro­pene s'au organizat concur­suri similare, la premiera acestui film.Data concursului a fost fixată pentru Duminică 4 Octom­brie, la ora 10 a. m. Dacă din motive neprevăzute, ar trebui să intervie o amânare, această omânare va f i anun­ţa tă in ziarul „Dimineaţa“ de Sâmbătă 3 Octombrie crt. Concursul se va ţine pe ma­şini „Underwood” . Asupra condiţiunilor tehnice de des­făşurare ale probei, concu­rentele vor obţine toate amănuntele, chiar în dimi­neaţa concursului, dela pre­şedintele juriului care se va alcătui. In orice caz, ceea ce putem spune este că proba se va desfăşura ia aceleaşi candiţiuni ca şi la Paris.

Premiul întâi acordat celei mai bune dact i lo ­g ra fe din Bucureşti, va f i o maşina de scris „ U N D E R W O O D " .

Deasemeni se vor mai acorda şi a lte premii importante, înscrierile se primesc până Vineri 2 Octombrie, ora 7 seara, la redacţia revistei „R ealitatea Ilustrată“ , str. Const. M iile 7. Concurentele sunt obligate să completeze buletinul de înscriere pe care-l publicăm a lă tu ra t.

Buletin de inscriere la concursul ie dactilografeN um e le şi P ronum ele ................

A d re sa .... .................................

Vârsta .....................................

A v e ţ i s lu jbă a c tu a lm e n te ?

Dacă da, unde ?

. . X __D. Costel Bertea, laureatul concursului artistic organizat în vara aceasta de revista noastră, obţine un frumos succes, pe scena teatrului Al- hatnbra-Excelsior, în grandi­oasa revistă „101 Alhambra Melody“ .

la tă un travesti reuşit! A- ceastă bonă de copil este bărbat.

Mici sfaturi Scherk

3Vâ va iubi moi mult do- ^ amnâ dacâ-l scăpaţi de rortura cotidiana, de du- oa ras. Oferiţii un flacon de TARR, care suprimă usturimea rasului, nete­zeşte pielea şi’l fereşte de infecţii. Flacoane 6 Lei 51. 72 $i 129.

O pudra care «ţine»

este pudra «Mystikum»Scherk. Superioară tutu­ror ceiorla ite prin puri­tatea şi fineţea ei. Are un parfum delicat şi per­sistent. Cutii a le i 35,75 $. 130.

Machilajul natural

caracteriseazâ femeia e! egantâ. Si Dvs. ven reu- Şi sa fi fi «naturalâ» între­buinţând fardul «Mysti­kum* Scherk — care adera perfect dându-va acea nuanţă veritabila pe care bârbatii o apreciază atât de mult

Cutia Lei 70.- I

\

t/y*O£<

<u

uX

< —I < acULIZUiO<z<*—zUiIM

SCWERK

lo s e s te

ştiţi nimic% • este în tr o d e v â r « m p cu n °

d e fo to Scherk '. S i te n u lIIICO •

P r i . - P ln ro a n eL o t io n

c u ro t şi

T c h e r kde• toyy

_ i n * « " « t o * * f la C “ " e în c e rc a re 3 0 0 " 4 7 5 .à le, 62", 103“, IM . 300-,

Templul din Angkor.

AIVI LID I S P Ă R U T Ă

de GORDON COOPER

r R EC U TU L insp iră în to td e a u n a un in ep u iza b il şi fa sc in a n t in te res . E pocile ro s to g o lite în ne an t — v ie ţi le b ă rb a ţi lo r şi fe m e ilo r d in vech iu l E g ip t, şi vechea G re c ie , d in M ex ic , Peru, Roma sau B ab ilon — p a r a ne

o fe r i o e va d a re d in c o tid ia n , m ira ju l unor ex is te n ţe ro m a n tice , id e a liz a te de .... d is ta n ţă . D ar seria c iv iliz a ţ i ilo r tre c u te n 'a r f i co m p le tă fă ră aceea a K hm e rilo r. C ă c i în reg iu nea C a m b o d g e - lj i m odern , un v lă s ta r a l re l ig i i lo r in d ie n e a lu a t în tre secolu l a l IX -lea şi a l X ll- le a , o sp lend idă de svo lta re .C e n tru l aces te i c iv iliz a ţi i a fo s t A n g ko r, c a p ita la , d e a c ă re i s itu a ţie ne p u te m da m ai b ine seama s tu d iin d o h a rtă a In d o -C h in e i. Ea se a flă în C a m b o d g e , ţ in u t a c tu a lm e n te sub p ro te c to ra tu l F ran ţe i şi nu d e p a rte d e f ro n t ie ra răsă ri­tea nă a S iam ulu i. G ra ţ ie m ijlo a ce lo r m oderne d e lo c o m o ţie , m o to riza te , şi a d ­m ira b ile lo r şosele fă c u te d e c ă tre Francezi, a jun g i în scurt t im p la g ra n iţă , p o rn ind f ie d in p o rtu l Saigon s itu a t la 350 m ile d is ta n ţă , f ie d in Bangkok, cu tre n u l, şi c o m p le tâ n d c ă lă to r ia p r in tr 'o cursă d e 100 m ile cu a u to m o b ilu l. A ng lcor s'a r id ic a t în m iezul unei vaste c iv i­liz a ţii. N u m a i înă u n tru l său au ră s ă rit d o uă ­zeci d e te m p le , cap o d 'o p e re a rh ite c to ­n ice şi scu lp tu ra le . D in această c a p ita lă p o r­neau nenum ăra te d ru m u ri ce se ra m ifica u în t o t ţ in u tu l ca re cup rin dea peste 800 d e te m p le . A c o lo unde astăzi se în t in d e o jung lă im p e n e tra b ilă cu ra re p â lcu ri d e in ­d ig e n i ducând o ex is ten ţă p r im it iv ă , a în ­f lo r i t o c iv iliz a ţie cu p o p u la ţia deasă şi cu m ari în t in d e r i d e păm ân t c u lt iv a t pe n tru în tre ţin e re a sa. In p e rio a d a aceea, a r t iş t ii p ie tre i lucrau n e c o n te n it c io p lin d şi g ravând ch ip u ri şi in s c r ip ţ ii. In a fa ră d e aceasta, a- m enajaseră vaste reze rvoa re d e apă şi se constru ise ră p o d u r i m asive. Parale l cu in ­tensa sa a c t iv ita te con s tru c tivă , p o p o ru l des- v o lta t ac i a a vu t să lu p te n e c o n te n it cu num eroase ho a rd e d e n ă v ă lito r i a traş i d e fa b u lo a se le b o g ă ţi i — aur, a rg in t şi b ronz — ce luau d rum ul c e tă ţ i i în t r 'o ne co n te n ită a flu en ţă spre a îm p o d o b i te m p le le , a lta re le şi rac le le , cu icoane şi s ta tu i a că ro r nu­m ă ră to a re num ai, a r f i fo s t ceva pes te pu ­te r i le om eneşti.A n g k o r ca re înseamnă pu r şi s im plu „ c a p i­t a lă " a fo s t op e ra re g ilo r K hm eri. îna in te de în te m e ie re a aceste i c e tă ţi, m onarh ii c ă ­lă to rea u de -a -lungu l şi d e -a -la tu l îm p ă ră ţie i cu scu rte o p r ir i în d i fe r ite p u n c te . N u ş tim ce scop aveau aceste p e re g r in ă r i şi d in te m ­p o ra le le lo r c a p ita le ap roa pe că n 'a mai rămas n ic io urm ă. Is to ria K h m e rilo r p o a te f i u rm ă rită a b ia de la secolu l al V ll l- le a în sus, d a r ch ia r p rin epoca aceea aveau o c i­v il iz a ţ ie fo rm a tă . A c e ş ti m onarh i khm eri p re tin d e a u că se tră g e a u d in tr 'u n anum e Prah Tong f iu l unui r ^ 0 e al ţ in u tu lu i De lh i,In d ia , ca re fusese is g o n it d e c ă tre ta tă l său şi deba rcase pe m a lu rile C a m b o d g e lu i. Sur­prins d e flux , el fu n e v o it să-şi pe tre a că n o a p te a pe un banc de^ n is ip unde văzu o N a g i ( f iic a uneia d in tre ace le d iv in ită ţ i ju ­m ă ta te om şi ju m ă ta te re p tilă ca re se spune că popu lau ţ in u tu l) jucându-se în apă . A ceas tă crea tu ră ca re se num ea Soma, e ra a tâ t de Ferm ecătoare încâ t Prah Tong se în d ră go s ti im e d ia t de ea şi c reă as tfe l rasa rega lă a K hm erilo r.A n g k o r a fo s t în te m e ia tă cam pe ia 877 A . D . d e c ă tre re g e le Y acoverm an, şi după

o p e rio a d ă d e tă ră g ă n ire , a în c e p u t a progresa , aceasta cam p rin 944 ia r in cursul u rm ă to a re lo r două seco le re g ii con tinu a ră a o în frum use ţa . C e ta te a a tinge cu lm ile desvoH ării în tre secolu l al X -lea şi a l X l- le a , ia r ce l m ai va lo ros e d if ic iu al său este A n g k o r-W a t-u l. r id ic a t cam p rin I I 40 A . D. _C ă tre s fâ rş itu l seco lu lu i a l X lV -le a , în ce p e d e c a d e n ţa . C auze le aceste i schim bări su rve n ite brusc în e v o lu ţia unei c iv iliz a ţi i a tâ t d e s tră lu c ito a re , nu se cunosc, dar la înce pu tu l seco lu lu i a l 'X V I- le a e x p lo ra to r ii p o rtu g h e z i vo rb ea u desp re op e re le Y aco ve rm a n -ilo r in d icâ nd că se a flau în cuprinsu l unei vech i c e tă ţ i p ie rd u te în ju ng lă . A n g k o r es te însă cu a d e v ă ra t re d e s c o p e rită a b ia în anul 1860. de c ă tre un e x p lo ra to r francez . La epoca aceea ţ in u tu r ile sale se a flau sub dom i- na fia S iam ulu i, ca re pusese s tăp ân ire p e e le cu 200 d e an i îna in te , d a r t ra ­ta tu l franco -s iam ez d in 1907 red ă C a m b o d g e lu i vech ea -i c a p ita lă ia r d in 1908 înce p a se fa c e cons tan te e fo r tu r i p e n tru în lă tu ra re a lu xu ria n te i v e g e ta ţ ii şi scoa te rea la lum ină a une ia d in tre m a rile m inun i a le o m e n irii. ..

A n g k o r este s itua tă în m ijlocu l unei vai, astăzi n ă p ă d ită în m are p a r te d e junglă şi p ă d u ri dese, d a r ca re p e vrem ea Kh­m e rilo r e ra a c o p e rită cu p la n ta ţii d e o- rez. Pădurea ca re o invadează actua l­m en te d in to a te p ă r ţi le , este re la t iv tâ ­nără . Partea p r in c ip a lă a c e tă ţi i, ca re se num ia A n g k o r Thong, e ra încon ju ra tă de z id u ri ce fo rm a u un p ă tra t p e r fe c t şi aveau în p a rte a e x te rio a ră un şan ţ adânc, de 100 m e tr i lă ţim e . In cen tru l fiecă ru ia d in tre aceste z id u ri se a fla p ra c tic a tă o p o a rtă d in ca re po rnea câ te un drum p r in c ip a l c ă tre in te rs e c ţia d iag ona le lo r p ă tra tu lu i, p u n c t în ca re se a fla una din­t r e m inun ile c e tă ţ i i, nB a yon u l" , m arele te m p lu ce n tra l al im p e riu lu i khm er. La N o rd d e Bayon se a flă p a la tu l re g a l din ca re a m ai răm as o sp len d id ă terasă p revăzu tă cu o m a g n ifică fa ţa d ă de ele­fa n ţ i scu lp ta ţi în p ia tră , d e m ărim e a- p ro a p e na tu ra lă .Pentru con s tru ire a a ce s to r e d if ic i i s’au u til iz a t a tâ t cărăm iz i c â t şi g res ie . Ten­cu ia la e ra p ro b a b il necunoscută d a r pen­tru o b ţin e re a unei a d e re n ţe p e r fe c te se fre c a u că răm iz ile sau b lo cu rile de p ia tră , une le d e a lte le . G res ia e ra adusă din c a rie re s itu a te la 25 m ile d e p ă rta re . Se în tre b u in ţa în tr 'o m are măsură şi lemnul d a r acesta a d is p ă ru t a p ro a p e cu to tu l. In te r io a re le c lă d ir i lo r erau b o g a t deco ­ra te cu p ic tu r i şi o rn am e n te de aur. K hm e rii nu erau n iş te c o n s tru c to ri prea d ib a c i d a r s is tem e le lo r aveau avanta­ju l unei m ari eco no m ii de t im p . A c e a s tă p a r te p r in c ip a lă a c e tă ţ i i din cup rinsu l z id u rilo r, e ra o cu p a tă în mare p a r te d e te m p le , m ănăstiri, p a la te şi de case le c e lo r b o g a ţ i ; p o p u la ţia săracă îşi c lă de a lo cu in ţe le d in c o lo d e aceste zi­d u r i...D in tre te m p le le ca re au m ai rămas până astăz i în p ic io a re , ce le m a i im portan te

Turnul cu patru tafade care e vizitat anual de sute de turişti.

T h e j i j r A M i u ¿ ( ° j.a .S T R . C A R O L 7 6 - 7 8 - 8 0 - 8 2JT8.6AZACÁ1 ^STP HALELOR 2I

P R IM U L IN S T IT U T C U S M ETiC M E D IC A LBULEVARDUL CAROL 3« TELEFON 3.52-73D -N A D r. M . R A B IN O V IC I d e rm a to lo g spec ia liza tă la Paris şi V iena, t ra te a z ă : neg i, p is tru i, coşuri, e tc . în g rijire a fe ţe i cu horm oni şî m asage p n eu m a tice . Distrugerea definitivă şi fără cicatrice a pârului de prisos. Slăbirea locală a corpului prin masaje electrice, curs de gimnastică. Coasult. 10—12 şi 3—7 p. m. Consult, gratuite Miercuri 11-12 a. m.

N T« E N R V C O MRS

A N T I C O R P A R F A I TC itiţi:„ M A G A Z IN U L "revista publicului select

sunt Bayon şi A n g ko r, t o t a tâ t d e frum oa se ca şi în epoca de splendoare a c e tă ţ i i.V izitarea Bayon-u lu i e b in e să se fa c ă d is d e d im in e a ţă . A ce s ta este m om entu l când raze le soare lu i lum inează una d in tre ce le mai sp le n d id e o p e re a le g e n iu lu i um an. A p ro p iin d u - te , vezi masive c h ip u ri om eneşti s tră ju in d u -i d e -o -p a rte şi d e a lta tu r ­nurile, ca o adunare d e g ig a n ţ i. D in to a te p ă r ţi le , se r id ic ă p e d ife rite p lan u ri, cap o d 'o p e re a rh ite c tu ra le . O rn a m e n ta ţ ii le abundă şi to tu ş i în tre aceste p ira m id e , tu rn u ri, ra c le şi te rase , există un e c h ilib ru p e r fe c t. M u lţim e a d e ta li i lo r te u im eşte d a r în to ta l c o n c e p ţia e a d m ira b ilă . Respiră v ig o a re ţ i m ă re ţie ; prezintă o m are c o m p le x ita te d e id e i, p re z id a tă d e un s p ir it care a a rm o n iza t to tu l în tr 'u n s ingu r şi in im ita b il p lan.Acest Bayon, c e n tru l un ive rsu lu i khm eric , a re t r e i e ta je , c in c i­zeci de tu rn u r i şi o sută şap tezec i d e ch ip u ri om e ne şti. Una d intre m a rile sale fru m u se ţi o cons tituesc te ra se le îm p o d o b ite cu basso-re lie fu ri re p re ze n tâ n d d i fe r ite m om e n te d in v ia ţa c i­v ilizaţie i d is p ă ru te : dansuri, fe s t iv ită ţ i , lu p te şi in c id e n te lu a te din c o tid ia n . Păsări şi an im a le popu lează scenele d in tre ca re multe nu sun t lip s ite d e hum or. D e p e cea d e a t re ia te rasă a acestui te m p lu a i, p r iv in d în jos, o p e rsp e c tivă un ică . D inco lo de d o m u rile şi g a le r iile e ta ju lu i a l d o ile a , vezi pă du rea vastă ce scaldă pa rcă în v e g e ta ţ ie această insulă d e p ia tră . Şi o r i încotro te în to rc i, nenum ăra te le tu rn u r i sunt în co n ju ra te d e c h i­puri om eneşti c e - ţ i a p a r d in fa ţă , t r e i s fe r tu r i sau p ro fil. Unele râ d ia r a lte le sunt d e o s e rio z ita te solem nă d a r to a te au ace l ae r e n ig m a tic , d e sfinx şi co n te m p lâ n d u -le î ţ i dau o impresie d e e te rn ita te — p ie rz i no ţiunea t im p u lu i. Fără vo ie , te s im ţi p u r ta t c ă tre ce l m ai p u r m istic ism .

M aim uţe şi păsări d e un s tră lu c ito r c o lo r it popu lează acum in ­te rio a re le m ă n ă s tir ilo r ca re adăposteau m ii d e că lu q ă ri si că­lugăriţe.Cam la o m ilă d is ta n ţă , in a fa ră d e z id u rile c e tă ţi i, se r id ic ă celă la lt te m p lu , A n g k o r W a t-u l, e d if ic iu d e o frum use ţe unică. Soarele după am ieze i î l scaldă în t r ’o succesiune d e e fe c te de lumină şi cu lo ri ce culm inează în m om e n te le apusului. C a şi în Bayon, s cu lp tu rile şi b a sso -re lie fu rile abundă . F ieca re p e re te este a c o p e r it d e g ra v u r i d e lic a te ia r c u r ţ ile şi g a le r iile sunt decora te cu s ta tu ile lu i Budha d in tre ca re m u lte sunt s p a rte şi răs tu rna te . E in te re s a n t d e n o ta t că te m p lu l acesta şi-a păs­tra t c re d in c io ş ii şi m ai es te încă un lo c d e p e le r in a j. M ănăs­tir ile că lu g ă rilo r bu d îş ti sunt s itu a te d e -o -p a rte şi d e -a lta a in ­tră rii.A lta ru l d in in im a te m p lu lu i es te o ce lu lă în tunecoasă, fo a r te re ­dusă ca spa ţiu , şi p lin ă d e li l ie c i. In fu n d a b ia d e se v e d e un piedesta l răs tu rn a t.Asta-i to tu l.M izerie şi un a lta r că ru ia i s‘a ră p it zeul. Şase seco le d e a r­h itectură, m ilioa ne d e oa m en i puşi la m uncă, im ense c a n t ită ţ i de p ia tră c ă ra tă de la a ta ta d e p ă rta re , ne tez ită şi scu lp ta tă — to t geniu l unei rase şi p e n tru c e to a te acestea 7 Pentru o rac lă goală, obscură şi îne ca tă în m u rd ă rie .Dar dacă ze ii au d ispă ru t, g rand ioasa op e ră a om u lu i răm âne. A con tem pla A n g k o r W a t-u l sub raze le unui apus d e soare, ce scaldă pa rcă în aur şi sânge, înseam nă să s im ţi că tră e ş t i unul dintre m om ente le sup rem e a le v ie ţ i i.

■ • ; ............................... ....................................................................................Locurile acestea te p red ispun la v isa re . C â te f i in ţe om eneşti şi-au exp rim a t s im ţim in te le p rin aceste p ie tre — ce câm p m i­nunat pe n tru im a g in a ţie I A p ro a p e că vedem te m p le le şi cu r­ţile p rin ca re mişună p re o ţ ii înd ep lin ind u -ş i se rv ic iile , în tre ţin â n d discuţii şi ţesand la in tr ig i — m onarh ii ţ in â n d s fa t în v rem e ce înainte-le evo lu iază da nsa to a re le p a la tu lu i... Şi peste to t , zei cu simbolurile şi m itu r ile lo r. In p r iv in ţa re lig ie i, exista a ic i o m are toleranţă, căc i î l găsim pe Budha a lă tu r i d e Vishnu. Peste to t , artiştii lucrează de zor — b iju t ie r i şi scu lp to ri c reâ nd cu răb ­dare o b ie c te p e n tru z e i.„Că re g ii K hm e rilo r aveau un în a lt s tan da rd d e u m a n ita te în c i­vilizaţia lo r re iese d in fa p tu l că in secolu l a l X ll- le a , Javavar- man al V l!- le a a în f iin ţa t o sută pa tru zec i şi două d e sp ita le semănate pe to a tă su p ra fa ţa im p e riu lu i său. Un a lt m onarh a instituit o le g e p rin ca re „p o p u la ţ ia săracă fă ră e x c e p ţ ie : t i ­neri, bă trân i, su fe rinz i şi inva liz i, avea d re p tu l la în g r i j ir i m ed i­cale, hrană şi to a te c e le la lte a ju to a re necesare unei v ie ţ i d e ­cente". A u rămas hrisoave ce dovedesc că ju s tiţia e ra adm i­nistrată cu p e rfe c tă im p a r ţ ia lita te şi că exp lo a ta rea sărac ilo r de că tre b o g a ţi e ra in te rz isă . Foam ea şi fr ig u l, ce le două m ari suferinţe a le lum ii c iv iliz a te apusene, lips iau d in această p a rte a lumii.

Descendenţii fe r ic i ţ i lo r K hm eri trăesc astăzi în ju ru l ru in e lo r pecare occ id e n ta lii le sco t de sub năvala ie r b u r i lo r__ îm p le tin dcoşuri, lucrând p ă m ân tu l şi cân tând d in f lu e r . R.

Cel '.nai ideal mijloe de infnunoeetare ţi întinerire a tenului este C r e m a „ G e n iu s " a tirului Ffildes, Face să dispară pistruii, coşurile fi »bât­ei turile. 8e fabrică separat cremă de zi şi de noapte. Costul unui borcan este: 50 lei. Se expediază prin poştă cu raotburs exclusiv numai de către Labora­torul drului FSldes, flrnd. Strada Eminescu No. 21.

No. 506 ——- Pag. I 9

4

S P I O N A J E R O I C

/ N toa m n a anulu i 1917, d e fe c ţiu n e a a rm a te i ruseşti avusese res- frâ n g e r i g ra v e f i p e fro n tu l o c c id e n ta l unde c o m a n d a n ţii a lia ţ i îşi d e fe ră seama, în cu rând , că d in Prusia răsă riteană G e rm a n ii

t r im ite a u fo r ţe p ro a s p e te în sec to a re le R a nd ra , P ica rd ia şi C h am p agn e . La această nouă s itu a ţie rezu lta tă în urm a p ră b u ş ir ii m oscov ite , A lia ţ i i , d e o ca m d a tă , nu p u teau să o p u e n ic iun re m e d iu ; to tuş i, înce rca ră să fa c ă f r o n t nou lu i puho iu d e tru p e ne m ţe ş ti cu e le m e n te d in c o n tin g e n ­te le t in e re , eng leze şi france ze , în p r ip ă şi s lab in s tru ite şi ce rând a ju to ru l I ta lie i ca re , în a d evă r, exp e d ie un în tre g C o rp d e A rm a tă d e s tin a t în tă r ir i i fro n tu lu i C h am p agn e .A şa s'a fă c u t că în p e r io a d a aceea, p e lângă o fa lşă a c t iv i ta te a p r i j m e lo r lin ii franco -en g le ze , m en ită să am ăgească duşm anul, fă câ n d u -l să c re a d ă că a re în fa ţa lu i u n ită ţ i p ro a s p e te şi num eroase, se rv ic iu l d e sp iona j şi con tra sp io n a j d e p e f r o n t şi d in a p o ia fro n tu lu i, in ca re ac tiva u o f i ţe r i eng lez i şi france z i, c ă p ă tă o nouă o rg an iza re p rin in tro d u c e re a în c a d re le sale a c â to rv a e le m e n te d e la lutelligence Service şi Detixieme Bureou.In sec to ru l A rra s , unul d in p u n c te le n e v ra lg ic e a le în tre g u lu i f ro n t de la A r to is , C o m a n d a m e n tu l In te ra lia t făcuse o con s ta ta re des tu l d e du re ­roasă : o r id e c â te o r i se începea o ac ţiu n e c o n tra p o z iţ ii lo r vrăjm aşe, c h ia r fă ră o b iş n u ite le p re g ă t ir i d e a r t ile r ie , inam icu l o p re ve d e a , zădăr- n ic ind -o p r in t r ’un b o m b a rd a m e n t năprazn ic şi a ta c u r i cu gaze, c h ia r în m om entu l când această ac ţiu n e e ra înce p u tă , ba d e m u lte o r i, cu câ te va m in u te în a in te .A ceastă s ta re d e lu c ru ri du ra d e p a tru -c in c î săp tăm ân i şi e ra lim p e d e ca ziua că ea tre b u ia a tr ib u ită unor in fo rm a ţiu n i p rec ise d a te G e rm a ­n ilo r d e n isca iva e le m e n te a f la te în a n tu ra ju l S ta tu lu i M a jo r a lia t. C e rc e tă r ile fă c u te cu p ric e p e re a şi d is c re ţia cuve n ită , n 'au d a t n ic iun re z u lta t sa tis fă c ă to r. G e n e ra lu l D uv illie rs , com andan tu l secto ru lu i, in a in tă un ra p o r t a m ă n u n ţit M a re lu i C a r t ie r G e n e ra l p r in ca re a jungea la concluzia de scu ra ja toa re că e l nu m a i avea în c re d e re în n ic iunu l d in c o la b o ra to r ii lu i.A ş te p ta , aşa da r, să î se în locu iască o f i ţe r i i c a r i a lcă tu iau S ta tu i său m a jo r, p recum şi sosirea unui in s p e c to r ; când co lo , du pă t re c e re de câ te va z ile , ia tă că-şi fă ce a a p a r iţ ia un p re o t sco ţia n — d e o a re ce u n ită ţ ile eng leze a le sec to ru lu i duceau lipsa unui re p re z e n ta n t a l b is e ric ii— şi c in c i a r t iş t i d e va rie te u , t r e i c â n tă re ţe şi d o i d o w n i c a ri, d in când în când, aveau să p ro c u re c lip e d e în v io ra re b ie ţ i lo r so ld a ţi, s p e t iţ i d e n o p ţ ile n e d o rm ite şi p â n d iţ i d e m o a rte la f ie c a re pas. A r t iş t i i , îm preună cu b a g a je le lo r au fo s t a d ă p o s tiţ i înă un tru l unei b is e ric i vech i, p e ju m ă ta te d istrusă d e b o m b a rd a m e n te şi s itu a tă la do isp rezece c h ilo m e tri îna po ia p r im e lo r lin ii, a p ă ra tă d e o co lină zisa „a a rb o re lu i s in gu ra tic '*, d e o a re ce d in to a tă v e g e ta ţia b o g a tă ca re exista aco lo în a in te d e o s t il ită ţ i, nu m ai răm ăsese d e c â t tru n ch iu l unui cop a c , cu c â te v a c re n g i arse şi c iu n t ite .

In sub te rana b is e ric ii e ra un a lt ch iriaş : o b ia tă fe m e e j tre c u tă d e şap tezec i d e ani. sbâ rc ită , c o c a rja tă şi b e ţe a g ă ca re , o d in io a ră , stăpânea to a te la n u rile d in îm p re ju r im i şi avusese du re re a să vadă cum i se n im ic ise ră bu n u rile şi în tre a g a - i fa m ilie . S o ld a ţii o num eau MBBOB-khTwre, dîi» p r ic in a d ragos te * p e n tru lo c u r ile ace lea unde fusese fe r ic ita , b o g a tă şi d e c a r i nu vo ia cu n ic iun ch ip să se de spa rtă . In tre b ise rica ru in a tă d in S a in t-Y rieux şi lin ia d e lu p tă se aştem eau do isp rezece c h ilo m e tr i d e câm p ie , uşor on du la tă d e sp inarea unor d e lu le ţe ia p o a le le că ro ra şe rpu ia un d ru ­m eag necesar a p ro v iz io n ă rii cu m u n iţii, ia r ic i-c o lo , câ teun p o s t d e o b s e rv a ţie ascuns cu m u ltă d ib ă c ie . La m ijlo cu l d rum u lu i, cam în tre b ise rică şi f ro n t , sub un d e a l în a lt m ai p u ţin d e o sută d e m e tr i, fa im o s pe v rem u ri în jn tre a g a re g iu n e p e n tru b o g ă ţia ză că m in te lo r d e aur, răm ăsese în p ic io a re o câ rc ium ă în c a re Je ro m e B ag o t cu n e p o a ta lu i, C e c ilia , serveau m âncare şi b ă u tu ră o f iţe r i lo r sec to ru lu i, ia r d in când în când , s u b o fiţe r ilo r şi s o ld a ţilo r. In tr o încă pe re d e -a lă tu r i, fo s tă coşar p e n tru v ite , ge n e ra lu l D u v illie rs îşi insta lase com andam en tu l. A p o i, e l însuşi do rm ea în s ingura o d a e a c â rc iu m ii lu i Je ro m e B a g o t unde — şop tia u o f i ţe r i i — îm p ă rţ ia p a tu l cu C e c ilia , o fa tă bo nd oa că şi p is tru ia tă , fă ră vârstă , d a r d e s ig u r p re ţioa să în m ijlo cu l a ta to r m ii de oam en i ca ri săp tăm ân i şi lun i d e z ile n 'aveau a ltă fe m e e d e văzu t şi f re c v e n ta t d e c â t p e ea .La p a tru z ile du pă sosirea lo r aco lo , a r t iş t i i d e te ră în tâ ia re p re z e n ta ţie în fa ţa c â rc iu m ii lu i Je ro m e B ago t. Era în tr o

Arborele sin­guratec pe vârful colinei

după am iazi d e Dum inecă şi se strânsese un p u b lic destul d e num eros d e s o ld a ţi cari sub lin iau p r in c h io te şi hoho te d e râs f ie c a re c u p le t şi f ie ­ca re g h id uş ie sp re a-şi ară ta a s tfe l en tuziasm ul. T o ţ i apar­ţ in e a u R e g im e n tu lu i 247 de in fa n te r ie şi C o m p a n ie i 318- m itra lie ră , e le m e n te şi unul şi a ltu l d in D iv iz ia 40, co­m anda tă d e g e ne ra lu l Duvil- lîers. P rin tre s p e c ta to r i, se a fla u d e asem enea şi câ ţiva f lă c ă i d in a l 17-lea reg im en t d e v â n ă to r i d in L inco lnsh ire , c a r i d e v re o t r e i lun i d e z ile nu ieş iseră d in tra n şe e le sec­to ru lu i A rto is , unde v ie ţu ia u c la ie pes te g răm adă cu m i­l i ţ ie n i i fra n ce z i.C e c ilia , a b ia m a i p r id id e a aducând b ă u tu ră so lda ţilo r, c a r i nu o înv red n iceau nici m ăcar cu o p r iv ire , cu c e riţi d e a d m ira ţie p e n tru frum oasa M a rg o t, una d in ce le t re i c â n tă re ţe , o b ru ne tă tânără cu p r iv ire a ag e ră şi in te li­g e n tă , cu g las c ir ip ito r şi m işcă ri ob razn ice . In tr 'o c lipă , m ica M a rg o t d e v e n i id o lu l b ra v ilo r in fa n te r iş ti. S pe c taco lu l încă nu se sfâr­şise şi ia tă că p e ne gâ nd ite se auz! sem nalul d e adunare : in am icu l a ta ca c h ia r p o z iţ iile o c u p a te d e re g im e n tu l 247, d e com pan ia m itra lie ră 318 ş i d e a l 17-lea re g im e n t din L inco lnsh ire . Fusese in fo rm a t şi d e astă d a tă , cu cea mai m are p rec iz iune , că la ora ace ea sec to ru l es te m ai slab a p ă ra t. Totuşi, a fo s t o acţiune fă ră im p o rta n ţă , m a i m u lt o s p e r ie to a re : un m o r t şi vreo zece p riz o n ie ri, căzu ţi în m âi­n ile F rancez ilo r. P rin tre prizo­n ie r i, se găsia un o f i ţe r care fu dus la p o s tu l d e com andă şi, după un lung in te ro g a to r iu la c a re -l supusese însuşi ge­ne ra lu l în persoană, sentine-

b b l-au înch is în t r 'o ba raca de lem n a fla tă la c â te v a su te d e m e tr i d e câ rc ium a lu i Je rom e

B a g o t.S p re seară, o f iţe ru l p r iz o n ie r p r im i v iz ita past­o ru lu i, re ve re n d u l T ynem ou th . P reo tu l nu zăbovi m u lt a c o lo ; d a r n o a p te a , tâ rz iu , neam ţu l se po-

■■ m en i cu o a ltă v iz ită , d e s ig u r m ai p u ţin aş tep ta tă .Reuşind să înşe le a te n ţ ia sen tine le lo r, pătrunsese la e l C e c ilia , g rasa şi p is tru ia ta n e po a tă a câr- c iu m aru lu i c a re -i v o rb i in nem ţeasca cea mai c u ra tă : _ _ ^ i__ S arc ina m ea es te să t e a ju t, mein offizier.Dacă v re i. c h ia r m â ine p o t să te t re c în lin iile

Pe p ă m â n t „n o a s tre " .. .zăcea a vio- — Danke, meine gnedige K aaerad ... V oiu ra­te ral cu bro- p o rta s u p e rio r ilo r m e i c â t d e p re ţioa să este ţele întinse... o p e ra ta ac i» .

— N u -i ne vo ie , mein offixier, — răspunse C e­c ilia , surâzând. Im i fa c d a to r ia şi a tâ ta to t . Aşa d a r, m âine seară, la o ra unu...Ieşind d in ba racă , fa ta . ca re ducea sub b ra ţ un coş cu câ te va s tic le , se în d re p ta in pas sprinten sp re co lina a rb o re lu i s in gu ra tec . Pe la jum ătatea drum u lu i, se în tâ ln i cu reve re n d u l Tynem outh care

R .

A m erge s ig u r— a m erge cu och ii deschişi.Şi v ia ţa conjugală a re pe rico le le

am eninţând frum useţea şi sănătatea fem e ii. M e d ic ii vă p re ­vin. Ţ ine ţi şi Dv. och ii deschişi... E ficac ita te şi s iguranţă fă ră să producă cea mai m ică vătăm are a sănătăţii, fă ră n ic i o com p lica ţie .

S E M O R Iîn lă tură consecinţe le f ire ş t i e v i­tând o rice fe l de in fe c ta re — S E M O R I este rem ediu l la care o rlc ine -l cunoaşte răspunde „ d a " .

L« f«rm «cii ţ i drogucrtt

C U P O N

de particip«»« 1« concursul

0 Zi DE VACANTA

Pudra vă foloseşte căci pudra vă fereşte

Contra cărui lucru ? Contra pri­mejdiosului vrăjmaş al frumu­seţii Dv.:. praful. Pentrucă pra­ful şi murdăria ameninţă, ne­încetat cu nenumăraţii lor mi­crobi, prospeţimea obrajilor Dv. Se produc cojiri ale pielei, co­şuri, erupţii şi deslănţuind un adevărat război, ei nim icesc să­nătatea pielei. Im plicit ei d is­trug frumuseţea şi cuiăţenia ei, deci _ însăşi tinereţea tenului. Dar împotriva acestui praf vă apără tot un praf. Un praf,—

adică o pudră sterilă, desinfec- tată care acoperă porii cu un strat fin fără să-i astupe îm pie­dicând astfel depunerea impu­rităţilor şi naşterea erupţiilor, împrumutând, prin urmare fe­ţei farmecul tonalităţii perso­nale, parfumul îngrijirei şi dân- du-i paza sigură împotriva in ­fluenţelor dăunătoare.Pudra Mysticum pentru între­buinţarea zilnică în casă. Pudra Mysticum compact pentru po­şetă, şi înfăţişarea Dv. tinereas­că şi veşnic proaspătă confirmă acest principiu de bază al cos­meticei moderne.Pază contra prafului şi a mur­dăriei prin pudra Scherk.

DR. H. Z A N F T]Institut medicalcosmeticM edic Prim ar

S p e c ia l is t ioMi ie Piele şi P ă r, Cesaetică.

I o t U . V. D ia h r a t * . te ra p ie . Z ap a că carboaică, Tra». M a lad iilo r i i c i M i c t :

p igm entaţiun i a le feţei, negi, c ica trice, acnee (co şu ri) , nevi (pe te d in născa re ), Înd ep ărta ­

rea păru lu i de p risos p rin d iaterm o - coagulare ele.

S tra d a P a— l t » A aastasio Ho. 23 f fo s t Belvedere)

C o n s u lt. M p . h l T e le f. 3.3440

Str. Brezoianu 9, Bucureşti 111 Telefon 3-5922. Consult. 11-1, 5-8 sub conducerea unui m edic der­matolog şi unei doctoriţe din

Berlin.Sfaturi şi în g rijiri date de că­tre specialişti în toate tărîm u- rile cosm eticei.În lă tu rarea rad ica lă a p e rilo r de prisos, p rin d iaterm ie, în ­g rijirea fm m useţei şi a trupu­lu i etc.

nu-şi pu tea ascunde m ira rea , văzând-o h o in ă rin d la o ra aceea. — M ă duc până la b ise rica d in S a in t-Y rieux cu ceva d e bău t pentru a r t iş t i» — răspunse C e c ilia , a ră tâ n d s tic le le d in coş.La ru ine le d in S a in t-Y rieux nu e ra trează d e c â t frum oasa M argot şi to c m a i ea luă s tlc le ţe în p r im ire , a fa ră d e una pe care C e c ilia ţ in u s’o ducă ea însăşi în sub te rană , b ă trâ n e i Maman-la-Terre. La c â te va m in u te m ai tâ rz iu , n e p o a ta lu i Bagot se în to rc e a , p e a lt d rum , acasă.Trecuseră c â te va m in u te pe s te o ra t re i când o fo rm ă om e­nească ieş i p e fu r iş d in b ise rica ru ina tă , în d re p tân du -se spre culmea de a lu lu i. A junsă lângă a rb o re le ce-şi în tin d e a spre cer ramurile jila v e , um bra înce pu să adune bu ru ien i şi vreascuri că ­rora le d e te fo c .Pe când f lă c ă r ile se în ă lţa u rep ez i şi sângeroase îr, văzduhul negru, p â lp â in d şi s tingându-se d u p ă câ te va m inu te , um bra misterioasă p ie r i în jos, p e povâ rn işu l co lin e i. La o ju m ă ta te de ceas m ai tâ rz iu , frum oasa M a rg o t cu o c h ii asasini, sco ţând d in tr 'o va liză d e ru fe o m inuscu lă s ta ţiu n e d e ra d io , p e semne spre a nu f i văzută şi auz ită d e cam araz ii e i d e a rtă şi ser- vindu-se d e o c la pă e x tra o rd in a r d e tă c u tă , lansă în a e r o se­rie de sem ne c iu d a te . Sem ne p e c a ri, la c â ţiv a c h ilo m e tr l de acolo, re v e re n d u l T ynem outh , p e ju m ă ta te lu n g it în tr 'u n culcuş de frunze şl p re văzu t cu o cască, le re c e p ţio n a şi tra d u c e a în englezeşte.In noap tea u rm ă to a re , p e la ceasurile t re i, C e c ilia şi o f iţe ru l neamţ care , la d re p t v o rb in d , evadase cu uşu rin ţă d in ba raca de lemn, se a fla u ascunşi în t r 'o g ro a p ă d in fu n d u l une i v ă i, nu departe d e co lin a a rb o re lu i s in g u ra te c . D e o d a tă , înce pu să se desluşească u ru itu l c a ra c te r is t ic a l unui m o to r d e ae rop lan şi. după zece m in u te , un b ip la n m ic d e recunoaşte re a te risa irr tr 'o rarişte s itu a tă la gu ra v ă ii.Ca p rin fa rm e c , d in v â r fu l b is e r ic ii S a in t-Y rieux, och iu l lum inos al unui re f le c to r se ap rinse brusc p iron ind u -ş i d â ra d e raze în vale şl lum inând în p lin c ruce a n e ag ră zug răv ită pe a r ip a a v i­onului. P ilo tu l, c a re a b ia cob o rîse d e p ă rtâ n d u - j « c â ţiv a paşi, făcu re p e d e stânga ‘m p re ju r. O vo c e tu n ă to a re î l s tr ig ă să se o p re a s c ă : d a r a v ia to ru l n ic i g â n d n 'ave a să ascu lte , a le rg ă spre a p a ra t şi, c a fu lg e ru l, se a g ă ţă d e -o a r ip ă .O c lipă , sgo m otu l m o to ru lu i fu în ă b u ş it d e ră p ă itu l fu r io s a l unei m itra lie re ascunsă în tu f iş . A v ia to ru l ge rm an , a tin s d e şase, şap te g lo a n ţe , a lunecă d e p o a rip a a v ion u lu i, deschise b ra ­ţele fâ lfâ ln d u - le în ae r şi se p răbuş i la pă m ân t.Un g ru p num eros d e o f i ţe r i şi so ld a ţi, p r in tre c a r i e ra şl gene­ralul în persoană, ie ş iţ i d in tu f iş , se strânseră îm p re ju ru l a p a ra ­tului. V en i şi o f iţe ru l neam ţ, e v a d a t cu p u ţin în a in te d in ba racă ; ţinea zdravăn d e b ra ţ pe C e c ilia c a re nu a ră ta n ic i urm ă de em oţie, c i num ai o sch im onosire dure roasă a ch ip u lu i când văzu cadavrul a v ia to ru lu i şi, ceva m ai înco lo , le g a tă şl ţe a p ă n ă , pe bătrâna Mam an-la-Terre, a tre ia v e r ig ă d in la n ţu l t r is t al a tâ to r t ră d ă r i.Reverendul Tynem outh şi frum oasa M a rg o t erau d o i a g e n ţi de la In te l l ig e n c e S e r v ic e . A ju ta ţ i d e fa lsu l o f iţe r ge rm an ca re în rea lita te e ra c ă p ita n u l Bedarîeux d e la C e n tru l fra n ce z d e con ­traspionaj, e i reuşiseră să de s le ge re p e d e en igm a c a re ne lin iş ­tise a tâ ta v rem e com a nd am en tu l. G e n e ra lu l D u v illie rs , ne înc re ­zător în c o la b o ra to r ii Iu l, e ra c h ia r e l ace la ca re , fă ră să ştie , îi da C e c ille i — am an ta lu i — to a te in fo rm a ţiile d o r ite de aceasta.Generalul a fo s t r e fo r m a t ; M am an-la-Terre — b ă trâ n a neştiu ­toare şi Iresponsab ilă — con da m na tă num ai la d o i an i îşi sfârşi zilele în înch isoare . C â t d e sp re C e c ilia , ea nu v o i cu n iciun chip să desvălue c in e e ra . A fo s t îm puşca tă în p ia ţa unui sat din reg iunea A rras , în z o r ii unei d im in e ţ i ce ţoase d e toam nă ...

■ucuBEţri | Inq-Dipl.H. BINDERTelef. 4-12-50 „RADIO-T E L E F U N K E N ”

|

Strada C . A. Rosetti 5.

G. II.

la codrul concursurilor hipice internaţionale dela Viena, premiul I şi cupa oraşului au fost câştigate cu » a re laptă de d. locotenent Tzcpescu Felix. din escorta re­gală, cu calul Jolha. Succesul echipei equestre române s'a evidenţiat şi de d ata aceasta.Fotografia noastră SI înfăţişează pe d. locotenent Tzo- pescu sărind un obstacol.

D I No. 50A —

Tot astfel mergefi şi D-voastră prin viafă?

T R I N A C O

CEREŢI PRETUTINDENI PRODUSELE NOASTRE.

SURZII AUDcu aparatul „SIEMENS- PHONOPHGR“ care este

utilizabil la toate gra­dele de surzenie.N o u t a t e : receptor cu conducţie osoosâ.

Deaoistraţii şi vâazare la REPREZENTANTA EXCLUSIVA:

C a lita te neîntrecută Durabil la purtat Excelent la spălat

Ciorapi şi f i n e l e T r i i a c o preferate de toată lu «e a .

SAU

’3 L 0 ^ S 3 Â

Fardul pen tru brună nu se potriveşte blondei şi vice­versa. D ar se poate oare încerca un fard „P aste ls” înain te de cum părare? Da, Doamnă, g raţie nuanţieru- lui B O U R JO IS , p u te ţi în ­cerca g ra tu it la furnizorul Dv., nuanţa care se po tri­veşte cam aţiunei ş i coafu- re i Dv.F ardurile P aste ls , lucrate de- mână' şi steriliza te la etiivâ, aderă pe puf, răm â­nând moi până la com­plecta lo r epuizare şi nu se îm pietresc niciodată.

BOURJOIS

«

\

de ION GOLEA

5 'A în c e tă ţe n it la no i o b ic e iu l c a desp re un s p e c ta co l d e succes să se spună că „ a r p u te a sta cu

c ins te p e o rice scenă d in A p u s “ . A ce a s ta ca laudă suprem ă.Despre „101 Alhambra Melody" rev is ta pe ca re ne-au p re ze n ta t-o d -n ii Vlădoianu şi Constantinescu vom spune că transpusă p e o ric e scenă o c c id e n ta lă a r pu tea o b ţin e cu succes p re m iu l I la un even tua l concurs. „101 Alhambra Melody” inovează genu l re v is tă . In r itm cu vrem ea noastră , e v a ­dează d in con ven ţion a lu l d e până acum adu- cându-ne o înş iru ire d e ta b lo u r i — c in e ­m a to g ra f ic d ispuse — d in tre ca re f ie c a re co n s titu e o surpriză. U tilizâ n d m ecanism e m od e rn e p e scenă — tu rn a n te concen­tr ic e — în tre b u in ţâ n d e fe c te in e d ite — in ­tra re a unui a u to m o b il pe scenă, costum e lu m ina te e le c tr ic , pa rdosea lă d e s tic lă , scări

lu m ina te în sală, c o rt in ă v iva n tă cu fe m e i m o n ta te pe ea, dozând e fe c te le d e lum ină în tr 'o m an ie ră cu to tu l noul, înve s tind as tfe l f ie c a re ta b lo u cu no ta lu i d e originalitate reg iso ru l a ţ in u t să p re z in te un spe c taco l cu adevăra t nou d in to a te pu n c te le d e ve d e re , un sp e c ta co l la care să do­m ine e le g a n ţa şî bunul gust şî la ca re te x tu l să fie de m u lte o r i un p re te x t.Să dăm cezaru lu i ce -î a l cezaru lu i şi să recunoaştem că me­r ite le succesului n e o b ic in u it de m are în re g is tra t de „101 Alhambra Melody" î i rev in în p r im u l şi u ltim u l rând d-lui Nicuţor Constantinescu, re a liza to ru l spectaco lu lu i. D-sa a c re a t, a m o d e la t p e scenă, spe c taco lu l. Textul, melodia, dansul, in te rp re ţ i i, — acestea to a te au fo s t materialele b ru te p e ca re reg iso ru l le -a în s u fle ţ it , rea lizând un to t de superioa ră a rtă , rea lizând acea m a g n ific ă desfăşurare de fa s t, d e in e d it , d e o r ig in a lita te . M a re a va loa re a înscenării constă în aceea că spe c taco lu l păstrează d e la inceput până

in această pagină :1. Tablani „D ragoste t i M aroc ' , la mijloc d -ra M arg are ta Mariaiţi d. S. Siomin.2. Tabloul de superb co lo rit şi de minunată înscenare „Fiecare fiii are secretul e i‘\3. D. N. Gârdescu, d -ra S illy Vasiliu şi d. S. Siomin.4. D. T it i Botez, d -ra Lulu Nicolau şi d. S. Siomin.5. D. Piu Mironescu, d -ra M c rg a re ta M arian şi d. Costel Berteo. i . Finalul actului I. Jos : compozitorul Ion Vasilescu şi orhestra sa,

■

la s fâ rş it o u n ita te , o lin ie d e c o n d u ită . Regisorul a ştiut ce a v ru t. Lucrând d e la în c e p u t până la s fâ rş it în virtutea ace le iaş i id e i — sp e c ta co l d e e le g a n ţă şi d e surpriză — el a m o d e la t in te rp re ţi i, lu m in ile m e lo d iije , de co ru rile , reuşind să rea lizeze u n ita te a d e ca re pom eneam m ai sus. Fireşte’că pen tru d o b â n d ire a izbânzii, d . Nicuşor Constantinescu a avu t nevoe de concursu l tu tu ro r a ce lo r d in ¡urul d-sale. Şi acest concurs i-a a v u t d in p lin .L-a a vu t în p rim u l rând d in p a rte a d - lu i N. Vlădoianu care pe lângă c o la b o ra re a p re ţioa să la te x tu l re v is te i, a ştiut să fie un a d e v ă ra t p ro d u c ă to r în genu l m a g n a ţilo r Hollywood-ului, în ţe le g â n d că succesul nu se p o a te o b ţin e d e c â t cu sacrificii. O r ic e d o r in ţă scenică a au to ru lu i şî reg iso ru lu i N. Constantines­cu, a fo s t sa tis fă cu tă d e c o a u to ru l şi p ro d u c ă to ru l N. Vlădo* ainu. Paradisíaca b o g ă ţie d e costum e, e leg a n ţa de vis a sce-

Sels K ru s c h e n se g ă se ş te la la to a te fa rm a c iile şi d ro g h e riile d in ţa r ă . P r e ţu l u n u i f la c o n m a re e s te 95.—lei, flac o n u l m ic 60.—lei.

nei, a decoru rilo r, a costum e lo r, toata acestea s'au p u tu t rea liza datorită în ţe le g e rii pe ca re d . Vlădoianu a avu t-o p e n tru id e ile d-lui Constantinescu. O c o la b o ­rare feric ită dec i, ca re a adus victoria. Unde-s d o i...D. Ion Vasilescu este un a lt (actor al succesului. In p rim u l rând trebue fe l ic ita t p e n tru o r ­hestra pe care a a lc ă tu it-o in noul teatru. Şi apo i, p e n tru com ­poziţiile d-sale „G la s u l ro ţ i lo r de tren", „V a lsu l d iv in '* , „ H a i acasă puişor", „F ie c a re fa tă a re secretul e i“ , „C â n d M im i f i-a zâmbit, la sa lu t“ . Şi p e n tru că ven i vorba de c o m p o z ito r i să c ită m : tangoul „S ă nu m ai v o rb im d e dragoste" şi „V a lsu l im p e r ia l“ de d. Mişu Constantinescu, .Marocul", „ O g lum ă şi un su­râs" de d. P e t r e Romeo, „ M a i dâ-mi o halbă b lo n d ă " vals t i ­rolez de d . G . Wilnov, „N e -a m iubit dela Braşov la S in a ia “ şi „Mi-ai cerut de d o i le i flo r ic e le * ' două m inunate s low -foxu ri d e d . V.Citov cu te x t d e d . Eugen M i- rea (d. M ire a a m ai scris p e n tru „101 A lham bra M e lo d y " şi a lte texte de frum oasă in sp ira ţie ), „Un căţel şi o p is ic u ţă ” ca rioca de d. Cloude Romano,— to a te melodii m ult ap la u d a te .La succesul p ă r ţ i i m uzica le a con ­tribuit mult şi jazzul d e m are

M ulte femei iţi a leg pudra n u iţa i d u p ă exteriorul cutiei ţi nu dbu im portanţa c u v e n i tă calităţilor in sine a le produsului. Urmările dezas­truoase a le acestei uţurinţe în a le­ge rea pudrei se observă mai târziu, după tenul a lte ra t ţi timpuriu ridat. Pudra En V o g u e , pe lângă pre­zen ta rea ei estetică, conţine cele mai fine ţi tonifiante ingrediente. C u lei 20 puteţi obţine de la furnizo­rul Dv. o cutie d e pudră En Vogue în n u a n ţ a ad ecu a tă tenului Dv.

Margareta M a ria n în dansul de m are succes a l „ F e t iţe i O la n d e z e '’. In aceeaşi fo to g ra f ie o rh e s tra R ein ing her — L e o n ard — D re»ch er — Marcel.

antren al d -io r Reiningher— Le­otard — Drescher — Marcel. D. S. Siomin m ăiestru l co re ­graf al A lh am b re i îşi a re p a rte a lui importantă în succesul spec­tacolului. Ba le te le d-sa le, ca şî evoluţiile a ra n ja te p e n tru so liş ti sunt adevărate p e r le d e fa n te ­zie plastică. C â te v a d in tre ace­ste balete au fo s t în s u fle ţ ite de însuşi prezenţa m ă ies tru lu i, ca re este şi un da nsa to r d e m are clasă. A lă tu ri d e d-sa şi s ingură, d-ra Margareta M arian a recoltat un succes ne t, p o a te cel mai frumos d in c â te a a vu t până acum. A in te rp re ta t cu o artă, cu o g ra ţie ne în tre cu tă valsul romantic şi b a le tu l M a ­rocului, afişând a p o i un te m p e ­rament vijelios în „F e t iţa O la n ­deză" şi în „C a r io c a " de la finalul actuluî I. C o m p le tâ n d talentul co re g ra fic cu ce! a r t i­stic în a p a riţiile p e ca re le -a mai avut, d-ra M argareta M a­rian s'a situa t tn p rim a lin ie a batalionului v e d e te lo r d e rev is tă din teatrul rom ânesc.Succes mare a o b ţ in u t şi exce­lentul dansator d . Oleg Da- sowski din ce in c e m ai s t i la t fi mai bine pus la pu nc t. Dea- semeni, d-ra Ileana Simo o acrobată excelentă ca re -a r o b - ţine acelaşi m are succes pe scena oricărui te a tru d e a tra c - iuni din Apus.

0 1 No 506 —

G. Groner — in Turul C ic lis t a l E urope i — Dan Demetrescu şi Al. Giovami — în Skoda. — R. Rang — e xce le n t în M adam e la M a rq u ise — şî N. Gârdescu au c o m p le ta t ech ip a d e co ­m ed ie .Frum os au c â n ta t d -n ii T iti Bo­tez şi Piu Mironsscu. Un de­b u t exce le n t şi-a fă c u t d . Costel Berteo la u re a tu l con ­cursu lu i o r g a n i z a t d e rev îş ta noastră .P rin tre ace i c a r i s'au m ai re le ­v a t d e a lung u l vastu lu i ansam blu re ţin e m num ele d -re lo r Magda Măgureanu, Henriette Gam- berto şi a d -n ilo r C. Dodu, C. Nădejde, G. Cojocaru, San­du Andrei, T. Moravsky. M in u n a te d e c o ru r ile d -lu i Ca- ramanlău şî cos tum e le d-neî Suzana Vasilescu. O m en ţiune spec ia lă p e n tru d . Siegfried ex­c e le n tu l p ic to r d e costum e, la tă a tâ te a e le m e n te ca re l-au a ju ta t pe d . Nicuşor Constan­tinescu, acest E ric C h a re ll a l R om ân ie i, să rea lizeze un spec­ta c o l m ai frum os d e c â t un film d e rev is tă am erican . C ă c i un f i lm — fo to g ra f ie uni co lo ră — nu va p u te a re d a n ic io d a tă p la s tic acea v a r ie ta te d e cu lo ri şi im a g in i p e ca re — am a d ­m ira t-o — d e filâ n d p e scena A lh a m b re i.

IO N G O L E A

moaşe culori naturale precum ţi on- dulaţiuni perm anente, execută ire­proşabil C o a fo r ii Franşois, Strada Edgard Quinet, 7 Telefon 3-01-2

C O S M E T I C A M E D I C A L ACalea Gri vi {ei No 119 (Intrarea Piaţa Dr. Botescu 19), Tel. 34340.

Dr. F . KOVACSS pecia liza t la Vieaa

DIATERMIE. RAZE. FIZIOTERAPIE

Distrugerea definitivă a părului de prisos prin diatermie. îngri­jirea feţei (coşuri, pistrui, ri­duri, negri, e tc). Tratament de slăbire locală şi generală. Ope­raţii cosm etice. Tratamente cu ore reţinute.

Director : N IC . C O N S T A N T IN

Apare săptămânal în 48 de pagini mari, tipărite la Heliogravură, în culori şi suplimentul „De toate

pentru to ţi" PREŢUL LEI 10.—\

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I

Pe un o n .......................... 4 0 0 LE I

Pe şase l u n i ...................... 2 0 0 „Pe tre i l u n i ......................1 0 0 „

R e da c ţia şi A d - ţ ia : Bucureşti, S tr. Const. M iile 7. Tel. 3.84.30 Imprimată la f o t o - r o t o g r a v u r ă în atelierele „A D E V E R U L” S. A .

In te rp re ta re a m uzicală a spec­ta c o lu lu i a fo s t susţinută de Agnia Bogoslava — ca re a re c o lta t ce l m ai m are succes al se rii p r in fe lu l cum a c â n ta t m e lod ia de u lu ito a re in sp ira ţie „G la s u l ro ţ i lo r d e t re n " a d -lu i Ion Vasilescu, — d -ra Virginica Popescu — afişând o „ fo rm ă m a re " în „C â n d M im i ţ i-a zâm b it la s a lu t" — d -re le M orga şi Didona Râdulescu — ca ie -a u c â n ta t şi in te rp re ta t cu m ultă d ră gă lăşe n ie ta n g o u l „D e c â t să ai o fa tă m a re " — d -ra Myo Boxan — o câ n tă re a ţă d e vaste resurse voca le e tc .D in vechea g a rd ă , d -ra Siliy Va- siliu, pe c a re am f i p re fe ra t s 'o ved em t o t brună, a spus d e m i­nune c u p le tu l b lo n d in e i şi a g ă s it acce n te frum oase în ta n ­gou l „T e -am înşe la t şî-m î pa re ră u ", d -ra Lulu Nicolau a tre c u t b iru ito a re pes te seara p re m ie re i deş i se operase cu două z ile în a in te ia r d -ra Lisette Verea a p u r ta t to a le te e le g a n te şi a v e n it pe scenă în t r ’o maşină t o t e leg an tă .D -ra Florica Demion exce len tă ca d e o b ic e î în ro lu r ile d e com e d ie . Succesul d e c u p le t al se rii l-au o b ţ in u t în o rd in e d -n ii H. Ni- colaide — e xce le n t în a l d-sa le C rîs ta ch e Cociam ulcis — N. An- toniu — în Balada Negusulu î —

DISPERATA DIN CAUZA REUMA­

TISMULUISe plângea mereu şi spunea că viaţa nu

merită a fi trăită“F ie c ă su fe r iţi , d e re u m a tis m in -

t r ’o fo rm ă m ai g ra v ă , ca a c e a s tă d o a m n ă , fie c ă v ă p o m e n iţi d in c â n d in c â n d c u o c riz ă m a i u - şo a ră , v e ţi av ea d es ig u r to t in te ­re su l d e a a f la cu m u n caz a tâ t de g ra v a p u tu t f i v in d ec a t com ­p lec t : —

„S im t n ev o ia d e a v ă co m u n i­c a ” , n e sc rie a c e a s tă d o am n ă, „ câ t de b ine m ă s im t d e u n a n d e zile , a d ic ă de c â n d a m În cep u t s ă ia u S e ls K n is c h e n . P o t ap u n * că m ’a m v in d e c a t c o m p le c t de re u m a tism u l d e c a re sufeream la p ic io a re d eo arece p o t acum să u rc ş i să cobor sc ă rile in fu g ă . A - n u l t r e c u t n ’a m p u tu t în d o i de loc u n p ic io r. A cum m ă b u c u r de v ia ţă şi d o a r e ra o v rem e r&nri m ă g â n d e a m c ă v ia ţa n u m e r i tă a f i t r ă i t ă . A m s u fe r i t f c a r t e m u tt şi d in cau z a c o n s tip a ţie i ş i găsesc că S e ls K n is c h e n e s te cel m a l h u n re m e d iu ” . — (D -n a ) M . A.

I n cele m a i m u lte c azu ri, d u re ­rile re u m a tic e p ro v in d in dep o zi­ta r e a in m u şc h ii c o rp u lu i ş i la în c h e ie tu r i a um or c r is ta le d e ac id u rie , a s c u ţi te c a acu l, t a r i c a p ia ­t r a . K ru sc h e n s f a rm ă a ce s te c r i­s ta le . le d izo lvă în în tre g im e , p re fă c â n d u - le in m a te r i i in o fen s i­ve c a re s u n t e lim in a te p r in căile n a tu ra le .

Sclavi ai stomacului! Liberaţi-vă de dureri!

Stomacul vă îm piedică să fa­ceţi ce voiţi, — atunci când vo­iţi ? Sunteţi sclavii celui mai mic capriciu al digestiei ?Cea mai mare parte a micilor tulburări digestive ca: crampe la stomac, senzaţie acidă sau acreli sunt datorite unui exces de aciditate stomacală ce irită mucoasa delicată a stomacului. Nesocotirea acestor indispoziţii poate duce cu timpul la dispep- sie, gastrită şi chiar la ulcer. Liberaţi-vă de jugul impus de stomacul Dv. luând după fie­care masă, o mică doză de Mag- nesia Bisurata. In trei minute durerile digestive nu vor mai fi decât o sim plă amintire rea căci Magnesia Bisurata, antiaci­dul bine cunoscut, are o acţiune imediată neutralizând excesul de aciditate şi calmând pereţii iritaţi ai stomacului. Magnesia Bisurata se află de vânzare în toate farm aciile şi drogueriile cu preţul de Lei 75,—sau in for­mat mare econom ic, cu Lei 110.

D O A M N E L O R !Vopsitei părului, în cele mai fru-

Fericirea mea era Iii Joc__ _„Sufeream de dureri în pântece =încă din timpul copilărie i ţi îmi |amintesc, de ţi eram micâ, d e n a - Ima care se mira, vâzându-m ă ne- |că jită de aceste infirmităţi intime. |Ea crede că vârsta le va face să Idispară în cele din urmă. Insă za - 5darn ică speranţă. Ptidiselele mele Is'au înmulţit dupăce m'am măritat. IEram cu atâ t mai contrariată cu =cât bărbatul meu era în joc ţi era I mâhnit m ai mult decât mine.„Produsul dv. mi-a redat sanotatea §ţi od ată cu bucuria, mi-a revenit | ţi lin iţtea conjugală.Mathilde B— din Valence (Drome) 1

G Y R A L D O S E Îsuprima scurgerile

vindecă ţi previne «nefriteledescongestionează ţesuturile inflam ate ţi revitalizeazâ, degoK §

|ând un parfum discret. Ea este cel mai bun antiseptic gynecotogk §

L A F A R M A C I I Ş l O R O G U E R I I 1

REALITATEA ILUSTRATA

Desvelirea monumentului lui Gh. Gh. MârzescuD um in ică a a v u t lo c ia la ţ i desve lirea s ta tu ii lu i G h . G h . M ârzescu. M em ­b r i i guve rnu lu i ţ i dom nu l D inu B rătianu, ţe fu l p a r­t id u lu i lib e ra l, au lu a t p a r te la s o le m n ita te . Sosind la la ţ i , o f ic ia l i tă ţ i le s 'au dus d ire c t ia c im it iru l „E te rn i­ta te a " , la m orm ân tu l lu i M ârzescu, unde în p re ­zen ţa fa m il ie i sra o f ic ia t un se rv ic iu re lig io s , d e că ­tre a rh ie re u l V a le riu M o ­g lan , V ica ru l M it ro p o lie i. A p o i în tre a g a asis ten ţă a v e n it în P ia ţa C uza-V odă, unde a a v u t lo c de sve li­re a s ta tu ii.

Fotografiile noastre fa« fâ ţ iş e o r i: Clerul ofi- ciând slujba religioasă la mormântul lai M âr­zescu.

Statuea lui Gh. G h. M â r xescu ia P ia ţa C aza Vodă din laşi.

D. Dinu Brătianu ros- tindu-şi cuvântarea la desvelirea statuii lai Mârzescu.Membrii guvernului ţi domnul Dinu Brâtian, şeful partidului liberal, la mormâatnl lai Gh. Gh. Mârzescu. dela laşi.

M A N IF E S T A Ţ IA FO Ş T ILO R LU P TĂ T O R I J U G O S L A V I, C E H O S L O V A C I Ş l R O M A N I

D um in ică d im in e a ţa a a v u t lo c la F unda ţia Caro», m an i­fe s ta ţ ia o rg a n iza tă d e a s o c ia ţiile d e fo ş t i lu p tă to r i rom â n i în f ru n te cu „U n iu n e a N a ţio n a lă a fo ş t ilo r lu p tă to r i“ , condusă d e d L V irg il S erdaru , în onoa rea d e le g a ţ ii lo r d e fo ş t i c o m b a ta n ţi ceh i ţ i jugos lav i, c a r i au v iz ita t m orm in ­te le e ro ilo r sârb i, căzu ţi în lu p te le d in D o b ro g e a . F o to g ra fia noastră în fă ţişează p a d e le g a tu l cehos lov v o rb in d .