•i

Un recent portret al M. S. Regelui Carol II care s'a înapoiat săptămâna trecută în Capitală(Fo to Hedy Loffler)

Mem brii guvernului, pe peron in aştep tarea sosirii trenului re g a l. Membrii corpului diplom atic, având în mijloc pe monseniorul V a len întâmpinând pe Suveran.

I N A P O E R E A

SUVERANULUI

No. 475 —

Regele sa lu tând pe m embrii corpu lu i d ip lom atic .

w

x XD. Ion M ilia la ch e , p reşed in te le p a r t i ­dulu i n aţiona l - ţ ă ­rănesc, a ţte p tâ n d pe Su veran .

Suveranu l luând din t ra d iţ io n a la pâine ţi sa re o fe r ită de, d. A l. G . Donescu p rim aru l gen e ra l a i C a p ita le i.

Voevodu l M i h a i , A . S R. P r in c ip e sa E lis a b e ta ţ i d. Gh. T ă tă rescu In aş ­te p ta re a R e g e l u i C a ro l II pe peronul g ă r ii de N ord .

I

v i

\

Pentru rufe, pentru mătăsuri, pentru spălarea lu cru rilo r fine, un singur săpun: PISICA, (Le chat) săpunul veritabil

de Marsilia.

P is ic a ?C # F E R R I E R # M A R S E I L L E

REPREZENTANTA G-RALÂ: STUDERUSÂCo. BUCUREŞTI, STR. Sft. G H EO RG H E No 29

Călugări construesc o mănăstire

Călugării ordinului „pastorii tăcu ţi" din St. Boswells iAng lia ) clădesc la Boswells o mănăstire şi o şcoală bisericească. Fotografia noastră îi înfăţişează la lucru.

Călugăr şi spărgător de lemnela tă un interesant studiu fo tog ra fic al unui că lugăr din Inverness (S c o ţ ia ) ca re tae lemnn in b ă ta ia razelor soarelui de iarnă.

„Tsuna-Hiki“ sărbătoarea v ic to rie i asupra şarpelui cu opt capete prin zeul Susanono Mikoto la intem eerea imperiului japonez, a fost ce leb ra tă şi anul acesta cu un cerem onial deosebit. Fo tografia noastră înfăţişează momentul in care preoteasa tae cele opt capete de paie a le şarpelui.

SĂRBĂTOAREA „TSUNA-HIKI IN J A P O N I A

No. 475 —

BALUL OPEREI LA VIENACea mai frumoasă serbare a carnavalu lu i vienez este balul Opere! M ari care are loc în fiecare an chiar in sala Operei. Balul a fost dat sub simbolul regelui valsului Johann Strauss.Fotografiile noastră înfăţişează:Arhiducesa Ileana şi Arhiducele Anton în lojă O vedere generală a sălii în timpul balului.

i i S f i i ?

iii

....... Ï

PARFUM POUDRE E A U <** COLOGNE

//e/’y/'S’FORVI L

Teatru l Komorni din P ra g a rep rez in tă cu m are succes p iesa autoru lu i nostru d. V ic to r Eftim iu, „O m u l care-a văzut, m o a rte a " în trad u ce re a p ro feso ru lu i d r. G . S ta c a .C lişeu l nostru reprez in tă pe cei do! in te rp re ţi p r in c ip a li a i „om ului care-a văzut m o a rte a ", d-nii losef Vosalik şi Bed ric i V eve rka în ro ­lu rile A lexandru şi lliu ţă Filim on.

D. Jean Atanasiu a fost sărbăto rit săptăm âna trecuta la Opera Română pentru 20 de ani de ca r ie ră a rtis tică . Fotografia noastră îl înfăţişează pe d. Atanasiu în mijlo­cul o fic ia lită ţii şi cam arazilor pe scena O perei cu p ri­lejul sărbătoririi.

Sâm bătă 29 Februarie ce­lebrul cor polonez „D ana ", înainte p lecări in turneu în Am erica, va da un con­cert în sala Ateneului, la ora 9 seara.Biletele ia magazinul Jean Feder.

In numărul v iito r al revistei publicăm un reportaj sen­zaţional, depe frontul etiopian, trim is de corespondentul nostru sp ec ia l: scene de groază şi teroare, care a ra tă câ t de cumplit e răsboiul din A frica .

REPUBLICA ARGENTINA

CREMAN IV E A

Comandantul suprem al fio - tel |aponeie, fo to g ra fia t tn In tim itate tn casa ta din Tokio. El p oartă tra d iţio n a ­lul klmono laponei.

Aproape 1500 de per­soane locuitori ai insulei Tanger pe ceasta M ory- iand, au suferit de foame din pric ina gheţurilo r care-au b locat intuia. Li s'au trim es a l i m e n t e cu d irijab ilu l. Fotografia noastră a fost luată de pe d iri|ab llu l care le a- ducea hrana fl tn fă ţife a iă pe în fom etaţii locuitori ai insulei alergând Intru în tâm pinarea aeronavei.

0 fotografie sen­zaţională: abisi- nieni morţi pe câmpul de luptăPublicăm tn această pagină o fo tog ra fie senzaţională ; soldaţi al rasului Muiugheta m ortl tn cursul luptei din valea G abad. Fotografia a fost luată tntre frontul i ta ­lian fl cel abisinlan ţi pen­tru a o putea prinde, re p o r­teru l nostru fo to g ra f de pe frontul Ita lo -ab ls ln ian ţl-a pus v ia ta tn pericol.

Anglia — prin minis­tru l ei de externe d. Eden — a p ro tes ta t îm potriva unei noi mărci argentine. Pe această marcă sunt desenate insulele Falk- land ea ţ i cum ar a- parfine Argentinei pe când ele aparţin M a- rei Britanii.

Cu toate ocupaţiile in qospodaăua J)a. puteţi avea totuşi pielea

N IV E Aî n g u i i t a p u n

Deşi um b la ţi m ereu cu apa calda şi rece , p ie lea Dv. poate tam âne to tuş i fină şi fragedă. D ec i în g r ijiţ i tenu l şi m â in ile cu crem a N ivea. N um ai „E u c e - r ită ” pe ca re o co n ţin e crem a N ivea, face să aibă aceasta ca lita te

Elena Paul. elevă la g răd in iţa de copii din O râ ţtie , de sub conduce­rea dom nitoarei O c tav ia Popovicl, la o serbare ţc o la ră .

O ŢARĂ LA ORDINEA ZILEI

EPlJBLICĂ independentă numai din Iulie 1921, M ongolia se mândreşte I C cu un +recut nobil şi măreţ. G e n g i s K a n , acum şapte sute de ani,

plecase din stepele ei, ca să cucerească lumea, semănând în urma lui prăpăd şi groază, dela Marea Galbenă până la ţărm urile A d ria tice i. Aventură de epopee, ce nu-şi găseşte seamăn nici în cele mai grandioase fa p te de arme, pe trecu te în răsboaiele m ode rn e : şi astăzi ne minunează, ne încremeneşte şi ne înfioară, ga lopu l trium fa l al celor o sută de mii de că lăreţi mongoli, cari, în tre i zile, străbateau regiunea ostilă, d in tre C a rpa ţi şi Budapesta, făcând apoi şi a lte exped iţii mai mici, în Boemia, Germ ania şi în Serbia.La patruzeci de ani după moartea marelui cucerito r (1227), un nepot al lui, K u b I a i K a n , îi încorona trium fu l, devenind nu numai stăpânul, ci şi monar­hul stră lucit al unui te r ito r iu vast, care cuprindea actuala Chină, Indochina, Burma, Coreea, Borneo şi Sumatra. Din nenorocire însă, un veac de lenevie şi de moliciune, în fastuosul Pecking, a fos t deajuns ca să slăbească energia suc­cesorilor lui K u b I a i. M ai târziu, în persoana lui T i m u r c e l Ş c h i o p (Ta m e r i an), un nou cucerito r mongol trebu ia să minuneze omenirea, subju­

gând Iranul, Turanul, îngenunchind puterea crescândă a Turcilor şi pregătind drumul ultim ului său coborîto r, B a b e r, cavaler ră tă c ito r şi poet, în tem eietoru l Im periu lu i M are lu i M ogol. Dar prăbuşirea M ongo lilo r a fost to t a tâ t de vijelioasă, ca şi ascensiunea lor. Menţinându-se în China, numai vrem e de o p t­zeci de ani, în tr 'a ltă pa rte îm părăţia lo r s'a fă râm iţa t mult mai repede, păstrând sub dom inaţie abia câteva resturi de popoare izolate. In 1919, China desfiinţa autonom ia M ongo lie i care, sclavă, rebelă doi ani de zile, reuşi to tuşi, în 1921, să rid ice capul, constituindu-se în republică independentă, cu cap ita la la O u b a n - B a t o r K h o t o .Populaţia ei, redusă la mai puţin de două m ilioane şi jum ătate de suflete, e ris ip ită pe un te r ito r iu imens de 1.525.700 K ilom etri p ă tra ţi. M ongolia in terioară sau M ongolia propriu zisă, adică întinderea de păm ânt situată în partea de miază-zi a deşertului G o b i, locuită de 24 tr ib u ri, în mare parte nomade, e fără îndoială regiunea care oferă cel mai mare interes ce rce tă to rilo r de popoare şi d© moravuri.Despre resursele M ongolie i avem puţine cunoştinţe până astăzi. Solul ei conţine

Mongol încercând să mulgă un „şarlyk", un soi de b iv o liţă care serveşte şi ca animal de t ra c ­ţiune.

Un mongol care a mers călare 6000 Kilom etri de la Achkabad până la Moscova, trecând prin deşertul Karakoum.

Preot mongol după slujba religioasă

Templu mongol.

zăcăminte aurife re (una din aceste mine, zisă „ M o n g o l o r " , e exploatata de capita lişti americani), precum şi stra tu ri boga te de arg in t, cupru şi căr­buni. Râurile abundă în peşti, pădurile în lemn preţios şi animale cu^blănurj, în vreme ce te renurile din in te rio ru l ţă r ii au o po te n ţia lita te agricolă egala, dacă nu chiar superioară, acelora din Texas şi din Nebraska. Dar M ongo lii, rămaşi p rim itiv i din to a te punctele de vedere, tra g slabe foloase de pe urma a tâ to r bogă ţii. C rize le financiare nu p o t să-i atingă, atâ ta tim p câ t banul, ca m ijloc de schimb, e aproape necunoscut, în câm piile lor. De dru-

i muri n'au nevoie, stepa fiin d M area C a le Naţională, deschisă tu tu ro r apa serveşte prea puţin, unui popor s ilit de climă să nu se spele ; e lec tric ita tea e de prisos, M ongo lii culcându-se odată cu asfin ţitu l soarelui, obosiţi de lun­gile cavalcade zilnice. Insfârşit, scumpetea din ce în ce mai mare^ a v ie ţii, lasă ind ife ren te acele tr ib u r i de păstori, pe cari existenţa nu-i costă altceva decât g rija tre b u ito a re spre a-şi apăra stânele de lupi. Turmele de _ca_Pr® ?' de oi — imense talazuri albe şi v ii — procură p rop rie ta rilo r îm brăcăm inte şi hrană, m ijloace de transport, ba chiar şi com bustib il. Ele populează câm pii întinse, păscând în libe rta te , sub paza oamenilor rămaşi aceiaşi, neschimbaţi, de pe vremea marelui G e n g i s, ale căror căm ile sunt coborîtoare d irec te din acelea cari au transporta t odin ioară co rtu rile de matase ale cuceritoru lu i...

Cămilele mongole sunt animale superbe, cu mult deosebite de jalnica şi nesuferita va rie ta te arabă, cu o singură cocoaşă. A no tim pu l splendorii lor, e iarna : înve lite cu o blană, le vezi păşind zorite şi sprintene^ prin zăpadă şi chiar vara, când părul le năpârleşte, păstrează în ţinu tă o dem nita te şi măreţie, cu to tu l caracteristice. Sunt singurele animale in stare să în frun te fiorosul deşert al lui G ob i, cu to a te că, după câteva zile de mers prin nisip, stăpânii lor se văd nevo iţi să le înfăşoare cu făşii de p ie le, p ic ioare le g in­gaşe, tru d ite de oboseala prea mare. Dar, deşi mai puţin fo los itoare decât cămila, calul sau ponei-ul mongol se bucură de mai multă popu larita te , p rin ­tre ind igen i. L ipsit de orice frumuseţe, trebue să recunoaştem că n are rivali, când e vorba de rezistenţă la oboseală, in te ligenţă şi o rig ina lita te . In to iu l iernii, M ongo lii nu hrănesc şi n ici nu-şi adăpostesc caii, pe cari^ o pătură destul de groasă î i apără de fr ig şi cari sunt deprinşi, scobind zăpada cu copitele, să adune, ici-co lo, u ltim ele resturi din iarba de toam nă.Călăreţi experim entaţi, din mica lor cop ilărie , bă rba ţii şi fem eile în M ongolia stau în şea mai siguri decât pe p rop riile lor p ic ioare. Ba mongolul care nu merge n ic iodată pe jos, decâ t la mare şi neapărată nevoie, când coboară din şea, îl vezi umblând cu un mers crăcănat, a ta t de caraghios, încât turistul nu se poate stăpâni să nu râdă.Cum e şi firesc, p rin tre oameni a tâ t de pasionaţi iu b ito r i de cai, cursele sunt în M ongolia una d in d is tra c ţiile p re fe rite şi frecven ta te . Jockeîi sunt

Doi dansatori fn religioase Zam.

ziua m arei să rb ă to riMongolii se folosesc de boi ca anim ale de transport ţ i c ă lă rie . O ♦e'nee mongola. cu fini ei tn vârstă ,de 9 ani se xitexe un vecîn la oi d is tan ta .,. de 8 ki! ţ Hmetri.

adesea cop ii de câ te nouă şi zece ani, cari se expun entuziasmaţi acoştor probe prim ejdioase. Uzul şelei e interzis, însă fiecăru i concurent i se da la plecare un biciu şi o batistă cu care, aplecânduse înainte, trebue să şteargă din când în când ochii şl nările animalului, de praful năpraznic al stepelor. Parcursul, o în tindere de câmpie, e în general a ta t de lung, încâ t se scurg mai multe ceasuri în tre sosirile concurenţilpr. C â teoda tă , la potou, ajung în acelaşi tim p do i fa v o r iţ i, sprijinindu-se unul de umărul ce lu ila lt, a tâ t de isto­viţi, încât depărtându-i brusc s'ar rostogoli amândoi la pământ.

O RELIGIE ÎNTEM EIATA PE TEROARE

Uimitoare lucruri se povestesc despre d istanţe le s trăbătute , cu un singur popas, de că lă re ţii mongoli. Fără îndoială, cincizeci, o sută de m ile engleze

Pag. 7

„Dansul b ă trâ n ilo r veseli” in ziua Zam, cea mai to a re re lig ioasă a mongolilor.

mare sărbă-

în galop, pare să f ie un record exagerat, dar s'au văzut oameni călărind 15 şi 20 mile, în ga lop,neîntrerupt, fără nici o oprire .In M ongolia, mănăstirile sunt marile centre de d is tracţie , de cultură, de interese fe lu rite şi de... v ic iu ri. Preoţii, sau lamalele exercită acolo o stăpânire absolută, asupra poporului, ro b it fo rm e i tibe tane , de că tre una din cele mai proaspete secte ale budhismului : „ ta n tr ic " , aproape asemănătoare cu cultul indian al lui S i v a . Acest crez desgustător, cu dem onologia lui o rib ilă , e însă p o tr iv it unei ţă ri, unde cum plite şi grozave fenomene atm osferice fac din om un atom mizerabil, pradă la to t pasul g igan tice lo r fo r ţe ale naturii, cari au acolo rădăcin i tem ein ice. Câ nişte cop ii speriaţi, locu ito rilo r Deşertului le place să vadă incarnate tem e­rile lor în ido li, pe cari săJ poată îmbuna în c lipe de restrişte, ia r şiretenia p re o ţilo r caută să tragă foloase din asemenea îm pre jurări p rie ln ice. In chipul acesta, mănăstirile, pa la te le Lamalelor, se înmulţesc la to t pasul şi adună avuţii.., N egreşit, c lăd irile cele m^j* im punătoare şi mai este tice din M ongolia sunt

locuinţe!® pătra te , ale Lamalelor, construite pe m ici înă lţim i de pământ, cari strălucesc de culori v ii ţ i de aur. C el mai cunoscut ţ i mai interesant din aceste e d ific ii este lăcaţul „C e lo r 100 Budha v ii" , personagii în cari M ongoli cred că s’au incarnat ze ită ţile reapărute pe pământ, cu însuşirea de-a istorisi lor, m urito rilo r de rând, existenţa ce-au avut-o în tre cu t ţ i să dovedească repetând fraze ţ i reevocând îm pre ju­rări caracteristice, p riv ileg iu l lor miraculos.O ridecâ teo ri se încarnează un Budha, adică atunci când Lama- lele au instru it cum se cuvine un cand ida t nou ţ i hotărăsc să-l în fă ţiţeze g loa te i credincioşilor, în tem plu l ce lor „ O sută de Budha v ii" , are loc o serbare grandioasă. De multe ori, soiul acesta de prezintări co incide cu „Dansul D iavolului", care se desfăţoară în fieca re început de primăvară ţ i reprezintă înfrângerea ţ i izgonirea Duhului Rău: o procesiune pitorească de oameni, în costume stră lucitoare ţ i fioroase, animale fantas­tice de mucava, pu rta te în sunetul muzicilor ţ i cântece im p re ­sionante...Cea mai caracteristică însă e sărbătoarea „M ijloculu i verii" , care atrage mii de pelerin i, îm brăcaţi în albastru, sau în galben mergând călare, pe jos, sau în care trase de boi, cari îţ i aţează lagărul în preajma mănăstirii, creând, pentru câteva zile, un o ra ţ efem er, c lo co tito r de viaţă ţ i pestriţ. In ziua cere­moniei, mănăstirea e în fie rbere , de cum se luminează de ziuă; călugări de d ife r ite grade se întrunesc acolo, îm brăcaţi în rase p re o ţe ţti, sau to g i stacogii, cu broderii p rinciare. Budha cel viu apare, cu co ifu l lui de pene portoca lii, egum enii cu pălă-

. riile lo r la rg i ţ i ro ţii, lamalele mai m ici cu co ifu ri îm podob ite cu aur; în treaga con fra te rn ita te iese din mănăstire, pe cai boga t în ţeua ţi ţ i, trecând prin stepă, se urcă pe „O bo", sau M unte le sfânt, o mică înălţim e, încoronată cu un morman de p ie tre ţ i steaguri ţ i închinată unui sfânt, pe care călătoru l îl în tâ lne ţte la fiece pas în M ongolia. A co lo se desfăţoară o cere­monie cu caracter sinistru, cu acompaniament de sunete, ie ţite din trâ m b iţe enorme de bronz, lungi de tre i m etri ţ i gustări o fe r ite în cranii om eneţti lustruite de ani.Sfârţindu-se acest r i t lung, la apusul soarelui, că lugării ţ i mul­ţim ea se în to rc în galop la mănăstire, în fa ţa căreia s'a r id ica t un grup de cortu ri albe, conţinând mesele ospăţului şi scaune lungi, pentru musafirii cu vază. In fa ţa fiecăru i mesean se a ţea­ză o cupă sculptată în lemn preţios de „za b ia ", care încăl­zeşte apa şi are proprie ta tea miraculoasă de-a recunoaţte o- trăvurile , precum ţ i a lte cupe, mai m ici, cu lich io ruri variate, extrase din lapte fe rm enta t. Mâncarea principală e gă tită din carne de oaie, animalul fiin d servit în treg pe tăv i enorme, iar coada, care e partea cea mai căutată, se rezervă persoanelor mai de seamă din adunare; mesenii, întinzând braţu l d re p t în­arm at cu un cu ţit, retează cu o iuţeală ţ i curaj de necrezut un p ic io r, sau altă bucată din oaie, o apucă între d in ţi ţ i ţ i ­nând-o aţa continuă s‘o fărâm iţeze, plimbând iama ascuţită pe lângă buze. N oroc pentru e i că având nasul scurt ţ i tu r t it , sunt c ru ţa ţi de prim ejd ia de a -ţi c iun ti fa ţa .Pentru strein, serbările mongole sunt un prile j minunat de stu­d ie re a boga te lo r moravuri naţionale. In ceea ce p rive ţte por­tul, îm brăcăm intea am belor sexe e aproape la fe l, singura deo­sebire fiin d în aceea că, pe când bă rba ţii î ţ i strâng m ijlocul cu o centură, fem eile lasă să li se legene haina largă, dela umeri până'n călcâie. De aci denumirea ob iţnu ită care se dă fem eilo r în M ongolia : „ fă ră centură". Un amănunt interesant: mânecile tun ic ii sau ale cojocului, care-i costumul naţional mon­gol, sunt a tâ t de largî, încâ t b ra ţe le p o t f i vârîte înăuntru ţ i scoase fără a stinge nasturii.Un grup de M ongoli au aparenţa, din această pricină, a unei m ulţim i de mici co rtu ri personale, din care numai capul pro­prie ta ru lu i iese afară, ceeace îngădue să f ie îm brăcate, a tâ t în m ijlocul unei adunări, cât ţ i în cursul că lă torie i, în ţeaua calului.

OSPITALITATE M O N G O L Ă _Rar se întâmplă călătoru lu i în târzia t în stepă, după asfin ţitu l soarelui, să găsească în drum un han, sau b ir t oarecare. Dar ob ice iu l ţă r ii impune ca oric ine ar cere găzduire în tr'un co rt să f ie p rim it noaptea ţ i ospătat, cu toa tă po lite ţea .T ipul curent de cort mongol, sau „y u rt" , e un fe l de umbrelă mare, de pâslă fixa tă pe o proptea de lemn. In m ijloc, se află căminul, în care arde singurul com bustib il al ţ ă r i i : „a rg o l" , gunoi uscat de oae ţ i de cal. Fumul iese p rin tr 'o gaură ro ­tundă, făcută în acoperiţ. C âteva blănuri de oaie ţ i bucăţi de pâslă alcătuesc pa turi, divane ţ i scaune; două-tre i lăd iţe din lemn nelustruît, puţine urcioare ţ i vase, completează apoi mo­b ilie ru l gospodărie i.Drumeţului in tra t în tr'un co rt ţ i p rim it cu un „m endu" ( f ii bine venit) ros tit din inimă, i se oferă numai decât un loc lângă sobă. A po i, oaspete ţ i gazdă schimbă, în tre ei, cu tiu ţe le cu tabac de mirosit, în vreme ce fem eea p re g ă te ţte de-ale mân­cării : o supă de mei, în care înnoată bucăţi de carne de oaie. După ce şi-au p o to lit foam ea, bă rba ţii se lungesc pe blănurile strânse îm prejuru l focului, ia r fem eile îi învelesc cu grijă . In dim ineaţa urm ătoare, se despart surâzând, cu o plecăciune ceremonioasă, M ongo lii neavând nici un obiceiu care să se potrivească strângerii de mână, a a lto r popoare. La câteva zile mai târziu, cortu l ţ i însuţi tr ib u l în treg vor lua din nou drumul p ribeg ie i, mutându-se la cine ţ t ie câ ţi k ilom etri, pe în­tinderea fără sfârşit a stepei mongole... Pelerinul Pasionat

p r m

a n t ic o r p a r f a it

MARIIŞOAREC A D O U R I S P L E N D I D E EFTINE LAB E R E Ş T E A N USTR. SM Â R DA N N O . 28

C îtî+ î :

Bogăţia e a bogatului, dar sănătatea e a tuturor

O x ig e n

N u numai pielea feţei, a gâtului şi mâinilor Dv., ci tot corpul va deveni neted, catifelat şi fin, după O baie rege­neratoare de oxigen. Puneţi atâta Saltrates Rodell în apă, până ce ea ca­pătă culoarea unui lapte gras. Imediat uni de bule mici de oxigen se degajă şi duc cu ele sărurile tonice şi medica­mentoase, făcându-le să pătrundă in pori. Seereţiunile corpului şi impurită­ţile se dizolvă,, chiar în adâncimea po­rilor, acolo unde săpunul nu poate pă­trunde niciodată. Punctele negre ies de la sine şi apoi dispar. Porii dilataţi se strâng şi pielea devine mătăsoasă şi frumoasă, ca şi o catifea. Oboseala tre­ce, nervii se destind şi durerea din muşchii sensibili dispare. Stimulată, p:elea devine mătăsoasă şi frumoasă, pielea radiază o sănătate strălucitoare. In trei minute aveţi aparenţa şi sen_ zaţ:a că aţi întinerit cu 10 ani. Nu con­fundaţi Saltrates Rodell cu sărurilf obşinuite, cari n*au nici o valoare to­nică. Se vinde şi e garantat de toţi farmacişti şi droghiştii. Preţul este ne. msemrtat.

GRATUIT. P rin tr’un aranjament special, o ri- ‘ care c itito r al acestui jurnal poate obţine fără plată, o cantitate suficientă de Saltrates Rodell, trim iţând adresa sa la „Drogheria Standard” Serviciul (47-A) Slr. Sf. Ionică No. 8.

Un stomac surmenat ?este un s to m a c ca re p re p a ră rău as i­m ila re a a lim e n te lo r adesea p rea g re le sau c h ia r rău d ig e ra te . S to m a cu l re ac ­ţio ne a ză a tu n c i sub fo rm ă d e a c re li, de s u g h iţu r i, u m flă tu r i, a rsuri, g re u tă f i şi m ig re n e . T o a te aceste in d is p o z iţii, m a i m u lt sau m a i p u ţin du re ro a se d a r to td e a u n a g a ta să d egenereze in m a la ­d i i c ro n ic e d acă excesul d e ^ c id i t a t e p ro v o c a t nu este o p r i t , sunt ra d ic a l uşura te de M a gn e s ia B isura ta . O ju m ă ­ta te de l in g u r iţă lu a tă în p u ţin ă apă im e d ia t d u p ă f ie c a re masă sau im e ­d ia t ce s im ţ i ţ i cea m a i m ică jenă — cinC i m inu te d up ă ace ia a ţ i şi u ita t . M agnes ia B isura ta a s ig u ră o d ig e s tie norm a lă şi re g u la tă şi se găseşte în to a te fa rm a c iile şi d ro g u e r ii le la p re ­ţu l de Le i 75, sau în fo rm a t m are e conom ie de Lei 110.

Când corpul e anemiat sau nervii sunt slăbiţi, sau p lăm â­nii debilitaţi, m edicul reco­m andă aerul de munte. La noi şi în străinătate, staţiunile c li­materice situate la altitudini, mari, sunt p line vara şi iarna de bolnavi veniţi să-şi regă sească ech ilibru l în aerul ozo- nizat,D ar nu toţi acei cari suferă au mijloace şi tim pul de a se duce la munte. Pentru ei nu mai e salvare? N ’au şi cei săraci dreptul la sănătate? Cu ce vom în locui acestora aerul puternic de care au nevoie până când se vor putea deplasa? Hem oglobina şi v i t a m i n e l e care sunt la baza celebrului vin tonic Tonoglobine au asupra

organism elor slăbite o acţiune puternică de regenerare! în ­mulţind num ărul g lobu lelor ro­şii, prim enind sângele acti­vând arderile d in organism , Tonoglob ine al cărui gust e delicios, este astăzi rem ediul la care recurg cu bucurie în lum ea întreagă, toţi acei, săraci şi bogaţi, cari din diferite mo­tive, nu se pot deplasa pentru căutarea sănătăţii.Conţinând în a fară de ele­mentele menţionate — gffîcero- fosfat de calciu şi extract de ficat în p roporţii dozate pe baze s t r i c t ş t i i n ţ i f i c e , Tonoglobine este incontestabil cel mai energic tonifiant şi cel mai răspândit în lum ea în ­treagă

Dece nu m ’am născut bărbatlEi asta e bună I Pentru atâta lucru, frumoasă Doamnă, te revo lţi ? Pentru o indispoziţie firească şi trecă toare care azi, se întâmplă că te supără mai mult ca de ob ice i ? Lasă bă rba ţilo r g rijile şi frăm ântările lor pe care n'ai, zău, niciun m otiv să ţ i le doreşti. Na­tura a s tab ilit )in d rep t echilibru în tre avan- ta g iile şi neajunsurile sexelor.Şi feamă mi-e că dacă ai judeca nepărtin itor, nu sub in­fluenţa oboselii care te încearcă, ai găsi că ’ a fost mai darnică cu voi, fem eile. Deocam­dată, ia un caşet „Kalrr.os" ca re -ţi va risipi durerile şi nervozitatea şi te va readuce la ■ii'.iitimente mai bune.

K A L M O S Remediu sigur contra indispoziţiilor

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICALBULEVARDUL CAROL, 3s TELEFON 3.52-73

D -N A D r. M . R A B IN O V IC I d e rm a to lo g sp ec ia liza tă la Paris şi V iena , t ra te a iă :

neg i. p is tru i, coşuri, e tc . În g r ij i r e a fe ţe i cu ho rm o n i şi m asage p n e u m a tice .

Distrugerea definitivă şi fă ră c icatrice a pârului de prisos. Slăbirea locală a corpului prin masaje electrice, c u r s d e g i m n a s t i c ă .

C o n su lt. 10— 12 şi 3— 7 p . m. C o n s u lt, g ra tu ite M ie rc u r i I I — 12 a. m .

CEL M A I EFICACE LAX A TIV .nu provoacă dureri, nici turburâri ! Nu obişnueşte stomacul.A R T I K constitue tratamentul ideal al C O N S T IP A Ţ IU N IL O R acute şi cronice.

Soc. a rcaş ilo r „Ş te fan cel M a re " din Ştefăneşti î n f i i n ţ a t a din in iţ ia tiv a d-lu i Toder Popescu numără azi 150

„MAGAZINUL" XTdj'24°ÍZ0ñí° repr" in*¿ p* " c° "

C ă p rio a ra a lbă din fo to g ra fia de mai sus u|ci d in tre ra r ită ţ i le gradinei zoologice din Berii

lată doi e le fa n ţi care joacă tennis cu o pasiune rară. Racheta este condusă cu o... viguroasa ener- aie de c ă tre trom pă.

U a d in tre a tra c ţiile grădinei zoologice din Londra o constitue c rescă to ria de m aim uţe.

e

A M prim it, zileJe trecu te , o scrisoare fo a rte interesanta din partea / » d-lui R u d o l f K l u d s k y , unul d in tre p ro p rie ta rii faimosului c irc

* * si a celei mai mari menagerii pe roa te din lume, care-a trecu t « prin România. P robabil că c it i to r i i noştri şi-aduc am inte ca, acum tre i ani d-nii Karl si R udolf Kludsky au o fe r it, în dar, pr,m anei municipiului Bucureşti, to a te ' animalele lor. Printre acestea erau: un hipopotam şi un rinocer', 25 de e le fan ţi, peste o sută de lei, t ig r i şi urşi polari. A po i c ro ­codili, şerpi, cămile, zebre, zim bri, leoparzi, |aguan, pantere, maimufe, d i ­ferite păsări, papagali şi a lte numeroase animale m ic .Acest dar neaşteptat a p rovocat oareşicare nedum erire. De către u n . i a fost p riv it ca o reclamă abilă, pentru circul, deab.a sosit m C ap ita la ofertele precise, făcu te Primăriei, precum şi audienţa ceruta la Palat, au

dovedit că o fe rta era serioasă. . „ , . . D - •Fraţii K l u d s k y ţineau, cu to t dinadinsul, sa ramana in Roman.a, îm pre­

ună cu animalele lor. , . . . . . . p u . S'a pornit atunci şi o campanie, prin unele ziare, po trivn ice ^ " . . C he ­stia s'a discutat şi în tr 'o şedinţă^ a consiliului comunal, fara a se atunge la o soluţionare, în tr'un fe l sau în altul.In cele din urmă, circul Kludsky a plecat, iar Bucureştii au rămas, mai departe, fără grădină zoologică.D-nii K l u d s k y — după in fo rm a­ţiile ce le-am p rim it în urmă — au în­zestrat grădina zoologică din Praga cu o parte din animalele lor, a lte le au fost vândute grăd in ilo r zoo lo­gice din Rusia. Parte le-au dă ru it rudelor, cari — la rândul lor — au întemeiat circuri şi menagerii mai

La grădina zoo­logică din Lon­dra s'a născut o p e r e c h e d e cer^i g e m e n i . Acest lucru este considerat d e specialişti ca o m are ra r ita te . Fotografia noa­stră înfăţişează pe mama cer­b ilo r cu c e l e d o u ă progeni­tu ri a l ; ei.

Unul d in tre în­g r ijito r ii g ră d i­nei zoologice din Berlin îşi mân- gâe animalele*! dragi.

O N O U A PROPUNERE.

Dupăce diferite ţări au Ridi­cat, în jurul lor, câte un zid chinezesc şi fiecare stat se rui­nează, încet, încet, dar sigur, in cuprinsul graniţelor lui, a trebuit să renunţăm şi noi, de dpi ani — spune d. K l u d s k y — la întreprinderea ajunsă la a- pogeu, după o muncă plină

Prin intermediul nostru Frafii Kludsky, proprietarii celebrului circ, propun, pentru a doua oara întemeie­rea unei grădini zoologice la Bucureşti.

f i |* lIpS

p iii

e sacrificii, de generaţii. Trei, cei mai valoroşi şi curagioşi mem- ri ai familiei Kludsky au fost sfâşiaţi de fiarele sălbatece, afară

de alţii, cari-au fost mai mult său mai puţin grav răni i. Progre ­sul întreprinderii noastre a fost plătit cu sânge. Totuşi dragostea pentru animale a mers din ce în ce crescând, în sânul celor patru generaţii, cari au contribuit la faima circului Kludsky.Retraşi la frumosul nostru domeniu din Gdrkau (Cehoslovacia ), lipsiţi de orice gri jă pentru ziua de mâine şi la adăpost de orice prim ejd ie , nu ne putem deprinde cu această trândăvie, noi cari din copilărie am fost sortiţi pentru altfel de viaţă. A v e m o nos­talgie, un dor... N e făcusem o familie, din toate aceste animale feroce, de-o frumuseţe epică, şi ne-am închis de generaţii întregi, în juiîgla noastră, căreia ne-am devotat, din tată în fiu.Azi, eu şi fratele m eu Carol, ultimii descendenţi ai familiei K l u ­dsky, nu ne simţim deloc bine, lenevind la moşia noastră, sau preum blându-ne, câteodată, fără nici un rost, prin diferite oraşe depe glob, prin meleagurile pe unde înainte sosiam cu un popor întreg de oameni şi animale, un oraş pe roate, case de-ale arti­ştilor şi personalului, grajduri, bucătării, birouri, saloane de pri­m ire şi săli de muzică, uzine de electricitate şi căldură, infirme­rii pentru oameni şi animale, instalaţii de băi, etc.M ai ales, după trecerea acestor doi ani de odihnă, atât eu, cât şi fratele m eu Carol, simţim nevoia de-a pune în valoare experienţa şi cunoştiinţele noastre, căpătate timp de o viaţă întreagă.

No. 475 —

Câinele şi pisica nu sunt to td e a ­una d u ş m a n i , ta tă -i in fo to ­g ra fia a lă tu ra tă cât de drăgăs­tos se joacă.

Unul d intre cele m a i s c u m p e exemplare d e m a i m u ţ ă dela grădina zoolo­gică din Londra.

Cerbi la grădina zoologică d i n Berlin, căro ra li s'a a m e n a j a t mediul şi atm os­fera în mijlocul căro ra ei trăesc in plină natură.

Pui de urşi do­m esticiţi de d. F e i g e r C a r o l (Tarcău judeţul N eam ţ).

Pui de leu se joacă...

...in v r e m e ce puiul de tigru dela g r ă d i n a zoologică d i n D r e s d a, medi­tează...

la tă o maimuţă dela g r ă d i n a zoologică d i n Londra a cărei atitudine are o frap an tă asemă­nare cu cea a omului. Asmăna- rea este accen­tua tă de pipa din colţul gurii şi de ochelarii depe nas.

O jucărie peri­culoasă — pan­te ra — de care nu se teme insă d răgălaşa ame­ricană din fo to ­g ra fia noastră'.

Paq. 10

Şi astfel am revenit iar la id eea vech e , de-a încerca să întemeiem o grădină zoologică, în capitala României.

DECE T O C M A I LA BUCUREŞTI?

Mi-aduc aminte — spune d. K l u d s k y — că propunerea noastră, de acum trei ani, a fost rău pi imită. 1 otuşi, poate că oraşul Bucureşti şi-a schimbat părerea... de atunci... _ ,Dece voim să venim numai decât la Bucureşti şi nu ne gândim la alt oraş?Bucureştii şi Belgradul sunt singurele două capitale, cari n'au grădină zoologică. D a r să nu scrieţi cumva, la gazetă — spune d. K l u d s k y — că Jugoslavii n au grădină zoologică, deoarece se vor supăra grozav ce­tăţenii din Zagreb, a doua capitală a ce stei ţări, şi care posedă o asemenea instituţie superbă, vizitată de toţi străinii.Astfel, că rămâne numai România fără această podoaba, tn Cermania sunt peste douăzeci de asemenea insti­tuţii culturale. La Budapesta lumea admiră o splendidă grădină botanică şi zoologică, în acelaşi timp, deci o dublă atracţie populară. Până şi Sofia are o asemenea instituţie, întemeiată de exregele Ferdinand I. Grădinile zoologice au o deosebită importanţă ştiinţi­fică şi artistică. In acelaşi timp se pot socoti ca având o mare importanţă pentru protecţia podoabelor naturii, adică ocrotirea anumitelor specii, pe cari, în mare parte, le distruge chiar omul, sau vremea. Astfel, de pildă, falnicul zimbru, pe care-l vâna odinioară D r a- goş V o d ă , prin plaiurde Moldovei, a dispărut cu totul... Capul lui figurează, doar ca emblemă,0 bună grădină zoologică trebue să dea atenţie desi­gur şi faunei autohtone, ceeace tinde să form eze şi să desvolte dragostea pentru avutul ţării,

SIMPATII PENTRU R O M A N IA ?

Atât eu — ne scrie d. R u d o l f K l u d s k y — cât şi fra­tele meu C a r o l, care este născut la Timişoara, nu­trim o deosibită dragoste pentru România. A vem rude şi suntem în legături cu diferite persoane de acolo. De România ne apropie şi o amintire plăcută, pentru animalele noastre, pe cari nicăeri nu le-am putut hrăni mai bine, ca la d-voastră. Intre Carpaţi şi Dunăre, carnea şi furagiile sunt incomparabil mai eftine ca in orice altă ţară din lume astfel că, cu mici sacri­ficii, s’ar putea întreţine animale frumoase^ şi sănă­toase. Desigur c'ar fi penibil, pentru noi, să trăim în mijlocul unor vietăţi, pe cari le -am vedea flămânzind.

UNDE V A FI G R Ă D IN A Z O O L O S IC Ă ?

Totuşi, propunerea de azi a dom nilor Kludsky d ife ră de aceea de acum tre i ani. A tunci, voiau să dăruiască to a te animalele, ce aveau la circ, iar ei — cari aveau curajul să facă pana şi pe m edicii mamoşi, la naşterea tig ro a ice lo r sau leoaicelor să rămână un fe l de d irec to ri.Aii, d-nii Kludsky propun o asociaţie cu Primăria. Ei au in ten­ţia să depună în asociaţie aproxim ativ cinci m ilioane de lei, cu cari, s'ar putea cumpăra vreo mie de animale, câ te o pe­reche de fieca re specie.In schimb, Primăria să pună la d ispoziţie o parte d in grădina botanică, unde — în tr'un cadru adecvat al n a tu r ii— să se con­struiască grote , g ra jduri mascate, etc., în cari să f ie adăpostite animalele. Fiecare animal trebue să aibă, pe cât posibil, cad­rul său special, astfe l ca să dea impresia că trăeşte în libe r­tate, nu în cuşcă, şi că se sim te acasă.Astfel, de p ildă, c rocod ilii să fie aşezaţi în tr'un râu a rtific ia l, care să aducă am inte de N il, cu p lan ta ţii de palm ieri, etc. Iar publicul să treacă peste un pod de bambus, de unde să poată privi animalele. D. Kludsky vrea să dea şi planul d ife r ite jo r in­stalaţii, ce urmează să f ie construite, în grădina botanica. Desigur, în cadrul acestui a rtico l nu putem in tra în prea multe detalii şi nici scrisoarea d-lui Kludsky nu este destul de amă­nunţită. Dealtfe l, unele din aceste in fo rm a ţii nici nu le-am luat din scrisoare, ci căutând să ne am intim convorb irile avute,^ a- cum tre i ani, la Bucureşti, cu p ro p rie ta rii grandiosului circ.

sunt iu b ite maimuţele, unde Dumineca este, de obiceiu, o mare, aglom eraţie .Şi este p re fe rab il ca, pentru o taxă mică, a tâ t popula ţia adultă câ t şi a şcolarilor să fie atrasă în tr 'o grădină zoologică, decât să f ie lăsată să frecventeze localuri, nu totdeauna recom andabile. Sperăm — spune corespondentul nostru că Bucuî reştiul care hrăneşte o sută de m ii de câini şi p isici, va f i de părere că mai poate în tre ţine , fără greuta te , şi cele o mie de animale ale g răd ine i zoologice, cari vor aduce un p ic de bu­curie în frumosul oraş dela poalele C a rpa ţilo r.

PR IM ĂRIA NU-ŞI ÎN C A R C Ă BUGETUL

O grădină zoologică, bine adm inistrată, poate deveni şi o serioasă în treprindere comercială.

Primăria C ap ita le i — ne scrie d. K l u d s k y —- nu riscă nim ic. Ea nu-şi împovărează bugetul, ci va avea un venit, după cum sperăm să avem şi noi, cari s-intern ho tă rîţi să depunem toa tă munca şi priceperea noastră, cât şi un im portan t cap ita l, pentru realizarea id e ii.D. R u d o l f K l u d s k y ne cere oarecari sfaturi, cum să procedeze, spunând că e pe punctul de-a face o o fe rtă d-lui A l e x . D o n e s c u , prim arul general al C a p ita le i. Aşteaptă acum răspunsul nostru, ii cerem însă iertare, dacă — înainte de-a răspunde la scrisoare — am soco­t i t că e bine — fiin d vorba de-o problem ă de interes general — să supunem publicului propu­nerile sale. __

ALEX. F. M IH A IL

C U L I S E L E

LA P R EM IER A „B O R G IEI£

xistă şi în tea tru o poveste a ciobanului cu lupul (ş tiţi ciobanul care după

ce a m in ţit de câteva ori, că vine lupul la stână, nu mai e crezut când lupul se arată cu adevărat). A stfe l, mai la to a te m arile p re - . m iere, nu există vedetă care sa nu spună că „se simte rău şi nu ştie dac‘o s'o ducă până la c a p ă t" , Nu mai vo /b im de cântăre ţi I Nu există pe lumea aceasta cântăreţ, care în ziua când trebue să cânte — f ie şi pentru a o suta oară acelaşi rol — să nu spuie, arătând gâtu l, că ,,are o p lagă" — că, în lim baj ,,techn ic", „m anca la voce" Totuşi, sunt şi excepţii şi în acest caz, „ lu p ta " care se dă în tre specta tori şi scena, ia adevărate fo rm e de barbarie.Puţini d in tre cei cari au luat pa rte la prem iera „B o rg ie i" , la Teatru l Naţional, au ş tiu t că d-ra M aria Ventura, avea o tem pera tură de peste 38 de grade şi că numai o in jec ţie cu nu ştiu ce fe l de p reparat, făcu tă de d. d o c to r Ţeţu, i-a d a t glas. Evident, aceste lucruri nu au im portan ţă pentru spectator, care

Scena c it ir ii sonetului lui P etrarca în „B org ia" la Teatru l N ational.

Scena din „B org ia" când Cesar în frun tă pe trim isul Spaniei ( fo to ­g ra fie luată ia re p e tiţ ia g en era lă ). Acum tab lou l are a ltă regie.

vreauna ştie „că a p lă t it“ şi să vadă.Pe deoparte îi dăm şi d re p ta te (mai ales când şi-a p lă tit locul) şi unde mai punem că actoru lu i nu-i este permis să ceară p u b li­cului „c le m e n ţă ". El to t trebue să se prefacă, dacă e suferind să se prefacă mai mult şi a tâ ta to t . Şi astfel poziţiile sunt bine d e fin ite : deoparte p lă tito ru l, care vrea „ t o t " , de alta cel care se preface, care trebue să-i o fe re to t.D-ra Ventura are o putere de muncă, cu to tu l in afară din co­mun. Domnia-sa a re p e ta t in aceeaşi zi, în tre i piese d ife rite , în afară că în unele seri şi juca. Şi pe urmă societara C om edie i Franceze nu repetă ca oricare

in te rp re t. „S pune" şi textu l său, îl spune şi pe cel al parteneru­lui, pe care vrea să-l aducă la acelaşi diapazon. S forţarea îi este deci cu a tâ t mai m are. Şi în tr'adevăr, la prem iera „B o r­g ie i" s'a p re făcu t a tâ t de bine, încât nimeni n 'ar f i crezut că este cu adevărat suferindă. (Mă gândesc deseori că actorul are aceeaşi soartă ca şcolarul, care în zi de teză spune mămichii că îl doare burta şi că nu poate să se ducă la şcoală; cine are tim p să-l creadă ?)Prin sacrific iile pe care le cere, deseori, arta actoru lu i e nobilă.

loan M assoff

O A M E N II IUBESC AN IM A LE LE

Domnii Kludsky mi-au atras atunci a ten ţia asupra succesu­lui pe care-l are muzeul zoologic din Bucureşti, de sub d irec ţia competentă a savantului român, d. doc to r G r. A n t i p a. Ei au şi donat atunci, muzeului un e le fan t, care tocm ai murise, la Bu­cureşti. Exemplarul superb, se poate vedea, îm păia t, aşezat în mijlocul unui salon, al c lăd irii, dela şosea. Bucureştenii sunt mari amatori de animale — observă d. K l u d s k y . Dar o g ră ­dină, cu exemplare v ii, ar avea un şi mai mare succes, ea a ̂trăgând a tâ t popula ţia locală, câ t şi provincia, precum şi pe străini.0 asemenea ins titu ţie culturală are, în trucâtva, şi un rol m ora­lizator, căci cine iubeşte animalele, iubeşte şi oamenii. De altfel, prin g răd in ile zoologice din stră inăta te , se văd v iz ita to rj stând ore în treg i, în fa ţa anim alelor p re fe ra te . M ai cu seama

No. 475 —

— Pag. I I

Primul avion cu conducere autom ata , care a fost expe­rim en ta t în 1934 la Berlin.

Avionul i t a l i a n care face cursa Roma-Londra.

Avionul tri-moti tru pasageri parcurs în 1932i ţa New-York-Loi 24 de ore.

„Explorer I I ' balonul stra- tosferic al c ăp itan ilo r Ste- vens şi Anderson care s'au u rc a t până la 22.500 m etri.

Avionul lui Frank H aw - kes renum it ca unul din­tre cele mai rap ide din '■■•ne.

IN ce îfi ce, aviaţia progresează. An cu an ea adaogă în făp tu iri, ce acum 10 ani, nu erau visate, nici de cei mai fe rven ţi adm ira to ri ai ei.

Privind în urmă, la anul care & trecu t, vedem câte s'au în tâm plat în domeniul avia tic.Com paniile de navigaţiune aeriană şi-au extins tra ficu rile că tre toa te co lţu rile pământului. Aşa vedem cum compania de transporturi aeriene engleză „Im p eria l A irw ays", una din cele mai fo rm idab ile com­panii aeriene din lume, arată în b ilanţul ei, pe anul 1935, că, avi­oanele com paniei au s trăbă tu t numai în tim pu l anului trecu t, 6.000.000 mile, cam 9.654.000 k ilom etri.Această c ifră este enormă, dacă ţinem seama de când datează aviaţia ca m ijloc de transport modern. In anul 1930, avia ţia comercială se sbătea cu multe neajunsuri. L in iile aeriene erau mult mai reduse. Când, deodată, peste patru ani ajunge la această c ifră record, care ne arată ce s'a făcu t în toa tă lumea pentru această descoperire, ce tinde astăzi să schimbe fa ţa transportu rilo r actuale.M ai mult, această companie ne arată în b ilanţul ei, că m ulţum ită unui serviciu şi unei propagande intense, se poate vorb i de un bene-

în făp tu ite . Adâr* fost deslegate, ii sondo, la peste Î ţum ită . Vrea mai' C e s'ar f i făcut numai ce vede » genţă.Privind aviaţia, !: oare ce-i mai tr. poate că vor a« 1936, dar foartel puse în practicăs dată, din parte» mai uşoară. Sperăm că anul' asupra manifest* infructuos, dela r în perioada întir lucrat mult, în at starea atmosferici ra te lo r de radio i acestei probleme: perfect. In aces cunoscut, când n creindu-se studii: Totuşi accidentelr slab de care sufe s tă p â n e ş t i naţii p ra universului: in luna Octombri Londra-MelbournJ

' Black fi S co tt b iru ito ri tn raidul Londra-Melbourne.

fic iu net de 133.769 lire sterline, beneficiu nem aiîntâ ln it până astăzi decât fa prea puţine com panii.Faptul acesta arată fo a rte bine la ce ne putem aştepta dela av ia ţia v iitoa re , dacă ţinem seamă că multe din căile fe ra te străine îşi închee bilan­ţu rile anuale în d e fic it. Şi decând datează trenul I Dar parcă numai compania „Im pe ria l A irw ays" se bucură de asemenea c â ş tig u r i!M ai sunt socie tă ţile „Deutsche Lufthansa", „A ir France", „Pan Am erican Lines", etc.Toate progresează, to a te îşi închee socote lile cu câştiguri.Şi atunci, ne întrebăm , ce ne mai trebue ? C e să mai dela anul 1936 ?Pământul este s trăbătu t dela un capăt la a ltu l cu iu ţe li fantastice, avioanele au ajuns astăzi să sboare în mod curent cu peste 400 km. p. o., s'a văzut că se poate realiza iuţeala de peste 700 Km. p. o. şi se va trece şi peste aceasta.M ulte din prevederile vizionarului celebru J u l e s V e r n e , socotit pe vremea aceea, din domeniul fantezie i, au ajuns să f ie astăzi

aşteptăm Luigi Rana, reputt ita lian , care ţi-a gi anul trecut probi avionul In apropie

Avionul olandez „K raai" care s'a prăbuşit în vara anului trecut în Elveţia provocând moartea a 13 pasageri.

:u$> au rost cercetate, m isterele Kolilor au 'ăiuhul a fost cercetat de către baloanele ¡000 kilometri. Şi to tuşi lumea nu este mul- ult I Şi pe perfectă d re p ta te vrea !«eastă omenire dacă s'ar f i m ulţum it cu

nprejur? Ar fi rămas to t la opa iţ sau d ili-

i bată amploarea ei de astăzi, te în tre b i: ti*. Şi totuşi câte mai sunt de făcu t. Unele (ifericirea să fie realizate în cursul anului multe din ele cine ştie când se vor vedea Realizarea lor cere încă multă muncă încor- acestei lumi, ce-şi cere d rep tu l la o v iaţă

•19)6 va aduce omului mai multă superiorita te ilor atmosferice, cu care aviaţia se răsboieşte ¡pa-iţia ei pe pământ. Astăzi ne găsim, ca şi îeată a începutului. Este adevă-iat că s'a ejită direcţie pentru a se putea prevedea ă se lungă distanţă. Punerea la punct a apa- a ajutat, orecum, la soluţionarea în parte a . )ar mai este mult încă pânăla un câştig t cop, studiul m eteorologie i, fo a rte puţin utra descoperit avionul, a fos t aprofundat, speciale la universităţi.a vtate nu s'au putut ev ita . A c i este punctul idţliguranţa sborului aerian. Să ajungi să ro, atunci te poţi întinde fă ră frică azu­riu vorbele unui Industriaş celebru,

e .i anului 1934, s'a a lergat cursa aeriană «ţtigată de aviatorii engleji 5> c o 11 şi

B l a c k . A l 2-lea s'a clasat echipagiul olandez P a r m a n t i e r şi M o l i , cu un aparat de construcţie americană „D ouglas", botezat „H o te lu l S burător". Cursa se terminase, ech ipagiile urmau să se întoarcă în ţă r ile lor de orig ină. A v ia to rii P a r m a n t i e r şi M o l i se găseau în regiunea Siriei, când au p rim it ştire prin rad io că au în fa ţă furtună de nisip. Era noapte, nici o pos ib ilita te de aterisare. Vânturile răsculaseră nisipurile deşerturilor, purtând într'un urle t îngro­z ito r această furtună cu peste 100 Km. pe oră.M otoare le „H o te lu lu i sbură tor" au fost curând înecate în nisip, apa­ra tu l s'a prăbuşit, producând m oartea valorosului echipagiu, cărora li s'au făcu t fune ra rii naţionale, în O landa.C e folos ! M o rţii nu învie ! Natura şi-a jucat ro lu l sinistru, asupra strădu in ţe lo r omeneşti de-a învinge. Şi cate a lte accidente nu s au mai în tâm pla t IM a i acum tre i luni, moare în tr 'o groaznică catastro fă asemănătoare m inistrul lucrărilo r publice ita lian, L u i g i R a z z a .Cauza ? Furtună de nisip, care deşi a fost anunţată, pe calea te le ­g ra fie i fără fir , avionului ce se găsia în cursă, pe deasupra Egiptului, nu a pu tu t f i ev ita tă .

Şi ia tă cum, în fiecare sfârşit de an aviaţia, pe lângă un b ilanţ de progres, închee şi unul sinistru, de care lumea va suferi încă mulţi ani de aci înainte.lată dar, ce aşteptăm dela anul 1936. M ai puţine a cc iden te ! Fără această siguranţă, că lă to riile aeriene vor f i departe de utilizarea masselor, şi nu' acesta este scopul ei. Perfecţionarea ei_ trebueşte sa ajungă a scoate din sufletul celui mai fricos, gândul că sborul cu avionul este o încercare de sinucidere.

Şi dac'am lua şi am compara, la numărul de că lă tori transporta ţi, vom vedea că mai m ulţi acc identa ţi se găsesc de partea drumului de fer, decât de partea că lă to riilo r aeriene.

A nul tre cu t au luat fiin ţă prim ele că lă to rii aeriene peste oceanul Pacific de N ord, legând ’ San Francisco de Honolulu şi Japonia. In cursul anului 1936 aceste că lă torii, ce se fa c cu nişte avioane g igan­tice , ce au to t confortu l, vor f i extinse ,către insulele din Ocean. In vederea acestor că lă to rii de mare anvergură, uzinele S i k o r s k y din S tate le-U nite, au construit aparatul special d e d a r e capacita te şi mare rază de acţiune Sikorsky-S-42 botezat „O rien ta l C lipper .

■

Y î i k ' f l î1, â l B i *

t i av ia to r m oartea V«-se cu e» Koiro.

Avionul lituan p ilo ta t de av ia ­torii Ştefan Darius ţi Stanley Girluas care s’a prăbuşit tn Germania cu prile jul raidului New-York-Kowno după ce tre ­cuse bin* oceanul.

Uriaşul de pasageri care leagă America de China. In fund se vede oraţul San Francisco.

Acest g igan tic hidroavion, ac ţionat de către patru m otoare, a făcu t cu succes prima că lă torie către China. Tot pentru extinderea acestui tra fic com pa­nia exploatatoare Pan A m erica A irw ays a co­mandat şi la uzinele Gleen L. M artin un aparat de aceleaşi dimensiuni, botezat „China C lip p er". Hidroavionul acesta este de p ro p o rţii g igantice, ech ipat cu patru m otoare P r a t t şi W h i t n e y „Twin W asp" de 750 cai, dând o fo rţă to ta lă de 3.000 cai. Problemele au da t rezultate excelente. P ilo tat de către E r w i n M u s i c k , având la bord un echipagiu de nouă oameni şi 80.000 scrisori, a parcurs, în ziua de 23 N oem brie 1935, 3.800 km. ce separă San Francisco de Honolulu, fără escală, în 18 ore şi 15 minute, cu media orară de 210 km. pe oră.Tot dela anul 1936 mai aşteptăm să vedem la treabă hidroavionul de 37 tone al francezilor, Latecoere „Lieutenant de Vaisseau Paris", echipat cu şase m otoare Hispano-Suiza, de 890 cai fiecare , dând un to ta l de 5340 cai. Această construcţie este mân­dria industrie i franceze pe anul trecu t. A para tu l având o greuta te to ta lă de 37.000 kilograme, va putea transporta, în pe rfecte condiţiuni, 72 călători, pe o rază de 5.000 kilom etri, fără escală.Se speră că să fie pus pe linia Franţa-Am erica de N ord, linie aeriană ce nu va întârzia să fie inau­gurată în acest an. Distanţa, p robab il că va f i stră­bătută în două esape : Franţa-Fayal (Azore) în I I o r e ; Fayal- New-York, în 18 ore.M ai aşteptăm, în cursul noului an, să vedem încer­cările noului zeppelin german L. Z. 129, mult mai mare ca actualul „G ra f Z eppe lin ".Ascensiunea astronauţilor americani, S t e v e n s şi A n d e r s o n pânăla 22.000 m etri, deschide iarăşi problema sborului stra tosferic. Savanţii sunt departe de-a părăsi acest pro iect, care cu câ t trece vre­mea, cu a tâ t mai mult se impune v ie ţii actuale.S'a mai luat în discuţiune chestiunea sborului in te r­planetar, chestiune care deşi nu a trecu t in pu­blic, este studiată cu ardoare, în laboratoare le din lume.Studiul fuselei, adică al vehiculului cu reacţiune, este foa rte aprofundat. Savantul profesor W i n- k I e r arată că atunci când se va reuşi punerea la punct a m otorului cu reacţie , chestiunea fuseelor va trece pe câmpul experienţe lor.C e i cari au c it i t romanul i u i J u l e s V e r n e „ O c ă lă to rie in lună", îşi p o t da seama mai bine de im portanţa acestei problem e şi cam cum s'ar soluţiona ea.Căci, este adevărat I In urma unei desvoltări pe care a luat-o aviaţia , pământul a deven it prea mic. Regretatu l p ilo t W i l l e y P o s t a înconjurat pă­mântul în numai 6 zile. Dar, am intiţi-vă că această perform anţă s'a făcu t acum doi ani, cu un avion fo a rte încărcat, deci cu o iuţeală destul de mică, fa ţă de ceace s'ar putea în făp tu i acum. C onstrui­rea avioanelor stratosferice, ce vor sbura cu iuţeala glonţului, va banaliza şi această perfom anţă.Studiul stratosfere i şi al aparate lor cu reacţie, a da t naştere a lte i probleme, ce se pune spre soluţionare către anul acesta, 1936. Este vorba de problema astronautică. Chestiunea n'a eşit încă în public, doar câteva aluzii au ajuns la urechile marei m ulţim i. Totuşi, s tud iile de labora to r sunt destul de înaintate, ca să se poată vorb i cu seriozitate de această p ro ­blemă, ce-şi aşteaptă din an în an soluţionarea. Principiul fuselei se bazează pe fo rţa de expasiune a gazelor. M ob ilu l ar avea o form ă de to rp ilă , la partea posterioară fiin d fixa te rachetele.

In urma exploziilor succesive a acestor rachete, care sunt ump­lute cu o substanţă detonantă fo a rte puternică, aerul este izb it cu putere, form ând o contrareacţiune, care îm pinge mo­bilu l cu o iuţeală ce creşte din ce în ce.Chestiunea principală este să ss învingă puterea gravi- ta ţiun ii, care stânjeneşte în cea mai mare parte so lu ţio­narea acestui proect. Reuşind să se construiască conbus- t ib ilu l ideal, care p rin tr 'o ardere cât mai economică, să exer­c ite o fo rţă prospulsoare cât mai rid ica tă , ar soluţiona în mod fe r ic it această problemă, care să nu mire pe nimeni. In urma marei pe rfecţionări la care a ajuns tehnica de astăzi, lucrurile cele mai m inunate se vor realiza.O cere însăşi v ia ţa ! Această v iaţă trep idan tă a secolului XX. Va veni vremea omului maşină. Domnia ro b o ţilo r se apropie, cu paşi g igantic i.Pesimiştii epocii văd distrugerea om enirii, de însăşi opera pe care au creat-o, operă în care şi-au sacrifica t toa tă energia de secole, ajungând, în urma e fo rtu rilo r făcute, să-şi scur­teze v ia ţa la un minut, în cadrul Universului etern.Deaceea lupta om enirii pentru evadarea în sferele siderale va f i cu a tâ t mai titan ică , cu cât la spate îi va rânji în fio ră ­to ru l spectru al cataclismului.Va veni vremea „Aposcalipsului" au zis cândva bătrân ii p ro fe ţi. Sfârşitul pământului se va asemăna cu sfârşitul So- ■ dom ei şi G om ore i.C ine ştie ? Poate că, privind cu a lţi ochi, or f i având d rep ta te . Dar, u ltim ele asigurări ale învă ţa ţilo r astronomi, cari urmăresc zi . şi noapte drumul aştrilor pe cer, căile văzduhului sunt con­duse prea minunat, ca să se întâm ple vreo ciocnire. Şi, în aşteptarea acestui cataclism, ce putem face decât să ne resemnăm şi să discutăm în linişte, despre altă problemă de fo a rte mare însemnătate pentru progresul transportu rilo r ae­riene. Este problema m otoare lqr cu ulei greu.S'a văzut, în urma a numeroase accidente, că m ulţi oameni ar f i scăpat din catastro fe le aviatice, dacă aparate le n'ar f i luat foc. Această chestiune a d a t naştere la noi cerce tări, pentru a se găsi un carburant neinflam abil. S'a p r iv it atunci cu mai multă atenţiune m otoarele gre le, sistem Rudolf Diesel. Chestiunea a deven it îndată de actua lita te . Am erican ii încep îndată cercetări şi după mai multe experienţe, reuşesc să con­struiască un t ip de motor, care funcţionează cu ulei greu. La

fost creat. Casa constructoare Junkers con- strueşte cel mai bun tip de m otor de avion cu ulei greu.lată dar Germania în fruntea ţă r ilo r con­structoare de acest fe l de m otoare, care nu au întârzia t să fie m ontate pe nume­roase avioane de că lă tori.Dar, ca orice m otor nou, vor mai trebu i perfecţionate , ca să f ie la înălţim ea mo­toa re lo r cu benzină, ce au o vechime de peste 40 ani.Acestea sunt, în lin ii generale, cele ce aşteaptă aviaţia, dela anul 1936.

Remus lonescu.

Institut medical cosmetic

Str. Brezoianu 9, Bucureşti III Telefon 3-5922. Consult. 11-1, 5-8 sub conducerea unui m edic der­matolog şi unei doctoriţe din

Berlin.Sfaturi şi în grijiri date de că­tre specialişti în toate tărîmu- rile cosmeticei.în lăturarea radicală a perilor de prisos, p rin diaterm ie, în ­grijirea frumuseţei şi a trupu­lui etc.

C it iţ i:

„M A G A Z IN U L "revista publicului select

rândul său, guvernul francez fixează un prem iu de 1.000.000 franci, pentru prim ul m otor de avion care să func ţio ­neze, ireproşabil, cu un com­bustib il neinflam abil, din co­m erţ. C e l mai reuşit t ip a fos t al inginerului C le rge t. Insă cel mai reuşit t ip de mo­to r pentru avioane, to t în pa tria m otoare lor Diesel a

M are le d irijab il al nem ţilor „ G ra f Zeppelin".

C elebru l a v ia to r W ille y Post.

Resturile avionului de pasageri belgian „Sabena". care s'a prăbuşit în Anglia in tim pul cursei Croydon-Bruxelles. Cu prile ju l acestui tra g ic accident şi-au găsit m oartea 11 oameni.

N o ^ 7 ^ —

— Pag. 14

t

Regele G ustav al Suediei la vânătoare.

Benito M u s s o I i n i, duceleIta lie i, la antrenam entul de că lă rie pe care-! face în fiecare d im ineaţă .

fiFH M U T ffAC «p o r tC â t de departe suntem de idealul filoso fu lu i g rec Plafon, care alcătuind

o republică închipuită, care să fie model al soc ie tă ţilo r reale, hotărîse ca în frun tea obşte i să vină pururi cel mai mintos, cel mai cărtu rar d in tre

ce tă ţen i, in d ife re n t de starea lui fiz ică.Imaginea platoniciană, de o frum useţe a tâ t de ireală, că lumea de ¡os este doar o răsfrângere a unei a lte lumi, sublime, abstracte şi nevăzute, trebu ia să ducă la o po litică de himere, pe care istoria n’a adeverit-o n ic iodată. C h ia r în cazurile când în frun tea sta te lo r au fos t filo so fi, ca îm păratu l roman M a r c A u r e l i u sau preşedin te le repub lice i cehoslovace M a s s a r y l c , aceştia n'au d isp re ţu it fo rţa fizică şi exerc iţiile .In Evul M ediu, o lungă perioadă de tim p în frun tea sta te lo r şi conducători de popoare au fos t numai oamenii de acţiune brutală şi de viguroasă v ita lita te , bărbaţi sau fem ei, ia r im periu l Bizanţului ne oferă câteva p ild e când au dom nit măcelari sau că lă re ţi de circ.Căci în vrem urile vechi şi chiar mai noui, conducătorii de neamuri se înde le t­niceau aproape numai cu ră sb o iu l: era un război neîntrerupt, pentru re lig ie ,

Preşedintele S ta te io r-U n ite , Franklin Roosevelt este un pasionat al sportu rilo r de apă. la tâ - l în fo to g ra ­fiile noastre făcând yachting şi n a ta ţie .

Regele C aro l II şi Voevodul M ihai la vân ăto are .

pentru m oşteniri de tronuri, pentru cuceriri de tronuri sau f ie chiar numai pentru plăcerea de a deveni „ e r o i " . Răs- boaiele de tre izeci şi de o sută de ani au fos t sporturile capete lo r încoronate din Evul M ediu .V ânătorile şi lup te le călări ale cava lerilo r to t un soiu de sporturi, erau exe rc iţii în vederea sportulu i suprem: răsboiul. Oeabia prin veacul al 19-lea, suveranii devenind mai dem o­cra ţi, mai lega ţi de fo rm ele unor guverne parlam entare, care aveau să decidă asupra organizării c iv ile şi m ilita re , ei căpătau pos ib ilita tea să se preocupe de e i singuri. In veacul trecu t, unii din suverani s'au ocupat cu arte le , a lţii

REALITATEA ILUSTRATADIRECTOR: NIC. CO N STAN TIN

Apare săptămânal în 32 de pagini mari, tipărite la

Heliogravură, în culori P R E Ţ U L L E I 10. —

P R E J U L A B O N A M E N T U L U I :

Pe un a n ............................ 400 LEIPe şase l u n i ....................... 200 „Pe tre i l u n i ....................... 100 „

Redacţia şi A d -ţia : Bucureşti, Str. Const. M iile 7. Tel. 3.84.30 Im p rim a tă la f o t o - r o t o g r a v u r ă în a te lie re le „ A D E V E R U L " S. A-

libru l m infii. De câteva ori pe an, fără etichetă, regele Suediei pleacă în Franţa, unde găseşte pe cei maî buni parteneri de tenis.I o I a n d a, fiica W ilhe lm ine i, regina O landei, practică sportul fa vo rit a! mamei: skiul şi to a te cele la lte jocuri de iarnă. Skiul e un sport vio lent, dar moştenitoarea îl preferă, nu numai pentru frumuseţea lui ci şi pentru necesitatea de a-şi menţine o siluetă graţioasă, de care natura a lips it-o .R o o s e v e l t , preşedintele S tatelor U nite joacă w a te r-polo __polo pe apă — cu o deosebită p red ilec ţie şi delaaceastă p lăcere nu-l abate nici anotim pul iernei, căci unele fo to g ra fii nî-l înfăţişează în bazin, în m ijlocul sloîurilor de gheaţă.R e g e l e C a r o l a l I I - le a al României] nu e numai unul din cei mai convinşi susţinători ai m işcării pentru educaţia fizică, c i însuşi un că lă re ţ şi un pasionat vânător.Vecinul nostru, r e g e l e B u l g a r i e i p ractică un sport mai puţin ob ic inu it: qiecăiSta« şi în special conducerea locom otivelor,

Regele Gustav V al Suediei, fo to - Regele Boris al Bulgariei condu- g ra fia t pe terenul de tennis, sport când locom otiva trenului regal, pe care-l p rac tică cu o deosebită pasiune.

au consacrat o pa rte mare din tim pu l lor pe trece rilo r galante, cum a fos t cazul unor reg i din Belgia şi Germ ania. C onducătorii de state moderni, au înţeles că m intea sana- toasă este în tr'un tru p sănătos şi punându-se în frun tea marilor mişcări de culturalizare a popoarelor, au înţeles sa dea pilda şî în ceeace priveşte fo rtif ic a re a fiz ică a oamenilor,¡and sporturile sau exercitând ei înşişi sporturile celediverse.Fostul rege al A ng lie i, G e o r g e a l V-lea, era un marinar p e rfe c t : el pa rtic ipa adesea alături de sportiv i la cursele de regate . Deasemeni, dacă inaugura multe ins titu ţii de cultură, nu d ispreţu ia să inaugureze şi ce lebre le curse de cai din îm pre jurim ile Londrei. A c tua lu l rege E d u a r d a V I I l-lea, ca p rin ţ moştenitor, era cunoscut d re p t unul d in tre cei mai mari am atori de foo t-ba ll şi n a lips it dela n ic i un match de seamă. Jocul m ingii e un joc naţional englezesc, şi Ia co m p e tiţ iile in ternaţionale — la care Englezii au ieşit până acuma totdeauna învingători — prin ţu l de W ales cobora în arenă, spre a strânge mâna jucă to rilo r înainte de începerea jocului. El e şi un pasionat jucă to r de go lt, şi nim ic nu ne poate face să credem că va renunţa la iub irea pentru sporturi şi la sportu-i fa vo rit, numai fiindcă din p rin ţ m oştenitor a deven it rege al A ng lie i. ,Vecinul său, regele G u s t a v al Suediei, e unul din cei mai buni jucă tori de tenis, sport care a co n tr ib u it desigur in măsură ho tărîtoare să-şi păstreze până la adâncile ba traneţi de azi, sănătatea şi fle x ib ilita te a trupu lu i, luc id ita tea şi echi-

V III al Angliei la golf ;i la ski.

Regina W ilhelm ina a O landei şi m oştenitoarea tronului principesa I u I i a n a tăcând ski in T irolu l austriac.

ceeace i-a şi fo los it odată, cu p ri­le ju l unei greve a mecanicilor de cale fe ra tă d in Bulgaria. M u s s o I i n i p re feră călăria, pe care o practică aproape în f ie ­care zi. Numai preşedin te le re ­pub lic ii franceze, L e b r u n , se m ulţum eşte cu inaugurarea ba­lu rilo r pentru încurajarea nata­lită ţ i i franceze, un sport care, în Franţa, se pare că are ne­voie de supreme încurajări.

A.

D I N Ţ I I U R Â Ţ I Şl P Ă T A Ţ I POT DEVENI AT RĂ GĂ T ORI

D a că d in ţ ii D v . se d e co lo re ază şi se ca r ia ză lesn e an tisep tizaţii cu K o lyn os si v o r re d e v e n i atrăgăto ri.Petele şi c a r ia sunt cauzate de g e r ­m en ii b u c a lii pe ca r i K o ly n o s îi d is ­truge d e fin it iv , cu răţin d rep e d e d in ţii. N u m a i un cin. de c rem ă K o lyn os pe o p e riu ţă uscată, şi în cu rân d d in ţ ii D v. v o r capăta a lb eaţa şi s tră lu c irea ca re m ăresc frum u seţea zâm betu lu i D v . Cumpăraţi tubul mare — e mai convenabil.

KOLYNOSCREM A DENTARĂ

n flăcări.

R O M A N I

O a ltă fo to g ra fi

El ERUP PETROL, METAN Şl CENUŞE

m*>

< r

/N Ianuarie a erupt E t n a , în Februarie au in tra t în e rup ţie S t r o m-

b o l i şi V e z u v i u l .Până la apariţia acestor rân­duri, vor erupe probabil şi alte guri de fo c ale pămân­tului, de oarece 1936 se a- nunţă ca un an bogat in cu­tremure şi în e ru p ţii vu l­canice.Tot se pregătesc oamenii să se omoare într'un război mon­dial. Natura face şi ea expe­rienţele ei de distrugere.Se credea greşit că în Eu­ropa ar f i numai 5 vulcani, anume: E t n a , V e z u v i u l şi S t r o m b o l i în Italia,H e c l a în Irlanda şi S a n- t o r i n în G recia .Cine şi-ar f i înch ipu it că există vulcani şi în România ?„Suntem o ţară vulea- -----nică, ba una din ceie mai vulcanice din Europa în tre a g ă " , ne spune prof. I. S i m i o n e s c u , em inentul geolog şi popularizator al ş tiin ţe i.Din fe ric ire vulcanii noştri sunt buni şi erup odată la I m ilion de ani.

V U L C A N I I Ş T I N Ş I M A I P O T E R U P E

In România, ca şi în Franţa, există o serie de munţi de foc, cari nu mai erup de multă vreme, aşa num iţii vulcani stinşi, cu cra tere îm pădurite .Aceşti vulcani nu sunt însă d e fin itiv adorm iţi. C el puţin aşa cred unii geo log i. Şi pe V e z u v i u s'a cu ltiva t v iţa de vie, veacuri de-arândul, până a erupt în anul 79 după Hristos, îngropând în lavă oraşele H e r c u l a n u m , S t a b i a şi P o m p e i.Vezuviul a da t însă semne îna in te de cataclism, elim inând mereu nori de fum şi pucioasă, dar lumea credea pe atunci că fum ul acesta ar proveni din a te lie rele zeului V u l c a n , fiu i lui J u p i t e r, bărbatu l zeîţe i V e n u s, care era un fe i de inginer al zeilor şi furnizorul lor de arme. Când E t n a şi V e z u v i u l arun­cau nori groşi de pucioasa şi uneori flăcări, oamenii explicau ca V u l c a n a prim it comenzi mari din O lim p şi c ic lop ii săi dau zor, să făurească materialul, în cuptoarele din adâncul pământului.Unul din cei mai mari învă ţa ţi ai Romanilor, P l i n i u c e l B ă t r â n , care nu credea în m itul cuptoare lor c ic lop ilo r, a făcu t im prudenţa să se aprop ie prea mult de craterul Vezuviului, în tim pu l unei e ru p ţii uşoare. Voia s'o studieze s:

Soţul Terzigno dela p icioarele Vezuviului, distrus pe jum ătate in urma unei erupţii a vulcanului.

d.

. ‘

Vulcanul Vezuviu fn tim pul erupţiei.

Sonda de la Moreni In f lă c ă r i. Sondă incendiată pe Valea Prahovei.

; No. 475 —

NU TOŢI V U LC A N II VARSA FO C

M U Z IC A LUI BEETHOVEN IN CRATERUL VEZUVIULU/

Cu prile ju l că lă torie i în Ita lia , autorul acestor rânduri s'a urcat în tr'o zi şi pe Vezuviu.Vulcanul are o înălţim e numai de 1225 m etri, deci e mai ¡os decâ t vârful P i s c u l C â i n e l u i , din Sinaia (1425 m etri) şi mai jos chiar decât V â r f u l O h i m b a v u din Muscel (1390 m.). Cum Vezuviul e însă aproape de ţă r­mul mării, a tre b u it să urc dela zero m etri, în tim p ce gara Sinaia e la un nivel de 798 m etri şi nu mai e a ta t de greu de urcat P i s c u l C â i n e l u i . După ce-am v iz ita t o jum ătate de zi ruinele dela P o m p e i , m'am urcat în a doua jum ătate a zilei pe muntele S o m m a, unde e crateru l Vezuviuiui, împreună cu un grup de vre-o 20 de excursionişti. Vulcanul arunca nori de fumaşi b ioxid de sulf. Aeru l Sommei mi-a părut totuşi mai bun de respirat, decât aerul dela Bucureşti, în plus se vedea una din cele mai frumoase panorame ale N ature i, spre N e a p o I e, spre S o r e n t o şi C a s t e l a m a r e , iar în depărtarea orizontului, in fin it de albastru, se înălţau albastre insulele C a p r i şi I s c h i a, pe o mare albastră, sub un cer de un azur ca în poveşti. O bservatoru l Vezuviuiui m'a asigurat că vulcanul nu va erupe în acea zi şi contro lând prognoza, am riscat o ascensiune până la marginea craterului, împreună cu grupul de tu riş ti. Fumul devenind înecăcies, am renunţat de-a coborî în cra ter.

Fujl-Yama, vulcanul sfânt a ! Japoniei.

de gaze, la o presiune de sute de atm osfere, care aşteaptă doar străpungerea stra­tu r ilo r ce le acoperă, spre a erupe luni şi ani de zile.A fost o greşală elem entară fo ra ju l executat la M oren i, în 1929, până la stratul m e o t ic , care odată străpuns a permis explozia dela 27 M ai 1929 şi aprinderea gazelor. Focul dela M oreni s'a stins abia după 840 de zile, provocând economiei naţionale o pagubă enormă, prin degazefiarea regiunei.Greşeala s'a re p e ta t în 1933, la C o p ş a M i c ă , p rîn tr'un sondagiu numai la 900 m etri adâncime, executat însă în stra tu ri poroase, in filt ra te de metan. Vulcanul redeş tep ta t la Copşa M ică, prin concursul technice i omeneşti, a e rup t în primul an câ te 2 m ilioane m e tri cubi de metan pe zi, care se prefăcea, inu til, în nori de foc şi în coloane de fum, în loc să încălzească to a te locuinţele din Bucureşti,

fără bani. Vulcanul Ayam a care ie găseşte la 140 km. nord-vest «*eTokio, In tim pul e rupţie i.

Nu to ţ i vulcanii varsă foc, lavă şi cenuşe.Regiunea noastră pe tro life ră e considerată d re p t o zonă vulcanică, ipoteză ce s'a con firm at în urma focu­lui dela M oren i.In adâncul pământului jude ţu lu i Prahova sunt masse

Locuitorii din Mos­ca lii, părăsind satul In urma unei erupţii a vulcanului Etna.

Vulcanul era lin iş tit, dar se auzea cum fie rb e lava, în adâncul Iui, cu e fec te de resonanţă extraord inar de frumoase. Sgomotul Vezuviuiui dădea impresia că la câteva m ii de m etri adâncime s'ar executa simfonia foculu i, o frân tu ră poate d in tr 'o com poziţie necunos­cută a lui Beethoven. Valurile sacadate ale lavei lo- viau stâncile m etalice, din abisurile crateru lu i, aidoma tim pane lor ce se aud în S i m f o n i a V I I , în acel m i­nunat e fe c t de m elodie din a lle g re tto , unde răbda­rea făra m argini a omului s tr iv it de suferinţe, ar su­râde durere i, groazei şi resemnării.

Lacul Sf. Anna de lângă Braşav.

Sonda dela Mediaşîn flă c ă r i.

s o descrie. Până să-i poată veni în a ju to r înso ţito rii săi, octogenarul şi im prudentu l savant fu om orît de p ie tre le incandescente, aruncate de o detună­tura vio lenta a vulcanului.

CRATERUL SF. A N A Şl LANŢUL DE FOC AL ARDEALULUI

Mai avem şi a lţi vulcani, afară de reg iun ile pe tro life re şi a gazului metan.La 31 Icm. de Tuşnad e lacul S f. A n a . A cest lac a tâ t de fru ­mos, are d re p t fund un cra ter, s ituat la 950 m etri a ltitud ine . V ileg ia turiştii cari îşi fa c cura la Tuşnad p o t f i deocam dată lin i­ştiţi, de oarece nădăjduim că nu se vor repeta a tre ia oară greşelile dela More^ii şi dela Copşa M ică, de aceea nu se va experimenta n ic i-odată străpungerea pământului, în aprop iere de lacul Sf. Ana, până la câteva sute de m etri adâncime, spre a redeştepta mânia vulcanului adorm it, din vrem urile pre istorice. Munţii Tibleşului, H a rg h ita , C âlim an ii şi zonele rocelo r eruptive din m unţii Apuseni form ează aşa numitul lan ţ de foc a l A rdea lu lu i.In România se găseşte cel mai lung şir de munţi vulca­nici, din câ te se cunosc pe continentul nostru.Acest şir de Vezuvii stinşi începe din Maramureş şi ţine până la Tuşnad. C uprinde m unţii: V i h o r l a t , S ă l a ş u l , O u a ş , G u t i n , Ţ i b l eş , C ă i i m a n u, H a r g h i t a , Ba r o l t u l , şi P u c i o s u 1.

SO VATA E CRATERUL U N U I V U LC A N

Cel mai mare c ra te r vulcanic al României e cel dela Sovata, având o lărg im e de 4 k ilom etri şi o adâncim e de 700 m e tri. Acest c ra te r enorm e acoperit de păduri seculare de brazi. Turiştii, cari urcă muntele P u t u r o s u l , din judeţu l Trei Scaune, munte găunos ca un burete, p o t vedea, în vârf, o vale în form ă de căldare. E cra teru l-lac S f â n t a A n a . Periferia lacului mă­soară 1800 m etri, adâncimea e de 20 m etri.Apa are culoarea albastră a cerului. Brazii din înpre ju rim i se înalţă pe lave şi cenuşe. Lacul e cu desăvârşire lin iş tit. Rar se poate vedea pe oglinda lui o undă fo rm ată de vânt.

V U LC A N II DE N O R O I Şl CENUŞE

Mai avem şi vulcani de noroi, în judeţu l Buzău. U ltim a e rupţie care-a în g rijo ra t lo cu ito rii a fos t în vara anului 1929, când pe­te le solare fiin d la maximum, au in tra t în e rup ţie to ţ i vulcanii lumii, inclusiv D e a l u l S ă p o c a , din jud. Buzău (sau Valea Puţului, cum spun localnicii). S ă p o c a a început cu o erupţie de pământ, care mai târziu s'a transform at în cenuşe şi în no­roi. Până să plece specia liştii din Bucureşti să studieze acest curios fenom en, e rup ţia a înce ta t.

** *

Vulcanii României sunt vulcani lin iş tiţi. Forţa lo r e în adâncime. G eo log ii M r a z e c , M u r g o c i , R e i n h a r d , S i m i o n e s c u şi S c h a f f a r z i k au stud ia t am ănunţit şisturile crista line şî ro- cele e rup tive lega te in tim în tre ele.

M IN U N A Ţ II M U NŢI V U L C A N IC I A l JUDEŢULUI MUSCEL

Cele mai interesante excursii ş tin ţifice de alpinism se p o t face în regiunea Rucărului, din Muscel.*Şoseaua d in tre Câmpulung şi Braşov e considerată d re p t una din cele mai p ito reş ti din lume. Ea înconjură muntele Vârful Mateiaşului, coboară în serpentine, spre Dragoslavele, unde s'au d a t lup te groaznice, în toamna anului 1916, ia r dela Ru- căr şoseaua oferă chiar autom obilis tu lu i g ră b it, un p itoresc cum nu se poate descrie, în urcuşul greu, cum e drumul v ie ţii noa­stre, spre Poduî D â m b o v i ţ e i , spre Pasul B r a n u l u i şi în co- borîşul p rin tre munţi să lbatic i, peste G i u v a I a.Masivul I e z e r u l u i şi al P ă p u ş e i , depăşind 2300 m etri a l­titud ine, sunt fo rm a te în în treg im e din şişturi crista line. Interesant e crista linul m unţilor Făgăraşului, s tud ia t de re g re ta ­tul geolog M u r g o c i în tre V ârfu l S u r u l u i şî J i b I e a, în deosebi gneisul de C u m p ă n a , gneisul de C o z ia , eocenul, miocenul şi fa liile (frânturile ) de propagare ale cutrem ure lor de pământ.Şişturile crista line şi roce ie erup tive ale Muscelului, au fost me­tam orfozate, în decursul a m ii şi m ilioane de ani, în roce g ra ­nitice şi avem astfel g ran itu l de A l b e ş t i , d in care se fac scările de peatră , sau monumente funerare.Granitul frum os dela A lbeş ti a fos t odată lavă fie rb in te , arun­cată de vulcanii mânioşi ai Muscelului, un g ran it cu b io t it şi cu feldspat roz, crista lizat în tr 'o fee rie de cristale mari, m icrocli- nice, cu structură de po rfir .Tot lavă vulcanică a fost şi g ran itu l dela confluenţa B u g h i i cu B u g h i ţ a , lângă Câm pulung.

** *

Ne oprim aci, având în vedere că „R e a lita te a " nu e chiar o revistă de geo log ie .Trebue să cruţăm tim pu l c it ito r ilo r noştri, cari vor găsi desigur in acest număr a lte a rtico le şi re p o rta g ii mai interesante poate decât o modestă cronică de ştiin ţă vulgarizată.

L. Florin

No. 475

PENTRU LINGERIEDE CO Rr 5 1 PAT

Tlşer ¿a sfiăfiufşi netede la caâxd.

Theodor Atancuiu *.(<?STR. BAZACÀ 1 STR. C A R O L 7 6 * 7 8 * 80 82 ^ STR.HALELOR 21

SCMERK

Jacă vă îngrijiţi p ie lea raţio­nal ! Scherk Cold Cream, ’de noapte, compusă din ceara

curată şi uleiuri fine, nutreşte ţesutul, îndepărtează ridurile

şi dă obrazu lu i o în fă ţişare sănătoasă şi în floritoare. Iar

crema de zi Trisena, uscată, aplicată înainte de a vă pudra,

menţine to t timpul faţa mată, fragedă şi »perb parfumată.

Cremele Scherk se vând în borcane â Lei 90 şi 120 — în tuburi â Lei 45 şi 65. Cereţi o mostră de Coldcream contra Lei 12 tim­bre la »Parfex« Cal. Moşilor 78 Bucureşti.

D O C TO R

IONEL HAIMOVICIS T R A D A I T A L I A N Ă N r. 5

(colţ Bulevardul C arol) Telefon 382.71

D O A M N E L O R !Vopsitul păru lu i, în c e le m a i f r u ­

m oase c u lo r i n a tu ra le p re c u m f i on- dulatiun i perm anente, e x e c u tă i r e ­

p ro ş a b il C o afo ru l François, S tra d a

E d g a rd Q u in e t , 7 T e le fo n 3 -01-2

O P E R A ŢIU N I de C O R EC TU R A Şi P L A S T IC Ă( fă ră c ic a t r ic e )

a nasului şi urechilo r, a fe ţe i, guşei şi p iep tu lu i.

îndepărtarea operativă a ridurilor

D r. RUDOLPF H O F F M A N Nfo s t a s is te n t la c l in ic a u n iv . d in B e rlin

Bucureşti. B -dul Domnitei 30 bis Tel. 4.19.50 — Informatiuni gratuite

Noutăţi despre cele chici gemene Dionne din CanadaUn caz unic în istoria medicinii

5E înplinesc aproape do i ani da la naşterea celor cinci gemene Dionne, care au constitu it luni ds-arân- dul subiectul de discuţie a! în tre g ii popu la ţii canadiene.

Reamintim fa p te le ; d-na Elzire Le Gros Dionne, soţia mun­c ito ru lu i O liva Dionne, locuind în satul C o rbe il din statul O ntario , Canada, a născut în tr'o noapte cinci gemene: fe ­tiţe le Yvonne, A nne tte , C ecile , Emelie, M ărie . Istoria medi- cinei cunoaşte numai 32 cazuri în care s'au născut cinci ge­meni. Dar n iciodată cop iii n'au tră it mai mult de câteva m inute sau câteva ore. C ele cinci gemene Dionne au fost salvate însă dela moarte de doctoru l A lan Roy Dafoe, prin- tr 'o luptă eroică, dusă oră cu oră, noapte cu noapte, până când pericolul a pu tu t f i în lă turat.Şi n'a fos t lucru uşor. In satul C o rbe il nu era nici un spital în care să f i pu tu t da în g rijir ile necesare copilaşilor. Dar s'a în tâm pla t un lucru m agnific : prin generozitatea publicului ca­nadian s'a strâns suma necesară pentru construirea unui sa­natoriu special, înzestrat cu to t ce pre tinde puericultura mo­dernă.Dar odată trez it, interesul op in ie i publice canadiene pentru „qu in tup le tu l D ionne" nu s'a o p rit aci. Cum era lim pede că O liva Dionne n'avea cu ce să crească încă cinci cop ii pe lângă a lţ i cinci pe care soţia sa îi născuse în condiţiun i mai puţin extravagante — căci e o extravaganţă să naşti deo­dată cinci gemeni — s'a constitu it im ed ia t un com ite t de tu te lă , cu misiunea de a administra darurile pe care întreaga Canadă le trim e tea fe t iţe lo r Dionne.Astăzi, fiecare din ele posedă câte o zestre de aproape zece m ilioane lei. Din ven iturile acestui cap ita l se plăteşte pă rin ţilo r o *rentă săptămânală de cincisprezece până la douăzeci de mii leiPărinţii nu au însă d rep tu l de a hotărî asupra soartei odra­slelor lor. P rintr'o lege specială vo ta tă de parlamentul cana­dian fe t iţe le Dionne au fost declarate „p u p ile a ie Majestă- ţ i i Sale Regelui A ng lie i şi îm părat al In d iilo r". Ele sunt a- stfe l cop ii ai naţiunii engleze şi nimeni altu l de decât statul canadian decide ce se întâm plă cu ele şi cu averea lor A - canstă p ro tec ţie va dura până când fe te le vor înplin i vârsta de 18 ani şi vor in tra în posesiunea d rep tu rilo r c iv ile şi po litice , pre­cum şi a colosalei averi cari li se adună până atunci.Se în ţe lege că pă rin ţii Dionne nu prea sunt m ulţum iţi cu această s ituaţie. Ei se plâng tu tu ro r tu r iş tilo r care vin să le vadă pe cele cinci gemene în sanatoriul Dafoe din C allander. la tă plângerea ste reotipă a lu i O liva Dionne:„M i s’au ră p it cop iii.

C ele cinci gemene după o fo to g ra fie recentă.

Statul mi î-a luat fără să mă ’ntrebe, întocmai cum ar f i procedat şi „k idnaperiî" (termen spe­cial pentru gangsterii răp ito ri de copii). Voiu în­trep rinde o acţiune îm potriva guvernului chiar de ar f i să ajung până la _ Londra. Nevasta mea şi cu mine suntem tra ta ţ i mai prost decâ t crim inalii. C opilaş ii ne-au fost luaţi pentru a avea o mai bună îng rijire . Dar în prim ele patru luni — pe­rioada cea mai im portantă — n'au fost deloc scoşi la aer, ci ţin u ţi to t tim pul in cameră.

C e ila lţ i cinci cop ii ai mei mei trăesc într'un me­diu mai sănătos. N ic i unul din ei n'a văzut vre­odată un m edic şi to tuşi nici unul nu suferă de nim ic. Doar un al şaselea cop il a m urit în vârstă de o lună, de o in fec ţie la p lăm âni."Se în ţe lege că aceste decla ra ţii ale ta tă lu i celor cinci gemene nu schimbă întru nim ic situaţia de fa p t. Totul se datoreşte fu rie i lui Dionne de a nu putea administra colosala avere a fe t iţe lo r sale. Cazul acestor cinci gemeni a atras din nou

4rC ele cinei gemene ţi mama lor.

S anatoriu l Dofoe din C a llander ande sunt crescute cele 5 fe t ite . Sanatoriu l acesta, construit special pentru gemenele Dionne, este unul din cele mai moderne spitale de copii din lume.

atenţia cercurilor m edicale şi guvernamentale, asupra fenom enalei fecund ită ţi a canadien ilor francezi.In adevăr, de curând, d-na G oup il, soţia unui cu ltivator din provincia Quebec, a născut doi gemeni. Lucrul i se întâm plă pentru a patra oară. D-na G oup il e astăzi în vârstă de 40 an şi are 17 cop ii. Fecunditatea rasei fran­ceze este a tâ t de mare încât primul ministru din Quebec, M erc ie r, anunţând că va dărui câte o bucată de pământ fam iliilo r cu 12 cop ii, a p rim it im ed ia t peste 1500 cereri. Dar să revenim la cazul D ionne. Lucrurile sunt totuşi destul de com plicate.in adevăr, se pune întrebarea : cum vor f i crescute geme­nele Dionne ? Părinţii sunt francezi şi cato lic i, dar statul canadian este englez şi p rotestant. Până acum, conflic tu l acesta relig ios era unul din marile secrete ale Canadei. Cazul Dionne l-a da t însă pe fa ţă . Presa franceză şi ca to ­lică, împreună cu pă rin ţii Dîonnei, p re tind ca gemenele să capete o educaţie franco-cato lică . Statul crede însă că va trebu i să le dea o educaţie anglo-protestantă.C e se va întâm pla ?Deocamdată, to tu l se desbate îpcă te o re tic . Fe tiţe le îm­plinesc abia doi ani şi preocuparea cea mai Im portantă este sănătatea lor. C ele mai mari som ită ţi m edicale ale C anadei au v iz ita t qu in tup le tu l Dionne în spitalul lo r din C allander şi i-au adus doctoru lu i de ţară Dafoe om agiile lo r pentru îngrijirea pe care a ştiu t s'o dea gemenelor, asigurându-le până în ziua de astăzi o sănătate perfectă, Se înţe lege că socie tă ţile c inem atografice americane s'au g ră b it să o fere sume im portan te , pentru fondul Dionne, cerând în schimb numai d rep tu l de a le film a pe cele cinci gemene. D reptu l acesta l-a ob ţinu t compania R. K. O.- Radio, care a realizat primul film din v iaţa particu lară a qu in tup le tu lu i Dionne. Este, indiscutabil un docum ent ome­nesc rar şi em oţionant.Suntem in fo rm aţi că film ul rulează chiar săptămâna aceasta în C ap ita lă — pe ecranele c inem atogra fe lo r C ap ito l şi Roxy.

N ^ 7 ^ —

— Pag. 20

Filmul lui Charlie Chaplin pre­zentat la New-York şi Londra

LA LONDRA

CELEBRUL A CTO R DE C IN E M A ...

Douglas Fairbanks junior a pronunţat câteva cuvinte la m icrofon in cinem atograful unde a avut loc prem iera film ului lui C harlie Chaplin.

Charlie Chu^iin■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ M i i

i!. « RTA ecranului a desvăluit nu­

l i i meroase talente. Până astăzi J.) însă un singur interpret a is- ; butit să se înalţe până la genialitate j in înfăţişarea personagiilo r pe peli- I culă e Charlie Chaplin.[ Artistul acesta, care e totodată autor,

regisor şi interpret, produce — pe ichcltuiala sa, ca să nu fie obligat să

f dea socoteală nim ănui de risipa pe s care o face şi cu timpul şi cu film, [■ Ipână când scenele ies perfecte — un [ film mare la patru-cinci ani.• Dela„Luminile oraşulu i“ Charlie Cha- i plin n’a mai fost văzut în nici un | film, fiindcă el, în tot acest timp, lu ­pt era cu încordare la film ul care a vă- ! zut de curând ecranul „T im puri noui“. [î Nici o eroare, nici o umplutură, nici | un gest de prisos. „T im puri noui“,

mai mult în< ă decât „I.um inele ora- l i şului" e un film profund social, care

a stârnit cel mai mare entuziasm, în străinătate.

t

INTERES FORM IDABIL LA NEW -YORK

Le New-York, prem iera ultimului film al lui C harlie Chaplin a constituit evenimentul cel mai de seamă al anului. 300 de poliţişti au încercat zadarnic să potolească mulţimea. în treaga c ircu la ţie pe Broadway a fost o p rită . Fotogra­fia noastră a fost luată in fa ţa cinematografului.

M area senzaţie a stagiunii londoneze a constituit-o p re­m iera ultim ului film al lui C harlie Chaplin „Tim puri N o i". Fo tografia noastră în­fă ţişează m ulţim ea în fa ţa cinem atografului T ivoli din Londra în seara prem ierei.

SERATE

A M O N D E N »— BALURI — RECEPŢI I

D-na Teodora N. N icolici (Tg .-J iu ) al căre i costum naţional gorjenesc a fost p rem iat cu prile ju l balului d a t fn folosul p o liţie i. (Fo to gra fie trim isă de d. Barbu Buşe, depozi­t a r de ziare T g .-J iu ).

G R I P Avă pândeşte

Gripa este în aer Nu vă lăsa{i să fiţi gripaţi.

Feriti-vă, apăraţi-vă prin tr’o întrebuinţare obişnuită de

P A S T I L E V A L D Aantiseptice

Curăţaţi-vă bronchiile Spori{i rezistepţa

plăm ânilor D v .c u

VERITABILELE VALDAcare se vând numai în cutii

originale purtând numele V A L D A

Preţ pentru public cutia Lei 3 3 La farm acii ţ i droguerii

U na din cele m ai frecvente m anifestări ale defectuozitătii aparatului digestiv o constitue hiperaciditatea. A proape că nu întâlneşti un om care să nu se plângă de arsu ri stomacale, cauzate de funcţiunea defec- tuasă a secreţiunilor, — în ca­zul de faţă fiin d vorba de o creştere excesivă a acizilor. H iperacid itatea se trata în tre­cut cu b icarbonat de sodiu sau cu preparate de m agnezia. Acestea aduceau în tr’adevăr, o am eliorare trecătoare, dar con­tribuiau apo i la o m ărire a se­creţiun ilor acide.Iritarea produsă p rin efortul glandelor, cât şi m işcările pe­reţilor stomacali, favorizau astfel form area ulcerelor.

E X C E L E N T E L E

produse

Calea T e I

Victoriei N r. 1 e f o n 3 .0 9 .6 0

D. A rgerie i p rim -secretar al legafie i argentiniene.

Hiperaciditatea, cauză a ulcerului stomacal

Balu l masca* dela d. George Tanoviceanu: D-na Ketty Schina cu d. Gino de Nevo.

SUS: Doi p artic ip a n ţi la ba'u l mas­c a t d a t de socie tatea te le foanelor. JOS: O ferm ecătoare doamnă la balul mascat d e la d-na inginer Aurel Zănesca.

SUS: Balul mascat dela d. George Tanoviceanu : D-na ţ i d. N icolae Tanoviceanu (N egu iu l ţ i I t a l ia ) . JOS; Dela baiul mascat a l d-nei ing iner Zănescu.

„ T A B A N “PENTRU ÎNG RIJIREA TE­NULUI SE GĂSESC LA I N S T I T U T U L DE Î N F R U M U S E Ţ A R E

Preparatu l „Gastro D .“ nu nu­m ai că vindecă radical h iper­aciditatea, făcând să dispară din prim ele zile balonările şi cram pele, afecţiunile bilei, vo- m itările şi nervozitatea exce­sivă, dar preîntâm pină sigur form area u lcerelor stomacali şi intestinali.In cazurile cele m ai rebele, când prin alte produse nu s’a obţinut vreo ameliorare Gastro D.“ a realizat maxi­

mum de succes, aducând lecu­irea definitivă.„Gastro D.“ se găseşte de vân­zare la Repr. G -rală farmacia „Thoiss“ d in Bucureşti, Calea Victorie i 121 şi la farm acii. In provinc ie se expediază contra ram burs de Lei 130.

Mărţişoare!F O R M I D A B I L A S O R T I M E N T P L A T I N A . A U R , A R G I N T

lijuteria ELITEIC A L E A V I C T O R I E I 14

PLEBISCITUL „REALITĂŢII ILUSTRATE"VOIŢI O GRĂD INĂ Z O O L O G IC Ă IN CAP ITALĂ ?

Publicăm în pagina 9 din acest număr, propunerea in te­resantă pe care o fac prin interm ediul nostru C a p ita le i, fraţii Kludsky. A ceastă propunere ne-a sugerat ideea de a pune publicului u rm ăto are le două în t r e b ă r i:1. „Credeţi că e bine să se creeze o grădină zoolo­gică în C ap ita lă ?■■2. „Este sau nu fa v o ra b ilă propunerea f r a ţ i lo r Kludsky?" Sunt rugaţi să p a rtic ip e la acest p lebiscit nu numai bucureştenii, d ar şi c it ito r ii din provincie, pentru cari Bucureşti având o grădină zoologică, a r prezenta o atracţie In plus.Toţi cei cari ne răspund sunt ru g aţi să-şi dea adresa întreagă. M enţionăm că pe o aceeaşi c a rte poştală pot semna mai multe persoane îm preună, in caz că răs­punsul lor e identic.La plebiscit pot lua p a rte nu numai adu lţii, d a r şi şco­larii, liceenii, e lev ii şcoalelor speciale, studenţiii c a ri sunt rugaţi să a ra te şi şcoala pe care o frecventează . Tinerii cari sunt de p ărere să se înfiinţeze o grădină zoologică în Bucureşti să fac ă propagandă, îndemnând şi pe părin ţii lo r să semneze c a rte a poştală în care îşi trimit votul lor.Cei cari eventual a r f i îm p o triva propunerii de a se înfiinţa o grădină zoologică, să ne a ra te m otivele opu­nerii lor.Toate scrisorile şi c ă rţile poştale se vor tr im ite pe adresa revistei „ R e a lita te a Ilu s tra tă “ , Bucureşti, str. Const. M iile 7, menţionându-se pe plic sau pe c a rta poştală : „P lebiscitu l R e a lită ţii Ilu s tra te" .Atragem a te n ţia c it ito r ilo r că de votul lo r depinde eventual ca Bucureştii să aibe sau nu o grădină zoo­logică.Plebiscitul nostru răm âne deschis în to t cursul lunei Martie, ia r noi — pe măsură ce vom prim i aceste răs­punsuri — vom publica nominal vo tu rile .

P O M I F R U C T I F E R IArbori pentru străzi, şosele şi parcuri, brazi, tranda firi, pue ţi de salcâmi şi g lădice, v ite a lto ite , etc., de ca lita te supe­rioară, furnizează :

PEPINIERELE ŞTIRBEY-BUFTEA

R e p r e z e n t a n ţ a g e n e r a l ă în B u c u r e ş t i I I Str. Banului No. 2. — C ata log gratis la cerere.

Dinţii albi, sănatosi* ■ m a

sunt cea mai frumoasă podoabă, cu care ne-a înzestrat natura. Observaţi odată câţi oameni mai neglijează încă îngrijirea dinţilor. Atunci ] veţi vedea cum se distinge o gură surâzătoare I cu dinţi albi, îngrijiţi. Şi dinţii dvs. pot fi frumoşi, Chlorodont vă ajută să realizaţi aceasta, căci dinţii îngrijiţi cu Chlorodont au un luciu mai frumos, un aspect mai frtimos. Cu toate calităţile puternice de a curaţi, Chlorodont este inofensiv pentru smalţul preţios al dinţilor, deoarece componentul curăţitor din pasta de dinţi Chlorodont este mai fin chiar decât smalţul dinţilor. Gândiţi-vă la aceasta, când vă cumpăraţi pastă de dinţi. Chlorodont, tubul mare Lei 30.—, tubul mic Lei 19.— .

SLĂBIRE l o c a l ă şi g e n e r a la (bAi de pa­r a f in ă SPECIALA) Şl TRATAMENTUL MODERN

DE ÎNFRUMUSEŢARE LA INSTITUTUL COSMETIC

/ A y O U & C tC AlSA MOŞILOR 88, PARTER, SCARA-B. TEL. 3.1872. ORELE DE PRiMIRE 9.1, 3.7

SUPRAVEGHEAT DE UN MEDIC SPECIALIST

S E M O R ISunt a tâ tea produse astăzi pe p ia ţă , încâ t este greu de a găsi pe cel mai bun.Singurul drum deschis al chî- m iştilo r a fost de a se lua după p re fe rin ţa m ed icilo r.De mai bine de 50 de ani, Seniori a fos t recom andat de că tre specia lişti şi doc to ri d in lumea în treagă .C e re ţi chiar astăzi d e ta lii com­p lec te . Semori este cel mai sigur desin fectan t. Dir, încercările com ­pa ra tive făcu te până azi Semori reiese a f i cel mai e ficace. Semori este de vânzare la to a te f a r m a c i i l e şi d r o g u e r î i l e .

„Micul violoncelist,, (După o p ic tură de d -ra Sevasta Teodoru, Plo- •ţtl) .

„Sudan", d reapta , un fost as al Turfului român, tn tovărăş ia unui camarad, la ferm a d -lo r Teodoru şi Lengas din Prahova.(După o p ictură de d -ra Sevasta Teodoru, P lo ieşti).

O t e r a p e u t i c ă

s i g u r ă îm potriva

CEFALALGIILOR(durerilor de cap)a n e v r a l g i i l o r

de tot felul şi a

i n s o m n i i l o rprin T O C A L

Este ultima desăvârşire a ştiind ţei farmaceutice elveţiene in combaterea durerilor de cap (cefalalgii, migrene, nevralgii) şi a insom niilor cauzate de eîe

La acidul acetyl-sd licilic cifc» noscut prin acţiunea lui anti­nevralgică şi antireumatică şi la litiu,: cunoscut prin acţiunea lui de topire şi eliminare din corp a acidului uric, s’a adăugat în TOGAL şi chinina, cunoscută ca tonică şi antipaludică.

Când o casă elveţiană a com­pus medicamentul TOGAL pen­tru combaterea nevralgiilor de tot felul (şi deci şi a durerilor de cap) nu l’a destinat pentru suferinzii unei anumite ţări. Dar întâmplarea face ca, graţie elementelor ce sunt încorporate în el, TOGAL-ul să fie parcă de stinat anume pentru alinarea nevralgiilor şi cefalalgiilor din ţara românească.

Iată de ce TOGAL-ul poate fi socotit ca antinevralgicul şi antice)a la lgicu l specific pentru suferinzii dela noi.

p p g f e

■Pudra ” J A Z Z ” poartă numeie unei ape de Go- fonia fansată recent de casa ’ L A D Y ”— foarte apreciată pentru parfu­mul ei suav şi delicat. Gâteva picături din această apă de Golonie vor da personalităţii Q)v. un farmec nespus, vor înviora întreaga atmos­feră în ju ru l Q)v.

( P u A x c u î

6 c tW d e /

N enumărate sunt produsele cosme­tice care sunt ta dispozifia femei­

lor, pentru a le face mai frumoase, mai fermecâtoare. Dintre toate produ­sele de înfrumuseţare, pudra este cea mai răspândita, cea mai întrebuinţată — este cu drept cuvânt un produs uni­versal — deci nu e de mirare că mai toate eforturile marilor parfumeri sunt îndreptate în aceiaş direcţie: fabrica­rea unei pudre cât mai fine, cât mai bune, care să satisfacă toate cerinţele. „JAZZ" — acesta este numele unei noi pudre creiată de casa „LADY“ , la care s'a lucrat mai bine de un an, încercându-se mereu alte formule, mereu alte substanţe, până s'a reali­zat această pudră minunată, de o puritate desăvârşită, lipsită de orice urme de amidon. Acele femei care sunt în căutarea unei pudre care sâ armonizeze în chip ideal cu tenul şi trăsăturile lor, să facă o încercare cu pudra „JAZZ” , creiată de casa LADY. Pudra JAZZ se vinde în 10 nuanje mo­derne.