PROCES SIMULAT

Raspunderea Juridică a Organelor de Conducere şi Control a unei Societăţi Bancare

Cadrul procesual abordat prin prisma dispoziţiilor art 235/ Legea 85 / 2014, privind Legea Insolvenţei

PARTICIPANŢII LA CADRUL PROCESUAL

Completul de judecată :

Judecător: Lazer Tudor

Magistrați asistenți: Pîrjol Elena și Atănăsoaie Ana-Maria

Grefier : Costache Marian

Reprezentantul Min.Public - Procuror: Isachi Andrei

- Procurori adjuncti: Murariu Bogdan și Ionașcu Teodora

RECLAMANȚI: Bîzu Marina, Bîrsan Mihaela, Caia Victor,Ciobotaru

Maria-Mădălina.

PÂRÂȚI: Bîrsan Gabriela(Director), Vlasie Marius(Director),

Grîu Ionuț(Cenzor).

CADRUL JURIDIC :ART. 235 -LEGEA 85/2014

Daca raportul întocmit de practicianul in insolventă identifică persoane cărora

le este imputabilă apariţia stării de insolvenţă a societatii bancare, la cererea

acestuia,judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv neplătit să

fie suportat de:

de directori/coordonatori cu atribuţii de control intern ai direcţiilor,

departamentelor sau ai altor structuri asemănătoare;

de personalul de execuţie cu atribuţii de control intern, cenzorii/auditorii din

cadrul instituţiei de credit ajunse în stare de insolvenţă;

de titularii funcţiilor respective în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii,

dacă au contribuit la ajungerea acesteia în stare de insolvenţă

Falimentul fiind generat de:

Acordarea de credite cu încălcarea cerinţelor prudenţiale aprobate prin

normele în vigoare;

 Întocmirea de situaţii financiare, alte situaţii contabile ori raportări cu

nerespectarea prevederilor legale;

Neidentificarea si neraportarea în cadrul acţiunilor interne de verificare,a

faptelor care au condus la fraude şi gestiune defectuoasă a patrimoniului.

Precedente judiciare :

I. Banca Internațională a Religiilor (BIR)

• fostă bancă din România , falimentată în anul 2000;

• în 2004, raportul comun al celor două comisii de abuzuri ale Parlamentului

României au concluzionat ca devalizarea BIR este rodul „unei acțiuni de crimă

organizată și corupție instituţionalizată”, pusă la cale de „un grup de interese

constituit din mai multe persoane, printre care avocații,persoane de conducerea

B.N.R. si alti magistrati de la diferite instante;

• în perioada 1999-2001, șeful Direcției Juridice a băncii a fost Șandru

Ion,cunoscut ca fost șef al oficiul juridic al Securității și mai apoi al S.R.I., care

la acea epoca avea stranse legaturi cu Mossad-ul .

• La constituirea capitalului acestei bănci românesti au contribuit Mitropoliile

Olteniei si Moldovei, Biserica Armenească, Cultul Penticostal, Muftiatul de la

Constanța, Casa Regala din Arabia Saudită, S.N.C.F.R, și alte societăți

românești;

• in mai 2008, Direcția Națională Anticorupție a decis scoaterea de sub acuzare

a celor 14 persoane implicate

• prejudiciul total a fost de 70 milioane de euro.

II. Bancorex 

• fosta bancă românească, înființată în 1968 sub denumirea de „Banca Română de Comerț Exterior” (BRCE) și lichidată în 1999

Controverse după 1990, mii de muncitori care au lucrat în străinătate înainte de 1989 au încercat să-și retragă banii din conturile Bancorex dar au constatat că nu mai exista niciun cent în conturi. Mai mult, nici actele contabile din Bancorex nu mai arătau exact ce sume aveau oamenii în conturi;

Devalizarea Bancorex in perioada 1994 -

1996, Guvernul Văcăroiu a contractat diverse bunuri și servicii

fictive, în valoare de cel puțin 30 milioane de dolari, iar banii

au fost plătiți de Bancorex.

Pierderile in anul 1999, ministrul finanțelor a alocat de la buget

o sumă de aproximativ 400 de milioane de dolari (4.128 miliarde lei vechi)

pentru a sprijini financiar BANCOREX, ca urmare a creditelor neperformante

acordate. Până în 1999, statul a creditat BANCOREX-ul cu circa 900 de

milioane de dolari.

NORMELE PRUDENŢIALE BANCARE

Legea nr 58 / 1998 : art 44- 45 privind cerinţele prudenţiale

Respectarea şi verificarea de către bănci cu ocazia acordării creditelor, a

credibilităţii solicitanţilor pentru rambursarea acestora la scadenţă ;

Solicitarea de către bănci a garanţiilor pentru orice formă de împrumut pe

baza regulilor stabilite de către bancă cu respectarea autorizaţiei de

funcţionare a băncii acordată de BNR ;

Respectarea tuturor cerinţelor prudenţiale impuse de BNR prin acordarea

autorizaţiei de funcţionare a băncii comerciale cât şi cele in conformitate cu

dispozitiile Legii 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale .

Respectarea nivelului minim de solvabilitate determinat ca raport între

nivelul fondurilor proprii şi totalul activelor şi elementelor în afara bilanţului,

ponderate in functie de gradul lor de risc ;

Expunerea maximă faţă de un singur debitor, exprimată procentual, ca raport

între valoarea totală a acesteia şi nivelul fondurilor proprii ale băncii;

Expunerea maximă agreata exprimată procentual, ca raport între valoarea

totală a expunerilor mari şi nivelul fondurilor proprii ;

Nivelul minim de lichiditate, determinat în funcţie de scadenţele creanţelor şi

angajamentelor băncii;

Clasificarea creditelor acordate şi a dobânzilor neîncasate aferente acestora şi

constituirea provizioanelor specifice de risc.

SUPRAVEGHEREA PRUDENŢIALĂ

Se realizează de către BNR;

Temeiul legal este OUG 99/2006 privind Instituţiile de

Credit şi adecvarea capitalului aprobată prin Legea 227/2007;

Scopul este asigurarea viabilităţii întregului sistem bancar

prin stabilirea unor norme şi indicatori de prudenţă

bancară ; Este un sistem bazat pe obligaţia instituţiilor de credit de a-şi raporta anual

activitatea către BNR cât şi prin controale desfăşurate prin inspectorii BNR la

băncile comerciale;

BNR-ul în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea prudenţială

încheie acorduri scrise de coordonare şi cooperare cu autorităţi competente din

alte state în scopul de a preveni şi sancţiona spălarea banilor, finanţarea actelor

de terorism ( în baza Regulamentului nr 9/2008 privind cunoaşterea clientelei

în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului, Regulamentul

BNR nr 28/2009 privind supravegherea modului de punere în aplicare a

sancţiunilor internaţionale de blocare a fondurilor.)

REGULILE DE PROCEDURĂ

Verificarea competenţei materiale şi teritoriale

Temei de drept : - pentru competenţa materială este art. 95 alin 1, punct 1 Cod

de Procedură Civilă, art.235 din Legea 85/2014

- pentru competenţa teritorială este art . 107 Cod de Procedură

Civilă

OBSERVAŢIE !

Discutarea competenţei se poate face doar cu legala citare a părţilor (cu

trimitere la art. 33 Cod de Procedură Civilă)

Discutarea admisibilității cererii de intervenţie voluntară făcută de Ministerul

Public prin procuror

OBSERVATIE !

La acest moment procesual i se dă cuvântul Ministerului Public în vederea

susţinerii cererii de intervenţie voluntară, iar după cuvântul acestuia i se dă

cuvântul reclamantului şi ulterior pârâtului, aceştia susţinând în concluzii

admisibilitatea sau inadmisibilitatea cererii de intervenţie voluntară .

In ipoteza noastră completul de judecată apreciază cererea de intervenţie

voluntară ca fiind admisibilă .

Prezentarea probelor

OBSERVATIE ! Instanţa de judecată va admite sau respinge probele propuse apreciind în ce măsură acestea sunt utile şi concludente în vederea stabilirii adevărului judiciar dedus judecăţii.

Instanţa le va aprecia prin următoarele texte de lege: art. 249, art.250, art.253, art.254, art.255 Cod de Procedură Civilă : “probele trebuie sa fie admisibile potrivit legii si sa duca la solutionarea procesului.” La acest moment procesual partile îşi susţin probele cu care-şi dovedesc afirmaţiile din cererile lor în următoarea ordine : reclamanţii , pârâţii, Ministerul Public .Pârâţii vor solicita punerea în discuţie a cererii de suspendare raportat la art. 413 alin. 1 punct 1. cod de procedura civila.OBSERVATIE ! În ipoteza noastră juridică pârâţii solicită suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea Dosarului Penal instrumentat de Departamentul Naţional Anticorupţie, care cercetează implicarea funcţionarilor bancari şi ai conducerii societăţii bancare din ultimii 3 ani cu privire la spălare de bani şi trafic de arme.

OBSERVATIE !

În ipoteza noastră Instanţa de Judecată va respinge cererea de suspendare

motivat de faptul că în prezentul cadru procesual se cercetează o răspundere

specifică procedurii insolvenţei de natură patrimonială şi nu penală.

Administrarea probelor Este un moment procesual la care într-un spaţiu real al unui cadru procesual ar avea loc următoarele etape: 1. Pentru martori instanţa i-ar cita pentru un termen ulterior , iar la acest termen fixat va urma audierea lor, audiere care va avea loc doar după depunerea jurământului de către martor.

2. Pentru expertiză de specialitate instanţa în ipoteza admiterii lor discută obiectivele ( întrebări la care expertul va trebui sa dea răspunsuri ) , expertul fiind ales aleatoriu prin softul pus la dispoziţie de către Ministerul Justiţiei; toţi experţii judiciari sunt autorizaţi de către Ministerul Justiţiei.

OBSERVATIE !

În ipoteza noastră reclamanţii susţin proba cu înscrisuri, pârâţii susţin proba

cu înscrisuri şi expertiză grafologică, Ministerul Public susţine proba cu

înscrisuri.

Instanţa de judecată admiţându-le pe toate le va administra corespunzător.

Pledoaria finală

Fiecare participant la proces îşi va susţine cererile formulate.

Verdictul argumentat

Completul de judecată va decide admiterea sau respingerea cererilor motivat

CONCLUZII

Conștientizarea conceptului de răspundere juridică este necesară in orice

domeniu de activitate și cu atât mai mult în sectorul bancar pe care este axat

conceptul de securitate economică națională.

Trăim o epocă în care cucerirea unui stat nu se mai face prin arme ci prin

intermediul domeniului economic și implicit bancar.

Statul prin Ministerul Public trebuie să își conștientizeze rolul de a proteja

securitatea națională, economică și prin alte mijloace decât cele specifice

Dreptului Penal, scopul final cel al recuperării prejudiciului in masura

posibilului.