PROCEDURA PRIVIND INSTITUIREA TERAPIEI TRANSFUZIONALE

Decizia pentru hemotransfuzieDecizia de a recurge la terapia hemotransfuzionala, se ea de catre medicul

specializat în domeniul transfuziologiei clinice doar în cazurile când au fost epuizate toate metodele alternative pentru solutionarea altor probleme legate de tratamentul bolnavului. Medicul poarta responsabilitatea pentru beneficiul sau riscurile hemotransfuziei.

Comanda componentelorÎn functie de necesitate si de situatie medicul curant va întocmi în scris una din

urmatoarele forme de Comanda a componentelor sanguine (Anexa Comanda programa pentru componente sanguine cu efectuarea testelor de

compatibilitate(daca e cazul) înainte de livrare din institutia Serviciului de sânge; Comanda programata pentru componente sanguine, care necesita prelucrare

speciala înainte de transfuzie cu efectuarea testelor de compatibilitate (daca e cazul) înainte de livrare din institutia Serviciului de sânge;

Comanda urgenta pentru componente sanguine fara efectuarea testelor de compatibilitate (daca e cazul) înainte de livrare din institutia Serviciului de sânge. Se admite a efectua comanda urgenta pe telefon, care însa trebue sa fie urmata de comanda în scris.

Comanda-rezervare (pentru 24 ore) cu efectuarea testelor de compatibilitate (daca e cazul) si livrare în caz de necesitate.

Identificarea pacientului pentru prelevarea de sânge.Esantioanele destinate testelor de grupaj sanguin si de compatibilitate trebuie sa fie

identificate într-un mod precis. Se recomanda urmatoarele reguli: Înaintea prelevarii , trebuie sa ne asiguram, ca elementele de identificare ale

pacientului figureaza pe eticheta eprubetei: Numele, Prenumele , data nasterii, sunt obligatoriu de consemnat.

La nou nascut, sexul si numarul de identificare de pe banda fixata la mâna sunt, de asemenea, obligatorii de trecut.

La pacientii cu identitate necunoscuta se poate utiliza o serie unica de numere pe o bratara atasata la articulatia pumnului pacientului, dupa reguli bine determinate.

În momentul prelevarii , trebuie verificate inscriptiile de pe eticheta, fie cerând pacientului sa-si decline numele si data nasterii, fie citind aceste indicatii sau alte date, de pe bratara atasata cu grija la mâna pacientului. Acest control este obligatoriu, chiar daca pacientul este cunoscut de catre persoana care preleveaza probele si care trebuie sa semneze documentul ce însoteste prelevarea, pentru a certifica faptul ca a facut verificarea.

Cercetari serologice pretransfuzionale.Acestea cuprind:

determinarea grupului sanguin al pacientului ABO si RhD; probele de compatibilitate efectuate înainte de transfuzia componentelor, care contin

eritrocite.

Determinarea grupului sanguin.Înainte de transfuzie se determina grupele sanguine OAB si Rh (D).În caz de transfuzie la copii în vârsta de pâna la 4 luni trebue determinate adaugator

grupul OAB/Rh, anticorpii eritrocitari (inclusiv anti-A, anti-B) si la mama copilului (Anexa 6).Este de asemenea necesar sa se cerceteze anticorpii antieritrocitari, la pacient,

pentru identificarea lor.

1

La femei si fetite, bolnavi hematologici, hepatici, cu transfuzii multiple este necesara determinarea si altor grupe (c, E, Kell, Duffy, Kidd ).

Procedura normala consta în efectuarea grupajului sanguin (metoda încrucisata) în laboratore specializate din spitale pâna la comanda componentului sanguin si în sectie înaintea transfuziei prevazute (OAB/Rh), de exemplu pentru o interventie chirurgicala programata. Pentru determinarea grupelor sanguine OAB se utilizeaza metodele expuse în Anexa 2, sau alte metode aprobate de MS. Se procedeaza la o dubla verificare a datelor înainte de a certifica grupul sanguin al pacientului, dupa ce se include în dosarul pacientului.

Asigurarea compatibilitatii transfuzionale.

Baza compatibilitatii este determinarea corecta a grupelor sanguine OAB si Rh(D) la donator si primitor. Testele de compatibilitate directa între hematiile donatorului si serul primitorului vor fi efectuate în toate cazurile de transfuzii de componente ce contin mai mult de 5 ml de eritrocite.

În caz de transfuzii la copii cu vârsta pâna la 4 luni adaugator se efectuiaza si compatibilitatea între eritrocitele donatorului si serul mamei.

În situatii programate, testele de compatibilitate trebuie sa se efectueze:• în laborator specializat inainte de livrarea componentului, si• repetat în sectia spitalului înainte de transfuzie.

În caz de comanda urgenta testele de compatibilitate se efectueaza doar în sectie, înainte de transfuzie.

Pentru testele de compatibilitate se utilizeaza eprubeta cu sângele din care sa determinata initial grupul sanguin al pacientului, recoltata cu maximum 2 zile înainte de data transfuziei.

Pentru asigurarea compatibilitatii transfuzionale:• înainte de livrarea componentului din Institutia Serviciului de sânge laboratorul

specializat efectueaza:- Grupajul OAB/Rh,- Cercetarea anticorpilor antieritrocitari- Compatibilitatea OAB/Rh si testul antiglobulinic indirect (Coombs),

Daca la pacient, se deceleaza anticorpi antieritrocitari iregulari hematiile de transfuzat trebuie sa aiba un fenotip compatibil cu specificitatea acestor anticorpi.

• în institutia curativa înainte de transfuzie - Compatibilitatea OAB/Rh, proba biologica (Anexa3,4).

Asistenta transfuzionala în situatii de urgentaÎn situatii urgente (comanda urgenta de component sanguin) Serviciul de sânge

elibereaza :A) componente eritrocitare (fara testul de compatibilitate):• specifice dupa grup OAB/Rh daca este stabilit grupul pacientului• sau 2 unitati de componente grup O(I) /Rh negativ - daca grupul pacientului nu este stabilit• transfuzia poate începe dupa efectuarea probei de compatibilitate dupa OAB si proba biologica cu determinarea paralelel cu transfuzia a compatibilitatii dupa Rh.B) Componente din plasma de grup AB (IV) – daca nu este stabilit grupul pacientuluiÎn protocolul de transfuzie se fac înscriierile respective.

Utilajul pentru transfuziiDaca în procesul transfuziei se utilizeaza utilaj special se controleaza functionalitatea

lui conform instructiunilor producatorului.

Ace si catetere

2

Alegerea lor depinde de starea venelor pacientului , durata si volumul terapiei intravenoase. Pentru transfuzii scurte se folosesc venele periferice, utilizând ace de otel sau catetere de plastic. Pentru transfuzii mai îndelungate si voluminoase se recurge la catetirizarea venei centrale, pentru ce se recomanda a utiliza catetere multicanale, careasigura infuzia diferitor solutii fara amestecarea lor în sistemul infuzional.

Marimea acului trebuie sa asigure viteza necesara a torentului solutiei. Acele de marime de 18 asigura o viteza suficienta pentru elementele celulare. Marimea 23 se utilizeaza în practica pediatrica si la adultii cu venele înguste.

Presiunea înalta a torentului în acele cu marime mica (23) poate altera eritrocitele daca componentul nu este suficient diluat.

Sistemele pentru transfuzia componentelorToate componentele sanguine se infuzeaza prin filtre (marimea porelor 170-260

microni) montate în sisteme standarde penru retinerea cheagurilor si particulelor în timpul infuziilor. În comformitate cu instructiunea sistemul se umple cu componentul sanguin sau cu lichidul compatibil cu sângele. Pentru a crea o viteza optimala a torentuluifiltrul trebuie sa fie total umed si picuratoarea umpluta nu mai mult de jumatate. Pentru evitarea infectarii bacteriene trebuie de evitat utilizarea multipla a unei sisteme pentru infuzia a mai mult de 2-4 doze de sânge si pe o durata mai lunga de 4 ore.

Pentru infuzii rapide se utilizeaza sisteme cu randament înalt (pre-filtru de 300 microni, suprafata mare a filrtului standard, tuburi cu diametru mare sau pompe manuale inserate). Infuzia derivatelor de plasma (albumuna i/v, gamaglobuluna i/v) se efectuiaza de regula fara filtre, însa în aceste cazuri trebuie urmate instructiunile producatorului.

Reîncalzirea sângeluiÎn caz de infuzii ordinare (1-3 doze pe parcursul a câtorva ore) încalzirea sângelui nu

este recomandata.Sângele se recomanda de încalzit pâna la 37 º C în cazurile de transfuzii rapide prin

cateter în sistemul venos central (100 ml/min pe parcursul a 30 min) în timpul operatiilor, traumelor, penru evitarea cazurilor de insufucienta cardiaca sau extrasistole ventriculare.Aparatele de reîncalzire trebuie sa fie controlate si supravegheate în conformitate cu instructiunile producatorului pentru a se obtine o temperatura corespunzatoare a sângelui. Nu se admite utilizarea pentru reîncalzirea eritrocitelor a instalatiilor cu microunde pentru decongelarea plasmei.

Manipularea produselor sanguine congelate.Produsele sanguine congelate trebuie manipulate cu mare precautie, caci recipientele

sunt fragile si se pot usor sparge la temperatura joasa. Dupa decongelarea plasmei congelate trebuie examinat continutul si verificat daca s-au dizolvat toate crioprecipitatele, cât si integritatea recipientei . Recipientele care curg vor fi îndepartate. Preparatele decongelate trebuie transfuzate pe cât de repede posibil.

3