IMAGINATIA

“Imaginatiaestemaiimportantadecatcunoasterea,cunoastereaestelimitata, imaginatia

inconjoaralumea.” (AlbertEinstein)

“Totceeaceitipotiimaginaestereal.” (PabloPicasso)

Imaginatia - definitie

Imaginatia este procesul cognitiv superior prin care se produc imagini si proiecte noi pe

baza prelucrarii (combinarii si transformarii) datelor din experienta anterioara.

-Numai omul este capabil de performanta realizarii unitatii dintre trecut, prezent si

viitor de a imagina.

-Imaginatia este un proces psihic cognitiv complex care apare in contextul eforturilor

omului de a se adapta la mediu; ea apare pe o anumita treapta a dezvoltarii psihice

umane, dupa dezvoltarea reprezentarilor, achizitia limbajului, evolutia gandirii si

imbogatirea experientelor de viata.

- Imaginatia este in continua interactiune cu celelate procese psihice:

- Memoria este cea care ofera imaginatiei material pentru combinatii – reprezentari,

idei, trairi afective, etc. – si totodata conserva produsele sale finale.

-Gandirea ofera cunoasterea si intelegerea realitatii si totodata ghideaza intr-o oarecare

masura transformarile imaginative; imaginatia participa la elaborarea ipotezelor si gasirea

unor strategii pentru rezolvarea problemelor prin explorarea necunoscutului, a

posibilului, a viitorului; imaginatia faciliteaza invatarea prin intelegerea si integrarea

superioara a noilor cunostinte.

-Limbajul este fundamental necesar imaginatiei, cuvintele – ca si instrumente ale

operarii mintale – permit evocarea selectiva a ideilor si reprezentarilor, punerea lor in

cele mai variate relatii pe care imaginatia le poate plasmui.

-Afectivitatea are o interactiune speciala cu imaginatia: tensiunea emotionala pe care

omul o traieste la un moment dat stimuleaza evocarea elementelor experientei anterioare

si apoi combinarea variata si neasteptata a acestora; momentele de maxime trairi afective

(pozitive sau negative) sunt urmate de un maximum al productivitatii imaginative;

-Motivatia are un rol deosebit in dinamica imaginatiei, dorintele puternice si aspiratiile

fiecaruia determinand producerea de proiectii imaginative individuale.

-Personalitatea intreaga este definita si legata de imaginatie, deoarece experientele

de viata, dinamica temperamentala, orientarile dominante si configuratia caracteriala

ghideaza combinarile imaginative si le finalizeaza in produse specifice pentru fiecare.

IMAGINATIA…

- Confruntarea cu situatii noi, necesitatea de a anticipa desfasurarea activitatilor in

detaliile lor specifice fac indispensabil apelul permanent la imaginatie.Imaginatia este

factorul prin care se pot depasi rutina, conformismul, stereotipurile. Acest lucru se poate

realiza doar printr-o atitudine deschisa spre nou, spre creatie, care este rezultat al

educatiei in acest sens. Imaginatia sta la baza activitatii creatoare a omului, activitati

aducatoare de nou in toate domeniile vietii umane: stiinta, tehnica, arta, etc… Imaginatia

se afla la baza evolutiei intregii civilizatii umane, omul intai imaginand si apoi punand in

practica. Promovarea unui stil de viata neconservator, maleabil si deschis la noile valori,

invatarea prin descoperire si chiar exersarea propriu-zisa a modalitatilor creative trebuie

sa fie un deziderat al fiecaruia dintre noi, deoarece doar astfel progresul uman este posibi!

FORMELE IMAGINATIEI

-Dupa criteriul originalitatii produsului imaginat se disting:

a) Imaginatia reproductiva: realizarea unor imagini noi pentru subiect pe baza

informatiilor verbale primite, sau a unor scheme; foarte utilizata la scoala in procesul

invatarii, permite reconstituirea realitatii trecute sau prezente care nu poate fi cunoscuta

direct. Este diferita de memorie, deoarece amintirile se bazeaza pe fapte reale, rezultate

intr-un proces perceptiv; imaginatia se desprinde de concret, rearanjeaza datele despre

real, se proiecteaza in viitor.

b)Imaginatia creatoare: aceea care aduce noul, originalul, contribuind la progresul tuturor

domeniilor de activitate umana. Considerata de catre unii sinonima cu fantezia, aceasta

imaginatie are ca rezultat operele moderne si clasice, eseurile, desenele, creatia culturale;

si in viata cotidiana fiecare dintre noi o utilizam, ea este implicata in toate activitatile

omului; la baza asocierii imaginilor stau raporturile emotionale de preferinta sau de

repulsie. Ex: situatia in care un roman este pe de o parte creat si pe de alta parte citit:

scriitorul foloseste imaginatia creatoare, iar cititorii folosesc imaginatia reproductiva cand

il citesc, fiecare reproducandu-si ce a produs scriitorul functie de personalitatea si

cunostintele sale… Asa se explica de ce 2 filme facute de 2 regizori dupa aceeasi carte nu

sunt deloc identice.

- Dupa criteriul implicarii vointei in actul imaginativ rezulta:

a) Imaginatie voluntara: imaginatia reproductiva si creatoare (descrise mai sus)

b) Imaginatie involuntara: visul din timpul somnului si reveria.

-Visul din timpul somnului este o forma de imaginatie inconstienta si involuntara ce

consta intr-o succesiune de imagini derulate scenic, uneori haotic si avand caracter

simbolic. Sigmund Freud, intemeitorul psihanalizei acorda o mare importanta viselor,

considerandu-le modul cel mai sigur de cunoastere a inconstientului si instituind ideea

ca visele sunt rezultat al dorintelor noastre ascunse, sau neindeplinite. Cercetarile

moderne demonstreaza ca visul este un fenomen natural, normal, chiar necesar, care

apare intr-o anumita perioada a somnului – somnul paradoxal – cand se mai pastreaza

legaturi dintre stimulii din mediu si creier; de aceea visele despre un organ aflat in

suferinta, sau cele legate de evenimente stresante si importante din prezent.

-Reveria (visul diurn, cu ochii deschisi): are loc in starea de veghe si consta in

derularea libera a unor imagini atunci cand persoana se afla in stare de relaxare; are ca

suport dorinte, sperante, nazuinte si este putin, sau deloc cenzurat rational, priveste

frecvent relatiile interumane si este orientat afectiv si motivational; apare cu precadere

la adolescenti si tineri si are efect de relaxare.

Procedeele imaginatiei

Prelucrarea informatiilor in demersul imaginativ se face printr-o serie de procedee

- Aglutinarea (combinarea sau amalagamarea) = combinarea unor parti preluate de la

lucruri diferite (sirena, creionul cu guma, telefonul cu camera foto, altoirea plantelor);

- Amplificarea sau diminuarea = modificarea proportiilor (Setila, Flamanzila, Degetica,

masini-utilaje de dimensiuni foarte mari / in miniatura, fustele mini, sporirea vitezei

automobilelor, minicamera de luat vederi, copacii bonsai, dictionar de buzunar, etc…)

- Multiplicarea sau omisiunea = modificarea proportiilor / numarului de componente

(balaurul cu sapte capete/ calaretul fara cap, modificarea genetica a legumelor: ciorchini

de struguri cu multe boabe / struguri fara samburi, fusta cu voalne / rochia fara spate,etc.)

- Empatia = punerea imaginara in locul cuiva, e o modalitate de cunoastere si

intelegere a altora, a efectului actiunilor noastre asupra altuia

- Divizarea sirearanjarea intr-un intreg ce nu are corespondent in realitate, a condus la

crearea bratului electronic in tehnica robotilor

- Adoptarea şi substituirea se refera la infaptuirea unui principiu in alt context material

fatade cel in care a fost descoperit. De exemplu, principiul autoreglarii descoperit in

functionarea organismului a fost aplicat in tehnica robotilor. Substituirea demateriale

agenerat inlocuirea materialelor traditionale cu cel eplastice;

Bibliografie

1. Cosmovici, A. (2005), Psihologie generala, Editura Polirom, Bucuresti (editia originala:1996)

2. Aliza Aredeleanu, Sabina Dorneanu, Nicolae Balta,Marele Dictionar Al Psihologiei Editura Trei 2006 Bucuresti(aceasta editie este bazata pe Larousse-grand Dictionnairede la Psychologie, Larousse, 1999-tradus)

3. Zlate, M. (1999), Psihologia mecanismelor cognitive,Editura Polirom, Bucuresti

4. Zlate, M. –coordonator; Mihai A.; Nicolae M.; Tinca C. (2005), Psihologie, Editura Aramis, Bucuresti, (editia originala)

5. Tinca C. (2005) Fundamentele psihologiei

-