8/17/2019 Procedee de Tratare a Apelor Uzate-cap 1

1/6

Procese si metode de epurare.

Combaterea poluării apelor se realizează prin măsuri ce urmăresc, în primul rând, prevenirea

 poluării apelor. Pentru multe ramuri industriale, pentru zootehnie şi diverse activităţi siciale,modalitatea cea mai eficientă de combatere şi limitare a poluării este epurarea apelor uzateînainte de evacuare. Prin această operaţie, apele uzate sunt supuse unor tratamente succesive,

 prin care conţinutul de poluanţi este diminuat, astfel încât, în urma diluării cu apele râurilor încare ajung să înregistreze concentraţii cât mai mici.

.!.".#purarea mecanică.

$e mai numeşte epurare primară şi se bazează pe procese fizice de separare a poluanţilor din

apele uzate .

#purarea mecanică realizează în prima etapă îndepărtarea materiilor grosiere în suspensie,mai mari de " milimetru, în general solide organice plutitoare, prin reţinerea lor pe grătare şisite. %n a doua etapă, prin procese de decantare gravitaţională, în instalaţii numitedeznisipatoare, se îndepărtează suspensiile constituite din particule minerale &sol şi nisip'.(ateriile grosiere se îndepărtează ăentru protejarea pompelor şi evitarea înfundăriiconductelor. )pele uzate, după primele două etape, sunt conduse în instalaţii numitedecantoare primare, unde se sedimentează restul de substanţe în suspensie şi parţial cele aflate

în dispersie coloidală, care contin şi substanţe organice. #*istă mai multe tipuri dedecantoare, în funcţie de natura apelor şi procedeul aplicat. +ecantoarele sunt construcţii din beton de formă dreptunghilară sau radială în care apa uzată curge cu viteză mică pentru agrăbi depunerea particulelor în suspensie. amolul rezultat din depuneri e colectat, periodic şievacuat din instalaţie. -nele staţii de epurare mecanice sunt prevăzute suplimentar cuseparatoare de uleiuri şi grăsimi.

 .!..#purarea chimică

 )ceastă metodă utilizează pentru îndepărtarea poluanţilor prin procese chimice şi fizicochimice. (etoda se aplică apelor uzate industriale şi altor categorii de ape când se urmăreşte oepurare rapidă şi eficientă. #purarea chimică se aplică atît poluanţilor în suspensie, cît şi celordizolvaţi.

)stfel materiile în suspensie fină care nu se decantează în decantorul primar, ele aflîndusedispersate coloidal, se elimină cu ajutorul unor reactivi chimici, numiţi coagulanţi, se maifolosesc şi coagulanţi sintetici numiţi polielectroliţi. )plicarea produsului de decantare cucoagulanţi, asigură eliminarea materiilor în suspensie şi reduce conţinutul de substanţeorganice dizolvate.

8/17/2019 Procedee de Tratare a Apelor Uzate-cap 1

2/6

Pentru eliminarea poluanţilor dizolvaţi se recurge la reacţii chimice în care reactivul introdusformează cu poluantul un produs greu solubil, care se depune pe fundul bazinului de reacţiesau e descompus sau transformat întro substanţă inactivă. )stfel se pot elimina din soluţie/metale grele, cianuri, fenoli şi coloranţi. Ca reactivi se utilizează laptele de var, clorul şiozonul.

)pele uzate acide sau alcaline, datorită agresivităţii lor chimice, se supun preepurării, operaţiece constată în neutralizarea lor în bazine cu ajutorul unor reactivi chimici.

.!.!.#purarea biologică.

0 se mai spune epurare secundară şi se aplică pentru eliminarea din apă a poluanţilor organici biodegradabili, care pot constitui hrană pentru microorganisme.

#liminarea substanţelor organice dizolvate în apă se face prin absorbţia lor la suprafaţacelulelor, microorganismelor, în principal bacterii.

Ca urmare apar noi celule de bacterii şi aşa numiţi metaboliţi &bio*id de carbon ,săruriminerale'. $e practică trei procedee principale de epurare biologică.

a'.Cu nămol activ .

  0nstalaţia de epurare include un bazin de aerare numit aerotanc, în care apa uzată provenită de la decantorul primar este aerată puternic cu ajutorul unor dispozitive de insuflare

a aerului şi un bazin de sedimentare decantorul secundar. ămolul sedimentat în decantoreste utilizat parţial pentru însămânţarea aerotancului, iar e*cesul este îndepărtat sau condus înaltă instalaţie a staţiei de epurare.

 b'.Cu biofiltre.

0nstalaţia de epurare conţine biofiltru propriuzis, care este un turn de "1 metri înălţime, ceconţine o umplutură de material inert, formată din piatră sau mase plastice, şi un decantorsecundar.

)pa uzată provenită de la decantorul primar este introdusă prin partea superioară a biofiltruluişi cade liber pe materialul de umplutură, contra curent cu aerul. %n timp ce la nămolul activ

 biocenoza este relativ uniformă în masa aerotancului, datorită agitării continuie a apei, în biofiltru are loc o stratificare a grupelor pe înălţime, în funcţie de gradul de epurare realizat.

c'.Cu iazuri de o*idare.

 $e utilizează de obicei ca un procedeu de epurare globală pentru ape uzate cu volum relativmic. 0azul biologic poate fi amenajat în bazine de pământ cu adâncime mică, sub un metru şidotat sau nu cu instalaţii de agitare şi reaerare. #l poate prelua toate operaţiile efectuate întreptele staţiei de epurare, sau poate fi utilizat în completarea decantoarelor primare ca treaptă

de epurare biologică, aşa cum se practică de obicei pentru epurarea apelor uzate provenite dela fermele zootehnice. Populaţiile de microorganisme care participă la epurare, în iazuri sunt

8/17/2019 Procedee de Tratare a Apelor Uzate-cap 1

3/6

aceleaşi ca şi în instalaţii şi în plus se adaugă şi algele care prin procesul de fotosinteză aducun aport de o*igen. %n plus algele asimilează pentru hrană proprie, ionii de amoniu şi sărurilefosfatice care rezultă din descompunerea substanţelor organice şi de către bacterii, realizândîn acest mod epurarea apelor şi sub acest aspect.

  .!.1.#putarea avansată.

Prin aplicarea procedeelor de epurare mecanică şi biologică nu pot fi eliminate din apele uzatemulte dintre substanţele, organice nedegradabile biologic, astfel încât, pentru unele folosinţeimportante, cum sunt alimentările cu apă pentru populaţie şi unele alimentări industriale,epurarea clasică, convenţională, nu sete suficientă. #ste necesară o epurare mai avansată din

 punct de vedere al îndepărtării poluanţilor şi datorită neutilizării surselor de apă, care conducela concentrarea poluanţilor neepuraţi în treapta primară şi secundară.

#purarea avansată a apelor uzate, ca şi a apelor reutilizate se poate obţine prin aplicarea procedeelor care se bazează pe procesele fizicochimice cunoscute şi folosite deja întehnologiile chimice de fabricaţie2 adsorbţie, e*tracţie, distilare, spumarea, denitrificarea,schimbul ionic şi o*idarea chimică.

a'. Procedee de epurare cu adsorbţie.

$e aplică pentru eliminarea cantităţilor mici de substanţe organice rămase după epurarea biologică. %n practică se utilizează, în special, pentru epurarea avansată a fenolilor,

detergenţilor şi a substanţelor care pot împrumuta miros şi gust neplăcut apei de băut. Ca material adsorbant se utilizează, cel mai des cărbunele activ obţinut prin condiţionareaspecială a cărbunelui vegetal sau fosil.

 b'.Procedeul de epurare cu schimbători de ioni.

$e aplică în general pentru demineralizarea apelor uzate sau de alimentare, sărurile organicenefiind epurate în instalaţii clasice. $chimbătorii de ioni se utilizează frecvent pentrueliminarea poluanţilor minerali aflaţi în apă sub formă ionică/ fenoli, detergenţi şi coloranţi.

c'.Procedeele de o*idare chimică.-tilizează o gamă largă de produşi chimici cu proprietăţi o*idante, dintre care cele mai uzualesunt substanţele care degajă o*igen/ ozonul, apa o*igenată şi clorul cu produşii săi.

.!.3.#purarea apelor fenolice.

%n prezent se procedează la e*tracţia fenolului prin dizolvare selectivă în hidrocarburiaromatici, diizopropil eter, sau se aplică procedee de epurare biologică, mai lente decât cele

catalitice şi care necesită volum mare de investiţii şi consumuri energetice ridicate.

8/17/2019 Procedee de Tratare a Apelor Uzate-cap 1

4/6

+acă se urmăreşte recuperarea fenolului din apele uzate de la fabricarea fenolului se poaterealiza o epurare în trepte2 în primul rând prin e*tracţia fenolului dintrun amestec rezultatintermediar şi din care nu poate fi separat prin distilare cu soluţie de hidro*id de natriu, urmatde descompunerea acestuia cu acid sulfonic. +istrugerea fenolului din apa reziduală sulfaticăîn care concentraţia fenol este mai mică de 4 ppm. şi se face în continuare prin epurare

 biologică.

.!.5.0njectarea profunda o alternativa la epurare.

6 solutie mai putin ecologica in locul tratarii in statii de epurare sau alta metoda esteinjectarea profunda a apelor uzate, in zone si adancimi unde nu contamineaza surse de apasubterana in uz curent sau cunoscute. 0n functie de natura poluantului, unele speram sa isimodifice sau reduca continutul de poluanti, dar la majoritatea se spera doar sa nu ne deranjeze

in urmatoarele secole sau chiar milenii,ceea ce nu este deloc o abordare durabila, dar se practica, la fel ca depozitarea deseurilor nucleare puternic radioactive.

0njectarea se face la adancimi, de regula de 344444 metri, cu e*treme de la cateva sute demetri pana la peste 1444 de metri. +epinde si de tipul de roca7 formatiune geologica in carese injecteaza ,de regula nisip,gresie, dolomit sau calcare.

+ebitul si presiune sunt si ele variabile, iar tipurile de ape uzate care se injecteaza sunt deregula ape grav contaminate si foarte greu de epurat sau in cantitati foarte mari.

Categorii de ape uzate injectate profund /  ape uzate comunale si industriale,

  ape sarate de la e*ploatari petroliere,

  ape utilizate la minerit prin solvire a diverselor minerale &clorura de sodiu ,potasiu, fosfati,uraniu, cupru etc.'.

  ape utilizate in procedeul de ardere in situ a combustibililor fosili &carbune, sisturi bituminoase,etc.'.

Producerea de energie electrica pe baza celei geotermale 2

  ape radiactive sau incarcate cu substante de inalta to*icitate din industria farmaceutica,chimica etc.

  ape de racire,

  ape meteorice colectate de canalizari municipale si alte structuri.

  $e practica si reinjectare de ape ne sau putin uzate din ratiuni hidrogeologice, cum suntreincarcarea acviferelor, injectii de barare a intruziunii apei sarate in acvifer, injectii de solidesub forma de suspensie apoi in golurile de unde au fost e*trase, e*emplu/ steril inapoi in

8/17/2019 Procedee de Tratare a Apelor Uzate-cap 1

5/6

mine. 0n $tatele -nite ale )mericii, cel mai frecvent a fost injectate ape uzate de provenientadin industria chimica, farmaceutica, petrochimica, rafinarii si industrie e*tractiva de gazenaturale si industria metalurgica.

  #vacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor este permisa numai

daca prin aceasta/

8 nu se aduc prejudicii igienei si sanatatii publice sau personalului de e*ploatare2

8 nu se diminueaza prin depunere capacitatea de transport a canalelor colectoare2

8 nu se degradeaza constructiile si instalatiile retelelor de canalizare, ale statiilor de epurare siale echipamentelor asociate2

8 nu sunt perturbate procesele de epurare din statiile de epurare, sau nu se diminueazacapacitatea de preluare a acestora2

8 nu se creeaza pericole de e*plozie.

)pele uzate care se evacueaza in retele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile deepurare nu trebuie sa contina/

  materii in suspensie, in cantitati si dimensiuni care pot constitui un factor activ deerodare a canalelor, care pot provoca depuneri sau care pot stanjeni curgerea normala cumsunt/

  materialele care, la vitezele realizate in colectoarele de canalizare corespunzatoaredebitele minime de calcul ale acestora, pot genera depuneri2

  diferitele substante care se pot solidifica si astfel pot obtura sectiunea canalelor2

  corpurile solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec prin gratarul cu spatiul liber de4 mm intre bare, iar in cazul fibrelor si firelor te*tile ori al materialelor similare &pene, firede par de animale care nu trec prin sita cu latura fantei de mm'2

  suspensiile dure si abrazive ca pulberile metalice si granulele de roci, precum si alteleasemenea, care prin antrenare pot provoca erodarea canalelor2

  pacura, uleiul, grasimile sau alte materiale care prin forma, cantitate sau aderenta potconduce la crearea de zone de acumulari si depuneri pe peretii canalului colector2

substantele care, singure sau in amestec cu alte substante continute in apa din retelele decanalizare, coaguleaza, e*istand riscul depunerii lor pe peretii canalelor, sau conduc la aparitiade substante agresive noi.

". $ubstante cu agresivitate chimica asupra materialelor din care sunt realizate retelele decanalizare si echipamentele si conductele din statiile de epurare a apelor uzate.

. $ubstante de orice natura, care, plutitoare sau dizolvate in stare coloidala sau desuspensie,pot stanjeni e*ploatarea normala a canalelor si statiilor de epurare a apelor uzate sau

8/17/2019 Procedee de Tratare a Apelor Uzate-cap 1

6/6

care impreuna cu aerul pot forma amestecuri e*plozive, cum sunt/ benzina, benzenul, eterii,cloroformul, acetilena, sulfura da carbon, solventii, dicloretilena si alte hidrocarburi clorurate,apa sau namolul din generatoarele de acetilena.

!. $ubstante to*ice sau nocive care, singure sau in amestec cu apa de canalizare, pot pune in

 pericol personalul de e*ploatare a retelei de canalizare si a statiei de epurere.

1. $ubstante cu grad ridicat de periculozitate, cum sunt/

metalele grele si compusii lor2

compusii organici halogenati2

compusii organici cu fosfor sau cu staniu2

agenti de productie a plantelor, pesticidefungicide, erbicide, insecticide, algicide 7 si

substantele chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos, a pieilor sau amaterialelor te*tile2

substantele chimice to*ice, carcinogene, mutagene sau teratogene, ca/ acrilonitril,hidrocarburi policiclice aromatice, ca benzpiren, benzantracen, si altele asemenea2

substante radioactive, inclusiv reziduurile2

substante care, singure sau in amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri cecontribuie la poluarea mediului2

substante colorante ale caror cantitata si natura, chiar in conditiile diluarii realizate inreteaua de canalizare si in statiile de epurare, determina prin descarcarea lor o data cu apeleuzate modificarea culorii apei receptorului natural2

substante inhibitoare ale procesului biologicde epurare a apelor uzate sau de tratare anamolului2

substante organice greu biodegradabile2

)pele uzate provenite de la unitatile medicale si veterinare, curative sau profilactice, de la

laboratoarele si institutele de cercetare medicala si veterinara, intreprinderile de ecarisaj, precum si de la orice fel de intreprinderi si institutii care prin specificul activitatii lor pot produce contaminarea cu agenti patogeni microbi, virusuri, oua de paraziti se descarca inretelele de canalizare ale localitatilor si in statiile de epurare numai in conditiile in care sauluat toate masurile de dezinfectie9sterilizare prevazute de legislatia sanitara in vigoare.