PROTIRELINA

. Protirelina este o tripeptidă sintetică cu aceeaşi secvenţă a aminoacizilor ca şi hormonul hipotalamic natural. Protirelina stimulează eliberarea tirotrofinei şi are de asemenea efecte pe eliberarea prolactinei.

Interacţiuni Secreţia este modulată pe căi dopaminergice hipotalamice şi hipofizare.

Dopamina, agoniştii dopaminergici şi levodopa deprimă răspunsul la protirelină. Blocare parţială s-a observat după inhibitori ai receptorilor alfa-adrenergici cum ar fi: fentolamina, tioridazina şi clopromazina. Glucocorticoizii şi aspirina deprimă de asemenea, răspunsul.

Un răspuns crescut este produs de teofilină şi estrogeni la bărbaţi, dar nu la femei. Estrogenii asociaţi şi progestagenii reduc moderat efectul protirelinei.

UtilizăriProtirelina poate fi utilizată în scop diagnostic în hiper- şi hipotiroidism,

preferându-se totuşi testarea cu TSH. Răspunsul la protirelină poate fi util în diferenţierea hipotiroidismului primar de cel secundar, impunându-se totuşi prudenţă în interpretarea testelor.

Împreună cu gonadorelina se administrează pentru testarea funcţiei hipofizei anterioare. Protirelina se administrează i.v., obişnuit în doze de 200-400 μg. Pentru diagnosticul hipopituitarismului şi a bolilor hipotalamusului se recomandă doze de 7 μg/kg, fără a se depăşi 200 μg. În scop terapeutic protirelina a fost testată în numeroase boli neurologice (ataxii ereditare, degenerescenţe spinocerebelare, boala Alzheimer, atrofia musculară spinală , mielinoza extrapontină, epilepsia refractară la tratament).Unele efecte benefice au fost observate în tratamentul sindromului de insuficienţă respiratorie la nou-născuţi în asociere cu corticosteroizii. Un studiu clinic în care protirelina a fost administrată în doză de 400 μg la 8 ore, cu 4 doze în total, sugerează că protirelina administrată antenatal ar reduce incidenţa bolii pulmonare cronice, dar nu modifică incidenţa sindromului respirator acut. Alte studii multicentrice largi şi metaanalize ajung la concluzia că protirelina administrată prenatal în asociere cu corticosteroizii nu are efecte favorabile şi că, dimpotrivă, ar creşte incidenţa efectelor adverse.Pe cale intranazală protirelina poate stimula lactaţia, dar lipsa preparatelor comerciale scot din discuţie această indicaţie. Efecte adverse

Protirelina administrată i.v. produce cefalee, greţuri, micţiuni imperioase, înroşirea tegumentelor, ameţeli şi un gust ciudat. Pe aparatul cardiovascular administrată antenatal, protirelina creşte valorile tensiunii arteriale. Efectul pare nesemnificativ la femeile normotensive, dar pare mult mai intens la femeile cu preeclamsie şi ar putea creşte riscul hemoragiei cerebrale la această subpopulaţie. În caz de tumori hipofizare, cefalea poate fi severă şi uneori este asociată cu amauroză şi apoplexie hipofizară. Apoplexia hipofizară a fost observată după administrarea singulară a protirelinei, dar şi

după teste combinate ale funcţiei hipofizare la pacienţii cu tumori. La administrarea i.v. pot apărea scăderi ale tensiunii arteriale şi ale presiunii parţiale arteriale a oxigenului. Hipotensiunea a fost observată la pacienţi cu boală coronariană. Se recomandă administrarea la subiecţi în decubit dorsal. La pacienţii trataţi cu protirelină i.v. a fost notat bronhospasmul, la astmatici şi la unii pacienţi cu scleroză laterală amiotrofică. La aceştia din urmă ineficienţa musculaturii respiratorii poate avea un relevant efect defavorabil. Pe s.n.c. după injectarea i.v. a 400 μg s-au observat leşin şi convulsii. La femei protirelina poate produce senzaţia de stimulare vaginală cu tentă sexuală şi uneori nevoia stringentă de urinare.

2