N. IORGA4.

PRIVELISTIELVETIENE

VALENII-DE-MUNTE

ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC DATINA ROMANEASCA"

1930

N. IORGA

PRIVELISTIELVETIENE

VALENII-DE-MUNTE

ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC DATINA ROMANEASCA"1930

I.

Berna.Muntele sta de-asupra: drept, tepos de brazi, stropit cu Ca-

stile marunte. De si e in Maiu, pima, in toate felurile, de lausorul tiriit, cu bobite infinit de mici, care n'au pared greutatede a cadea, pawl' la lungile ate desperate, si in varfurile ascu-tile se rup negurile. Si e in Maiu, in Maiu inflorit cu toate flo-rae, in care merii sant imense buchete intinse de pkrnantulverde tanar cerului care nu le merits.

Orasul se desTasura in fasii, de la foburgurile unde se cladesteInca, razlet, pand la vechiul centru medieval in care casa decask fac un front de resistenta increzutelor noastre o

cetate bine stransa pentru aparare fall de orice indrazneala mo-dernists. Doar de s'a primit marea cladire a Statului elve-tian, bine mobilata inlAuntru mandra de scara pazita custatui a Parlamentului, dar pe din afara de un stil care sepotriveste numai cu varfurile tocite, rotunzite ale uneia dinmarile biserici.

Sant aici stradite care sine coboara, care se Intortot-thiaza si se ascund, reservand surprise la fiecare pas; santlungi siruri de arcade supt care asteapta pravaliile de unmodest stil provincial, sant facade smerite, carora atatea ten-cuieli colon suprapuse nu li pot ascunde asa de simpaticavechime, sant pravalioare curate ca niste saloane si exposijiide antichitati pe care nu prea are tine le cumpara, sant ci-mitire care au devenit parcuri sant gradinite pentru oricecasa bogatk. Toate pentru o surd de mii de oameni harnici Sigospodari cari se vad pe strada numai cand e de nevoiecand aierul bun ii chiama.

Care e centrul? Poate catedrala gotica pe al carii timpan,reparat ca si tot restul, trecut pe la spallturi aranjat cu

.

$i

si

incMcari:

p

Si

Si

1i

4

cea mai importanta grip., se chinuiesc oamenii Iadului suptprivirea, Para compatimire, aici ca aiurea, a capitalistilorde sfintenie cari se bucura in Raiu cari n'au ajutat destulpe ceilalti sa ajunga unde sant ei. Marea cladire cu trei navie un onest exemplar al constructiilor'secolului al XIII-lea. Darpoate iarasi ca acest centru ar trebui sa-1 cauti la groapa

locuinta legendarului fetis, ispita tuturor trecatorilor sibucuria tuturor copiilor.

Acolo stau, tineri batrani, pand la puii de daunazi, eroiieponimi, necontenit inoiti, ai vechii Berne (Bern=Baren). Stau,se misca pe catifeaua Mena a labelor groase, se dau de-atumba, se suie tacticos pe batul cu tepi, ca o uriasa acata-toare de palarii, se tologesc de placere si de cochetarie, seharjonesc, se alinta caraghios, in posturi a caror traditietree din generatie in generatie, se alinta, in doua labe onen toate picioarele In aier, umezindu-si micii ochi negri pier-duti in bland, cer prosaic de pomana morcovi, cu earl sejoaca vlastarele lor, i chifle pentru dinti in stare sa macineoasele.

Cu o Universitate in care sant profesori cu mai multebiblioteci, cu un Teatru National, Berna are si un Museu. Nulipsese in Wile bine alcatuite panze italiene de valoare, caun Bronzino, Luther si sotia lui, Catherina de Bora, bune figuripatrate, osoase, de Cranach, care a vazut numai pe profe-sor, cateva tablouri germane medievale, cu naiva faptura,eke un portret de Kopetzky, unul, facut la iuteala, de Ange-lika Kaufmann, un interesant Hyacinthe Rigaut, cu severa pe-ruea Ludovic al XIV-lea, trei alte portrete de un maestru ber-nes de bunk traditie. Dar, trecand peste represintantii conve-nabili ai peisagiului sviteran, atentia e prinsa si retinuta depanzele lui Ferdinand Hodler.

A cest mare pictor cu tragica figura de vointa, larg in falei caLuther focos in privirile scanteincl de foc nestins, a plecat dela traditia pe care a urmat-o in cuminti linii usuale intr'o at-mosfera de coloare topitA, Apoi Satana creatiunii revolutionares'a trezit in el. Atunci, printr'un act de rupere cu once In-vatrtori, el a reunit tot ce desemnul poate sä alba. mai nou,mai sigur, mai precis si mai riscat de grew gaturi ,pucite,capetc InTundate, stangace on nervoase ruperi din incheieturicu coloarea vaga on stridenta a simbolului. Grupe de despe-rap, serii de intelepti, defilari euritmice" de pelerini cane

.

$i,

si

,

to IL

gt

si

si

si-o

ilustri,

5

ante nestiute, dormitori prinsi in neregula pitorescA a som-nului, revelatii ale unei umanitati bizare ducand pans la in-gerii can inaintea copilului uimit se salty de la pamant cuvanjoase aripioare albe. Ori soldatii sviteri ai luptelor tocmiteSi platite, muncitori la uciderea de om, t5ind in dusman cain copacii padurii de acasa, lemnari de mAcel, lovind dingreu, cu desperarea icnelii ; lungi procesiuni, cu aoeia de laIena, a tineretului de la 1814, inalecand, trecand cu pusti peumar ca lungile suliti, mai bine parii, cu cari cei de aici seduceau la treaba". de °data dulci fete cuminti, sfinte cufloarea rosie misticA in fata for ca un potir de Hwang pentrudorurile nestiute sau neimplinite.

If on nu adevArat? Ce stim noi de tot adevArul care e fn noicAnd simtim! Iar, duel vrei sa verifici omul, iesi numai pestrada. Laptarul care-si mana vaca de la o casa la alta e unuldin acesti ostasi, care n'a gasit unde sa iea serviciu.

.

MI%

.t,

Si

II.Zürich.

Pe ambele maluri ale lacului totdeauna nou, cand se odih-ne;-tv $i cand se zbate de palmuirea neasteptata a vantului demunte, supt inaltimile care, la case -sapte sute de metri, santnumai o pajiste $i numai o floare, oratall de comert Insiruiefetadele de piatra, on 1$i dovedeste ca§ligul matasei, industriilorde multe feluri prin raiul vilelor' cu livezi cu barca Inainteafatadei. Lang Universitate, vestitul Politehnic pregateste sefipentru aceasta Industrie, care la lasarea serii umple drumu-rile de o ume asa de socotita in lucrul ei, de ai zice ca seIntoarce Tericita de la o primblare.

Nicio biserica veche, nicio locuinta de vechi Bargeri, nicioPrimarie cu balcon dantelat ca in Berna. Progresul castigulau nivelat totul in aceasta lucie uniformitate de munca si derasplata.

Pang zestrea bogatului Museu chiama la urmarea aces-tei activitati roditoare. Si aici ca si la Museul de istorie din Ber-na pamantul a dat lucruri romane ante-romane, de si deaici lipsesc dovezile, asa de numeroase si de interesante din-cule, ale vietii celtice. Sant arme si sant si steaguri. La Mu-seul de Bele Arte, uncle un Italian expune trecator IndrazneteIncercari de coloare noun sfortari de compositie In care vezipe Isus presintat de spate cu manile legate pentru a urlacontra lui oamenii cu boturi de fiare caul ca toti canii, Hod lerse adeste, puternic $i sfidator, Tanga Indraznelile de coloareale lui BOcklin langa smintelile de tot felul ale scolii noun ".Ce doming. in celalt Museu e casa mestesugul.

Casa din toate locurile. si din toate vremurile Elvetiei ger-mane, casa teraneasca i casa burghesa. Apoi mestesugul: delemn, Inca din adancurile medievale, care da lazi cu baso-reliefuri de lupta cavalereasca, Hristosi tapeni ca In vechea.Catalonie, altii calari, pusi pe roate; de metal pentru cupe sipotire, talgere coifuri. E aici si un necontenit Indemn demend. o staruitoare propaganda de Trumuseta.

-

si

$i

..

i i

si

si

11

1i

si

si

si

1t

III.

Svitera si Tirol,

Intro malurile des presarate cu coperisuri rosii si pline,cum, de toata verdeata, de toata alba floare a lui Maiu, Ja-en!, albicios de nouri reci, freamata ca un brat de mare in-catusat.

Pretutindeni casa muncitoreasca e Inca o vita adesea gli-acopere paretii de tencuiala proaspata.

Ora, se tine de oral, cu largi gradini de brazi, de rani copacidin teri departate .Cea mai buna edilitate ingrijeste zecile destrazi drepte intre casele celor mai ingrijiti gospodari. Satulcum II intelegem not nu exista. Nici trecutul. Pretutindeni Tata-

dele cu oblonase verzi sant la curent. Vechiul tip de locuinticu grinzi intretesute la suprafatd e rar. Casa de lemn e in-

trecuta.Dc obiceiu locuinta are cloud, trei randuri cu un cucurig de

mansarda in triunghiu. Pe alocuri se pun colori taxi.

Drum antic. Ici colo in finala toil se pastreaza amintireavechii vile" romane.

Nc suim prin locuri goale, pe Tanga ochiuri de lac spreWhile in care zapada staruie in palcuri la picioarele braduluice inegreste. Cate un paraclis mdrunt se agata de stanca. Indus-tria lemnului creiaza aici centre muncitoresti de o ad-mirabila instalatie. Livada infloritd se pastreaza pang. asa desus Colturile de stanca peste tot ninse rasar din dosul Inaltimi-lor impadurite, in care sumbrul brad se Inirdteste cu ulmulfraged. Scrijelaturile adanci sant umplute de proaspata neauain.aculata, care rasfrange soarele diminetii In orbitoare luminade argint. Dedesupt, apele de lac au un azur mediteranean cu u-

s-

si

cina-i

si

gi

Inal-

8

spare tresariri iuti. Abia o margene e lasata pentru drum suptstapes inalta care invie la viata.

Fierastraie, fabrici de ciment, pajisti bogate. Incercari de asmulge unui petec de pamant vie si samanaturi.

Wallenstadt, mic centru de industrie, e chiar supt cladariain paturi a muntelui si la capatul lacului prefacut in oglindafermecata a zinelor ascunse.

Bisericutele suite sus par adaposturi de caprioare. Alaturiperdele de cetati pandesc &Mamie hoteste.

Sargans, veche numire celtid', de o clara arnomie, intru-pand pared toata aceasta lumina speriata de ea Insasi.

La Buchs, colt Tara pitoresc al celor mai frumosi munti,nimic nu se schimba in natura. Tara Imparatului de ieri nu sedeosebeste de tara teranilor de totdeauna. Doar camp mai larg,san b'naturi mai dese. Dar casa, de lemn, e saraca, asezarilemai rare. Habsburgul, gonit de dincolo, dar ramas aici, a cazutgrew asupra oamenilor, el si toata leota lui feudala. Caracteris-tica bisericuta a Mariei Teresei, imitata si la not in Moldova,n'are nimic istoric.

Catapetesme de stand in care se infig sfesnice negre debrazi, tinere frunzisuri de ulmi, spumegari de ape verzui. Pre-tutindeni insa shoasa casa de lemn sur a supusului.

Dar Imperiul a Meat marea opera romans a timpului suptAarlberg, intre Langen si St. Anton. Ce viata economics a trecutpe aici pe vremea cand vulturul avea dour capete purta ocoroanal Acuma oameni ndcajiti, gdri pustii, mese goale laBahnhof-Wirtschaft"-ele care inlocuiesc restaurantele. Dar pebraul muntelui albele sosele netede se tin ca in vremile bune,cand se stia porunci.

Tara Imparatului, ,dar si tara Bisericii. 0 arata crucifixelede pc margenea drumului, marile biserici iesuite, in fats cucele cloud turnuri rotunzite la varf, manastirile cu complexulfor confus §i banal de incaperi acuma pustii, Stams, Tells.Numele insesi amintesc pe popi", pe urmasii crestinatorilor:Pfaffenhofen, Curti le popilor". In mijlocul valor sacre, Inns-bruck, cu vechea taina a Tirolului care nu mai cants.

-

gi

,

$i drumul se strecoara printre monstri goi si monstri cu pa-duri, pe supt zapezi printre brazi. S'a inchis regiunea mauls-tirilor. Asezarile omenesti sant rare. Pentru fierastraie numaise strang mici centre care pot da aglomerari ca aceia de laZell am See, laugh" clara apa a lacului ei. Modernismul punecolori tari pe fatade si strecoara une on informe blocuri dezidarie asemenea cu ale Indienilor din America-de-Nord. E Caralen:narilor cu pene la palarie, Sviterieni fara Svitera.

Caste le bine ingrijite par a-si fi gasit not proprietari, cadvecbea nobilime, aceia cu care a avut a face Petru $chiopul eelexilal dragutul lui copil nenorocit, Stefanita, pe la 1600,a perit de mult. Paraclisele de pe varful muntelui, cu sup-tiratecul profit turnurile scrijelate, dau un caracter culmilor.

5: mai departe caracterul istoric e al vechii colonisari bise-ricesti in vechile auere ale vietii germanice primitive. Sate le

nume de sfinti: St. Anton, St. Johann in Porgau. 0 asezaremai importanta e Curti le Vladicai", Bischofshoffen; Aproap,galbena fatada a manastirii se intinde. Forme de arhitectura bi-sericeasca neobisnuita apar: amintire a campanilelui vene-tian, un inalt i suptire turnulet se alipeste stangaciu bana-lei fatade in stil iesuit. La cochetul crawl Abtenau, numeleaminteste pe abatele stapan odinioara. Un astfel de turn lung,ascutit se adauge, de bine, de rail, si la cladiri pur gotice. Ilintalnesti tot asa inadit si in fata castelelor. Locuinti modesteiii trag originalitatea de la dansul. Originile catolice se vadescastfel pretutindeni.

Se ajunge In sfarsit la cetatea episcopului, a printului de o-dinioark, sef de Stat, puternic, cu averi multe, la Salzburg,at carui burg de saline", al carui superb castel care-si profi-leaza scheletul sur pe stanca au cazut pe al doilea plan pelaugh" ceia ce a vrut si a facut arhiepiscopul.

Jar de aici inaltimile dulci, de eel mai bland verde, due dinvale In vale spre cetatea &metal franc, germanic de odinioara,asezat pe ruinele orasului roman Vindobona, spre astazi isolataViena, loc de experienta al doctrinelor sociale.

9

$i

ai

si

a's

IV.

Note austro-ungare.

La un teas de Salzburg, Frankenmarkt arata uncle se man-tuie tutelarea episcopului. Un francum mercatum, care n'arenimic a face cu Francii on cu alta natie. Cutare biserica alcarii turn se terming. cu un bulb aminteste pe ale noastre dinMoldova, care, de altfel, prin Bucovina, imita, cum am spus,din secolul al XVIII-lea incoace, Austria.

Pang. in margenea Vienei, a doua Roma catolicA, zidirile celemarl, ca Tanga Laubach, vor Ti manastirile pentru sute si milde cglugari. La Linz steaguri rosii si albe, in garg, dar cu eco-nomie. E o expositie a oteleriei.

La Viena, gara pe jumatate intunecata. Ceva apasa asupralucrurilor si oamenilor. Serviciul se face cu o nemultamire in-watt

Apoi, a doua zi, Ungaria, care tine sa se presinte intreagg.catg. e (trenul a facut de la Viena noun °are). Camp foarte binelucrat, case curate; in gari totul pregatit pentru a fi vazut destrain. In cutare margine de sat, exercitiu militar cetatenesc.Pe alocuri e mare numarul caselor noug. La margenea dru-mului nicio mina, nicio casa neglijata.

Ni se okra In tren radio de ce? si schimb de bani.Biharkeresztes. La granita toate varietatile vechiului chipiu

austriac: la pasta, in vama si cu o sable lung/ ea ale wailgarz: civice. Grade le la ofiteri se pastreaza in stelute la guler.Si colorile obisnuite atunci: albastru inchis, rosu de foe, verde,galben. Ce-o fi cautand la un baietan cu cizme, care duce ,ga-zete, cea mai autentica berets iugoslavg.?

Conductorul nostru, foarte neglijat, are pantalonii pang. laglesne. Nu ne-om invg.ta niciodatA sa intelegem ce este o

granita?

.1/

.

11

Dar de aid inainte pang. la Orade §i pe linia Crisurilor ca-tre Piatra Craiului, in peisagiul celei mai dulci primAveri,ceia ce §tiam de mult s'a precut atata... Pretutindeni casade lemn s'a acoperit cu tig16 'noun; ca un ursulet stg, aiu-rea vechiul salas bubos cu cele doug. ferestuici Ming usa. Pealocuri, se cauta, pe toata fatada, on supt straying, colorileRomaniei. Stralucitoare porturi impodobesc trupul ginga§ alfemeilor. Fete cu craci de liliac inflorit in maul bat ear rile.

Nicairi omul nu e mai mult o podoaba a naturii.

r

TABLA DE MATERIIPagina

I. Berna 36II. Zurich

III. Svitera §1 Tirol 7

IV. Note anstro-ungare 10= .

- . . . .

. . . . . . .

Pretul: 20 lei.