Referat

Capitolul 1: Notiunea de principii ale dreptului

1.1 Principiile generale ale dreptului

Prin ,,principiile generale ale dreptului’’ se înţelege un ansamblu de idei directoare care ,

fără a avea caracterul precis şi concret al normelor de drept pozitiv orientează aplicarea

dreptului şi evoluţia lui . De exemplu , ideile privind libertatea umană se concretizează în

principiul autonomiei de voinţă . principiile generale ale dreptului nu depăşesc sfera ordinii de

drept . Ele nu sunt principii filozofice sau de drept natural . Principiile generale ale dreptului

reprezintă substratul dreptului pozitiv . Normele juridice au fost considerate fie aplicaţii , fie

excepţii ale principiilor generale ale dreptului . Spre deosebire de principiile cuprinse în textele

legale care oferă soluţii precise problemelor juridice concrete, principiile generale ale dreptului

ofera orientari mai generale si mai flexibile necesare activitatii juristilor . Prin formulare lor de

catre legiuitor sau judecator , li se atribuie autoritate si rigurozitate ,devenind astfel aplicabile.

In literatura de specialitate se subliniaza ca practica judecatoreasca este aceea care extrage

principiile generale ale dreptului , cu ajutorul doctrinei , ele aflandu-se in suspensie in spiritul

dreptului .

Principiile generale ale dreptului depasesc de regula cadrul unei singure ramure de drept .

Astfel sunt principiile : egalitatii tuturor in fata legii , al contradictorialitatii , al neretroactivita-

tii legii , care intereseaza atat dreptul public , cat si dreptul privat . Principiul separatiilor

puterilor este incorporat in institutiile dreptului public , apartinand mai multor ramuri de drept .

Principiile generale ale dreptului fac din acesta un ansamblu coerent , asigurandu-i unitatea ca

sistem . Pot conduce la solutii , dar nu ofera solutii gata pregatite , fiind prea abstracte si prea

vagi .

Unele principii generale ale dreptului sunt incluse in textul legii sau legea se refera la ele.

De pilda , Codul Penal Roman (art. 2 ) consacra principiul legalitatii , incriminarii si

pedepsei . ,,Legea prevede care fapte constituie infractiuni , pedepsele ce se aplica infractorilor

si masurile ce pot fi luate in cazul savarsirii acestor fapte ”. Principiile fundamentale ale

egalitatii in dreptul si nediscriminarii sunt consacrate de art.16 al Constitutiei Romaniei care

prevede , la primul punct ca cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice , fara

Teoria Generala a Statului si Dreptului 1

Referat

privilegii si fara discriminari , iar in cel de-al doilea punct statueaza ca nimeni nu este mai

presus de lege .

Atunci cand nu sunt incluse in textul legii , principiile generale ale dreptului devin

aplicabile prin recunoasterea lor in practica judecatoreasca. Astfel au procedat organele juridice

din Statele Unite , Franta , Germania etc. care au recurs la ele.

Principiile generale ale dreptului sunt depistate si ierarhizate in activitatea de interpretare

a dreptului . Astfel a fost cazul cu prioritatea ordinii publice fata de principiiul autonomiei de

vointa , cu exceptiile de la principiul prioritatii legii speciale , fata de legea generala .

Judecatorul nu poate crea principii de drept , el le poate extrage insa din textele de lege . Unele

dintre ele pot fi deduse chiar din preambulul legii . Adeseori , prin extragerea , formularea ,

consacrarea si cizelarea lor , practica judecatoreasca contribuie la crearea unor norme juridice .

Astfel , principiul ca in ceea ce priveste bunurile mobile , posesia valoreaza titlul , si-a gasit

consacrarea atat in codul civil francez (art.2279) , cat si codul civil roman (art.1909). Acesta

din urma prevede :,,lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor , fara sa fie

trebuinta de curgere de timp ”.

Alte principii generale ale dreptului , sunt prezumptia cunoasterii legii sau neadmitera

invocarii necunoasterii legii („Nemo censetur ignorare ius”) , principiul autoritatii de lucru

judecat („Res judicata pro veritate habetur ”.) sau principiul potrivit caruia nimeni nu poate

invoca in favoarea sa propri-i culpa („Nemo auditur propria turpitudinem alegans”) sau

principiul ca buna credinta este prezumata („Bona fides presumitur”).

In ceea ce priveste functiile pe care le indeplinesc principiile generale ale dreptului

J.L.Bergel distinge pe de o parte functia fundamentala , iar pe de alta parte , functia tehnica .

Functia fundamentala consta in fundamentarea oricarei constuctii juridice , normele

juridice neputand fi elaborate si neputand evolua decat in concordanta cu principiile generale

ale dreptului .

Functia tehnica este indeplinita de principii generale , cum sunt principiile de interpretare

a normelor si actelor juridice , avand ca finalitate asigurarea coeziunii ordinii de drept si a

adecvatei aplicarii a dreptului .

Dupa sursa de inspiratie , principiile generale ale dreptului au fost impartite in : principii

de inspiratie filozofica si politica , astfel cum este principiul egalitatii in drepturi si principii

technico-juridice , astfel cum sunt principiul autonomiei de vointa sau principiul

contradictorialitatii. Impartirea este apreciata insa cam imprecisa si lipsita de consecinte reale

in practica .

Autorul belgian Mark van Hoecke face distinctia intre :

Teoria Generala a Statului si Dreptului 2

Referat

a)Principiile structuraleale dreptului

b)Principiile ideologice ale dreptului .

a) Principiile structurale ale dreptului sunt deduse sau cel putin pretind a proveni din

dreptul scris . Ele reprezinta axiome ascunse ale structurii logice a sistemului dreptului , deci

implicit prezente in acest sistem sau intr-o ramura a sa . Acceptarea Principiilor structurale este

necesara sau cel putin dezirabila .Un principiu structural clasic este acela al bunei credinte ,

fiind dedus din prevederile legale referitoare la executarea cu buna credinta a obligatiilor

contractuale .existenta unui suport institutional constituie particularitatea distinctiva a

principiilor structurale ale dreptului . Aplicarea lor de catre legiuitor prin mai multe norme

concrete are semnificatia acceptarii, cel putin implicite , de catre acesta .

b) Principiile ideologice ale dreptului nu sunt deduse din sistemul de drept real si nu au

un suport institutional .Sunt de natura morala , politica etc reprezinta aplicatii ale unor valori

sau norme juridice de catre instante . Se atribuie de exemplu calitatea de principiu ideologic ,

principiului securitatii juridice .Principiile ideologice ale dreptului sunt folosite in general ,

numai pentru a restrange aplicarea unor norme juridice , ale caror efecte le corecteaza si care ,

in anumite imprejurari , speciale sunt considerate , in mod evident inechitabile , irationale .

Cele doua categorii diferite de pricipii vin in intampinarea unor nevoi diferite , jucand in

practica juridica , un rol diferit. In timp ce principiile structurale ale dreptului sunt folosite in

majoritatea cazurilor , praetem legem fiind principiile orentative, principiile ideologice ale

dreptului sunt principii corective.

Continuand comparatia , M. van Hoecke arata ca in timp ce principiile generale

structurale ale dreptului satisfac necesitatea crearii unui nou drept comun pentru a se asigura

coerenta si completitudinea sistemului de drept , principiile generale ideologice raspund

cerintei de asigurare a unui cadru etic al dreptului .

In ceea ce priveste sfera de actiune , in cazul principiilor structurale ea este limitata la o

ramura a dreptului iar in cazul principiilor ideologice ea cuprinde intregu sistem al dreptului .

In aceiasi optica , se face distinctia intre : a) principiile – scop si b) principiile –mijloc,

ultimile fiind , astfel cum o sugereaza insasi denumirea lor , modalitati de aplicare a unui

principiu mai general . Astfel , principiul neretroactivitatii legii este un mijloc de realizare a

principiului securitatii juridice tot astfel precum principiul rolului pasiv al judecatorului este un

mijloc de realizare a principiului neutralitatii acestuia .Impartirea principiilor generale ale

dreptului in principii –scop si principii – mijloc contribuie si la ierarhizarea principiilor

generale ale dreptului pentru solutionarea eventualelor conflicte intre ele .

Teoria Generala a Statului si Dreptului 3

Referat

Rolul principiilor de drept este subliniat mai intai in relatia specifica procesului de creatie

legislativa . Legiuitorul are in vedere principiile generale in momentul in care consruieste

solutii juridice care sa satisfaca necesitatile de viata . Principiile de drepr contribuie insa in mod

hotarator si la cunoasterea unui sistem juridic.

1.2. Originea principiilor dreptului

Cautarea si explicarea originii principiilor dreptului a constituit o preocupare permanenta

pentru scolile si curentele de gandire juridica . In fapt , problema s-a confruntat de cele mai

multe ori cu explicarea si interpretarea fenomenului juridic ca atare , cu descifrarea pozitiei sale

in sistemul legaturilor dintre oameni. Asa cu am vazut , in constiinta primelor formatiuni

sociale normele apar ca porunci divine impuse oamenilor . „Nimeni nu stie de unde vin

legile ,ele sunt vesnice” scria Sofocle in Antigona .

Scoala dreptului natural gaseste in ratiunea umana izvorul constant si general al

principiilor juridice . Ele sunt imuabile , valabile pentru orice timp si orice loc . Cu Savigny si

cu Puchta-intemeietorii Scolii Istorice a Dreptului - incepe o etapa noua in explicarea originii

dreptului si a principiilor sale . Dupa ce Kant demonstreaza ca ratiunea nu contine norme –

ceea ce este general este doar categoria de just- Scoala istorica a dreptului si principiile sale ca

produse ale constiintei colective , ale spiritului popular (Volksgeist). Constatam deci tendinta

de scoatere a dreptului din ratiunea pura a omului si atribuirea lui unor cauze evolutive , pur

istorice . Baza dreptului pozitiv si a principiilor sale isi gaseste relitatea in constiinta generala a

poporului ;el nu este un produs arbitrar pe care intelepciunea omeneasca il creaza .Mai tarziu

Stammler nega autoritatea oricarui principiu juridic , considerand continutul dreptului ca

special si particular dupa timp si loc . In conceptia sa , dreptul ar fi un „concept cultural” ,un

agent care pune de acord valoarea cu realitatea

.In general se poate remarca faptul ca indiferent daca a fost vorba de orientarile

pozitiviste , jusnaturaliste sau istorice indiferent daca s-a acceptat distinctia facuta de Fr.Geny

sau J. Dabin despre”dat” si „construit” in drept justificarea fundamentului dreptului a

principiilor sale generale , calauzitoare , s-a facut plecandu-se de la considerarea dreptului ca

instrument al asigurarii libertatii si egalitatii oamenilor in raporturile dintre ei sau in raporturile

lor cu statul , independent de variatiile istorice in care s-au configurat instumentele juridice de

garantare si realizare practica a libertatii si egalitatii . Existenta acestor variatii nu poate scapa

Teoria Generala a Statului si Dreptului 4

Referat

insa analizei stiintifice , care , retinand menirea dreptului de a asigura ordinea , securitatea ,

pacea intre oameni , ridica intrebarea : „Care pace , care ordine si care securitate ? Sau , ordinea

securitatea , pacea , cui ?”.

Capitolul 2:Analiza principiilor generale ale dreptului

2.1. Principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului

Un prim principiu este acela al asigurarii bazelor legale de functionare a statului.

Actiunea acestui principiu constituie premisa existentei statului de drept . Caracteristica

fundamentala a statului de drept o constituie , in aceasta lumina , cucerirea pe cale legala a

puterii si apoi exercitarea sa in conformitate cu cerintele legalitatii , ceea ce implica si simtul

compromisului , adica recunoastere legitimitatii partiale a argumentelor celorlanti . Intr-un

asemenea stat , dreptul indeplineste misiunea sa de intermediar intre idealurile morale ,

filosofice si fortele reale , sociologice , intre ordine si viata (cum se exprima Paul Roubier). In

statul de drept intinderea puterii trebuie sa fie compensata de scurtimea duratei sale (a celor ce

o detin), izvorul oricarei puteri politice sau civile trebuie sa fie vointa suverana a poporului , iar

aceasta trebuie sa-si gaseasca formulejuridice potrivite de exprimare in asa fel incat puterea

poporului sa poata functiona in mod real ca o demoratie . Pentru acest motiv trebuie sa existe

acele canale intermediare prin care circula puterea , sa ffie stabilite garantii constitutionale

eficiente pentru realizarea separatiei si autolimitarii puterilor in stat . Guvernarea prin drept

(Staatrecht) isi are determinatiile sale calitative in raport de ansamblul conditiilor interne si

internationale specifice intr-o etapadata .Ca scop ideal , aceasta guvernare implica ponderea

(sau chiar reprimarea) tendintelor abuzive ,discretionare , ale structurilor etatice si afirmarea

climatului in care omul sa-si gaseasca linistea intr-o ordine juridica activa (care contine acea

tendinta linistitoare , conservatoare , pentru fiecare individ ).

Teoria Generala a Statului si Dreptului 5

Referat

2. 2. Principiul libertatii si egalitatii

Intr-o societate democratica , statul – organismul politic care dispune de forta si decide

cu privire la intrebuintarea ei – garanteaza juridic si efectiv libertatea si egalitatea indivizilor ,

adica procedeaza la propria sa limitare . Dimensiunile , demersurile in care omul poate sa se

miste dupa bunul sau plac sunt fixate de catre puterie publice in conformitate cu scopurile pe

care ele insele si-au propus sa le atinga, intr-un sistem politic pluralist . Asa cum arata Hegel ,

ideea dreptului este libertatea si pentru ca ea sa fie intr-adevar sesizata ea trebuie sa fie

cunoscuta atat in conceptul ei cat si in existenta in fapt a acesteia . Libertatea constituie

substanta si determinarea dreptului , iar sistemul dreptului este domeniul libertatii infaptuite .

„Fiecare individ are dreptul la viata , la libertate si la siguranta personala „ , stipuleaza art.3 din

Declaratia universala a drepturilor omului .

Fundamente ale vietii sociale , libertatea si egalitatea trebuie sa-si gaseasca expresia

juridica . Aceste concepte vor fi principii ale dreptului , care le va consacra intr-o unitate ce tine

de inasasi dialectica vietii sociale .

Nu poate exista egalitate decat intre oameni liberi si nici libertate decat intre oameni a

caror egalitate este consfintita juridic . Egalitatea priveste echilibrul vietii , iar libertatea

priveste capacitatea oamenilor de a actiona fara oprelisti . Principiul general al libertatii se

difuzeaza in ramurile dreptului fie sub forma libertatilor generale , fie sub forma libertatilor

individuale . „In timp ce libertatile generale indica un set de protectii , libertatile civile definesc

canalele libere si pozitive si ariile activitatii si participarii umane „. Aceste libertati sunt

solidare , in sensul ca afectarea uneia produce o reactie in lant , deranjand pe toate celelalte .

Astfel , libertatea de gandire este strans legata de libertatea de exprimare , libertatea cuvantului

de libertatea de a scrie si de a publica etc . In constitutii si in documentele internationale

privind drepturile omului sunt inscrise aceste libertati . Realizarea lor in practica relatiilor

sociale a necesitat sacrificii . Asa cum nota Jhering , pentru a stabili ca omul e o fiinta libera ,

ca are dreptul la libertate , au trebuit mai multe sfortari ca pentru a stabili ca pamantul se

invarteste in jurul soarelui .

In planul realizarii efective a libertatii sociale , rolul dreptului se materializeaza in

ingradirea inclinatiei unor grupuri de a nega altora ceea ce lor nu le place , in neutralizarea

acelei suspiciuni difuze a autoritatilor politice fata de gruparileneconformiste si in inlaturarea

tuturor barierelor si a discriminarilor ce persista in calea asigurarii sanselor egale de

manifestare si progres pentru toti oamenii . In acest cadru , Montesquieu considera ca

Teoria Generala a Statului si Dreptului 6

Referat

„Libertatea este dreptul de a face tot ceea ce ingaduie legile ; si daca un cetatean ar putea sa

faca ceea ce ele interzic , el nu ar mai avea libertate , pentru ca si ceilalti ar putea sa faca la fel „

. Libertatea este una singura , dar caile sale de manifestare sunt numeroase ; libertatea

religioasa , liberatea cuvantului , libertatea presei etc . La intrebarea : „ Ce este libertatea ?” ,

Bastiat raspunde; „ Este ansamblul libertatilor !” . Acestor forme de exprimare ale libertatii le

corespund diversele drepturi ale individului prevazute in constitutii si aparate in reglementarile

legale subsecvente constitutiei . Libertatea trebuie sa fie inteleasa de fiecare om , doar asa ea

devine o conditie pentru ca fiecare sa-si poata construi , gratie alegerilor sale perpetui , propria

personalitate . Momentul sau esntial este alegerea susceptibila de a ne construi noi insine . „ Nu

avem – scrie J.P.Sartre – nici inapoia noastra , nici inaintea noastra, justificari si scuze . Este

ceea ce as exprima spunand ca omul este condamnat sa fie liber . Condamnat pentru ca el nu s-

a creat pe sine insusi si de altfel, deoarece el nu este responsabil de tot ceea ce face . In

conditiile societatii de azi , caracterizata printr-o multiplicare fara precedent a raporturilor

interumane , libertatea isi afirma latura externa , prin numeroasele sale gararantii juridico-

statale . Din subiectiva , ea devine obiectiva , ca putere efectiva de executie , iar semnificatia

securitatii juridice creste .Gustul natural pentru libertate si pasiunea ardenta pentru egalitate

(despre care vorbea Alexix Tocqueville), nu se pot manifesta in afara cadrului legal . Astazi

suntem departe (si ca spirit si ca realitate nemijlocita ) de aceea dispozitie din Constitutia

statului Misisipi , care consfintea ca doar sclavul avea dreptul la securitate , omul liber avea

privilegiul de a-si asigura el insusi securitatea. Astazi se socoteste , ca un adevar unanim

admis , ca o societate civila are trei drepturi „absolut” necesare securitatea persoanei , liertatea

individului , proprietatea . In aceasta triada proprietatea apare ca un adevarat fundament al

atitudinii independente a spiritului ; fara libertate economica nu poate exista nici o libertate si

este deschis oricand drumul servitutii .

2.3. Principiul responsabilitatii

Responsabilitatea insoteste libertatea . Trebuie operata o demarcatie neta intre libertate si

liberul-arbitru . „Cand se aude spunand - scria Hegel – ca libertatea in genere este sa poti

actiona asa cum vrei , o atare reprezentare poate fi luata numai ca totala lpsa a culturii

gandirii , in care nu se gaseste inca nici o urma a ceea ce este vointa libera in si pentru sine ,

dreptul, moralitatea etc .

Teoria Generala a Statului si Dreptului 7

Referat

Pentru a nu rapi omului orice adevar , valoare si demnitate , nu trebuie exclusa din actele

sale gandirea si nu trebuie facut principiu din barbarie si ceea ce este lipsit de gandire .

Responsabilitatea este un fenomen social; ea exprimaun act de angajare a individului in

procesul integrarii sociale . Libertatea omului se infatiseaza dintr-unintreit punct de vedere :

libertatea in raport cu natura , libertatea in raport cu societatea si libertatea omului in raport cu

sine insusi . In ordinea de idei care ne intereseaza , aceea a libertatii ca fundament ontologic al

responsabilitatii , avem in vedere sensul libertatii sociale a omului (cunoastere , decizie,

actiune.). Concepand responsabilitatea ca o asumare a raspunderii fata de rezultatele actiunii

sociale a omului , se admite faptul ca actiunea sociala este cadrul nemijlocit de manifestare a

responsabilitatii , pe de o parte , iar pe de alta parte ca libertatea este o conditie fundamentala a

responsabilitatii . Fiind strans legata de actiunea omului , responsabilitatea apare ca fiind intim

corelata cu sistemul normativ . Nivelul si masura responsabilitatii sunt apreciate in functie de

gradul si continutul procesului de transpunere constienta in practica a prevederilor normelor

sociale .”Toate fiintele – scrie Paul Fauconnet – sunt in mod virtual apte a deveni responsabile.

Responsabilitatea unui subiect nu decurge din proprietati care i-ar fi lui inerente , ci din situatia

in care se gaseste angajat .

Ca o concordanta dintre idei , sentimentele , atitudinile individuului si cerintele normelor

sociale , responsabilitatea a fost plasata , incepand cu Fauconnet, in mod absolut , pe terenul

moralei. Domeniului juridic i-a fost contestata dimensiunea responsabilitatii , recunoscandu-i

doar domeniul raspunderii (ca raport impus din afara )”.Este de observat insa ca

responsabilitatea , inteleasa ca o dimensiune a agentului ce reglementeaza intregul sau

comportament , nu poate fi redusa doar la nivelul moral , ezista o corelatie a tuturor formelor

de responsabilitate (morala , politica , juridica ).

Dreptul nu trebuie privit si apreciat doar prin responsabilitatile pe care le are de a

interveni post festum, pe terenul raului deja faptuit - moment in care sanctiunea se impune ; el

are posibilitatea unei atitudini culturale a individului fata de lege, atitudine ce presupune grija

asumata fata de integritatea valorilor sociale aparate pe cale legala (implicand deci fenomenul

responsabilitatii ).

Teoria Generala a Statului si Dreptului 8

Referat

Capitolul 3:Importanta teoretica si practica a studierii principiilor dreptului

Principiile generale de drept suntprescriptiile fundamentale care canalizeazacfrearea

dreptului si aplicarea sa.Ele sunt strabatute de o dubla dialectica – externa si interna .

Dialectica externa priveste dependenta principiilor de ansamblul conditiilor sociale , de

structura societatii in ansamblu . O privire generala asupra evolutiei sistemelor de drept si a

principiilor conducatoare ne indica faptul ca ritmul transformarii acestora este , in general , lent

. Dialectica interna a principiilor dreptului priveste ansamblul legaturilor interne caracteristice

sistemului juridic , interferentele partilor sale componente .

In privinta utilitatii practice a studiului principiilor generale ale dreptului , problema

merita atentie cel putin din doua unghiuri : a) Principiile dreptului traseaza linia directoare

pentru sistemul juridic . Fara ele dreptul dreptul n-ar putea fi conceput . In acest sens ,

principiile de drept exercita o actiune constructiva , ele orienteaza activitatea legiuitorului .

b)Principiile generale au rol si in administrarea justitiei . Cei insarcinati cu aplicarea dreptului ,

trebuie sa cunoasca nu numai „litera „ legii , ci si „spiritul „ sau , iar principiile de

dreptalcatuiesc chiar „spiritul legii” . Omul de drept trebuie sa constate nu numai „pozitivarea”

legii el trebuie sa-si explice si ratiunea existentei sale sociale , suportul social al dreptului ,

legatura sa cu valorile sociale .

In sfarsit in cazuri determinate , principiile de drept tin loc de norma de reglementare ,

atunci cand , intr-o cauza civila sau comerciala , legea tace , judecatorul solutionand cauza in

temeiul principiilor generale in drept .

In concluzie , actiunea principiilor dreptului are ca rezultat conferirea certitudinii

dreptului – garantia acordata indivizilor contra imprevizibialitatii normelor coercitive – si a

congruentei sistemului legislativ – adica concordanta legilor , caracterul lor social verosimil ,

oportunitatea lor .

Teoria Generala a Statului si Dreptului 9

Referat

Bibliografie : Popa Nicolae – Teoria generala a dreptului-

Editura Actami Bucuresti 1996

Popescu Sofia – Teoria Generala a dreptului –

Editura Lumina Lex 2000

Vrabie Cenoveva si Popescu Sofia – Teoria Generala a Dreptului –

Editura Stefan Procopiu

Teoria Generala a Statului si Dreptului 10

Referat

Cuprins:

Capitolul 1: Notiunea de principii ale dreptului............................................................................11.1 Principiile generale ale dreptului..................................................................................11.2. Originea principiilor dreptului......................................................................................4

Capitolul 2:Analiza principiilor generale ale dreptului.................................................................52.1. Principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului........................................52. 2. Principiul libertatii si egalitatii..........................................................................................62.3. Principiul responsabilitatii.................................................................................................7

Capitolul 3:Importanta teoretica si practica a studierii principiilor dreptului...............................8Bibliografie :.................................................................................................................................9

Teoria Generala a Statului si Dreptului 11