Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

15
Frîncu Mihaela Hanelore Izvoarele şi Principiile dreptului muncii Master Administraţie Publică şi Integrare Europeană

Transcript of Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

Page 1: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

Frîncu Mihaela Hanelore

Izvoarele şi Principiile dreptului muncii

Master Administraţie Publică şi Integrare Europeană

Page 2: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

2

,,Libertatea muncii este garantată prin Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi

îngrădit”1. ,,Orice persoană are libertatea de a-şi alege locul de muncă dar şi profesia meseriei

sau activităţii pe care urmează să o presteze. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu

muncească într-un anumit loc de muncă sau într-o anumită profesie, oricare ar fi aceasta”.2

Munca forţată este interzisa. Termenul ,,muncă forţată” desemnează orice muncă sau

serviciu impus unei persoane sub ameninţare sau pentru care persoana nu şi-a exprimat

consimţământul în mod liber. Nu constituie munca forţată sau activitatea impusă de autorităţile

publice3:

- În temeiul legal privind mediul militar;

- Pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege;

- În baza unei hotărâri judecătoreşti de condamnare rămasă definitiv în condiţiile

legii.

- În caz de forţă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe sau pericol de

catastrofe, precum inundaţii, cutremure, epidemii sau invazii de animale sau insecte şi în general

în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale de existenţă ale

ansamblului populaţiei ale unei părţi a acesteia4.

În cazul relaţiei de muncă funcţionarea principiului egalităţii de tratament faţă de toţi

salariaţii şi angajatorii. Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat bazată pe

criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă,

culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţii sau responsabilitate

familială, apartenenţă5.

1Legislaţia muncii în statele membre ale Uniunii Europene, http://tehnopol-is.ro/legislatia-muncii-in-statele-

membre-ale-uniunii-europene/332/ (la data de 26.11.2014). 2 Item. 3 Eufemia Vieriu, Dreptul Muncii, note de curs, Facultatea Asistenţă Managerială şi Secretariat, Anul II, Semestrul

II, 2012. 4 Resurse umane, http://e-synapse.ro/content/resurse-umane-rechemarea-din-concediul-de-odihna (la data de

26.11.2014). 5 Jurisprudenţa România, http://www.spete.info/jurisprudenta-obiect/stabilirea-vechimii-%C3%AEn-

magistratur%C4%83-%C3%AEn-ipoteza-pension%C4%83rii-unui-judec%C4%83tor-sau-procuror-la-cerere-

%C3%AEnainte-de-%C3%AEmplinirea-v%C3%A2rstei-prev%C4%83zute-de-lege-5024/ (la data de 26.11.2014).

Page 3: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

3

,,Orice salariat care prestează o muncă, beneficiază de condiţii de muncă adecvate

activităţii desfăşurate de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă precum şi

respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare”6.

Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la negocieri

colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal precum şi dreptul la protecţii împotriva

acţiunilor nelegale7.

Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă participanţii la raporturile de muncă se vor

informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă.

Cetăţenii români sunt liberi să se încadreze în muncă în statele membre ale Uninii Europene

precum şi în oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului internaţional al muncii şi a

tratatelor bilaterale la care Română este parte8.

Izvoarele dreptului muncii sunt împărţite în două categorii principale:

- izvoarele comune cu cele ale altor ramuri de drept (Constituţia, legile, hotărârile

Guvernului, etc.)

- izvoare specifice dreptului muncii (contractele colective de muncă, regulamentele de

ordine interioară etc.).

În categoria izvoarelor dreptului muncii trebuie încadrate şi reglementările internaţionale

(convenţii, pacte, acorduri) cu condiţia ca ţara noastră să fie parte la ele (prin aderare ori

ratificare) şi evident, numai dacă acestea privesc relaţii sociale de muncă. Sunt asemenea

izvoare, în primul rând, convenţiile şi recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii,

precum şi actele altor organisme internaţionale cu atribuţii în domeniul muncii.

6 Legislaţia muncii în statele membre ale Uniunii Europene, http://tehnopol-is.ro/legislatia-muncii-in-statele-

membre-ale-uniunii-europene/332/ (la data de 26.11.2014). 7 Item. 8 Codul Muncii, http://avocatura.lexignat.ro/avocatura-legislatie/Codul-Muncii-18 (la data de 26.11.2014).

Page 4: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

4

Izvoarele dreptului muncii

“ Dreptul muncii este reglementat prin Constituţiei Codul muncii, dar şi prin numeroase

alte legi speciale, dintre care enumerăm: Legea nr. 62/2011 a dialogului social, Legea nr.

56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, Legea nr.

210/1999 privind concediul paternal, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii

publice, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj şi stimularea ocupării

forţei de muncă, Legea nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă”9.

Din categoria izvorelor dreptului muncii mai fac parte : ordonanţele şi hotărârile

Guvernului, ordinele, instrucţiunile, alte acte normative emise de miniştri şi conducătorii altor

organe centrale. Din categoria izvorelor dreptului muncii fac parte şi ordonanţele şi hotărârile

Guvernului; ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de miniştrii conducătorii altor

organe central10.

Codul muncii

Codul muncii reglementează:

a) totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă;

b) controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă;

c) jurisdicţia muncii;

9 Alexandru Liclea, Andrei Popescu, Constantin Tufan, Marioara Lichindelean, Ovidiu Linca, Dreptul muncii,

Editura Rosetti, Bucureşti, 2004, pag. 26-37 şi Dreptul Muncii,

file:///C:/Users/Hanelore/Downloads/Constantin%20Nina/raport.html (la data de 27.11.2014). 10 Contractul colectiv de muncă la nivel national 2011-2014,

http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_430553/Contract -colectiv-de-munca-la-

nivel-national-2011-2014.html (la data de 27.11.2014).

Page 5: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

5

d) raporturile de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea

nu conţin dispoziţii specifice derogatorii11.

Izvoare comune ale dreptului muncii cu alte ramuri de drept . Autonomia relativă a

dreptului muncii în raport cu alte ramuri de drept ne determină să abordăm problematica

izvoarelor dreptului muncii în consens cu izvoarele care stau la baza acestor ramuri de drept,

după cum urmează12:

Constituţia. Deşi este principalul izvor pentru dreptul constituţional, Constituţia este

izvor important şi pentru dreptul muncii deoarece:

- Unele drepturi fundamentale ale cetăţenilor sunt legate de muncă şi interesează aşadar

dreptul muncii, dreptul de asociere (art.37), dreptul la protecţia muncii (art.38),

dreptul la grevă (art.40) etc.; principiile fundamentale ale dreptului muncii au ca izvor

primar chiar textele constituţionale (neîngrădirea dreptului la muncă şi libertate a

muncii, negocierea condiţiilor de muncă, dreptul la odihnă – art.38 etc.);

- Codul muncii. Cel mai cuprinzător izvor al dreptului muncii îl constituie, cum este şi

firesc, Codul mucii. Actualul Cod (Legea nr.10/1972), în pofida modificărilor diferite

după decembrie 1989 a rămas în vigoare, o serie din textele sale având în continuare

aplicabilitate.

Importanţa Codului muncii pentru relaţiile de muncă a fost şi este deosebită. El a

consacrat autonomia dreptului muncii ca o ramură a sistemului unitar al dreptului nostru; el a

asigurat şi asigură un regim unitar – sub aspectul principiilor şi trăsăturilor sale esenţiale - pentru

cei care prestează o muncă, în calitate de salariaţi. De asemenea, o serie de instituţii centrale

existente în dreptul muncii se regăsesc transpuse cu particularităţile lor specifice şi în raportul de

muncă cooperatist.

11 Item. 12 Valer Dorneanu, Gh. Bădică, Dreptul muncii, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002, p. 50

Page 6: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

6

Izvoare specifice dreptului muncii13:

a) Contractele colective de muncă. După adoptarea Legii nr.13/1991 (înlocuită de Legea

130/1996), în spiritul noii concepţii de restructurare a legislaţiei muncii, contractele colective de

muncă au devenit unele din cele mai importante izvoare ale dreptului muncii. Este vorba de o

categorie de izvoare de o factură deosebită, specială, pentru că ele nu sunt de origine, ci de

origine convenţională, negociată. Cei doi parteneri sociali – patronii şi salariaţii – în urma

negocierii, prin intermediul contractului colectiv, îşi reglementează raporturile dintre ei, stabilesc

condiţiile de muncă.

b) Statutele profesionale şi disciplinare. Activitatea unor categorii de salariaţi, pentru că

prezintă un anumit specific, este reglementată prin intermediul statutelor profesionale sau acolo

unde disciplina trebuie să fie deosebit de riguroasă prin statute disciplinare.

c) Regulamentele interne. Potrivit dispoziţiilor art. 257-262 Codul muncii, regulamentul

intern se întocmeşte de către angajator cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor

angajaţilor şi stabileşte obligaţiile unităţii şi ale personalului acesteia; el cuprinde dispoziţiile

referitoare la organizarea lucrului în unitate, disciplina muncii, modul de aplicare a sancţiunilor

disciplinare, persoanele care au dreptul de a le aplica, precum şi modalităţile de aplicare a

acestuia.

Regulamentele interne nu şi-au pierdut din importanţă după abrogarea Legii nr.13/1991

prin Legea nr. 130/1996 privind contractual colectiv de muncă. O dovadă în acest sens o

constituie referirea directă la aceste regulamente făcute de contractul colectiv de muncă unic la

nivel naţional pe anul 2001. Art.13, alin.1 din acest contract prevede că orele de începere şi de

terminare a programului vor fi stabilite prin regulamentul intern. Acest regulament se întocmeşte

de către administraţie împreună cu sindicatele, conform legii.

Regulamentul, stabilind organizarea şi disciplina muncii în unitate, constituie unul din

izvoarele specifice ale dreptului muncii. Calitatea sa de izvor de drept derivă din faptul că este

emis în baza prevederilor legale şi cuprinde norme de conduită obligatorie în cadrul unităţii, a

căror respectare este garantată prin măsuri de constrângere.

13 Valer Dorneanu, Gh. Bădică, op. cit, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002, p. 55

Page 7: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

7

Izvoare internaţionale ale dreptului muncii:

Noţiuni generale. În general, prin izvoarele dreptului international se înţeleg acele

mijloace juridice cu ajutorul cărora statele pe baza acordului de voinţă, creează norme noi ale

dreptului internaţional, dezvoltă, precizează sau confirmă normele existente, pentru a reglementa

raporturile de cooperare dintre ele. Desigur că, asemenea dreptului intern, prin izvoarele de drept

internaţional avem în vedere modul de exprimare a normelor, forma în care se prezintă acestea.

Cele mai importante izvoare ale dreptului internaţional al muncii sunt actele Organizaţiei

Internaţionale a Muncii: convenţiile şi recomandările. Cele două categorii de acte nu au însă

aceeaşi forţă juridică. Aşa cum se va arăta în una din secţiunile următoare, spre deosebire de

convenţii, care odată ratificate, implică obligaţia de a fi introduse în ordinea juridică internă a

statelor care le-au ratificat, recomandările, deşi sunt supuse şi ele, potrivit art.19 pct.5 din

Constituţie spre examinare autorităţilor competente interne nu dobândesc prin efectul acestei

examinări forţă juridică. O atare forţă pot avea doar eventualele dispoziţii adoptate de către

statele membre în scopul de a da urmare unor recomandări14. Nu sunt considerate izvoare ale

dreptului internaţional al muncii: rezoluţiile conferinţelor; regulamentele, culegerile de directive

practice, manualele acestei organizaţii şi nici concluziile şi rezoluţiile diferitelor comisii sau

conferinţe speciale ale sale; activitatea de interpretare a convenţiilor şi jurisprudenţa în materie,

doctrina, cutuma.

Din cele peste 160 de convenţii şi acorduri elaborate de Consiliul Europei, sunt izvoare

ale dreptului internaţional al muncii: Convenţia pentru drepturile omului şi libertăţilor

fundamentale (1950); Carta socială europeană (1961); Codul european de securitate socială

(1964); Convenţia europeană de securitate socială (1973); Convenţia europeană privind statutul

juridic al muncitorului migrant (1977). Au calitatea de izvoare de drept şi unele rezoluţii şi

recomandări ale aceluiaşi organism, de exemplu: Rezoluţia 76/32 privind măsurile de securitate

socială în favoarea pensionarilor sau a persoanelor care rămân active după vârsta de pensionare;

recomandarea 89/3 privind flexibilitatea vârstei de pensionare; Recomandarea 91/3 privind

protecţia muncitorilor detaşaţi etc. În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, constituie izvoare ale

dreptului internaţional al muncii, actele fundamentale ale acestui organism – Tratatul de la

14 Valer Dorneanu, Gh. Bădică, Dreptul muncii, Ed. Lumina Lex,

Bucureşti, 2002, p. 70

Page 8: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

8

Roma, Carta privind drepturile sociale fundamentale ale muncitorilor şi Tratatul de la Maastricht

– precum şi unele directive, regulamente şi alte acte ale Comunităţii, care constituie aşa-zisa

legislaţie derivată. Izvoare ale dreptului internaţional al muncii sunt şi normele adoptate în cadrul

Organizaţiei naţiunilor Unite, în special, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Principii fundamentale ale dreptului muncii, consacrate de

Codul muncii.

,,Libertatea muncii este garantată prin Constituţie”15

Constituţia României în art. 41 prevede garantarea dreptului la muncă, a alegerii

profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, principiu instituit şi prin Codul muncii în art. 316. Orice

persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei, meseriei sau activităţii pe care

urmează să o presteze. ,,Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un

anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea”17, ,,iar contractele de

muncă încheiate cu nerespectarea acestor dispoziţii sunt nule de drept”18.

Declaraţia universală a drepturilor omului19, proclamă dreptul oricărei persoane la muncă,

la libera alegere a profesiei şi felului muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de prestare a

acestei munci ( art. 23 pct. 1).

Interzicerea muncii forţate.

Legiuitorul defineşte în Codul muncii termenul de muncă forţată ca fiind orice muncă sau

serviciu impus unei persoane sub ameninţare ori pentru care persoana nu i-a exprimat

consimţământul în mod liber”, şi de asemenea, enunţă situaţiile de excepţie în care munca

impusă unei persoane nu se va putea considera muncă forţată. Conform dispoziţiilor

constituţionale, munca forţată este interzisă, fâcând excepţie: a) activităţile pentru îndeplinirea

îndatoririlor militare, precum şi cele desfă urate, potrivit legii, în locul acestora, din motive

15 Art. 41 alin. 1 din Constituţia României. 16 Codul Muncii, http://www.cjo.ro/question/ (la data de 28.11.2014). 17Portal Legislativ, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41625 (la data de 28.11.2014). 18 Dreptul Muncii, http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/drept/dreptul-muncii-260066.html (la data de 28.11.2014). 19 Art. 42 alin. 1 din Constituţia României; art. 4 alin. 1 din Codul muncii.

Page 9: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

9

religioase sau de con tiinţă; b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în

perioada de detenţie sau de libertate condiţionată; c) prestaţii impuse în situaţia creată de

calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite

de lege. La rândul său, Codul muncii arată că nu constituie muncă forţată munca sau activitatea

impusă de autorităţile publice:

a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu;

b) pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege;

c) în baza unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă definitivă, în condiţiile legii;

d) în caz de fortă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe sau pericol de catastrofe

precum: incendii, inundaţii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau

insecte şi, în general, în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale de

existentă ale ansamblului populaţiei ori ale unei părti a acesteia20.

Se poate sesiza o vădită asemănare între cele două articole sus menţionate şi faptul că

textul unuia aproape a preluat conţinutul celuilalt. De asemenea, se remarcă faptul că un singur

principiu constituţional al dreptului la muncă, a fost împărţit în două principii separate (cele

anterior analizate), şi de aceea în literatura juridică nu vom găsi analizată separat munca forţată21.

Prevederile acestor acte normative sunt în consens cu dispoziţiile Convenţiei pentru protecţia

drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale precum şi cu cele ale Convenţiei Organizaţiei

Internaţionale a Muncii nr. 105/19573.

Principiul egalităţii de tratament22 faţă de toţi salariaţii şi angajatorii.

Egalitatea de tratament23 în prestarea muncii are la bază norma constituţională conform

căreia “cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără

discriminare” (art. 16 alin. 1). Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată

pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă,

20 Portal Legislativ, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41625 (la data de 29.11.2014). 21 I. T. Ştefănescu şi . Beligrădeanu, Codul muncii, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p. 24. 22 Pelmus Pandelea, Protecţia juridică a liberului acces la angajare şi a egalităţii de şanse şi tratament în dreptul

românesc, în, ,,Revista Română de Dreptul Muncii “, nr. 1/2004, pag. 31-37. 23 Revista Română de Dreptul Muncii “, nr. 1/2004, pag. 31-37.

Page 10: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

10

culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate

familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă24.

Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau

preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile precizate mai sus, care au ca scop

sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării

drepturilor prevăzute în legislaţia muncii25. Constituie discriminare indirectă actele şi faptele

întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele de mai sus, dar care produc efectele unei

discriminări directe.

Dreptul la condiţii adecvate de muncă.

,,Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate

activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de

respectarea demnităţiişi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare"26. Acest drept al oricărui

salariat este în consecinţă o obligaţie pentru orice angajator, statul intervenind prin instituţiile

abilitate în a verifica respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii.

Alte drepturi

Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală

pentru muncă egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter

personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale27.

Dreptul de asociere28

Dreptul de asociere este garantat prin Constituţie (art. 40), şi reglementat în mod special

prin Legea nr. 54/2003 a sindicatelor, iar esenţa sa o constituie ideea conform căreia salariaţii şi

24 LEGE nr.53 din 24 ianuarie 2003 Codul muncii, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=40032

(la data de 29.11.2014). 25 Regulament Intern, http://casbh.rdsor.ro/wp-content/uploads/2009/07/regulament-intern-cas-bihor.doc (la data de

29.11.2014). 26 Costel Gâlca, ,,Demnitatea în muncă, în ,,Revista Română de Dreptul Muncii“ nr. 2/2004, pag. 66-73 şi Portal

Legislativ http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41625 (la data de 29.11.2014). 27 Ovidiu Linca, Protecţia datelor cu caracter personal în raportul de muncă , în ,,Revista Română de Dreptul

Muncii“, nr. 1/2004, pag. 31-37; vezi şi art. 40, alin. 2 lit. şi din Codul muncii LEGE nr.53 din 24 ianuarie 2003 şi

Codul muncii http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=40032 (la data de 29.11.2014). 28 Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicată în ,,Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 73 din 5 februarie

2003, art. 2 alin. 1.

Page 11: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

11

angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor

profesionale, economice şi sociale.

Principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe29

Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii la raporturile de muncă se

vor informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă.

Buna credinţă se prezumă, iar opusul ei, reaua-credinţă, trebuie dovedită30. Libertatea de a stabili

conţinutul contractului reprezintă libertatea contractuală, limitată doar de normele de ordine

publică şi de bunele moravuri.

Principiul inalienabilității drepturilor

Principiul inalienabilității drepturilor este un principiu important al dreptului muncii,

fiind reglementat de dispozițiile imperative ale art. 38 din Codul muncii, potrivit cărora:

,,Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin

care se urmăre te renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor

drepturi este lovită de nulitate”31.

Având în vedere natura specifică a raporturilor de muncă și anume existența raportului de

subordonare, ce se exprimă printr-un sistem de drepturi care îi conferă angajatorului o anumită

autoritate asupra salariatului (dreptul de a da dispoziții și ordine cu caracter obligatoriu, dreptul

de a dispune organizarea și funcționarea unității, prerogativa disciplinară etc) se impune

consacrarea(și recunoașterea juridică expresă) principiului inalienabilității drepturilor tocmai

pentru a înlătura posibilitatea angajatorului să abuzeze de poziția sa(supraordonată) în cadrul

raporturilor de muncă, care se poate manifesta sub forma limitării, restrîngerii sau înlăturării

unor drepturi.

Dreptul de a munci în afara ţării32

29 Art. 8 din Codul muncii. 30 Portal Legislativ, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41625 (la data de 29.11.2014). 31 Codul muncii Legea nr. 53/2003, Codul Muncii republicat 2011,

http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_muncii.php (la data de 29.11.2014) 32 Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, publicată în ,,Monitorul

Oficial al României”, Partea I, nr. 364 din 4 augus t 2000, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

43/2002, publicată în ,,Monitorul Oficial al României”.

Page 12: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

12

Acest principiu a apărut în actuala legislaţie a muncii ca urmare a armonizării raporturilor

juridice cu legislaţia Uniunii Europene precum şi prin preluarea normelor şi principiilor înscrise

în convenţiile şi recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Practic, este vorba de faptul că ,,cetăţenii români sunt liberi să se încadreze în muncă în

statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în oricare alt stat, cu respectarea normelor

dreptului internaţional al muncii şi a tratatelor bilaterale la care România este parte”33.

33 Codul Muncii republicat, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=40032 (la data de 29.11.2014).

Page 13: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

13

BIBLIOGRAFIE

Bădică Gh., Dreptul muncii, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002;

Dorneanu Valeriu, Introducere în dreptul muncii, Dreptul colectiv al muncii, Editura

Fundaţiei "România de Mâine" , Bucureşti, 2000;

Gâlca Costel, Demnitatea în muncă, în ,,Revista Română de Dreptul Muncii“ nr. 2/2004;

Liclea Alexandru, Dreptul muncii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004;

Lichindelean Marioara, Dreptul muncii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004;

Linca Ovidiu , Dreptul muncii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004;

Linca Ovidiu, Protecţia datelor cu caracter personal în raportul de muncă, în ,,Revista

Română de Dreptul Muncii“, nr. 1/2004, pag. 31-37;

Pelmus Pandelea, Protecţia juridică a liberului acces la angajare şi a egalităţii de şanse

şi tratament în dreptul românesc, în ,,Revista Română de Dreptul Muncii“, nr. 1/2004;

Popescu Andrei, Dreptul muncii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004

Ştefănescu I. T. şi . Beligrădeanu, Codul muncii, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003;

Tufan Constantin , ,,Revista Română de Dreptul Muncii “, nr. 1/2004, pag. 31-37.

Vieriu Eufemia, Dreptul Muncii, note de curs, Facultatea Asistenţă Managerială şi

Secretariat, Anul II, Semestrul II, 2012.

Codul muncii. art. 4 alin. 1, art 8;

Constituţia României, art. 41 alin 1, art. 42 alin. 1 ;

Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

73 din 5 februarie 2003, art. 2 alin. 1;

Page 14: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

14

Legea nr. 156/2000 privind proteciţa cetăţenilor români care lucrează în străinătate,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 4 august 2000, modificată prin

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 578 din 5 august 2002, aprobata prin Legea nr. 592/2002, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 7 noiembrie 2002;

Ordonanţă nr. 137 din 31 august 2000 Art. 1, alin. 2, lit. e, pct. ( i ), art. 3 lit. a, b;

*

* *

Codul Muncii, http://www.cjo Codul Muncii republicat,

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=40032.ro/question/.

Contractul colectiv de muncă la nivel national 2011-2014,

http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_430553/Contract-

colectiv-de-munca- la-nivel-national-2011-2014.html .

Codul Muncii, http://avocatura.lexignat.ro/avocatura- legislatie/Codul-Muncii-18

Jurisprudenţa România, http://www.spete.info/jurisprudenta-obiect/stabilirea-vechimii-

%C3%AEn-magistratur%C4%83-%C3%AEn-ipoteza-pension%C4%83rii-unui-

judec%C4%83tor-sau-procuror-la-cerere-%C3%AEnainte-de-%C3%AEmplinirea-

v%C3%A2rstei-prev%C4%83zute-de-lege-5024/ .

LEGE nr.53 din 24 ianuarie 2003 Codul muncii,

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=40032 .

Legislaţia muncii în statele membre ale Uniunii Europene, http://tehnopol-

is.ro/legislatia-muncii- in-statele-membre-ale-uniunii-europene/332/ .

Portal Legislativ, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41625.

Resurse umane, http://e-synapse.ro/content/resurse-umane-rechemarea-din-concediul-de-

odihna .

Page 15: Izvoarele dreptului muncii şi principiile dreptului muncii Frincu Mihaela Hanelore

15

Regulament Intern, http://casbh.rdsor.ro/wp-content/uploads/2009/07/regulament-intern-

cas-bihor.doc.

Strategia Naţională http://catacombeleortodoxiei.ro/index.php/almanah/131-arhiva-

revistei/cuprinsd/519-almanah-2010-16.