PRINCIPII DE CONDUCERE MANUALUL ÎNVÆfiÆTORULUI

PRINCIPII DECONDUCEREMANUALUL ÎNVÆfiÆTORULUI

C U R S D E R E L I G I E 1 8 0 R

36180_171_COVER.qxd 12-30-2011 12:07

Pregætit deSistemul Educaflional al Bisericii

Publicat deBiserica lui Isus Hristos a Sfinflilor din Zilele din UrmæSalt Lake City, Utah

PRINCIPII DE CONDUCEREMANUALUL ÎNVÆfiÆTORULUICURS DE RELIGIE 180R

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page I

Trimitefli comentarii øi corecturi,inclusiv erori de tipærire, laCES Editing, 50 E. North Temple Street, Floor 8, Salt Lake City, UT 84150-2722, SUA. E-mail: <[email protected]>

© 2001 by Intellectual Reserve, Inc. Toate drepturile rezervateTipærit în Germania

Aprobarea versiunii în limba englezæ: 5/99Aprobarea traducerii: 5/99Titlul original: Principles of Leadership Teacher Manual: Religion 180RRomanian

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page II

CUPRINSIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . v

Lecflia 1 Conducætorii øi potenflialul nostru divin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Vârstnicul Vaughn J. Featherstone:

Fragmente din The Incomparable Christ: Our Master and Model (Incomparabilul Hristos: Învæflætorul øi Exemplul nostru) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Lecflia 2 Sæ respectæm libertatea de a alege a celor pe care-i conducem . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Fratele Neal A. Maxwell, „Looking at Leadership” („Despre conducere”) . . . . . . . . . . 9

Lecflia 3 Sæ devenim pæstori buni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Vârstnicul James E. Faust, „These I Will Make My Leaders” („Pe aceøtia îi voi face conducætorii Mei”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Lecflia 4 Stabilirea unui exemplu bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Preøedintele Gordon B. Hinckley, „Sfatul unui profet øi rugæciunea pentru tineret” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Lecflia 5 Sæ învæflæm îndatoririle noastre de conducætori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Vârstnicul Elder Dallin H. Oaks, „Parental Leadership in the Family” („Conducerea pærinteascæ în familie”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Lecflia 6 Sæ-i slujim pe cei pe care îi conducem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Vârstnicul Vaughn J. Featherstone, Fragmente din More Purity Give Me (Dæ-mi mai multæ puritate) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Vârstnicul M. Russell Ballard, Fragmente din The Greater Priesthood: Giving a Lifetime of Service in the Kingdom (Preoflia mai mare: sæ slujim toatæ viafla în împæræflie) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Lecflia 7 Sæ învæflæm sæ conducem având caritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Fratele Stephen D. Nadauld, Fragmente din Principles of Priesthood Leadership (Principiile conducerii preofliei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Lecflia 8 Conducerea necesitæ, deseori, sacrificii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Vârstnicul Gordon B. Hinckley, The Loneliness of Leadership (Singurætatea conducerii) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Lecflia 9 Sæ abordæm conducerea cu voioøie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Vârstnicul Joseph B. Wirthlin, „Lessons Learned in the Journey of Life” („Lecfliile pe care le-am învæflat din viaflæ”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Lecflia 10 Sæ ne cunoaøtem prioritæflile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Vârstnicul M. Russell Ballard, „Keeping Life’s Demands in Balance” („Sæ pæstræm cerinflele vieflii în echilibru”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

Lecflia 11 Sæ cinstim preoflia øi calitatea de femeie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

Vârstnicul Russell M. Nelson, „Honoring the Priesthood” („Sæ cinstim preoflia”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

III

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page III

IV

Lecflia 12 Sæ-i ajutæm pe alflii sæ se angajeze cu sârguinflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

Vârstnicul Hugh B. Brown, „The Currant Bush” („Tufa de coacæze”) . . . . . . . . . . . . 73

Sora Margaret D. Nadauld, „The Joy of Womanhood” („Bucuria de a fi femeie”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

Lecflia 13 Lucrarea de conducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Vârstnicul Mark E. Petersen, „The Image of a Church Leader” („Imaginea unui conducætor al Bisericii”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

Lecflia 14 Conducere øi consilii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

Vârstnicul M. Russell Ballard, „Strength in Counsel” („Tærie în consilii”) . . . . . . . . . 88

Vârstnicul M. Russell Ballard, „Counseling with Our Councils” („Sæ ne sfætuim cu membrii consiliilor noastre”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Lecflia 15 Importanfla delegærii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Preøedintele N. Eldon Tanner, „Mesajul: Leading as the Savior Led” („Sæ conducem aøa cum a condus Salvatorul”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

Lecflia 16 Principii ale luærii deciziilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

Preøedintele Ezra Taft Benson, „Suggestions on Making Decisions” („Sugestii în privinfla luærii deciziilor”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

Lecflia 17 Cum sæ conducem adunæri pline de succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

Preøedintele Boyd K. Packer, The Unwritten Order of Things (Ordinea nescrisæ a lucrurilor) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108

Lecflia 18 Introspecflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116

Preøedintele Spencer W. Kimball, „Jesus: The Perfect Leader” („Isus, Conducætorul perfect”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page IV

SCOPUL CURSULUI DE RELIGIE 180R

Cursul de religie 180R, Principii de conducere,prezintæ cursanflilor principiile conducerii øi meto-dele care-i vor ajuta sæ conducæ într-un mod careÎi este plæcut lui Isus Hristos, Conducætorul per-fect. Aøa cum a explicat preøedintele Spencer W.Kimball: „Ni se va pærea foarte dificil sæ fim con-ducætori însemnafli, dacæ nu recunoaøtem existen-fla Conducætorului perfect, Isus Hristos, øi nu-Llæsæm pe El sæ fie lumina cu ajutorul cæreia vedemdrumul!” („Jesus: The Perfect Leader”, Ensign, au-gust 1979, p. 7).

Pe mæsuræ ce Biserica creøte, nevoia de a pre-gæti conducætori creøte øi ea. Membrii Bisericii potînvæfla sæ fie conducætori. Preøedintele Gordon B.Hinckley a citat urmætoarea declaraflie datæ de ge-neralul Mark W. Clark, din armata Statelor Unite:„În contrast cu vechea zicalæ care spune cæ unconducætor se naøte, nu se face, arta de a conducepoate fi învæflatæ øi poate fi stæpânitæ” (dinTeachings of Gordon B. Hinckley [1997], p. 306).

Principii de conducere este un curs care aducecursantului una dintre notele necesare absolviriiøi are loc o datæ pe sæptæmânæ. Poate fi oferit tu-turor cursanflilor sau adaptat pentru anumite gru-puri, cum ar fi conducætorii consiliului studenflescal Institutului de religie. În cazul în care cursuleste oferit unui anumit grup, asigurafli-væ cæ in-cludefli o notiflæ dupæ lista cu participanflii în cata-logul oferit tuturor claselor (de exemplu, „Pentruconducætorii consiliului studenflesc”). Cu toate cæPrincipii de conducere este conceput ca un cursde 18 sæptæmâni, putefli suplimenta lecfliile cumateriale care sæ vinæ în întâmpinarea nevoilor lo-cale, în vederea furnizærii materialelor necesarelecfliilor pentru tot anul pentru consiliul studen-flesc al institutului.

Principii de conducere – manualul învæflætoru-lui include mai multe lecflii decât pot fi predate într-un sistem cu 15 sæptæmâni pe semestru. Lecfliilesuplimentare permit învæflætorilor o anumitæ flexibi-litate în deciderea subiectelor care vor fi prezentatela clasæ. În øcolile unde se lucreazæ cu trimestre de

9 sæptæmâni, lecfliile pot fi împærflite în douæ grupuride câte nouæ lecflii care pot fi prezentate timp dedouæ trimestre. Atât cursul din primul trimestru,Religie 180R, cât øi cel din al doilea trimestru,Religie 181R, pot fi numite Principii de conducere.

PRINCIPII DE CONDUCERE – MANUALUL ÎNVÆfiÆTORULUI

Principii de conducere – manualul învæflætoruluiinclude o lecflie pentru fiecare dintre cele optspreze-ce principii de conducere luate din scripturi. Ordinea în care prezentafli lecfliile poate fi stabilitæ în funcflie de situaflia dumneavoastræ. Poate duramai mult decât timpul necesar unei lecflii pentru a discuta suficient de mult unele dintre principii. Organizafli lecfliile astfel încât sæ putefli discuta prin-cipiile care simflifli cæ sunt mai importante pentrucursanflii dumneavoastræ pe mæsuræ ce ei se pregæ-tesc pentru rolul de conducætori în Bisericæ, øcoalæ,comunitate øi în casele lor.

Fiecare lecflie începe cu o scripturæ pe care estebazat un principiu general de conducere. Pe lângæaceasta, fiecare lecflie include:

• Concepte de lecflie – principiile specifice pen-tru a ajuta cursanflii sæ punæ în practicæ princi-piul general al conducerii.

• Comentariu – Explicaflii ale conceptelor de lec-flie, incluzând scripturi suplimentare øi declara-flii ale Autoritæflilor generale.

• Idei de predare – Metode sugerate pentru pre-darea conceptelor.

• Resursele învæflætorului – Cuvântærile sauscrierile Autoritæflilor generale privitoare laprincipiile de conducere. Acestea sunt urmatede întrebæri referitoare la lecflie.

Cuvântærile din secfliunea Resursele învæflætoru-lui øi întrebærile incluse în lecflie v-au fost destinatedumneavoastræ, învæflætorul, sæ væ ajute atunci cândvæ pregætifli lecfliile. De asemenea, putefli alege sæ fo-losifli în clasæ cuvântærile øi întrebærile sau sæ le daflicursanflilor sæ le studieze acasæ. Observafli cæ anu-mite cuvântæri se referæ direct la lecfliile respective,în timp ce altele sunt despre conducere în general.

INTRODUCERE

V

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page V

Fie ca acest manual al învæflætorului sæ væ ajutesæ pregætifli conducætorii de mâine øi sæ îndepliniflisperanfla preøedintelui Ezra Taft Benson: „Preaiubiflitineri, vefli avea parte de încercærile øi ispitele dum-nevoastræ prin care trebuie sæ trecefli, dar existæ mo-mentele mærefle ale eternitæflii care væ aøteaptæ. Væ

putefli baza pe dragostea øi încrederea noastræ. Nerugæm sæ fifli pregætifli pentru a lua în mâini frâieleconducerii. Væ spunem «Ridicafli-væ øi strælucifli»(D&L 115:5) øi fifli o luminæ pentru lume, un stin-dard pentru ceilalfli” („To «the Rising Generation»”,New Era, iunie 1986, p. 8).

VI

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page VI

CONCEPTUL 1. AVEM POTENfiIAL DIVIN DEOARECE SUNTEM COPII AI TATÆLUI CERESC.

COMENTARIU

Psalmistul întreba: „Ce este omul, ca sæ Tegândeøti la el”? (Psalmii 8:4). Unii oameni cred cæomul este, pur øi simplu, un animal raflional mo-tivat de instincte, influenfle sociale øi economicesau porniri naturale. Alfli oameni cred cæ purtareaomului este controlatæ de recompense promisesau de pedepse ameninflætoare. Anumifli oamenisusflin cæ existenfla noastræ este lipsitæ de sens.

Din contræ, sfinflii din zilele din urmæ înflelegcæ tofli oamenii sunt copii ai Tatælui Ceresc øi cæau potenflialul de a deveni asemænætori Lui (veziFaptele apostolilor 17:29; Efeseni 4:6; Evrei 12:9).Îndemnul Salvatorului de a deveni perfecfli aøacum El este perfect, este o dovadæ a potenflialuluinostru divin.

Noi credem cæ tofli oamenii sunt foarte valo-roøi (vezi D&L 18:10, 15), sunt capabili sæ deose-beascæ binele de ræu (vezi 2 Nefi 2:5), iar datoritæispæøirii lui Isus Hristos sunt liberi sæ aleagæ întrebine øi ræu (vezi v. 26-27) øi de aceea sunt res-ponsabili pentru alegerile lor (vezi v. 10).Susflinem cæ scopul lui Dumnezeu atunci când astabilit planul salværii a fost ca noi sæ putem aveabucurie (vezi v. 25).

IDEI DE PREDARE

Tragefli o linie verticalæ pe mijlocul tablei. Înpartea stângæ scriefli titlul Unele pæreri lumeøtiprivind natura umanæ. În partea dreaptæ scrieflititlul Crezurile sfinflilor din zilele din urmæ referi-toare la natura umanæ. Discutafli comentariul demai sus øi scriefli sub titlul potrivit rezumatul pæ-rerilor lumeøti øi al înflelegerii inspirate privindnatura øi potenflialul nostru. Îndreptafli atenfliacursanflilor asupra înflelegerii pe care o avem încalitate de sfinfli din zilele din urmæ despre faptulcæ suntem copii ai Tatælui Ceresc øi avem poten-flialul de a deveni asemænætori Lui.

Discutafli despre modul în care cunoaøtereanoastræ referitoare la cine suntem øi ce putemdeveni ne ajutæ sæ fim conducætori mai buni.Încurajafli cursanflii sæ dezvolte o înflelegere maiprofundæ a naturii umane øi a planului salværii.Spunefli cursanflilor cæ, fæcând aceasta, îøi vormæri dorinfla øi abilitatea de a aduce oameni laIsus Hristos.

Discutafli despre felul în care înflelegerea naturiinoastre divine poate influenfla planificarea progra-melor Bisericii øi ale familiei.

Rugafli cursanflii sæ citeascæ Moise 1:27-39.Adresafli întrebæri cum ar fi:

• Ce ne învaflæ aceste versete despre cine sun-tem noi?

LECfiIA 1

CONDUCÆTORII ØI POTENfiIALUL NOSTRU DIVIN

„Amintifli-væ cæ valoarea sufletelor este mare înaintea lui Dumnezeu” (D&L 18:10).

PRINCIPIU DE CONDUCERE

O înflelegere a potenflialului nostru divin ajutæ conducætorii sæ-i îndrume pe ceilalfli spre Hristos.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Avem potenflial divin deoarece suntem copii ai Tatælui Ceresc.

2. Isus Hristos este Salvatorul nostru.

3. Conducætorii trebuie sæ urmeze regula de aur („Tot ce voifli sæ væ facæ vouæ oamenii, facefli-leøi voi la fel”).

1

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 1

Lecflia 1: Conducætorii øi potenflialul nostru divin

• Ce ne spun aceste versete despre potenflialulnostru?

• Credefli cæ Moise a fost mai capabil sæ-øi con-ducæ poporul dupæ ce a avut viziunea descrisæîn aceste versete? De ce?

• Ce adeværuri din aceste versete væ pot ajuta sæfifli un conducætor mai bun?

Împærflifli clasa în grupuri mici. Spunefli mem-brilor fiecærui grup sæ-øi imagineze cæ au fost che-mafli sæ planifice o conferinflæ la nivel de flæruøpentru tineri. Rugafli-i sæ schifleze liniile generaleale conferinflei øi sæ planifice activitæflile care vorajuta tinerii sæ øtie cæ sunt copii ai Tatælui Cerescøi au potenflial divin. Invitafli grupurile sæ se gân-deascæ la modul în care planurile conferinflei ar fifost diferite dacæ ar fi fost fæcute de o organizaflielumeascæ pentru un grup asemænætor de tineri.Dafli-le timp sæ termine øi, apoi, rugafli-i sæ împær-tæøeascæ clasei descoperirile lor.

CONCEPTUL 2. ISUS HRISTOS ESTE SALVATORUL NOSTRU.

COMENTARIU

Viziunea noastræ despre natura umanæ este in-fluenflatæ de înflelegerea pe care o avem despre na-tura øi misiunea lui Isus Hristos. Evanghelia neînvaflæ cæ Isus este Mesia, Salvatorul nostru øi FiulDivin al lui Dumnezeu, Tatæl.

Îngerul i-a spus lui Nefi: „Aceste cronici de peurmæ [Cartea lui Mormon]... vor confirma adeværulcelor dintâi [Biblia]... øi vor face cunoscut tuturorneamurilor, limbilor øi popoarelor cæ Mielul luiDumnezeu este Fiul Tatælui cel Veønic øi Salvatorullumii; øi cæ tofli oamenii trebuie sæ vinæ la El, altfelei nu vor putea fi salvafli” (1 Nefi 13:40).

Salvatorul øtia încæ din copilærie cæ misiunea Safæcea parte din planul Tatælui Sæu Ceresc. Aøa cuma explicat vârstnicul Neal A. Maxwell din CvorumulCelor Doisprezece: „El a øtiut atât de multe la ovârstæ aøa de fragedæ” (Men and Women of Christ[1991], p. 115). Apostolul Ioan consemna cæ Isus„n-a primit plenitudinea de la început, ci a conti-nuat, din har în har, pânæ când a primit plenitudi-nea” (vezi D&L 93:13). Pe mæsura ce slujirea luiHristos progresa, El a vorbit celorlalfli despre

identitatea øi misiunea Sa. „Eu øi Tatæl una sun-tem”, a spus El ucenicilor Sæi (Ioan 10:30). El i-arevelat femeii samaritene de la fântâna lui Iacov cæEl era mult aøteptatul Mesia (vezi Ioan 4:19-26,42). Vârstnicul Bruce R. McConkie, care a fostmembru al Cvorumului celor Doisprezece, a rezu-mat mærturia Domnului despre El Însuøi la scældæ-toarea din Betesda: „El a lucrat prin putereaTatælui; El avea sæ împlineascæ învierea; El trebuiasæ fie onorat împreunæ cu Tatæl; El va judeca toflioamenii; El avea sæ predice spiritelor din închisoa-re øi sæ deschidæ mormintele celor care muriseræ;El avea viafla în El Însuøi, chiar aøa cum avuseseTatæl – toate acestea øi mult, mult mai multe [veziIoan 5]” (The Promised Messiah: The First Comingof Christ [1978], p. 154).

Amulec le-a explicat zoramiflilor: „Cæci estepotrivit ca o ispæøire sæ aibæ loc; cæci în acord cumarele plan al Dumnezeului cel Veønic, o ispæøiretrebuie sæ fie înfæptuitæ sau altfel, toatæ omenireatrebuie sæ disparæ færæ scæpare…

Cæci este potrivit ca sæ fie o jertfæ mare øi fina-læ; da, nu jertfa unui om øi nici a unui animal øinici a vreunui fel de pasære; cæci nu va trebui sæfie o jertfæ omeneascæ; ci va trebui sæ fie o jertfænesfârøitæ øi veønicæ…

Øi iatæ, acesta este întregul înfleles al legii, fiecarepærticicæ indicând acea jertfæ mare øi finalæ; iar aceajertfæ mare øi finalæ va fi Fiul lui Dumnezeu, da,nesfârøit øi veønic” (Alma 34:9-10, 14).

IDEI DE PREDARE

Rugafli cursanflii sæ gæseascæ pasaje din scriptu-ri care descriu aspecte ale personalitæflii divine alui Isus Hristos sau ale scopului Sæu divin.Invitafli câfliva cursanfli sæ citeascæ în clasæ un pa-saj pe care l-au gæsit. Discutafli ce predau scriptu-rile øi profeflii din zilele noastre despre cine esteIsus Hristos øi ce a fæcut El pentru fiecare dintrenoi prin sacrificiul Sæu ispæøitor.

Explicafli cæ ispæøirea este centrul planului sal-værii. Ea face posibilæ învierea noastræ øi întoarce-rea la cæminul nostru ceresc. Discutafli de ce esteimportant ca familia øi conducætorii Bisericii sæînfleleagæ rolul lui Isus Hristos în cadrul planului.

2

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 2


CONCEPTUL 3. CONDUCÆTORII TREBUIE SÆ URMEZE REGULA DE AUR.

COMENTARIU

Conducætorii trebuie sæ trateze oamenii cublândefle øi respect. Fiecare persoanæ este un copilal Tatælui Ceresc cu potenflial divin pentru careSalvatorul a suferit øi a murit. Oamenii sunt maiînclinafli sæ ræspundæ pozitiv conducætorilor carele aratæ dragoste øi respect.

Salvatorul ne-a învæflat: „Tot ce voifli sæ væ facævouæ oamenii, facefli-le øi voi la fel; cæci în aceastaeste cuprinsæ Legea øi Proorocii” (Matei 7:12).Aceastæ învæflæturæ a devenit cunoscutæ ca fiindregula de aur.

Alma ne-a învæflat: „Domnul le îngæduise tutu-ror nafliunilor ca unii din acelaøi neam øi limbæ sæpredice cuvântul, da, în înflelepciune, tot ceea ceEl crede de cuviinflæ cæ ei trebuie sæ aibæ” (Alma29:8). Nu trebuie sæ ne surprindæ când oamenicærora Evanghelia nu le-a fost revelatæ înflelegmulte adeværuri ale Evangheliei.

Multe religii au precepte similare cu aceastæ în-væflæturæ a Salvatorului. În tabelul urmætor suntmenflionate câteva dintre ele.

Adaptare dupæ David Wallechinsky øi Irving Wallace, The People’sAlmanac (1975), p. 1314-1315.

IDEI DE PREDARE

Întrebafli dacæ poate cineva din clasæ sæ reciteregula de aur. Dacæ nu ræspunde nimeni, puneflicursanflii sæ citeascæ Matei 7:12 øi explicafli cæaceastæ învæflæturæ a Salvatorului este numitæ de-seori regula de aur. Amintifli-le cursanflilor cæDomnul inspiræ învæflætori drepfli în fiecare nafliune

(vezi Alma 29:8) øi explicafli cæ existæ o versiune aacestei reguli în multe religii. Preøedintele EzraTaft Benson ne-a învæflat cæ regula de aur este„formula pentru a avea relaflii pline de succes cuceilalfli” (The Teaching of Ezra Taft Benson[1988], p. 447).

Discutafli cu clasa care sunt caracteristicileconducætorilor care træiesc în conformitate curegula de aur øi scriefli-le pe tablæ. Urmætoareleexemple v-ar putea fi de folos:

(Vezi, de asemenea, listele vârstnicului VaughnJ. Featherstone din secfliunea de mai jos, Resurseleînvæflætorului.)

Citifli Luca 10:25-37 øi discutafli ce væ învaflæaceastæ pildæ despre regula de aur. Luafli în consi-derare întrebæri cum ar fi:

• Ce sacrificii ar trebui sæ facæ o persoanæ pentrua fi un „bun samaritean”? Este vreodatæ preamare preflul pe care trebuie sæ-l plæteascæ con-ducætorii? Explicafli.

• Trebuie conducætorii sæ træiascæ în conformita-te cu regula de aur, chiar dacæ nu se aøteaptæca ceilalfli sæ-i trateze în mod similar? De ce?

• În ce fel credefli cæ s-ar schimba flara noastrædacæ cetæflenii øi conducætorii ar træi în confor-mitate cu regula de aur?

RESURSELE ÎNVÆfiÆTORULUI

Vârstnicul Vaughn J.Featherstone

din Cei Øaptezeci

Fragmente din TheIncomparable Christ: OurMaster and Model(Incomparabilul Hristos:Învæflætorul øi Exemplulnostru) (1995), p 106-108,110-111, 113-116, 119-120,123-125, 128-132

Conducætorii care træiesc în conformitate curegula de aur:

• væd oamenii øi sarcinile lor într-un contextmai larg;

• sunt optimiøti în ceea ce priveøte oamenii pecare-i slujesc øi sarcinile pe care øi le asumæ;

• dezvoltæ o abilitate øi o dorinflæ mai mari de asluji celorlalfli.

Iudaism Nu-i ræni pe alflii într-un mod pe ca-re-l consideri dureros pentru tine în-sufli” (Udana-Varga, 5, 18).

Budism „Nu face semenului tæu ceea ceuræøti. Aceasta este întreaga lege;tot restul nu-i decât comentariu”(Talmud, Shabbat, 31a).

Confucianism „Cu siguranflæ acesta este principiulde blândefle iubitoare: nu face ce-lorlalfli ceea ce nu doreøti ca ei sæ-flifacæ” (Analects, 15, 23).

Islamism „Niciunul dintre voi nu este credin-cios pânæ când nu doreøte frateluisæu ceea ce-øi doreøte pentru el în-suøi” (Sunnah).

3

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 3


[Cæpitanul Moroni a încheiat astfel scrisoareasa cætre Amoron]: „Acum eu închei scrisoareamea. Eu sunt Moroni; eu sunt un conducætor”[Alma 54:14; subliniere adæugatæ].

În exemplarul meu Cartea lui Mormon amscris pe margine: „Nu s-au spus niciodatæ cuvintemai adeværate decât atunci când Moroni a declarat«eu sunt un conducætor»”. Øi ce conducætor!

Mulfli ani mai târziu, Moroni a fost descris cuaceste cuvinte: „Dacæ tofli oamenii ar fi fost øi ar fiøi vor fi în viitor la fel ca Moroni, iatæ, însæøi pute-rile iadului ar fi zdruncinate pentru veønicie; da,diavolul nu ar avea putere niciodatæ asupra inimi-lor copiilor oamenilor” (Alma 48:17).

Când Moroni era comandantul-øef al oøtirilornefiflilor:

„Øi-a sfâøiat veømântul sæu; øi a luat o bucatædin el øi a scris pe ea – În memoria Dumnezeuluinostru, a religiei øi libertæflii noastre øi a pæciinoastre, a nevestelor noastre øi a copiilor noøtri –øi a prins-o la capætul unui par.

Øi øi-a pus pe cap coiful øi platoøa øi scuturile sa-le; øi s-a încins cu armura sa în jurul coapselor; øi aluat parul care avea la capæt veømântul lui sfâøiat (øil-a numit pe acesta drapelul libertæflii) øi s-a plecatpânæ la pæmânt øi s-a rugat cu putere la Dumnezeulsæu pentru ca binecuvântærile libertæflii sæ fie asuprafraflilor sæi atât timp cât un grup de creøtini va ræ-mâne sæ stæpâneascæ flara” (Alma 46:12-13).

Nu era nicio îndoialæ în mintea lui Moroni cæ elera conducætor. El îøi cunoøtea rolul øi intenflionasæ îl îndeplineascæ. El a ales calea dreaptæ din totsufletul. Øi-a pus credinfla la lucru prin fapte øi în-genunchind în rugæciune øi nu s-a ruøinat s-o facænici în public.

Moroni a fost un conducætor neînfricat cu unspirit de neînvins. Inima øi sufletul sæu erau anga-jate într-o cauzæ mai presus chiar decât el însuøi;nu a simflit nici un pic de fricæ. Oricând citesc de-spre cæpitanul Moroni, un foc arde chiar în mædu-va oaselor mele. Cât afli da ca sæ luptafli umær laumær cu un bærbat ca acesta?

Bærbafli, femei øi tineri se vor alætura întot-deauna unei cauze când au un conducætor; cutoate acestea, este dificil pentru Dumnezeu saupentru orice organizaflie sæ foloseascæ un condu-cætor færæ tragere de inimæ…

Sunt sigur cæ Moroni nu a øtiut cu adeværat câtde mærefl a fost. Mæ îndoiesc cæ el a studiat vreodatæun principiu de conducere dintr-o carte admiratæsau la un seminar costisitor. Pur øi simplu se aflauîn mare nevoie øi Moroni, în puritatea øi încredereasa, a pæøit înainte øi I-a permis Domnului sæ-l folo-seascæ.

În Bisericæ, noi, tofli, suntem conducætori øiadepfli. Biserica este organizatæ astfel, încât chiarøi cel mai neînsemnat dintre noi conduce în tim-pul vieflii sale. Aceastæ conducere poate lua formapredærii acasæ la câteva familii, în cadrul vizitelorde acasæ sau poate fi o chemare la nivel de flæruø,regiune sau zonæ; poate fi o clasæ de Tinere Fetesau pot fi toate tinerele fete din Bisericæ…

Preøedintele Harold B. Lee a spus cæ, numaiatunci când suntem disponibili în totalitate, pu-tem deveni ucenici demni ai lui Hristos. Este in-teresant faptul cæ lipsa de încredere în sine sausentimentele cæ nu suntem demni nu sunt încontradicflie cu aceastæ idee. Moise øi Enoh, ambiiau fost „lenfli la exprimare” øi au fost surprinøi dechemare. Ne putem simfli necorespunzætori, darcând existæ o lucrare de fæcut, cineva trebuie sæiasæ înainte øi s-o facæ.

A patra secfliune din Doctrinæ øi legæminte de-claræ: „Dacæ dorifli sæ-L slujifli pe Dumnezeu, voisuntefli chemafli la aceastæ lucrare” (versetul 3)…

Tofli cei care se declaræ disponibili øi au inimiledornice vor fi chemafli sæ conducæ. Aceasta faceparte din planul Evangheliei…

Un conducætor trebuie sæ fie capabil sæ aibæ oviziune în ceea ce priveøte lucrarea...

„Când nu este nicio descoperire dumnezeiascæpoporul este færæ frâu” iar ei, de asemenea, nu înde-plinesc lucrarea (Proverbe 29:18). Nu au dorinfla sæîndeplineascæ lucrarea øi, inevitabil, o vor împiedicaîn loc s-o ajute. La fel, un conducætor care nu are oviziune va limita în mod considerabil eficienfla lui…

Dacæ viziunea este atât de importantæ, cum odobândim? Aceia care au viziune au multe lucruriîn comun:

• væd toatæ lucrarea înaintea lor;

• vizualizeazæ ce trebuie sæ se întâmple pentru aobfline rezultatele pe care le doresc;

4

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 4


• iau în considerare toate resursele, potenflialul øicapacitatea lor colectivæ;

• îøi imagineazæ ce lucruri minunate øi mæreflese pot întâmpla când toatæ forfla de muncæ esteimplicatæ în mod activ în acelaøi scop;

• trec, apoi, la lucru pentru a-øi îndeplini scopul;

• au abilitatea de a comunica viziunea lor celordin jurul lor într-un mod convingætor, astfelîncât ceilalfli sæ doreascæ sæ ajute la îndeplinireascopului;

• væd în ceea ce fac o cauzæ, nu un proiect;

• conducætorii religioøi simt o „mânæ sfântæ”care-i ajutæ în lucrarea lor…

Imaginafli-væ împreunæ cu mine mæreflia cauzeiîn care suntem angajafli. Ne-au fost date cheile,preoflia øi programul pentru cea mai mæreaflæ cau-zæ din eternitate. Numai noi, dintre tofli copiii luiDumnezeu, avem cheile cunoaøterii salværii øiexaltærii…

Cauza este mai mæreaflæ decât oamenii sauprofeflii. Este cauza Salvatorului. Este cauza luiDumnezeu, Tatæl Veønic. Înrolându-ne în cauzaSa øi îndurând cu credinflæ, vom primi tot ceea cepredæm øi împærtæøim. Un verset pe care-l citæmatât de des, uneori færæ sæ ne gândim, este: „Aceastaeste lucrarea Mea øi slava Mea – sæ realizez nemu-rirea øi viafla veønicæ a omului” (Moise 1:39).Imaginafli-væ o cauzæ cu implicaflii øi consecinfleeterne, o cauzæ atât de mæreaflæ încât toatæ eternita-tea atârnæ în balanflæ în timp ce noi o acceptæm sauo respingem. Nu înflelegem pe deplin ce privilegiumagnific este sæ fii înrolat în totalitate…

Un cvorum sau o clasæ pot avea o cauzæ – mun-ca misionaræ, activitæfli de bunæstare, activarea tutu-ror membrilor cvorumului, pregætirea pentrutemplu, legæturile dintre frafli sau surori (unitatea)øi zeci de alte cauze. Când suntem implicafli cu to-flii, obflinem rezultate care ni se par imposibile.

Lucrurile pe care le îndrægim cel mai mult auposibilitatea de a deveni cu adeværat cauze mære-fle. Familiile, religia, flara, drepturile, libertatea,liberul arbitru øi munca – sunt lucruri pe caremajoritatea dintre noi le prefluim foarte mult…

Cauza cæreia ne dedicæm noi înøine trebuie sæ fierealæ øi de mare însemnætate; nu poate fi una ima-ginaræ. Domnul ne oferæ multe cauze individuale,cum ar fi botezul în singura Bisericæ adeværatæ,

pecetluirea în templu, relafliile familiale eterne,munca misionaræ, grija faflæ de cei nevoiaøi øi pro-priul nostru sens al destinului, împreunæ cu posi-bilitatea exaltærii…

Conducætorul trebuie sæ fie un exemplu…

Exemplu în tot ce facem. Conducætorul trebuiesæ fie consecvent. El nu poate avea un anumit tipde caracter când este pe câmpul de luptæ øi un al-tul când este singur…

Aceasta este lucrarea Domnului. Ea trebuie sæmeargæ înainte. Domnul înzestreazæ cu talentbærbafli øi femei, iar acele talente øi capacitatea dea conduce se cuvine sæ fie folosite acolo unde potaduce cele mai mærefle rezultate…

Conducætorii îøi vor face întotdeauna datoria. Eiîi înalflæ spiritual pe tofli cei aflafli în preajma lor…

Se cuvine sæ ne rugæm pentru a avea conducæ-tori spirituali care vor înælfla øi vor motiva oame-nii, care vor creøte numærul de membri activi øirealizærile lor…

Vom afla cæ aceia care au cea mai mare in-fluenflæ asupra vieflilor noastre sunt cei care îøifolosesc rolul lor de conducætori pentru a sluji.Aceia care sunt egoiøti, aroganfli sau mândri uræscsæ slujeascæ dar sunt græbifli sæ-øi mæreascæ pute-rea. Le place sæ deflinæ controlul, sæ domine øi sæsupunæ prin constrângere…

Conducerea prin slujire este bazatæ pe un pro-fund respect faflæ de copiii oamenilor. Necesitæ cali-tæfli de conducere care sæ nu înjoseascæ, sæ nudevalorizeze sau sæ-i facæ pe cei pe care îi conducemsæ se simtæ inferiori în vreo privinflæ. Conducereaprin slujire înalflæ, binecuvânteazæ øi schimbæ vieflileîntr-un mod pozitiv…

Conducætorii care slujesc exercitæ urmætoareletræsæturi øi comportamente în rolurile lor. Ei:

• înfleleg valoarea fiecærui suflet omenesc;

• au un simfl al datoriei faflæ de ceilalfli înnæscutsau øi-l dezvoltæ;

• se oferæ repede voluntari pentru a prelua greu-tæflile altcuiva;

• se græbesc sæ ajute pe cineva care trece printr-oexperienflæ stânjenitoare sau umilitoare;

• trateazæ tofli oamenii în mod egal;

5

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 5


• nu simt cæ sarcinile pe care se aøteaptæ sæ le în-deplineascæ alflii sunt prea degradante pentru eiînøiøi;

• nu sunt ofensafli de izbucnirile oamenilor caretrec prin traume emoflionale sau stres;

• aøteaptæ mai mult de la ei înøiøi decât de la ori-cine altcineva;

• se græbesc sæ facæ anumite complimente, sæ re-cunoascæ meritele øi sæ-i întæreascæ pe cei careîndeplinesc o sarcinæ datæ;

• judecæ oamenii dupæ capacitatea lor, dar nuneapærat dupæ o singuræ experienflæ negativæ;

• nu-øi însuøesc realizærile altcuiva øi le place sæ împartæ cu alflii oricare dintre propriile lorrealizæri;

• aflæ ce s-a întâmplat înainte de a gæsi vinæ saude a critica altæ persoanæ;

• ajutæ tofli oamenii sæ simtæ cæ au contribuit cuadeværat la succesul unui proiect;

• detestæ glumele sau declarafliile care pun o per-soanæ într-o situaflie umilitoare;

• criticæ întotdeauna în mod constructiv în par-ticular øi laudæ în public;

• sunt complet cinstifli în munca lor;

• sunt la fel de corecfli cu tofli cei pe care-i conduc;

• ascultæ întotdeauna ambele pærfli implicate într-oceartæ, discuflie sau problemæ. Ei øtiu cæ în aces-te situaflii adeværul se aflæ întotdeauna la mijloc;

• sunt la dispoziflia tuturor, nu numai la dispozi-flia celor care deflin o poziflie sau au putere.

Adeværaflii conducætori care slujesc nu au ne-voie de o listæ cu aceste træsæturi de caracter, pecare s-o urmeze, cæci ei pun zilnic în practicæaceste træsæturi…

Conducætorii care slujesc înfleleg, de aseme-nea, unicitatea øi individualitatea fiecærei persoa-ne. Îmi amintesc cæ am auzit cu ani în urmælegenda greacæ despre Procust. Legenda se refe-rea la „Patul lui Procust”. Avea 1,8 m lungime.

Cei care nu aveau 1,8 m înælflime erau întinøi,alungifli pentru a se potrivi cu patul. Celor careaveau peste 1,8 m li se tæia surplusul. Fiecaretrebuia sæ se potriveascæ în patul lui Procust.Din fericire, aceasta nu este calea Domnului saua împæræfliei Sale. El a chemat întotdeauna femeiøi bærbafli neobiønuifli, integri, ambiflioøi, discipli-nafli øi cu credinflæ în Hristos. Nu tofli se vor po-trivi în aceeaøi lungime de pat, nici nu vor fipotrivifli tofli pentru aceeaøi chemare.

Nu va fi fiecare – øi nici nu trebuie sæ fie –conducætorul perfect la nivel de episcopie, de flæ-ruø sau în conducerea generalæ a Bisericii, darfiecare îøi poate aduce contribuflia sa maximæ încalitate de conducætor care slujeøte într-o chema-re øi în condiflii deosebite. Øi aceasta este tot ceeace Salvatorul aøteaptæ de la noi – sæ ne stræduimcât mai mult, oriunde ne-am afla.

IDEI AJUTÆTOARE PENTRU STUDIU

• Care este exemplul de conducætor ideal alvârstnicului Featherstone? Ce calitæfli îl fac sæfie un asemenea conducætor?

• Ce altceva în plus trebuie sæ avem pe lângæ inimidornice pentru a deveni buni conducætori?

• Ce putem face pentru a dezvolta caracteristicilepe care le au în comun conducætorii vizionari?

• În ce cauzæ putem noi fi angajafli atunci cândconducem øi slujim în familiile noastre, în or-ganizafliile episcopiei øi ale flæruøului?

• De ce este important pentru un conducætor sæfie un exemplu bun?

• Care credefli cæ este cea mai importantæ carac-teristicæ pe care trebuie sæ o dezvoltafli în conti-nuare pentru a sluji mai bine în conducereadumneavoastræ? Cum afli putea începe sæ vædezvoltafli aceastæ caracteristicæ? (Notæ: Dacæfolosifli aceastæ întrebare în clasæ, rugafli cursan-flii sæ se gândeascæ în liniøte la ræspunsurile lor.)

• Ce legæturæ existæ între „patul lui Procust” øicalitatea de conducætor?

6

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 6

CONCEPTUL 1. CONDUCÆTORII BISERICII ØI AIFAMILIILOR TREBUIE SÆ RESPECTE LIBERTATEADE A ALEGE A CELOR PE CARE-I CONDUC.

COMENTARIU

Vârstnicul Boyd K. Packer, care era pe atuncimembru al Cvorumului celor Doisprezece, a spus:„Singura libertate de a alege despre care se vorbeøte[în scripturi] este libertatea moralæ de a alege” (dinConference Report, aprilie 1992, p. 92; sau Ensign,mai 1992, p. 67; vezi D&L 101:78). Aceastæ libertatede a alege este capacitatea de a alege între bine øiræu. Lehi a explicat cæ: „[suntem] liberi sæ [alegem]libertatea øi viafla veønicæ, prin intermediul mareluiMijlocitor al tuturor oamenilor sau sæ [alegem] ro-bia øi moartea, potrivit robiei øi puterii diavolului”(2 Nefi 2:27). Isus Hristos a respectat întotdeaunalibertatea de a alege a acelora pe care El i-a învæflatîn timpul slujirii Sale din viafla muritoare. El nu i-asilit niciodatæ sæ I se supunæ (Vezi Matei 22:15-22;Luca 18:18-30; Ioan 6:28-71).

Planul etern al Tatælui Ceresc ne permite sæavem libertatea de a alege. Libertatea de a alege es-te importantæ pentru ca noi sæ devenim asemænæ-tori Lui. De aceea Lucifer a încercat sæ distrugælibertatea noastræ de a alege, iar Dumnezeu a „fæ-cut ca el sæ fie alungat;

Øi el a devenit Satana, da, chiar diavolul”(Moise 4:3-4).

Lehi ne-a învæflat cæ, pentru ca noi sæ ne folosimlibertatea de a alege, trebuie „sæ fie o opoziflie întoate lucrurile” (2 Nefi 2:11). Adam øi Eva øi-au fo-losit libertatea de a alege în grædina Edenului pen-tru a græbi cæderea. Când ne folosim libertatea de aalege pentru a face bine, devenim mai buni, iarcând o folosim pentru a face ræu, devenim mai ræi.Suntem responsabili pentru alegerile noastre în mæ-sura în care le facem de bunævoie. Færæ libertatea dea alege nu ar mai exista dreptate sau nedreptate.

Conducætorii trebuie sæ conducæ în dreptate øisæ-i încurajeze pe ceilalfli sæ-øi foloseascæ libertateade a alege pentru cauze drepte.

IDEI DE PREDARE

Discutafli înflelesul expresiei libertate de a alegeaøa cum este folositæ în Evanghelie. Ajutafli cur-sanflii sæ înfleleagæ de ce este important pentruconducætori sæ înfleleagæ acest principiu.

Discutafli cu ei Doctrinæ øi legæminte 121:41øi ajutafli-i sæ înfleleagæ termenii convingere, ræb-dare îndelungatæ, bunætate, blândefle øi dragostesinceræ. Invitafli cursanflii sæ gæseascæ øi sæ îm-pærtæøeascæ din scripturi exemple de oameni careau demonstrat aceste calitæfli în calitatea lor deconducætori.

LECfiIA 2

SÆ RESPECTÆM LIBERTATEA DE A ALEGE A CELOR PE CARE-I CONDUCEM

„De aceea, înveselifli-væ inimile øi aducefli-væ aminte cæ voi suntefli liberi sæ acflionafli pentru voiînøivæ – sæ alegefli calea morflii nepieritoare sau calea vieflii veønice” (2 Nefi 10:23).


Conducætorii trebuie sæ slujeascæ într-un mod care sæ le permitæ celorlalfli sæ-øi foloseascæ libertateade a alege.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Conducætorii Bisericii øi ai familiilor trebuie sæ respecte libertatea de a alege a celor pe care-i conduc.

2. Dupæ cum este potrivit, conducætorii trebuie atât sæ îndrume, cât øi sæ permitæ celorlalfli sæ iaparte la decizii.

7

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 7

Lecflia 2: Sæ respectæm libertatea de a alege a celor pe care-i conducem

Întrebafli în ce fel pot fi tentafli conducætorii sænu respecte libertatea de a alege a celorlalfli. Afliputea pune întrebæri cum ar fi urmætoarele:

• Dacæ un conducætor foloseøte vinovæflia pentrua convinge o persoanæ sæ facæ ceva, acel condu-cætor mai respectæ libertatea de a alege a aceleipersoane? Explicafli ræspunsul dumneavoastræ.

• În ce fel folosirea competifliei pentru a motivaoamenii are legæturæ cu respectarea libertæfliide a alege? De exemplu, credefli cæ ar fi o ideebunæ sæ le cerefli vârstnicilor øi înalflilor preoflisæ vadæ cine poate obfline cel mai mare procentde vizite de acasæ? De ce da sau de ce nu?

• În ce fel oferirea de premii când cineva face ce-va bun are legæturæ cu respectarea libertæflii dea alege a acelei persoane? (Un exemplu ar fi unpærinte oferind bani unui copil pentru a obflinenote bune.)

CONCEPTUL 2. DUPÆ CUM ESTE POTRIVIT, CON-DUCÆTORII TREBUIE ATÂT SÆ ÎNDRUME, CÂT ØI SÆPERMITÆ CELORLALfiI SÆ IA PARTE LA DECIZII.

COMENTARIU

Scripturile ne învaflæ cum sæ ne comportæmfæræ sæ încælcæm libertatea de a alege a celorlalfli.Profetul Joseph Smith, în timp ce era în închisoa-rea Liberty, a fost inspirat sæ scrie aceste cuvinte:„Când încercæm sæ ascundem pæcatele noastre,sau sæ ne satisfacem mândria ori ambiflia inutilæ,sau sæ exercitæm nedrept controlul, sau stæpânireasau constrângerea asupra sufletelor copiilor oa-menilor în mod nedrept, iatæ, cerurile se retrag;Spiritul Domnului este întristat; øi când este re-tras, amin preofliei sau autoritæflii acelui om…

Nicio putere sau nicio influenflæ nu poate øinici nu trebuie sæ fie menflinutæ în virtutea preofli-ei, decât prin convingere, prin ræbdare îndelunga-tæ, prin bunætate øi blândefle øi prin dragostesinceræ” (D&L 121:37, 41).

Vârstnicul Vaughn J. Featherstone, membru alCelor Øaptezeci, a spus despre aceste versete dinscripturæ: „Când analizæm principiile din acestminunat sfat, vedem cæ acesta contrasteazæ pu-ternic cu pærerea pe care o are lumea în generaldespre conducere. A conduce oamenii prin con-vingere este o poruncæ sfântæ a lui Dumnezeu.Convingerea sugereazæ o restaurare, o schimbare

a inimii, o încredinflare sau reînnoire.Convingerea îi aduce pe cei pe care-i conducemla acelaøi nivel de înflelegere cu al nostru. Nu for-fleazæ oamenii împotriva voinflei lor dar îi ajutæ peucenicii doritori sæ se schimbe; astfel, voinfla ce-lui care convinge øi voinfla celui convins devinuna øi aceeaøi.

Ræbdarea îndelungatæ sugereazæ cæ Dumnezeuvrea ca noi sæ înflelegem cæ felul Lui de conducerenu înseamnæ o rezolvare rapidæ øi întâmplætoare aproblemei. Noi predæm, instruim øi iar instruim øi,apoi, aøteptæm cu ræbdare rezultatele pe care le do-rim. Ræbdarea îndelungatæ este mai profundæ decâtræbdarea. Ea necesitæ sentimente de empatie øi în-flelegerea cæ fiecare persoanæ este diferitæ. Unii potsæ nu înfleleagæ un concept sau un principiu; alfliipot sæ nu fie de acord øi astfel e nevoie de putere deconvingere; totuøi, unora le poate lipsi motivaflia.Un conducætor îndelung ræbdætor este mai intere-sat de dezvoltarea øi instruirea sufletelor decât derezolvarea mai rapidæ sau în alt mod a problemeisau de rezolvarea ei de cætre oricine altcineva.

Preøedintele Harold B. Lee øi-a concentratatenflia asupra a douæ cuvinte din sfatul oferit deDomnul: «fiecare om sæ-øi învefle îndatorirea sa»(D&L 107:99). Cuvintele erau sæ-øi. O viaflæ ase-mænætoare cu a lui Hristos necesitæ cæutarea øicreøterea constante” (The Incomparable Christ:Our Master and Model [1995], p. 125-126).

Neal A. Maxwell, care a fost chemat mai târziuîn Cvorumul celor Doisprezece, a scris cæ, de fapt,conducætorii urmeazæ unul dintre cele trei stiluride conducere: prin manipulare, prin îndrumare øiprin participare. În conducerea prin manipulare,conducætorul manipuleazæ oameni øi circumstanflepentru a atinge flelurile grupului. În conducereaprin îndrumare, conducætorul ia decizii, cu saufæræ implicarea grupului. În conducerea prin par-ticipare, grupul împærtæøeøte responsabilitatea înluarea deciziilor. Citifli pærerea fratelui Maxwell de-spre aceste principii din secfliunea de mai jos,Resursele învæflætorului. Reflinefli cæ fratele Maxwella recomandat sæ se foloseascæ o combinaflie a sti-lurilor prin îndrumare øi prin participare.

IDEI DE PREDARE

Discutafli cele trei stiluri de conducere identifi-cate de Neal A. Maxwell (prin manipulare, prin

8

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 8


îndrumare øi prin participare) øi scriefli-le pe ta-blæ. Sub fiecare stil, facefli o listæ cu punctele lortari øi cu cele slabe. Citifli urmætorul fragment dindeclaraflia fratelui Maxwell:

„Atât experienfla, cât øi scripturile sugereazæ ne-voia unui stil de conducere combinat – prin îndru-mare øi prin participare, aceste stiluri fiind folositeîn condifliile cele mai potrivite pentru ele. Noi avemîn Bisericæ o combinaflie unicæ de conducere prinîndrumare øi prin participare în care fiecare persoa-næ se dezvoltæ, creøte øi fiecare înainteazæ în privin-fla flelurilor eterne” („...A More Excellent Way:Essays on Leadership for Latter-day Saints”[1967], p. 26).

Invitafli cursanflii sæ se gândeascæ la conducæ-tori din Bisericæ sau la conducætori de familii careau avut succes øi întrebafli ce i-a fæcut pe aceøtiasæ aibæ succes. Discutafli în ce mod au folositaceøtia stilurile combinate de conducere definitede fratele Maxwell.


Fratele Neal A. Maxwell

A fæcut parte din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli

„Looking at Leadership”(„Despre conducere”), din„...A more Excellent Way:Essays on Leadership forLatter-day Saints” („...O calemai excelentæ: Eseuri despreconducere adresate Sfinflilordin Zilele din Urmæ”) (1967),p. 15-29

Conducerea [presupune cooperare]. De aseme-nea, ea presupune un risc. Dificultatea de a explicatræsæturile sau caracteristicile necesare pentru oconducere bunæ constæ în complexitatea analizæriipersonalitæflii conducætorului, dificultate care devineøi mai mare când este combinatæ cu personalitæflileacelora care sunt conduøi. A încerca sæ descrii con-ducerea este ca øi cum ai avea mai mulfli observa-tori care comparæ ceea ce væd într-un caleidoscop întimp ce simplul fapt al trecerii caleidoscopului de launul la altul îi schimbæ desenul.

În cæutarea de a descrie misterul conducerii,numeroase încercæri au fost fæcute de savanfli øicercetætori pentru a identifica anumite træsæturi

cheie care, dacæ sunt deflinute de cætre conducæ-tori, se pare cæ-i vor face mai eficienfli datoritæacestor înzestræri superioare.

În timp ce majoritatea dintre noi putem recu-noaøte o conducere bunæ când avem ocazia, estegreu pentru noi sæ identificæm sau sæ deosebim în-tr-un mod distinct træsæturi specifice conducerii…

Probabil cæ cel mai bine este sæ te îndepærtezi decopaci pentru a putea vedea pædurea. O træsæturæeste ca un „copac” ce are în mod clar o semnifica-flie individualæ, dar tofli copacii formeazæ o pæduresau un tipar al personalitæflii unui conducætor, chiardacæ nu putem deosebi în mod clar tofli copacii saunu putem vedea semnificaflia relafliilor dintre ei.

Stilul de conducere adoptat de cineva (chiar da-cæ nu în mod conøtient) provine din ideile øi senti-mentele sale despre natura umanæ. ThomasJefferson a spus unui corespondent: „Noi amândoiconsideræm oamenii ca fiind copiii noøtri øi îi iu-bim cu dragoste paternæ, dar tu îi iubeøti ca peniøte bebeluøi în care nu ai încredere dacæ n-audædacæ, iar eu ca pe niøte adulfli pe care-i las debunævoie sæ se conducæ singuri”. Pentru unii, ve-derile lui Jefferson sunt prea optimiste. ProfetulJoseph Smith, vorbind despre conducerea mem-brilor Bisericii, a spus: „Îi învæfl principii corecte øiei se conduc singuri”. Totuøi, este nevoie caSpiritul sæ ne ajute sæ ne autoguvernæm.

Cele mai importante exemple pentru noi sunt,desigur, Dumnezeu Tatæl øi Isus Hristos. JosephSmith ne anunflæ în Lectures on Faith cæDumnezeu a perfecflionat fiecare dintre calitæflilecare Îl fac sæ fie Dumnezeu. Aceasta înseamnæ cæEl este perfect în cunoaøtere, în putere sau credin-flæ, în dreptate, judecatæ, milæ, adevær øi dragoste.Dupæ cum descrie profetul perfecfliunea Sa în fie-care dintre aceste calitæfli, putem vedea uøor cæ,dacæ nu ar fi fost perfect în fiecare dintre acestecalitæfli, El nu ar fi putut sæ fie Dumnezeu.Cunoaøterea perfectæ færæ dragoste perfectæ ar fipericuloasæ. A avea putere absolutæ færæ milæ per-fectæ ar fi insuportabil øi a fi perfect în dragoste fæ-ræ a fi perfect în adevær ar putea sæ ne provoace unsentimentalism nestævilit. Orice conducætor dinacestæ lume muritoare, care nu cautæ sæ-øi îmbu-nætæfleascæ aceleaøi calitæfli, nu poate fi foarte efi-cient sau foarte sigur de puterea pe care o deflinepentru a influenfla øi îndruma vieflile celorlalfli…

9

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 9


Este dificil pentru grupuri sau organizaflii sæ atin-gæ un nivel de cunoøtere mai mare decât al celor pecare-i conduc øi, în timp ce conducerea supremæ es-te divinæ, conducerea noastræ muritoare este fæcutædin fiinfle imperfecte ale cæror proprii slæbiciuni auun impact inevitabil asupra familiei, grupului, bise-ricii øi asupra indivizilor care le alcætuiesc.

Se pare cæ existæ trei stiluri de bazæ de condu-cere, fiecare cu propriile sale limite, avantaje, dife-renfle øi idei deosebite. Existæ, mai întâi de toate,conducerea prin manipulare, variind de la formasa mai sinistræ a stilului machiavelic pânæ la felulde manipulare modestæ, pe care, uneori, în modconøtient sau inconøtient, o exercitæm fiecare din-tre noi asupra celor din jurul nostru.

Conducerea prin manipulare are unele avanta-je: poate da, uneori, rezultate imediate pe termenscurt, rezolvæ o problemæ sau depæøeøte o crizæprin manipularea oamenilor, a sentimentelor øia motivelor. Poate, uneori, sæ aducæ celor care oaplicæ un sentiment de acfliune øi împlinire, totuøinu este necesar ca un conducætor sæ ia în consi-derare sentimentele øi ideile membrilor din grupulsæu deoarece este liber sæ-i manipuleze, sæ treacæpeste ei sau sæ se foloseascæ de naivitatea lor.

Dezavantajele acestui stil de conducere sunt:poate fi øi, de obicei, este opresiv; cautæ sæ înde-plineascæ dorinflele conducætorului øi sæ vinæ înîntâmpinarea nevoilor sale, nu neapærat ale nevoi-lor grupului; poate avea un final neplæcut pentruun conducætor ræu sau poate sæ se sfârøeascæ înhaos când un conducætor care nu este priceput sæmanipuleze este, de aceea, în situaflia de a fi des-coperit mai devreme; foloseøte sau ignoræ oameniiøi sentimentele lor færæ sæ inspire oamenii sæ devi-næ mai buni.

Al doilea stil de conducere de bazæ este condu-cerea prin îndrumare, în care conducætorul cau-tæ sæ-øi menflinæ poziflia de persoanæ cu „calitæflisuperioare” în relafliile cu membrii grupului. Eleste figura dominantæ øi, deøi el poate fi foartesincer øi dedicat, susfline ferm cæ trebuie fæcut ce-ea ce crede el øi ia deciziile cele mai importante.

Acest stil de conducere are urmætoarele avanta-je: poate avea adesea rezultate foarte rapide; le dæcelor implicafli sentimentul cæ acflioneazæ øi înde-plinesc sarcini; le dæ un anumit sentiment desiguranflæ, mai ales pentru cæ au un conducætor

care este un exemplu pe care-l urmeazæ tofli; evitæunele limite ale nepotrivirii grupului, deoarececonducætorul poate chema membrii grupului casæ ajute unde trebuie dar nu este nevoie sæ împær-tæøeascæ cu ei toate deciziile pe care le ia.

Am væzut cu toflii exemple ale acestui stil de con-ducere atunci când a existat o crizæ. Nu este un stilpopular de conducere în unele zone astæzi, dar tre-buie sæ ne amintim cæ are avantaje reale. HerbertHoover [fost preøedinte al Statelor Unite] a observatcæ oamenilor din Statele Unite le place sæ aibæ dreptconducætor politic un „om obiønuit”, dar când exis-tæ o problemæ, cum ar fi un ræzboi, ei doresc un„general extraordinar” care sæ-i conducæ…

Dar existæ øi dezavantaje ale conducerii prin în-drumare: poate crea adepfli foarte dependenfli carese bazeazæ pe conducætor prea mult timp, pentruprea multe lucruri øi în prea multe împrejuræri.Færæ îndoialæ cæ Brigham Young a vorbit despreacest fel de îngrijorare când s-a plâns:

„Mi-e mai teamæ cæ aceøti oameni au atât demultæ încredere în conducætorii lor încât nu-L vorruga ei înøiøi pe Dumnezeu, sæ afle dacæ ei (con-ducætorii) sunt conduøi de El. Mæ tem cæ se vormulflumi sæ aibæ o încredere orbeascæ, bazându-secu o încredere nesæbuitæ pe conducætorii lor pen-tru a lua toate deciziile în locul lor, fapt din cauzacæruia nu vor vedea scopurile lui Dumnezeu pen-tru salvarea lor øi care va slæbi acea influenflæ pecare ei o pot avea asupra conducætorilor dacæ arcunoaøte, prin revelaflie de la Isus, cæ sunt conduøiîn mod corect”. [Discourses of Brigham Young,sel. John A. Widtsoe (1941), p. 135]…

Preøedintele Young încearcæ sæ explice un prin-cipiu important al adepflilor øi al conducætorilor înacest caz special. Nu este important numai pentrucreøterea membrilor implicafli ca ei sæ-øi exercitepropria lor abilitate de a primi inspiraflie de laDumnezeu despre deciziile luate de conducætoriiBisericii, ci este, de asemenea, important pentruadepfli sæ se pregæteascæ ei înøiøi sæ acflioneze înasemenea fel, încât influenfla lor sæ poatæ fi multmai folositoare conducætorilor în atingerea fleluri-lor stabilite de comun acord. Nu numai cæ aceiadepfli, care procedeazæ aøa cum a spus BrighamYoung, cu „o încredere nesæbuitæ”, nu-øi vor dez-volta propriile lor puteri øi resurse, dar, de aseme-nea, îi vor priva øi pe conducætorii lor de sprijinulpe care îl meritæ øi de care au nevoie câteodatæ de

10

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 10


la adepflii care îøi îmbunætæflesc singuri calitæflilenecesare. Secfliunea 58 din Doctrinæ øi legæmintearatæ cæ Domnul se aøteaptæ ca membrii Bisericiisæ îndeplineascæ multe lucruri din proprie inifliati-væ, færæ insistenflæ sau motivaflie nesfârøite dinpartea institufliei. Nu este nici realist, nici înflelept,sæ aøtepfli ca numai conducætorii sæ aibæ toate ræs-punsurile tot timpul, sæ aibæ soluflii la toate pro-blemele care vor apærea. Aceasta ar însemna ca ei,conducætorii, sæ fie atotøtiutori; mai mult, s-ar ce-re de la ei un fel de energie susflinutæ øi un timpcare, pur øi simplu, din punct de vedere omenesc,nu sunt disponibile pe perioade prelungite.

Sfatul lui Brigham Young este la fel de potrivitîn ziua de azi cum a fost la vremea când l-a dat. Înlumea de azi, se doreøte în mod special în cadrulunei biserici, ca ea sæ creascæ în mærime, înflelegereøi sæ-øi dezvolte o metodæ de a-øi atinge scopurile.

Existæ un alt principiu subtil care trebuie subli-niat aici. Este legat de sfatul lui Ietro dat lui Moisecând cel dintâi a sugerat cæi prin care Moise øi-arfi putut conduce oamenii într-un mod mai eficient.Ietro l-a îndemnat pe Moise sæ delege, nu numaipentru binele oamenilor, ci øi al sæu, deoarece, aøacum a observat Ietro: „Te istoveøti singur, øi vei is-tovi øi poporul acesta, care este cu tine; cæci lucruleste mai pe sus de puterile tale øi nu-l vei putea fa-ce singur” (Exodul 18:18).

Deøi avea calitæflile Sale superioare øi divine,erau momente când Isus trebuia sæ se retragæ dinsituaflii decisive în care avea nevoie sæ se consultedirect cu Tatæl Sæu din Cer. Trebuia sæ fie capabilsæ primeascæ tærie spiritualæ, mai ales cæ dæruia tottimpul din puterea Sa. Intervine o obosealæ realæcare poate copleøi conducætorii în anumite situaflii;în aceste împrejuræri ei au nevoie disperatæ sæ aibæadepfli eficienfli, nu adepfli care sunt dependenfli deei øi pe care trebuie sæ-i sfætuiascæ tot timpul.

Dependenfla excesivæ de alflii poate stânjeniscopurile lui Dumnezeu, care doreøte creøterea øidezvoltarea noastræ personalæ, øi adepfli care pot fimult mai eficienfli øi pot susfline conducætorii îm-pærtæøind angajamentul faflæ de aceøtia.

Conducerea prin îndrumare are, de asemenea,marele dezavantaj cæ respectivul conducætor, deseori nu este conøtient de toate acfliunile øi sen-timentele prezente printre adepfli. Talentele adep-flilor øi ale membrilor grupului pot sæ nu fiecomplet dezvoltate dacæ ei nu sunt implicafli mai

mult în luarea øi implementarea deciziilor. Aceststil de conducere poate eøua chiar cu un condu-cætor care îndrumæ sincer, dedicat, deoarece el nuse stræduieøte sæ foloseascæ toate resursele de caredispune grupul sæu, nici nu este întotdeauna sufi-cient de atotøtiutor pentru a evita greøeala.

Conducerea prin îndrumare, cu toate avantajelepe care le are, poate crea, pentru unii conducætori,o atitudine împotriva adepflilor când aceøtia încear-cæ insistent sæ le împærtæøeascæ pæreri øi informaflii.Este aproape ca øi cum aceøti conducætori aflafli înaceastæ situaflie au vrut sæ se dispenseze repede deorice era de spus – din punct de vedere al instruiriisau al informafliei – øi sæ considere treaba fæcutæ!Existæ situaflii în care ne putem asuma spiritualresponsabilitatea spunând pur øi simplu altora cetrebuie fæcut, dar acest lucru nu trebuie sæ devinæîn totalitate un stil de conducere. Decât sæ afiøezefelul de dragoste care este precum „øtiinfla foarteræbdætoare”, unii dintre noi sunt dornici sæ se sa-crifice pentru omenire, aøa cum a scris Dostoievski,dacæ „chinul nu dureazæ mult, ci se terminæ repe-de, cu toatæ consideraflia øi aplauzele”.

Foarte des persoanele talentate care conduc de-vin foarte neræbdætoare cu persoanele neîndemâna-tice øi mediocre. O persoanæ talentatæ poate, deasemenea, sæ manifesteze ostilitate sau resenti-mente atunci când este supravegheatæ de cineva pecare îl consideræ inferior ei. Abraham Maslow a ob-servat: „Când porumbelul (adeptul) dirijeazæ vultu-rul, vulturul (conducætorul) se simte frustat”. Darînr-o bisericæ de vulturi øi porumbei, oamenii tre-buie sæ învefle cum sæ urmeze, precum øi cum sæconducæ, øi existæ momente când porumbeii con-duc vulturii pentru o perioadæ øi vulturul are res-ponsabilitatea de a învæfla din aceastæ experienflæ,aøa cum învaflæ øi porumbelul. Dar cei talentafli au,de asemenea, øi alte poveri, dupæ cum a observat øiMaslow. Ei pot deveni atât de îngrijorafli de superio-ritatea lor încât pot înæbuøi în totalitate efectul ta-lentelor lor de teamæ cæ vor fi percepufli de alflii cafiind prea dominanfli øi prea pricepufli. Ceea ce,adesea, ia naøtere în aceste situaflii este un fel defalsæ afiøare a umilinflei. Dacæ, totuøi, „porumbeluløi vulturul” au un angajament unul faflæ de celælaltøi faflæ de bunæstarea fiecæruia, existæ o cale prin ca-re ei se pot bizui unul pe altul în ceea ce priveøteaptitudinile, talentele øi ajutorarea – dar aceasta ne-cesitæ deschidere, sinceritate øi încredere…

11

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 11


Al treilea stil de conducere este conducerea prinparticipare, în care membrii grupului participæ înmare mæsuræ la luarea deciziilor, în care grupulfuncflioneazæ în mod democratic, în care procedu-rile sunt adoptate øi tradifliile stabilite pentru a oferiasigurarea cæ aøa se va proceda. Acest stil de con-ducere are aceste avantaje: deseori foloseøte într-unmod foarte eficient talentele, sentimentele øi acfliu-nile membrilor grupului; oferæ membrilor grupuluiøansa de a investi în realizarea scopurilor øi în re-zolvarea problemelor, în aøa fel încât existæ o apro-bare mai mare a grupului øi muncæ în echipæ învederea atingerii acestor scopuri; creazæ, adesea,condiflii excelente pentru dezvoltarea personalæ.

Conducerea prin participare cautæ sæ foloseas-cæ maximum de resurse de la membrii grupului.Când reuøeøte, acest fel de conducere obfline rea-lizæri mai mari decât poate obfline o persoanæ sin-guræ; conducerea prin participare presupune cafiecare sæ aibæ ceva de oferit, ceea ce concordæ cuînvæflætura cæ „ ...nu tuturor le este dat fiecaredar; pentru cæ sunt multe daruri øi fiecærui om îieste dat un dar prin Spiritul lui Dumnezeu”(D&L 46:11).

Conducerea se sprijinæ într-un mod semnifi-cativ pe felul de decizie luatæ care face eficientæfolosirea feedbackului (comunicarea cu o altæpersoanæ sau cu un alt grup care dæ acelei per-soane informaflii despre modul în care aceasta i-aafectat pe ceilalfli øi în ce stadiu de îndeplinire seaflæ scopurile øi intenfliile sale). Conducerea prinparticipare uøureazæ munca celor care sunt preo-cupafli sæ furnizeze un feedback folositor, pecând conducerea prin îndrumare suferæ adeseade faptul cæ, pe mæsuræ ce conducætorul acumu-leazæ mai mult prestigiu øi mai multæ putere, ceicare-l urmeazæ pot sæ-i ascundæ tot mai multadeværul, chiar dacæ el nu doreøte aceasta.

Dezavantajele conducerii prin participare suntcæ, uneori, grupurile se concentreazæ prea multasupra sentimentelor øi devin prea puflin eficienteîn luarea deciziilor necesare. Un grup poate ascul-ta øi auzi numai semnalul unei „anumite revendi-cæri a conducerii”. Când rezolvarea problemei decætre grup eøueazæ, aceasta poate avea ca rezultatînæbuøirea creativitæflii individuale øi promovareaîn mare mæsuræ a mediocritæflii.

Evocând munca sa asupra teoriei relativitæflii,Albert Einstein nota: „Un sentiment al direcfliei,

de a merge drept înainte spre ceva concret”. Acestfel de introspectivæ creativæ – „de a merge dreptînainte spre ceva concret” – poate, în anumitecondiflii, sæ fie stopat de conducerea prin partici-pare. Deøi discufliile cu colegii sæi ar fi putut fi fo-lositoare pentru Einstein, introspectiva creativæeste obflinutæ adesea în singurætate.

Un critic al conducerii prin participare a întrebat:„Ar fi putut fi pictatæ Mona Lisa de un comitet?”.Acelaøi critic al procesului în grup spune cæ acestaconduce la „anularea reciprocæ a convingerilor inte-rioare”. Conducerea prin participare are uneori, deasemenea, dezavantajul ajungerii la manipulæri in-conøtiente øi neintenflionate ale membrilor grupuluide cætre o persoanæ dominantæ, în timp ce fiecarepresupune, færæ cunoøtinflæ de cauzæ, cæ ia parte laluarea deciziilor, ceea ce nu este adeværat.

Fiecare dintre aceste stiluri de conducere esteîn conflict cu problemele centrale øi frecvente aleconducerii, cum ar fi echilibrul între nevoia de arezolva problema øi nevoia de a fi procupat desentimentele vreunuia dintre colegi øi adepfli. Noi,tofli, am fost membri ai unor grupuri în care con-ducætorul era atât de preocupat de sarcinæ, atât deneræbdætor sæ vadæ munca înfæptuitæ încât, atuncicând acest lucru se realiza în final, cu mari costu-ri emoflionale, nu ræmânea astfel, deoarece eøeculgrupului de a se conforma, anula în final ceea cepærea a fi un efort plin de succes. Am væzut, deasemenea, felul în care membrii grupului se sim-fleau ofensafli sau se retrægeau deoarece conducæ-torii erau prea concentrafli asupra sarcinii.

Am væzut, de asemenea, conducætori care devinineficienfli din cauza preocupærii lor pentru senti-mentele membrilor grupului. Grupul poate suferisincer din cauza unei astfel de greøeli în conduce-re. Existæ anumite împrejuræri în care trebuie ac-flionat…

Citind versetele din Cartea lui Mormon caredescriu adeværata libertate de a alege ca fiind ac-flionarea pentru ei înøiøi øi nu pentru „a se acflionaasupra lor” (2 Nefi 2:26) vedem cæ cel de-al doileaaspect este echivalent cu nefericirea…

Atât experienfla, cât øi scriptura, sugereazæ nevoiaunui amestec de stiluri de conducere – prin îndru-mare øi prin participare, stiluri care sunt folosite înacele împrejuræri care sunt cele mai potrivite pentruele. În Bisericæ avem un amestec unic de conducereprin îndrumare øi de conducere prin participare, în

12

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 12


care fiecare se dezvoltæ øi fiecare avanseazæ dinpunctul de vedere al scopurilor eterne.

Un preøedinte al cvorumului vârstnicilor careclædeøte sprijinul cvorumului pentru un proiect debunæstare øi care nu este sigur dacæ grupul trebuiesæ semene porumb sau mazære va fi sfætuit bine,mai ales dacæ el nu este expert în agriculturæ, dacæîi ascultæ pe membrii cvorumului care pot sæ-ispunæ care dintre cele douæ culturi este cea maipotrivitæ pentru ca solul sæ rodeascæ. De aseme-nea, el va fi bine sfætuit sæ implice membrii grupu-lui în luarea deciziei, mai ales cæ ei trebuie sæ sapeporumbul sau sæ pliveascæ mazærea – numai dacæpreøedintele nu doreøte sæ facæ totul singur!Conducerea prin participare ne ajutæ sæ ajungemla faptele øi sentimentele, care sunt o altæ formæ deacfliune, de care trebuie sæ fim profund preocupafli.

Existæ totuøi momente când conducerea prin în-drumare este în mod clar cel mai potrivit stil deconducere. Probabil cæ Brigham Young ar fi pututsæ petreacæ ani lucrând cu unii membri neloiali aiBisericii dupæ martiriul profetului Joseph Smith, în-curajându-i sæ i se alæture øi sæ plece spre vest. Darîn final sfinflii trebuiau sæ treacæ fluviul Mississippi;trebuiau sæ pæræseascæ oraøul Nauvoo. Venise tim-pul sæ se acflioneze. În anumite condiflii, conducæto-rii trebuie sæ acflioneze.

Cel mai bine este ca un conducætor sæ fie ca-pabil sæ combine conducerea prin îndrumare øiconducerea prin participare dacæ el se angajeajæîn mod personal øi foarte serios în procesul divinde îmbunætæflire a atributelor sale de cunoaøtere,credinflæ, dreptate, judecatæ, milostenie, adevær øidragoste. El va fi atunci mai eficient øi probabili-tatea de a fi înzestrat cu putere øi influenflæ va fimai mare. Dacæ el iubeøte mai mult, va avea osensibilitate mai mare faflæ de sentimentele mem-brilor grupului øi va øti când este potrivit sæ ac-centueze conducerea prin participare. Dacæ el îøiîmbogæfleøte în mod constant rezerva de cunoaø-tere øi adevær, va avea o introspectivæ mai bunæpe care sæ se poatæ baza când trebuie sæ acflionezeprin îndrumare. Membrii grupului sunt mult maiînclinafli sæ aibæ încredere într-un conducætorcând îl væd cæ se stræduieøte în mod activ sæ dez-volte aceste feluri de calitæfli. Un conducætor cæ-ruia nu-i pasæ de putere, este insensibil faflæ desentimentele membrilor grupului sau care este

prea sigur de propriile sale pæreri, færæ sæ aibæ cu-noaøterea sau informarea potrivitæ, nu-øi poateinspira adepflii prea mult timp. Un conducætorcare îøi foloseøte statutul øi autoritatea pentru a-øi acoperi pæcatele, pentru a-øi mulflumi mândriasau ambiflia, sau pentru a exercita control sau do-minare va eøua din punct de vedere organizato-ric, precum øi din punct de vedere spiritual.

Doctrina Bisericii, pe care o avem noi, este divi-næ. Avem toate avantajele de a fi o parte a împæræfli-ei organizate în care Isus Hristos este Împæratulîmpæraflilor øi Fondatorul legii cu un profet în viaflæîn calitate de purtætor de cuvânt al Sæu pe pæmânt.Aceasta ne conferæ avantajul scopului divin maiînalt, al introspecfliei øi instruirii øi avantajul autori-tæflii care poate produce fapte în circumstanfle carenecesitæ vitezæ øi ræspuns. Dar Biserica, de aseme-nea, participæ la faptul cæ lucrarea lui Dumnezeueste cu adeværat a noastræ. Existæ o mare ocaziepentru noi – mult mai mare decât credem – de a neimplica fiind conducætori øi adepfli în acfliunile carevor clædi împæræflia øi care, de asemenea, ne vor aju-ta sæ creøtem. Avem mai multe ocazii decât am re-cunoaøte vreodatæ de a ne folosi talentele øi de a nepune sentimentele øi faptele în procesul Bisericii deluare a deciziilor în acele situaflii în care conducereaprin participare este potrivit sæ fie folositæ…

Dacæ Îl vom cinsti pe Dumnezeu prin stilul deconducere pe care fiecare dintre noi øi-l asumæ, Îlvom cinsti cel mai bine emulându-I exemplul îndezvoltarea acelor calitæfli care asiguræ înflelepciu-nea, eficienfla øi siguranfla conducerii…


• Conform fratelui Maxwell, în ce sens este con-ducerea, cel puflin parflial, un mister?

• Care sunt cele trei stiluri de bazæ ale conducerii,pe care le identificæ fratele Maxwell? Care suntpunctele tari øi cele slabe ale fiecæruia?

• Ce stil recomandæ fratele Maxwell pentruconducætorii Bisericii?

• Cum credefli cæ øi-ar putea îmbunætæfli condu-cætorii conducerea, lucrând mai mult asupracalitæflilor organizatorice sau lucrând asupraînflelegerii øi aplicærii principiilor de bazæ aleconducerii? Explicafli.

13

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 13

CONCEPTUL 1. ISUS HRISTOS ESTE PÆSTORUL CEL BUN.

COMENTARIU

În Biblie, cuvântul pæstori este folosit pentru a-ireprezenta pe conducætorii poporului lui Dumnezeu(vezi Isaia 63:11; Ieremia 23:2). Pæstorii feresc oilede inamicii care le-ar putea ataca øi le apæræ cândeste necesar. Ei îngrijesc oile bolnave sau rænite, lecautæ øi le salveazæ pe cele pierdute sau prinse încapcanæ. În învæflæturile lui Hristos, pæstorii îøi iu-besc oile øi încearcæ sæ le câøtige încrederea. Oile îlcunosc, îl iubesc øi se încred în pæstor mai multdecât în ceilalfli. Un pæstor bun îøi va da chiar viaflapentru oile sale. Hristos este opusul pæstorului plæ-tit, care îøi abandoneazæ oile când sunt în pericol,deoarece nu le iubeøte (vezi Ioan 10:11-13).

Isus Hristos este Pæstorul cel Bun. În Ioan10:14-15, Isus explicæ despre faptul cæ El øi oileSale se cunosc unii pe alflii, chiar aøa cum El øiTatæl Sæu Se cunosc unul pe altul. Acest fel de re-laflie se dezvoltæ de-a lungul timpului øi necesitæexperienflæ personalæ. (Pentru alte referinfle despreIsus în calitate de pæstor, vezi Genesa 49:24; Psalmii23; 80:1; Ioan 10:1-30; Evrei 13:20; 1 Petru 2:25;5:4; Alma 5:37-38, 58-60; Helaman 7:18; 15:13;Mormon 5:17; D&L 50:44.)

Vârstnicul Henry B. Eyring din Cvorumul ce-lor Doisprezece a comentat: „Un pæstor vegheazæasupra oilor. În povestirile din scripturi, oile suntîn pericol; ele au nevoie de protecflie øi hranæ.Salvatorul ne avertizeazæ cæ trebuie sæ veghemasupra oilor aøa cum vegheazæ El. El øi-a dat via-fla pentru ele. Ele sunt ale Lui. Nu putem atingestandardele Sale dacæ, la fel ca slujitorul plætit,veghem doar atunci când ne convine øi numaipentru o ræsplatæ…

Membrii Bisericii sunt oile. Ei sunt ai Lui øi noisuntem chemafli de cætre El sæ veghem asupra lor.Trebuie sæ facem mai mult decât doar sæ-i avertizæmîn privinfla pericolelor. Trebuie sæ-i hrænim” (înConference Report, martie–aprilie 2001, p. 49;sau Ensign, mai 2001, p. 38).

IDEI DE PREDARE

Rugafli mai mulfli cursanfli sæ citeascæ claseiscripturile citate în al doilea paragraf al comenta-riului, dând atenflie titulaturilor atribuite lui IsusHristos în aceste pasaje.

Adresafli întrebæri asemænætoare cu cele careurmeazæ. Folosifli informafliile din comentariupentru a væ ajuta în discuflie.

• De ce sunt pæstorii atât de importanfli?

• Ce trebuie sæ facæ pæstorii?

LECfiIA 3

SÆ DEVENIM PÆSTORI BUNI„Eu sunt Pæstorul cel Bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, øi ele Mæ cunosc pe Mine,

aøa cum Mæ cunoaøte pe Mine Tatæl, øi cum cunosc Eu pe Tatæl; øi Eu Îmi dau viafla pentru oileMele” (Ioan 10:14-15).


Conducætorii trebuie sæ arate dragoste øi grijæ pentru cei pe care îi conduc.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Isus Hristos este Pæstorul cel Bun.

2. Familia øi conducætorii Bisericii trebuie sæ se stræduiascæ sæ urmeze exemplul de conducerestabilit de Domnul.

14

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 14

Lecflia 3: Sæ devenim pæstori buni

• În ce fel diferæ slujitorii plætifli de pæstori?

• În ce fel pot sæ reacflioneze oile diferit la grijapæstorilor faflæ de cea a slujitorilor plætifli?

• Ce lucruri a fæcut Isus în timpul slujirii Salemuritoare care ne învaflæ ce înseamnæ sæ fii unpæstor?

CONCEPTUL 2. FAMILIA ØI CONDUCÆTORII BISE-RICII TREBUIE SÆ SE STRÆDUIASCÆ SÆ URMEZEEXEMPLUL DE CONDUCERE STABILIT DE DOMNUL.

COMENTARIU

Domnul le spune conducætorilor Bisericii øi fa-miliilor sæ fie pæstori. Preøedintele James E. Faustne-a învæflat: „În aceastæ searæ aø dori sæ le vorbescpreoflilor lui Dumnezeu în calitatea lor de pæstoriai Domnului. Vârstnicul Bruce R. McConkie a de-clarat: «Oricine care slujeøte în orice calitate înBisericæ, în care este responsabil pentru bunæsta-rea spiritualæ sau temporalæ a oricæruia dintre co-piii Domnului este pæstorul acelor oi. Domnul îiconsideræ pe pæstorii Sæi responsabili de siguranfla[adicæ de salvarea] oilor Sale» [Mormon Doctrine,a 2-a ed. (1966), p. 710]. Deflinætorii preofliei auaceastæ mare responsabilitate, indiferent dacæ slu-jesc în calitate de tatæ, bunic, învæflætor de acasæ,preøedinte al Cvorumului Vârstnicilor, episcop,preøedinte de flæruø, sau deflin orice altæ chemareîn Bisericæ” (în Conference Report, aprilie 1995,p. 62; sau Ensign, mai 1995, p. 45-46).

Putem sæ devenim pæstori buni doar atuncicând ne apropiem de Domnul. Vârstnicul HenryB. Eyring a explicat: „El, care vede toate lucrurile,a cærui dragoste este nesfârøitæ øi care nu doarmeniciodatæ – El vegheazæ împreunæ cu noi. El øtiede ce au nevoie oile în orice moment. Prin pute-rea Duhului Sfânt, El ne poate spune øi ne poatetrimite la ele…

Dragostea este cea care trebuie sæ-i motiveze pepæstorii lui Israel. Poate pærea dificil la început, de-oarece, poate, nici nu-L cunoaøtem pe Domnul bi-ne. Dar, dacæ începem chiar cu un mic græunte decredinflæ în El, slujirea noastræ faflæ de oi va mæridragostea noastræ pentru El øi pentru ele. Ea vinedin lucrurile simple pe care trebuie sæ le facæ fiecarepæstor. Ne rugæm pentru oi, pentru fiecare dintrecele pentru care suntem ræspunzætori. Când între-bæm: «Spune-mi, te rog, cine are nevoie de mine?»,ræspunsul va veni. Un chip sau un nume ne va veni

în minte. Sau putem avea ocazia unei întâlniri, înlegæturæ cu care simflim cæ nu este nicio øansæ. Înacele momente vom simfli dragostea Salvatoruluipentru ele øi pentru noi. Pe mæsuræ ce vegheafli asu-pra oilor Sale, dragostea voastræ pentru El va creøte.Iar acest lucru va mæri încrederea øi curajul vostru”(în Conference Report, martie-aprilie 2001, p. 51;sau Ensign, mai 2001, p. 39-40).

IDEI DE PREDARE

Afiøafli fotografiile de la sfârøitul acestei lecflii.Care dintre ele exemplificæ ce a fæcut Salvatorul?De ce?

Citifli în clasæ Moroni 7:47. Discutafli despre cari-tate øi subliniafli cæ, întrucât caritatea este dragosteapuræ a lui Hristos, atunci când demonstræm caritatefaflæ de alflii, noi îi iubim precum El ne iubeøte penoi. Discutafli de ce este importantæ aceastæ atitudi-ne pentru familii øi pentru conducætorii Bisericii.

Discutafli de ce conducætorii Bisericii øi ai fami-liilor pot fi pæstorii acelora pe care-i conduc (vezicomentariul).

Cititfli declaraflia vârstnicului Eyring din co-mentariu. Discutafli despre întrebærile urmætoare:

• Conform vârstnicului Eyring, ce poate mæriîncrederea øi curajul nostru când suntem conducætori?

• Ce fel de legæturæ existæ între slujire øi dragoste?

• Ce împrejuræri din lume necesitæ ca ai noøtriconducætorii sæ fie pæstori buni?

• În ce fel putem determina care dintre exprimæ-rile dragostei øi grijii sunt potrivite în rolulnostru de conducætori?

Rugafli cursanflii sæ citeascæ Alma 56:3-11, 17,43-49, 55-56 øi sæ discute despre aceste versete înclasæ. Adresafli întrebæri cum ar fi:

• Credefli cæ Helaman a fost un pæstor bun? De ce?

• În ce fel au ræspuns conducerii sale cele douæmii de tineri bæiefli conduøi de Helaman?

• Credefli cæ aceste douæ mii de tineri bæiefli ar fiavut mai puflin succes sub un stil de conducerediferit? De ce?

Încurajafli cursanflii sæ dezvolte o dragoste ase-mænætoare cu a lui Hristos faflæ de fiecare, astfelîncât sæ fie pregætifli sæ fie pæstori buni când seiveøte ocazia.

15

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 15



Vârstnicul James E. Faust

din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli

„These I Will Make MyLeaders” („Pe aceøtia îi voi fa-ce conducætorii Mei”), înConference Report, octombrie1980, p. 50-54; sau Ensign,noiembrie 1980, p. 34-37

Mæ simt smerit în fafla oportunitæflii de a mæadresa preofliei în aceastæ searæ. Aø dori sæ-mi adre-sez cuvântarea conducætorilor Bisericii øi, mai ales,viitorilor conducætori, tinerii bæiefli din Preoflia aaro-nicæ. Mulfli dintre voi, tineri bæiefli, vefli avea respon-sabilitæfli de conducere mai devreme decât credefli.Nu mi se pare cæ a trecut mult timp de când amfost preøedintele cvorumului diaconilor. În ceea cepriveøte creøterea rapidæ a Bisericii în întreaga lume,conducerea este una dintre cele mai mari provocæriale noastre.

Conducætorii primesc øi dau sarcini

În urmæ cu aproximativ un an, mæ aflam într-oadunare a cvorumului vârstnicilor. Membrii preøe-dinfliei erau tineri bæiefli buni, capabili; dar cândtrebuiau sæ împærtæøeascæ responsabilitæflile cvo-rumului øi sæ îndeplineascæ sarcinile, se limitau lacei care erau prezenfli øi care s-ar fi oferit volun-tari. Nu fusese datæ nicio sarcinæ.

Unul dintre primele principii pe care trebuie sæle flinem minte este cæ lucrarea Domnului înain-teazæ prin însærcinæri. Conducætorii primesc øidau sarcini. Aceasta este o parte importantæ aprincipiului necesar al delegærii. Nimeni nu apre-ciazæ mai mult decât mine un voluntar harnic,dar întreaga lucrare nu poate fi fæcutæ aøa cumvrea Domnul sæ fie fæcutæ numai de cætre cei careîøi fac munca øi de cei care pot fi prezenfli la adu-næri. M-am întrebat adesea cum ar fi arætat pæ-mântul dacæ Domnul, în timpul Creafliei, ar filæsat ca lucrarea sæ fie fæcutæ numai de voluntari.

Dacæ avem în vedere îndeplinirea sarcinilor cafæcând parte din clædirea împæræfliei lui Dumnezeuøi le consideræm ca fiind o ocazie, precum øi unprivilegiu øi o onoare, atunci sarcinile øi provocæriletrebuie sæ fie date cu siguranflæ fiecærui membru alcvorumului. O asemenea implicare trebuie sæ-i

includæ, cu înflelepciunea øi discreflia potrivitæ, pecei care, probabil, au cea mai mare nevoie de ele –fraflii inactivi øi cei parflial activi. Sarcinile trebuieîntotdeauna sæ fie date cu cea mai mare dragoste,consideraflie øi bunætate. Cei cærora li se cere sæ ræspundæ trebuie tratafli cu respect øi apreciere.

Autoritæflile generale primesc în mod regulat sar-cini de la Prima Preøedinflie øi de la preøedinteleConsiliului celor Doisprezece. Indiferent dacæ ase-menea însærcinæri sosesc în scris, cum se întâmplæcu majoritatea, sau sunt date personal, ele sunt tot-deauna exprimate într-o manieræ specificæ, „dacædorifli” sau „dacæ este convenabil” sau „afli putea fiatât de amabil, væ rog, sæ participafli la aceasta saula aceea”. Niciodatæ aceste însærcinæri nu sunt for-mulate ca o poruncæ sau o pretenflie.

Urmafli exemplul Salvatorului

Încæ de când am fost în Egipt în cel de-al doileaRæzboi mondial am fost interesat de ruinele vechi.Este fascinant sæ observi de ce unele coloane auræmas încæ în picioare øi altele au fost doborâte.Foarte frecvent cele care au ræmas încæ în picioareau ræmas pentru cæ poartæ o greutate la vârf. Credcæ existæ un principiu paralel în conducere. Cei ca-re ræmân credincioøi preofliei sunt deseori cei carepoartæ unele greutæfli ale responsabilitæflii. Cei im-plicafli sunt cei care probabil îøi vor asuma obligaflii.Astfel, un conducætor de cvorum care are succes vadori ca tofli cei din cadrul cvorumului sæ aibæ oca-zia sæ slujeascæ într-o chemare anume potrivitæîmprejurærilor.

Cel mai cuprinzætor curs scurt despre conduce-re a fost oferit de Însuøi Salvatorul. „El le-a zis:«Venifli dupæ Mine»” (Matei 4:19). Un conducætornu trebuie sæ cearæ celorlalfli sæ facæ ceea ce el în-suøi nu doreøte sæ facæ. Drumul nostru cel mai si-gur este sæ urmæm exemplul Salvatorului øisiguranfla noastræ este sæ ascultæm øi sæ urmæmcalea arætatæ de profetul Sæu, preøedintele Bisericii.

Un conducætor bun „se aøteaptæ la mult, inspiræîn mare mæsuræ”

Cu mai mulfli ani în urmæ, cælætoream înMisiunea Rosario, Argentina, în partea de nord aArgentinei. Pe când cælætoream de-a lungul drumu-lui, am depæøit o cireadæ mare de vite care se depla-sa. Cireada se deplasa liniøtit øi færæ dificultate. Eratæcutæ. Nu erau câini. În frunte, conducând cireada,se aflau trei gauchos (væcari) cælare pe cai, fiecare la

16

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 16


o distanflæ de aproximativ 13 pânæ la 18 m între ei.Acei trei cælærefli erau aplecafli înainte în øeile lor,complet relaxafli, încrezætori cæ cireada îi urma. Înurma cirezii era un singur cælærefl care mâna dinspate. Øi el era aplecat înainte în øaua lui, ca øi cumar fi fost adormit. Întreaga cireadæ se miøca liniøtit,în pace øi era potolitæ. Din aceastæ experienflæ mi separe evident cæ a conduce înseamnæ trei sferturi sæaræfli calea øi un sfert sæ urmezi.

Conducætorul însuøi, când conduce, nu trebuiesæ fie pretenflios øi zgomotos. Cei care sunt che-mafli sæ conducæ în lucrarea Învæflætorului nu suntchemafli sæ fie øefi sau dictatori. Ei sunt chemaflisæ fie pæstori buni. Ei trebuie sæ-i instruiascæ înmod constant pe alflii pentru ca aceøtia din urmæsæ le ia locul øi sæ devinæ conducætori mai maridecât învæflætorii lor. Un conducætor bun se aø-teaptæ la mult, inspiræ în mare mæsuræ øi îi punela muncæ pe cei pe care este chemat sæ-i conducæ.

Un conducætor trebuie sæ ajute ca lucrurile sæ ai-bæ rezultate øi ca vieflile sæ fie influenflate. Ceva tre-buie sæ se miøte øi sæ se schimbe. El trebuie sæ aibægrijæ ca cei de sub comanda lui sæ nu eøueze. Daraceasta trebuie fæcut în felul Domnului. El trebuiesæ fie un instrument în mâinile Atotputerniculuipentru schimbarea vieflilor. El trebuie sæ øtie undese aflæ acum, încotro merge øi ce trebuie sæ facæpentru a ajunge acolo.

Ascultarea

Un conducætor trebuie sæ fie un bun ascultætor.El trebuie sæ doreascæ sæ se sfætuiascæ. Trebuie sæarate preocupare øi dragoste sincere faflæ de cei pecare-i îndrumæ. Niciun conducætor al preofliei nupoate fi vreodatæ eficient dacæ nu are stabilite fermîn minte cheile extraordinare ale conducerii care segæsesc în secfliunea 121 din Doctrinæ øi legæminte:

„Nicio putere sau nicio influenflæ nu poate øinici nu trebuie sæ fie menflinutæ în virtutea preofliei,decât prin convingere, prin ræbdare îndelungatæ,prin bunætate øi blândefle øi prin dragoste sinceræ;

Prin blândefle øi puræ cunoaøtere care vorlærgi considerabil sufletul, færæ ipocrizie øi færæînøelæciune—

Mustrând cu severitate la timpul necesar, cândsunt inspirafli de Duhul Sfânt; øi, dupæ aceea, aræ-tându-i aceluia pe care l-ai mustrat o dragoste

sporitæ pentru ca el sæ nu te considere ca duøma-nul sæu” (D&L 121:41-43).

Din experienfla mea, Duhul Sfânt inspiræ lamustrare cu severitate doar foarte rar. Orice mus-trare trebuie fæcutæ blând într-o încercare de a-lconvinge pe cel mustrat cæ aceasta se face în pro-priul sæu interes…

Ajutorul divin

Cu credinflæ în Domnul øi cu umilinflæ, un con-ducætor al preofliei poate aøtepta cu încredere aju-torul divin în rezolvarea problemelor sale. Acestapoate necesita stræduinflæ øi meditare, dar recom-pensa este siguræ. Ræspunsul poate veni aøa cumi-a venit lui Enos: „Glasul Domnului apæru iaræøiîn mintea mea” a spus el (Enos 1:10). Sau, poatefi un sentiment în inimæ în conformitate cu sec-fliunea 9 din Doctrinæ øi legæminte.

Dupæ primirea unui astfel de ajutor divin de la øiprin puterea Duhului Sfânt, conducætorul umilpoate, apoi, urma un drum drept cu convingereaabsolutæ în minte øi inimæ cæ ceea ce a fost fæcut seaflæ pe drumul bun øi este ceea ce Domnul Însuøiar fi fæcut în acel caz…

Majoritatea dintre noi, care suntem chemafli laconducere în Bisericæ simflim cæ nu suntem potri-vifli din cauza lipsei de experienflæ, de abilitate saude învæflæturæ øi educaflie. Printre multele descrierifæcute lui Moise se aflæ urmætoarea: „Moise însæera un om foarte blând, mai blând decât orice omde pe fafla pæmântului” (Numeri 12:3).

Cu ani în urmæ, îmi amintesc cæ preøedinteleJohn Kelly, care prezida atunci peste flæruøul FortWorth Texas, l-a chemat pe fratele Felix Velasquezsæ fie preøedinte al ramurii ai cærei membri erauvorbitori de limbæ spaniolæ. Acest om bun lucra,dupæ cum îmi amintesc, ca inspector de vagoanela calea feratæ. Când preøedintele Kelly i-a dataceastæ chemare, el a ræspuns: „Preøedinte, eu nupot fi preøedintele acestei ramuri. Nu øtiu sæ ci-tesc”. Preøedintele Kelly i-a promis atunci cæ, da-cæ va accepta chemarea øi va lucra cu sârguinflæpentru a o mæri, el va fi ajutat øi binecuvântat.Cu ajutorul Domnului, acest bærbat umil, prineforturile sale sârguincioase, a fost în stare sæ ci-teascæ. El a slujit bine ca preøedinte de ramurætimp de mulfli ani dupæ aceea, iar acum slujeøteîn înaltul consiliu al acelui flæruø. Domnul îøi bi-necuvânteazæ slujitorii în multe feluri…

17

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 17


Sfætuirea, „caracteristica genialæ a conducerii”

Ajung acum la caracteristica genialæ a condu-cerii în guvernarea Bisericii, prin intermediulpreofliei. Doresc sæ-l citez pe preøedintele StephenL. Richards, care a spus:

„Aøa cum concep eu, caracteristica genialæ aguvernærii Bisericii noastre constæ în guvernareaprin consilii... Cu greu trece o zi færæ sæ observ în-flelepciunea, înflelepciunea lui Dumnezeu, în crea-rea consiliilor pentru a guverna împæræflia Sa. Înspiritul în care lucræm noi, oameni care au, apa-rent, diferite puncte de vedere øi provin din mediidiferite, se pot aduna împreunæ øi, sub influenflaacelui Spirit, sfætuindu-se împreunæ, pot ajunge laun acord” (Din Conference Report, octombrie1953, p. 86; subliniere adæugatæ).

Sfætuirea împreunæ a conducætorilor este cheiaspre funcflionarea plinæ de succes a preøedinflieisau a episcopiei. Dar ce se întâmplæ dacæ unitateaîn luarea deciziilor este dificilæ sau lipseøte?Preøedintele Joseph F. Smith ne-a dat acest sfat:

„Când episcopii øi consilierii lor nu væd la felacelaøi lucru, sau când preøedinflii øi consilierii lorau orice fel de diferenflæ de sentimente sau de tac-ticæ, este datoria lor sæ se adune, sæ meargæ îm-preunæ înaintea Domnului øi sæ se umileascæ eiînøiøi înaintea Lui pânæ când primesc revelaflie dela Domnul øi væd la fel adeværul, astfel încât sæpoatæ merge unifli înaintea oamenilor lor” (GospelDoctrine, [a-5-a ed. (1939)], p. 156).

Fifli exemple de neprihænire personalæ

Cei care vor conduce în aceastæ Bisericæ trebu-ie sæ fie exemple de neprihænire personalæ. Ei tre-buie sæ caute îndrumarea constantæ a SpirituluiSfânt. Ei trebuie sæ-øi pæstreze în ordine vieflile øicæminele. Trebuie sæ fie cinstifli øi prompfli cu pla-ta facturilor lor. Trebuie sæ fie exemplari în toatæconduita lor. Trebuie sæ fie oameni de onoare øiintegritate. Pe mæsuræ ce cæutæm îndrumareaconstantæ a Spiritului Sfânt, Domnul ne va ræs-punde.

În timp ce slujeam ca supraveghetor al zonei înAmerica de Sud, o experienflæ de neuitat a avut locîn Montevideo, Uruguay. Voiam sæ schimb niøtebani deoarece locuiam pe atunci în Brazilia, aøa cæfratele Carlos Pratt m-a dus la o casæ de schimbvalutar în centrul oraøului Montevideo. M-a pre-

zentat unuia dintre funcflionari iar acesta a spus cæei îmi vor schimba 1.000 $. Eu nu aveam 1.000 $în numerar, ci numai un cec eliberat de o bancædin Salt Lake City. Casa de schimb valutar nu fæ-cuse afaceri cu mine niciodatæ înainte. De fapt, numæ mai væzuseræ niciodatæ înainte øi nu se puteauaøtepta sæ mæ mai vadæ vreodatæ. Trebuiau sæ veri-fice dacæ aveam 1.000 $ în depozitul de la bancade unde luasem cecul. Dar ei mi-au acceptat ceculfæræ ezitare – bazându-se doar pe faptul cæ erammormon øi ei fæcuseræ mai înainte afaceri cu alflimormoni. Sincer, am fost atât recunoscætor, câtøi mulflumit datoritæ încrederii lor…

„Sæ întæreøti pe fraflii tæi”

Când Salvatorul l-a instruit pe Petru în privinflaconducerii, El a spus: „Dupæ ce te vei întoarce laDumnezeu, sæ întæreøti pe fraflii tæi” (Luca 22:32).

Este interesant cæ El a folosit cuvântul întæreøte.Este foarte dificil sæ întæreøti færæ sæ fii o persoanæcare øtie sæ comunice bine. Deseori, problemele secomplicæ, nu pentru cæ planul nu este bun, ci de-oarece comunicarea nu este potrivitæ…

Conducætorii preofliei au oportunitatea raræ dea conduce interviurile preofliei. În mod specific,prin contacte personale øi interviuri, conducætorulpoate îndeplini urmætoarele:

1. inspiræ øi motiveazæ;

2. delegæ øi acordæ încredere;

3. este ræspunzætor øi duce treaba pânæ la capæt;

4. învaflæ prin exemplu øi principii;

5. face cu generozitate complimente.

Uneori conducætorii flin hæflurile prea strâns,încearcæ sæ controleze prea tare, limitând adeseatalentele øi darurile fireøti ale acelora care suntchemafli sæ lucreze alæturi de ei.

Conducerea nu produce întotdeauna o simfoniearmonioasæ de credinflæ, îndemânæri øi talente alegrupului, care sæ aibæ ca efect eficienfla øi putereamaximæ. Este câteodatæ un solo puternic.Preøedintele Lee ne-a învæflat un înfleles mai pro-fund al scripturii: „De aceea, fiecare om sæ-øi învefleîndatorirea sa øi sæ acflioneze în oficiul în care estenumit, cu toatæ sârguinfla” (D&L 107:99). Pe lângæfaptul de ne ruga pe noi, tofli, sæ ne învæflæm îndato-ririle, conducætorii trebuie sæ-i lase sau sæ le permitæ

18

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 18


asociaflilor lor sæ fie eficienfli în totalitate în propriilelor oficii øi chemæri, iar cei care ajutæ trebuie sæ fieînzestrafli cu autoritatea cuvenitæ…

Mæ rog ca, lucrând sârguincios sub îndrumareaDuhului Sfânt, cei care au fost øi cei care vor fichemafli la conducere sæ vadæ mai limpede îndato-rirea noastræ øi sæ aibæ în continuare o viziunemai largæ pentru a stabili scopuri øi pentru a trasao cale mai neprihænitæ.

Mærturia mea este cæ aceastæ Bisericæ creøte øireuøeøte deoarece suntem sub influenfla îndrumæ-toare a sfinflei preoflii a lui Dumnezeu.Conducætorii noøtri pot genera mæreafla putere spi-ritualæ necesaræ pentru a îndruma lucrarea luiDumnezeu prin revelaflii personale la care sunt în-dreptæflifli prin neprihænire. Sfatul Domnului cætreIosua este neprefluit: „Nu fli-am dat Eu oare porun-ca aceasta: întæreøte-te øi îmbærbæteazæ-te? Nu teînspæimânta øi nu te îngrozi, cæci Domnul,Dumnezeul tæu, este cu tine în tot ce vei face”(Iosua 1:9).

Mæ rog cu umilinflæ ca aceasta sæ se întâmple,în numele lui Isus Hristos, amin.


• De ce este important pentru conducætori sædea sarcini celor peste care prezideazæ?

• Ce principiu guverneazæ desemnarea sarcinilor?

• Ce principiu al conducerii stæ în spatele îndem-nului Salvatorului „Venifli dupæ Mine”?

• Cum pot conducætorii sæ øtie dacæ ei conduc înmodul în care vrea Domnul?

• Ce pot conducætorii sæ facæ pentru a face faflæresponsabilitæflilor lor faflæ de cei pe care îi con-duc, pe lângæ faptul de a deveni demni de aavea Spiritul?

• Care este „caracteristica genialæ a conducerii”?

• Ce se poate întâmpla când conducætorii încear-cæ sæ „flinæ hæflurile prea strâns”?

19

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 19

CONCEPTUL 1. CÂND CONDUCÆTORII LUCREAZÆ PENTRU A-ØI ÎNSUØI CALITÆfiILE LUI ISUS HRISTOS, EI STABILESC UN EXEMPLU PENTRU CEI PE CARE ÎI SLUJESC.

COMENTARIU

Când Domnul înviat a vizitat Americile, El aexplicat ucenicilor Sæi cæ a læsa lumina lor sæ stræ-luceascæ însemna a face precum a fæcut El (vezi3 Nefi 18:24).

Pe când era membru al Cvorumului celorDoisprezece, vorbind despre conducerea în ca-drul Bisericii, vârstnicul James E. Faust a re-marcat: „Cei care vor conduce în aceastæBisericæ trebuie sæ fie exemple de neprihænirepersonalæ. Ei trebuie sæ caute îndrumarea con-stantæ a Spiritului Sfânt. Ei trebuie sæ-øi pæstre-ze în ordine vieflile øi cæminele. Trebuie sæ fiecinstifli øi prompfli cu plata facturilor lor. Trebuiesæ fie exemplari în toatæ conduita lor” (în Con-ference Report, octombrie 1980, p. 53; sauEnsign, noiembrie 1980, p. 36).

Vârstnicul Dean L. Larsen, care era pe atuncimembru al Preøedinfliei celor Øaptezeci, a explicat:„Se aøteaptæ ca cei care primesc Evanghelia sæarate roadele ei în vieflile lor, nu numai pentru be-neficiul øi binecuvântarea lor, ci øi în scopul de a-iatrage pe ceilalfli cætre adevær…

În moduri semnificative, în vieflile lor se vorobserva roadele Evangheliei øi îi vor pune pe eideoparte ca pe niøte faruri pentru tofli cei carecautæ lumina øi adeværul” (în Conference Report,octombrie 1985, p. 85; sau Ensign, noiembrie1985, p. 68).

Preøedintele Gordon B. Hinckley a scris: „Prinnatura ei, adeværata conducere poartæ cu ea povarade a fi exemplu. Dacæ valorile nu sunt stabilite øicei aflafli în poziflii de conducere nu aderæ la ele,comportamentul celor conduøi este primejduit øisubminat în mod serios. Într-adevær, în orice orga-nizaflie unde se întâmplæ aceasta – fie ea o familie,o corporaflie, o societate sau o nafliune – valorilecare sunt neglijate vor dispærea în timp” (Standingfor Something: Ten Neglected Virtues That WillHeal Our Hearths and Homes [2000], p. 170).

Conducætorii sunt mai capabili sæ ajute oame-nii când ei încearcæ sæ urmeze exemplul vieflii øiînvæflæturilor Salvatorului. Domnul „a continuat,din har în har” pânæ când El a devenit perfect(D&L 93:13). Calitæflile Sale includ cunoaøterea,puterea, dreptatea, judecata, bunætatea, mila, ræb-darea, adeværul, umilinfla, modestia, ascultarea,îndurarea, blândeflea, înflelepciunea, jertfa de sine,supunerea, angajamentul de a respecta libertateade a alege, compasiunea, curajul, integritatea øioptimismul. (Notæ: Oricare dintre aceste calitæflipot deveni subiectul unei lecflii.)

LECfiIA 4

STABILIREA UNUI EXEMPLU BUN„Voi suntefli lumina lumii. O cetate aøezatæ pe un munte, nu poate sæ ræmânæ ascunsæ.

Øi oamenii n-aprind lumina ca s-o punæ sub obroc, ci o pun în sfeønic, øi lumineazæ tuturor celordin casæ.

Tot aøa sæ lumineze øi lumina voastræ înaintea oamenilor, ca ei sæ vadæ faptele voastre bune, øi sæslæveascæ pe Tatæl vostru, care este în ceruri” (Matei 5:14-16).


Conducætorii trebuie sæ stabileascæ un exemplu al uceniciei pentru oamenii pe care îi slujesc.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Când conducætorii lucreazæ pentru a-øi însuøi calitæflile lui Isus Hristos, ei stabilesc un exemplupentru cei pe care îi slujesc.

20

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 20

Lecflia 4: Stabilirea unui exemplu bun

Conducætorii care dezvoltæ aceste calitæfli vorøti sæ comunice uøor cu cei pe care îi conduc,sæ-i iubeascæ færæ sæ încerce sæ-i controleze, sæ sebucure de binele øi realizærile lor øi sæ reziste is-pitelor Satanei. Atunci când nu urmæm exemplullui Isus Hristos, existæ riscul de a descuraja oa-menii sæ vinæ la Hristos. Aøa cum Alma i-a expli-cat fiului sæu încæpæflânat: „Iatæ, o fiul meu, cemare nedreptate ai adus tu asupra zoramiflilor;cæci atunci când au væzut purtarea ta, ei nu auvrut sæ creadæ în cuvintele mele” (Alma 39:11).

IDEI DE PREDARE

Rugafli-i pe cursanfli sæ analizeze înflelesul de-clarafliei Salvatorului: „Eu sunt lumina lumii”(Ioan 8:12) øi sæ îl discute în clasæ (vezi, de ase-menea, Ioan 9:5; 3 Nefi 9:18, 11:11; Eter 4:12;D&L 11:28; 12:9; 45:7; 88:5-13).

De ce trebuie conducætorii Bisericii øi ai familiilorsæ punæ ei înøiøi în practicæ principiile Evangheliei øinu doar sæ-i încurajeze pe ceilalfli sæ facæ aceasta?

Discutafli în clasæ træsæturile de caracter pe carele-a afiøat Salvatorul øi scriefli-le pe tablæ. Întrebafliîn ce fel ne va ajuta dezvoltarea acestor træsæturiîn vieflile noastre sæ fim conducætori mai buni.Discutafli ce învæflæturi ni se predau în Matei 16:24øi Alma 39:11 despre importanfla exemplului.

Mærturisifli cursanflilor cæ, atunci când urmeazæexemplul Salvatorului, ei reflectæ lumina Lui pentruca ceilalfli sæ-i urmeze. Amintifli-le cursanflilor cæ, lafel ca El, noi trebuie sæ creøtem „din har în har”(vezi D&L 93:13; vezi, de asemenea, 2 Nefi 28:30).


Preøedintele Gordon B.Hinckley

Preøedintele Bisericii

„Sfatul unui profet øi rugæ-ciunea pentru tineret”,Liahona, aprilie 2001, p. 30-41;

Cred cæ niciodatæ pânæ acum nu a mai avut loco întâlnire atât de extraordinaræ în aceastæ Bisericæ.Suntefli atât de mulfli aici, în aceastæ searæ. Cât defrumos arætafli.

Unii dintre voi afli venit cu îndoieli. Unii afli ve-nit cu speranfle mari. Aø dori sæ øtifli cæ am stat îngenunchi, cerându-I Domnului sæ mæ binecuvân-teze cu puterea, cu capacitatea øi cu modul de ex-primare ca sæ ajung la inimile voastre.

Pe lângæ cei din aceastæ salæ, sunt alte sute demii care participæ împreunæ cu noi. Fiecæruia din-tre voi eu îi urez un bun venit. Sunt fericit pentrucæ am aceastæ extraordinaræ ocazie de a væ vorbi øirecunosc cât este de importantæ.

Eu sunt, acum, în vârstæ – am peste 90 de ani.Am træit mult øi am træit cu o mare dragoste faflæde tinerii bæiefli øi tinerele fete din aceastæ Bisericæ.Suntefli, într-adevær, un grup minunat. Vorbiflimulte limbi. Facefli parte dintr-o familie mare. Daravefli, de asemenea, personalitæfli distincte, fiecarecu problemele sale, fiecare dorind ræspunsuri la lu-crurile care væ uimesc øi væ îngrijoreazæ. Cât demult væ iubim øi ne rugæm constant ca spiritul sævæ ajute. Vieflile voastre sunt pline de decizii grele,de vise øi de speranfle øi sunt dornice sæ gæseascæceea ce væ aduce pace øi fericire.

Odatæ, cu mult timp în urmæ, am fost de vârstavoastræ. Nu eram preocupat de droguri sau porno-grafie, deoarece aceste lucruri nu existau atunci.Eram preocupat de øcoalæ, gândindu-mæ unde mæva conduce aceasta. Era perioada teribilei crizeeconomice. Îmi fæceam griji cu privire la modulde a-mi câøtiga existenfla. Dupæ ce am terminatuniversitatea, am slujit într-o misiune. Am plecatîn Anglia. Am cælætorit cu trenul la Chicago, amtraversat acel oraø cu autobuzul øi ne-am dus laNew York, de unde am luat un vapor cu aburi spreInsulele Britanice. În timp ce treceam cu autobu-zul prin Chicago, o femeie l-a întrebat pe øofer:„Ce este clædirea aceea din faflæ?” El i-a ræspuns:„Doamnæ, este clædirea Departamentului deComerfl din Chicago. În fiecare sæptæmânæ, un omcare øi-a pierdut averea se aruncæ de la una dintreacele ferestre. El nu mai are niciun motiv pentrucare sæ træiascæ”.

Aøa erau vremurile. Erau aspre øi crude. Nimenicare n-a træit în acea perioadæ nu o va înflelege,vreodatæ, pe deplin. Sper, din toatæ inima mea, sænu mai avem niciodatæ ceva asemænætor.

Acum, voi suntefli la începutul maturitæfliivoastre. Voi, de asemenea, suntefli preocupafli de

21

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 21


øcoalæ. Suntefli preocupafli de cæsætorie. Sunteflipreocupafli de multe lucruri. Væ fac promisiuneacæ Dumnezeu nu væ va pæræsi, dacæ vefli merge pecæile Lui, cælæuzifli de poruncile Sale.

Aceasta este perioada marilor ocazii. Suntefli atâtde norocoøi cæ træifli acum. Niciodatæ în istoria ome-nirii nu a fost viafla atât de plinæ cu aøa multe ocaziiøi cerinfle. Când m-am næscut eu, media speranfleide viaflæ a unui bærbat sau a unei femei în StateleUnite øi în celelalte flæri vestice era de 50 de ani.Acum este mai mult de 75 de ani. Væ putefli imagi-na? În medie, putefli spera sæ træifli cu cel puflin 25de ani mai mult decât cineva care a træit în 1910.

Acesta este perioada unei explozii de cunoøtin-fle. De exemplu, când eram de vârsta voastræ nuexistau antibiotice. Toate aceste medicamente mi-nunate au fost descoperite øi perfecflionate în pe-rioade mai recente. Unele dintre cele mai cumpliteboli din lume au dispærut. Varicela afecta, înainte,întreaga populaflie. Aceasta a dispærut de tot. Esteun miracol. Poliomielita era, odatæ, teama în-spæimântætoare a fiecærei mame. Mi-aduc amintecæ am fost sæ vizitez un om bolnav de poliomielitæîntr-un spital local. El era conectat la o maøinæriemare de respiraflie artificialæ care-i punea în miø-care plæmânii în timp ce pompa în sus øi în jos.Nu era nicio speranflæ pentru el; nu putea respiraprin forflele proprii. A murit, læsându-øi în urmæsoflia øi copiii. Aceastæ boalæ teribilæ a dispærutacum. Aceasta este, de asemenea, un miracol.La fel este øi cu alte probleme.

Desigur, voi întâmpinafli greutæfli. Fiecare gene-raflie care a trecut prin viaflæ, vreodatæ, a întâmpi-nat greutæfli. Putem petrece întreaga searæ vorbinddespre ele. Dar faflæ de greutæflile care au fost în-tâmpinate în trecut, acelea pe care le avem astæzi,cred eu, sunt mult mai uøor de tratat. Spun asta,deoarece ele se pot rezolva. În general, ele implicædecizii personale de comportament, dar acele de-cizii pot fi luate øi urmate. Øi când se întâmplæaøa, greutatea ræmâne în urma noastræ.

Presupun cæ majoritatea dintre voi suntefli laøcoalæ. Mæ bucur cæ avefli aceastæ ocazie øi dorin-flæ. Sper cæ studiafli cu sârguinflæ øi cæ dorinflavoastræ este sæ luafli nota 10 la diferitele materii.Sper cæ profesorii voøtri vor fi generoøi faflæ de voiøi cæ studiile voastre væ vor aduce note mari øi oeducaflie excelentæ. Nu pot dori nimic mai bunpentru voi în munca voastræ øcolaræ.

În aceastæ searæ am sæ-i las pe profesorii voøtrisæ væ dea notele mari pe care cred cæ le meritafli.Eu doresc sæ væ vorbesc despre niøte principii. Voiobflinefli notele de 10, eu væ voi da niøte principii.

1. Fifli recunoscætori.

2. Fifli inteligenfli.

3. Fifli curafli.

4. Fifli drepfli.

5. Fifli umili.

6. Fifli evlavioøi…

Fifli recunoscætori. Sunt douæ mici cuvinte înlimba englezæ care înseamnæ, poate, mai multdecât toate celelalte. Acestea sunt: „Thank you(Îfli mulflumesc)”. Cuvinte comparabile se gæsescîn fiecare altæ limbæ, cum ar fi gracias, merci,danke, obrigado, domo.

Obiceiul de a spune mulflumesc este caracteristi-ca unei persoane educate. De cine este nemulflumitDomnul? El îi numeøte: „Acei care nu mærturisescmâna Lui în toate lucrurile” (D&L 59:21). Adicæ,aceia care îøi træiesc viafla færæ exprimarea recunoø-tinflei. Træifli cu recunoøtinflæ, dragii mei prieteni.Fifli recunoscætori pentru binecuvântærile minunatepe care le primifli. Fifli recunoscætori pentru ocaziileextraordinare pe care le avefli. Fifli recunoscætori pæ-rinflilor voøtri, care se îngrijesc atât de mult de voi øicare au muncit aøa de mult ca sæ asigure ceea ceeste necesar. Arætafli-le cæ suntefli recunoscætori.Spunefli-le mulflumesc mamei voastre øi tatælui vostru. Spunefli-le mulflumesc prietenilor voøtri.Spunefli-le mulflumesc profesorilor voøtri.Exprimafli-væ aprecierea faflæ de fiecare persoanæcare væ face un serviciu sau væ ajutæ în orice fel.

Mulflumifli-I Domnului pentru bunætatea Safaflæ de voi. Mulflumifli-I Atotputernicului pentruIubitul Sæu Fiu, Isus Hristos, care a fæcut pentruvoi ceea ce nimeni altul în acestæ lume nu poatesæ facæ. Mulflumifli-I Lui pentru mæreflul Sæuexemplu, pentru învæflæturile Sale extraordinare,pentru mâna Sa întinsæ cu scopul de a înælfla øia ajuta. Gândifli-væ la semnificaflia Ispæøirii Sale.Citifli despre El øi citifli cuvintele Lui din NoulTestament øi din 3 Nefi din Cartea lui Mormon.Citifli-le în liniøte, pentru voi øi, apoi, reflectafli.Deschidefli-væ inima în fafla Tatælui vostru dinCeruri cu recunoøtinflæ pentru darul IubituluiSæu Fiu.

22

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 22


Mulflumifli-I Domnului pentru Biserica Luiminunatæ, restauratæ în aceastæ mæreaflæ perioa-dæ a istoriei. Mulflumifli-I Lui pentru tot ceea cevæ oferæ. Mulflumifli-I pentru prieteni øi pentrucei pe care-i iubifli, pentru pærinfli, pentru frafli øisurori, pentru familie. Spiritul recunoøtinflei sævæ îndrume øi sæ væ binecuvânteze zi øi noapte.Stræduifli-væ sæ îl avefli. Vefli descoperi væ acestspirit al recunoøtinflei væ va ræsplæti cu rezultateminunate.

Al doilea principiu – fifli inteligenfli.

Voi træifli în cea mai competitivæ perioadæ pecare lumea a cunoscut-o vreodatæ. Totul în jurulvostru este o competiflie. Avefli nevoie de toatæeducaflia pe care o putefli obfline. Sacrificafli o ma-øinæ, sacrificafli tot ceea ce este necesar sæ fie sa-crificat pentru a væ califica sæ facefli faflæ muncii însocietate. Acea societate va plæti, în mare mæsuræ,ceea ce gândeøte cæ valorafli øi valoarea voastræ vacreøte pe mæsuræ ce dobândifli cunoøtinfle øi com-petenflæ în domeniul pe care vi l-afli ales.

Voi aparflinefli unei Biserici care væ învaflæ im-portanfla educafliei. Avefli un mandat de la Domnulca sæ væ educafli mintea, inima øi mâinile voastre.Domnul spune: „Propovæduifli cu sârguinflæ... de-spre lucruri care sunt atât în cer, cât øi pe pæmântøi sub pæmânt; lucruri care au fost, lucruri caretrebuie sæ se întâmple curând; lucruri care sunt înflaræ, lucruri care sunt în stræinætate; ræzboaie øinedumeriri ale nafliunilor øi judecæflile care suntpe pæmânt; øi, de asemenea, o cunoaøtere, a flæri-lor øi a împæræfliilor – pentru ca sæ fifli pregætifli întoate lucrurile” (D&L 88:78-80).

Fifli atenfli, acestea nu sunt cuvintele mele.Acestea sunt cuvintele Domnului, care væ iubeøte.El doreøte ca voi sæ væ instruifli mintea øi mâinilepentru a deveni o influenflæ binefæcætoare atuncicând înaintafli în viaflæ. Øi, dacæ facefli aøa øi dacæîndeplinifli totul onorabil øi în condiflii desævârøite,vefli onora Biserica, deoarece vefli fi privifli ca bær-bafli øi femei integri, competenfli, îndemânatici øiconøtiincioøi. Fifli inteligenfli. Nu fifli proøti. Nu-iputefli înøela sau amægi pe alflii færæ sæ væ înøelaflisau sæ væ amægifli pe voi înøivæ.

Cu mulfli ani în urmæ, am lucrat la o companiede cæi ferate, în birourile centrale din Denver.Aveam în sarcinæ ceea ce se numeøte coordonareapredærii-livrærii bagajelor. Era în vremea în care

aproape fiecare folosea trenurile de cælætori. Într-odimineaflæ, am fost chemat la telefon de omologulmeu din Newark, New Jersey. El mi-a spus: „Trenulcu numærul cutare a ajuns, dar nu are vagonul debagaje. Undeva, 300 de pasageri øi-au pierdut baga-jele øi sunt furioøi”.

M-am dus imediat la serviciu sæ aflu unde ar fiputut sæ se piardæ vagonul respectiv. Am aflat cæel fusese încærcat corect øi conectat cum trebuiela tren în Oakland, California. Fusese pus în miø-care pe linia noastræ feratæ în Salt Lake City, tran-sportat la Denver, în jos spre Pueblo, trecut pealtæ linie øi pus în miøcare spre St. Louis. Acolotrebuia sæ fie preluat de o altæ companie de cæi fe-rate care sæ-l ducæ la Newark, New Jersey. Dar unoarecare acar nepæsætor din staflia de triaj St.Louis a miøcat o micæ bucatæ de oflel de doar 7, 5centimetri, un macaz, apoi a tras levierul ca sædecupleze vagonul. Am descoperit cæ un vagon debagaje care trebuia sæ fie în Newark, New Jersey,era de fapt în New Orleans, Louisiana – la 2.400de kilometri depærtare faflæ de destinaflia lui. Doaro miøcare de 7,5 centimetri a macazului în stafliade triaj din St. Louis, fæcutæ de cætre un angajatneglijent, l-a pus în miøcare pe un drum greøit øidistanfla faflæ de destinaflia sa adeværatæ a crescutdramatic. Aøa este øi drumul vieflilor noastre. Înloc sæ urmæm un drum ferm, suntem traøi deunele idei greøite în altæ direcflie. Depærtarea dedestinaflia noastræ originalæ poate fi foarte micæ,dar, dacæ este continuatæ, acea foarte micæ miøca-re devine o breøæ mare øi noi ne gæsim departe delocul unde intenflionam sæ mergem.

V-afli uitat vreodatæ la una dintre acele porfli defermæ de 5 metri? Când este deschisæ, se balan-seazæ foarte larg. Oricât de uøor se miøcæ balama-lele, spre exteriorul porflii miøcarea este mare.Lucrurile mici pe care viafla le ræsuceøte schimbæcomplet vieflile noastre, dragii mei prieteni.

Fifli inteligenfli. Domnul doreøte ca voi sæ væeducafli mintea øi mâinile, oricare ar fi domeniulales de voi. Fie cæ este repararea frigiderelor saumunca unui chirurg îndemânatic, trebuie sæ væinstruifli. Cæutafli cele mai bune øcoli disponibile.Devenifli un lucrætor integru în lumea care stæ înfafla voastræ. Væ repet, vefli aduce onoare Bisericiiøi vefli fi binecuvântafli cu generozitate datoritæacestei instruiri.

23

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 23


Nu poate exista nicio îndoialæ, niciuna, cæ edu-caflia se ræsplæteøte. Nu væ distrugefli vieflile. Dacæfacefli aøa, vefli suporta consecinflele de nenumæra-te øi nenumærate ori.

Al treilea principiu – fifli curafli. Træim într-olume plinæ de necinste øi de indecenflæ, o lume ca-re emanæ ræul. Este peste tot în jurul nostru. Estepe ecranele televizorului. Este la cinematografe.Este în literatura popularæ. Este pe Internet. Nuvæ putefli permite sæ privifli la el, dragii mei prie-teni. Nu væ putefli permite ca aceastæ otravæ inde-centæ sæ væ atingæ. Stafli departe de ea. Evitafli-o.Nu putefli închiria casete video øi sæ le privifli cumprezintæ lucruri degradante. Voi, tineri bæiefli caredeflinefli preoflia lui Dumnezeu, nu putefli ameste-ca aceastæ murdærie cu sfânta preoflie.

Evitafli sæ væ vorbifli urât. Nu luafli numeleDomnului în deøert. Din tunetele de pe Sinai, de-getul Domnului a scris pe table de piatræ: „Sæ nuiei în deøert numele Domnului, Dumnezeuluitæu” (Exodul 20:7).

Folosirea în deøert sau neglijentæ a numeluiAtotputernicului sau a Fiului Sæu iubit, aøa cumsunt înclinafli mulfli sæ o facæ, nu este un semnde bærbæflie.

Alegefli-væ prietenii cu grijæ. Ei sunt aceia carevæ conduc într-o direcflie sau în alta. Fiecare îøidoreøte prieteni. Fiecare are nevoie de prieteni.Nimeni nu îøi doreøte sæ fie færæ ei. Dar niciodatæsæ nu pierdefli din vedere cæ prietenii voøtri suntaceia care væ vor conduce de-a lungul cærærilor pecare le vefli urma.

Deøi trebuie sæ fifli prietenoøi cu tofli oamenii,selectafli cu mare grijæ pe aceia pe care dorifli sæ-iavefli aproape de voi. Ei vor fi apærætorii voøtri însituaflii în care vefli oscila între opfliunile voastreøi voi, la rândul vostru, îi putefli salva pe ei.

Fifli curafli. Nu væ pierdefli timpul cu distracfliidistrugætoare. Recent, în Valea Salt Lake a avutloc un spectacol realizat de o trupæ ambulantæ. Mis-a povestit cæ a fost degradant, lasciv, ceva ræudin toate punctele de vedere. Tinerii din comuni-tate au plætit intrarea între 25$ øi 35$. Ce-auprimit în schimbul banilor lor? Doar o voce sedu-cætoare îndemnându-i sæ se îndrepte spre lucrurilerele ale lumii. Væ îndemn, prietenii mei, sæ staflideparte de aøa ceva. Nu væ va ajuta. Nu væ poateface decât ræu.

Am vorbit recent mamelor øi taflilor voøtri.Printre alte lucruri, le-am vorbit despre tatuaj.

Ce creaflie este mai importantæ decât trupulomenesc? Ce minunat lucru este capodoperaAtotputernicului.

Pavel, scriind cætre corinteni, spunea: „Nu øtiflicæ voi suntefli Templul lui Dumnezeu øi cæ Spiritullui Dumnezeu locuieøte în voi?

Dacæ cineva nimiceøte Templul lui Dumnezeu,pe acela îl va nimici Dumnezeu; pentru cæ Templullui Dumnezeu este sfânt; øi aøa suntefli øi voi”(1 Corinteni 3:16-17).

V-afli gândit vreodatæ cæ trupul vostru estesfânt? Suntefli un copil al lui Dumnezeu. Trupulvostru este creaflia Lui. Afli desfigura voi aceastæcreaflie cu portrete de-ale oamenilor, de-ale anima-lelor øi cu diferite cuvinte pictate pe pielea voastræ?

Væ asigur cæ va veni timpul când vefli regreta ac-fliunile voastre, dacæ avefli tatuaje. Ele nu pot fispælate. Ele sunt permanente. Numai printr-unprocedeu scump øi dureros pot fi îndepærtate. Dacæsuntefli tatuafli, atunci, probabil cæ pentru restulvieflii vefli purta tatuajul cu voi. Cred cæ va veni vre-mea când væ va fi jenæ de tatuajul vostru. Evitafli-l.Noi, ca frafli, væ iubim, væ îndemnæm sæ nu devenifliatât de nerespectuoøi faflæ de trupul pe care vi l-adat Domnul.

Îmi permitefli sæ menflionez cerceii øi ineleleplasate în alte pærfli ale corpului. Acestea nu suntlucruri bærbæteøti. Nu sunt atractive. Tinerii bæiefliaratæ mai bine færæ ele øi cred cæ voi væ vefli simflimai bine færæ ele. În ceea ce le priveøte pe tinerelefete, nu este necesar sæ væ împodobifli urechile,sus øi jos cu inele. O singuræ pereche, modestæ,de cercei este suficientæ.

Am menflionat aceste lucruri, deoarece, de ase-menea, ele privesc trupurile voastre.

Cât de frumoasæ este o tânæræ fatæ îngrijitæ, careeste curatæ la trup øi la suflet. Ea este o fiicæ a luiDumnezeu, cu care Tatæl ei Etern se poate mândri.Ce frumos aratæ un tânær bæiat, care este îngrijit.El este un fiu al lui Dumnezeu, considerat demnsæ deflinæ preoflia lui Dumnezeu. El nu are nevoiede tatuaje sau de cercei pe sau în trupul lui. PrimaPreøedinflie øi Cvorumul celor Doisprezece, unifli,væ sfætuiesc împotriva acestor lucruri.

24

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 24


În timp ce vorbesc despre asemenea probleme,doresc sæ subliniez, din nou, problema pornogra-fiei. A devenit o industrie de zece miliarde de do-lari în Statele Unite, unde câfliva oameni audevenit bogafli pe spinarea a mii øi mii de oamenicare sunt victimile lor. Stafli departe de aceasta.Este captivantæ, dar væ va distruge. Væ va pervertisimflurile. Væ va forma o poftæ pentru care vefli fa-ce orice ca s-o potolifli. Øi nu încercafli sæ creaflirelaflii prin Internet øi canale de Internet care per-mit comunicæri simultane. Ele væ pot duce în jos,în cel mai adânc abis al tristeflii øi al amæræciunii.

Trebuie, de asemenea, sæ spun un cuvânt cuprivire la droguri. Øtifli ce pærere am despre ele.Nu mæ intereseazæ de ce gen sunt. Toate væ vordistruge dacæ le folosifli. Vefli deveni sclavul lor.Odatæ ce ajungefli în puterea lor, vefli face orice casæ obflinefli bani pentru a cumpæra mai multe.

M-am mirat când, vizionând un program la te-levizor, am aflat cæ pærinflii au dat droguri copiilorlor în 20% din cazuri. Nu pot sæ înfleleg ceea ce euconsider drept prostie a acestor pærinfli. Ce alt vii-tor decât sclavia pentru copiii lor au putut vedeaei în droguri? Drogurile îi distrug complet pe ace-ia care devin dependenfli de droguri.

Sfatul meu, îndemnul meu cætre voi, minunaflitineri bæiefli øi tinere fete, este sæ stafli cu desævârøi-re departe de ele. Nu trebuie sæ le experimentafli.Privifli în jurul vostru øi vedefli efectele pe care le-auavut asupra altora. Nu îi este necesar niciunui bæiatsau niciunei fete din zilele din urmæ, tânær bæiatsau tânæræ fatæ, nici mæcar sæ încerce. Abflinefli-væde la aceste substanfle care provoacæ dependenflæ øicare altereazæ gândirea.

Øi acum doar un cuvânt despre cea mai comu-næ øi cea mai grea dintre toate problemele pe careo au de rezolvat tinerii bæiefli øi tinerele fete. Esterelaflia pe care o avefli unul cu altul. Avefli de-a fa-ce cu cel mai puternic instinct uman. Poate doardorinfla de viaflæ îl depæøeøte.

Domnul ne-a fæcut atractivi unul faflæ de altul cuun scop mærefl. Dar aceastæ atracflie realæ devine caun butoi de pulbere dacæ nu este flinutæ sub con-trol. Este frumos când o folosim într-un moddrept. Este mortalæ, dacæ o scæpæm din mânæ.

Datoritæ acestui motiv, sfatul Bisericii este de anu începe întâlnirile prea devreme. Regula nu estestabilitæ pentru a væ jigni în vreun fel. Ea este

stabilitæ pentru ca sæ væ ajute, ceea ce se va întâm-pla dacæ voi o vefli respecta.

Întâlnirile stabile de la o vârstæ timpurie duc,deseori, la tragedii. Studiile aratæ cæ, pe mæsuræ ceun bæiat øi o fatæ se întâlnesc mai mult unul cualtul, posibilitatea ca ei sæ intre într-o încurcæturæeste mai mare.

Este mai bine, prietenii mei, sæ avefli diferifli prie-teni pânæ sæ fifli gata de a væ cæsætori. Distrafli-væ, darstafli departe de familiaritate. fiinefli-væ mâinile pen-tru voi. S-ar putea sæ nu fie uøor, dar este posibil.

Voi, tineri bæiefli, care planificafli sæ mergefli înmisiune, trebuie sæ øtifli cæ pæcatul sexual væ facesæ pierdefli aceastæ ocazie. Poate gândifli cæ îl pu-tefli ascunde. Experienfle îndelungate au arætat cænu putefli. Pentru a sluji într-o misiune efectivætrebuie sæ avefli Spiritul Domnului øi adeværul as-cuns nu se poate combina cu Spiritul. Mai de-vreme sau mai târziu væ vefli simfli obligafli sæmærturisifli vechile voastre pæcate. Bine a spus SirGalahad: „Forfla mea este cât forfla a zece persoa-ne, deoarece inima mea este puræ” (Alfred, LordTennyson, Sir Galahad [1842], strofa 1).

Dragii mei prieteni tineri, în problema sexuluivoi øtifli ceea ce este drept. Øtifli când mergefli peun teren periculos, când este atât de periculos sæte poticneøti øi sæ aluneci într-o groapæ de pæcate.Væ rog sæ fifli atenfli, sæ stafli într-un loc sigur, de-parte de malul abrupt al pæcatului de pe care esteatât de uøor sæ cazi. Menflinefli-væ curafli de mur-dæria øi de ræul dezamægitor al pæcatului sexual.Mergefli în lumina soarelui, a acelei pæci care vineprin supunere faflæ de poruncile Domnului.

Dar, dacæ este cineva care a pæøit peste linie, ca-re a pæcætuit deja, existæ vreo speranflæ pentru el?Sigur cæ este. Acolo unde este pocæinflæ adeværatæ,va fi iertare. Acest proces începe cu rugæciunea.Domnul spune: „Acela care s-a pocæit de pæcatelelui este iertat øi Eu, Domnul, nu mai Îmi amintescde ele” (D&L 58:42). Împærtæøifli greutæflile voastrepærinflilor voøtri, dacæ putefli. Øi, neapærat, mærturi-sifli episcopului vostru, care este gata sæ væ ajute.

Urmætorul meu principiu – fifli drepfli.

Shakespeare spunea: „Fii drept faflæ de propriata fiinflæ; øi atunci, trebuie sæ urmeze, ca noapteadupæ zi, faptul cæ tu nu pofli sæ fii fals faflæ de ni-ciun om” (Hamlet, I, iii, p. 78-81). Voi avefli o

25

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 25


moøtenire extraordinaræ. Avefli o aleasæ origine destræmoøi nobili. Mulfli dintre voi sunt descendenfliai pionierilor care au murit cu sutele øi miile mær-turisind despre adeværul acestei lucræri. Dacæ ar fica ei sæ se uite în jos, spre voi, v-ar ruga : „Fiflidrepfli. Fifli loiali. Fifli «fideli credinflei ce pærinflii-au prefluit øi pentru care martirii tofli au pierit»”(Imnuri, numærul 163). Ei ar spune: „Credinflæ apærinflilor noøtri, sfântæ credinflæ, îfli vom fi fidelipânæ la moarte” (Hymns, numærul 84).

Øi aceia dintre voi care, poate, nu suntefli descen-denfli ai pionierilor, aparflinefli øi voi Bisericii, care s-aîntærit prin loialitatea øi afecfliunea puternicæ amembrilor ei de-a lungul generafliilor. Ce minunatlucru este sæ aparflii unei societæfli al cærei scop estenobil, ale cærei realizæri sunt extraordinare, a cæreimuncæ este înælflætoare, chiar eroicæ. Fifli loialiBisericii în orice condiflii. Eu væ promit cæ autoritæfli-le acestei Bisericii nu væ vor conduce, niciodatæ, pecæi greøite. Ele væ vor conduce pe cærærile fericirii.

Voi, care suntefli membri ai acestei Bisericii, tre-buie sæ fifli loiali faflæ de ea. Aceasta este Bisericavoastræ. Avefli o mare responsabilitate în sfera voas-træ de acfliune, aøa cum am øi eu în sfera mea deacfliune. Væ aparfline vouæ, la fel cum îmi aparflineøi mie. Afli îmbræfliøat Evanghelia ei. Afli luat asupravoastræ un legæmânt în apele botezului. L-afli reîn-noit de fiecare datæ când afli luat din împærtæøanie.Aceste legæminte vor fi suplimentate atunci cândvæ vefli cæsætori în templu. Nu le putefli trata cuuøurinflæ. Sunt lucruri prea mari. Aceasta este lu-crarea adeværatæ a lui Dumnezeu desemnatæ sæaducæ nemurirea øi viafla eternæ fiilor øi fiicelor Lui.

Pæøifli cu credinflæ înaintea Lui, cu capul sus,mândri cæ facefli parte din aceastæ mæreaflæ cauzæøi din împæræflia pe care El a restaurat-o pe pæ-mânt în aceastæ ultimæ dispensaflie a plenitudiniitimpurilor. De ce? Pentru a væ aduce vouæ fericire.

Fifli devotafli convingerilor voastre. Øtifli ceea ceeste drept øi øtifli ceea ce este ræu. Øtifli când faceflilucrul potrivit. Øtifli când dafli putere cauzei drep-te. Fifli loiali. Fifli credincioøi. Fifli drepfli, dragiimei asociafli în aceastæ mare împæræflie.

Al cincilea principiu – fifli umili.

Nu este loc pentru aroganflæ în vieflile noastre.Nu este loc pentru îngâmfare. Nu este loc pentruegocentrism. Avem de realizat o lucrare mæreaflæ.

Avem lucruri de împlinit. Avem nevoie de îndru-mare în efortul educafliei noastre. Avem nevoie deajutor în gæsirea unui tovaræø etern.

Domnul a spus: „Fii umil; øi Domnul,Dumnezeul tæu, te va conduce de mânæ øi îfli varæspunde la rugæciunile tale” (D&L 112:10).

Ce promisiune extraordinaræ este datæ în aceastæfrazæ. Dacæ nu suntem îngâmfafli, mândri øi aro-ganfli, dacæ suntem umili øi supuøi, atunci Domnulne va conduce de mânæ øi ne va ræspunde la rugæ-ciunile noastre. Ce lucru mai mærefl am putea cere?Nimic nu se poate compara cu aceasta.

Salvatorul, în Predica de pe munte, a spus:„Ferice de cei blânzi, cæci ei vor moøtenipæmântul” (Matei 5:5).

Eu cred cæ cei blânzi øi cei umili sunt aceia ca-re pot fi instruifli. Ei sunt dornici sæ învefle. Eisunt doritori sæ asculte øoaptele vocii liniøtite øislabe care sæ-i îndrume în vieflile lor. Ei pun înfle-lepciunea Domnului mai presus de propria lor în-flelepciune.

Øi aceasta mæ conduce la ultimul meu princi-piu – fifli evlavioøi.

Nu o putefli face singuri. Mæ uit la aceastæ vastæcongregaflie øi øtiu cæ voi suntefli tineri care væ ru-gafli, care îngenuncheafli øi vorbifli cu Domnul. Voiøtifli cæ El este sursa întregii înflelepciuni.

Avefli nevoie de ajutorul Lui øi øtifli cæ avefli nevo-ie de ajutorul Sæu. Nu o putefli face singuri. Vefliajunge sæ recunoaøtefli aceasta øi, pe mæsuræ ce trecanii, o vefli recunoaøte din ce în ce mai mult. Træindcu conøtiinfla împæcatæ, putefli vorbi cu Domnul.Îngenuncheafli øi mulflumifli-I pentru bunætatea Safaflæ de voi øi spunefli-I dorinflele drepte ale inimiivoastre. Miracolul este cæ El aude. El ræspunde. Elræspunde – nu totdeauna cum dorim ca El sæ ræs-pundæ, dar nu am niciun dubiu cæ El ræspunde.

Voi, tineri bæiefli øi tinere fete, avefli o responsa-bilitate extraordinaræ. Suntefli produsul tuturor ge-nerafliilor care au fost înaintea voastræ. Tot ceea ceavefli în trup øi în minte a trecut la voi prin pærinfliivoøtri. Într-o zi, vefli deveni pærinfli øi vefli trece ge-nerafliilor viitoare calitæflile trupului øi ale minfliivoastre pe care le-afli primit din trecut. Nu rupeflilanflul generafliilor familiei voastre. Menflinefli-l lu-minos øi puternic. Atât de mult depinde de voi.

26

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 26


Suntefli atât de preflioøi. Însemnafli atât de multpentru aceastæ Bisericæ. Ea n-ar putea fi aceeaøi fæ-ræ voi. Stafli drepfli, mândri de moøtenirea voastræca fii øi fiice ale lui Dumnezeu. Uitafli-væ la El pen-tru înflelegere øi îndrumare. Mergefli dupæ precep-tele øi poruncile Sale.

Putefli sæ væ distrafli. Sigur cæ putefli! Noi vrem sævæ distrafli. Vrem sæ væ bucurafli de viaflæ. Nu vremsæ fifli mironosifle. Vrem sæ fifli robuøti øi veseli, sæcântafli øi sæ dansafli, sæ râdefli øi sæ fifli fericifli.

Dar fæcând astfel, fifli umili øi evlavioøi øi zâm-betele cerului se vor reværsa asupra voastræ.

N-aø putea sæ væ doresc nimic mai bun decâtca vieflile voastre sæ fie productive, slujirea voastræsæ fie dedicatæ øi realizatæ în mod liber, sæ contri-buifli la cunoaøterea øi bunæstarea lumii în caretræifli øi sæ o facefli cu umilinflæ øi credinflæ înainteaDumnezeului vostru. El væ iubeøte. Noi væ iubim.Dorim ca voi sæ fifli fericifli øi sæ avefli succes, sæaducefli contribuflii importante lumii în care træifliøi la continuarea acestei mærefle øi maiestuoase lu-cræri a Domnului.

Ei bine, dragii mei frafli øi surori, acestea suntprincipiile mele – fifli recunoscætori, fifli inteli-genfli, fifli curafli, fifli drepfli, fifli umili, fifli evlavioøi.

Acum, în încheiere, spun câteva cuvinte derugæciune pentru voi.

O, Dumnezeu, Tatæl nostru Etern, ca slujitor alTæu, mæ plec înaintea Ta, în rugæciune în numeleacestor tineri împræøtiafli pe întreg pæmântul cares-au adunat, în toate locurile, în aceastæ searæ înadunæri. Te rog zâmbeøte-le cu bunævoinflæ. Te rogascultæ-i când îøi înalflæ glasul în rugæciune cætreTine. Te rog îndrumæ-i cu blândefle, de mânæ, îndirecflia pe care trebuie s-o urmeze.

Te rog ajutæ-i sæ meargæ pe cærærile adeværu-lui øi ale dreptæflii øi fereøte-i de ræul din lume.Binecuvânteazæ-i sæ fie fericifli øi serioøi întot-deauna, sæ se bucure de viaflæ øi de abundenflaei. Binecuvânteazæ-i sæ meargæ aøa cum trebuieînaintea Ta, ca fii øi fiice iubite ale Tale. Fiecare

este copilul Tæu, având capacitatea de a face lu-cruri mari øi nobile. fiine-i pe drumul înalt careduce spre împlinire. Salveazæ-i din greøelile carear putea sæ-i distrugæ. Dacæ au greøit, iartæ-lepæcatele øi îndrumæ-i înapoi pe cæile pæcii øi aleprogresului. Pentru aceste binecuvântæri, eu mærog umil, cu recunoøtinflæ, pentru ei øi invoc bi-necuvântærile Tale asupra lor, cu dragoste øiafecfliune, în numele Aceluia care poartæ greutæ-flile pæcatelor noastre, chiar Domnul IsusHristos, amin.


• Care sunt cele øase principii ale preøedinteluiHinckley øi de ce sunt ele importante?

• Ce principii ale conducerii pot fi învæflate dincuvântarea preøedintelui Hinckley? (Vezi, înspecial, rugæciunea sa pentru tineri.) De cesunt importante aceste principii?

• De ce este importantæ recunoøtinfla pentru slu-jitorii Domnului? Ce poate face un conducætorpentru a inspira recunoøtinfla faflæ de Domnul?

• Preøedintele Hinckley s-a referit la o poartæ defermæ øi la balamalele ei. Ce pot însemna bala-malele atunci când ne referim la conducere? Cepoate reprezenta poarta? În ce fel poate aceastæilustrare sæ ne ajute pe noi, conducætorii?

• În ce fel putem ræmâne concentrafli asupraeducærii minflii noastre øi a îmbunætæflirii cali-tæflilor noastre?

• Ce sfat ne dæ preøedintele Hinckley despre prie-teni? De ce este important acest sfat?

• Care sunt câteva dintre îndemnurile de a faceøi de a nu face din secfliunea „Fifli curafli” a cu-vântærii preøedintelui Hinckley?

• De ce este umilinfla importantæ pentru condu-cerea în împæræflie?

• Ce rol trebuie sæ aibæ rugæciunea în conducere?De ce?

27

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 27

CONDUCÆTÆRII SUNT MAI EFICIENfiI CÂND ÎNVAfiÆ ÎNDATORIRILE CE APARfiIN POZIfiIEI LOR.

COMENTARIU

În Doctrinæ øi legæminte 107:99-100, Domnulîi sfætuieøte pe tofli sæ-øi învefle îndatoririle. Acesteversete sunt adresate celor care slujesc în oficiilepreofliei, dar spiritul acestui sfat se aplicæ tuturorconducætorilor. Vârstnicul Richard L. Evans, carea fost membru al Cvorumului celor Doisprezece,ne-a învæflat: „Familiile noastre, Biserica, societa-tea, nafliunea, împæræflia lui Dumnezeu sunt sluji-te mai bine de cætre oamenii cei mai binepregætifli. Pregætirea øi cunoaøterea, cu credinflædeplinæ, sunt infinit mai bune decât doar credinflasinguræ. Iar cei care renunflæ din motive meschi-ne, cei care înceteazæ sæ mai învefle, cei care numai continuæ sæ încerce sæ-øi mæreascæ compe-tenfla sunt, cred eu, cei care nu reuøesc sæ-øi înde-plineascæ pe deplin datoria” (în Conference report,octombrie 1966, p. 55).

Fiecare rol de conducere are îndatoririle saleunice. Putem învæfla aceste îndatoriri din cærfli, dela conducætorii noøtri, de la alflii care au slujit închemare, de la întrunirile de pregætire, din obser-vaflii personale, cæutând Spiritul, studiind scriptu-rile øi rugându-ne.

Chemærile din pozifliile de conducere dau oame-nilor ocazia sæ învefle øi sæ exerseze o varietate decalitæfli, cum ar fi „evaluarea alternativelor, planifica-rea, delegarea øi motivarea celorlalfli. Totuøi, tofli

conducætorii Bisericii sunt încurajafli sæ seconcentreze în principal asupra oamenilor, sæ hræ-neascæ oile din turma Domnului, sæ cunoascæ øi sæiubeascæ membrii, sæ asculte, sæ iubeascæ øi sæ-i aju-te pe cei cu nevoi personale. [Preøedintele David O.McKay a spus]: «Este datoria conducætorului... sæînvefle membrii sæ iubeascæ – nu conducætorul sauînvæflætorul, ci adeværul Evangheliei» [în Conferencereport, octombrie 1968, p. 143-144]. Pentru a faceaceasta, conducætorii sunt sfætuifli frecvent sæ cautedarurile spirituale ale discernæmântului øi înflelep-ciunii (în conformitate cu Luca 12:12; D&L 84:85)”(în Daniel H. Ludlow, ed., Encyclopedia ofMormonism, volumul 5, [1992], 2:818).

Conducætorii trebuie sæ-øi învefle îndatoririlelor øi ceea ce aøteaptæ ceilalfli de la ei. De exemplu,un preøedinte de clasæ poate fi responsabil cu pri-mirea cursanflilor în clasæ, întruniri cu învæflætoruløi alte persoane care deflin o chemare în organiza-flia respectivæ pentru a planifica activitæflile, a-i in-strui pe cei care deflin chemæri, a særbætori zilelede naøtere ale membrilor clasei, a întinde o mânæde ajutor membrilor care au încercæri sau nu suntprezenfli øi aøa mai departe.

Fiind conducætori ai familiei, pærinflii sunt res-ponsabili pentru bunæstarea lor øi a copiilor lor.Îndatoririle lor includ principiile cælæuzitoare enu-merate în „Familia: o declaraflie oficialæ cætre lu-me” (Liahona, octombrie 2004, p. 49)

Conducætorii societæflilor auxiliare øi ai preoflieiau responsabilitatea de a-i ajuta pe cei pe care-i

LECfiIA 5

SÆ ÎNVÆfiÆM ÎNDATORIRILE NOASTRE DE CONDUCÆTORI

„De aceea, fiecare om sæ-øi învefle îndatorirea sa øi sæ acflioneze în oficiul în care este numit, cutoatæ sârguinfla” (D&L 107:99).


Conducætorii din cadrul Bisericii øi ai familiei trebuie sæ-øi înfleleagæ îndatoririle pentru a putea sæ-iajute pe cei pe care-i slujesc sæ primeascæ binecuvântærile Evangheliei.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Conducætorii sunt mai eficienfli când învaflæ îndatoririle ce aparflin pozifliei lor.

28

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 28

Lecflia 5: Sæ învæflæm îndatoririle noastre de conducætori

slujesc sæ primeascæ binecuvântærile preofliei.Îndatoririle lor pot include conducerea adunærilor,supravegherea vizitelor øi a învæflæmântului de aca-sæ, raportarea cætre alfli conducætori, consilierea,intervievarea, stabilirea bugetelor, chemarea oame-nilor care sæ slujeascæ, îndrumarea proiectelor deslujire øi, în general, ajutarea organizafliilor lorpentru a funcfliona bine. Responsabilitatea de bazæa preofliei øi a conducætorilor societæflilor auxiliareeste sæ sprijine øi sæ încurajeze pærinflii în îndatori-rea lor de a preda Evanghelia în cæmine.

Conducætorii Bisericii øi ai familiei au nevoie,de obicei, sæ dezvolte calitæfli privind:

• evaluarea alternativelor;

• luarea deciziilor;

• programarea activitæflilor;

• organizarea timpului;

• delegarea responsabilitæflii;

• motivarea;

• concentrarea asupra oamenilor øi nu a sarcinilor;

• comunicarea cu cei pe care-i slujesc øi cu alfliconducætori;

• edificarea;

• ascultarea plinæ de înflelegere;

• cunoaøterea øi iubirea oamenilor;

• ajutarea oamenilor când au nevoi personale;

• învæflarea oamenilor sæ iubeascæ adeværurileEvangheliei;

• folosirea darurilor spirituale cum ar fi discernæ-mântul øi înflelepciunea;

• respectarea doctrinei øi regulilor Bisericii.

IDEI DE PREDARE

Întrebafli doi sau trei cursanfli ce fel de muncæfac pærinflii lor pentru a-øi întrefline familiile. Sau,dacæ respectivii cursanfli sunt capi de familie, i-afliputea întreba ce fel de muncæ fac. Discutafli ce în-demânæri, cunoøtinfle sau atitudini necesitæ aces-te servicii.

Subliniafli cæ fiecare membru trebuie sæ se pre-gæteascæ pentru a deveni un conducætor în Bisericæsau în familie. Fiecare rol de conducere are îndato-ririle sale unice.

Întrebafli de ce este important pentru conducæ-tori sæ-øi învefle îndatoririle. Nu este suficient

pentru conducætori sæ fie doar oameni buni øi sæîncerce sæ-i ajute pe ceilalfli?

Numifli împreunæ cu respectivii cursanfli uneledintre îndatoririle diferitelor poziflii de conduceredin Bisericæ øi din familie. Discutafli despre cumînvæflæm aceste îndatoriri. Încurajafli cursanflii sæse stræduiascæ sæ învefle toate îndatoririle lor ori-când sunt puøi într-o poziflie de conducere.

Facefli o listæ cu îndatoririle preøedinteiSocietæflii de Alinare. Facefli o altæ listæ cu înda-toririle preøedintelui Cvorumului vârstnicilor.Arætafli cæ putem face liste similare pentru fiecarepoziflie de conducere în Bisericæ øi familie.Accentuafli cât este de important pentru conducæ-tori sæ-øi învefle îndatoririle lor astfel încât sæ fieslujitori utili.

Revedefli unele dintre cæile prin care ne învæ-flæm îndatoririle noastre de conducætori.

Întrebafli ce ne-ar putea împiedica sæ ne învæ-flæm îndatoririle noastre de conducætori øi discu-tafli cum am putea depæøi aceste obstacole.

Amintifli-le cursanflilor mæreflele binecuvântæricare le revin celor care îi ajutæ pe alflii sæ vinæ laIsus Hristos (vezi D&L 18:15-16).


Vârstnicul Dallin H. Oaks


„Parental Leadership in theFamily” („Conducerea pærin-teascæ în familie”), Ensign,iunie 1985, p. 7-11

Apreciez acestæ ocazie de a vorbi pærinflilor dinBisericæ despre conducerea pærinteascæ în familie.Comentariile mele se adreseazæ fiecærui pærinte,tânær sau în vârstæ. Le vorbesc celor care trebuiesæ-øi exercite rolul lor de pærinte singur øi le vor-besc celor care sunt unifli într-o cæsnicie fericitæ.

Nu putem sæ exageræm importanfla calitæflii depærinte øi a familiei. Baza guvernærii lui Dumnezeueste familia veønicæ. Teologia noastræ începe cu pæ-rinflii cereøti øi cea mai înaltæ aspiraflie a noastræeste sæ atingem acest statut noi înøine. Evanghelialui Isus Hristos este planul Tatælui nostru Ceresc, înbeneficiul copiilor Sæi de spirit. Planul Evangheliei este fæcut posibil prin sacrificiul Fratelui nostru mai

29

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 29


vârstnic. În calitate de pærinfli pæmânteøti noi parti-cipæm la planul Evangheliei oferind trupuri pæmân-teøti pentru copiii de spirit ai pærinflilor cereøti.Afirmæm solemn cæ plenitudinea salværii eterne esteun lucru ce priveøte întreaga familie. Putem cu ade-værat sæ spunem cæ planul Evangheliei, elaborat înconsiliul unei familii veønice, este implementat prinfamiliile noastre pæmânteøti øi îøi are destinul în fa-miliile noastre veønice. Nu este de mirare cæBiserica lui Isus Hristos a Sfinflilor din Zilele dinUrmæ este cunoscutæ ca fiind o Bisericæ centratæasupra familiei.

În calitate de pærinfli în Sion, noi suntem res-ponsabili sæ ne învæflæm urmaøii Evanghelia luiIsus Hristos, inclusiv necesitatea de a fline porun-cile lui Dumnezeu øi obflinerea rânduielilor de sal-vare ale Evangheliei.

Noi, tofli, dorim sæ ne îmbunætæflim performan-flele noastre în calitate de pærinfli. Aceasta este o do-rinflæ obiønuitæ a noastræ, a tuturor øi, totuøi, nicioalta nu este mai importantæ. Preøedintele Joseph F.Smith ne-a dat acest sfat:

„Niciodatæ nu trebuie sæ fim descurajafli deaceste sarcini zilnice pe care Dumnezeu le-a rân-duit mulflimii obiønuite de oameni. Munca de fie-care zi trebuie întreprinsæ cu un spirit vesel øi cugândirea øi convingerea cæ fericirea øi bunæstareanoastræ eternæ depind de cât de bine facem ceeace suntem datori sæ facem, ceea ce Dumnezeu aconsiderat cæ este datoria noastræ sæ facem”.

Preøedintele Smith a aplicat acest principiu lacalitatea de pærinte, dupæ cum urmeazæ:

„La urma urmei, cel mai important este sæ fa-cem bine lucrurile pe care le-a rânduit Dumnezeusæ fie soarta comunæ a întregii omeniri. Sæ fii untatæ de succes sau o mamæ de succes este mai im-portant decât sæ fii un general de succes sau unom de stat de succes”.

Succesul într-o ocupaflie anume – chiar în unanobilæ – este doar temporar, încheie preøedineleSmith, pe când succesul ca pærinte are „importanflæuniversalæ øi eternæ”. (Gospel Doctrine, a 5-a ed.Salt Lake City: Deseret Book Co., 1939, p. 285.)

În ciuda importanflei sarcinii noastre, acesteasunt vremuri dificile pentru pærinfli. Stresul øiproblemele vieflii moderne pun mari problemepærinflilor. Acestea sunt sugerate de definiflia

dulce-amæruie a familiei ca fiind „un grup deoameni care au cheile aceleiaøi case”.

Termenii populari „eliberarea femeilor” øi „elibe-rarea bærbaflilor” sugereazæ alte probleme. Acest felde „eliberare” cere deseori bærbaflilor øi femeilor sæse sustragæ de la responsabilitæflile familiale pentru afi liberi. Bærbaflii sau femeile care-øi abandoneazæsau neglijeazæ familiile pot fi eliberafli de responsabi-litæfli dar sunt întemniflafli de pæcat. Orice s-ar în-tâmpla în viitorul imediat, nimeni nu poate înfæptuiadeværata eliberare sau libertate fugind de responsa-bilitæflile veønice. Libertatea veønicæ necesitæ îndepli-nirea conøtiincioasæ a responsabilitæflilor familiale.

Dacæ studiem cuvântærile oferite de conducæto-rii noøtri în primul secol al Bisericii restaurate,vom observa cât de rar au vorbit despre responsa-bilitæflile familiale. Dimpotrivæ, acesta este un su-biect frecvent întâlnit în instruirile din ultimavreme. De ce se întâmplæ aceasta?

În copilæria mea la fermæ, fiecare searæ era osearæ de familie øi nu exista televiziunea care sæne perturbe activitæflile familiale. În afara celor câ-teva ore petrecute la øcoalæ, orice s-ar fi întâmplatîn timpul zilei se întâmpla sub îndrumarea famili-ei. De obicei plecam de la fermæ numai de douæori pe sæptæmânæ – sâmbæta, pentru a face cum-pæræturi øi duminica, pentru a merge la Bisericæ.Acesta era stilul de viaflæ pentru majoritatea mem-brilor în timpul primului secol al Bisericii restau-rate. În acele împrejuræri nu era mare nevoie de oplanificare regulatæ a serilor de familie. Øi nu eramare nevoie sæ se accentueze preeminenfla famili-ei sau importanfla responsabilitæflilor familiale.

Astæzi, foarte puflini dintre tinerii noøtri au expe-rienfla activitæflilor consecvente concentrate asuprafamiliei, cum se întâmpla în vremurile de început.Modul de trai urban øi transportul modern au fæcutsæ fie mai uøor pentru tinerii noøtri sæ-øi foloseascælocuinflele drept pensiuni unde dorm øi mænâncæocazional dar unde existæ o slabæ îndrumare a acti-vitæflilor lor. Activitæflile recreaflionale organizate øimijloacele de transport rapide flin oamenii tinerideparte de supravegherea pærinteascæ.

Felul în care majoritatea membrilor Bisericiiîøi câøtigæ existenfla complicæ, de asemenea, rolullor pærintesc. În vremurile trecute, familia era ounitate de producflie economicæ, organizatæ øidisciplinatæ. Tofli cei patru bunici ai mei lucrau

30

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 30


pæmântul, îndrumând eforturile copiilor lor asu-pra cultiværii pæmânturilor familiei sau asuprafermelor de animale. Întreaga familie lucra îm-preunæ pentru producerea hranei, întreflinerea ca-selor øi obflinerea venitului în numerar necesarpentru ceea ce trebuia achiziflionat.

Astæzi, pufline familii lucreazæ împreunæ înprocesul de obflinere a venitului. În aceste vre-muri, majoritatea familiilor sunt unitæfli de con-sum economic, care nu necesitæ un grad înalt deorganizare øi cooperare. În aceste condiflii, estenevoie de un efort special al pærinflilor pentru alucra cu copiii lor în strædanii comune, dar esteimportant ca acest lucru sæ se facæ.

Una dintre marile influenfle care unifica familii-le în timpurile trecute era experienfla stræduiriiîmpreunæ în urmærirea unui scop comun – cumar fi cultivarea pæmântului sau pornirea unei afa-ceri. Acest principiu este atât de important, încâtun comentator a sugerat: „Dacæ familiei îi lipsesccrizele obiønuite, angajafli un lup sæ urle la uøæ(creafli o situaflie comunæ pentru ca familia sæ lu-creze împreunæ)”. (Time, 15 decembrie 1967, p.31). Majoritatea pærinflilor au suficiente problemefæræ a mai crea altele. Dar ei pot avea nevoie sæ leidentifice øi sæ-øi organizeze familiile în eforturiunificate de a le rezolva.

Familiile se unesc când fac împreunæ lucrurisemnificative. Copiii trebuie sæ lucreze împreunæsub conducerea pærinflilor. O preocupare comunæ,chiar cu timp redus, este valabilæ. Cum ar fi grædi-næritul în familie. Proiectele comune de a-i ajutape alflii sunt, de asemenea, de dorit. Familiile potstabili un fond misionar permanent. Pot cerceta øiscrie istoriile familiilor øi le pot împærtæøi cu alflii.Pot organiza reuniuni de familie. Pot educa mem-brii familiei privitor la îndemânærile de bazæ necesa-re vieflii, inclusiv organizarea finanflelor, întreflinereaproprietæflii øi extinderea educafliei lor generale.Învæflarea unor limbi stræine este un mod folositorde pregætire pentru slujirea misionaræ øi viafla mo-dernæ. Învæflætorii acestor subiecte pot fi pærinfliisau bunicii sau alfli membri ai familiei.

Unii ar putea spune: „Dar nu avem timp pentruaceasta”. Cât despre timpul de a face ceea ce meritæcu adeværat, sugerez cæ mulfli pærinfli vor afla cæ vorgæsi timp pentru familie dacæ îøi închid televizorul.În Statele Unite, media vizionærii programelor deteleviziune este de øapte ore pe zi (USA Today, 17mai, 1984). Mai exact, un studiu din 1984 asupra

orelor de vizionare într-o zonæ predominant SZU aarætat cæ 70 la sutæ din cei supravegheafli – majori-tatea adulfli – vizionau programele de televiziunetimp de trei ore sau mai mult pe zi. Aproape jumæ-tate din acel grup vizionau programele de televiziu-ne timp de cinci ore sau mai mult.

Preøedintele David O. McKay ne-a învæflat:

„Cæminul este primul øi cel mai eficient locunde copiii învaflæ lecfliile vieflii: adeværul, cinstea,virtutea, autocontrolul; valoarea educafliei, amuncii cinstite øi scopul øi privilegiul vieflii. Nimicnu poate înlocui cæminul în creøterea øi învæflareacopiilor, øi niciun alt succes nu poate compensaeøecul în cæmin” (Family Home Evening Manual1968-1969, p. iii).

Pærinflii sunt învæflætorii. Cel mai eficient modde educare pe care-l pot aplica este prin exemplu.Cercul familiei este locul ideal pentru a demon-stra øi învæfla bunætatea, iertarea, credinfla înDumnezeu øi fiecare altæ virtute practicatæ înEvanghelia lui Isus Hristos.

Tatæl prezideazæ øi are responsabilitatea principa-læ în guvernarea casei, dar calitatea de pærinte este,în mod evident, o responsabilitate divizatæ. Ambiipærinfli ocupæ un rol conducætor în educarea copii-lor lor øi ambii trebuie sæ se consulte împreunæ øi sæse sprijine unul pe celælalt. În acest efort, pærinfliitrebuie sæ-øi aminteascæ imaginea minunatæ a can-delei øi a luminii, descrisæ de preøedintele Kimball:„Existæ douæ cæi de ræspândire a luminii: sæ fii can-dela sau oglinda care o reflectæ. Noi, pærinflii, putemfi amândouæ” (în Conference Report, StockholmSweden Area Conference 1974, p. 49). În sarcina sa-cræ a educærii copiilor lui Dumnezeu, pærinflii trebu-ie sæ uneascæ øi sæ combine efortul lor de a disipaputerile întunericului din vieflile copiilor lor.

Cercul familiei este, de asemenea, cea mai bu-næ organizaflie pentru a contracara egoismul øiautoindulgenfla, acele teme obsesive care par sæfie cântecul înøelætor de sirenæ al vieflii moderne.În contrast cu individualismul egoist care ne în-conjoaræ, trebuie sæ cæutæm sæ modelæm viaflafamiliei noastre dupæ sacrificiul de sine alSalvatorului. El ne-a învæflat sæ ne dæruim în slu-jire unul altuia. În încheierea mæreflei sale cuvân-tæri, regele Beniamin a spus poporului sæu sæ-øiînvefle copiii: „Sæ meargæ pe cæile adeværului øicumpætærii... [øi] sæ se iubeascæ unul pe altul øi sæse slujeascæ unul pe altul” (Mosia 4:15).

31

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 31


Nu existæ relaflie umanæ mai potrivitæ pentruasemenea învæflæturi decât o familie unde pærinfliiîøi iubesc într-adevær copiii øi îøi abandoneazæ viaflaîn slujirea lor. Pærinflii trebuie sæ-i învefle principiileEvangheliei restaurate, incluzând mai ales, sacrifi-ciul ispæøitor al Salvatorului nostru, Isus Hristos.Pærinflii trebuie, de asemenea, sæ-i învefle sacrificiilela scaræ mai micæ pe care ei le fac spre binele între-gii lor familii. Dacæ este fæcutæ în spiritul dreptæflii –prin exemplu, precum øi precept dupæ precept –aceastæ educaflie ar trebui sæ-i ajute pe copii sæ fiemai iubitori øi sæ-øi cinsteascæ pærinflii. De aseme-nea, trebuie sæ-i ajute pe copii sæ se pregæteascæ sædevinæ ei înøiøi pærinfli.

Pærinflii educæ øi membrii familiei învaflæ fæcândlucruri împreunæ.

Membrii familiei trebuie sæ se roage împreunæ,sæ îngenuncheze noaptea øi dimineafla pentru aoferi mulflumiri pentru binecuvântæri øi a înælflarugæciuni pentru grijile comune.

Membrii familiei trebuie sæ preaslæveascæ îm-preunæ, sæ participe la slujire în Bisericæ øi la adu-nærile de devofliune în familie.

Membrii familiei trebuie sæ studieze øi sæ învefleîmpreunæ. Aceasta trebuie sæ includæ citirea øi dis-cutarea scripturilor în grup øi luarea în considerarea altor subiecte preflioase, cum ar fi cunoøtinflelepractice necesare pentru a træi într-o lume modernæ.

Aøa cum s-a sugerat mai devreme, membrii familieitrebuie sæ lucreze împreunæ. De asemenea, ei trebuiesæ se joace împreunæ, astfel încât experienfle recreaflio-nale fericite sæ fie asociate cu activitæflile familiei.

Membrii familiei trebuie sæ se sfætuiascæ îm-preunæ, aducând toate subiectele de îngrijorare lacunoøtinfla întregii familii.

Membrii familiei trebuie sæ mænânce împreu-næ. Vremea mesei este un timp firesc ca familia sæse adune øi sæ comunice. Este ruøinos sæ se piardæo astfel de ocazie din pricina certurilor de familiesau sæ fie distrusæ când membri ai familiei nu mæ-nâncæ împreunæ, ci îøi duc mâncarea în alte locuriøi mænâncæ în timp ce fac alte lucruri, ca øi cumbucætæria familiei ar fi un fast food.

Membrii familiei trebuie sæ se adune pentru aconsemna tradifliile familiei øi experienflele sacre. Eitrebuie, de asemenea, sæ se adune pentru a împær-tæøi astfel de consemnæri pentru întærirea familiei øia fiecærui membru al ei. Aøa cum ne-a amintit pre-øedintele Kimball: „Povestiri inspirate din propriile

noastre viefli øi cele ale stræmoøilor noøtri... sunt in-strumente puternice pentru educaflie”, o sursæ deinspiraflie pentru noi øi urmaøii noøtri. (Ensign, ia-nuarie 1982, p. 4.)

Este un fapt notabil cæ seara de familie estetimpul ideal pentru îndeplinirea a aproape oricæruitip de adunare de familie. Este locul ideal pentrufamilie unde sæ se roage împreunæ, sæ învefle îm-preunæ, sæ se sfætuiascæ împreunæ, sæ se joace îm-preunæ øi chiar sæ lucreze împreunæ. Majoritateadintre noi recunoaøtem aceasta, dar mæ întreb câflidintre noi folosesc, într-adevær, seara de familie laîntregul ei potenflial…

Dimensiunea responsabilitæflii noastre în calita-te de pærinfli este revelatæ în aceastæ declaraflieprofeticæ a preøedintelui Spencer W. Kimball:

„Va veni timpul când numai cei care cred pro-fund øi activ în familie vor fi capabili sæ-øi pæstre-ze familiile în mijlocul ræului care abundæ în jurulnostru” (Ensign, noiembrie 1980, p. 4.)

În îndeplinirea sarcinii foarte importante de a nepæstra familiile avem nevoie de tot ajutorul pe care-l putem primi. În acest efort suntem îndreptæflifli sæprimim øi vom primi binecuvântærile cerului.Suntem slujitorii Domnului øi Salvatorului nostru,Isus Hristos øi îndeplinim însærcinarea Sa, în timpce cæutæm sæ ne îndeplinim responsabilitæflile sacreîn calitate de pærinfli în Sion. Fie ca noi sæ fim sâr-guincioøi øi binecuvântafli în aceastæ strædanie.


• Care sunt câteva dintre principalele responsa-bilitæfli ale pærinflilor în rolul de conducætori aifamiliei?

• Ce explicaflie gæseøte vârstnicul Oaks pentruobservaflia sa cæ primii conducætori ai Bisericiiau vorbit mai puflin decât cei actuali despreresponsabilitæflile familiei?

• Ce spune vârstnicul Oaks cæ pot face familiilepentru a fi unite?

• Conform vârstnicului Oaks, care este pentrupærinfli cea mai eficientæ cale de a educa?

• Care sunt câteva lucruri pe care familia le poa-te face împreunæ?

• Ce pot face conducætorii pentru a întæri pærinfliiøi cæminul în aøa fel încât acesta sæ fie un loc deinstruire privind Evanghelia øi un laborator pen-tru a pune în practicæ învæflæturile Salvatorului?

32

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 32

CONCEPTUL 1. SALVATORUL A FOST CONDUCÆ-TORUL PERFECT ØI SLUJITORUL PERFECT.

COMENTARIU

În timpul slujirii lui Isus Hristos în viafla muri-toare, mama lui Iacov øi a lui Ioan I-a cerut odatæca fiii ei sæ primeascæ o favoare specialæ. Isus a ex-plicat: „Øtifli cæ domnitorii Neamurilor domnescpeste ele, øi mai marii lor le poruncesc cu stæpânire.

Între voi sæ nu fie aøa. Ci oricare va vrea sæ fiemare între voi, sæ fie slujitorul vostru;

øi oricare va vrea sæ fie cel dintâi între voi, sævæ fie rob.

Pentru cæ nici Fiul omului n-a venit sæ I se slu-jeascæ, ci El sæ slujeascæ øi sæ-Øi dea viafla ca ræs-cumpærare pentru mulfli” (Matei 20:25-28).

Dupæ ultimul Lui praznic al Paøtelui, Isus aspælat picioarele apostolilor Sæi øi apoi i-a întrebat:„Înflelegefli voi ce v-am fæcut Eu?

Voi mæ numifli «Învæflætorul øi Domnul», øi binezicefli, cæci sunt.

Deci, dacæ Eu, Domnul øi Învæflætorul vostru,v-am spælat picioarele, øi voi suntefli datori sæ væspælafli picioarele unii altora.

Pentru cæ Eu v-am dat o pildæ, ca øi voi sæ fa-cefli cum am fæcut Eu.

Adeværat, adeværat, væ spun, cæ robul nu estemai mare decât domnul sæu, nici apostolul maimare decât cel ce l-a trimis” (Ioan 13:12-16).

Aøa cum a observat vârstnicul Neal A. Maxwell,membru al Cvorumului celor Doisprezece:„Conducætorul care slujeøte este perfect întruchi-pat de Isus” (Even As I Am [1982], p. 62). Isusøi-a petrecut slujirea Sa în viafla muritoare vin-decând, binecuvântând, învæflând øi slujindu-i petofli, indiferent de poziflia lor. El a slujit oameniiatunci când au avut mare nevoie. Salvatorul, încuvântarea Sa despre pâinea vieflii, a observat cæmulfli oameni L-au urmat datoritæ miracolelor pecare El le înfæptuia. Alflii L-au urmat pentru cæ Elle dædea pâine øi peøte. Salvatorul a øtiut cæ, pen-tru a-øi hræni spiritele, ei aveau nevoie de maimult decât de miracole øi de pâine. El i-a invitatsæ „[mænânce] trupul Fiului omului øi [sæ bea]sângele Lui”, promiflându-le cæ „cine mænâncæpâinea aceasta, va træi în veac” (Ioan 6:53, 58).Petru, vorbind în numele Celor Doisprezece, amærturisit cæ Isus are, într-adevær, „cuvintele viefliiveønice” (v. 68).

LECfiIA 6

SÆ-I SLUJIM PE CEI PE CARE ÎI CONDUCEM

„Isus le-a zis: «Împæraflii neamurilor domnesc peste ele; øi celor ce le stæpânesc, li se dæ numele debinefæcætori.

Voi sæ nu fifli aøa. Ci cel mai mare dintre voi, sæ fie ca cel mai mic; øi cel ce cârmuieøte, ca cel ceslujeøte.

Cæci care este mai mare: cine stæ la masæ, sau cine slujeøte la masæ? Nu cine stæ la masæ? Øi Eutotuøi, sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujeøte la masæ»” (Luca 22:25-27).


Conducætorii familiei øi ai Bisericii Îl slujesc pe Domnul slujindu-i pe cei pe care îi conduc.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Salvatorul a fost conducætorul perfect øi slujitorul perfect.

2. Trebuie sæ învæflæm sæ fim conducætori care slujesc.

3. Putem fi conducætori mai buni care slujesc atunci când înflelegem nevoile oamenilor pe care-i slujim.

33

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 33

Lecflia 6: Sæ-i slujim pe cei pe care îi conducem

Preøedintele James E. Faust, fost consilier înPrima Preøedinflie, ne-a învæflat: „Nevoile de bazæale omenirii – respectul de sine, pacea sufleteascæøi mulflumirea personalæ – pot fi satisfæcute pe de-plin prin supunere credincioasæ faflæ de poruncilelui Dumnezeu. Acest lucru este adeværat pentrufiecare persoanæ din orice flaræ øi orice culturæ”(în Conference Report, aprilie 1995, p. 81; sauEnsign, mai 1995, p. 62).

IDEI DE PREDARE

Citifli în clasæ Matei 20:25-28, Ioan 13:12-16 øiîntrebafli: În ce fel este diferitæ conducerea în îm-pæræflia lui Dumnezeu de conducerea în lume?Discutafli ræspunsurile lor (vezi comentariul).

Cerefli cursanflilor sæ cerceteze scripturile pen-tru a gæsi exemple de slujire oferite de Isus sau deunul dintre ucenicii Lui. Rugafli-i sæ caute, de ase-menea, pasaje din scripturi în care se explicæ im-portanfla slujirii. Invitafli-i sæ împærtæøeascæpasajele din scripturi pe care le gæsesc.

Explicafli cæ Isus „a întruchipat perfect” ideeade conducere care slujeøte. Discutafli în ce fel esteispæøirea Domnului cel mai mærefl act de slujireînfæptuit vreodatæ.

CONCEPTUL 2. TREBUIE SÆ ÎNVÆfiÆM SÆFIM CONDUCÆTORI CARE SÆ SLUJEASCÆ.

COMENTARIU

Dupæ Isus Hristos, câteva dintre cele mai buneexemple de conducætori care slujesc sunt profefliiøi misionarii din vechime øi cei moderni. RegeleBeniamin øi-a învæflat poporul despre importanflaslujirii: „Atunci când suntefli în slujba aproapelui,suntefli numai în slujba Dumnezeului vostru”(Mosia 2:17). Amon a putut sæ predea regeluiLamoni øi poporului sæu deoarece el a devenit,mai întâi, slujitorul acestuia (vezi Alma 17-19).Vârstnicul Neal A. Maxwell a spus despre profetulJoseph Smith: „A fost Joseph un conducætor careslujeøte? Evident! O fetiflæ øi fratele ei se zbæteausæ meargæ în næmolul adânc în drumul lor spreøcoalæ. Profetul Joseph «s-a oprit øi a curæflat no-roiul de pe pantofiorii noøtri încærcafli de noroi, øi-a luat batista din buzunar øi a øters urmele la-crimilor de pe feflele noastre. Ne-a spus cuvintecalde øi vesele øi ne-a trimis cu bucurie la øcoalæ»(Juvenile Instructor, 15 ianuarie 1892, p. 67).

„Încercând împreunæ cu Joseph sæ scape dincalea unei gloate, un tânær bæiat raporta: «boala øispaima mæ sleiseræ de puteri. Joseph trebuia sædecidæ dacæ sæ mæ lase sæ fiu prins de gloatæ sausæ se punæ el însuøi în pericol încercând sæ-midea ajutor. Alegând ultima variantæ, el m-a ridicatpe umerii sæi largi øi m-a purtat, cu scurte opririprin mlaøtinæ øi întuneric. Câteva ore mai târziu,ieøeam pe singurul drum existent øi, în curând,am ajuns în siguranflæ. Puterea herculeanæ a luiJoseph i-a permis sæ-mi salveze viafla» (New Era,decembrie 1973, p. 19)” (în Conference Report,octombrie 1983, p. 78; sau Ensign, noiembrie1983, p. 56).

Vârstnicul L. Tom Perry, din Cvorumul celorDoisprezece, a spus despre preøedintele Howard W.Hunter: „Povestea vieflii sale este plinæ de con-semnæri despre hotærâre, îndeplinire, credinflæ øidragoste creøtinæ adeværatæ. El este un motiv deinspiraflie pentru noi, tofli. El este profetul nostru.Stæm la picioarele lui, pregætifli sæ ne ospætæmdin înflelepciunea acestui adeværat øi credinciosconducætor care slujeøte (în Conference Report,octombrie 1994, p. 23; sau Ensign, noiembrie1994, p. 19).

Vârstnicul Neal A. Maxwell a scris:„Conducætorul care slujeøte este perfect întruchi-pat de Isus, øi dacæ noi dorim sæ devenim asemæ-nætori Lui, la fel trebuie sæ fim øi noi.

Într-adevær, folosirea cu succes a vieflilor noas-tre depinde de cât suntem de dornici sæ-i slujimpe ceilalfli” (Even As I Am, p. 62)

În schimb, aøa cum a observat vârstnicul RussellM. Nelson din Cei Doisprezece: „Stræduinfla de a de-veni stæpân øi nu slujitor... poate distruge spiritullucrætorului øi al lucrærii” (în Conference Report,aprilie 1996, p. 19; sau Ensign, mai 1996, p. 15).Preøedintele Gordon B. Hinckley a scris: „Uneledintre cele mai bune lucræri ale noastre decurgdin dorinfla de a-i sluji pe ceilalfli” (Standing forSomething: Ten Neglected Virtues That Will HealOur Hearts and Homes [2000], p. 161).

Vârstnicul Vaughn J. Featherstone a enumeratcarcateristicile øi practicile care le sunt de ajutorconducætorilor care slujesc. Facefli referire la listasa, care se gæseøte în secfliunea Resursele învæflæ-torului de la lecflia 1 (p. 4-5).

34

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 34


IDEI DE PREDARE

Dafli fiecærui cursant o copie a listei vârstni-cului Featherstone cu caracteristicile unui con-ducætor care slujeøte (p. 4-5). Discutafli curespectivii cursanfli despre fiecare dintre acestecaracteristici øi în ce fel dezvoltarea lor ne poateajuta sæ devenim conducætori mai buni în fami-lie øi în Bisericæ.

Împærflifli cursanflii în grupuri mici. Cerefli fie-cærui grup sæ citeascæ Mosia 2. Explicafli cæ acestcapitol cuprinde începutul predicii finale a rege-lui Beniamin cætre poporul sæu. Spunefli cursan-flilor sæ observe modul în care regele Beniamin aexemplificat conducerea prin slujire øi ce i-a în-væflat pe oameni despre slujirea unul faflæ de celæ-lalt. Când terminæ de citit, discutafli despre ceeace au învæflat din viafla øi învæflæturile regeluiBeniamin referitor la conducerea prin slujire.

CONCEPTUL 3. PUTEM FI CONDUCÆTORI MAIBUNI CARE SLUJESC, ATUNCI CÂND ÎNfiELEGEMNEVOILE OAMENILOR PE CARE-I SLUJIM.

COMENTARIU

Conducætorii sunt mai eficienfli atunci cândînfleleg nevoile celor cærora le slujesc. Unele ne-voi sunt aceleaøi pentru tofli. Când foamea teroade la stomac, mintea tinde sæ se concentrezeasupra nevoii de hranæ. La fel, când oameniisunt bolnavi sau nu au haine, adæpost sau venit,li se poate pærea dificil sæ se concentreze asupraaltor probleme.

În plus faflæ de nevoile fizice, oamenii au nevoimentale emoflionale øi spirituale. În general, oa-menii o duc mai bine dacæ au prieteni buni, spriji-nul familiei, recunoaøtere, simflul apartenenflei laun grup sau o cauzæ demne øi un sentiment alvalorii personale.

Unele nevoi variazæ în funcflie de vârstæ. Deexemplu, tinerii simt, în general, presiunea dinpartea persoanelor de aceeaøi vârstæ øi nevoia deacceptare socialæ mult mai acut decât cei mai învârstæ. Alte nevoi îi afecteazæ pe tofli, indiferentde vârstæ sau împrejuræri. De exemplu, noi, tofli,avem nevoie sæ øtim cæ lui Dumnezeu îi pasæ deceea ce se întâmplæ în vieflile noastre.

Existæ multe moduri prin care ne putem mæriînflelegerea privind nevoile celor pe care-i slujim.De exemplu, pe mæsuræ ce citim povestirile dinscripturi despre cum le-au slujit Isus øi conducæ-torii Lui oamenilor, putem adresa întrebæri cumar fi: cum au descoperit aceøti conducætori nevoi-le oamenilor? Cum i-au comunicat oamenii ne-voile lor conducætorului? Ce øtia conducætoruldespre ei øi l-a ajutat sæ le descopere nevoile? Cenevoi fizice au trebuit, câteodatæ, sæ înfleleagæconducætorii înainte de a-i putea ajuta pe oamenisæ-øi satisfacæ nevoile spirituale?

Ne putem autoeduca privind nevoile oamenilorîn general citind, observând, participând la cur-suri pentru conducætori øi rugându-ne. De aseme-nea, putem medita la propriile noastre nevoi øi înce fel le putem rezolva.

Preøedintele Gordon B. Hinckley a explicat:„Când privim cu dragoste øi recunoøtinflæ laDumnezeu øi când îi slujim pe ceilalfli færæ sæ aøtep-tæm recompensæ pentru noi înøine, vom avea unsimfl mai dezvoltat al slujirii faflæ de semenii noøtriumani, ne vom gândi mai puflin la noi øi mai multla ceilalfli. Principiul dragostei este esenfla de bazæ abunætæflii” (Standing for Something, p. 9).

IDEI DE PREDARE

Discutafli materialul din comentariu. Putefliadresa întrebæri cum ar fi:

• Ce nevoi trebuie sæ luæm în considerare atuncicând încercæm sæ devenim conducætori maibuni care slujesc?

•Ce nevoi unice au oamenii tineri, de care trebuiesæ flinæ cont conducætorii lor?

• Ce cærfli afli gæsit care væ sunt folositoare pen-tru a înflelege nevoile altora?

Discutafli despre experienflele care v-au ajutatsæ devenifli mai conøtienfli de nevoile individualeale oamenilor. Discutafli în clasæ despre activitæ-flile misionare ale lui Amon (vezi Alma 17-19).Cerefli cursanflilor sæ observe ce a fæcut Amonpentru a înflelege øi a veni în întâmpinarea ne-voilor regelui Lamoni.

Putefli încheia împærtæøind declaraflia preøedin-telui Hinckley din comentariu.

35

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 35



Vârstnicul Vaughn J.Featherstone

din Cei Øaptezeci

Fragmente din „More PurityGive Me” („Dæ-mi mai multæpuritate”) [1991], p. 11-14

Principiul conducerii prin slujire îøi areoriginea în însæøi fântâna întregului adevær,Dumnezeu, Tatæl Veønic, øi ajunge la noi prinDomnul Isus Hristos, Singurul Sæu Fiu Næscut.Amândoi sunt, pentru noi, exemple perfecte, deconducere prin slujire…

Nu este rugæmintea Învæflætorului în armoniecu conducerea prin slujire? El a spus: „Venifli laMine, tofli cei trudifli øi împoværafli, øi Eu væ voi daodihnæ. Luafli jugul Meu asupra voastræ, øi învæ-flafli de la Mine, cæci Eu sunt blând øi smerit cuinima; øi vefli gæsi odihnæ pentru sufletele voastre.Cæci jugul Meu este bun, øi sarcina Mea este uøoa-ræ” (Matei 11:28-30).

În Marcu, citim cæ între ucenici au avut locdispute privitor la cine trebuia sæ fie cel mai maredintre ei: „Atunci Isus a øezut jos, a chemat pe ceidoisprezece øi le-a zis: «Dacæ vrea cineva sæ fie celdintâi, trebuie sæ fie cel mai de pe urmæ din tofli øislujitorul tuturor»” (Marcu 9:35).

Conducætorii care slujesc, le slujesc tuturoroamenilor, care sunt persoane create dupæ chi-pul lui Dumnezeu, Tatæl nostru Atotputernic.Administratorii, directorii øi conducætorii egocentrici sunt interesafli în special de reguli,regulamente, politici øi programe. Pentru astfelde oameni, bærbaflii øi femeile sunt importanfliatâta vreme cât sunt „folositori” în îndeplinireaunor scopuri.

Cât de mulfli dintre directori, administratori øiconducætori ar fi observat cæ oameni presupuøi afi neimportanfli fac lucruri minunate? „Isus øedeajos în fafla vistieriei Templului, øi Se uita cumarunca norodul bani în vistierie. Mulfli, care eraubogafli, aruncau mult” (Marcu 12:41). Isus eraconøtient de darul lor. Era un fapt merituos øiavea sæ facæ mult bine. El nu a disprefluit ceea cedæduse niciunul dintre ei. Mulfli conducætori dinziua de azi ar lua în considerare numai acea sumæ

de bani care ar putea fi folositæ pentru câøtigareaunor viitoare sume de bani substanfliale. Puflinæatenflie ar fi fost acordatæ væduvei, færæ îndoialæstânjenitæ øi puflin importantæ, særæcæcios îmbræ-catæ, probabil tremurândæ øi umilæ, care se apro-pia de vistierie. Ea a aruncat doi bænufli, douædintre cele mai mici monede evreieøti. Doi bænuflinu erau suficienfli nici mæcar pentru a cumpæra obucatæ de pâine. Probabil cæ ea nici mæcar nu aîndræznit sæ-øi ridice ochii de teamæ cæ cineva ar fiputut sæ vadæ darul ei særæcæcios øi sæ-øi batæ jocde ea. Îmi imaginez cæ s-a græbit sæ se îndepærte-ze, ca sæ evite ruøinea øi jena.

Isus Øi-a chemat ucenicii øi le-a spus: „Adeværatvæ spun cæ aceastæ væduvæ særacæ a dat mai multdecât tofli cei ce au aruncat în vistierie; cæci tofliceilalfli au aruncat din prisosul lor, dar ea, din særæ-cia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce-i mai ræmæseseca sæ træiascæ” (Marcu 12:44).

Mæ întreb dacæ, în vreun fel, El, care esteStæpânul cerului øi al pæmântului, a fost în staresæ transmitæ inimii acelei væduve recunoøtinfla Luiblândæ øi profundæ pentru darul ei.

Vârstnicul M. Russell Ballard

din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli

Fragmente din „The GreaterPriesthood: Giving a Lifetimeof Service in the Kingdom”(„Preoflia mai mare: sæ slujimtoatæ viafla în împæræflie”),Ensign, septembrie 1992,p. 71, 73

Tofli cei care deflin preoflia lui Dumnezeu suntlegafli împreunæ printr-o legæturæ comunæ de slu-jire. Ioan Botezætorul cel înviat a enunflat acestconcept cu acea ocazie sfântæ când a restauratPreoflia aaronicæ bærbaflilor de pe pæmânt. Acestmesager angelic trimis de Dumnezeu, acelaøi carea avut privilegiul de a-L boteza pe Salvator, li s-aadresat profetului Joseph Smith øi asociatului luiîn lucrare, Oliver Cowdery, numindu-i „[tovaræøii]mei în slujire” (D&L 13:1). Ce minunat model deslujire umilæ în împæræflia lui Dumnezeu!

Fiecare bærbat sau bæiat care defline preoflia, in-diferent care este preoflia lui sau oficiul în care es-te rânduit, este un tovaræø în slujire în lucrareaDomnului Isus Hristos.

36

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 36


Deøi eu sunt rânduit în oficiul de apostol înPreoflia lui Melhisedec, asociaflii mei în acest ofi-ciu øi cu mine suntem tovaræøi în slujire în lucra-rea Domnului cu diaconul sau vârstnicul rânduitcel mai de curând în Bisericæ.

În timp ce apostolul Pavel a declarat adeværul cæ„Dumnezeu a rânduit... întâi apostoli [în Bisericæ]”(1 Corinteni 12:28), el a declarat, de asemenea,adeværul cæ fiecare membru al trupului este nece-sar. Nimeni din niciun oficiu al preofliei nu poatespune celor din alte oficii: „N-am trebuinflæ de ti-ne”, deoarece cu toflii suntem tovaræøi în slujire, înslujba Domnului (vezi v. 14-28). Obiectivul nostrucomun øi cel mai important este sæ facem lucrareaSa. Fiecare deflinætor al preofliei, acflionând în ca-drul îndatoririlor chemærii sale, este necesar pentruîndeplinirea lucrærii Domnului.

Repet, un oficiu al preofliei este acordat nu pen-tru poziflia sa, ci pentru slujire. Voi øi cu mine sun-tem tovaræøi în slujire în Biserica lui Isus Hristos…

Preøedintele David O. McKay a declarat: „Preofliaînseamnæ slujire. Acest lucru este adeværat chiarprin sursa lui divinæ, aøa cum putem deduce dindeclaraflia înælflætoare: «Aceasta este lucrarea Mea øislava Mea - sæ realizez nemurirea øi viafla veønicæ aomului». Slujirea care conduce la mântuirea copii-lor lui Dumnezeu emanæ din Dumnezeire”(Pathways to Happiness, Salt Lake City: Bookcraft,1957, p. 231)…

Væ invit sæ meditafli la urmætoarele cuvinte alepreøedintelui Marion G. Romney:

„Slujirea nu este ceva ce înduræm pe acest pæ-mânt astfel încât sæ putem câøtiga dreptul de atræi în împæræflia celestialæ. Slujirea este însæøi

fibra din care este fæcutæ o viaflæ exaltatæ în împæ-ræflia celestialæ.

Øtiind cæ slujirea aduce mulflumire Tatælui nos-tru din Cer øi øtiind cæ vrem sæ fim acolo unde es-te El øi sæ fim ca El, de ce trebuie sæ ni seporunceacsæ sæ ne slujim unul pe altul? Slujireaeste scopul principal al Dumnezeirii” (Ensign, no-iembrie 1982, p. 93.)

Dragi frafli, este o binecuvântare deosebitæ sædeflinem preoflia lui Dumnezeu øi sæ avem oportu-nitatea slujirii nelimitate faflæ de tovaræøii noøtri.Øtiu cæ Domnul Isus Hristos træieøte øi mæ rog caDumnezeu sæ væ binecuvânteze pe voi, mai tineriøi mai în vârstæ, cu o profundæ apreciere faflæ depreoflia pe care o deflinefli øi cu dorinflæ mai marede a le sluji tovaræøilor voøtri øi Tatælui vostruCeresc, în numele lui Isus Hristos, amin.


• Atunci când îi slujim pe alflii, în ce fel putemnoi sæ identificæm øi sæ ne exprimæm recunoø-tinfla pentru ceea ce fac ei bine? (Vezi comenta-riul vârstnicului Featherstone despre bænuflulvæduvei.)

• Ce efecte pozitive poate avea un complimentsincer asupra unei alte persoane?

• Cum v-afli simflit atunci când eforturile voastrevaloroase au trecut neobservate? Ce v-ar fi plæ-cut sæ se întâmple?

• Care credefli cæ este echilibrul potrivit între oa-meni øi programe?

• Selectafli øi discutafli mai multe declaraflii dincomentariile vârstnicului Ballard, care sunt im-portante pentru voi.

37

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 37

CONCEPTUL 1. CARITATEA ESTE CEL MAI ÎNALT MOTIV DE SLUJIRE AL UNEI PERSOANEAFLATE ÎN CALITATE DE CONDUCÆTOR.

COMENTARIU

Caritatea este „cea mai înaltæ, cea mai nobilæøi cea mai puternicæ dragoste, nu doar afecfliune;dragostea curatæ a lui Hristos. Nu este folositæniciodatæ [în scripturi] pentru a indica pomanasau faptele sau bunævoinfla” (Bible Dictionary,„charity”, p. 632).

Apostolul Pavel ne-a învæflat despre caritate cæeste mai mare decât oricare act public de slujire saudecât oricare alt dar spiritual: „Chiar dacæ aø vorbiîn limbi omeneøti øi îngereøti, øi n-aø avea dragoste,sunt o aramæ sunætoare sau un chimval zângænitor.

Øi chiar dacæ aø avea darul prorociei, øi aø cu-noaøte toate tainele øi toatæ øtiinfla; chiar dacæ aøavea toatæ credinfla, aøa încât sæ mut øi munflii, øin-aø avea dragoste, nu sunt nimic.

Øi chiar dacæ mi-aø împærfli toatæ averea pentruhrana særacilor, chiar dacæ mi-aø da trupul sæ fie ars,øi n-aø avea dragoste, nu-mi foloseøte la nimic…

Dragostea nu va pieri niciodatæ. Prorociile se vorsfârøi; limbile vor înceta; cunoøtinfla va avea sfârøit.

Cæci cunoaøtem în parte, øi prorocim în parte;

Dar când va veni ce este desævârøit, acest «înparte» se va sfârøi…

Acum dar ræmân aceste trei: credinfla, nædejdeaøi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dra-gostea” (1 Corinteni 13:1-3, 8-10, 13).

Vârstnicul Dallin H. Oaks, membru alCvorumului celor Doisprezece, ne-a învæflat: „Nunumai cæ trebuie sæ facem ceea ce este drept.Trebuie sæ acflionæm din motive drepte. Termenulmodern este motivaflie bunæ. Scripturile definescdeseori aceastæ atitudine mentalæ potrivitæ princuvintele intenflie adeværatæ în inimæ sau inten-flie adeværatæ…

Dacæ nu acflionæm din motive drepte, faptelenoastre nu vor fi considerate ca fiind neprihænite…

Nu existæ binecuvântæri pentru faptele presu-puse bune, dar care sunt înfæptuite din motivegreøite” (Pure in Heart [1988], p. 15, 33; vezi, deasemenea, Moroni 7:6-11).

Cu altæ ocazie, vârstnicul Oaks a sugerat øasemotive pe care le au oamenii pentru a sluji:

1. „De dragul bogæfliei sau onoarei”.

2. „Pentru a fi într-o companie bunæ”.

3. „Din teama de a nu fi pedepsifli”.

4. „Din pricina simflului datoriei sau din loialitate”.

LECfiIA 7

SÆ ÎNVÆfiÆM SÆ CONDUCEM AVÂND CARITATE

„Dar caritatea este dragostea puræ a lui Hristos øi ea rabdæ în vecii vecilor; øi acela care este gæsit cæo are în ziua din urmæ bine va fi de el.

De aceea, fraflii mei preaiubifli, rugafli-væ la Tatæl cu toatæ puterea inimii, pentru ca voi sæ fifli plinide dragostea Lui pe care El a dæruit-o tuturor acelora care Îl urmeazæ cu adeværat pe Fiul Sæu, IsusHristos” (Moroni 7:47-48).


Conducerea asemænætoare cu cea a lui Hristos este motivatæ de caritate.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Caritatea este cel mai înalt motiv de slujire al unei persoane aflate în calitate de conducætor.

2. Putem sæ ne mærim capacitatea de a conduce având caritate.

38

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 38

Lecflia 7: Sæ învæflæm sæ conducem având caritate

5. „Datoritæ speranflei cæ vor primi o recompensæeternæ”

6. „Datoritæ dragostei lor pentru Dumnezeu øidragostei faflæ de semeni”.

Vârstnicul Oaks denumeøte acest ultim motiv,caritatea, „cel mai mare motiv dintre toate... Esteceea ce scripturile denumesc «o cale nespus maibunæ» (1 Corinteni 12:31)” (în Conference report,octombrie 1984, p. 14-16; sau Ensign, noiembrie1984, p.13-14).

Conducætorii Bisericii øi ai familiilor au nevoiede îndrumarea, viziunea øi puterea pe care numaiSpiritul Domnului le poate împærtæøi øi acest Spiritse retrage atunci când motivele noastre de a slujinu sunt pure. Conducætorii noøtri trebuie sæ slu-jeascæ din caritate øi nu datoritæ unor motive maipuflin demne.

IDEI DE PREDARE

Întrebafli cursanflii care sunt mai importante:motivele, faptele sau rezultatele øi discutafli ræs-punsurile lor. Explicafli cæ oamenii tind sæ evalue-ze bunætatea faptelor lor în funcflie de rezultat (deexemplu: Câfli bani ai câøtigat? Câfli oameni ai bo-tezat?). Dar Domnul se uitæ la dorinfla inimii saula motivaflia faptelor noastre (vezi D&L 137:9).Vârstnicul Neal A. Maxwell, din Cvorumul celorDoisprezece, a explicat: „Totul depinde – iniflial øiîn cele din urmæ – de dorinflele noastre. Acesteane formeazæ tiparul gândirii. Dorinflele noastrepreced, astfel, faptele noastre øi se aflæ în centrulsufletelor noastre” (în Conference report, septem-brie-octombrie 1995, p. 28; sau Ensign, noiem-brie 1995, p. 23).

Definifli caritatea øi explicafli cæ ea este cea maiînaltæ motivaflie de a sluji pentru un conducætor(vezi comentariul). Discutafli întrebæri precum celecare urmeazæ cu toatæ clasa sau în grupuri mici:

• Care sunt câteva dintre motivele pentru careputem sluji în calitate de conducætori în Bisericæsau în familie? Sunt toate dintre ele la fel de în-temeiate?

• Ce trebuie sæ fac dacæ motivele datoritæ cæroraslujesc în calitate de conducætor sunt mai pu-flin caritabile?

• Cum pot învæfla sæ iubesc oamenii pe care-islujesc?

CONCEPTUL 2. PUTEM SÆ NE MÆRIM CAPACITATEA DE A CONDUCE AVÂND CARITATE.

COMENTARIU

Vârstnicul Dallin H. Oaks a scris: „Cerinfla ca fap-tele noastre bune sæ fie însoflite de motive bune estesubtilæ øi dificilæ în practicæ…

Pentru a avea inimile pure – pentru a obflineexaltarea – trebuie sæ ne modificæm atitudinile øiprioritæflile pânæ la starea de spiritualitate, trebuiesæ ne controlæm gândurile, trebuie sæ ne schim-bæm motivele øi trebuie sæ ne perfecflionæm dorin-flele. Cum se poate face aceasta?

Primul pas cætre modificarea atitudinilor øi prio-ritæflilor noastre este sæ ne înfruntæm propriile im-perfecfliuni øi sæ facem faflæ nevoii de schimbare…

Începem întrebându-ne singuri. Înlæturândcomportarea nesinceræ øi aparenflele false, exami-nându-ne sincer øi profund sentimentele, trebuiesæ cæutæm sæ ne identificæm adeværatele atitudiniøi prioritæfli…

Cæutæm spiritualitate prin credinflæ, pocæinflæ øibotez, iertându-ne unii pe alflii, prin post øi rugæ-ciune, prin dorinfle drepte øi prin gânduri pure øifapte bune. Cæutæm spiritualitate prin slujirea se-menilor noøtri, prin preaslævire, prin ospætarea dincuvântul lui Dumnezeu, din scripturi øi din învæ-flæturile profeflilor în viaflæ. Atingem spiritualitateaprin facerea øi flinerea legæmintelor cu Domnul,prin încercæri conøtiincioase de a fline toate porun-cile lui Dumnezeu. Spiritualitatea nu se obflineimediat. Ea este consecinfla unei succesiuni de ale-geri drepte. Este recolta unei viefli neprihænite…

Pentru a atinge spiritualitatea øi pentru a neschimba motivele øi a ne perfecfliona dorinflele, tre-buie sæ învæflæm sæ ne controlæm gândurile. ProfetulAlma l-a învæflat pe credinciosul sæu fiu, Helaman:«Da, fæ ca toate gândurile tale sæ fie îndreptate cætreDomnul; da, ca toate simflirile inimii tale sæ fie puseîn Domnul, în vecii vecilor» (Alma 37:36).

Cel mai bun motiv pentru fiecare faptæ este ca-ritatea – dragostea puræ a lui Hristos. Vom puteadobândi acest motiv în douæ feluri: (1) rugându-ne pentru a avea dragoste øi (2) exersând slujirea.

Ne putem modifica motivele prin rugæciune…

Pentru a învæfla sæ slujim datoritæ faptului cæ-Liubim cu adeværat pe Hristos, trebuie sæ practicæm

39

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 39


slujirea faflæ de Dumnezeu øi faflæ de semenii noøtri”(Pure in Heart, p. 18, 140-141, 144-145, 148).

IDEI DE PREDARE

Rugafli cursanflii sæ discute despre modurile încare putem avea o inimæ puræ øi caritate astfel în-cât sæ devenim conducætori mai buni. Enumeraflipe tablæ concluziile la care afli ajuns. (Acestea potinclude schimbarea atitudinilor noastre, controla-rea gândurilor øi recunoaøterea imperfecfliunilornoastre. Vezi comentariul.)

Gândifli-væ sæ invitafli cursanflii sæ organizezeun proiect de slujire pentru cineva de la øcoalæsau din vecinætate, având în minte importanfla ca-ritæflii pentru îndeplinirea unei asemenea sarcini.


Fratele Stephen D. Nadauld

fost membru în cel de-al DoileaCvorum al celor Øaptezeci

Fragmente din „Principles ofPriesthood Leadership”(„Principiile conducerii preo-fliei”) (1999), p. 102-106,109-119

Biserica creøte rapid într-un mediu foarte com-plex øi trebuie sæ aibæ o conducere eficientæ a preo-fliei. Conducerea este diferitæ de management. Ceamai mare provocare pentru conducætorii preoflieidin ziua de azi este sæ îndeplineascæ unele lucruridrepte. Cred cæ existæ trei lucruri drepte care, dacæsunt fæcute cu rugæciune øi sârguinflæ, îi vor facepe conducætorii preofliei puternici øi eficienfli în aface ca lucrarea Domnului sæ progreseze. Ele sunt:

I. Predafli planul mântuirii

Acesta este numærul unu din cele trei motive.În primul rând, dintr-o perspectivæ spiritualæ, în-væflæm din Alma 13 cæ aceasta este responsabilita-tea rânduitæ a fiecærui deflinætor al Preofliei luiMelhisedec, sæ fie un învæflætor al planului mân-tuirii. În al doilea rând, øtim de secole cæ cei carereprezintæ valorile unui grup sunt conducætorii.În al treilea rând, din punct de vedere practic, vor-bitul despre doctrinæ øi principii ajutæ mai mult laschimbarea comportamentului decât vorbituldespre comportament [vezi Boyd K. Packer, înConference Report, octombrie 1986, p. 20, sauEnsign, noiembrie 1986, p.17].

II. Slujifli

Administrarea, slujirea øi binecuvântarea viefli-lor reprezintæ un aspect esenflial al Evangheliei øial conducerii preofliei. Deoarece caritatea esteesenfla comportærii creøtine, înflelegerea øi practica-rea acesteia cu sinceritate trebuie sæ fie prezente lacei care conduc. Atunci când membrii înfleleg cæun conducætor îi iubeøte cu adeværat øi le poartæde grijæ, ei acceptæ mai uøor sæ fie conduøi.

III. Avefli viziune øi fifli concentrafli

Un conducætor al preofliei poate sæ înceapæ înmod eficient sæ facæ sæ înainteze lucrarea numaidezvoltând, rostind øi împærtæøind o imagine clarædespre viitor care poate fi îndeplinitæ cu succes.Aceastæ viziune despre ceea ce poate fi îndeplinitde cætre cvorum, episcopie sau flæruø, trebuie sæ fieîn conformitate cu misiunea Bisericii øi cu îndru-mærile care vin de la autoritatea care prezideazæ…

Acestea sunt cele trei activitæfli esenfliale caredefinesc conducerea, deosebesc conducætorii demanageri øi fac posibilæ eficienfla... Cele trei ideinotate cu cifre romane øi întrebærile pe care con-ducætorii trebuie sæ øi le punæ singuri sunt repro-duse în figura 15.

Figura 15CONDUCÆTORI AI PREOfiIEI EFICIENfiI

I. Predafli planul mântuirii

• Îmi fac timp sæ studiez øi sæ înfleleg principii-le planului mântuirii astfel încât sæ pot sæ lepredau în mod clar?

• Predau planul membrilor familiei mele,membrilor cvorumului meu, ai episcopiei sauai flæruøului øi prietenilor øi vecinilor mei?

• Predau planul în adunærile de împærtæøanie,în adunærile de conducere, în conferinfleleepiscopiei øi ale flæruøului, în interviuri øi înocaziile de sfætuire pe care le am?

II. Slujifli

• Este slujirea ceva firesc pentru mine sau facaceasta numai ca ræspuns la desemnærileoficiale?

• Dacæ mi se pare greu sæ îmi pese cu adeværatde alflii, ce pot sæ fac pentru a schimba aceasta?

• Încerc eu sæ urmez exemplul Salvatorului?

III. Avefli viziune øi fifli concentrafli

• Înfleleg eu misiunea Bisericii?

• Ce grup m-ar putea ajuta sæ-mi formez o vi-ziune practicæ despre ceea ce poate fi fæcut?

• Care sunt cele douæ sau trei lucruri asupracærora aø putea sæ mæ concentrez?

• Cum pot fi evaluate rezultatele progresului?

40

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 40


Conducerea în cadrul oricærei însærcinæri, in-clusiv în cadrul preofliei, este mai eficientæ dacæ seacordæ atenflie unui lucru pe îl voi denumi „pro-ces”. Trebuie acordatæ atenflie modului în caresunt fæcute lucrurile øi modului în care are loc in-teracfliunea dintre conducætorii preofliei øi mem-brii flæruøului, episcopiei sau cvorumului.

De exemplu, gândifli-væ la femeia ræmasæ vædu-væ de curând, care l-a abordat pe episcop øi øi-aexprimat regretul cæ niciodatæ nu va mai putea sæmai spunæ rugæciunea la adunarea de împærtæøa-nie. Când a fost întrebatæ de episcop de ce credecæ niciodatæ nu i se va mai cere sæ spunæ rugæciu-nea la adunarea de împærtæøanie, ea a explicat:„Frate episcop, am observat cæ întotdeauna cerefliunui sofl øi unei soflii sæ ofere rugæciunile în adu-narea de împærtæøanie, iar deoarece soflul meu es-te mort acum, se pare cæ eu nu voi mai aveaniciodatæ aceastæ ocazie”.

Dupæ câteva momente de gândire, episcopul aînfleles cæ problema venea dintr-un proces prostîndrumat – când se fæcea programul adunærii deîmpærtæøanie de cætre un membru al episcopiei,de obicei se telefona unui membru al familiei øii se cerea sæ se spunæ douæ rugæciuni! Un telefonpentru douæ rugæciuni era eficient, dar în acestcaz nu avea efect pentru binecuvântarea vieflilormembrilor episcopiei.

Procesul era exclusivist, nu cuprinzætor. Eraeficient, dar nu avea efect. Cred cæ acei conducæ-tori care sunt eficienfli învaflæ sæ organizeze pro-cesele sau cæile pe care trebuie sæ le urmeze oorganizaflie pentru a face anumite lucruri. În su-pravegherea unui proces, un conducætor eficientse întreabæ despre nevoile pe care le manifestæpersoanele atunci când fac parte dintr-o organi-zaflie. V-afli pus vreodatæ urmætoarele întrebæri?De ce vreau sæ fiu implicat într-o anumitæ orga-nizaflie; de ce sæ îmi petrec timp øi sæ fac eforturipentru aceastæ organizaflie, øi nu pentru alte or-ganizaflii? Care sunt factorii cu privire la angaja-ment, pasiune, emoflie sau entuziasm care mæ facsæ vreau sæ mæ asociez øi sæ fac cele mai marieforturi? Gândifli-væ, printre altele, la aceste øasenevoi sau la aceøti øase factori:

• a fi implicat în ceva care are un scop;

• a cunoaøte grija conducætorilor øi a altorpersoane;

• a împærtæøi progresul øi succesul;

• a face parte dintr-o echipæ;

• a cunoaøte ce se întâmplæ;

• a te distra.

Desigur, cred cæ oamenii se alæturæ Bisericiipentru cæ este adeværatæ. Dar sunt ei devotafli,entuziaøti, emoflionafli øi ræmân în Bisericæ?

Conducerea în împrejurærile øi organizafliilecomplexe din ziua de azi este, deseori, îndeplinitæmai bine de cætre conducætori de echipe decât decætre individualiøti sclipitori. Existæ prea multe va-riabile, prea mulfli stimuli, prea multe posibilitæfli øiprea multe schimbæri rapide pentru oricine ar acflio-na în mod individual pentru a procesa øi conduce…

Acest principiu este adeværat în aproape toateînsærcinærile noastre øi este adeværat în cadrulBisericii. Conducerea eficientæ în Bisericæ necesitæabordarea în echipæ øi acordarea atenfliei proceselororganizate în grup…

[O] provocare... pentru conducætorii preoflieidin Biserica din ziua de azi este sæ recunoascæ di-ferenfla dintre eficienflæ øi efect.

Este, cu siguranflæ, mai eficient pentru o epis-copie sau pentru o preøedinflie de flæruø sæ se gân-deascæ la un lucru øi sæ ia decizii færæ sæ caute altepæreri sau sæ analizeze mult. Existæ o serie de de-cizii în care confidenflialitatea sau alte astfel depreocupæri impun sæ fie luate decizii de conducæ-torul preofliei care acflioneazæ de unul singur saucel mult împreunæ cu cei doi consilieri. În aseme-nea cazuri, atât eficienfla, cât øi efectul eficienfleisunt, de obicei, deservite mai bine de persoaneindividuale decât de acfliunea grupului. Chiar øi înaceste situaflii, conducætorii înflelepfli au învæflat cæadunarea tuturor informafliilor posibile, luarea înconsiderare a tuturor alternativelor øi îndeplinireaanalizelor substanfliale sunt condiflii esenfliale ne-cesare pentru a primi inspiraflie de la Domnul.

Existæ, totuøi, multe situaflii în care un condu-cætor al preofliei poate fi mai eficient atunci cândse consideræ conducætorul echipei…

Membrii organizafliei trebuie sæ fie implicafli îndiscuflii, analize øi soluflii alternative necesare ori-cærei schimbæri. Când conducætorul preofliei vreasæ vadæ cæ se întâmplæ ceva, el trebuie sæ se gân-deascæ la el însuøi ca fiind conducætorul unei

41

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 41


echipe. Echipa de conducere potrivitæ pentru oepiscopie este consiliul episcopiei. În cazul flæru-øului, este consiliul flæruøului…

Conducætorul eficient al preofliei este conducæ-torul echipei. Fiecare din echipæ este membru alBisericii øi este preocupat de succesul ei. Fiecæruiatrebuie sæ i se dea ocazii pentru a interveni pre-cum øi aceleaøi oportunitæfli de a purta responsabi-litatea rezultatelor. Væ rog, reflinefli! Conducereaechipei nu înseamnæ luarea deciziilor prin vot sauconfuzie în grup færæ ca nimeni sæ fie ræspunzætor.

Deciziile finale trebuie sæ fie luate de cætre con-ducætori ai preofliei rânduifli øi puøi deoparte. Darcele mai bune decizii vor fi luate de cætre aceiconducætori care au permis procesului sæ ofereidei øi au stimulat inspiraflia.

Comunicare cuprinzætoare

Este normal pentru cineva care face parte din-tr-o organizaflie sæ vrea sæ øtie ce se întâmplæ.Aceste sentimente pot fi ignorate de cætre condu-cætori sau pot fi folosite pentru întærirea devota-mentului øi entuziasmului. Necazul este cæaceastæ comunicare cu membrii grupului necesitætimp øi efort. Unui conducætor ocupat i se poatepærea cæ aceasta este o folosire ineficientæ a resur-selor. Øi existæ totdeauna o întrebare legitimæ de-spre ce poate øi ce trebuie sæ fie comunicat øi ceeste mai bine sæ fie rezolvat într-o manieræ confi-denflialæ. Fiecare organizaflie se confruntæ cu aces-te probleme øi nici Biserica nu face excepflie.

Conducætorii preofliei la toate nivelurile suntsfætuifli pe larg øi adecvat despre importanflamenflinerii confidenflialitæflii când este vorba deinformaflii sensibile privind vieflile øi comporta-mentul membrilor. Aceastæ confidenflialitate esteesenflialæ în procesul pocæinflei øi trebuie respec-tatæ de conducætori pentru a menfline încredereamembrilor Bisericii. Acest principiu nu poate fiexagerat. Spunând aceasta, cred, de asemenea, cæexistæ oportunitæfli pentru o comunicare legitimæcare va fi adecvatæ, binevenitæ øi va întæri proce-sul conducerii. Provocarea pentru conducætoriipreofliei este sæ identifice acele probleme care tre-buie sæ fie comunicate deschis øi apoi, sæ depunæefortul de a întrefline acea comunicare…

Efortul fæcut pentru a stabili procesul va firæsplætit însutit de creøterea devotamentului øi

entuziasmului membrilor cu care conducætorulcomunicæ øi îi va oferi conducætorului pârghiilenecesare pentru îndeplinirea misiunii Bisericii.

Spirit de echipæ

Spiritul de echipæ este definit în American Heritage Dictionary drept un spirit de devofliuneøi entuziasm printre membrii unui grup, unii faflæde alflii, faflæ de grupul lor øi faflæ de scopurile aces-tuia. Un grup care are acest spirit îøi îndeplineøtescopurile, are legæturi strânse cu membrii sæi øieste distractiv sæ faci parte din el. Conducætorii în-flelepfli pot promova aceste sentimente pe cæi po-trivite øi pot observa îmbunætæfliri vizibile înperformanfla grupului. Majoritatea echipelor de at-lefli manifestæ spirit de echipæ. Acesta existæ înmulte afaceri de succes, în armatæ øi în organiza-flii patriotice øi este recunoscut, în general, ca unfactor important al succesului lor. Dar este acestprincipiu potrivit pentru a fi folosit în Bisericæ? Deexemplu, vrem noi, în calitate de conducætori aiBisericii, sæ promovæm o atitudine de suporter fa-flæ de activitatea noastræ în Bisericæ øi sæ aøteptæmo dedicare care sæ excludæ orice altæ activitate sauasociere? Este potrivit, în Bisericæ, sæ gândeøti întermeni de distracflie? (Cunosc un conducætor alBisericii care spune cæ dacæ nu te distrezi, nu facilucrurile bine. Cred cæ are mare dreptate.)

Ræspunsul nu este acelaøi pentru fiecare grupøi fiecare conducætor. Unii conducætori îøi folo-sesc personalitatea øi interesul firesc pentru apromova apropierea, entuziasmul øi însufleflirea.Alflii se simt stângaci øi jenafli în asemenea încer-cæri. În vreme ce spiritul de echipæ poate fi unelement important pentru succesul unui condu-cætor, nu este neapærat necesar ca el sæ fie perso-nal responsabil pentru iniflierea øi promovareaacestuia. Alflii pot aduce acel element grupului.Un conducætor înflelept va încuraja spiritul øi ela-nul care vin de la un consilier tânær, entuziast, dela preøedintele Comitetului de activitæfli sau de lacineva din preøedinflia Tinerelor Fete. Desigur,spiritul de echipæ øi simflul distracfliei pot fi folo-site în mod impropriu... Dar cældura, umorul øidistracflia, când sunt controlate øi folosite adecvatîn contextul respectului faflæ de Salvator øi faflæ delucrarea Sa, pot fi extrem de eficiente în procesulconducerii…

42

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 42


Dacæ un conducætor al preofliei îøi pune înconti-nuu întrebæri cum ar fi: membrii flæruøului, episco-piei sau ai cvorumului meu simt cæ iau parte laceea ce se întâmplæ? Fac ei parte „din echipæ”? Sesimt ei bine informafli øi incluøi? Se bucuræ de eiînøiøi, de slujirea lor øi de experienfla lor în Bisericæ?Dacæ îøi pune aceste întrebæri, el este, în general,conøtient de proces…

În concluzie, sunt convins cæ un conducætoral preofliei poate fi eficient fæcând câteva lucruridrepte. O fundaflie de bazæ ireductibilæ trebuie sæfie neprihænirea personalæ øi dorinfla de a cæutaSpiritul øi de a fi învæflat de El. Cu acestæ funda-flie stabilitæ, lucrurile drepte sunt: 1) predareaplanului mântuirii; 2) slujirea aøa cum ar face-oSalvatorul; 3) obflinerea unei viziuni øi concen-trarea acelei viziuni asupra unui numær mic deobiective. Dacæ, în plus, conducætorul dæ atenflieproceselor necesare pentru a implica membrii øia le câøtiga devotamentul, el va fi un conducætorextraordinar de eficient. Conducætorul va fi feri-cit øi plin de succes, vieflile membrilor vor fi bi-necuvântate øi lucrarea Domnului va înainta cuîndrumare øi putere…

Cred cæ, în desfæøurarea acestui proces,Dumnezeu ne va binecuvânta cu înflelepciune, ex-perienflæ, creøtere spiritualæ øi succes în chemærilenoastre. Aceasta este, cu siguranflæ, speranfla øi ru-gæciunea mea pentru fiecare conducætor al preofliei.


• Potrivit fratelui Nadauld, care sunt cele treiactivitæfli care-i deosebesc pe conducætori demanageri?

• Ce înflelege fratele Nadauld prin termenul„proces”?

• Care sunt avantajele includerii celor pe care îiconducem în procesul de luare a deciziilor?

• Când poate fi mai bine pentru un conducætorsæ acflioneze de unul singur?

• Care sunt unele caracteristici ale unui grupcare are spirit de echipæ?

• Ce considerente sunt importante pentru con-ducætori atunci când mediteazæ la spiritul deechipæ din grupul lor?

• Ce fundaflie recomandæ fratele Nadauld ca fiindnecesaræ pentru a deveni un conducætor bun?

43

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 43

CONCEPTUL 1. ISUS HRISTOS A FOST UN EXEMPLU DE SACRIFICIU ÎN SLUJIREA SA FAfiÆ DE ALfiII.

COMENTARIU

Isus Hristos a stabilit exemplul perfect de sacri-ficiu pentru alflii. Niciun dar nu a fost mai maredecât darul ispæøirii Sale. Preøedintele Spencer W.Kimball a spus despre Salvator: „El a fost întot-deauna cel care a dat, rareori cel care a primit. Nua dat niciodatæ pantofi, ciorapi sau maøini; nu adat niciodatæ parfum, cæmæøi sau haine de blanæ.Darurile Sale erau de aøa naturæ încât cel care leprimea ar fi putut cu greu sæ le schimbe sau sæ lereturneze valoarea. Darurile Sale erau daruri rare:ochi pentru orbi, urechi pentru surzi øi picioarepentru øchiopi; puritate pentru cei pæcætoøi, depli-nætate pentru cei infirmi øi suflare pentru cei lip-sifli de viaflæ. Darurile Sale au fost: oportunitatepentru cel umilit, libertate pentru asuprit, luminæîn întuneric, iertare pentru cel care se pocæieøte,speranflæ pentru cel disperat. Prietenii Sæi I-au datadæpost, hranæ øi dragoste. El S-a oferit pe Sineînsuøi, Øi-a oferit dragostea, slujirea, viafla. Magiii-au adus aur øi tæmâie. El le-a dat lor øi tuturorsemenilor lor muritori învierea, salvarea øi viaflaveønicæ. A te oferi cuiva pe tine însuøi este un darsfânt” (The Teachings of Spencer W. Kimball, ed.Edward L. Kimball [1982], p. 246-247).

IDEI DE PREDARE

Rugafli un cursant sæ citeascæ cu voce tare Matei10:37-39 øi comentafli ideea cæ a fi un ucenic al luiIsus Hristos necesitæ sacrificiu. Explicafli cæ IsusHristos a stabilit un exemplu atunci când S-a sacri-ficat pentru noi. Invitafli cursanflii sæ numeascæ câ-teva dintre sacrificiile pe care le-a fæcut El.

CONCEPTUL 2. CONDUCÆTORII TREBUIE SÆ FIE DORNICI SÆ FACÆ SACRIFICII PENTRUCEI CÆRORA LE SLUJESC.

COMENTARIU

Domnul i-a invitat pe conducætorii din Bisericatimpurie sæ uite de ei înøiøi când se aflæ în slujireaLui. La începutul slujirii Sale în viafla muritoare:„Pe când trecea Isus pe lângæ marea Galileii, a væ-zut pe Simon øi pe Andrei, fratele lui Simon,aruncând o mreajæ în mare, cæci erau pescari.

Isus le-a zis: «Venifli dupæ Mine, øi væ voi facepescari de oameni».

Îndatæ, ei øi-au læsat mrejile, øi au mers dupæEl” (Marcu 1:16-18).

Levi (Matei) øi-a læsat, de asemenea, mijloacelelui de trai de pânæ atunci pentru a-L urma peÎnvæflætor (vezi Luca 5:27-28). Petru øi alfli apos-toli, de asemenea, au læsat totul (vezi Luca 18:28).Atât Petru, cât øi Pavel øi-au exprimat dorinfla de

LECfiIA 8

CONDUCEREA NECESITÆ, DESEORI, SACRIFICII

„Cine nu-øi ia crucea lui, øi nu vine dupæ Mine, nu este vrednic de Mine.

Cine îøi va pæstra viafla, o va pierde; øi cine îøi va pierde viafla, pentru Mine, o va câøtiga” (Matei10:38-39).


Conducætorii Bisericii øi familiilor trebuie sæ fie dornici sæ facæ sacrificii pentru a-i ajuta pe cei cærorale slujesc.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Isus Hristos a fost un exemplu de sacrificiu în slujirea Sa faflæ de alflii.

2. Conducætorii trebuie sæ fie dornici sæ facæ sacrificii pentru cei cærora le slujesc.

44

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 44

Lecflia 8: Conducerea necesitæ, deseori, sacrificii

a-øi pierde vieflile de dragul Sæu (vezi Ioan 13:37;Faptele apostolilor 21:13). Salvatorul S-a aøteptatca tofli ucenicii Sæi sæ arate altruism faflæ de alflii(vezi Luca 3:11; 9:23).

Domnul le cere tuturor sfinflilor Sæi sæ renunfle laplæcerile lumeøti øi sæ caute sæ devinæ mai sfinfli.Alma le-a spus oamenilor din Zarahemla: „Øi acumvæ spun vouæ, tofli cei care suntefli dornici sæ urmafliglasul Pæstorului cel Bun, plecafli dintre cei pæcætoøiøi fifli separafli de ei øi nu atingefli lucrurile lor necu-rate” (Alma 5:57; vezi 2 Corinteni 6:17). Domnulne cere, fiecæruia, sæ-I oferim o inimæ frântæ øi unspirit smerit (vezi, ca exemplu, 3 Nefi 9:20).

Conducætorii Bisericii øi familiilor trebuie sæ fiedornici sæ facæ sacrificii pentru a-i ajuta pe cei cæ-rora le slujesc. În anumite momente, ei pot fi che-mafli sæ-øi ofere timpul, talentele øi toate resurselepentru a binecuvânta vieflile celorlalfli. VârstniculM. Russell Ballard din Cvorumul celor Doisprezecea explicat: „Sacrificiul este o demonstraflie de dra-goste puræ. Mæsura în care-L iubim pe Domnul,Evanghelia øi pe semenii noøtri poate fi determina-tæ de ceea ce suntem dornici sæ sacrificæm pentruei” (în Conference Report, aprilie 1992, p. 108; sauEnsign, mai 1992, p. 76).

În timp ce conducætorii se sacrificæ pentru ceicærora le slujesc, ei trebuie sæ flinæ minte sfatul re-gelui Beniamin: „Cæci nu este nevoie ca omul sæfugæ mai repede decât este puterea lui. Øi iaræøi es-te potrivit ca el sæ fie sârguincios pentru ca astfel sæpoatæ câøtiga premiul; de aceea, toate lucrurile tre-buie sæ fie fæcute în ordine” (Mosia 4:27; vezi, deasemenea, D&L 10:4). Vârstnicul Neal A. Maxwell,care era, pe atunci, membru al Preøedinfliei celorØaptezeci, a observat: „Când alergæm mai repededecât suntem în stare, devenim atât ineficienfli, câtøi obosifli” (Deposition of a Disciple [1976], p. 58).

IDEI DE PREDARE

Invitafli cursanflii sæ împærtæøeascæ situaflii încare oamenii (cum ar fi pærinflii sau episcopii) s-au sacrificat pentru a-i ajuta pe ei sau pe alflii.Întrebafli ce sacrificii fac misionarii de obicei pen-tru a ajuta oamenii sæ accepte Evanghelia.

Scriefli pe tablæ o listæ cu lucrurile care li se potcere conducætorilor Bisericii øi familiilor sæ le sa-crifice pentru a-i ajuta pe cei cærora le slujesc.Includefli bunuri pe care conducætorii trebuie sæ

fie dornici sæ le împærtæøeascæ, cum ar fi timpul øitalentele. Includefli, de asemenea, slæbiciuni la ca-re ei trebuie sæ fie dornici sæ renunfle, cum ar fiplæcerile lumeøti (vezi comentariul).

Discutafli felurile în care sacrificiile conducæto-rilor vin în ajutorul celor pe care aceøtia îi slujesc.Discutafli în ce mod Domnul îi binecuvânteazæ peconducætorii care fac aceste sacrificii.

Cerefli cursanflilor sæ citeascæ Mosia 4:27 øi expli-cafli în ce fel se aplicæ aceste versete în cazul condu-cætorilor Bisericii øi ai familiei. Împærtæøifli gânduridin comentariu øi explicafli cæ, în slujirea lor, condu-cætorii trebuie sæ-øi „stabileascæ ritmul ei înøiøi”.


Vârstnicul Gordon B.Hinckley

din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli

The Loneliness of Leadership(Singurætatea conducerii),Brigham Young UniversitySpeeches of the Year (4 noiembrie 1969), p. 3-6

Existæ o singurætate în toate aspectele condu-cerii…

Întotdeauna a fost aøa. Preflul conducerii estesingurætatea. Preflul respectærii conøtiinflei estesingurætatea. Preflul respectærii principiului estesingurætatea. Cred cæ este inevitabil. Salvatorul lu-mii a fost un om care a cælætorit, în principal, sin-gur. Nu cunosc nicio declaraflie subliniatæ cu maimult patos al însingurærii decât declaraflia Sa:

„Vulpile au vizuini, øi pæsærile cerului au cui-buri; dar Fiul omului n-are unde-Øi odihni ca-pul” (Matei 8:20).

Nu existæ imagine mai însinguratæ în istoriedecât cea a Salvatorului ræstignit pe cruce, singur,Mântuitorul omenirii, Salvatorul lumii, înfæptuindispæøirea, Fiul lui Dumnezeu suferind pentru pæ-catele omenirii. Când mæ gândesc la aceasta, re-flectez la declaraflia fæcutæ de Channing Pollock:

Iuda, cu cei treizeci de arginfli ai lui, a eøuat.Hristos pe cruce a fost cea mai mæreaflæ imaginea vremurilor øi a veøniciei.

45

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 45


Joseph Smith

Joseph Smith a fost, de asemenea, un exemplude singurætate. Simt o mare dragoste faflæ de bæia-tul care a ieøit din dumbravæ øi care, dupæ aceaexperienflæ, nu mai putea fi niciodatæ acelaøi, carea fost ocærât øi persecutat øi disprefluit. Putefli se-siza patosul în aceste cuvinte ale bæiatului profet?

...Cæci avusesem o viziune; øtiam aceasta øiøtiam cæ Dumnezeu øtie aceasta øi n-am putut sæo neg, nici sæ îndræznesc sæ fac acest lucru; celpuflin øtiam cæ fæcând astfel, L-aø fi jignit peDumnezeu øi aø fi fost condamnat. [JosephSmith–Istorie 1:25).

Pufline imagini sunt mai triste, cel puflin în is-toria noastræ, decât cea a profetului traversândfluviul Mississippi, de Stephen Markham, øtiind cæduømanii lui îi voiau viafla, iar membri ai Bisericii,care ar fi trebuit sæ-i fie prieteni, îl acuzau cæ fu-gea. Ascultafli ræspunsul lui:

Dacæ viafla mea nu are valoare pentru priete-nii mei, nu îmi este de folos nici mie însumi.([History of the Church], 6:549, iunie 1844).

Istoria Bisericii

Aceasta a fost istoria acestei Bisericii, dragii meiprieteni tineri, øi eu sper cæ nu o vom uita nicioda-tæ. S-a întâmplat ca rezultat al pozifliei de conduce-re care ne-a fost rânduitæ de cætre Dumnezeulcerului, care a adus restaurarea Evangheliei lui IsusHristos. Øi când a fost fæcutæ declaraflia privind sin-gura Bisericæ adeværatæ øi vie de pe fafla pæmântu-lui, am fost puøi imediat în situaflia de a fi singuri,acea singurætate a conducerii de la care nu putemda înapoi, nici nu putem fugi øi pe care trebuie s-oînfruntæm cu îndræznealæ, curaj øi abilitate. De-alungul istoriei noastre, am fost gonifli, am fostalungafli øi dezbræcafli sau persecutafli øi hæituifli…

Mæ întorc la aceste cuvinte ale lui Pavel:

Suntem încolflifli în toate chipurile, dar nu lastrâmtoare; în grea cumpænæ, dar nu deznædæj-duifli;

prigonifli, dar nu pæræsifli; trântifli jos, dar nuomorâfli (2 Corinteni 4:8-9).

Singurætatea unui misionar

Am vorbit noaptea trecutæ cu tatæl unui misio-nar. El a spus: „Tocmai am vorbit cu fiul meu într-oflaræ stræinæ. Este demoralizat; este distrus. Este sin-gur; îi este teamæ. Ce pot sæ fac pentru ca sæ-l ajut”?

Am spus: „De când este acolo”?

El a spus: „De trei luni”.

Am zis: „Cred cæ aceasta este experienfla pe ca-re o are aproape fiecare misionar care a fost înmisiune trei luni. Rar existæ un tânær, bæiat sau fa-tæ, chemat sæ meargæ în lume într-o posturæ cu omare responsabilitate de a reprezenta Biserica luiIsus Hristos a Sfinflilor din Zilele din Urmæ, caresæ nu simtæ deseori, sunt sigur, în primele luni alemisiunii, teribila singurætate a acelei responsabili-tæfli. Dar acesta ajunge, de asemenea, sæ cunoascæ,pe mæsuræ ce lucreazæ în slujba Domnului, dulceaøi minunata toværæøie a Duhului Sfânt care alinæøi alungæ acel sentiment de singurætate”.

Singurætatea convertitului

La fel este øi cu cei convertifli. M-am gândit înaceastæ dimineaflæ la un prieten de-al meu pe careîl øtiu de când am fost în misiune la Londra, cutreizeci øi øase de ani în urmæ. Îmi amintesc veni-rea lui în apartamentul nostru, prin ploaia aceleinopfli. A bætut la uøæ øi eu l-am invitat înæuntru.

A spus: „Trebuia sæ vorbesc cu cineva. Suntcomplet singur. Sunt distrus”.

Iar eu am spus: „Ce problemæ ai”?

Mi-a ræspuns: „Când m-am alæturat Bisericii,cu mai puflin de un an în urmæ, tatæl meu mi-aspus sæ plec din casa lui øi sæ nu mæ mai întorcniciodatæ, iar eu nu m-am mai întors niciodatæ”.

A continuat: „Câteva luni mai târziu, clubul decricket la care eram membru m-a øters de pe listalui, mi-a luat drepturile, øi asta au fæcut bæieflii cucare crescusem øi cu care fusesem atât de apro-piat øi de bun prieten”.

Apoi a spus: „Luna trecutæ, øeful meu m-a con-cediat deoarece eram membru al acestei Bisericiiøi n-am fost în stare sæ-mi gæsesc un alt serviciu øia trebuit sæ mæ bazez pe ajutorul de øomaj.

Iar noaptea trecutæ, fata cu care ieøeam de unan øi jumætate a spus cæ nu s-ar cæsætori niciodatæcu mine deoarece sunt mormon”.

Am spus: „Dacæ aceasta te-a costat aøa de mult,de ce nu pæræseøti Biserica øi nu mergi înapoi lacasa tatælui tæu øi la clubul tæu de cricket øi la ser-viciul care înseamnæ aøa de mult pentru tine, øi lafata pe care crezi cæ o iubeøti”?

46

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 46


N-a spus nimic o perioadæ de timp care mi s-apærut lungæ. Apoi, luându-øi capul în mâini, aplâns mult. Într-un sfârøit, s-a uitat în sus printrelacrimi øi a spus: „Nu aø putea face aceasta. Øtiucæ Evanghelia este adeværatæ øi chiar dacæ ar fi sæmæ coste viafla, nu aø putea renunfla”. Øi-a luatøapca udæ øi a plecat spre uøæ øi afaræ în ploaie,singur øi tremurând, øi plin de teamæ, dar hotærât.În timp ce îl priveam, m-am gândit la singuræta-tea conøtiinflei, la singurætatea mærturiei, la singu-rætatea credinflei øi la tæria øi alinarea care vin dela Spiritul lui Dumnezeu.

Singurætatea mærturiei

Mi-ar plæcea sæ închei spunându-væ azi, aici,vouæ, tineri bæiefli øi fete care væ aflafli în aceastæmare congregaflie: aceasta este soarta voastræ. O,voi suntefli tofli împreunæ aici, acum. Suntefli toflila fel, gândifli tofli la fel. Dar suntefli pregætifli sæmergefli afaræ în lume, unde nu vefli avea în jurulvostru zece mii, douæzeci de mii, douæzeci øi cincide mii de alfli tineri ca voi. Vefli simfli singurætateacredinflei voastre.

Nu este uøor, de pildæ, sæ fii virtuos când toflicei din în jurul tæu ironizeazæ virtutea.

Nu este uøor sæ fii cinstit când tofli cei din jurultæu sunt interesafli doar sæ facæ „rapid bani”, deobicei prin metode necinstite.

Nu este uøor întotdeauna sæ nu bei când toflicei din jurul tæu iau în râs faptul de a fi treaz.

Nu este uøor sæ fii harnic când tofli cei din jurultæu nu cred în valoarea muncii.

Nu este uøor sæ fii un om integru când toflicei din jurul tæu ar renunfla, din comoditate, laprincipii.

Pacea Spiritului

Vreau sæ væ spun azi aici, dragii mei frafli øi su-rori, cæ existæ singurætate -– dar un om ca voi tre-buie sæ træiascæ respectându-øi conøtiinfla. Un omtrebuie sæ træiascæ respectându-øi principiile. Unom trebuie sæ træiascæ respectându-øi convingerile.Un om trebuie sæ træiascæ respectându-øi mærturia.Dacæ nu face aceasta, este nefericit – cumplit denefericit. Øi deøi ar putea sæ existe încercæri, deøi arputea sæ existe dezamægiri, deøi ar putea sæ existenecazuri øi trudæ, strângeri de inimæ øi dureri co-pleøitoare øi singurætate plinæ de deznædejde, vorexista øi pace, alinare øi tærie.

O promisiune øi o binecuvântare

Îmi plac aceste cuvinte mærefle ale Domnuluiadresate celor care vor merge øi vor predica aceas-tæ Evanghelie.

Eu voi merge în fafla voastræ. Voi fi la dreaptavoastræ øi la stânga voastræ øi Spiritul Meu va fiîn inima voastræ øi îngerii Mei în jurul vostrupentru a væ susfline. (D&L 84:88).

Cred cæ aceasta este o promisiune pentru fieca-re dintre noi. Cred aceasta; øtiu aceasta. Îmi de-pun, faflæ de voi, mærturia despre adeværul ei, înaceastæ zi.

Dumnezeu sæ væ binecuvânteze, dragii meiprieteni tineri, fii øi fiice ale lui Dumnezeu, aflafliîn legæmânt, pe voi, care suntefli cea mai maresperanflæ a acestei generaflii – tineri bæiefli øi fetecu calitæfli øi conøtiinflæ, cu calitæfli de conducereøi potenflial uriaø.

Dumnezeu sæ væ binecuvânteze sæ mergefli færæteamæ, chiar dacæ suntefli singuri, øi sæ cunoaøtefliîn inimile voastre pacea care vine atunci când vætræifli viafla conform principiilor în care credefli,acea „pace care depæøeøte orice înflelegere”, mærog umil øi væ las mærturia mea despre divinitateaacestei sfinte lucræri. Øi, în calitate de slujitor alDomnului, invoc asupra voastræ fiecare bucurie întimp ce înaintafli în vieflile voastre cætre o expe-rienflæ bogatæ øi minunat de fructuoasæ, în nume-le lui Isus Hristos. Amin.


• Ce credefli cæ înseamnæ fraza: „Existæ o maresingurætate în conducere”?

• În ce fel putem face faflæ singurætæflii conducerii?

• Ce poate compensa singurætatea conducerii?

• Ce putem învæfla de la Salvator despre singuræ-tatea conducerii?

• Preøedintele Spencer W. Kimball, comentândversetul 10:39 din Matei, a observat cæ: „Cine îøiva pierde viafla, [pentru Mine] o va câøtiga” øi aadæugat: „Într-adevær, este mai uøor sæ «ne câøti-gæm» viafla, deoarece avem de gæsit mult maimult din noi înøine”! („Small Acts of Service”,Ensign, decembrie 1974, p. 2). Cum se aplicæacest principiu într-o conducere asemænætoarecu cea a lui Hristos?

47

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 47

CONCEPTUL 1. CONDUCÆTORII BISERICII ØI FAMILIEI TREBUIE SÆ CONDUCÆ CU „BUCURIE, OPTIMISM ØI CURAJ”.

COMENTARIU

Sæ fii bucuros øi îndræznefl înseamnæ sæ „ai odispoziflie sau o atitudine fericitæ sau curajoasæ”.Genul acesta de frazæ apare de mai multe ori înscripturi. De exemplu, în ajunul naøterii Sale,Domnul i-a spus lui Nefi, care era întristat:„Ridicæ-fli capul øi fii bucuros; cæci iatæ, timpul este aproape; øi în noaptea aceasta semnul va fidat, iar mâine Eu voi veni în lume pentru ca sæaræt lumii cæ Eu voi împlini tot ceea ce Eu am fæcut sæ fie spus de cætre gura profeflilor Meisfinfli” (3 Nefi 1:13; subliniere adæugatæ).

Isus a folosit cuvintele îndræzneøte, fiule pentrua încuraja un om paralizat øi, apoi, a adæugat„Pæcatele îfli sunt iertate!” (Matei 9:2). Mai târziu,Domnul a spus acelaøi fel de cuvinte pentru a-i cal-ma pe ucenicii Sæi care deveniseræ temætori dupæce îl væzuseræ pe Isus umblând pe apæ, øi a adæugat:„Îndræznifli, Eu sunt; nu væ temefli” (Matei 14:27).

Vârstnicul Harold B. Lee, pe atunci membrual Cvorumului celor Doisprezece, a spus:„Învæflætorul a încheiat ultima cuvântare con-semnatæ înainte de ræstignirea Sa cu urmætoare-le cuvinte: «V-am spus aceste lucruri ca sæ aveflipace în Mine. În lume vefli avea necazuri; Dar în-dræznifli, Eu am biruit lumea.» (Ioan 16:33)” (înConference report, aprilie 1966, p. 68).

În anul 1831, Domnul i-a asigurat pe sfinfli:„...îndræznifli copii mici; pentru cæ Eu sunt în mij-locul vostru øi nu v-am abandonat;

Øi în mæsura în care v-afli umilit înaintea Mea,binecuvântærile împæræfliei sunt ale voastre” (D&L61:36-37; vezi D&L 68:6; 78:18; 112:4).

Vârstnicul Marvin J. Ashton, care a fost mem-bru al Celor Doisprezece, a spus: „Trebuie sæ condu-cem cu bucurie, optimism øi curaj dacæ vrem sæînaintæm în continuare cu succes” (în Conferencereport, octombrie 1974, p. 56, sau Ensign, noiem-brie 1974, p. 41). Preøedintele Gordon B. Hinckleyscria: „Vreau sæ sugerez ca, pe mæsuræ ce trecemprin viaflæ, sæ «accentuæm partea pozitivæ a lucruri-lor». Væ cer sæ încercæm puflin mai mult sæ vedembinele, sæ nu spunem lucruri care i-ar ræni pe alflii,sæ fim mai generoøi cu complimentele øi sæ spriji-nim virtutea øi efortul” (Standing for Something:Ten Neglected Virtues That Will Heal Our Heartsand Homes [2000], p. 101).

IDEI DE PREDARE

Cerefli mai multor cursanfli sæ descrie atitudi-nea unui conducætor al Bisericii sau al familiei ca-re le-a schimbat viafla în bine. Subliniafli cæ aceiconducætori care sunt eficienfli sunt aproape în-totdeauna bucuroøi sau optimiøti atunci cândsunt cu alfli oameni. Întrebafli cursanflii în ce feløi-au demonstrat conducætorii care i-au influenflatpe ei atitudinea pozitivæ sau bucuria.

LECfiIA 9

SÆ ABORDÆM CONDUCEREA CU VOIOØIE

„De aceea, preaiubiflii mei frafli sæ facem cu voioøie toate lucrurile care stau în puterea noastræ”(D&L 123:17).


Trebuie sæ abordæm conducerea cu voioøie.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Conducætorii Bisericii øi familiei trebuie sæ conducæ cu „bucurie, optimism øi curaj”.

48

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 48

Lecflia 9: Sæ abordæm conducerea cu voioøie

Citifli Doctrinæ øi legæminte 61:36 øi ajutaflicursanflii sæ înfleleagæ cæ Domnul vrea ca noi, tofli,sæ „fim bucuroøi øi îndræznefli”.

Cerefli cursanflilor sæ citeascæ 2 Nefi 4:17-35.Discutafli despre ræspunsurile la întrebæri cum ar fi:

• Ce motive avea Nefi sæ nu fie bucuros?

• Ce motive avea el sæ fie bucuros?

• Care serie de motive o gæsifli mai convingætoare?De ce?

• În ce fel credefli cæ atitudinea lui Nefi a afectatconducerea sa, aøa cum reiese din aceste versete?

• Cum putem urma exemplul lui Nefi atuncicând ne aflæm în poziflii de conducere?

Scriefli cuvintele Bucuros øi Înspæimântat petablæ. Discutafli despre motivele pe care le potavea conducætorii din ziua de azi pentru a nu fibucuroøi (cum ar fi teama, stresul, problemele desænætate, eøecurile, ræzboaiele, dezastrele naturale,problemele de la øcoalæ sau de la muncæ, inactivi-tatea celor dragi sau a prietenilor). Discutafli de-spre motivele pe care le pot avea conducætorii dinziua de azi pentru a fi bucuroøi (cum ar fi bunæta-tea celorlalfli, „veøtile bune” ale sacrificiului ispæøi-tor al lui Isus Hristos, realizærile altora, potenflialulnostru de copii ai Tatælui Ceresc). Indicafli cuvin-tele de pe tablæ øi spunefli: „Putefli alege ce fel deconducætor vrefli sæ fifli”.

Împærflifli clasa în grupuri mici. Rugafli fiecaregrup sæ identifice douæ sau trei lucruri pe care lepot face conducætorii pentru a fi mai bucuroøi înconducerea lor. Rugafli fiecare grup sæ împærtæ-øeascæ sugestiile lui cu întreaga clasæ. Acestea arputea cuprinde:

• „Încetafli sæ dormifli mai mult decât este nece-sar; culcafli-væ devreme pentru ca sæ nu fifliobosifli; sculafli-væ devreme ca trupul øi minteavoastræ sæ poatæ fi fortificate” (D&L 88:124).

• Facefli exerciflii potrivite øi mâncafli în modechilibrat.

• Ascultafli muzicæ înælflætoare din punct de vederespiritual.

• Studiafli scripturile øi alte cærfli bune.

• Învæflafli sæ iertafli oamenii care væ jignesc øiuitafli jignirea.

• Punefli în practicæ regula de aur.

• Fifli mai recunoscætori. Numærafli-væ binecuvân-tærile øi mulflumifli-I Tatælui Ceresc pentru ele.

• Tratafli oamenii cu bunætate øi politefle.

• Fifli activi în episcopia voastræ.

• Dezvoltafli un simfl al umorului sænætos øiadecvat.

Încurajafli cursanflii sæ fie „bucuroøi øi îndræz-nefli” atunci când sunt conducætori.


Vârstnicul Joseph B.Wirthlin


„Lessons Learned in theJourney of Life” („Lecfliile pecare le-am învæflat din viaflæ”),Ensign, decembrie 2000,p. 6-13.

Nu este greu pentru mine sæ-mi amintesc devremea când eram la facultate. Mi-au plæcut mul-te lucruri pe care le-am fæcut în timpul facultæflii:mi-a plæcut sæ învæfl, mi-a plæcut prietenia cu co-legii øi mi-a plæcut fotbalul american.

Am visat întotdeauna sæ joc fotbal în echipauniversitæflii øi, în timpul primilor ani de facultateam purtat o uniformæ stacojie øi am jucat pe postde fundaø.

În acea vreme, lumea se afla la limita haosului.Forflele politice aflate în opoziflie luptau una împo-triva celeilalte. Tensiunea creøtea. Nafliunile se aflâflau una împotriva celeilalte. Tensiunea øi con-flictele fæceau ca întreaga lume sæ geamæ øi sæ duduie, ca un vulcan care era pe cale sæ erupæ øicare, în cele din urmæ, a erupt. Înainte ca aceastasæ treacæ, fiecare nafliune, fiecare popor a simflitefectele acelor zile întunecate.

Îmi amintesc de ziua când tatæl meu a venit lamine. Era chiar dupæ ce se încheiase sezonul defotbal din 1936.

„Joseph”, a spus el, „vrei sæ mergi într-omisiune”?

I-am ræspuns cæ voiam.

„Atunci, trebuie sæ mergi acum”, a spus el. „Dacæmai aøtepfli mult, nu vei mai merge niciodatæ”.

49

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 49


Nu am vrut sæ-l cred. Voiam sæ-mi urmez visulde a continua sæ joc fotbal øi de a absolvi faculta-tea. Dacæ aø fi acceptat o chemare în misiune, arfi urmat sæ renunfl la toate. În acele zile o misiunedura 30 de luni øi øtiam cæ, dacæ aø fi acceptat, arfi existat posibilitatea sæ nu mai joc fotbal nicioda-tæ – øi, poate, nici sæ absolvesc facultatea.

Dar øtiam, de asemenea, cæ ceea ce spusese tatælmeu era adeværat. Episcopul meu era Marion G.Romney (1897-1988), care mai târziu a devenitunul dintre membrii Primei Preøedinflii a Bisericii.El vorbise cu mine mai înainte despre slujirea într-omisiune øi am mers sæ-i spun cæ acum era timpul.

Câteva luni mai târziu am pæøit pe nava SSManhattan øi am început o cælætorie lungæ, caremæ ducea în centrul crizei din lume. Chemareamea în misiune era în Misiunea Germania-Austria.

Primul meu câmp de lucru a fost în Salzburg,Austria. Nu erau suficienfli misionari øi, nu lamult timp dupæ ce am ajuns, colegul meu a fosttransferat într-un alt district din misiune. Curânddupæ aceea, mæ aflam singur în Salzburg, un tâ-nær misionar într-o flaræ stræinæ, necunoscutæ mie.

S-a mai întâmplat un alt lucru pe care nu l-ammenflionat: o mare armatæ a celui de-al treileaReich a lui Hitler fusese adunatæ chiar peste gra-niflæ, la nici 20 de mile de Salzburg. Oriunde mer-geai, puteai simfli o tensiune crescândæ. Nimeninu øtia dacæ a doua zi nu avea sæ fie ziua cândtancurile germane ar fi trecut granifla.

Îmi amintesc foarte bine acele zile. Nu cred sæ fifost o altæ perioadæ în viafla mea în care sæ mæ fisimflit mai descurajat, mai pierdut decât am fostatunci. Misiunea era una dificilæ; pærea cæ nimeninu avea timp de mine sau de mesajul pe care-l adu-ceam. Mæ întrebam dacæ vor fi vreodatæ suficienflimembri în acel oraø pentru a forma o episcopie.

Øase sæptæmâni am fost singur. Øase sæptæmâniam aøteptat un coleg misionar. Øase sæptæmânim-am întrebat ce-aø fi fæcut dacæ aø fi ræmas înSalt Lake City øi mi-aø fi continuat studiile.

Chiar dacæ zilele øi nopflile îmi pæreau atunci færæsfârøit, în cele din urmæ ele au trecut. Un coleg maiîn vârstæ a venit øi am fæcut tot ce-am putut mai bi-ne în acele condiflii pentru a-L sluji pe Domnul.

Întrucât se apropia ziua de Cræciun în acel an,colegul meu øi cu mine am decis sæ mergem la

Obendorf, un sat mic cuibærit în frumoøii Alpi dinBavaria. Poate øtifli cæ frumuseflea øi maiestateaacestui mic sat l-au inspirat pe Joseph Mohr în1818 sæ scrie minunatul imn „Noapte sfântæ”(Imnuri, nr. 128).

În ajunul Cræciunului am plecat cætre sat øi amstat liniøtifli o vreme într-o bisericuflæ umilæ, as-cultând frumoasa muzicæ interpretatæ la orgæ. Onoapte claræ de iarnæ ræcoroasæ øi învigorantæ ne-aînvæluit când ne-am început cælætoria de întoarce-re. Mergeam sub cerul plin de stele traversând tæ-cerea liniøtitæ a zæpezii proaspæt cæzute. Probabilcæ era o noapte asemænætoare celei care a inspiratasistentul unui preot sæ scrie cu mai mult de osutæ de ani în urmæ versurile unuia dintre celemai iubite imnuri ale creøtinætæflii.

În timp ce mergeam, colegul meu øi cu mineam discutat despre speranflele øi visurile noastre.Am vorbit despre flelurile noastre øi despre ceea cevoiam sæ se întâmple în vieflile noastre. Cu câtvorbeam mai mult, cu atât mai serios doream sæîndeplinim lucrurile despre care vorbeam. În timpce mergeam sub lumina unei luni pline, amândoiam luat decizii serioase.

M-am angajat în acea noapte sæ nu-mi irosesctimpul. Aveam sæ-mi înteflesc eforturile de a-L slujipe Domnul. M-am hotærât cæ voi mæri orice che-mare pe care o voi primi în împæræflia Domnului.

Aceea a fost noaptea în care am hotærât cu cinemæ voi cæsætori. Nu-i cunoøteam numele, daraveam în minte felul de persoanæ care avea sæ fie –una care sæ træiascæ conform Evangheliei øi care sæfie puternicæ din punct de vedere spiritual. Chiar i-am descris-o colegului meu – avea sæ aibæ 1,65 mîn înælflime, ochi albaøtri øi pær blond. Sora Wirthlinse potriveøte întregii descrieri pe care am fæcut-odespre ea la acea vreme, færæ sæ o cunosc. Øi astfel,acea noapte a fost importantæ pentru mine.

Au trecut doi ani øi jumætate øi, înainte sæ mædezmeticesc, eram din nou acasæ. Îmi amintesc cæam auzit pe cineva menflionând un nume: ElisaRogers, o tânæræ fatæ care ræspundea de formafliade dans sponsorizatæ de universitate, la hotelulUtah. Era ceva special în legæturæ cu acel nume.Am decis cæ trebuia s-o întâlnesc.

Îmi amintesc prima datæ când am væzut-o. I-amfæcut o favoare unui prieten de-al meu øi am mersla casa ei, s-o iau pe sora ei. Elisa a deschis uøa øi

50

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 50


eu am înlemnit. Era acolo, frumoasæ, înaltæ de 1,65m, cu ochii albaøtri, cu pærul blond.

Cred cæ øi ea a simflit la fel, cæci mi-a spus:„Øtiam care tu era”.

A realizat imediat cæ fæcuse o greøealæ gramati-calæ. Ca sæ apreciafli pe deplin aceasta, trebuie sævæ amintifli cæ studia gramatica limbii engleze launiversitate.

Chiar øi dupæ tofli aceøti ani, ea îøi aminteøtejena pe care a simflit-o în acel moment. Desigur,faptul cæ væ spun aceastæ poveste nu îmbunætæ-fleøte lucrurile, dar am încredere cæ mæ va ierta.

Øase decenii au trecut de la acel Ajun de Cræciunîn Obendorf, când am luat acele decizii. Multe s-auîntâmplat în anii care au trecut. Presimflirile meledespre jocul de fotbal erau adeværate; n-am mai ju-cat niciodatæ. Dar am absolvit facultatea. Chiar øiaøa, nu am regretat niciodatæ cæ am slujit în mi-siune øi cæ m-am angajat sæ-L slujesc pe Domnul.Fæcând astfel, viafla mea a fost plinæ de aventuræ,experienfle spirituale øi bucurie care depæøesc înfle-legerea.

Mulfli dintre dumneavoastræ poate cæ avefli mo-mente în viaflæ când, probabil, væ simflifli puflindescurajafli sau singuri. Probabil cæ væ simflifli pu-flin pierdufli, poate chiar puflin înspæimântafli.Fiecare dintre noi s-a simflit astfel într-un mo-ment sau altul. Fiecare s-a întrebat dacæ viafla luisau a ei va fi în cele din urmæ una fericitæ.

Cu mai mult de douæ mii de ani în urmæ,Aristotel a sugerat cæ fiecare persoanæ care træieøteare acelaøi scop de bazæ: sæ fie fericit (veziNicomachean Ethics, cartea 1, capitolele 4, 7).Dupæ 80 de ani de viaflæ, am început sæ am ceva ideidespre ceea ce-i face pe oameni fericifli øi plini desucces. Vreau sæ væ spun cinci lucruri care, dacæ leluafli în serios øi le punefli în practicæ în propriilevoastre viefli, væ vor aduce fericire, succes, împlinireøi obflinerea unei moøteniri în împæræflia celestialæ.

Avefli credinflæ în Tatæl Ceresc

Primul, avefli credinflæ în Tatæl vostru Ceresc.El øtie cine suntefli. El væ ascultæ atunci când værugafli. El væ iubeøte. El se gândeøte la voi. El vreaceea ce este mai bine pentru voi.

Dupæ ce am slujit o vreme în Salzburg, amfost transferat la Zürich, în Elveflia. În timp ceeram acolo, fratele Julius Billeter, un membru al

Bisericii, m-a abordat. Era un profesionist în ge-nealogie øi mi-a spus cæ întâlnise multe nume defamilie Wirthlin în munca lui. S-a oferit sæ cerce-teze descendenfla familiei mele. Am scris acasæ,iar tatæl meu a crezut cæ era o ocazie minunatæ,aøa cæ l-am angajat sæ înceapæ munca.

Un an mai târziu mi-a înmânat o carte. Avea14 inci (35,5 cm) læflime, 18 inci (45,7 cm) lungi-me øi cântærea aproximativ 13,5 livre (6 kg) . Eraplinæ cu aproape 6.000 de nume ale stræmoøilormei. Era un volum neprefluit pe care l-am apre-ciat. Chiar înainte de terminarea misiunii mele,am împachetat preflioasa carte într-un cufær rezis-tent la apæ, împreunæ cu unele dintre bunurilemele øi le-am expediat acasæ cu vaporul. M-amrugat sæ ajungæ în siguranflæ øi ca preflioasa istoriea familiei sæ nu se piardæ.

Am ajuns acasæ înaintea cufærului. Sæptæmânileau trecut. Nici urmæ de cufær. Am început sæ mæîngrijorez cæ acea carte de neînlocuit fusese pier-dutæ. La øase luni dupæ ce ajunsesem în Salt LakeCity, am primit un telefon de la depozitul UnionPacific. Sosise un cufær pentru mine. M-am græbitsæ-l recuperez dar, când l-am væzut, mi s-a opritinima. Lacætul de pe cufær fusese spart.

L-am deschis øi, când m-am uitat înæuntru, m-am descurajat øi mai tare. Totul fusese îmbibatcu apæ de mare. În plus, aø putea spune cæ cinevaîmi umblase printre lucruri. Unele lucruri lipseau.

Am mutat cu grijæ straturile de haine, cæutândpreflioasa mea carte. Când am gæsit-o, inima mi s-aumplut de bucurie. Nu numai cæ era acolo, dar pa-ginile erau complet uscate! Øtiu cæ a fost salvatæprin intervenflie divinæ.

Salvatorul a întrebat: „Nu se vând oare douævræbii la un ban? Totuøi, niciuna dintre ele nucade pe pæmânt færæ voia Tatælui vostru.

Cât despre voi, pânæ øi perii din cap, tofli væsunt numærafli.

Deci sæ nu væ temefli; voi suntefli mai de prefldecât multe vræbii” (Matei 10:29-31).

În mod similar, dacæ salvarea unei cærfli de apamærii poate fi demnæ de atenflia cerului, cu câtmai mult va fi Tatæl vostru Ceresc conøtient deviafla øi nevoile voastre?

Preøedintele Thoma S. Monson mi-a fæcut odatæaceastæ declaraflie: „Existæ o putere îndrumætoare

51

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 51


peste toate lucrurile. Deseori când se întâmplæ cevaanume, acel lucru nu este din întâmplare. Într-o zi,când vom privi înapoi la coincidenflele aparente dinvieflile noastre, vom înflelege cæ, probabil, nu aufost atât de întâmplætoare, la urma urmei”.

Domnul cunoaøte încercærile voastre. El cu-noaøte victoriile voastre. Øi, dacæ væ „[încredefli]în Domnul din toatæ inima [voastræ], øi nu [væ bi-zuifli] pe înflelepciunea [voastræ], ci Îl [recunoaø-tefli] în toate cæile [voastre], El [væ] va netezicærærile” (Proverbe 3:5-6).

Stabilifli fleluri drepte

Al doilea, stabilifli fleluri drepte. Multe lucrurivor concura pentru ca sæ væ capteze atenflia pemæsuræ ce væ urmafli cursul vieflii. Vor fi distracfliinesfârøite. Oameni øi lucruri væ vor ademeni cupromisiuni de bogæflie, plæcere øi putere.

Succesul este un cuvânt seducætor. Mii de cærfliau fost scrise despre acest subiect. Ele promit bani,libertate, tihnæ øi lux. Mii de oameni au promovatmii de cæi care se presupune cæ vor fi de succes înachiziflionarea bogæfliilor. De exemplu, un proces for-mat din trei paøi pentru a ajunge bogat îi este atri-buit lui J. Paul Getty: „Sculafli-væ devreme. Lucraflidin greu. Descoperifli un zæcæmânt de petrol”.

Alte formule, probabil mai practice, susflin va-riafliuni pe aceeaøi temæ: trebuie sæ væ concentraflitoate gândurile, sentimentele øi acfliunile asupraflelurilor voastre. Trebuie sæ væ dorifli flelul cu toatæpasiunea inimii voastre. Trebuie sæ væ concentraflifiecare gând asupra flelului vostru. Trebuie sæ væconcentrafli toatæ energia asupra atingerii fleluluivostru.

Desigur, când se aplicæ în scopuri drepte, aces-te metode pot fi de o mare valoare. Problema estecæ în majoritatea cazurilor, urmærirea bogæfliei,plæcerii øi puterii conduce la un loc care poate pæ-rea la prima vedere a fi dezirabil, dar cu cât obfliimai mult, cu atât vezi cæ nu este ceea ce ai cre-zut. Preflul pentru succesul lumesc conduce, preaadesea, la sacrificarea binecuvântærilor eterne. Ceicare îøi trædeazæ binecuvântærile pentru succes, sevor simfli într-o zi la fel ca Esau, care, dupæ ce aînfleles ce a pierdut „a scos mari flipete pline deamæræciune” (Genesa 27:34).

O altæ capacanæ în care cædem adesea când deve-nim obsedafli de succes este aceea cæ noi acordæm

credit propriilor noastre calitæfli fizice øi intelectualeøi uitæm de Domnul, care ne-a binecuvântat øi ne-afæcut prosperi.

Moise a spus copiilor lui Israel cæ, într-o zi:„Când vei mânca øi te vei sætura, când vei zidi øivei locui în case frumoase,

când vei vedea înmulflindu-fli-se cirezile de boiøi turmele de oi, mærindu-fli-se argintul øi aurul, øicrescându-fli tot ce ai...

Vezi sæ nu zici în inima ta: «Tæria mea øi pute-rea mâinii mele mi-au câøtigat aceste bogæflii»…

Dacæ vei uita pe Domnul, Dumnezeu tæu, øi veimerge dupæ alfli dumnezei, dacæ le vei sluji øi tevei închina înaintea lor, væ spun hotærât azi cævefli pieri” (Deuteronomul 8:12, 13, 17, 19).

Credefli cæ putefli folosi banii pe care i-afli câø-tigat în aceastæ viaflæ ca monedæ în urmætoareaviaflæ? Punefli-L pe Tatæl vostru Ceresc pe primulloc în viafla voastræ. Angajafli-væ sæ-L urmafli øisupunefli-væ poruncilor Lui, øi stræduifli-væ în fie-care zi sæ devenifli mai asemænætori lui Hristos.Concentrafli-væ eforturile asupra obflinerii bogæ-fliilor cereøti. Dacæ facefli altfel, vefli sfârøi în celedin urmæ în dezamægire øi supærare.

Îmi amintesc de pilda Salvatorului despre omulcare a lucrat din greu sæ devinæ bogat. Avea aøa demulte roade øi bunætæfli, încât nu avea un loc des-tul de mare unde sæ le flinæ. Astfel cæ øi-a construitun grânar unde sæ le poatæ depozita. Ideea lui eraca, de îndatæ ce avea un loc sigur pentru toate bu-nurile lui, sæ se retragæ øi sæ ducæ o viaflæ tihnitæ –mâncând, bând øi veselindu-se.

Dar chiar când øi-a terminat clædirile„Dumnezeu i-a zis: Nebunule! Chiar în noapteaaceasta fli se va cere înapoi sufletul; øi lucrurile pecare le-ai pregætit, ale cui vor fi?” (Luca 12:20).

O întrebare de atenflionare pusæ de Salvator ce-lor din zilele Sale ræsunæ peste secole øi este vala-bilæ øi în zilele noastre: „Øi ce ar folosi unui om sæcâøtige toatæ lumea, dacæ øi-ar pierde sufletul”?(Matei 16:26).

Sunt banii neapærat ræi? Profetul Iacov dinCartea lui Mormon a ræspuns la aceastæ problemæ.El øi-a învæflat poporul: „Gândifli-væ la fraflii voøtrila fel ca la voi înøivæ øi fifli prietenoøi cu tofli øidarnici cu avuflia voastræ, aøa ca øi ei sæ fie la felde bogafli ca voi.

52

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 52


Dar, înainte de a cæuta bogæflii, cæutafli împæræ-flia lui Dumnezeu.

Øi dupæ ce afli cæpætat speranflæ în Hristos, veflicæpæta bogæflii, dacæ le cæutafli; øi le vefli cæuta cuintenflia de a face bine – de a-i îmbræca pe cei goiøi a-i hræni pe cei flæmânzi, de a-i elibera pe robi øide a aduce alinare celor bolnavi øi suferinzi”(Iacov 2:17-19).

Moise a spus oamenilor din zilele sale: „Dacæva fi la tine vreun særac dintre fraflii tæi, în vreunadin cetæflile tale, în flara pe care fli-o dæ Domnul,Dumnezeul tæu, sæ nu-fli împietreøti inima øi sænu-fli închizi mâna înaintea fratelui tæu celui lip-sit” (Deuteronom 15:7).

Lucrafli pentru a væ îndeplini flelurile

Al treilea, odatæ ce v-afli stabilit fleluri drepte, lu-crafli cu toatæ puterea pentru a le îndeplini. Cu ace-leaøi cuvinte pe care le-a rostit vârstnicul David O.McKay (1873-1970), pe când era în Cvorumul celorDoisprezece Apostoli: „Sæ înflelegem cæ privilegiulde a lucra este un dar, cæ puterea de a lucra este obinecuvântare, cæ dragostea de muncæ înseamnæsucces” (în Conference report, octombrie 1909, p.94; sublinieri în original).

Munca este terapie pentru suflet. Evanghelia luiIsus Hristos este Evanghelia muncii. Cred cæ multdin trândævia pe care o træim vine din neînflelege-rea ispæøirii Domnului. Nu putem pur øi simplu sæstæm øi sæ nu facem nimic øi sæ ne aøteptæm sæavem succes în lucrurile spirituale øi temporale.Trebuie sæ facem tot ce stæ în puterea noastræ pen-tru a ne atinge flelurile, iar Domnul va face restul.

Amintifli-væ cuvintele preøedintelui Gordon B.Hinckley: „Majoritatea muncii din lume nu estefæcutæ de cætre genii. Este fæcutæ de oameni obiø-nuifli, care au o viaflæ echilibratæ, care au învæflatsæ lucreze într-un mod remarcabil” („Our FadingCivility”, cuvântare la deschiderea cursurilor BYU,25 aprilie 1996, p. 15).

Permitefli-mi sæ væ povestesc despre o persoanæremarcabilæ, care øi-a asumat responsabilitateapentru viafla sa øi a fæcut ceva pentru ea însæøi, înciuda situafliei ei umile de la început. Este vorbadespre doctorul Ben Carson. Doctorul Carson s-anæscut øi a crescut în zonele særæcæcioase de lamarginea oraøului Detroit. A crescut într-o casæunde nu exista un tatæ. Mama sa a luat pe umerii

ei responsabilitatea creøterii familiei øi a transmisacest simfl al responsabilitæflii fiului ei.

Doctorul Carson spunea cæ mama lui le spuneadeseori copiilor ei: „Avefli un creier”? Dacæ ræspun-deau da, ea adæuga: „Atunci puteafli sæ væ gândiflila o cale de ieøire din acea situaflie. Nu conteazæ ceau fæcut Johnny sau Mary sau oricine altcineva.Avefli un creier, aøa cæ gæsifli soluflii ca sæ rezolvafliproblemele”.

Doctorul Carson a relatat:

„Am început sæ înfleleg cæ aveam controlul, cæputeam sæ merg oriunde voiam sæ merg øi cæ pu-team sæ fac orice voiam sæ fac. Singura persoanæcare stabilea sau limita cu adeværat succesul meueram eu. Odatæ ce am înfleles aceasta, întregul sentiment cæ nu am control în condifliile nefavora-bile ale vieflii a dispærut. Am înfleles cæ nu trebuia sæstau øi sæ aøtept ca altcineva sæ facæ ceva pentrumine” („Seeing the Big Picture: An Interview withBen Carson, M.D.”, Saturday Evening Post,iulie/august 1999, p. 50-51).

Doctorul Carson nu a stat sæ aøtepte ca altcine-va sæ facæ ceva pentru el. El a preluat controlulvieflii sale. A studiat din greu la øcoalæ øi a învæflatbine – destul de bine pentru a studia în continua-re øi a deveni doctor. În final a ajuns directorulsecfliei de neurochirurgie pediatricæ la Centrul decopii Johns Hopkins din Baltimore, un spital re-numit în întreaga lume. În anul 1987, DoctorulCarson a înfæptuit prima sa operaflie de succes deseparare a doi gemeni siamezi care erau unifli laspatele capului.

Socrate a spus: „Zeii ne trimit toate lucrurilebune cu preflul muncii noastre” (Xenophon,Recollections of Socrates, cartea 2, cap. 1, sec-fliunea 20).

Preøedintele Gordon B. Hinckley a exprimat acelsentiment: „Nu existæ sub ceruri un înlocuitor almuncii pentru munca productivæ. Ea este procesulprin care visurile devin realitate. Este procesul princare viziuni leneøe devin realitæfli remarcabile.

Munca este cea care produce schimbæri în viaflæ.Exersarea minflii øi folosirea îndemânærilor mâinilornoastre sunt lucrurile care ne scot din mediocrita-te”) în „Pres. Hinckley Shares 10 Beliefs withChamber”, Church News, 31 ianuarie 1998, p. 3).

53

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 53


Îndeplinifli-væ cu credinflæ øi sârguinflæ chemærile

Patru, îndeplinifli-væ cu credinflæ øi sârguinflæ che-mærile øi fifli membri credincioøi ai Bisericii. Cândmergem la Bisericæ suntem înconjurafli de alfli oa-meni care împærtæøesc devotamentul nostru de ane supune poruncilor øi de a-L urma pe Salvator.

Unii confundæ Biserica cu locul unde se adunæoameni perfecfli pentru a spune lucruri perfecte, agândi gânduri perfecte øi a avea sentimente perfecte.Pot sæ alung repede astfel de gânduri? Biserica estelocul unde oameni imperfecfli se adunæ sæ se ajute øisæ se întæreascæ unul pe altul în timp ce ne stræduimsæ ne întoarcem la Tatæl nostru Ceresc. Fiecare dintrenoi va face lucruri diferite în viafla muritoare. Fiecareva progresa cu o vitezæ diferitæ. Ispitele care îl atragpe fratele dumneavoastræ pot sæ nu væ influenfleze înniciun fel pe dumneavoastræ.

Niciodatæ sæ nu-i disprefluifli pe cei care suntmai puflin perfecfli decât voi. Niciodatæ sæ nu fifli su-pærafli pentru cæ cineva nu poate vorbi la fel de bineca dumneavoastræ, nu poate conduce la fel de bine,nu poate sluji la fel de bine, nu poate coase sauplivi sau stræluci la fel de bine ca dumneavoastræ.

Biserica este o societate de îmbunætæflire reci-procæ, având scopul de a ajuta fiecare fiu sau fiicæa lui Dumnezeu sæ se întoarcæ în prezenfla Sa. Ocale prin care væ putefli mæsura valoarea în împæ-ræflia lui Dumnezeu este sæ væ întrebafli: „Cât debine îi ajut pe ceilalfli sæ-øi atingæ potenflialul? Îisprijin pe ceilalfli din Bisericæ sau îi trag în jos”?Dacæ îi tragefli pe alflii în jos, înseamnæ cæ tragefliîn jos împæræflia lui Dumnezeu. Atunci când îi în-tærifli pe ceilalfli, clædifli împæræflia.

Un alt test al demnitæflii voastre în împæræflieeste sæ væ întrebafli dacæ suntefli angajafli activ înîndeplinirea cu credinflæ øi sârguinflæ a chemæriivoastre în Bisericæ. Atunci când væ îndeplinifli cucredinflæ øi sârguinflæ chemarea, nu numai cæ facefliacfliunile necesare în cadrul chemærii cu efort øimotivare sincere, ci væ îmbærbætafli sæ slujifli în lo-cul în care afli fost chemafli cu toatæ inima, cu totsufletul, cu tot cugetul øi cu toatæ tæria voastræ.

Dacæ nu avefli o chemare în Bisericæ, vefli mergela episcopul vostru sæ-i spunefli cæ suntefli neræbdæ-tori sæ slujifli, dornici sæ punefli umærul la treabæ?

Atunci când slujifli cu credinflæ, Domnul va ficu voi øi vefli simfli Spiritul Sæu øi vefli sesiza in-fluenfla Sa îndrumætoare.

Cu câfliva ani în urmæ, în conferinfla generalæ,preøedintele Boyd K. Packer din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli a spus povestea lui JosephMillett, un membru puflin cunoscut al Bisericii.

El a træit în zilele de la începutul Bisericiiøi a venit stræbætând câmpiile împreunæ cu alflimembri credincioøi pentru a face deøertul sæ ro-deascæ øi a gæsi o nouæ casæ. În acei ani de la înce-put, hrana era deseori insuficientæ. Iernile, înspecial, erau dificile øi deseori hrana nu ajungeapentru întreaga iarnæ.

Joseph Millett a scris în jurnalul sæu: „Unuldintre copiii mei a venit øi a spus cæ familia frate-lui Newton Hall ræmæsese færæ pâine øi cæ nu maiaveau deloc în acea zi.

Am împærflit fæina noastræ øi am pus-o într-unsac pentru a o trimite fratelui Hall. Chiar atunci avenit fratele Hall.

I-am spus: «Frate Hall, nu mai avefli fæinæ»?

«Frate Millett, nu mai avem deloc.»

«Bine, frate Hall, este niøte fæinæ în acest sac.Am împærflit-o øi voiam sæ fli-o trimit. Copiii tæi le-au spus alor mei cæ erai plecat.»

Fratele Hall a început sæ plângæ. A spus cæ încer-case la alflii, dar nu obflinuse nimic. A mers în pædu-rea de cedri øi s-a rugat Domnului, iar Domnul i-aspus sæ meargæ la Joseph Millett.

«Bine, frate Hall, nu trebuie sæ mi-o aduciînapoi. Dacæ Domnul te-a trimis dupæ ea, nu-miræmâi dator pentru nimic.»

Nu væ pot spune cât de bine m-am simflit sæ aflucæ Domnul øtia cæ existæ o asemenea persoanæ cumera Joseph Millett” (Diary of Joseph Millett, hologra-ph, Historical Department Archives, The Church ofJesus Christ of Latter-day Saints; citat din Boyd K.Packer, „A Tribute to the Rank and File of theChurch”, Ensign, mai 1980, p. 63).

Acesta este un sentiment minunat – sæ øtii cæDomnul are încredere øi te iubeøte suficient ca sævrea sæ te foloseascæ pentru a binecuvânta vieflilealtora. Dragi frafli øi surori, Tatæl vostru Ceresc vreasæ væ foloseascæ pentru acelaøi scop. Pe mæsuræ ce

54

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 54


væ îndeplinifli cu credinflæ øi sârguinflæ chemærile øifacefli bine, væ promit cæ Domnul va reværsa asupracapetelor voastre binecuvântæri de satisfacflie øi bu-curie atât de mari, încât nu vefli avea suficient locsæ le primifli.

Bucurafli-væ de cælætoria prin viaflæ

Al cincilea, bucurafli-væ de cælætoria prin via-flæ. Oamenii lui Dumnezeu sunt oameni veseli.Înflelegem cæ existæ momente când e nevoie desobrietate, evlavie øi devotament; de asemenea,înflelegem cæ posedæm principiul îmbucurætor alvieflii veønice.

Avem atât de multe lucruri pentru care sæzâmbim, sæ fim fericifli, chiar sæ râdem.

Aøa de mulfli dintre noi aøteaptæ mereu sæ fie fe-ricifli. „Dacæ aø putea numai sæ termin facultatea,dacæ aø putea numai sæ-mi permit o maøinæ, dacæaø putea numai sæ mæ cæsætoresc...” Pentru preamulfli, fericirea este puflin cam prea departe, nicio-datæ suficient de aproape ca sæ poatæ fi obflinutæ.De fiecare datæ când ne îndeplinim un scop, tot nusuntem fericifli, începem sæ ne dorim altceva, ni separe cæ fericirea licæreøte undeva mai departe.

Este un lucru groaznic sæ aøtepfli viitorul, sædepinzi totdeauna de viitor, sæ scuzæm totdeaunaprezentul deoarece suntem siguri cæ numai în vii-tor vom avea lucrurile care ne vor împlini.

Nu aøteptafli viitorul. Nu aøteptafli serviciul per-fect, casa perfectæ, salariul perfect, rochia perfectæca mærime. Fifli fericifli azi. Fifli fericifli acum.

Abraham Lincoln a spus: „Majoritatea oamenilorsunt atât de fericifli pe cât de mult îøi propun sæfie” (în John Cook, comp., The Book of PositiveQuotations [1997], p. 7).

Propunefli-væ sæ fifli fericifli – chiar øi atuncicând nu avefli bani, chiar øi atunci când nu aveflio înfæfliøare perfectæ, chiar øi atunci când nu avefliPremiul Nobel. Unii dintre cei mai fericifli oamenipe care îi cunosc nu au nimic din lucrurile de-spre care lumea crede cæ sunt necesare pentru aaduce satisfacflie øi bucurie. De ce sunt ei fericifli?Presupun cæ deoarece nu ascultæ foarte bine. Sauascultæ prea bine – lucrurile pe care le spun ini-mile lor. Ei se bucuræ de frumuseflea pæmântului.Se bucuræ de râuri øi canioane øi de chemareaciocârliei. Se bucuræ de dragostea familiilor lor,

de paøii nesiguri ai unui copilaø, de înflelepciuneaøi zâmbetul blând al celor mai în vârstæ.

Ei se bucuræ de munca cinstitæ. Se bucuræ descripturi. Se bucuræ de prezenfla Duhului Sfânt.

Øtiu cu siguranflæ un lucru: perioada de timpcât suntem aici zboaræ mult prea repede. Nu maiirosifli niciun pic de timp stând deoparte øi privindcum trece viafla pe lângæ voi.

Pot sæ væ dau un alt sfat? Fifli dornici sæ râdeflide voi înøivæ. Când vârstnicul Matthew Cowley(1897-1953) a fost chemat prima datæ sæ facæ par-te din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, pre-øedintele J. Reuben Clark (1871-1961) l-a chematîn biroul sæu øi s-a sfætuit cu el în ceea ce priveanoua sa chemare. Preøedintele Clark a fost unuldintre marii conducætori øi gânditori ai Bisericii.El a renunflat la postul de ambasador al StatelorUnite în Mexic pentru a accepta o poziflie în PrimaPreøedinflie a Bisericii. Era un om obiønuit sæpoarte greutatea unei importante responsabilitæfli.

În timp ce întrunirea dintre vârstnicul Cowley øipreøedintele Clark se apropia de sfârøit, preøedinteleClark a spus: „Acum, bæiatul meu, bæiete, [preøe-dintele Clark îi numea pe membrii Cvorumului ce-lor Doisprezece «bæiefli»] – Acum, bæiete, nu uita aøasea regulæ”. Vârstnicul Cowley a întrebat: „Careeste a øasea regulæ”? Preøedintele Clark a spus: „Nute considera prea important”. Vârstnicul Cowley aîntrebat: „Care sunt celelalte cinci”? PreøedinteleClark a ræspus „Celelalte cinci nu existæ” (MatthewCowley Speaks [1954], p. 132-133).

Unii oameni se consideræ prea importanfli, ast-fel încât cred cæ nu se pot simfli împlinifli pânæcând nu descoperæ cine sunt. Unii îøi abandonea-zæ familia, ocupaflia øi educaflia în aceastæ încerca-re de a descoperi cine sunt.

George Bernard Shaw a spus: „Viafla nu în-seamnæ sæ te descoperi pe tine. Viafla înseamnæ sæte creezi pe tine”. Nu væ îngrijorafli, încercând sæaflafli cine suntefli; concentrafli-væ energia pentru acrea felul de persoanæ care vrefli sæ fifli! Vefli desco-peri cæ, pe mæsuræ ce væ continuafli cælætoria prinviaflæ nu numai cæ vefli afla cine suntefli, dar existæposibilitatea sæ fifli surprinøi în mod plæcut øi sæfifli mândri de persoana care afli devenit de-a lun-gul drumului.

55

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 55


Nu amânafli nicio clipæ. Fiecare moment estepreflios. Hotærâfli acum cæ vefli face din vieflilevoastre ceva remarcabil!

Nu cu mult timp în urmæ, am avut ocazia sæmæ întorc cu sora Wirthlin în locul unde mi-amînceput misiunea. Sarcina mea era sæ organizezfiæruøul Salzburg, Austria. Într-un fel, a fost ca oîntoarcere acasæ pentru mine. Îmi amintesc zilelecând mergeam pe acele stræzi pietruite øi mæ în-trebam dacæ acolo aveau sæ fie suficienfli membripentru a forma o micæ episcopie. Øi eram acolo,dupæ ani de zile, organizând un flæruø. Inima mease reværsa plinæ de recunoøtinflæ în timp ce pri-veam acea congregaflie de membri credincioøi øiîmi aminteam de timpul petrecut acolo.

Când mæ uit înapoi acum, mæ întreb dacæ acelevremuri de încercare øi singurætate nu au fostesenfliale în întærirea caracterului meu øi în creøte-rea dorinflei mele de a reuøi. Poate cæ acele timpuride aparent eøec au fost unele dintre cele mai folo-sitoare în viafla mea, pentru cæ ele m-au pregætitpentru lucrurile mai mari care urmau sæ vinæ.

În timp ce eram acolo, am cælætorit cu sofliamea la Oberndorf. Am mers pe acelaøi drum pecare mersesem cu colegul meu cu atât de mulfliani în urmæ. Øi acolo, în fafla munflilor maiestuoøiøi a frumuseflii antice a acelui mic sat din Bavaria,i-am povestit ei, încæ o datæ, despre noaptea liniø-titæ când i-am descris colegului meu femeia cucare aveam sæ mæ cæsætoresc.

Deciziile pe care le-am luat în acea noaptesfântæ în Oberndorf, Austria, au avut o putere carem-a îndrumat în toatæ viafla mea. Deøi încæ maiam multe de învæflat øi de îndeplinit, am fæcut totce puteam pentru a avea credinflæ în Dumnezeu;am fæcut tot ce am putut pentru a mæ concentraasupra lucrurilor care sunt importante în viaflæ;am fæcut tot ce am putut pentru a lucra din greupentru atingerea unor fleluri drepte; am fæcut tot

ce am putut pentru a-mi mæri chemærile pe carele-am primit în Bisericæ; øi am fæcut tot ce am pu-tut pentru a mæ bucura de cælætorie.

Fie ca voi sæ facefli la fel, în timp ce creafli dinvieflile voastre ceva demn de moøtenirea voastrædivinæ.

Mærturisesc cæ scopul misiunii mele în îndepær-tata Europæ este acum acelaøi scop care a fostatunci: sæ mærturisesc cæ avem un Tatæ Ceresc iubi-tor øi-L avem, de asemenea, pe Fiul Sæu Preaiubit,Isus Hristos, care ne-a oferit mæreafla ispæøire.Mærturisesc cæ Joseph Smith a fost profetul luiDumnezeu care a primit plenitudinea Evanghelieinemuritoare øi care a stabilit Biserica Domnuluipe pæmânt în aceste zile din urmæ. Depun mærtu-rie cæ Gordon B. Hinckley este profetul, væzætoruløi revelatorul nostru astæzi.

Pe mæsuræ ce væ urmafli dorinflele drepte,Domnul va fi cu voi øi væ va îndruma cæile. El vreasæ fifli fericifli øi sæ reuøifli. El vrea sæ venifli la El.Fie ca voi sæ aflafli pace øi bucurie în cælætoriavoastræ prin viaflæ.


• Suntefli de acord cu punctul de vedere al luiAristotel, cæ scopul vieflii este sæ fii fericit?Explicafli ræspunsul dumneavoastræ.

• Conform vârstnicului Wirthlin, care sunt cele„cinci lucruri care, dacæ le luafli în serios øi lepunefli în practicæ în propriile voastre viefli, vævor aduce fericire, succes, împlinire øi obfline-rea unei moøteniri în împæræflia celestialæ”?

• Facefli o listæ personalæ cu lucrurile care væaduc bucurie øi fericire. Explicafli în ce fel væpot ajuta aceste lucruri sæ væ menflinefli o atitu-dine pozitivæ øi veselæ în calitate de conducætor.

• Gæsifli o scripturæ care væ aduce bucurie.

56

36180_171_1_9.qxd 08-23-2010 12:50 PM Page 56

CONCEPTUL 1. CONDUCÆTORII TREBUIE SÆ CONSIDERE VIAfiA ETERNÆ MAI IMPORTANTÆDECÂT LUCRURILE ACESTEI LUMI.

COMENTARIU

În Cuvântarea de pe munte, Isus ne-a învæ-flat: „Nu væ strângefli comori pe pæmânt, unde lemænâncæ moliile øi rugina, øi unde le sapæ øi lefuræ hoflii;

...Pentru cæ unde este comoara voastræ, acolova fi øi inima voastræ” (Matei 6:19, 21).

Vârstnicul Delbert L. Stapley, un fost membrual Cvorumului celor Doisprezece, a explicat:„Reînnoirea øi sanctificarea trupurilor noastre prinputerea Duhului Sfânt este obflinutæ prin træireaunui stil de viaflæ conform standardelor Evangheliei.Comorile noastre de fapte bune pe care le acumu-læm înainte sæ murim vor determina ræsplata eternæpe care o vom primi. Proiectarea gândurilor noastrecætre eternitæfli sub influenfla Spiritului ne va lærgimintea øi ne va da viziunea claræ a planului luiDumnezeu, ceea ce ne va ajuta sæ ne trasæm dru-mul cel drept pentru a ajunge înapoi în prezenflaSa. Gândifli-væ întotdeauna la lucruri eterne aici, înviafla muritoare, øi bazafli-væ faptele øi judecæflile øi

deciziile pe legile eterne ale lui Dumnezeu. Trebuiesæ ne educæm nu numai pentru prezent, ci øi pen-tru eternitate” (în Conference report, septembrie-octombrie 1967, p. 75).

Vârstnicul M. Russell Ballard, care era pe atuncimembru al Celor Øaptezeci, ne-a sfætuit: „Aducefli-væ aminte cæ eternitatea o træim în prezent, øi nuîntr-un viitor vag øi distant. Ne pregætim în fiecarezi, chiar acum, pentru viafla eternæ. Dacæ nu nepregætim pentru viafla eternæ, ne pregætim pentrualtceva, probabil ceva mult mai puflin important”(în Conference report, septembrie-octombrie 1978,p. 100, sau Ensign, noiembrie 1978, p. 66).

Preøedintele Harold B. Lee, care era pe atunciconsilier în Prima Preøedinflie, ne-a sfætuit:„Majoritatea bærbaflilor nu îøi stabilesc prioritæfli ca-re sæ îi ghideze în alocarea timpului lor øi majorita-tea bærbaflilor uitæ cæ prioritatea lor trebuie sæ fieaceea de a-øi menfline tæria spiritualæ øi fizicæ. Apoi,vine rândul familiei, dupæ aceea al Bisericii øi apoial profesiilor lor – øi toate acestea necesitæ timp”(The Teachings of Harold B. Lee, ed. Clyde J.Williams [1996], p. 615).

Dupæ ce a devenit membru al Cvorumului celor Doisprezece, vârstnicul Ballard a adæugat

LECfiIA 10

SÆ NE CUNOAØTEM PRIORITÆfiILE„Nu væ strângefli comori pe pæmânt, unde le mænâncæ moliile øi rugina, øi unde le sapæ øi le furæ hoflii;

ci strângefli-væ comori în cer, unde nu le mænâncæ moliile øi rugina, øi unde hoflii nu le sapæ, nicinu le furæ.

Pentru cæ unde este comoara voastræ, acolo va fi øi inima voastræ…

Cæutafli mai întâi împæræflia lui Dumnezeu øi neprihænirea Lui, øi toate aceste lucruri vi se vor da pedeasupra” (Matei 6:19-21, 33).


Conducætorii trebuie sæ-øi planifice timpul luând în considerare eternitatea, nu numai lucrurile lumeøti.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Conducætorii trebuie sæ considere viafla eternæ mai importantæ decât lucrurile acestei lumi.

2. Echilibrul este un atribut important al conducætorilor Bisericii øi ai familiilor.

3. Conducætorii trebuie sæ învefle sæ îøi programeze timpul.

57

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 57

Lecflia 10: Sæ ne cunoaøtem prioritæflile

acest sfat: „Mai întâi, gândifli-væ la viafla voastræ øistabilifli-væ prioritæflile. Gæsifli în mod regulat unmoment liniøtit în care sæ væ gândifli profund ladrumul pe care îl urmafli øi ce trebuie sæ facefli casæ ajungefli la destinaflie. Isus, exemplul nostru, de-seori «se ducea în locuri pustii, øi Se ruga» (Luca5:16). Ocazional, øi noi trebuie sæ facem la fel pen-tru a ne reînnoi spiritual, cum a fæcut Salvatorul.Scriefli scopurile pe care vrefli sæ le atingefli în fie-care zi. fiinefli seama mai ales de legæmintele sacrepe care le-afli fæcut cu Dumnezeu atunci când væîntocmifli calendarul zilnic” (în Conference report,aprilie 1987, p. 15; sau Ensign, mai 1987, p. 14).

IDEI DE PREDARE

Citifli împreunæ cu respectivii cursanfli Matei6:19-21; Luca 12:13-21. Discutafli ce ne învaflæaceste scripturi despre importanfla relativæ a lu-crurilor temporale øi eterne (vezi, de asemenea,comentariul).

Rugafli cursanflii sæ facæ o listæ cu activitæflile øipreocupærile care le ocupæ timpul. Lista lor poateinclude studiul scripturilor, slujirea altora, munca,activitæflile cu prietenii, petrecerea timpului cu fa-milia, exercifliul fizic, învæflatul øi recreerea. Rugaflicursanflii sæ punæ în ordine fiecare activitate de pelistæ, de la cea mai importantæ pânæ la cea maipuflin importantæ, øi sæ discute criteriile folositepentru ordinea aleasæ.

Asigurafli-væ cæ ei înfleleg faptul cæ uneori trebuiesæ amânæm chiar øi prioritæfli importante pentru aface faflæ unei urgenfle, pentru a îndeplini o sarcinæcare meritæ sau pentru a-i sluji pe alflii. În acelaøi fel,prioritæflile care par mai puflin importante din punctde vedere al perspectivei eterne, cum ar fi învæflatul,pot fi foarte importante în pregætirea noastræ pentruviitoarea slujire în împæræflie. În toate prioritæflile pecare le alegem trebuie sæ ne pæstræm vieflile concen-trate asupra lui Isus Hristos øi a Evangheliei.

CONCEPTUL 2. ECHILIBRUL ESTE UN ATRIBUT IMPORTANT AL CONDUCÆTORILOR BISERICII ØI AI FAMILIILOR.

COMENTARIU

Preøedintele Ezra Taft Benson a scris: „În ceeace priveøte pregætirea lui Isus pentru misiuneaLui, scripturile declaræ cæ El «creøtea în înflelep-ciune, în staturæ øi era tot mai plæcut înaintea lui

Dumnezeu øi înaintea oamenilor» (Luca 2:52).Aceasta presupune patru domenii mari în stabili-rea scopurilor: spiritual, mental fizic øi social. «Deaceea, ce fel de oameni trebuie sæ fifli voi?» a în-trebat Învæflætorul, iar apoi El a ræspuns: «Adeværatvæ spun Eu vouæ, tot aøa cum sunt Eu» (3 Nefi27:27). Acum, existæ un scop principal al vieflii –sæ pæøim pe urmele Lui, sæ perfecflionæm fiecarevirtute, la fel cum a fæcut El” (The Teachings ofEzra Taft Benson [1988], p. 383-384).

Vârstnicul Spencer W. Kimball, pe atuncimembru al Cvorumului celor Doisprezece, amærturisit: „Salvatorul avea o personalitate plæ-cutæ, era bun, era plæcut, înflelegætor, nu a deviatde la scopurile Sale, era perfect echilibrat. În via-fla Sa nu a fost gæsit niciun fel de comportamentciudat” (The Teachings of Spencer W. Kimball,ed. Edward L. Kimball [1982], p. 13).

Vârstnicul Neal A. Maxwell, membru al Cvorumuluicelor Doisprezece, ne-a învæflat: „Dat fiind faptul cæperioadele vieflii sunt dezechilibrate, Domnul do-reøte ca ucenicii Lui sæ fie echilibrafli, precum øiBiserica în totalitate. Nu putem fi ca un vas careare numai pânze øi nicio ancoræ. Mai mult, întimp ce creøtem, «rædæcina øi vârful» trebuie «sæfie la fel de puternice», oferind capacitatea de a în-dura atât cældura, cât øi furtuna (Iacov 5:66)” (IfThou Endure It Well [1996], p. 122).

IDEI DE PREDARE

Rugafli cursanflii sæ citeascæ Luca 2:52 cu vocetare. Enumerafli pe tablæ cuvintele din acest versetcare descriu în ce feluri creøtea Isus (înflelepciune,staturæ, era plæcut înaintea lui Dumnezeu øi aoamenilor). Lângæ aceste cuvinte scriefli mental,fizic, spiritual øi social (vezi comentariul). Rugaflicursanflii sæ discute despre greutæflile întâlnite înmenflinerea echibrului în aceste domenii.

Gândifli-væ sæ discutafli despre ideea cæ uneoriducem o viaflæ „dezechilibratæ” din cauza condiflii-lor în care ne aflæm. De exemplu, studenflii de launiversitate pot sæ petreacæ o parte neobiønuit demare din timpul lor studiind. Acest lucru poate finecesar o perioadæ de timp, dar studenflii nu trebu-ie sæ neglijeze complet dezvoltarea altor domeniidin viafla øi personalitatea lor. Programul unui epis-cop poate pærea uneori „dezechilibrat”, în sensul cæobligafliile faflæ de episcopia sa îl împiedicæ sæ pe-treacæ timpul dorit cu familia sa. Totuøi, el trebuie

58

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 58


sæ facæ tot ce îi stæ în putere ca sæ petreacæ timpulnecesar cu ei øi, apoi, sæ se bazeze pe Domnul ca sæîl ajute sæ le îndeplineascæ necesitæflile.

CONCEPTUL 3.CONDUCÆTORII TREBUIE SÆ ÎNVEfiE SÆ ÎØI PROGRAMEZE TIMPUL.

COMENTARIU

Conducætorii Bisericii ne încurajeazæ sæ stabi-lim prioritæfli care sunt în conformitate cu princi-piile Evangheliei. Vârstnicul Richard G. Scott dinCvorumul celor Doisprezece ne-a învæflat: „Punefli-Lpe Salvator, învæflæturile Sale øi Biserica Sa în cen-trul vieflii voastre. Asigurafli-væ cæ toate deciziilesunt în conformitate cu acest standard” (înConference report, aprilie 1991, p. 43; Ensign, mai1991, p. 34). Mai târziu, vârstnicul Scott ne-a sfæ-tuit: „Cele mai importante prioritæfli din viafla voas-træ sæ fie Tatæl Veønic øi Preaiubitul Sæu Fiu – maiimportante decât însæøi viafla, mai importante decâtun tovaræø iubit sau decât copiii, sau decât oricinepe acest pæmânt. Facefli ca voia Lor sæ fie dorinflavoastræ centralæ. Apoi, vefli avea tot ceea ce avefli ne-voie pentru a fi fericifli” (în Conference report, apri-lie 1993, p. 43; sau Ensign, mai 1993, p. 34).

Cu o altæ ocazie, vârstnicul Scott ne-a averti-zat: „O parte din încercærile [noastre în viaflamuritoare] sunt pentru a avea atât de multe lu-cruri de fæcut care ni se par interesante, încât sæuitæm scopurile principale pentru care suntemaici. Satana lucreazæ din greu pentru ca lucrurileesenfliale sæ nu se întâmple…

În momentele liniøtite, când væ gândifli la aceas-ta, recunoaøtefli ce este deosebit de important înviaflæ øi ce nu este. Fifli înflelepfli øi nu læsafli ca lu-crurile bune sæ ia locul celor care sunt esenfliale…

Studiafli lucrurile pe care le facefli în timpul careeste la dispoziflia dumneavoastræ, acel timp pe careputefli sæ-l controlafli. Gæsifli cæ este centrat pe ace-le lucruri care au cea mai mare prioritate øi caresunt de cea mai mare importanflæ? Sau, în mod in-conøtient, îl petrecefli în mod constant cu lucrurineimportante øi cu activitæfli care nu au valoaredurabilæ øi nici nu væ ajutæ sæ îndeplinifli scopulpentru care afli venit pe pæmânt? Gândifli-væ la per-spectiva eternæ a vieflii, nu numai la ceea ce se vaîntâmpla azi sau mâine. Nu renunflafli la ceea ce

vrefli cel mai mult în viaflæ pentru lucruri pe carecredefli cæ le vrefli acum.

Lucrurile esenfliale trebuie sæ fie îndeplinite întimpul perioadei noastre de testare pe pæmânt. Eletrebuie sæ aibæ cea mai mare prioritate. Ele nu tre-buie sacrificate pentru lucruri de importanflæ maimicæ, chiar dacæ acestea sunt bune øi sunt reali-zæri care meritæ” (în Conference report, aprilie1997, p. 78-79; sau Ensign, mai 1997, p. 53-54).

Majoritatea dintre noi simflim din când în cândcæ nu avem îndeajuns timp sæ facem tot ceea cetrebuie sæ facem sau ce ne-ar plæcea sæ facem.Chemærile din Bisericæ, obligafliile faflæ de familie,serviciul, pasiunile øi aøa mai departe, toate suntîn competiflie pentru atenflia noastræ. VârstniculNeal A. Maxwell, care era pe-atunci membru înPreøedinflia celor Øaptezeci, ne-a sfætuit sæ ne folo-sim libertatea de a alege „în aøa fel încât sæ facemlucrurile care conteazæ cel mai mult, pentru caaceste lucruri sæ nu depindæ de lucrurile care con-teazæ mai puflin” (Deposition of a Disciple [1976],p. 58). Conducætorii Bisericii øi ai familiilor trebu-ie sæ-øi centreze vieflile pe comorile cereøti, astfelîncât sæ-i poatæ ajuta øi pe alflii sæ facæ la fel.

IDEI DE PREDARE

Ne planificæm timpul din aceleaøi motive pen-tru care ne planificæm øi banii: sæ ne asiguræm cæavem suficient timp de petrecut pentru ceea ceavem nevoie sau ne dorim mai mult.

Explicafli cæ primul pas în planificarea timpuluinostru este sæ aflæm cât timp trebuie sæ folosim.Întrebafli cursanflii câte ore sunt într-o sæptæmânæ(168). Întrebafli-i ce activitæfli trebuie sæ facæ în fie-care sæptæmânæ (sæ lucreze, sæ meargæ la øcoalæ, sædoarmæ, sæ mænânce øi aøa mai departe), øi ru-gafli-i sæ le enumere pe o foaie de hârtie. Cerefli-lesæ scrie în dreptul fiecærui lucru câte ore petrec cuacea activitate sæptæmânal øi apoi scædefli-le din to-tal. De exemplu, dacæ petrec 40 de ore pe sæptæmâ-næ lucrând, le mai ræmân 128 de ore. Dacæ petrec8 ore pe zi dormind, le mai ræmân 72 de ore pesæptæmânæ. Dacæ petrec 3 ore la Bisericæ în fiecareduminicæ, le mai ræmân 69 de ore.

Când cursanflii socotesc totalul, întrebafli-i ceactivitate le place sæ facæ în timpul liber øi cerefli-le sæ scrie aceasta pe foaia lor de hârtie. Rugafli-i,apoi, sæ scrie în dreptul fiecærui lucru cât de mult

59

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 59


timp cred ei cæ trebuie sæ aloce sæptæmânal pen-tru acel lucru øi scædefli din total. (Dacæ unele ac-tivitæfli pe care vor sæ le facæ au fost, de asemenea,incluse pe lista cu lucrurile pe care trebuie sæ lefacæ, atunci nu scædefli acele ore de douæ ori.)

Subliniafli cæ activitæflile pe care le prefluim multnu trebuie neapærat sæ ne ia cel mai mult timp. Deexemplu, putem sæ petrecem doar câteva minuteîntr-o zi pentru rugæciune, dar rugæciunea poate ficel mai important lucru pe care îl facem în acea zi.

Acum, dafli fiecærui cursant un calendar sæptæmâ-nal general. Cerefli cursanflilor sæ se uite la lista lorde activitæfli cu ce trebuie sæ facæ øi sæ le însemnezepe calendar. Apoi, rugafli-i sæ scrie activitæflile pe ca-re le-ar plæcea sæ le facæ în spafliul care ræmâne.

Accentuafli importanfla de a acorda activitæflilorpe care le prefluiesc mai mult, cea mai mare prio-ritate. Sugerafli ca ei sæ îøi planifice timp în fiecaresæptæmânæ pentru scopurile Bisericii de a procla-ma Evanghelia, de a-i salva pe cei morfli øi de aperfecfliona sfinflii.

Spunefli cursanflilor cæ, în calitate de conducæ-tori, noi trebuie sæ ne organizæm timpul astfel în-cât sæ træim în conformitate cu principiileEvangheliei øi sæ-i ajutæm øi pe alflii sæ facæ la fel.

Explicafli cæ un calendar îi poate ajuta sæ-øiaminteascæ întâlnirile programate øi alte angaja-mente øi sæ flinæ în echibru toate activitæflile pecare le prefluiesc. Subliniafli cæ un calendar estedoar o cale de a programa timpul øi încurajafli-isæ gæseascæ o modalitate care sæ le convinæ.


Vârstnicul M. Russel Ballard


„Keeping Life’s Demands inBalance” („Sæ pæstræm cerin-flele vieflii în echilibru”) înConference report, aprilie1987, p. 14-18; sau Ensign,mai 1987, p. 13-16

Reexaminarea prioritæflilor vieflii

Dragii mei frafli øi surori, de la ultima conferin-flæ generalæ, am simflit în propria mea viaflæ putereabinecuvântærilor preofliei øi puterea credinflei øi a

rugæciunilor membrilor Bisericii. Timp de mulfliani, am dat binecuvântæri altora. Am postit øi m-am rugat pentru sænætatea lor øi mi-am exercitatcredinfla pentru recuperarea lor. De curând, în tim-pul unei boli grele, am fost cel care am beneficiatde asemenea credinflæ, rugæciuni øi binecuvântæri.Væ mulflumesc, frafli øi surori, pentru rugæciunilepe care le-afli oferit în folosul meu.

Unul dintre colegii mei mi-a spus cæ ceva bunva ieøi dintr-o asemenea boalæ. A sugerat cæ estebine, din când în când, pentru fiecare sæ facæ faflæîncercærilor, mai ales dacæ acestea ne fac sæ avemo introspecflie care ne îndreptæfleøte sæ ne anali-zæm vieflile într-un mod deschis øi cinstit. Aceastaeste ceea ce am fæcut eu.

În seara dinaintea operafliei mele, doctorii mi-au vorbit despre posibilitatea existenflei unui can-cer. Când am fost læsat singur, mintea mi-a fostnæpæditæ de gânduri despre familia mea øi slujireamea în Bisericæ. Am gæsit alinare în rânduielileEvangheliei care mæ leagæ de familia mea dacæsuntem credincioøi. Am înfleles cæ trebuia sæ-mirearanjez unele prioritæfli pentru a îndeplini lucru-rile care conteazæ cel mai mult pentru mine.

Uneori avem nevoie de o crizæ personalæ pentrua accentua în minflile noastre ceea ce prefluim într-adevær øi ceea ce ne este drag nouæ. Scripturilesunt pline de exemple de oameni care sunt puøi înfafla unor crize înainte de a învæfla cum sæ-L slu-jeascæ mai bine pe Dumnezeu øi pe alflii. Probabilcæ, dacæ øi dumneavoastræ v-afli analiza inimile øiafli mæsura cu curaj prioritæflile din viafla voastræ,afli descoperi, ca øi mine, cæ avefli nevoie de unechilibru mai bun între aceste prioritæfli.

Noi, tofli, trebuie sæ ajungem la o examinare desine onestæ, deschisæ, o convingere interioaræ de-spre cine øi ce dorim sæ fim.

Trecerea în revistæ a legæmintelor ne ajutæ sægæsim un echibru între cerinflele vieflii

Dupæ cum mulfli dintre dumneavoastræ øtifli, aface faflæ complexelor øi diferitelor încercæri alevieflii de zi cu zi, ceea ce nu este o sarcinæ uøoaræ,poate distruge echilibrul øi armonia pe care o cæu-tæm. Mulfli oameni buni cærora le pasæ foarte multîncearcæ din greu sæ menflinæ echilibrul, dar câ-teodatæ se simt copleøifli øi învinøi.

60

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 60


O mamæ a patru copii mici a spus: „Nu existæechilibru în nimic din viafla mea. Sunt complet ab-sorbitæ în încercarea de a-mi creøte copiii. De-abiaam timp sæ mæ gândesc la orice altceva!”

Un tatæ tânær, care simflea presiunea de a fi celcare asigura nevoile familiei, a spus: „Noua meaafacere necesitæ tot timpul meu. Îmi dau seama cæîmi neglijez familia øi îndatoririle faflæ de Bisericædar, dacæ pot sæ trec prin încæ un an, voi câøtigabani îndeajuns øi apoi lucrurile se vor liniøti”.

Un elev de liceu a spus: „Auzim atâtea pærericontrastante încât este greu sæ øtii întotdeauna ceeste adeværat øi ce este greøit”.

De câte ori am auzit aceastæ frazæ: „Nimeni nuøtie mai bine ca mine cât este de important sæ facisport, dar nu am timp deloc sæ fac sport” ?

Un pærinte singur a spus: „Gæsesc cæ este aproa-pe imposibil sæ îndeplinesc tot ceea ce trebuie sæ facca sæ-mi organizez casa øi sæ-mi conduc familia. Defapt, uneori cred cæ lumea aøteaptæ prea mult de lamine. Oricât de greu încerc, nu voi mulflumi nicio-datæ pe toatæ lumea”.

O altæ mamæ a patru copiii a remarcat: „Luptamea este între respectul de sine, încredere øi sen-timentele de autoapreciere øi acelea de vinæ, de-presie øi descurajare pentru cæ nu fac tot ce mi sespune cæ trebuie sæ fac pentru a ajunge în împæ-ræflia celestialæ”.

Dragi frafli øi surori, noi tofli înfruntæm acest felde încercæri din când în când. Ele sunt experienfleomeneøti obiønuite. Multor oameni li se impuncerinfle grele, care rezultæ din responsabilitæfli pæ-rinteøti, familiale, de serviciu, de Bisericæ øi civice.A fline totul în echilibru poate fi o problemæ mare.

O trecere în revistæ periodicæ a legæmintelor pecare le-am fæcut cu Domnul ne va ajuta la stabilireaprioritæflilor noastre øi pæstrarea echilibrului în viefli-le noastre. Aceastæ trecere în revistæ ne va ajuta sævedem când trebuie sæ ne pocæim øi sæ ne schim-bæm vieflile pentru a ne asigura cæ suntem demnide promisiunile care însoflesc legæmintele øi rându-ielile sacre. Munca pentru salvarea noastræ necesitæo bunæ planificare øi un efort deliberat øi curajos.

Am câteva sugestii care sper cæ vor fi valoroasepentru aceia dintre dumneavoastræ care sunteflipreocupafli de menflinerea echilibrului în cerinflelevieflii. Aceste sugestii sunt foarte importante;

conceptele lor pot fi trecute uøor cu vederea dacænu suntefli atenfli. Vefli avea nevoie de un angaja-ment puternic øi o disciplinæ personalæ pentru ale încorpora în viafla dumneavoastræ.

Folosifli o perspectivæ eternæ pentru a stabiliprioritæfli

Prima sugestie este sæ væ gândifli la viafla dum-neavoastræ øi sæ væ stabilifli prioritæflile. Gæsifli înmod regulat un moment liniøtit în care sæ vægândifli profund la drumul pe care îl urmafli øi cetrebuie sæ facefli ca sæ ajungefli la destinaflie. Isus,exemplul nostru, deseori «se ducea în locuripustii, øi Se ruga» (Luca 5:16). Ocazional, øi noitrebuie sæ facem la fel ca sæ ne reînnoim spiri-tual, cum a fæcut Salvatorul. Scriefli scopurilepe care vrefli sæ le atingefli în fiecare zi. fiinefliseama mai ales de legæmintele sacre pe care le-afli fæcut cu Dumnezeu atunci când væ întoc-mifli calendarul zilnic.

Stabilifli scopuri rezonabile pe duratæ scurtæ

A doua sugestie este sæ stabilifli scopuri pe dura-tæ scurtæ pe care le putefli atinge. Stabilifli scopuricare sunt bine echilibrate – nu prea multe sau preapufline, øi nu prea grele sau prea uøoare. Notafli-væscopurile pe care le putefli atinge øi lucrafli asupralor în ordinea importanflei. Rugafli-væ pentru îndru-mare divinæ atunci când væ stabilifli scopurile.

Væ aducefli aminte cæ Alma a spus cæ ar dori sæfie un înger pentru ca sæ poatæ „sæ [vorbeascæ] cutrâmbifla lui Dumnezeu... sæ cutremure pæmântuløi sæ [strige] pocæinflæ cætre fiecare popor!” (Alma29:1). El a spus apoi: „Dar iatæ, sunt un om øi pæcæ-tuiesc în dorinfla mea; cæci ar trebui sæ fiu mulflumitcu lucrurile pe care Domnul mi le-a dat mie…

De ce aø dori mai mult decât sæ fac lucrareapentru care am fost chemat?” (Alma 29:3, 6).

Fifli responsabili din punct de vedere financiarøi stafli departe de datorii

A treia sugestie fline de faptul cæ fiecare are de-a face cu încercæri financiare în viaflæ. Controlaflinevoile reale øi mæsurafli-le cu grijæ împotrivamultelor dumneavoastræ dorinfle în viaflæ, printr-un buget planificat în mod înflelept. Prea multepersoane øi familii au acceptat prea multe datorii.Fifli atenfli la multele oferte atractive de a împru-muta bani. Este mult mai uøor sæ împrumufli banidecât sæ-i dai înapoi. Nu existæ scurtæturi cætre

61

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 61


siguranfla financiaræ. Nu existæ planuri de devenibogat în mod rapid øi færæ prea multæ muncæ caresæ funcflioneze. Probabil cæ nimeni nu are nevoieatât de mult de principiul echilibrului în viafla lui,cum au cei care simt nevoia sæ acumuleze „lu-cruri” în aceastæ lume.

Nu væ încredinflafli banii altora færæ a evalua cugrijæ orice investiflie propusæ. Membrii Bisericiinoastre au pierdut prea mulfli bani încredinflându-øi altora bunurile lor. Dupæ cum væd eu lucrurile,nu cred cæ vom avea echibru în vieflile noastre pâ-næ când situaflia noastræ financiaræ nu este subcontrol sigur.

Profetul Iacov a spus poporului sæu: „Prin ur-mare, nu cheltuifli bani pe ceea ce nu are nicio va-loare, nici munca voastræ pe ceea ce nu aducesatisfacflii. Ascultafli-mæ cu sârguinflæ øi aducefli-væaminte de cuvintele pe care le-am spus; øi veniflicætre Cel Sfânt al lui Israel øi îndestulafli-væ cu ceeace nu piere øi nici nu poate fi corupt øi læsafli-væsufletul sæ se bucure în abundenflæ” (2 Nefi 9:51).

Dragi frafli øi surori, amintifli-væ sæ plætifli întot-deauna o zeciuialæ integralæ.

Clædifli relaflii apropiate cu familia øi prietenii

A patra sugestie este sæ fifli aproape de soflulsau soflia dumneavoastræ, de copii, rude øi prie-teni. Ei væ vor ajuta sæ pæstrafli echilibrul în viafladumneavoastræ. Într-un studiu recent fæcut deBisericæ, unor adulfli din Statele Unite li s-a cerutsæ identifice o vreme când au fost foarte fericifli øisæ descrie experienfla. Li s-a cerut, de asemenea,sæ descrie o vreme în care au fost foarte nefericifli.Pentru majoritatea oamenilor, unul dintre lucruri-le care i-au fæcut cei mai fericifli sau cei mai triøtia fost relaflia lor personalæ cu ceilalfli. Cel mai pu-flin importante au fost sænætatea lor personalæ,serviciul, banii øi alte lucruri materiale. Clædifli re-laflii cu familia øi prietenii voøtri printr-o comuni-care deschisæ øi onestæ.

O cæsætorie reuøitæ øi relaflii bune de familie potfi menflinute printr-o comunicare blândæ, iubitoa-re øi atentæ. Amintifli-væ cæ, deseori, o privire, oocheadæ, un semn din cap sau o atingere spunmai mult decât cuvintele. Un bun simfl al umoru-lui øi o ascultare bunæ sunt, de asemenea, pærflivitale ale unei bune comunicæri.

Studiafli scripturile

A cincea sugestie este sæ studiafli scripturile. Eleoferæ una dintre cele mai bune surse pe care leavem de a fi în contact cu Spiritul Domnului. Unadintre cæile prin care mi-am obflinut cunoaøtereasiguræ cæ Isus este Hristosul a fost prin studiulscripturilor. Preøedintele Ezra Taft Benson i-a che-mat pe membrii Bisericii sæ facæ din studiul Cærfliilui Mormon un obicei zilnic øi un scop pe care sæ-lurmeze toatæ viafla. Sfatul apostolului Pavel cætreTimotei este un sfat øi pentru fiecare dintre noi. Ela scris: „Din pruncie cunoøti sfintele scripturi, carepot sæ-fli dea înflelepciunea care duce la mântuire,prin credinfla în Isus Hristos.

Toatæ scriptura este insuflatæ de Dumnezeu øi defolos ca sæ învefle, sæ mustre øi sæ îndrepte, sæ deaînflelepciune în neprihænire” (2 Timotei 3:15-16).

Odihnifli-væ, facefli miøcare øi relaxafli-væ

A øasea sugestie fline de faptul cæ mulfli oameni,inclusiv eu, avem dificultæfli sæ gæsim timp pentrusuficientæ odihnæ, miøcare øi relaxare. Trebuie sæ neprogramæm timp în calendarul nostru zilnic pentruaceste activitæfli dacæ vrem sæ ne bucuræm de o via-flæ sænætoasæ øi echilibratæ. Aspectul fizic bun întæ-reøte demnitatea noastræ øi respectul de sine.

„Învæflafli-væ unul pe altul Evanghelia”

A øaptea sugestie se referæ la sfatul profeflilor,care ne-au învæflat de multe ori cæ membrii famili-ei trebuie sæ se învefle unii pe alflii Evanghelia, depreferinflæ în timpul serii sæptæmânale de familie.Aceastæ practicæ de familie se poate pierde uøor,dacæ nu suntem foarte atenfli. Nu trebuie sæ pier-dem aceastæ ocazie specialæ de „a [ne] învæfla unulpe altul doctrina împæræfliei” (D&L 88:77) care vaconduce familiile spre viafla veønicæ.

Satana lucreazæ mereu pentru a distruge mær-turiile noastre, dar el nu va avea puterea de a neispiti sau de a ne perturba mai presus de putereanoastræ de a rezista atunci când studiemEvanghelia øi træim conform poruncilor ei.

Rugafli-væ des

Ultima mea sugestie este sæ væ rugafli des în par-ticular øi împreunæ cu familia. Pærinflii trebuie sæexercite disciplina cerutæ pentru a conduce øi sæmotiveze copiii pentru a se aduna împreunæ pentru

62

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 62


rugæciuni regulate de familie. Tinerii noøtri pot sæcunoascæ deciziile cele bune pe care trebuie sæ le iazilnic prin rugæciune constantæ øi sinceræ.

Profetul Alma a rezumat importanfla rugæciu-nii în aceste cuvinte: „Ci sæ væ umilifli înainteaDomnului øi sæ strigafli numele Lui sfânt øi sæ ve-gheafli øi sæ væ rugafli færæ rægaz pentru ca sæ nu fifliademenifli mai presus decât ceea ce voi putefli duceøi astfel sæ fifli conduøi de cætre Spiritul Sfânt, de-venind umili, blânzi, supuøi, ræbdætori, plini dedragoste øi de îndurare” (Alma 13:28). Când suntîn legæturæ spiritualæ, îmi dau seama cæ pot sæechilibrez totul în viafla mea mult mai uøor.

Facefli toate lucrurile cu înflelepciune øi în ordine

Îmi dau seama, dragi frafli øi surori, cæ alte su-gestii pot fi adæugate la acestea. Totuøi, cred cæatunci când ne concentræm pe niøte obiective debazæ, avem øanse mai mari sæ putem organizamultele cerinfle pe care viafla ni le aduce. Amintifli-væ, prea mult din orice lucru în viaflæ ne poatestrica echibrul. În acelaøi timp, prea puflin dinlucrurile importante, poate face acelaøi lucru.Regele Beniamin ne-a sfætuit: „Vedefli ca toateaceste lucruri sæ fie fæcute în înflelepciune øi ordi-ne” (Mosia 4:27).

Adesea, lipsa unei direcflii clare øi a unui scoppoate duce la pierderea timpului øi energiei noas-tre øi contribuie la lipsa de echilibru din vieflilenoastre. O viaflæ care se dezechilibreazæ este ca oroatæ de la maøinæ care este dezechilibratæ. Va facefuncflionarea maøinii grea øi nesiguræ. Rofli înechilibru perfect pot sæ facæ drumul lin øi confor-tabil. Aøa este øi cu viafla. Cælætoria prin viafla mu-ritoare poate fi mai linæ atunci când ne stræduimsæ stæm în echilibru. Scopul nostru principal estesæ cæutæm „nemurirea øi viafla veønicæ” (Moise1:39). Cu acest scop în minte, de ce sæ nu elimi-næm din vieflile noastre lucrurile care ne ispitesc øine consumæ gândurile, sentimentele øi energia,færæ sæ ne ajute sæ ne atingem acel scop?

Ajutafli, în loc sæ punefli obstacole

Doar un cuvânt pentru conducætorii Bisericii:Fifli atenfli sæ cerefli de la membri numai ceea ce îiva ajuta sæ obflinæ viafla veønicæ. Pentru ca mem-brii Bisericii sæ fie capabili sæ aibæ o viaflæ echili-bratæ, conducætorii Bisericii trebuie sæ se asigurecæ nu cer atât de mult de la membri încât aceøtia

sæ nu aibæ timp sæ-øi îndeplineascæ scopurile lorpersonale øi familiale.

Facefli cât de mult putefli în fiecare zi

Nu cu mult timp în urmæ, unul dintre copiiimei mi-a spus: „Tatæ, uneori mæ întreb dacæ voireuøi sæ-mi ating scopurile”. Ræspunsul pe care il-am dat ei este acelaøi pe care vi l-aø da vouæ da-cæ afli avea aceleaøi sentimente. Trebuie doar sæfacefli cât putefli de mult în fiecare zi. Facefli lucru-rile de bazæ øi, înainte sæ væ dafli seama, viafladumneavoastræ va fi plinæ de înflelegere spiritualæcare væ va confirma cæ Tatæl vostru Ceresc væ iu-beøte. Când o persoanæ cunoaøte aceasta, atunciviafla va fi plinæ de scop øi de însemnætate, lucrucare va face mai uøor de menflinut echilibrul.

Træifli fiecare zi cu bucurie în inimæ, dragi frafliøi surori. Mærturisesc cu umilinflæ cæ viafla poate fiminunatæ, în numele lui Isus Hristos, amin.


• Ce putem face pentru a ne încuraja pe noi în-øine øi pe cei pe care îi conducem pentru a neevalua prioritæflile øi a cæuta echilibrul în viefli-le noastre?

• Ce rol pot juca încercærile în motivarea noastræde a ne evalua vieflile?

• Care credefli cæ trebuie sæ fie cele mai maricinci sau øase prioritæfli din viafla dumneavoas-træ? Trebuie sæ se schimbe aceste prioritæfliodatæ cu vârsta øi experienfla? De ce da sau dece nu? Care prioritæfli sunt flexibile?

• Facefli o listæ cu scopuri temporale, iar apoiuna cu cele spirituale. Combinafli listele în con-formitate cu prioritæflile. Ce lecflii putem învæfladin acest exercifliu?

• Ce pericol existæ în urmærirea scopurilor spiri-tuale în vreme ce le ignoræm pe cele fizice?

• Discutafli sfatul regelui Beniamin: „Vedefli catoate aceste lucruri sæ fie fæcute în înflelepciuneøi ordine” (Mosia 4:27).

• În ce fel putem noi, în calitate de conducætoriai Bisericii, sæ ne asiguræm cæ toate programeleøi activitæflile ajutæ la întærirea familiilor øi spriji-næ pærinflii în datoria lor de a preda Evangheliaîn casele lor, øi nu îi distrag de la îndeplinireaacelei îndatoriri?

63

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 63

CONCEPTUL 1. ÎMPÆRÆfiIA LUI DUMNEZEU ESTE GUVERNATÆ DE PREOfiIE.

COMENTARIU

Preøedintele David O. McKay ne-a învæflat:„Cea mai bunæ garanflie pentru unitate øi tæriepe care o avem în Bisericæ se gæseøte în preoflie,cinstind-o øi respectând-o. O, fraflii mei – preøe-dinfli de flæruøi, episcopi de episcopii øi voi, tofli,care deflinefli preoflia – Dumnezeu sæ væ binecu-vânteze în conducerea dumneavoastræ, în res-ponsabilitatea dumneavoastræ de a îndruma, dea binecuvânta, de a alina oamenii asupra cæroraafli fost desemnafli sæ prezidafli øi sæ-i vizitafli!Îndrumafli-i sæ se îndrepte spre Domnul øi sæcaute inspiraflie pentru a træi astfel încât sæ sepoatæ ridica deasupra lucrurilor øi ideilor josniceøi mârøave øi sæ træiascæ pe tærâmul spiritual”(în Conference Report, octombrie 1967, p. 6).

Vârstnicul M. Russell Ballard, un membrual Cvorumului celor Doisprezece, a explicat:„Deflinerea preofliei este mai mult decât doar o bi-necuvântare. Acest lucru aduce cu sine responsa-bilitæfli semnificative, cum ar fi aceea de a purta degrijæ Bisericii; de a cinsti toate femeile, în specialsofliile noastre, mamele noastre, fiicele noastre,surorile noastre; de a vizita casa fiecærui membru,

îndemnându-l pe fiecare «sæ se roage cu glas tareøi în secret øi [sæ participe] la toate îndatoririlefamiliei» [D&L 20:47] øi sæ «[fie] martorii luiDumnezeu în toate timpurile øi în toate lucrurileøi în toate locurile» [Mosia 18:9]” (în ConferenceReport, octombrie 1997, p. 50-51; sau Ensign,noiembrie 1997, p. 37).

Vârstnicul Russell M. Nelson, din Cvorumulcelor Doisprezece, øi-a depus mærturia:„Proclamæm aceste adeværuri eterne întregiiomeniri: «Preoflia lui Melhisedec defline dreptulla preøedinflie øi are putere øi autoritate asupratuturor oficiilor Bisericii, în toate epocile lumii»(D&L 107:8). Aceastæ putere defline «cheile tutu-ror binecuvântærilor spirituale ale Bisericii» (D&L107:18). Fie ca noi sæ cinstim cu desævârøireaceastæ preoflie” (în Conference Report, aprilie1993, p. 53; sau Ensign, mai 1993, p. 41).

IDEI DE PREDARE

Invitafli doi sau trei cursanfli care lucreazæ pentrudiferite organizaflii (de exemplu, pentru magazinesau companii) sæ descrie felul în care acestea suntorganizate. În ce fel primesc autoritate oamenii dincadrul organizafliei pentru a-øi îndeplini munca?

Întrebafli în ce fel este Biserica structuratæ øi deunde øi-a primit autoritatea.

LECfiIA 11

SÆ CINSTIM PREOfiIA ØI CALITATEA DE FEMEIE

„Voi însæ suntefli o seminflie aleasæ, o preoflie împæræteascæ, un neam sfânt, un popor, pe careDumnezeu Øi l-a câøtigat ca sæ fie al Lui, ca sæ vestifli puterile minunate ale Celui ce v-a chemat dinîntuneric la lumina Sa minunatæ” (1 Petru 2:9).


Conducætorii Bisericii øi ai familiilor trebuie sæ lucreze în armonie cu principiile preofliei.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Împæræflia lui Dumnezeu este guvernatæ de preoflie.

2. Trebuie sæ cinstim preoflia øi trebuie sæ cinstim calitatea de femeie.

3. Conducætorii trebuie sæ-i respecte pe cei chemafli sæ prezideze în împæræflia Domnului.

64

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 64

Lecflia 11: Sæ cinstim preoflia øi calitatea de femeie

Putefli cere unui voluntar sæ deseneze o diagra-mæ care sæ reprezinte felul în care sunt organizateo episcopie, o ramuræ sau un flæruø. Rugafli volun-tarul sæ explice diagrama. Sau afli putea invita unfost misionar sæ descrie felul în care o misiune es-te structuratæ øi avantajele acelei organizaflii în în-deplinirea lucrærii Domnului.

Întrebafli:

• În ce fel le poartæ de grijæ membrilor conducæ-torii preofliei la diferite niveluri?

• Cât de mult succes ar avea Biserica, dacæ auto-ritatea preofliei ar fi îndepærtatæ pe neaøteptate?De ce?

Explicafli cæ, din când în când, Domnul îi inspi-ræ pe conducætorii Bisericii pentru a face schim-bæri organizatorice pentru a întâmpina nevoileBisericii aflate în continuæ dezvoltare.

CONCEPTUL 2. TREBUIE SÆ CINSTIM PREOfiIA ØI TREBUIE SÆ CINSTIM CALITATEA DE FEMEIE.

COMENTARIU

Vârstnicul Russell M. Nelson a explicat: „Aceastaeste Biserica lui Isus Hristos a Sfinflilor din Zileledin Urmæ. El, Cel care stæ la cârma Bisericii Salerestaurate, Øi-a organizat preoflia Sa astfel încât«fiecare om sæ poatæ vorbi în numele lui Dumnezeu,Domnul, chiar Salvatorul lumii» (D&L 1:20).Remarcabil! El a ales sæ ne cinsteascæ pe noi cupreoflia Sa. Aøa Îl cinstim øi noi pe El, cinstindu-Ipreoflia – atât puterea ei, cât øi pe cei care o deflin.Procedând astfel, bærbafli, femei øi copii din toatælumea vor fi binecuvântafli. Cinstind preoflia, culti-væm respect, respectul promoveazæ reverenflæ, iarreverenfla invitæ revelaflia” (în Conference Report,aprilie 1993, p. 49; sau Ensign, mai 1993, p. 38).

Preøedintele N. Eldon Tanner, fost consilier înPrima Preøedinflie, a spus: „Niciun bærbat, tânærsau bætrân, care defline preoflia lui Dumnezeu, nupoate sæ cinsteascæ aceastæ preoflie faræ sæ cin-steascæ øi sæ respecte calitatea de femeie. Orice tâ-nær bæiat ar trebui sæ fie pregætit sæ protejezevirtutea unei femei cu preflul vieflii sale dacæ estenevoie øi niciodatæ sæ nu simtæ vinovæflia de apofti o femeie sau de a face ceva care ar înjosi-osau ar face-o sæ-øi piardæ virtutea. Fiecare tânæræfatæ are dreptul sæ se simtæ în siguranflæ atuncicând merge la întâlnire cu un tânær bæiat ce defli-ne preoflia, øtiind cæ el o va respecta øi o va proteja

în orice fel” (în Conference Report, aprilie 1973,p. 124; sau Ensign, iulie 1973, p. 95).

Preøedintele Spencer W. Kimball ne-a reamin-tit: „În seara aceasta doresc sæ le vorbesc fraflilordeflinætori ai preofliei, adunafli în sute de locaflii dinîntreaga lume, øi sæ le reamintesc cæ «am fost bi-necuvântafli cu toflii sæ avem în vieflile noastre fe-mei speciale care au avut o influenflæ profundæ øide duratæ asupra noastræ. Contribuflia lor a fost øieste importantæ pentru noi [fraflii] øi este un lucrucare va avea o valoare eternæ pentru noi». (VeziEnsign, noiembrie 1979, p. 48). Doresc sæ accen-tuez acest lucru în aceastæ dimineaflæ. Nu pot sæîntipæresc suficient de mult în minflile noastreînaltul loc de cinste øi respect pe care sofliile, ma-mele, surorile øi fiicele noastre îl deflin în Bisericalui Isus Hristos a Sfinflilor din Zilele din Urmæ (înConference Report, octombrie 1979, p. 6-7; sauEnsign, noiembrie 1979, p. 5).

IDEI DE PREDARE

Întrebafli surorile ce ar trebui sæ facæ bærbafliipentru a-øi cinsti preoflia øi discutafli pe seamaræspunsurilor lor. Întrebafli-i pe frafli în ce fel potcinsti deflinætorii preofliei calitatea de femeie.

Ce binecuvântæri le revin femeilor datoritæ au-toritæflii preofliei? (Ræspunsurile ar trebui sæ inclu-dæ rânduieli ale Evangheliei.)

Rugafli-i pe cursanfli sæ citeascæ D&L 121:34-46øi sæ enumere principii de conducere care se apli-cæ tuturor conducætorilor din cadrul Bisericii øi alfamiliei.

CONCEPTUL 3. CONDUCÆTORII TREBUIE SÆ-I RESPECTE PE CEI CHEMAfiI SÆ PREZIDEZE ÎN ÎMPÆRÆfiIA DOMNULUI.

COMENTARIU

Preøedintele David O. McKay ne-a sfætuit:„Recunoaøtefli-i pe cei care prezideazæ asupra dum-neavoastræ øi, când este nevoie, cerefli-le sfatul.Însuøi Salvatorul a recunoscut aceastæ autoritate pepæmânt. Væ amintifli, poate, experienfla pe care aavut-o Pavel chiar în timp ce se apropia de Damascavând scrisori în buzunarul sæu pentru a-i arestape tofli care credeau în Isus Hristos. Deodatæ, o lu-minæ a strælucit în jurul lui øi a auzit un glas carezicea: «Saule, Saule, pentru ce Mæ prigoneøti?»

Iar Saul a zis: «Doamne, ce vrei sæ fac?». IarDomnul i-a zis: «Scoalæ-te, [...] intræ în cetate, øi

65

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 65


fli se va spune ce trebuie sæ faci» (Faptele apostoli-lor 9:4, 6).

El i-ar fi putut spune lui Saul în câteva cuvintece trebuia sæ facæ, dar în Damasc era o ramuræ aBisericii, prezidatæ de cætre un bærbat umil numitAnania, iar Isus a recunoscut acea autoritate...

Iatæ o lecflie din care cu toflii, noi cei dinBisericæ, putem învæfla. Sæ recunoaøtem øi noi au-toritæflile locale! Episcopul ar putea fi un bærbatmodest. Unii dintre dumneavoastræ afli putea credecæ suntefli mai presus de el, øi poate cæ suntefli, darlui îi este datæ autoritatea direct de la Tatæl nostrudin Ceruri. Recunoaøtefli-o. Cerefli sfatul sæu øi sfa-tul preøedintelui dumneavoastræ de flæruø. Dacæ einu pot ræspunde greutæflilor sau problemelor dum-neavoastræ, vor scrie Autoritæflilor generale øi vorobfline sfatul necesar. Recunoaøterea autoritæflii esteun principiu important” (în Conference Report, oc-tombrie 1967, p. 6-7).

IDEI DE PREDARE

Întrebafli dacæ cineva a participat la o conferinflægeneralæ. Dacæ cineva a fost, întrebafli ce face con-gregaflia atunci când intræ preøedintele Bisericii.(Se ridicæ øi face liniøte pânæ când el se aøeazæ.)De ce se comportæ congregaflia în felul acesta?

Discutafli urmætoarele întrebæri:

• De ce ar fi nepotrivit sæ cerefli sfaturi de la unconducætor al preofliei al unui prieten dintr-oaltæ episcopie sau dintr-un alt flæruø, în loc sæ lecerefli de la conducætorul dumneavoastræ local?

• Ce lecflii putem învæfla din experienfla lui Paveldin Faptele apostolilor 9:6? (vezi comentariul).

• Preøedintele de flæruø anunflæ cæ duminica viitoa-re, în episcopia dumneavoastræ, va fi susflinutun nou episcop. Cunoaøtefli mai mulfli membridin cadrul episcopiei dumneavoastræ despre careøtifli cæ ar fi niøte episcopi excelenfli. Spre sur-prinderea dumneavoastræ, preøedintele de flæruøîl cheamæ pe un bærbat despre care nu credefli cæar fi un conducætor puternic. Ce ar trebui sæ fa-cefli? De ce este important sæ-i susflinem tot tim-pul pe cei pe care îi cheamæ Domnul?

• Un prieten are o întrebare referitoare la o doc-trinæ øi se gândeøte sæ-i scrie unei autoritæfligenerale deoarece crede cæ aceasta va fi ceamai bunæ sursæ pentru un ræspuns. Ce estegreøit în cazul acesta?

• De ce este zicala urmætoare adeværatæ: „Unconducætor mare este în primul rând un su-pus mare”?


Vârstnicul Russell M. Nelson


„Honoring the Priesthood”(„Sæ cinstim preoflia”), înConference Report, aprilie1993, p. 49-53; sau Ensign,mai 1993, p. 38-41).

Sæ cinstim preoflia

Dragi frafli, despre subiectul pe care am sæ-labordez, s-a scris relativ puflin1. Totuøi, se aøteaptæca noi, tofli, sæ øtim despre el. Mæ refer la cinstireapreofliei.

Aceasta este Biserica lui Isus Hristos aSfinflilor din Zilele din Urmæ. El, Cel care stæ lacârma Bisericii Sale restaurate, Øi-a organizatpreoflia Sa astfel încât „fiecare om sæ poatævorbi în numele lui Dumnezeu, Domnul, chiarSalvatorul lumii” (D&L 1:20). Remarcabil! El aales sæ ne onoreze cu preoflia Sa. Aøa Îl onoræmøi noi pe El, onorându-I preoflia – atât putereasa, cât øi pe cei care o deflin. Fæcând astfel, bær-bafli, femei øi copii din toatæ lumea vor fi bine-cuvântafli. Cinstind preoflia, cultivæm respect,respectul promoveazæ reverenflæ, iar reverenflainvitæ revelaflia2.

Preøedintele Ezra Taft Benson ne-a rugat înmod specific sæ urmæm protocolul cuvenit preofli-ei – principii, a subliniat el, „pe care mulfli dintrenoi le-am învæflat prin observare în timp ce-i ascultam pe fraflii mai în vârstæ”. El a spus:„Protocolul include o practicæ de mult stabilitæ,ce prescrie supunere totalæ faflæ de... o ordine deproceduræ corectæ”3. Îl voi cita pe preøedinteleBenson øi îi voi cita pe alfli conducætori, deoarece,dupæ cum vefli observa, o mare parte a mesajuluimeu fline de acel protocol.

Tipuri de organizaflii

Între Biserica Domnului øi institufliile create demâna omului existæ atât diferenfle ce flin de rându-ieli, cât øi diferenfle organizatorice. Bærbafli øi femeipot forma asocieri comune care sæ le serveascæ

66

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 66


nevoile, asocieri guvernate de prevederi care suntacceptate de comun acord. Totuøi, Biserica luiIsus Hristos a Sfinflilor din Zilele din Urmæ nu es-te nici democraflie, nici republicæ. A Lui este o îm-pæræflie – împæræflia lui Dumnezeu pe pæmânt.Biserica Lui este o Bisericæ ierarhicæ (o organiza-flie creatæ pe niveluri de autoritate în care fiecareconducætor primeøte instrucfliuni øi raporteazæunui conducætor aflat într-un oficiu mai înalt) ceare la conducere autoritatea supremæ.

Domnul îi îndrumæ pe slujitorii Sæi unøi. Eimærturisesc întregii lumi cæ Dumnezeu a vorbitdin nou. Cerurile s-au deschis. O legæturæ vie s-aformat în zilele noastre între cer øi pæmânt.

Acea autoritate supremæ este susflinutæ de ofundaflie durabilæ, însoflitæ de un model organiza-toric stabilit din vechime: Isus Hristos este piatradin capul unghiului, iar apostolii, profeflii øi toatedarurile, puterile øi binecuvântærile care au carac-terizat Biserica în timpurile din vechime sunt pre-zente øi astæzi (vezi 1 Corinteni 12:28).

Conducætori øi titluri

Institufliile laice øi cele spirituale au tipare deconducere diferite. Organizafliile create de omsunt guvernate de cætre oficiali care deflin titlurice desemneazæ rangul sau realizærile. Unui ofiflerdin cadrul armatei, judecætor, senator, doctor sauprofesor i se adreseazæ în mod cuvenit dupæ titlu.

Îi cinstim în mod cuviincios pe cei care au ob-flinut asemenea poziflii.

Spre deosebire de aceste organizaflii, împæræflialui Dumnezeu este guvernatæ prin autoritateapreofliei. Aceasta nu este conferitæ pentru onoare,ci pentru o chemare de slujire. Titlurile preofliei nusunt create de om; nu sunt nici decorative øi nicinu exprimæ stæpânirea. Ele denotæ numirea de asluji în lucrarea Domnului. Suntem chemafli, sus-flinufli øi rânduifli – nu de cætre noi înøine, ci „prinprofeflie øi prin aøezarea mâinilor de cætre aceia ca-re deflin autoritatea de a predica Evanghelia øi de aadministra rânduielile acesteia” (Articolele de cre-dinflæ 1:5; vezi, de asemenea, Evrei 5:4).

Titlurile ce aparflin de sfânta preoflie meritæ ceamai deosebitæ consideraflie øi cel mai profund res-pect. Fiecare membru al Primei Preøedinflii estenumit øi chemat „preøedinte” (vezi D&L 107:22).Titlul de preøedinte este, de asemenea, folositatunci când se face referire la preøedinflia unui flæruøsau a unei misiuni øi la un preøedinte de cvorum

sau de ramuræ. Titlul de apostol este sacru. A fostconferit de cætre Dumnezeu øi aparfline doar celorcare au fost chemafli øi rânduifli „martori speciali ainumelui lui Hristos în toatæ lumea” (D&L 107:23).Un apostol vorbeøte în numele Celui cæruia Îi estemartor special. Acest titlu sacru nu este folosit în si-tuaflii obiønuite de adresare. Titlul preferat pentruunul dintre Cei Doisprezece este vârstnic sau frate.

Titlul de episcop face, de asemenea, referire lapreøedinflie; episcopul este preøedintele Preofliei aa-ronice din cadrul episcopiei sale øi înaltul preot careprezideazæ în organizaflia episcopiei. Când ne refe-rim la el, îl numim în mod respectuos „episcop”.

Vârstnic este un titlu sacru împærtæøit de toflicei care deflin Preoflia lui Melhisedec.

Sfat general

Permitefli-mi sæ ofer un sfat de naturæ generalæ,însoflit, pentru început, de o remarcæ referitoare laautoritæflile generale. Le recunoaøtem ca fiind unelteîn mâinile Domnului, deøi ne dæm seama cæ suntfiinfle obiønuite. Au nevoie de câte-o tunsoare, deservicii de spælætorie øi, uneori, au nevoie sæ li sereaminteascæ anumite lucruri, la fel ca oricui altcui-va. Pentru a ilustra acest lucru, preøedintele Bensonne-a împærtæøit, odatæ, o întâmplare. A spus:

„Orson F. Whitney... a fost un bærbat foarte in-trospectiv. Într-o zi, în timp ce cælætorea cu trenul,era aøa de absorbit de gândurile sale, încât nu a ob-servat cæ trenul trecuse de staflia unde trebuia sæ co-boare. Aøa cæ a trebuit sæ [fie condus] înapoi undear fi trebuit sæ ajungæ. Între timp, preøedintele de flæ-ruø a tot aøteptat... într-un final, când a ajuns laconcluzia cæ, mai mult ca sigur, ceva i se întâmplasefratelui Whitney øi cæ acesta nu avea sæ ajungæ latimp... a început întrunirea. În timp ce vârstniculWhitney se apropia, el a fost întâmpinat cu imnulde deschidere «Voi, suflete simple care væ rætæcifli» ”4.

Cinstim un asemenea bærbat datoritæ chemæriisale extraordinare. Acfliunile sale îndeplinite înmod oficial sunt valabile atât pe pæmânt, cât øi încer. Îmi amintesc bine de momentul în care amîntâlnit pentru prima oaræ una dintre autoritæflilegenerale. Am avut un sentiment pe care nu-l potdescrie. Deøi eram doar un bæiat, imediat – aproa-pe instinctiv – m-am ridicat în picioare. Chiar øiacum simt acelaøi lucru atunci când unul dintrefrafli intræ într-o încæpere. O autoritate generalæeste un oracol al lui Dumnezeu.

67

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 67


Vorbim deseori despre cheile autoritæflii preofliei.Cincisprezece bærbafli în viaflæ – Prima Preøedinflieøi Cei Doisprezece – au fost rânduifli în calitate deapostoli øi li s-au conferit asupra lor toate cheile au-toritæflii preofliei. Preøedintele Gordon B. Hinckley aexplicat recent:

„Numai Preøedintele Bisericii are dreptul de afolosi [acele chei] în deplinætatea lor. El poate de-lega folosirea diferitelor chei unuia sau mai mul-tor frafli din Cvorumul celor Doisprezece...

O asemenea putere a fost oferitæ de cætre preøe-dintele Benson consilierilor sæi øi Celor Doisprezeceîn acord cu diferitele responsabilitæfli ce le-au fostdelegate”5.

Sub desemnarea venitæ din partea PrimeiPreøedinflii øi a Celor Doisprezece, autoritæflilegenerale conferæ chei corespunzætoare preøedin-flilor de flæruøi øi de misiuni care, la rândul lor,conferæ cheile necesare episcopilor øi preøedinfli-lor de cvorum øi de ramuræ.

Fiecærui bærbat care defline preoflia îi este de-semnat un conducætor iubitor deoarece „casa Meaeste o casæ a ordinii, spune Domnul Dumnezeu,øi nu o casæ de confuzie” (D&L 132:8).

Acea ordine defineøte, de asemenea, limitele re-velafliei. Profetul Joseph Smith ne-a învæflat cæ „estecontrar organizærii lui Dumnezeu ca vreun mem-bru al Bisericii sau oricine altcineva, sæ primeascæinstrucfliuni pentru cei care au o autoritate maimare decât a lor”6. Acelaøi principiu exclude primi-rea de revelaflii pentru oricine este în afara grupuluide oameni pentru care persoana are autoritate sauasupra cæreia prezideazæ.

Cinstirea preofliei înseamnæ, de asemenea, cin-stirea propriei chemæri de a sluji. Câteva lucruride fæcut øi de evitat ar putea fi utile:

• învæflafli sæ acceptafli sfaturi. Cæutafli îndrumarede la acei oameni care prezideazæ asupra dum-neavoastræ øi primifli-o cu inima deschisæ;

• nu vorbifli conducætorii Bisericii de ræu;

• nu râvnifli la chemarea sau la poziflia unei persoane;

• nu considerafli cæ øtifli mai bine decât autoritateacare prezideazæ cine ar fi trebuit sæ fie chemat;

• nu refuzafli nicio ocazie de a sluji;

• nu renunflafli la nicio chemare. Informafli-i peconducætori de schimbærile din viafladumneavoastræ, øi pæstrafli-væ credinfla cæ acei

conducætori vor analiza toate aspectele cândse vor ruga pentru a lua în considerare timpulpotrivit pentru eliberarea dumneavoastræ.

Atât cel care cheamæ, cât øi cel care primeøte ochemare vor fi considerafli responsabili pentru fap-tele øi deciziile lor. Îl citez pe vârstnicul James E.Talmage:

„Cei prin care chemarea a venit la el... sunt lafel de ræspunzætori pentru faptele lor, cum este elpentru ale lui; øi de la fiecare se va cere o dare deseamæ strictæ øi personalæ pentru administrareasa, un raport complet al slujirii sau a neglijærii, autilizærii sau a abuzærii de care a dat dovadæ în ad-ministrarea ce i-a fost încredinflatæ cu încredere”7.

Unele aspecte ale preofliei nu sunt legate de pozi-flie sau titlu. De exemplu, autoritatea de a oferi o bi-necuvântare a preofliei depinde doar de rânduire øidemnitate. Domnul nu-i va priva de binecuvântæripe niciunul dintre copiii Sæi din pricina faptului cæun deflinætor al preofliei cu o anumitæ chemare nu afost prezent. Fiecare vârstnic din cadrul Bisericii de-fline aceeaøi preoflie ca øi preøedintele Bisericii.

Dragi frafli, væ rog sæ flinefli minte: cel mai înaltgrad de glorie este disponibil numai prin acel or-din al preofliei legat de noul øi nepieritorul legæ-mânt al cæsætoriei (D&L 131:1-4). De aceea,prioritatea cea mai mare în cinstirea preofliei estecinstirea sofliei dumneavoastræ eterne.

Sfat aparte

Acum doresc sæ væ ofer un sfat aparte. Sofli øitafli: modelafli, împreunæ cu soflia dumneavoastræ,comportamentele din cæmin. Stabilifli obiceiul rugæ-ciunii. Rugafli-væ cu glas tare în mod regulat pentruconducætorii preofliei øi ai organizafliilor auxiliare,atât pentru cei locali, cât øi cei generali. Bunele ma-niere de-acasæ øi comportamentul pios de la Bisericævor fi copiate de cætre membrii familiei dumnea-voastræ. Ajutafli-i pe cei pe care-i iubifli sæ urmezeprocedurile corespunzætoare atunci când cautæ în-drumare. Învæflafli-i cæ sfaturile trebuie obflinute de lapærinflii demni de încredere øi de la conducætorii depe plan local, nu de la autoritæflile generale. Pentru areafirma aceastæ proceduræ, Prima Preøedinflie a tri-mis de øase ori în ultimele douæ decenii o scrisoarece a ræmas aproape neschimbatæ.

Taflilor, dumneavoastræ înflelegefli principiul tem-poral de a væ bizui pe forflele proprii øi încercafli sæasigurafli provizii pentru un an de zile, depozitateacasæ. Avefli în vedere, de asemenea, nevoia de

68

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 68


hranæ øi siguranflæ spiritualæ – nu doar pentru unan, ci pentru toatæ viafla – depozitatæ, de asemenea,acasæ. Un tatæ demn trebuie sæ fie primul care sæ ai-bæ ocazia de a oferi binecuvântæri membrilor famili-ei sale. Pe mæsuræ ce timpul va trece, fiii sæi vorputea fi, apoi, hrænifli de acea rezervæ spiritualæ,demni sæ ofere binecuvântæri familiilor proprii øipærinflilor lor.

Acum, mæ adresez tinerilor bæiefli care deflinPreoflia aaronicæ (sau pregætitoare): dacæ o veflicinsti, væ vefli pregæti øi vefli fi demni pentru ochemare de a fi misionar, væ promit cæ vefli „vorbiîn numele lui Dumnezeu, Domnul” øi vefli ducelumina Sa sufletelor care o cautæ. Lor le vefli fiasemenea unui înger slujitor, pæstrat cu dragosteîn minte pentru totdeauna. (Vezi D&L 13.)

Deøi mæ voi adresa în continuare iubiflilornoøtri preøedinfli øi episcopi, principiile se aplicætuturor. Atunci când cineva care prezideazæ la unnivel mai înalt vine la o adunare unde prezidaflidumneavoastræ, væ rog sæ væ consultafli imediat cuacea persoanæ pentru a fi instruit. Aflafli-i dorinfle-le. Asigurafli-væ cæ-i alocafli timpul potrivit pentru atransmite un mesaj. O povestire relevantæ a fostrelatatæ cândva de cætre vârstnicul James E. Faust:

„Acum ceva vreme, am aflat de supærarea pe ca-re membrii unui flæruø din aceastæ vale au simflit-oatunci când preøedinflia flæruøului lor a fost reorga-nizatæ. Autoritatea care prezida era unul dintre ceimai respectafli øi unici apostoli din întreaga istoriea Bisericii. Vârstnicul LeGrand Richards avea peatunci mai bine de nouæzeci de ani, dar era ager øiatent. În timpul conferinflei, persoanele de pe planlocal care fuseseræ chemate sæ vorbeascæ au ocupatmajoritatea timpului. Drept rezultat, vârstniculuiRichards i-au ræmas doar zece sau cincisprezeceminute din adunare. Ce a fæcut el? A depæøit pro-gramul? Nu. A depus o scurtæ mærturie øi a înche-iat adunarea la timp.

Membrii flæruøului nu au vrut în mod neapæratsæ se depæøeascæ programul... Au fost, totuøi, su-pærafli, din pricina faptului cæ membrii locali, carear fi avut alte ocazii sæ-i audæ vorbind pe condu-cætorii lor locali, urmau sæ nu mai aibæ, øi, de alt-fel, nu au mai avut vreodatæ, ocazia de a-l auzivorbind pe acest venerabil apostol. Pe scurt, vorbi-torii nu au respectat autoritatea care prezideazæ”8.

Dupæ ce o autoritate generalæ se adreseazæ con-gregafliei, nimeni nu mai vorbeøte dupæ aceasta.

Preøedinfli øi episcopi, dupæ ce adunarea se încheieræmânefli alæturi de conducætorul care prezideazæpânæ când vi se permite sæ væ depærtafli. Poate vasimfli cæ trebuie sæ ofere învæflæturi sau îndrumærisuplimentare. Øi putefli, de asemenea, preveni pro-bleme. De exemplu, dacæ un membru adreseazæ oîntrebare conducætorului dumneavoastræ care nuar trebui adresatæ acestuia, dumneavoastræ suntefliacolo pentru a ræspunde.

Acum, câteva remarci despre înaltul consiliu alflæruøului. Nu are preøedinte. Nu are nicio autono-mie øi se întruneøte, chiar øi atunci când este îm-pærflit în comitete, doar la cererea preøedinflieiflæruøului. Deøi înalflii consilieri se pot aøeza în or-dinea chemærii lor în consiliu, niciun membru nuare calitate de senior faflæ de altul.

Spre deosebire de aceøtia, calitatea de senioreste prezentæ în rândurile apostolilor rânduifli –chiar øi atunci când se intræ sau se iese dintr-o în-cæpere. Preøedintele Benson ne-a relatat urmætoa-rea întâmplare:

„Acum [câfliva] ani, vârstnicul Haight i-a acor-dat o atenflie specialæ preøedintelui Romney întimp ce se aflau în camera de sus a templului.Dintr-un motiv sau altul, preøedintele Romney zæ-bovea în interiorul camerei, iar [vârstnicul Haight]nu voia sæ iasæ pe uøæ înaintea dumnealui. Atuncicând preøedintele Romney [i-]a fæcut semn sæ iasæprimul, vârstnicul Haight a ræspuns: «Nu, domnu-le preøedinte, dumneavoastræ primul».

Preøedintele Romney i-a ræspuns cu umor:«Ce s-a întâmplat, David? Îfli este teamæ cæ o sæfur ceva?»”9.

Un asemenea respect de la un apostol junior launul senior este consemnat în Noul Testament.Atunci când Simon Petru øi Ioan cel preaiubit aualergat sæ cerceteze vestea cæ trupul ræstignit alDomnului ar fi fost luat din mormânt, Ioan, fiindmai tânær øi mai iute, a sosit primul, dar nu a in-trat. El l-a aøteptat pe apostolul senior care a in-trat primul în mormânt. (Vezi Ioan 20:2-6).Calitatea de senior în rândurile apostolilor a fostde mult timp mijlocul prin care Domnul desem-neazæ înaltul Sæu preot care prezideazæ.

Mustrarea øi pocæinfla

Fraflilor, aceste chestiuni sunt importante. Cumai bine de un secol øi jumætate în urmæ, Domnula mustrat sever poporul Sæu. Acestea sunt cuvin-tele Lui:

69

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 69


„Adeværat, condamnarea ræmâne asupra voastræ,cei care suntefli desemnafli sæ conducefli BisericaMea... øi, de asemenea, asupra Bisericii; øi trebuiesæ existe pocæinflæ øi transformare spiritualæ în rân-durile voastre, în toate lucrurile, în exemplele voas-tre înaintea Bisericii øi înaintea lumii, în totcomportamentul vostru, în toate obiceiurile øi de-prinderile, øi salutærile voastre; acordându-i fiecæruiom respectul cuvenit prin oficiul, chemarea øipreoflia pe care Eu, Domnul, vi le-am desemnat øila care v-am rânduit”10.

Dacæ printre noi existæ cineva care se face vino-vat pentru cæ trateazæ cu uøurinflæ aceste lucrurisacre, ne putem pocæi øi putem lua hotærârea de acinsti preoflia øi pe cei cærora Domnul le-a încre-dinflat cheile ei.

Dragi frafli, proclamæm aceste adeværuri eterneîntregii omeniri: „Preoflia lui Melhisedec deflinedreptul la preøedinflie øi are putere øi autoritate asu-pra tuturor oficiilor Bisericii, în toate epocile lumii”(D&L 107:8). Aceastæ putere defline „cheile tuturorbinecuvântærilor spirituale ale Bisericii” (D&L107:18). Mæ rog ca noi sæ cinstim cu desævârøireaceastæ preoflie, în numele lui Isus Hristos, amin.

Note

1. Cititorul poate sæ studieze mesajul lui JamesE. Talmage, „The Honor and Dignity ofPriesthood”, din compilaflia lui James R. Clark,Messages of the First Presidency of TheChurch of Jesus Christ of Latter-day Saints, 6volume (Salt Lake City: Bookcraft, 1965-1975),4:305-309.

2. Preøedintele George Q. Cannon a spus: „[Dacæîl vom cinsti pe preøedintele Bisericii], ne vomapropia mai mult de Tatæl øi vom træi astfel în-cât sæ putem primi de la El revelaflie personalæ,astfel încât cunoaøterea Spiritului va fi în inimi-le noastre, astfel încât vocea adeværatului Pæstorne va suna atât de cunoscutæ încât, atunci cândo vom auzi, o vom recunoaøte... Acesta este pri-vilegiul sfinflilor din zilele din urmæ, iar bærbatulsau femeia din cadrul acestei Biserici care nutræieøte astfel încât sæ se bucure de acest privile-giu nu va reuøi sæ fie ceea ce ar trebui sæ fie” (înJournal of Discourses, 19:110).

3. „The Unique Commission of a GeneralAuthority” (cuvântare rostitæ la o adunare deinstruire a autoritæflilor generale, 2 octombrie1985), p. 5.

4. „Commission”, p. 1.

5. În Conference Report, octombrie 1992, p. 77;sau Ensign, noiembrie 1992, p. 54.

6. Teachings of the Prophet Joseph Smith, selec-tate de Joseph Fielding Smith (Salt Lake City:Deseret Book Co., 1938), p. 21.

7. Messages of the First Presidency, 4:306.

8. James E. Faust, „A Seventy Is a GeneralAuthority” (cuvântare rostitæ la o sesiunespecialæ de instruire a Celor Øaptezeci, 29septembrie 1987), p. 4.

9. „Commission”, p. 9.

10. History of the Church, 2:177.


• Ce trebuie sæ facefli dacæ dumneavoastræ prezi-dafli o adunare øi o persoanæ cu autoritate maimare decât a dumneavoastræ se alæturæ, peneaøteptate, adunærii?

• Analizafli urmætoarea afirmaflie: „Conducætoriilocali ai Bisericii sunt numifli în chemæri atâtpentru contribuflia lor, cât øi pentru ceea ce potînvæfla prin slujirea lor”.

• Ce reprezintæ cheile preofliei? Cine hotæræøtecine øi ce chei defline?

• Din ce motive credefli cæ vârstnicul Nelson ne-asugerat acea listæ ce cuprinde lucruri de fæcutøi de evitat?

• Care dintre urmætoarele afirmaflii credefli cæ es-te adeværatæ? (Explicafli-væ ræspunsurile.)

• Conducætorii preofliei sunt chemafli sæ con-ducæ oamenii.

• Conducætorii preofliei sunt chemafli sæ slu-jeascæ oamenii.

• Conducætorii preofliei sunt oameni obiø-nuifli, asemenea dumneavoastræ øi mie.

• Discutafli despre rolul de conducere al femeilordin cadrul Bisericii.

• Ce calitæfli care pot influenfla copiii sæ facæ ceeace este drept au mamele bune? Ce rol de con-ducere au mamele în împæræflia Domnului?

• Discutafli în ce fel se referæ versetele 47-48 dinAlma 56 la influenfla pe care mamele o au asu-pra copiilor lor.

• Numifli surori care au avut o influenflæ pozitivæîn viafla dumneavoastræ (de exemplu, conducæ-toarele Societæflii Primare, învæflætoarele Øcoliide duminicæ sau învæflætoarele vizitatoare) øidescriefli experienflele pe care le-afli avut cu ele.

70

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 70

CONCEPTUL 1. CONDUCÆTORII TREBUIE SÆ-I ÎNCURAJEZE PE CEI PE CARE ÎI SLUJESC SÆ DEVINÆ MAI ASEMÆNÆTORI LUI HRISTOS ØI SÆAJUTE LA CLÆDIREA ÎMPÆRÆfiIEI LUI DUMNEZEU.

COMENTARIU

Rolul conducætorilor Bisericii øi ai familiei es-te de a-i ajuta pe oameni sæ devinæ mai asemæ-nætori lui Isus Hristos øi de a clædi împæræflia luiDumnezeu. Ar fi ideal ca fiecare „sæ se angajeze cusârguinflæ” în aceste activitæfli, fæcând „multe lucruride bunævoie” (D&L 58:27). În realitate, conducætoriitrebuie sæ ofere, deseori, o oarecare motivaflie.

A motiva înseamnæ a încuraja, a inspira, a acti-va, a influenfla, a îndemna, a stimula pe cineva sæfacæ fapte bune. Vezi lista de motive pe care le auoamenii pentru a sluji a vârstnicului Dallin H.Oaks (p. 38-39). Conducætorii Bisericii øi ai fami-liilor ar putea face apel la câteva dintre aceste mo-tive pe mæsuræ ce ajutæ oamenii sæ se angajeze cusârguinflæ în punerea în practicæ a acestor princi-pii ale Evangheliei.

Vârstnicul Gene R. Cook, un membru dinCvorumul celor Øaptezeci, a scris: „Dragostea esteo motivaflie divinæ; Îl motiveazæ pe Domnul øi, ast-fel, trebuie, de asemenea, sæ ne motiveze øi pe noi.În mod aparte, acest lucru trebuie sæ se întâmple în

relaflia cu familiile noastre” (Raising Up a Family tothe Lord [1993], p. 176).

Conducætorii îi pot motiva deseori pe cei pe careîi conduc prin simplul fapt cæ le predau adeværurileEvangheliei. Mulfli dintre noi sunt motivafli sæ facæbine de credinfla pe care o au în Tatæl Ceresc øi pla-nul Sæu al salværii. Vârstnicul Marion G. Romney, peatunci membru al Cvorumului celor Doisprezece,ne-a învæflat: „Credinfla unui sfânt din zilele din ur-mæ în faptul cæ cea de-a Doua Venire a lui Hristoseste iminentæ ar trebui sæ-l motiveze sæ urmeze cuo sârguinflæ sporitæ planurile revelate ale Domnuluipentru încetarea ræzboiului øi eliminarea særæciei øia poluærii. Ar trebui sæ-i stimuleze dorinfla de educa-flie, în special de cunoaøtere a lui Dumnezeu øi avieflii veønice (în „Gospel Forum”, Ensign, ianuarie1971, p. 16).

În mod similar, conducætorii pot motiva, încu-rajându-i pe cei pe care îi conduc sæ studieze scrip-turile øi cuvintele profeflilor în viaflæ. VârstniculParley P. Pratt, fost membru al Cvorumului celorDoisprezece, a scris:

„Pe când aveam øapte ani, mama mea îmi dæ-dea ca temæ sæ citesc versete din scripturi; am ci-tit despre Iosif din Egipt – despre visele sale, robiasa, ispitirea sa øi preamærirea sa; despre bunætatea

LECfiIA 12

SÆ-I AJUTÆM PE ALfiII SÆ SE ANGAJEZE CU SÂRGUINfiÆ

„Pentru cæ, iatæ, nu este bine ca Eu sæ poruncesc în toate lucrurile; pentru cæ acela care trebuie con-strâns în toate lucrurile este un slujitor leneø øi nu un slujitor înflelept; de aceea, el nu primeøte ræsplatæ.

Adeværat væ spun, oamenii trebuie sæ se angajeze cu sârguinflæ într-o cauzæ bunæ, øi sæ facæ multelucruri de bunævoie, øi sæ realizeze multæ dreptate;

Pentru cæ ei au în ei puterea de a acfliona prin ei înøiøi”(D&L 58:26-28).


Conducætorii trebuie sæ-i ajute pe cei pe care îi slujesc „sæ se angajeze cu sârguinflæ într-o cauzæ bunæ”.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Conducætorii trebuie sæ-i încurajeze pe cei pe care îi slujesc sæ devinæ mai asemænætori lui Hristosøi sæ ajute la clædirea împæræfliei lui Dumnezeu.

71

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 71

Lecflia 12: Sæ-i ajutæm pe alflii sæ se angajeze cu sârguinflæ

øi dragostea sa pentru tatæl øi fraflii sæi. Toate aces-tea mi-au inspirat dragoste øi cele mai nobile sen-timente plantate vreodatæ în inima omului.

Am citit despre David øi Goliat; despre Saul øiSamuel; despre Samson øi Filisteni – toate acestepovestiri mi-au inspirat uræ faflæ de faptele rele aleræufæcætorilor øi dragoste faflæ de faptele bune aleoamenilor drepfli.

Dupæ aceasta, am citit despre Isus øi despreapostolii Sæi; øi, o, cât de mult mi-a plæcut sæ ci-tesc despre ei! Cum tânjeam sæ cad la picioarelelui Isus; sæ Îl preaslævesc sau sæ îmi dau viafla înschimbul vieflii Sale!

Cam pe la doisprezece ani, am citit despre pri-ma înviere, aøa cum este descrisæ de apostolulIoan în capitolul 20 al Apocalipsei; despre cummartirii lui Isus øi cei care au flinut poruncile vortræi øi vor domni cu Hristos o mie de ani, în timpce restul celor morfli nu vor mai træi pânæ când sevor încheia cei o mie de ani. O, ce impresie a creatasupra minflii mele acest lucru! M-am retras în ca-meræ pentru a mæ odihni dupæ o searæ petrecutæastfel; dar nu am putut dormi. Am simflit o dorin-flæ arzætoare øi o neræbdare inexprimabilæ de a-miasigura participarea la o înviere aøa de glorioasæ”(Autobiography of Parley P. Pratt [1985], p. 2).

Clædind pe aceste experienfle pe care le-a avutcitind Biblia, vârstnicul Pratt a devenit unuldintre marii conducætori ai Bisericii din aceastædispensaflie.

Profetul Joseph Smith i-a avertizat pe condu-cætori împotriva „autoritæflii nedrepte” sau a utili-zærii nedrepte a autoritæflii (D&L 121:39). „Cândîncercæm sæ ascundem pæcatele noastre, sau sæ nesatisfacem mândria ori ambiflia inutilæ, sau sæexercitæm nedrept controlul, sau stæpânirea sauconstrângerea asupra sufletelor copiilor oamenilorîn mod nedrept, iatæ, cerurile se retrag; SpiritulDomnului este întristat; øi când este retras, aminpreofliei sau autoritæflii acelui om...

Nicio putere sau nicio influenflæ nu poate øi nicinu trebuie sæ fie menflinutæ în virtutea preofliei,decât prin convingere, prin ræbdare îndelungatæ,prin bunætate øi blândefle øi prin dragoste sinceræ;

Prin blândefle øi puræ cunoaøtere care vor lærgiconsiderabil sufletul, fãræ ipocrizie øi færæ înøelæ-ciune” (v. 37, 41-42).

Conducætorii pot oferi ræsplæfli externe pentru amotiva, dar trebuie sæ facæ acest lucru cu grijæ. Oræsplatæ externæ este una care nu se leagæ în moddirect de lucrul pentru care se ræsplæteøte, de exem-plu sæ se ofere bani unei persoane pentru a citiscripturile. Asemenea ræsplæfli pot aduce rezultatedar, dacæ nu sunt folosite în mod înflelept, ele potdæuna maturitæflii spirituale a unei persoane. Laudaexcesivæ poate fi interpretatæ drept nesinceræ saumanipulativæ. Ræsplæflile externe pot, de asemenea,diminua motivaflia interioaræ a unei persoane.

Conducætorii pot motiva, împærtæøind povestiriøi învæflæturi despre Isus Hristos. PreøedinteleHarold B. Lee, pe atunci consilier în PrimaPreøedinflie, a menflionat urmætoarele modalitæfliprin care Isus a exemplificat principii ale unei bu-ne predæri care se aplicæ, de asemenea, conducerii:

„1. Învæflætorul a avut o dragoste adeværatæ faflæde Dumnezeu øi de copiii lui Dumnezeu.

2. A avut o credinflæ arzætoare în misiunea Sade a sluji øi a salva lumea.

3. A avut o înflelegere claræ øi plinæ de compa-siune despre oameni øi nevoile lor vitale.

4. A fost un student implicat øi sârguincios. Aøtiut «legea øi profeflii». A cunoscut istoria øi îm-prejurærile sociale ale vremurilor Sale.

5. A putut discerne adeværul øi a fost de neøo-væit în susflinerea lui.

6. Limbajul Sæu simplu L-a ajutat sæ comunicecu persoane din fiecare clasæ øi condiflie socialæ øisæ menflinæ interesul acestora.

7. Capacitatea Sa creatoare a fæcut ca lecfliile sæfie interesante øi aplicabile pentru oamenii dintoate timpurile.

8. I-a învæflat pe oameni sæ flæmânzeascæ øi sæînseteze dupæ neprihænire.

9. I-a inspirat pe oameni sæ nu oboseascæ în fa-cerea binelui – o dorinflæ de a pune în aplicareprincipiile Evangheliei prin slujirea înælflætoare.

10. A demonstrat credinfla Sa, exercitând-o înmod constant øi curajos” („And Ye Shall Teach”,Ensign, septembrie 1971, p. 5).

IDEI DE PREDARE

Explicafli faptul cæ, adesea, conducætorii trebuiesæ-i ajute pe oameni sæ se maturizeze prin cunoaø-terea Evangheliei øi sæ slujeascæ eficient în cadrul

72

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 72


chemærilor lor. Discutafli despre câteva dintre moti-vele pe care le avem pentru a sluji, atât în calitatede conducætori, cât øi în calitate de simpli uceniciøi scriefli-le pe tablæ. Invitafli-i pe cursanfli sæ le cla-sifice de la cel mai puflin nobil la cel mai nobil øidiscutafli pe seama argumentelor lor.

Discutafli despre versetele 34-46 din Doctrinæ øilegæminte 121. Identificafli motivele øi comporta-mentele din aceste versete care constituie autoritatenedreaptæ, precum øi pe acelea care caracterizeazæconducerea dreaptæ. Punefli accentul pe importanflade a fi în armonie cu Duhul Sfânt.

Discutafli despre unele dintre dezavantajele dea folosi ræsplæfli externe pentru a-i motiva pe oa-meni sæ punæ în aplicare principiile Evangheliei.

Menflionafli modalitæfli prin care Isus Hristos adat dovadæ de o conducere perfectæ. Invitafli-i pecursanfli sæ punæ în aplicare în chemærile lor deconducere træsæturile pozitive discutate în aces-te lecflii.

IDEI DE PREDARE

Citifli sau relatafli povestirea lui Hugh B. Browndespre tufa de coacæze din secfliunea de mai josResursele învæflætorului. Rugafli-i pe cursanfli sæanalizeze motivele din viafla vârstnicului Brownînainte øi dupæ aceastæ experienflæ.


Vârstnicul Hugh B. Brown


„The Currant Bush” („Tufade coacæze”), New Era, ia-nuarie 1973, p. 14-15; vezi,de asemenea, New Era, apri-lie 2001, p. 12-14

Uneori væ întrebafli dacæ Domnul øtie, într-ade-vær, ce trebuie sæ facæ din dumneavoastræ. Uneorivæ întrebafli dacæ nu cumva øtifli mai bine decâtøtie El ce trebuie sæ facefli øi sæ devenifli. Mæ întrebdacæ ar trebui sæ væ spun o poveste pe care amspus-o destul de des în cadrul Bisericii. S-a petre-cut cu mult înainte ca voi sæ væ naøtefli. Este oparte a vieflii mele pe care am relatat-o în multeconferinfle de flæruø øi de misiune. Are legæturæ cuo întâmplare care a avut loc în viafla mea prin careDumnezeu mi-a arætat cæ El a øtiut cel mai bine.

Locuiam în Canada. Cumpærasem o fermæ. Aveanevoie de îmbunætæfliri. Într-o dimineaflæ, m-am dusafaræ øi am væzut o tufæ de coacæze. Crescuse maimult de un metru øi optzeci de cm. Ræmæseseræ dinea numai ramurile. Nu avea nici flori, nici coacæze.Înainte de a merge în Canada, fusesem crescut la ofermæ din Salt Lake care cultiva fructe øi øtiam cetrebuia sæ se întâmple cu acea tufæ de coacæze. Aøacæ am luat o pereche de foarfece de grædinæ øi amtæiat-o, am curæflat-o øi am tuns-o pânæ când nu amai ræmas decât o micæ græmadæ de cioturi. Tocmaise fæcea ziuæ øi mi s-a pærut cæ am væzut în vârfulfiecærui ciot ceva ce semæna cu o lacrimæ, aøa cæ amcrezut cæ tufa de coacæze plângea. Eram cam naiv(øi încæ mai sunt). M-am uitat la ea, am zâmbit øiam spus: „De ce plângi?”. Øi, øtifli ceva, mi s-a pærutcæ am auzit tufa de coacæze vorbind. Mi s-a pærut cæam auzit-o spunând: „Cum ai putut sæ-mi faci unaca asta? Creøteam aøa de frumos! Eram aproape lafel de înaltæ ca øi copacul care face umbræ øi ca po-mul fructifer din interiorul curflii, iar acum m-aitæiat. Fiecare plantæ din grædinæ va avea o pærereproastæ despre mine deorece nu am fæcut ceea ce arfi trebuit sæ fac. Cum ai putut sæ-mi faci una ca as-ta? Am crezut cæ, aici, tu erai grædinarul”. Asta amcrezut cæ a spus tufa de coacæze øi am crezut atâtde mult, încât i-am ræspuns. Am spus: „Ascultæ, mi-cuflæ tufæ de coacæze, eu sunt grædinarul aici øi øtiuce vreau ca tu sæ fii. Nu am intenflionat sæ fii unpom fructifer sau un copac care face umbræ. Vreauca tu sæ fii o tufæ de coacæze øi, într-o zi, micuflæ tu-fæ de coacæze, când vei fi plinæ de fructe, îmi veispune: «Mulflumesc, domnule grædinar, pentru cæm-afli iubit suficient de mult pentru a mæ tunde,pentru cæ v-a pæsat de mine îndeajuns de mult în-cât sæ mæ rænifli! Mulflumesc, domnule grædinar!» ”.

Timpul a trecut. Anii au trecut øi am ajuns înAnglia. Eram la comanda unei brigæzi de cavalerieîn armata canadianæ. Progresasem destul de repedeîn ceea ce priveøte promoværile øi deflineam gradulde ofifler de infanterie în cadrul armatei canadienedin Marea Britanie. Øi eram mândru de poziflia pecare o deflineam. Exista ocazia ca eu sæ devin gene-ral. Trecusem de toate examenele. Aveam vechimea.Era doar un singur bærbat între mine øi acel lucrupe care sperasem de zece ani sæ-l obflin, gradul degeneral în armata Marii Britanii. Mæ umflasem demândrie. Acest bærbat anume a fost ucis în bætælie,iar eu am primit o telegramæ din Londra. În ea,scria: „Prezintæ-te în biroul meu mâine dimineaflæ

73

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 73


la ora 10:00” øi era semnatæ de cætre generalulTurner, responsabil de toate forflele armate cana-diene. Mi-am chemat valetul, slujitorul meu perso-nal. I-am spus sæ îmi lustruiascæ nasturii, sæ îmiperie øapca øi cizmele øi sæ mæ facæ sæ aræt ca ungeneral, deoarece urma sæ devin unul. A fæcut totce i-a stat în putinflæ cu ceea ce-i fusese încredin-flat sæ facæ, dupæ care eu am plecat la Londra. Amintrat elegant în biroul generalului øi l-am salutatla fel de elegant, iar el mi-a oferit acel salut pe careîl oferæ de obicei un ofifler cu grad mai mare – unfel de „Dispari, sæ nu te væd!”. A spus: „Stai jos,Brown!”. Apoi, a spus: „Îmi pare ræu, nu pot facenumirea. E dreptul tæu. Ai trecut de toate exame-nele. Ai vechimea. Ai fost un ofifler bun, dar nu potface numirea. Te vei întoarce în Canada øi vei de-veni un ofifler de instrucflie øi un ofifler de tran-sport. Altcineva va fi numit general”. Acel lucru lacare sperasem øi pentru care mæ rugasem timp dezece ani mi-a scæpat, dintr-o datæ, printre degete.

Apoi s-a dus în camera cealaltæ pentru a ræs-punde la telefon, iar eu am profitat de ocaziepentru a mæ uita pe biroul sæu. Mi-am væzut fiøapersonalæ. Chiar în partea de jos a ei, era scris culitere mari, îngroøate: „ACEST BÆRBAT ESTEMORMON”. În acele zile nu eram foarte bine væ-zufli. Când am væzut aceasta, am øtiut de ce nufusesem numit. Deflineam deja cel mai maregrad pe care-l putea avea orice mormon din ar-mata Marii Britanii. S-a întors øi a spus: „Asta-itot, Brown”. L-am salutat din nou, dar nu la felde elegant. L-am salutat ca øi cum aø fi fost înafara serviciului øi am ieøit. M-am urcat în trenøi am pornit înapoi în oraøul meu, la 120 de miledepærtare, cu o inimæ frântæ øi amæræciune în su-fletul meu. Øi parcæ fiecare scârflæit de øine îmispunea: „Eøti un ratat. Când vei ajunge acasæ,fli se va spune cæ eøti un laø. I-ai crescut pe tofliaceøti bæiefli mormoni pentru a sluji în armatæ,iar tu te furiøezi acasæ”. Øtiam ce urma sæ pri-mesc, iar când am intrat în cortul meu eram atâtde mânios încât mi-am aruncat øapca øi cureauamaro de la øa pe pat. Mi-am strâns pumnii øi i-am întreptat spre cer. Am spus: „Cum ai pututsæ-mi faci una ca asta, Dumnezeule? Am fæcuttot ce am putut pentru a fi pregætit. Nu este ni-mic pe care l-aø fi putut face – pe care ar fi tre-buit sæ-l fac – øi nu l-am fæcut. Cum ai pututsæ-mi faci una ca asta?”. Eram amar ca fierea.

Apoi, am auzit o voce al cærei ton l-am recu-noscut. Era vocea mea care îmi spunea: „Eu suntgrædinarul aici. Øtiu ce vreau ca tu sæ faci”.Amæræciunea s-a risipit din inima mea øi am cæ-zut în genunchi lângæ pat pentru a-mi cere ierta-re pentru nerecunoøtinfla øi mânia mea. În timpce stæteam acolo în genunchi, am auzit cântân-du-se un cântec în cortul vecin. Câfliva bæieflimormoni se întâlneau în mod regulat în fiecaresearæ de marfli. De obicei, mæ alæturam lor. Luamloc pe podea øi flineam lecflii împreunæ (MutualImprovement Association). În timp ce îngenun-cheam acolo, rugându-mæ pentru iertare, le-amauzit vocile cum cântau:

„Poate nu pe vârfuri de munteSau în zbucium de mareSau poate nu în lupte greleDomnul mæ va trimite. Dar dacæ o voce tainicæMæ cheamæ pe-o nouæ cale, Voi ræspunde: Doamne-fii dau viafla mea, Unde vei vrea Tu, voi merge” (Imnuri, nr. 174).

Când m-am ridicat din genunchi, eram un omumil. Øi acum, dupæ aproape cincizeci de ani, pri-vesc în sus la El øi spun: „Mulflumesc, DomnuleGrædinar, pentru cæ m-afli tuns, pentru cæ m-afliiubit îndeajuns de mult încât sæ mæ rænifli”. Acumîmi dau seama cæ nu era bine ca la acel timp sædevin general, pentru cæ, dacæ aø fi devenit, aø fifost ofifler superior peste întreaga parte de vest aCanadei cu un salariu frumos pe viaflæ, un loc un-de sæ træiesc øi o pensie pentru perioada când n-aømai fi fost bun de nimic, dar mi-aø fi crescut celeøase fiice øi cei doi fii în garnizoane militare. S-arfi cæsætorit, cu siguranflæ, cu persoane din afaraBisericii øi cred cæ nu aø fi avut niciun succes înprivinfla lucrurilor care sunt cu adeværat impor-tante. Oricum, nu am avut mare succes, dar m-am descurcat mai bine decât m-aø fi descurcatdacæ Domnul m-ar fi læsat sæ mæ îndrept în direc-flia în care voiam sæ mæ îndrept.

Am vrut sæ væ spun din nou aceastæ povestedeoarece sunt mulfli dintre voi care vor trece prinniøte experienfle foarte grele: dezamægire, durere,pierderea unei persoane apropiate, înfrângere. Veflifi ispitifli øi puøi la încercare pentru a se dovedi cefel de caracter avefli. Vreau doar sæ væ amintifli cæ,dacæ nu obflinefli ceea ce voi credefli cæ trebuie sæ

74

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 74


obflinefli, „Dumnezeu este Grædinarul aici. El øtiece vrea ca voi sæ fifli”. Supunefli-væ voinflei Sale.Pæstrafli-væ demni de binecuvântærile Sale øi vefliprimi binecuvântærile Sale.


• Care au fost factorii care l-au motivat pe vârst-nicul Brown sæ-øi schimbe prioritæflile?

• Ce principii putem pune în practicæ în vieflilenoastre din cuvântarea vârstnicului Brown?

• Ce fel de atitudine ne va ajuta sæ-I permitemDomnului sæ ne modeleze vieflile?

• În ce fel ne va ajuta „o atitudine de recunoøtin-flæ” sæ fim buni conducætori?

Sora Margaret D. Nadauld

Preøedinta generalæ aTinerelor Fete

„Bucuria de a fi femeie”, înConference Report, octombrie2000, p. 14-17; sau Liahona,ianuarie 2001, p.17-19.

Femeile credincioase au o misiune glorioasæ

Este o binecuvântare remarcabilæ sæ fii o fiicæ alui Dumnezeu în ziua de azi. Noi avem plenitudi-nea Evangheliei lui Isus Hristos. Suntem binecu-vântafli sæ avem preoflia restauratæ pe pæmânt.Suntem conduøi de un profet al lui Dumnezeucare defline toate cheile preofliei. Îi iubesc øi îi res-pect pe preøedintele Gordon B. Hinckley øi pe toflifraflii noøtri care poartæ preoflia cu demnitate.

Sunt inspiratæ de vieflile femeilor bune øi credin-cioase. De la începuturile timpului, Domnul Øi-apus o mare încredere în fiicele Sale. El ne-a trimispe pæmânt pentru o vreme ca aceasta pentru a împlini o misiune mæreaflæ øi glorioasæ. Doctrinaøi legæmintele ne învaflæ cæ, încæ înainte de a ne finæscut, ne-am aflat printre cei care „au primit pri-mele lecflii în lumea spiritelor øi au fost pregætifli sævinæ, la timpul ales de Domnul, sæ munceascæ învia Sa pentru salvarea sufletelor oamenilor” (D&L138:56). Ce viziune minunatæ despre scopul nostrupe pæmânt ne creeazæ aceasta!

Cui i s-a dat mult, i se va cere mult. Tatæl nos-tru Ceresc le cere fiicelor Sale sæ umble pe cærærilevirtuflii, sæ træiascæ în dreptate, astfel încât noi sæputem îndeplini misiunea vieflii noastre øi scopurile

Sale. El doreøte ca noi sæ avem succes øi El ne vaajuta dacæ vom cæuta ajutorul Lui.

Femeile au fost înzestrate cu calitæfli deosebite

Faptul cæ femeile s-au næscut în aceastæ lumefiind de parte femeiascæ a fost hotærât cu multînaintea naøterii, în viafla muritoare, dupæ cum aufost hotærâte øi diferenflele divine între bærbafli øifemei. Îmi place claritatea învæflæturilor PrimeiPreøedinflii øi ale Cvorumului celor Doisprezece,exprimate în declaraflia oficialæ despre familie, încare ei declaræ: „Faptul cæ o persoanæ este bærbatsau femeie reprezintæ o caracteristicæ fundamen-talæ pentru scopul øi identitatea individului înexistenfla lui premuritoare, muritoare øi eternæ”1.Din aceastæ declaraflie aflæm cæ fiecare fatæ a fostde parte femeiascæ în spirit cu mult timp înainteavieflii muritoare.

Dumnezeu a trimis femeile pe pæmânt înzes-trându-le în exces cu anumite calitæfli. Adresându-setinerelor fete, preøedintele Faust a observat cæ femi-nitatea „este podoaba divinæ a umanitæflii. Ea îøi gæ-seøte expresia în... capacitatea dumneavoastræ de aiubi, în spiritualitatea, delicateflea, strælucirea, sensi-bilitatea, creativitatea, farmecul, graflia, blândeflea,demnitatea øi tæria dumneavoastræ tæcutæ. Ea semanifestæ diferit în fiecare fatæ sau femeie, dar fieca-re... o posedæ. Feminitatea face parte din frumuse-flea dumneavoastræ interioaræ”2.

Îngrijifli-væ de înfæfliøarea exterioaræ

Înfæfliøarea noastræ exterioaræ este o reflectare aceea ce suntem în interior. Vieflile noastre reflectæceea ce cæutæm. Øi, dacæ din toatæ inima noastræcæutæm cu adeværat sæ Îl cunoaøtem pe Salvator øisæ fim tot mai asemænætori Lui, aøa vom fi pentrucæ El este Fratele nostru divin, etern. Dar El estemai mult decât atât. El este prefliosul nostruSalvator, iubitul nostru Mântuitor. Noi întrebæm,alæturi de Alma cel din vechime: „Afli primit voiimaginea Lui în înfæfliøarea voastræ?” (Alma 5:14).

Putefli recunoaøte femeile care sunt recunoscæ-toare cæ sunt fiice ale lui Dumnezeu dupæ înfæfliøa-rea lor exterioaræ. Aceste femei înfleleg cæ trebuie sæîøi îngrijeascæ trupurile øi sæ le trateze cu demnita-te. Ele se îngrijesc de trupurile lor ca øi cum s-arîngriji de un templu sfânt, cæci ele înfleleg învæflætu-ra lui Pavel: „Nu øtifli cæ voi suntefli Templul luiDumnezeu, øi cæ Duhul lui Dumnezeu locuieøte învoi?” (1 Corinteni 3:16).

75

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 75


Femeile care Îl iubesc pe Dumnezeu nu ar de-grada øi nu ar abuza vreodatæ de un templu prinînscrisuri pe perefli. Nici nu ar deschide larg uøileacelui edificiu sacru, dedicat pentru a invita lumeasæ priveascæ în interior. Cu cât mai sacru este tru-pul, pentru cæ nu a fost creat de cætre om! A fostcreat de Dumnezeu. Noi suntem îngrijitorii, pæs-trætorii curæfleniei øi ai puritæflii cu care acesta a ve-nit din Ceruri. „Dacæ nimiceøte cineva Templul luiDumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; cæciTemplul lui Dumnezeu este sfânt: øi aøa sunteflivoi” (1 Corinteni 3:17).

Fiicele recunoscætoare ale lui Dumnezeu îøi pæ-zesc trupurile cu grijæ, deoarece ele øtiu cæ acesteasunt izvorul vieflii, iar ele venereazæ viafla. Ele nuîøi dezvæluie trupurile pentru a fi îndrægite de lu-me. Ele pæøesc cu modestie pentru a avea cu eleaprobarea Tatælui lor din Ceruri, pentru cæ ele øtiucæ El le iubeøte din tot sufletul.

Slujifli-i pe alflii

Putefli recunoaøte femeile care sunt recunos-cætoare cæ sunt fiice ale lui Dumnezeu, dupæ ati-tudinea lor. Ele øtiu cæ femeilor le este datæînsærcinarea de a-i sluji pe alflii aøa cum ar faceîngerii øi ele doresc sæ îndeplineascæ însærcinarealui Dumnezeu de a-i iubi pe copiii Lui øi de a-isluji, de a-i învæfla doctrinele salværii, de a-i che-ma la pocæinflæ, de a-i salva în împrejuræri pericu-loase, de a-i îndruma în îndeplinirea lucrærii Sale,de a le transmite mesajele Sale.3 Ele înfleleg cæ îipot binecuvânta pe copiii Tatælui lor care se aflæîn casa lor, în cartierul lor øi chiar dincolo deacesta. Femeile care sunt recunoscætoare cæ suntfiice ale lui Dumnezeu aduc glorie numelui Sæu.

Sporifli-væ darurile

Putefli recunoaøte femeile care sunt recunoscæ-toare cæ sunt fiice ale lui Dumnezeu dupæ capacitæ-flile lor. Ele îøi împlinesc potenflialul divin øi îøisporesc darurile date de cætre Dumnezeu. Ele suntfemei capabile, puternice, care binecuvânteazæ fa-miliile, îi slujesc pe ceilalfli øi înfleleg cæ „slava luiDumnezeu este inteligenfla” (D&L 93:36). Ele suntfemei care îmbræfliøeazæ valorile durabile pentru aputea fi tot ceea ce Tatæl nostru are nevoie ca ele sæfie. Profetul Iacov a vorbit despre unele dintre aces-te virtufli atunci când a spus cæ „sentimentele mul-tora dintre [ele erau] foarte gingaøe øi curate øi

delicate înaintea lui Dumnezeu, ceea ce este plæcutlui Dumnezeu” (Iacov 2:7).

Arætafli un respect profund pentru calitatea de a fi mamæ

Putefli recunoaøte femeile care sunt recunoscæ-toare cæ sunt fiice ale lui Dumnezeu prin cinstireape care ele o acordæ calitæflii de mamæ, chiar dacæaceastæ binecuvântare nu le-a fost acordatæ o pe-rioadæ de timp. În asemenea împrejuræri, influen-fla lor dreaptæ poate fi o binecuvântare în vieflilecopiilor pe care îi iubesc. Învæflæturile lor exempli-ficatoare pot fi ecoul unui cæmin plin de credinflæ,ce face sæ ræsune adeværul în inimile copiilor careau nevoie øi de un alt martor.

Fiicele recunoscætoare ale lui Dumnezeu Îl iu-besc øi îøi învaflæ copiii sæ-L iubeascæ færæ rezerveøi færæ resentimente. Ele sunt aidoma mamelor ti-nerilor din armata lui Helaman, care aveau o cre-dinflæ atât de mare øi „fuseseræ învæflafli de cætremamele lor cæ, dacæ ei nu se vor îndoi, atunciDumnezeu îi va elibera” (Alma 56:47).

Când priveøti mame bune øi blânde care mun-cesc, vezi femei de o mare tærie. Familiile lor potsimfli spiritul dragostei, al respectului øi al siguran-flei atunci când se aflæ în preajma mamei, deoarecemamele cautæ toværæøia Duhului Sfânt øi îndruma-rea Spiritului Sæu. Familiile sunt binecuvântateprin înflelepciunea øi judecata chibzuitæ a mamei.Soflii øi copiii ale cæror viefli sunt binecuvântate deprezenfla mamelor vor contribui la stabilitatea so-cietæflilor din întreaga lume. Fiicele recunoscætoareale lui Dumnezeu învaflæ adeværuri de la mamele,de la bunicile øi de la mætuøile lor. Ele îøi învaflæ fii-cele frumoasa artæ de a crea un cæmin. Ele cautæsæ ofere copiilor lor o bunæ instruire øi manifestæ,ele însele, o sete de cunoaøtere. Ele îøi ajutæ copiiisæ dobândeascæ aptitudini pe care sæ le poatæ folosipentru a-i sluji pe alflii. Ele øtiu cæ aceastæ cale pecare au ales-o nu este cea mai uøoaræ, dar øtiu cæea meritæ chiar øi cele mai mari eforturi.

Ele înfleleg ceea ce a vrut sæ spunæ vârstniculNeal A. Maxwell când a afirmat: „Când adeværata is-torie a omenirii va fi dezvæluitæ cu adeværat, ceea cevom auzi pe fundalul sonor vor fi focuri de armesau sunetele cântecelor de leagæn? Marile armistifliiîncheiate de conducætorii militari sau pacea creatæde femei în cæminele lor øi în vecinætatea lor? Oareceea ce se întâmplæ lângæ leagæne øi în bucætærii se

76

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 76


va dovedi mai important decât evenimentele pro-duse la congrese?”4.

Fiicele lui Dumnezeu øtiu cæ înclinaflia femei-lor de a fi mame poate aduce binecuvântæri veøni-ce, iar ele træiesc pentru a cultiva aceastæ însuøiredivinæ. Cu siguranflæ, atunci când o femeie cin-steøte calitatea de a fi mamæ, copiii sæi se vor ridi-ca øi o vor numi fericitæ (vezi Proverbe 31:28).

Diferite de femeile din lume

Femeile al cæror suflet aparfline lui Dumnezeunu pot fi niciodatæ ca femeile din lume. În lumeexistæ destule femei puternice; noi avem nevoiede femei care sunt blânde. Sunt destule femei ca-re sunt aspre; noi avem nevoie de femei care suntbune. Existæ destule femei care sunt necizelate;noi avem nevoie de femei care sunt rafinate.Avem destule femei cu faimæ øi bogæflie; avem ne-voie de mai multe femei cu credinflæ. Avem destu-læ læcomie; avem nevoie de mai multæ bunætate.Avem destulæ vanitate; avem nevoie de mai multævirtute. Avem destulæ popularitate; avem nevoiede mai multæ puritate.

O, cât de mult ne rugæm ca fiecare tânæræ fatæ sæ devinæ, când va creøte, toate lucrurile minunatecare este menitæ sæ fie! Ne rugæm ca mama øi tatælei sæ-i arate calea cea dreaptæ. Fie ca fiicele luiDumnezeu sæ onoreze preoflia øi sæ susflinæ deflinæ-torii demni ai preofliei. Fie ca ele sæ îøi înfleleagæ pro-pria capacitate mæreaflæ de a fi puternice în virtuflilenesfârøite pe care unii le-ar lua în derâdere într-o lu-me care, pentru femei, este modernæ, emancipatæ.

Înflelegefli øi hrænifli potenflialul

Fie ca mamele øi taflii sæ înfleleagæ marele potenflial de a face bine pe care fiicele lor l-aumoøtenit din cæminul lor ceresc. Noi trebuie sæ lecultivæm blândeflea, capacitatea de a creøte altefiinfle, spiritualitatea øi sensibilitatea lor înnæscuteøi minflile lor strælucite. Bucurafli-væ de faptul cæfetele sunt diferite de bæiefli. Fifli recunoscætoripentru rolul pe care ele îl au de îndeplinit în ma-rele plan al lui Dumnezeu. Øi amintifli-væ întot-deauna ceea ce a spus preøedintele Hinckley:„Numai dupæ ce a fost creat pæmântul, dupæ ceziua a fost despærflitæ de noapte, dupæ ce apele aufost separate de uscat, dupæ ce au fost create ve-getaflia øi viafla animalæ øi dupæ ce bærbatul a fostaøezat pe pæmânt, a fost creatæ øi femeia; øi numai

dupæ aceea lucrarea a fost declaratæ ca fiind în-treagæ øi bunæ”5.

Tafli, sofli, tineri bæiefli, fie ca dumneavoastræ sæînflelegefli tot ceea ce femeile pot fi. Væ rog sæ fiflidemni de preoflia sfântæ a lui Dumnezeu, pe careo deflinefli, øi sæ cinstifli preoflia, pentru cæ ea nebinecuvânteazæ pe noi, tofli.

Surori, indiferent de vârsta dumneavoastræ, værog sæ înflelegefli tot ceea ce suntefli øi ceea ce tre-buie sæ fifli, tot ceea ce afli fost pregætite sæ fifli încædin înaltele curfli regeøti ale lui Dumnezeu Însuøi.Fie ca noi sæ folosim cu recunoøtinflæ darurile ne-prefluite ce ni s-au dat, pentru aducerea omeniriicætre o gândire mai înaltæ øi la aspiraflii mai nobi-le, mæ rog în numele lui Isus Hristos, amin.

Note

1. Ensign, noiembrie 1995, p. 102.

2. „Womanhood: The Highest Place of Honor”,Ensign, mai 2000, p. 96.

3. Vezi Bruce R. McConkie, Mormon Doctrine, a2-a ed. (1966), p. 35.

4. În Conference Report, aprilie 1978, p. 14; sauEnsign, mai 1978, p. 10-11.

5. „Our Responsibility to Our Young Women”,Ensign, septembrie 1988, p. 11.


• Menflionafli expresiile pozitive øi pline de in-spiraflie pe care sora Nadauld le-a folosit inprezentarea ei (de exemplu: „binecuvântareremarcabilæ”, „inspiratæ de”, „viziune minu-natæ”). Ce lecflii pe care le învæflæm din acesteexpresii putem pune în practicæ în comunica-rea noastræ cu alflii în calitate de conducætori?

• Comparafli puterea pe care o au remarcile pozi-tive faflæ de cele negative atunci când se încear-cæ motivarea altora.

• Dupæ spusele surorii Nadauld, care sunt câtevadintre amænuntele înfæfliøærii exterioare aleunei persoane neprihænite? De ce sunt acesteaimportante pentru un conducætor?

• De ce sunt aceste amænunte mai importantedecât frumuseflea fizicæ?

• Cum îi putem ajuta pe alflii sæ fie mai con-øtienfli de potenflialul lor divin?

77

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 77

CONCEPTUL 1. CONDUCÆTORII TREBUIE SÆ LUCREZE CU SÂRGUINfiÆ PENTRU A ADUCE SUFLETE LA DOMNUL.

COMENTARIU

Vârstnicul Bruce R. McConkie, pe atunci mem-bru al Celor Øaptezeci, a scris: „Munca este mare-le principiu de bazæ care face ca toate lucrurile sæfie posibile, atât pentru viafla muritoare, cât øipentru eternitate” (Mormon Doctrine, a 2-a ed.[1966], p. 847). Preøedintele Gordon B. Hinckleyne-a învæflat: „Færæ muncæ, nimic valoros nu seproduce. În lumea aceasta, nimic nu se petrecepânæ când nu se depune muncæ... Trebuie sæexiste muncæ” (Standing for Something: TenNeglected Virtues That Will Heal Our Heartsand Homes [2000], p. 80).

Tatæl Ceresc lucreazæ pentru a-i salva øi a-i exaltape copiii Sæi (vezi Moise 1:39). Ispæøirea lui IsusHristos face ca aceste lucruri sæ fie posibile, ispræ-vind astfel lucrarea Tatælui (vezi Ioan 4:34; 5:17;9:4). El ne oferæ ocazia de a ne ajuta unul pe altulpentru a ne întoarce la Tatæl. „Bine-a spus cineva:«La fel cum menirea focului este de a arde, a zæpeziide a ræci, a lui Dumnezeu este de a munci». Iar noisuntem copiii Sæi” (George Reynolds øi Janne M.Sjodahl, Commentary on the Book of Mormon, ed.Philip C. Reynolds, volumul 7 [1955-1961], 1:275).

Munca depusæ de conducætori nu numai cæ îiajutæ pe ceilalfli în cælætoria lor, ci îi este, de aseme-nea, de folos conducætorului. „Munca depusæ cudedicare ajutæ la dezvoltarea calitæflilor divinitæflii:autodisciplina, perseverenfla, responsabilitatea

øi integritatea” (în Daniel H. Ludlow, ed., Encyclo-pedia of Mormonism, 5 vol. [1992], 4:1586).

Ocazia de a munci a început, pentru omenire,atunci când Domnul l-a pus pe Adam „în grædinaEdenului, ca s-o lucreze øi s-o pæzeascæ” (Genesa2:15). Necesitatea de a munci a continuat atuncicând Dumnezeu l-a alungat pe Adam din grædinæ(vezi Genesa 3:17-19).

Dacæ ne aøteptæm sæ devenim conducætori efi-cienfli, trebuie sæ fim dispuøi sæ lucræm din greu.Preøedintele Spencer W. Kimball a explicat: „Trebuiesæ facem mai mult decât sæ-i cerem Domnului sæfim perfecfli. Munca grea trebuie sæ preceadæ inspira-flia; trebuie sæ existe efort înainte de a exista perfec-fliune. Trebuie sæ facem mai mult decât sæ nerugæm pentru aceste rezultate... deøi trebuie sæ nerugæm, cu siguranflæ. Trebuie sæ ne gândim. Trebuiesæ depunem efort” (The Teachings of Spencer W.Kimball [1982], p. 402).

Conducætorii trebuie, de asemenea, sæ-øi amin-teascæ de sfatul regelui Beniamin: „Øi vedefli catoate aceste lucruri sæ fie fæcute în înflelepciune øiordine; cæci nu este nevoie ca omul sæ fugæ mairepede decât este puterea lui” (Mosia 4:27).

Gândifli-væ la urmætoarele cugetæri ale vârstni-cului Neal A. Maxwell. Pe când era asistent al CelorDoisprezece, vârstnicul Maxwell ne-a învæflat:

„Munca extraordinaræ a lui Dumnezeu este,cel mai adesea, fæcutæ de oameni obiønuifli, înmediul aparent neimportant al unui cæmin øi alunei familii” (That My Family Should Partake[1974], p. 122).

LECfiIA 13

LUCRAREA DE CONDUCERE„Învaflæ-i pe ei sæ nu fie niciodatæ obosifli de a face fapte bune, ci sæ fie blajini øi umili în inimile lor;

cæci aceøtia vor gæsi odihnæ pentru sufletele lor” (Alma 37:34).


Conducætorii familiei øi ai Bisericii trebuie sæ lucreze cu sârguinflæ pentru a aduce suflete la Domnuløi a stabili împæræflia Sa.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Conducætorii trebuie sæ lucreze cu sârguinflæ pentru a aduce suflete la Domnul.

78

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 78

Lecflia 13: Lucrarea de conducere

„Munca are în ea ceva sfânt; chiar øi în vremu-rile de beløug, ea este o necesitate. Chiar dacæmunca nu înseamnæ totul în viaflæ, ea poate, to-tuøi, sæ ne aminteascæ de binecuvântærile noastre”(Look Back at Sodom: A Timely Account fromImaginary Sodom Scrolls [1975], p. 10).

Ulterior, în calitate de membru al preøedinflieiCelor Øaptezeci, vârstnicul Maxwell a scris:

„Dumnezeu le dæ sapele øi lopeflile celor «aleøi»deoarece ei sunt dispuøi sæ lucreze øi sæ facæ bætæ-turi în palme. Poate cæ ei nu sunt cei mai bunisau cei mai capabili, dar sunt cei mai disponibili”(Deposition of a Disciple [1976], p. 54).

Dupæ ce a devenit membru al Cvorumului ce-lor Doisprezece, vârstnicul Maxwell a propovæduit:

„Dacæ ne gândim la ce anume va fi ridicat cunoi la înviere, pare limpede faptul cæ inteligenflanoastræ se va ridica alæturi de noi, însemnând nunumai pur øi simplu coeficientul nostru de inteli-genflæ, ci øi capacitatea noastræ de a primi øi de apune în practicæ adeværul. Talentele, atributele øiabilitæflile noastre se vor ridica odatæ cu noi; deasemenea, cu siguranflæ, capacitatea noastræ de aînvæfla, gradul nostru de stæpânire de sine øi capa-citatea noastræ de a munci. Poate cæ lucrul nostrude aici nu va fi la fel, dar capacitatea de a muncinu va fi niciodatæ învechitæ” (We Will Prove ThemHerewith [1982], p. 12).

„Deøi vorbim pe drept despre «credinflæ øi fap-te», credinfla în sine... este o muncæ neîntrerup-tæ! În timp ce suntem «[angajafli nu numai] cusârguinflæ», ci øi cu «fricæ øi cutremurare» avemde îndeplinit o lucrare øi de trecut printr-un pro-ces. Altfel, ne putem pierde punctul de atenfliecare este în Hristos” (Lord, Increase Our Faith[1994], p. 111-112).

„Pentru noi, flelul este acela de a face ca lucrarealui Dumnezeu sæ devinæ propria noastræ lucrare – øinu invers” (If Thou Endure It Well [1996], p. 101).

IDEI DE PREDARE

Cântafli sau citifli un imn referitor la muncæ (deexemplu: „De muncit destul eu am”, Imnuri, nr.141; „Folosifli bine timpul”, nr. 143; „Astæzi, cândstræluceøte soarele”, nr. 146; „Cu tofli în muncaDomnului sæ înaintæm”, nr. 156 øi „Venifli tofli øiajutafli”, nr. 162). Discutafli despre rolul muncii încadrul familiei øi în conducerea Bisericii.

Rugafli-i pe cursanfli sæ citeascæ Alma 26,identificând lucrurile pe care le-au fæcut Amonøi colegii sæi misionari înainte sæ reuøeascæ.Ajutafli-i pe cursanfli sæ înfleleagæ cæ, atât în pri-vinfla conducerii, cât øi a slujirii misionare, roa-dele sunt rezultatul muncii.

Împærflifli-væ clasa în grupuri mai mici øi daflifiecærui grup una sau mai multe dintre declaraflii-le vârstnicului Neal A. Maxwell cuprinse în co-mentariu. Invitafli grupurile sæ discute despreacele declaraflii øi, apoi, rugafli un membru al fie-cærui grup sæ prezinte clasei remarcile. Oferifli co-mentarii øi discutafli atunci când este potrivit.

Accentuafli faptul cæ munca pe care o desfæøu-ræm în familiile øi chemærile noastre este cea maiimportantæ muncæ pe care o vom face în aceastæviaflæ. Deoarece este munca Domnului, pentru areuøi, trebuie sæ ne bizuim pe Spiritul Sæu.

Cântafli sau citifli un alt imn despre importanflamuncii.


Vârstnicul Mark E. Petersen


„The Image of a ChurchLeader” („Imaginea unuiconducætor al Bisericii”),Ensign, august 1980, p. 5-8.

„Ce fel de oameni trebuie sæ fifli voi?”, i-a între-bat Salvatorul pe cei doisprezece nefifli pe cale sæ-øi asume chemarea lor.

Øi care a fost ræspunsul la acea întrebare?„Adeværat væ spun Eu vouæ, tot aøa cum sunt Eu”(3 Nefi 27:27).

Tot aøa cum este El! Gândifli-væ la acest lucru!Isus Hristos este modelul nostru.

Øi când S-a aøteptat El ca acei frafli sæ adopte fe-lul Sæu de a træi? Nu Se aøtepta ca acel lucru sæ seîntâmple ziua urmætoare sau în anii ce urmau sæ vi-næ. Ci imediat. În calitate de slujitori ai Sæi, ei aveauresponsabilitatea de a reflecta imaginea Lui întregiiomeniri începând din acel moment øi din acel loc.

Aceasta este cheia pentru a øti maniera în carefiecare dintre noi trebuie sæ ducæ mai departe lu-crarea Sa.

79

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 79


Dar, sæ ne adresæm întrebarea: „Care este lucra-rea Sa?”. El spune cæ lucrarea øi chiar slava Sa suntacelea de a realiza nemurirea øi viafla veønicæ aomului. Dar ce înseamnæ viafla veønicæ? Înseamnæsæ devenim asemenea lui Dumnezeu. Deoarecesuntem copiii Sæi, avem, de fapt, potenflialul de adeveni perfecfli, aøa cum este El.

Aceastæ oportunitate este disponibilæ întregiiomeniri, în fiecare flinut øi climat. Dar ea trebuiesæ vinæ prin credinfla în Hristos. Øi în ce fel obflinoamenii acea credinflæ? Pavel a adresat aceeaøi în-trebare, folosind aceste cuvinte: „Cum vor chemape Acela în care n-au crezut? Øi cum vor crede înAcela, despre care n-au auzit? Øi cum vor auzi de-spre El færæ propovæduitor?

Øi cum vor propovædui, dacæ nu sunt trimiøi?”(Romani 10:14-15).

Noi suntem propovæduitorii Sæi. Noi am fosttrimiøi în mod oficial. Atunci, în ce fel ducem maideparte slujirea noastræ?

Fifli convertifli

Nicodim a venit noaptea la Isus. Putem uitavreodatæ ce i-a spus Domnul? „Dacæ un om nuse naøte din nou, nu poate vedea Împæræflia luiDumnezeu” (Ioan 3:3).

Asociem aceastæ învæflæturæ cu naøterea noastræce vine prin botezul în apæ øi prin Duh. Ne oprimprea des la a explica ce înseamnæ doar botezul prinapæ øi acordæm puflinæ atenflie botezului prin Spirit.

Prin aøezarea mâinilor pe cap suntem confir-mafli øi ne este dat darul Duhului Sfânt. Dar tre-buie sæ ne aducem aminte cæ, prin acea rânduialæ,primim, de asemenea, o viaflæ nouæ. Dacæ suntemsinceri, suntem, într-adevær, næscufli din nou. Înadeværatul sens al cuvântului, devenim alte per-soane, mai bune. Primim o inimæ nouæ. Ne dez-bræcæm de omul cel vechi, dupæ cum spune Pavel,øi luæm asupra noastræ numele øi imaginea luiHristos (vezi Coloseni 3:9-10).

Avem nevoie de acea naøtere din nou pentru ca,prin noi, ceilalfli sæ creadæ cæ Isus a fost trimis, în-tr-adevær, din ceruri, de cætre Tatæl Sæu, cæ El esteSalvatorul øi cæ noi suntem slujitorii Lui, autori-zafli sæ-i conducem pe calea adeværului. Acesta esteînceputul salværii lor øi creøterea salværii noastre.

Trebuie sæ pæstræm în mod constant efectulnaøterii Sale în propriile noastre viefli. Cæutæm

aceastæ naøtere din nou pentru ceilalfli prin sluji-rea noastræ, dar nu putem oferi ceva ce nu defli-nem noi înøine. Dacæ nu avem noi înøine o casæbine structuratæ, cu greu putem fi arhitecfli øiconstructori eficienfli în vieflile altora.

Aøadar, ce fel de oameni trebuie sæ fim? Tot aøacum este El.

Domnul a predat multe lucruri importante pecare le aøteaptæ de la ucenicii Sæi. Una dintre celemai pætrunzætoare lecflii ale Sale a fost aceea cæ artrebui sæ fim martori vii ai faptului cæ El esteHristosul, convingându-i, astfel, pe alflii cæ Tatællor din Cer L-a trimis, într-adevær, în lume pentrua deveni Salvatorul nostru.

Øi, la fel cum S-a rugat pentru ucenicii Sæi, Els-a rugat, de asemenea, „øi pentru cei ce vor credeîn Mine prin cuvântul lor...

„pentru ca lumea sæ creadæ cæ Tu M-ai trimis”(Ioan 17:20-21 [subliniere adæugatæ]).

Aceasta este una dintre cele mai precise defini-flii ale chemærii noastre divine pe care o avemconsemnatæ. Ce obiectiv! Ce responsabilitate!Aceste cuvinte ar trebui sæ ne cælæuzeascæ. Darle înflelegem noi pe deplin?

Ele sunt esenfla religiei noastre. Nimeni nupoate fi salvat færæ aceastæ credinflæ elementaræ.În calitate de conducætori ai Bisericii, tot ceea cespunem øi facem trebuie sæ reflecte acest mareadevær. El este Fiul lui Dumnezeu. El este divin.El a fost trimis în lume prin hotærârea Cerului.Noi suntem reprezentanflii Sæi, martorii Sæi, iarEl Se bizuie pe noi sæ lucræm astfel încât lumeasæ creadæ cæ Dumnezeu L-a trimis, într-adevær, øiapoi ca, poate, mulfli sæ træiascæ în conformitatecu Evanghelia Sa øi sæ fie salvafli.

Fifli exemple

Dupæ cum Pavel i-a spus lui Timotei, trebuiesæ fim exemple pentru credincioøi „în vorbire, înpurtare, în dragoste, în credinflæ, în curæflie”(1 Timotei 4:12).

Cât de multæ atenflie acordæm celei de-a patrasecfliuni din Doctrinæ øi legæminte?

„Credinfla, speranfla, caritatea øi dragostea, cuochiul îndreptat numai cætre slava lui Dumnezeu,îl calificæ pentru aceastæ lucrare.

80

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 80


Amintifli-væ de credinflæ, de virtute, de cunoaø-tere, de cumpætare, de ræbdare, de bunætatea fræ-fleascæ, de evlavie, de caritate, de umilinflæ, desârguinflæ...

Pentru cæ, iatæ, câmpul este alb, gata pentruseceriø; øi iatæ, cel care mânuieøte secera sa cutoatæ puterea lui, acela strânge ca sæ nu piaræ, daraduce salvare pentru sufletul lui” (D&L 4:5-6, 4[subliniere adæugatæ]).

Cæminele noastre sunt pietre de temelie în îm-pæræflia lui Dumnezeu. De vreme ce suntem sluji-torii Sæi, ce fel de viaflæ de familie avem? Abundædragostea în ele? Oferim un exemplu asemænætorcu al lui Hristos pentru familiile noastre astfel în-cât øi ele, de asemenea, sæ poatæ crede în El?

Suntem curafli øi puri în obiceiurile noastrepersonale? Permitem pæcatului sau murdæriei, fieøi în secret, sæ ridice bariere între noi øi Spiritullui Dumnezeu, flinând astfel sfinflenia afaræ dinvieflile noastre? Sau suntem dornici sæ susflinemvirtutea atât de mult încât sæ o prefluim mai pre-sus de vieflile noastre?

Am încetat sæ fim ipocrifli? Avem un compor-tament diferit în timp ce suntem la Bisericæ,apærând înaintea vecinilor noøtri pioøi, altfeldecât în activitæflile noastre de zi cu zi?

Putem gæsi vreo scuzæ dreaptæ pentru lucrurilerele pe care le spunem sau le facem? Sau ne ridi-cæm deasupra tuturor acestor lucruri lumeøti øi îiinspiræm pe alflii sæ facæ lucruri mærefle?

În calitate de conducætori, suntem întotdeaunaexemple pentru credincioøi? Sau dæm naøtere laîndoieli în minflile altor oameni prin acfliunile gre-øite pe care le afiøæm?

Suntem blânzi øi atenfli faflæ de alfli oameni?Suntem cinstifli? Sunt faptele noastre în vreun felanume în contradicflie cu imaginea noastræ deslujitori ai lui Dumnezeu?

Suntem iertætori? Suntem drepfli? Ne amintimcæ primim iertare numai dacæ îi iertæm pe alflii?

Punem în practicæ regula de aur øi facem oa-menilor tot ce voim sæ ne facæ øi ei nouæ? Toateacestea flin de imaginea unui adeværat slujitor allui Dumnezeu.

Suntem pæstori ai turmei lui Dumnezeu. Aceaturmæ include, cu siguranflæ, familiile noastre,precum øi alfli membri ai Bisericii.

Comportându-ne asemenea lui Hristos, îi vomînvæfla øi pe ei sæ fie asemænætori lui Hristos. Fiindnoi înøine devotafli, îi vom învæfla øi pe ei devota-mentul. Fiind dornici noi înøine sæ urmæm reguli-le, îi vom învæfla øi pe ei sæ urmeze instrucfliunile.

Îi vom învæfla valoarea inspirafliei ce vine dinpartea Spiritului, înflelegând cæ, færæ de ea, nu pu-tem fi în armonie cu Dumnezeu. Dacæ nu suntemîn armonie, suntem læsafli pe seama resurselornoastre neînsemnate, øi ce valoare au ele?

Fifli unifli

Una dintre cele mai remarcabile caracteristicipe care le-a avut Domnul Isus Hristos în slujireaSa pe pæmânt a fost unitatea Sa cu Dumnezeu. Adorit cu sinceritate ca øi ucenicii Sæi sæ intre înacel cerc al unitæflii. Era un lucru esenflial pentrumisiunea lor. Înainte de patimile Sale, El S-a rugatca ucenicii Sæi sæ fie una, aøa cum El øi Tatæl suntuna (vezi Ioan 17:20-21). Øi prin intermediul luiJoseph Smith, El a spus: „Dacæ nu suntefli unul,nu suntefli ai Mei” (D&L 38:27).

Aceast lucru a devenit un standard de bazæpentru ucenicii Sæi de pretutindeni. Este temeliatuturor succeselor noastre. Færæ de el, noi ne læ-sæm pradæ opozifliei.

Hristos este Prinflul Pæcii. Trebuie sæ fim, deasemenea, mesagerii pæcii. Conflictele ne pot dis-truge dacæ le permitem sæ aparæ. Ar putea afectaîn mod serios Biserica. A distrus Biserica din ve-chime øi ne poate nimici øi pe noi. Ne amintimce a spus Domnul despre ceartæ?

„Nu vor fi niciun fel de certuri printre voi, aøacum au fost pânæ acum...

Iatæ, aceasta nu este doctrina Mea sæ aflâfle ini-mile oamenilor la mânie unul împotriva altuia; cidoctrina Mea este ca asemenea lucruri sæ se ter-mine” (3 Nefi 11:28, 30).

Væ amintifli ce a împiedicat stabilirea oraøuluiSion în zilele profetului Joseph Smith? Joseph Îlcæutase pe Domnul în rugæciune sinceræ din prici-na izgonirii poporului nostru din flinutul Jackson.Ca ræspuns, Domnul i-a spus despre sfinfli:

„Iatæ, Eu væ spun vouæ, au fost printre ei cer-turi, øi conflicte, øi invidie, øi discordii, øi dorinflepentru plæceri fizice; de aceea, prin aceste lucruriei au pângærit moøtenirile lor.

81

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 81


Ei nu s-au græbit sæ asculte glasul Domnului,Dumnezeul lor; de aceea, Domnul, Dumnezeullor, nu se græbeøte sæ le asculte rugæciunile lor øisæ le ræspundæ în ziua greutæflilor lor.

În ziua pæcii lor, ei au luat cu uøurinflæ sfatulMeu; dar în ziua greutæflilor lor, de nevoie, ei Mævor cæuta” (D&L 101:6-8). Poate exista un tratatmai mare despre supunere?

Fifli supuøi

Prin profetul Joseph Smith, Domnul ne-a oferito pildæ importantæ, îndemnându-i pe sfinfli la undevotament mai mare, arætând, din nou, felul încare El se aøteaptæ ca noi sæ-I urmæm învæflæturiledivine. El a spus:

„Un anume nobil avea o bucatæ de pæmântfoarte bunæ; øi el a spus slujitorilor sæi: Mergefli învia mea, chiar în aceastæ bucatæ de pæmânt foartebunæ, øi plantafli doisprezece arbori de mæslin;

Øi plasafli pæzitori de jur împrejur øi construifli unturn pentru ca unul dintre ei sæ poatæ supravegheaflara de jur-împrejur øi sæ fie un pæzitor în turn pen-tru ca mæslinii mei sæ nu fie doborâfli când duøma-nul va veni sæ prade øi sæ ia fructele din via mea.

Slujitorii nobilului s-au dus øi au fæcut aøa cumle-a poruncit domnul lor øi au sædit arborii de mæs-lin øi au construit un gard de jur împrejur øi au in-stalat pæzitori øi au început sæ construiascæ un turn.

Øi în timp ce puneau fundaflia, ei au început sæ-øispunæ: Øi ce nevoie are domnul meu de acest turn?

Øi au mai discutat mult timp, spunându-øi în-tre ei: Ce nevoie are domnul meu de acest turn,având în vedere cæ suntem în timp de pace?

Nu ar putea sæ fie dafli aceøti bani la schimbætoriide bani? Pentru cæ nu este nevoie de aceste lucruri.

Øi în timp ce erau de pæreri diferite, ei au deve-nit foarte vicleni øi nu au ascultat de porunciledomnului lor.

Øi duømanul a venit noaptea øi a dærâmat gar-dul; øi slujitorii nobilului s-au trezit, s-au speriatøi au fugit; øi duømanul a distrus lucrærile lor øi adoborât mæslinii.

Acum, iatæ, nobilul, domnul viei, i-a chemat peslujitori øi le-a spus: De ce? Care este cauza aces-tui mare ræu?

Nu trebuia sæ facefli chiar aøa cum v-am poruncitøi – dupæ ce afli sædit via øi afli construit gardul de

jur împrejur øi dupæ ce afli instalat pæzitori de-a lun-gul zidului – sæ construifli, de asemenea, turnul, øisæ punefli pæzitor în turn øi sæ supravegheafli viamea øi sæ nu adormifli, ca nu cumva sæ vinæ duøma-nul peste voi?” (D&L 101:44-53).

Observafli îndoielile exprimate în vie de cætreslujitori. Øi ce nevoie are domnul meu de acestturn? Ce nevoie? Ce nevoie?

Apar asemenea îndoieli la vreunul dintre noi?Spune careva dintre noi: „Ce nevoie are Bisericade un lucru sau altul?”. Ce nevoie? Ce nevoie?

Cât de important este sæ avem o atitudine desupunere completæ faflæ de învæflæturile noastre øisæ le urmæm pe deplin!

Domnul ne spune, de asemenea: „De aceea, fie-care om sæ-øi învefle îndatorirea sa øi sæ acflionezeîn oficiul în care este numit, cu toatæ sârguinfla”(D&L 107:99). Trebuie sæ ne cunoaøtem ocupafliileøi sæ lucræm asupra lor cu toatæ priceperea pe careo avem øi cu toatæ tæria trupurilor noastre.

Fifli devotafli

Atunci, care este imaginea unui conducætor încadrul Bisericii? Trebuie sæ fie la fel cu cea a ori-cærui alt slujitor devotat al lui Hristos.

Poate fi diferitæ de cea a unei autoritæfli genera-le? Poate fi diferitæ de cea a unui reprezentant zo-nal bun, a unui preøedinte de flæruø bun, a unuiepiscop bun, a unui preøedinte de misiune bun saua unui preøedinte bun al Cvorumului Vârstnicilor?

Nu suntem noi, cu toflii, slujitorii Sæi aleøi? Nune aflæm noi, cu toflii, sub acelaøi legæmânt alpreofliei? Are careva vreun privilegiu special?Dumnezeu este, oare, pærtinitor?

Râvnim în vreun fel la un loc, o poziflie sau odistincflie în Bisericæ? Este o asemenea atitudineasemænætoare cu a lui Hristos? Nu este ea lipsitæde umilinflæ?

Mama fiilor lui Zebedei a venit la Domnul, cæu-tând pentru Ioan øi Iacov un loc mai presus de celde care se bucurau ceilalfli apostoli. Domnul amustrat-o pentru o asemenea ambiflie nejustifica-tæ. „Cei zece, când au auzit, s-au mâniat pe ceidoi frafli.” (Matei 20:24).

Apoi, Salvatorul a explicat cæ nu ar trebui sæ fienicio inegalitate între ei øi a adæugat: „Între voi sænu fie aøa. Ci oricare va vrea sæ fie mare între voi,sæ fie slujitorul vostru;

82

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 82


øi oricare va vrea sæ fie cel dintâi între voi, sævæ fie rob”. (Matei 20:26-27).

În toate cazurile, devotamentul faflæ de datorieeste cuvântul de ordine.

Fifli productivi

Øi urmætorul lucru este acela cæ Domnul se aø-teaptæ ca noi sæ fim productivi. El ne porunceøte sæaducem roadæ multæ. El ilustreazæ acest lucru prinpilda ce se gæseøte în al cincisprezecelea capitol dinIoan. În aceastæ pildæ, Domnul le spune slujitorilorSæi cum sæ conducæ lucrarea. În aceasta, el stabileø-te imaginea unui adeværat slujitor al lui Dumnezeu.

Acest capitol începe cu o pildæ despre viaDomnului. El spune cæ Tatæl este vierul sau gos-podarul øi se asemænæ pe Sine cu vifla din vie.Spune cæ noi – muncitorii Sæi – suntem aseme-nea mlædiflelor viflei de vie øi cæ trebuie sæ adu-cem multæ roadæ în via Domnului:

„Eu sunt adeværata viflæ, øi Tatæl Meu este vierul.

Pe orice mlædiflæ, care este în Mine øi n-aduceroadæ, El o taie; øi pe orice mlædiflæ care aduceroadæ, o curæflæ, ca sæ aducæ øi mai multæ roadæ”.

Apoi ne descrie o imagine care ar trebui sæ nefie cunoscutæ. Vorbeøte despre curæflarea viflei pen-tru a produce mai mult. În via Sa, el ne curæflæ –ne purificæ – ne sfinfleøte pentru a produce maimultæ asemenea roadæ.

Apoi, vorbeøte despre ramurile care nu producdeloc, din pricina faptului cæ s-au separat de viflaprincipalæ. Øi de ce nu pot produce în acele îm-prejuræri? Din pricina faptului cæ seva, fluidul dæ-tætor de viaflæ, este opritæ dacæ ramura esteseparatæ de viflæ. Acest lucru l-a determinat peDomnul sæ le spunæ slujitorilor Sæi: „Ræmânefliîn Mine, øi Eu voi ræmâne în voi. Dupæ cum mlæ-difla nu poate aduce rod de la sine, dacæ nu ræ-mâne în viflæ, tot aøa nici voi nu putefli aduceflirod, dacæ nu ræmânefli în Mine”.

Apoi, adaugæ: „Eu sunt Vifla, voi suntefli mlædi-flele. Cine ræmâne în Mine, øi în cine ræmân Eu,aduce mult rod; cæci despærflifli de Mine, nu putefliface nimic”.

Aici gæsim o lecflie importantæ. Atâta timp câtsuntem aproape de Domnul øi suntem hrænifli deSpiritul Sæu, vom aduce roadæ multæ. Dar dacænu ræmânem în Domnul øi nu primim din tæria

Sa, nu putem produce mai mult decât o ramuræcare este separatæ de copac. De aceea, El spune:„Despærflifli de Mine, nu putefli face nimic”.

Pentru a sublinia øi mai mult importanfla aces-tui subiect, Domnul spune: „Prin aceasta TatælMeu va fi proslævit; øi voi vefli fi astfel ucenicii Mei”.

Mai existæ însæ øi o altæ lecflie în aceste versetecare ar trebui sæ ne preocupe foarte mult. În ver-setul 16, El spune:

„Nu voi M-afli ales pe Mine; ci Eu v-am ales pevoi; øi v-am rânduit”. Cu se scop? „Sæ mergefli øisæ aducefli rod”.

Øi mai mult. Nu numai cæ suntem aleøi de El,nu numai cæ suntem rândufli cu scopul de a aduceroadæ, ci suntem, de asemenea, chemafli øi rânduflisæ muncim într-un asemenea fel încât roada noas-træ sæ ræmânæ.

Observafli aceste cuvinte: „Nu voi M-afli ales peMine; ci Eu v-am ales pe voi; øi v-am rânduit sæmergefli øi sæ aducefli rod, øi roada voastræ sæ ræ-mânæ” [subliniere adæugatæ].

Ce înseamnæ aceasta? Înseamnæ, pur øi sim-plu, cæ trebuie sæ planificæm, sæ ne rugæm øi sæmuncim cu scopul de a nu face membrii sæ re-nunfle din pricina neglijenflei noastre, de a nu fa-ce pe nimeni sæ-øi piardæ mærturia, de a nu facepe nimeni sæ devinæ inactiv. Roada noastræ tre-buie sæ ræmânæ.

Atunci, înseamnæ cæ imaginea oricærui slujitor allui Dumnezeu se rezumæ la atitudine. Dupæ cum îøiface omul socotelile în inima lui, aøa va øi lucra.

Aceastæ Bisericæ este împæræflia lui Dumnezeu.Lumea este câmpul Sæu sau via Sa. Noi suntemlucrætorii Sæi aleøi. Succesul poate fi al nostrudoar dacæ vom ræmâne adânc în Vie. Øi dacæ ræ-mânem, El ne oferæ o promisiune de aur care es-te cea mai de dorit:

„Dacæ ræmânefli în Mine, øi dacæ ræmân în voicuvintele Mele, cerefli orice vefli vrea, øi vi se va da...

Dacæ pæzifli poruncile Mele, vefli ræmâne în dra-gostea Mea, dupæ cum øi Eu am pæzit poruncileTatælui Meu, øi ræmân în dragostea Lui.

V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuriaMea sæ ræmânæ în voi, øi bucuria voastræ sæ fie de-plinæ” (Ioan 15: 1-2, 4-5, 7-8, 10-11, 16).

83

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 83



• Dupæ spusele vârstnicului Petersen, care estecheia conducerii în cadrul Bisericii?

• De ce trebuie sæ fim convertifli pentru a fiexemple bune pentru ceilalfli?

• Care este relaflia dintre exemplul unui condu-cætor øi unitatea unui grup?

• Ce ne învaflæ secfliunea 4 din Doctrinæ øi legæ-minte despre conducere?

• Ce principiu de conducere exemplificæ Salvatorulprin „unitatea [Sa] cu Dumnezeu”? Cum putempune acest principiu în aplicare în conducereanoastræ?

• Ce paragraf din cuvântarea vârstnicului Petersencredefli cæ explicæ cel mai bine principiul de con-ducere de a fi productiv? Justificafli-væ ræspunsul.

84

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 84

CONCEPTUL 1. TATÆL CERESC PREZIDEAZÆ ASUPRA „MARELUI CONSILIU CARE PREZIDEAZÆ UNIVERSUL”.

COMENTARIU

Tatæl Ceresc a folosit consilii pentru planifica-rea øi crearea acestei lumi øi a altora. VârstniculJoseph Fielding Smith, care era pe atunci mem-bru al Cvorumului celor Doisprezece, a scris cæDumnezeu, Tatæl Etern, Isus øi Sfântul Duh „alcæ-tuiesc o Dumnezeire sau un consiliu suprem”(Answers to Gospel Questions, comp. JosephFielding Smith, fiul, 5 volume [1957-66], 1:2).Vârstnicul L. Tom Perry din Cei Doisprezece s-areferit la Dumnezeire ca la „marele consiliu careprezideazæ universul” (în Conference Report, apri-lie 1998, p. 28; sau Ensign, mai 1998, p. 23).

Scripturile spun despre „Consiliul [...]Dumnezeului Veønic al tuturor celorlalfli dumne-zei” cæ s-a întrunit „înainte ca aceastæ lume sæfie” øi a fæcut planuri cu privire la organizareauniversului (vezi D&L 121:31-32). VârstniculJoseph Fielding Smith a scris: „În marele consi-liu flinut în Cer, Isus Hristos a acceptat benevolmisiunea de Mântuitor... Adam a fost ales, deasemenea, în cadrul aceluiaøi consiliu pentru a-øi îndeplini partea de predecesor al raseiumane” (Answers to Gospel Questions, 1:182).

Profetul Joseph Smith ne-a învæflat: „Fiecareom care are o chemare de a le sluji locuitorilorlumii a fost rânduit pentru acel scop anume în

Marele Consiliu din Cer înainte ca aceastæ lumesæ existe” (Teachings of the Prophet Joseph Smith,sel. Joseph Fielding Smith [1976], p. 365).

IDEI DE PREDARE

Rugafli-i pe cursanfli sæ citeascæ repede Avraam4-5 øi sæ caute cine a planificat øi creat pæmântul.Invitafli-i sæ împærtæøeascæ ceea ce au descoperit(observafli cuvinte precum noi, ei, nostru øiDumnezeii).

În afaræ de crearea pæmântului, ce altceva a maifæcut consiliul Dumnezeilor? (vezi comentariul).

Ajutafli-i pe cursanfli sæ înfleleagæ cæ TatælCeresc a oferit un exemplu pentru conducætoriatunci când a folosit consilii în planificarea øicrearea acestei lumi øi a altora.

CONCEPTUL 2. BISERICA ESTE CONDUSÆ PRIN INTERMEDIUL CONSILIILOR.

COMENTARIU

Domnul Îøi conduce regatul pæmântesc prinintermediul consiliilor. Vârstnicul M. RusselBallard din Cvorumul celor Doisprezece a subli-niat cæ, dupæ ce a fost restauratæ Evanghelia,„Biserica a fost organizatæ în cvorumuri øi consi-lii, cu mai multe preøedinflii desemnate «pentrua administra lucrurile spirituale» (D&L 107:8)”(Counseling with Our Councils: Learning toMinister Together in the Church and in the

LECfiIA 14

CONDUCERE ØI CONSILII„Øi Dumnezeii S-au sfætuit øi au spus: Sæ coborâm øi sæ facem omul dupæ chipul Nostru” (Avraam 4:26).


Conducætorii pot fi mai eficienfli atunci când folosesc consiliile în procesul de conducere.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Tatæl Ceresc prezideazæ asupra „marelui consiliu care prezideazæ universul”.

2. Biserica este condusæ prin consilii.

3. Consiliile de familie sunt consiliile de bazæ ale Bisericii.

4. Anumite principii le permit conducætorilor sæ aibæ consilii eficiente.

85

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 85

86

Lecflia 14: Conducere øi consilii

Family [1997], p. 39). Aceste consilii „coordo-neazæ øi programeazæ activitæfli, culeg informa-flii, planificæ programe sau evenimente viitoareøi iau decizii øi rezolvæ probleme” (Daniel H.Ludlow, ed., Encyclopedia of Mormonism, 5volume. [1992], 3:1141; în Counseling with OurCouncils, p. 5). Scopul acestor consilii este de a-iajuta pe „copiii lui Dumnezeu sæ se bucure debinecuvântærile depline ale Evangheliei”(Counseling with Our Councils, p. 10).Vârstnicul Ballard a explicat:

„De-a lungul anilor, structura øi formatul con-ducerii øi administrærii Bisericii au fost modificatepentru a corespunde necesitæflilor øi vremuriloraflate în schimbare. Dar acestea au fost întotdeau-na caracterizate prin bizuirea pe consilii pentrusolidaritate øi tærie continue...

„Consiliul care prezideazæ Biserica lui IsusHristos a Sfinflilor din Zilele din Urmæ în acestezile este Prima Preøedinflie. Aceasta constæ înpreøedintele Bisericii øi cei doi consilieri ai sæi...

Ca autoritate în Bisericæ dupæ Prima Preøedinflieurmeazæ Cvorumul celor Doisprezece Apostoli”(Counseling with Our Councils, p. 43-45).

IDEI DE PREDARE

Arætafli fotografii ale Primei Preøedinflii øi aleCvorumului celor Doisprezece Apostoli. Explicaflicæ aceste consilii conduc Biserica, ajutate de CeiØaptezeci. Discutafli ce fac aceste consilii pentrua îndruma Biserica øi a ne aduce la Hristos.

Discutafli despre câteva dintre consiliile carefuncflioneazæ în flæruøi øi în episcopii.

CONCEPTUL 3. CONSILIILE DE FAMILIE SUNT CONSILIILE DE BAZÆ ALE BISERICII.

COMENTARIU

Un consiliu de familie are loc atunci când pæ-rinflii øi copiii se întrunesc pentru a discuta despretreburi familiale importante. Vârstnicul M. RussellBallard a scris: „Consiliul de bazæ al Bisericii esteconsiliul de familie” (Counseling with OurCouncils, p. 154). Consiliile de familie au acelaøiscop ca øi celelalte consilii din Bisericæ (vezi co-mentariul pentru conceptul 2).

Vârstnicul Ballard a scris despre „puterea pecare o poate avea consiliul de familie în întærirea

legæturilor familiale, în crearea unitæflii familiale øiîn crearea de amintiri minunate.

Vârstnicul L. Tom Perry din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli a explicat cæ... în consiliilede familie... mamele øi taflii pot oferi instruire cuprivire la subiecte precum «pregætirea pentru tem-plu, pregætirea pentru misiune, administrarea cæ-minului, finanflele familiei, dezvoltarea carierei,educaflie, implicarea în comunitate, culturalizare,achiziflionarea øi îngrijirea de bunuri imobiliare øipersonale, calendare cu planificarea activitæflilor înfamilie, folosirea timpului liber øi însærcinæri delucru…» („For Whatsoever a Man Soweth, ThatShall He Also Reap”, p. 9).

[Consiliul de familie] poate ajuta la aducerea or-dinii în cæmin, poate oferi o adunare în care sæ fiealinate sentimentele rænite, le poate oferi pærinfliloro unealtæ importantæ cu care sæ lupte împotriva in-fluenflelor dinafaræ øi poate crea o oportunitate dea preda adeværuri importante ale Evangheliei”(Counseling with Our Councils, p. 148-149).

IDEI DE PREDARE

Discutafli de ce consiliile de familie sunt consi-liile de bazæ ale Bisericii. Discutafli ce anume facconsiliile de familie (vezi comentariul).

Invitafli-i pe cursanfli sæ împærtæøeascæ expe-rienfle în care au luat parte la un consiliu de fami-lie pentru luarea unei decizii importante sauîndeplinirea unei sarcini importante.

Explicafli cæ Tatæl Ceresc a oferit un exemplu deconducere folosind consiliile. Biserica este condu-sæ de consilii la fiecare nivel. Membrii familiei pot,de asemenea, sæ se uneascæ în consiliu pentru aîndeplini scopurile familiei.

CONCEPTUL 4. ANUMITE PRINCIPII LE PERMITCONDUCÆTORULOR SÆ AIBÆ CONSILII EFICIENTE.

COMENTARIU

Vârstnicul M. Russel Ballard a spus: „Atuncicând acflionæm într-un efort unit, creæm un siner-gism spiritual care reprezintæ o eficienflæ sau reali-zare sporitæ ca rezultat al acfliunilor combinatesau al cooperærii, al cærei rezultat este maimare decât suma pærflilor luate individual”. (înConference Report, octombrie 1993, p. 103; sauEnsign, noiembrie 1993, p. 77). Mai devreme,

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 86


vârstnicul Ballard a spus despre conducætorii fami-liilor øi ai Bisericii cæ trebuie „sæ foloseascæ øi sæcanalizeze puterea spiritualæ prin intermediul con-siliilor” (în Conference Report, aprilie 1994, p. 32;sau Ensign, mai 1994, p. 25).

Vârstnicul Ballard ne-a învæflat: „Atunci cândmembrii participæ la consilii, aceøtia învaflæ desprechestiuni mai mari de organizare. Ei væd conduce-rea în acfliune, învæflând cum sæ planifice, sæ anali-zeze probleme, sæ ia decizii øi sæ coordonezediferitele programe sau organizaflii ale Bisericii.Participarea la consilii ajutæ la pregætirea membrilorpentru viitoare responsabilitæfli de conducere”(„Priesthood Councils”, în Ludlow, Encyclopediaof Mormonism, 3:1141-1142)…

„Atunci când mai mulfli oameni se simt res-ponsabili de gæsirea unei soluflii la o problemæ,mai mulfli oameni sunt dispuøi sæ participe la re-zolvarea ei...

Unul dintre marile puncte forte ale sistemuluide consilii este flexibilitatea pe care o oferæ pentru adezvolta øi implementa soluflii locale pentru proble-me locale” (Counseling with Our Councils, p. 6, 15).

Vârstnicul Ballard a sugerat mai multe principiicare sunt importante în conducerea prin consilii:

• Conducætorii trebuie sæ aducæ în discuflie ideeade îndrumare pentru viitor în cadrul consiliului.

• Consiliile trebuie sæ ofere timp pentru discutareadiferitelor puncte de vedere.

• Conducætorii trebuie sæ respecte libertatea de aalege a membrilor consiliului.

• Conducætorii trebuie sæ ofere instrucfliuni clareøi precise.

• Conducætorii trebuie sæ delege.

• Conducætorii trebuie sæ ofere un exemplu pen-tru membrii consiliului lor.

• Conducætorii trebuie sæ slujeascæ cu dragoste.

(Vezi Counseling with Our Councils, p. 23-36.)

Vârstnicul Ballard a oferit, de asemenea, suges-tii despre felul în care ar putea lucra un consiliupentru a rezolva o problemæ:

• „Problema este pronunflatæ øi expusæ cu clarita-te, dar consiliului nu i se permite sæ se concen-treze asupra aspectelor negative ale acesteia”.

• „Conducætorul consiliului controleazæ direcfliaîn care se îndreaptæ discuflia, færæ sæ o domine.El adreseazæ întrebæri øi cere pæreri, iar apoi leascultæ”.

• „Membrii consiliului vorbesc din perspectivalor individualæ øi nu doar ca reprezentanfli aiorganizafliilor din care fac parte”.

• În primul rând, membrii consiliului „identificærezultatul final dorit, iar apoi stabilesc cum sæ-lobflinæ”.

• „În dezbaterile sale, consiliul nu se îndepærtea-zæ niciodatæ de misiunea Bisericii, care este:aducerea sufletelor la Hristos prin proclamareaEvangheliei, desævârøirea sfinflilor øi mântuireacelor morfli”.

• „Membrilor consiliului nu li se permite sæ ui-te importanfla exemplului øi influenflei lor in-dividuale”.

• „Se cer sugestii de la fiecare, dar deciziile finalesunt læsate la latitudinea conducætorului consi-liului, care se bizuie pe inspiraflie mai multdecât pe opinia personalæ în îndrumarea decizii-lor consiliului”.

(Counseling with Our Councils, p. 165, 168.)

IDEI DE PREDARE

Întrebafli-i pe cursanfli ce este sinergismul.(Sinergismul are loc atunci când efectul total estemai mare decât suma pærflilor). Rugafli un cursantsæ citeascæ declaraflia vârstnicului M. RussellBallard despre sinergismul spiritual (vezi comen-tariul). Discutafli de ce acest principiu se aplicæ încazul consiliului øi scriefli exemplele pe tablæ.

Discutafli despre principiile de care conducæto-rii trebuie sæ fie conøtienfli atunci când lucreazæcu consilii (vezi comentariul). Creafli o situaflieipoteticæ de conducere øi discutafli despre cumpot fi aplicate aceste principii.

Trecefli în revistæ sugestiile vârstniculuiM. Russell Ballard pentru consilii øi încurajaflicursanflii sæ le aplice în consiliile lor.

87

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 87



Vârstnicul M. RussellBallard


„Strength in Counsel” („Tærieîn consilii”), în ConferenceReport, octombrie 1993,p. 102-106; sau Ensign,noiembrie 1993, p. 76-78.

Consilii în Biserica Domnului

Domnul a întrunit un mare consiliu în lumeapremuritoare pentru a-Øi prezenta planul gloriospentru bunæstarea noastræ eternæ. BisericaDomnului este organizatæ cu consilii la fiecare ni-vel, începând cu consiliul Primei Preøedinflii øi alCvorumului celor Doisprezece Apostoli øi extin-zându-se pânæ la consiliile de flæruø, episcopie,cvorum, organizaflii auxiliare øi familie.

Preøedintele Stephen L. Richards a spus:

„Succesul conducerii Bisericii noastre fline deconducerea prin intermediul consiliilor... Am sufi-cientæ experienflæ pentru a øti valoarea consiliilor.Nu sunt multe zile care trec færæ ca sæ væd înflelep-ciunea lui Dumnezeu în formarea consiliilor...pentru conducerea Împæræfliei Sale...

Nu am nicio ezitare sæ væ spun øi væ asigur cæ,dacæ væ vefli consulta în cadrul consiliilor, aøa cumse aøteaptæ de la dumneavoastræ, Dumnezeu væ vaoferi soluflii la problemele cu care væ confruntafli”(în Conference Report, octombrie 1953, p. 86).

Cum ar trebui sæ funcflioneze consiliile

Ca membru al Cvorumului celor Doisprezece,am slujit în mai multe consilii øi comitete generaleale Bisericii. Mæ întâlnesc în mod regulat cu con-ducætorii organizafliilor auxiliare. Împreunæ, nesfætuim, cercetæm scripturile øi ne rugæm pentruîndrumare, pe mæsuræ ce ne stræduim sæ învæflæmcum pot organizafliile auxiliare sæ-i binecuvântezemai eficient øi sæ-i întæreascæ pe membrii Bisericii.

În multe privinfle, consiliile generale ale Bisericiifuncflioneazæ foarte asemænætor celor de flæruø øiepiscopie. Toate consiliile din Bisericæ trebuie sæ încurajeze discufliile libere øi deschise în care sæ neconsultæm unii cu alflii øi sæ ne stræduim sæ avem ocomunicare claræ, concisæ. Consiliile trebuie sæ dis-cute despre obiective øi preocupæri, înflelegerea

reciprocæ fiind flelul suprem. Consiliile de flæruø øide episcopie sunt împrejuræri ideale pentru condu-cætorii tuturor organizafliilor cu ocazia cærora potconversa øi se pot întæri unii pe alflii. Principalapreocupare a întrunirilor consiliilor de flæruø saude episcopie trebuie sæ fie coordonarea activitæflilorøi administrarea, nu întocmirea calendarului. Înaceste întruniri, conducætorii preofliei øi ai organi-zafliilor auxiliare trebuie sæ discute despre responsa-bilitæflile lor øi sæ descopere modalitæfli pentru caprogramele Bisericii sæ-i ajute pe membri sæ træias-cæ în conformitate cu Evanghelia în cæminele lor.Astæzi, persoanele øi familiile au nevoie de ajutorînflelept øi inspirat din partea Bisericii pentru acombate relele lumii.

Cæutafli contribuflia surorilor în întrunirileconsiliilor

Într-o întrunire recentæ a consiliului cu preøe-dinfliile organizafliilor auxiliare ale femeilor, surori-le mi-au spus cæ foarte pufline femei din Bisericæîøi exprimæ interesul de a dori sæ deflinæ preoflia.Dar ele vor sæ fie auzite øi prefluite øi doresc sæaducæ contribuflii pline de însemnætate pentru flæ-ruø sau episcopie øi pentru membrii acestora caresæ-L slujeascæ pe Domnul øi sæ ajute la îndeplini-rea misiunii Bisericii.

De exemplu, vorbeam acum nu multæ vremedespre demnitatea tinerilor care vor sluji în mi-siuni. Preøedinta Elaine Jack a spus: „Øtifli, vârst-nicule Ballard, surorile din Bisericæ ar putea aveacâteva sugestii bune despre cum sæ pregætim maibine tinerii pentru a sluji în misiuni, dacæ ar fi în-trebate. La urma urmei, øtifli, noi suntem mamelelor!”. Sugestiile surorilor pot ajuta, în egalæ mæsu-ræ, în ceea ce priveøte prezenfla la templu øi omulflime de alte lucruri cu care conducætorilorpreofliei poate cæ le este greu sæ se descurce.

Fraflilor, væ rog sæ væ asigurafli cæ dumneavoas-træ cæutafli aportul vital al surorilor în întrunirileconsiliilor dumneavoastræ. Încurajafli-i pe toflimembrii consiliului sæ-øi împærtæøeascæ sugestiileøi ideile despre modul în care flæruøul sau episcopiapot fi mai eficiente în proclamarea Evangheliei,desævârøirea sfinflilor øi mântuirea celor morfli.

Tofli membrii consiliului trebuie sæ participe

În mod ideal, tofli membrii oricærui consiliu dinBisericæ sau de familie trebuie sæ-øi împærtæøeascæpreocupærile øi trebuie sæ sugereze soluflii bazate

88

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 88


pe principiile Evangheliei. Eu cred cæ Biserica øifamiliile noastre vor fi întærite dacæ preøedinflii deflæruø øi episcopii vor folosi întrunirile consiliilorlor pentru a gæsi ræspunsuri la întrebæri cu privirela îmbunætæflirea adunærilor de împærtæøanie, lamodul în care putem îmbunætæfli atitudinea pioa-sæ, la modul în care ne concentræm asupra copii-lor, modul în care întærim tineretul, modul în careîi ajutæm pe membrii singuri, inclusiv pe pærinfliisinguri, modul în care le predæm øi le suntemprieteni simpatizanflilor øi membrilor noi, modulîn care îmbunætæflim predarea Evangheliei øi multealte subiecte asemænætoare.

În a doua jumætate a acestui an, am flinut oadunare specialæ de instruire cu ocazia fiecæreiconferinfle de flæruø pentru a discuta despre mora-litatea tineretului nostru. Cei care au participatsunt membrii consiliilor de flæruø øi de episcopie.Fiecare întrebare care mi-a fost adresatæ în timpuldedicat discufliei putea fi dezbætutæ mai corespun-zætor în cadrul unei întruniri a consiliului episco-piei. Totuøi, rareori cei care adreseazæ întrebærilesimt cæ au avut ocazia de a-øi adresa întrebærile înîntrunirea consiliului episcopiei, de a da glaspreocupærilor lor øi de a oferi sugestii.

Creafli sinergism spiritual în cadrul consiliilor

În aceste vremuri periculoase, avem nevoie deefortul cooperant al bærbaflilor øi femeilor caresunt conducætori în Bisericæ deoarece este nece-saræ vigilenflæ absolutæ din partea tuturor celor cæ-rora le-a fost încredinflatæ sarcina de a ajuta laîngrijirea împæræfliei. Fiecare dintre noi are res-ponsabilitæfli individuale importante, dar la fel demare este responsabilitatea pe care o avem, alæturide ceilalfli, de a ne aduna în consilii, într-un efortunit de a rezolva problemele øi de a-i binecuvântape tofli membrii Bisericii noastre. Atunci când ac-flionæm într-un efort unit, creæm un sinergismspiritual care înseamnæ eficienflæ sau realizaresporitæ ca rezultat al acfliunilor combinate sau alcooperærii, al cæror rezultat este mai mare decâtsuma pærflilor luate individual.

Moralistul antic Esop obiønuia sæ ilustreze pu-terea sinergismului ridicând un bæfl în mânæ øi ru-gând un voluntar din auditoriu care credea cæpoate sæ rupæ bæflul sæ vinæ øi sæ-l rupæ. Desigur,voluntarul putea sæ rupæ un bæfl cu uøurinflæ. Apoi,Esop mai adæuga befle pânæ când voluntarul nu

mai putea sæ le rupæ. Morala demonstrafliei luiEsop era simplæ: împreunæ, generæm singergism,care ne face mult mai puternici decât atunci cândsuntem singuri.

Nimeni nu ar trebui sæ fie singur

Dumnezeu nu avut niciodatæ intenflia sæ-i lasesinguri pe copiii Sæi. Copiii au pærinfli, iar pærinfliiau Biserica, au scripturile, profeflii øi apostolii înviaflæ øi Duhul Sfânt care sæ-i ajute sæ înfleleagæprincipiile corecte øi sæ acflioneze conform acestorprincipii în îndeplinirea îndatoririlor lor pærinteøti.

Apostolul Pavel ne-a învæflat cæ Salvatorul a or-ganizat Biserica, completând-o cu apostoli, profefliøi alfli conducætori øi învæflætori, „pentru desævârøi-rea sfinflilor, în vederea lucrærii de slujire, pentruzidirea trupului lui Hristos, pânæ vom ajunge toflila unirea credinflei” (Efeseni 4:12-13).

Pavel i-a comparat pe membrii Bisericii øi res-ponsabilitæflile lor diferite, cu trupul:

„Astfel, trupul nu este un singur mædular, cimai multe...

Acum dar Dumnezeu a pus mædularele în trup,pe fiecare aøa cum a voit El...

Fapt este cæ sunt mai multe mædulare, dar unsingur trup.

Ochiul nu poate zice mâinii: «N-am trebuinflæ detine»; nici capul nu poate zice picioarelor: «N-amtrebuinflæ de voi»...

Øi dacæ suferæ un mædular, toate mædularelesuferæ împreunæ cu el; dacæ este prefluit un mædu-lar, toate mædularele se bucuræ împreunæ cu el”(1 Corinteni 12:14, 18, 20-21, 26).

Scripturile afirmæ clar faptul cæ, în timp ce che-mærile noastre pot fi diferite øi se pot schimba dincând în când, toate chemærile sunt importantepentru funcflionarea Bisericii. Avem nevoie de cvo-rumuri ale preofliei pentru a se exprima øi a-øi înde-plini slujirea divinæ încredinflatæ, la fel cum avemnevoie de Societatea de Alinare, Societatea Primaræ,Societatea Tinerelor Fete, Øcoala de duminicæ øi co-mitetele activitæflilor pentru a-øi îndeplini funcfliilelor vitale. Øi avem nevoie ca membrii øi conducæto-rii tuturor acestor organizaflii sæ conlucreze, oferin-du-øi ajutor unul altuia, dupæ cum este necesar,pentru folosul persoanelor øi familiilor.

89

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 89


Sugestii pentru consilii mai eficiente

Aceasta nu este lucrarea unui bærbat sau a uneifemei; este cu totul lucrarea lui Dumnezeu øi se bazeazæ pe ispæøirea Domnului nostru Isus Hristos.Am câteva sugestii anume care, dacæ sunt urmate,cred cæ ne pot ajuta sæ fim mai eficienfli în familiilenoastre øi în chemærile noastre din Bisericæ.

În primul rând, concentrafli-væ asupra lucruri-lor fundamentale. Cu siguranflæ, ni s-a propovæduitdespre aceste lucruri fundamentale în timpul aces-tei conferinfle. Cei care predau trebuie sæ se asigurecæ doctrina ræmâne puræ øi cæ aceasta este ceea cese predæ. Predafli cu ajutorul Spiritului, folosindscripturile øi programa aprobatæ. Nu introducefli saunu insistafli asupra subiectelor speculative sau îndo-ielnice. Studiafli învæflæturile predate în aceastæ con-ferinflæ în serile de familie øi în discufliile din familie;acestea væ vor întæri cæminele. Într-o lume plinæ depæcat, conflicte øi confuzie, noi putem gæsi pace øisiguranflæ cunoscând øi punând în practicæ adeværu-rile revelate ale Evangheliei.

În al doilea rând, concentrafli-væ asupra per-soanelor. Coordonarea øi stabilirea calendarului autimpul øi locul lor, dar prea multe dintre întruniri-le consiliilor încep øi se sfârøesc cu aceasta. În locca fiecare organizaflie sæ raporteze planurile øi pro-gresele lor, petrecefli majoritatea timpului din ca-drul întrunirilor de consiliu discutând desprenevoile personale ale membrilor. Fæcând astfel,confidenflialitatea este în pericol. Membrii consiliu-lui trebuie sæ pæstreze confidenfliale toate proble-mele discutate în cadrul întrunirilor de consiliu.

În al treilea rând, promovafli dialogul liber øideschis. O asemenea nofliune este esenflialæ dacævrem sæ atingem scopul pentru care avem consilii.Conducætorii øi pærinflii trebuie sæ stabileascæ unclimat prielnic discufliei, în care fiecare persoanæeste importantæ øi fiecare pærere apreciatæ. Domnulne-a sfætuit: „Sæ vorbeascæ câte unul øi tofli sæ as-culte ceea ce spune, astfel încât, atunci când tofliau vorbit, tofli sæ fie edificafli” (D&L 88:122; subliniere adæugatæ). Conducætorii trebuie sæ ofe-re timpul adecvat întrunirilor consiliilor øi trebuiesæ-øi aminteascæ despre consilii cæ ele sunt pentruca ei, conducætorii, sæ asculte cel puflin atât demult cât vorbesc.

În al patrulea rând, participarea este un privile-giu. Acest privilegiu aduce cu sine responsabilitate -

responsabilitatea de a lucra în parametrii organizafli-ei în care slujifli, de a fi pregætifli, de a împærtæøi, de asprijini viguros poziflia pe care o considerafli dreaptæ.Dar la fel de importantæ este reponsabilitatea de asprijini øi de a susfline decizia finalæ a conducætoru-lui consiliului, chiar dacæ nu suntefli pe deplin deacord cu ea.

Preøedintele David O. McKay a relatat despre oîntrunire a Consiliului celor Doisprezece Apostoliunde se discuta o întrebare serioasæ øi importantæ.El øi ceilalfli apostoli simfleau cu tærie cæ trebuiaîntreprinsæ o anumitæ acfliune øi erau pregætifli sæ-øi împærtæøeascæ sentimentele într-o întrunire cuPrima Preøedinflie. Spre surprinderea lor, preøe-dintele Joseph F. Smith nu le-a cerut pærerea asu-pra problemei, dupæ cum era obiceiul sæu. Înschimb, „s-a ridicat øi a spus: «Iatæ ce doreøteDomnul».

Chiar dacæ nu era pe deplin în acord cu ceea cedecisese”, scrie preøedintele McKay, „preøedinteleCelor Doisprezece... a fost primul care s-a ridicatøi a spus: «Fraflilor, solicit ca aceasta sæ devinæ pæ-rerea øi judecata acestui consiliu».

«Sunt de acord», a spus un altul, øi susflinereaa fost unanimæ. Nu au trecut øase luni, cæ înflelep-ciunea acelui conducætor a fost demonstratæ”.(Gospel Ideals [Salt Lake City: Improvement Era,1953], p. 264).

Atunci când conducætorul unui consiliu ia ohotærâre, membrii consiliului trebuie sæ-l susflinædin toatæ inima.

Al cincilea, conducefli cu dragoste. Isus a pro-povæduit cæ prima øi cea mai mare poruncæ a legiieste „sæ iubeøti pe Domnul, Dumnezeul tæu, cutoatæ inima ta, cu tot sufletul tæu, øi cu tot cugetultæu... Iar a doua, asemenea ei, este: «Sæ iubeøti peaproapele tæu ca pe tine însufli»” (Matei 22:37, 39).

Conducætorii preofliei trebuie sæ conducæ cu„convingere... ræbdare îndelungatæ... bunætate øiblândefle... dragoste sinceræ... blândefle øi puræ cunoaøtere” (D&L 121:41-42). Acestea sunt principiile care trebuie sæ ne îndrume în relafliilenoastre ca semeni în Biserica lui Isus Hristos.

Cei care deflin preoflia nu trebuie sæ uite nicioda-tæ cæ nu au niciun drept sæ foloseascæ autoritateapreofliei ca pe o bâtæ deasupra capetelor celor dinfamilie sau în chemærile din Bisericæ. Domnul i-aspus lui Joseph Smith cæ, atunci „când încercæm

90

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 90


sæ ascundem pæcatele noastre, sau sæ ne satisfacemmândria ori ambiflia inutilæ, sau sæ exercitæm ne-drept controlul, sau stæpânirea sau constrângereaasupra sufletelor copiilor oamenilor în mod ne-drept, iatæ, cerurile se retrag; Spiritul Domnului es-te întristat; øi când este retras, amin preofliei sauautoritæflii acelui om” (D&L 121:37).

Cu alte cuvinte, orice bærbat care pretinde pu-terile speciale ale Cerului pentru scopurile saleegoiste øi cautæ sæ foloseascæ preoflia în orice gradde nedreptate în Bisericæ sau acasæ, pur øi simplunu înflelege natura autoritæflii sale. Preoflia estepentru slujire, nu pentru servitute, pentru compa-siune, nu pentru constrângere, pentru grijæ, nupentru control. Cei care gândesc altfel, acflioneazæîn afara parametrilor autoritæflii preofliei.

Din fericire, majoritatea taflilor noøtri øi condu-cætorilor preofliei conduce cu dragoste, la fel cumface øi majoritatea mamelor øi a conducætorilororganizafliilor auxiliare. Conducerea bazatæ pe dra-goste aduce o putere de necrezut. Este realæ øi ge-nereazæ rezultate de duratæ în vieflile copiilorTatælui nostru.

Ajungefli la un consens inspirat øi la unitate

Fie ca Dumnezeu sæ væ binecuvânteze, dragifrafli øi surori, sæ gæsifli un consens inspirat øi uni-tate atunci când væ sfætuifli împreunæ în slujireadumneavoastræ unul pentru altul. Numai fæcândaceasta, Biserica øi familiile noastre încep sæ seapropie de potenflialul lor deplin de a face bineprintre copiii lui Dumnezeu de pe pæmânt.

Eu øtiu cæ Dumnezeu træieøte øi cæ Isus esteHristosul. Øtiu cæ putem sæ Le îndeplinim lucra-rea mai bine prin unitate øi dragoste atunci cândflinem consilii împreunæ. Fie ca noi sæ fim binecu-vântafli sæ facem aceasta, este rugæciunea meaumilæ, în numele lui Isus Hristos, amin.

Vârstnicul M. RussellBallard


„Counseling with OurCouncils” („Sæ ne sfætuim cumembrii consiliilor noastre”),în Conference Report, aprilie1994, p. 31-34; sau Ensign,mai 1994, p. 24-26).

Un motor bine reglat

Înainte de a fi chemat sæ slujesc în calitate deautoritate generalæ, lucram în industria automo-bilelor, la fel cum fæcuse øi tatæl meu. De-a lungulanilor, am învæflat sæ apreciez sunetul øi perfor-manfla unui motor care este bine reglat. Pentrumine, acest lucru este aproape muzical, de la tor-sul liniøtit al unui motor care merge în gol pânæla zgomotul vibrant al unui motor turat lamaxim. Puterea pe care o reprezintæ sunetul esteøi mai captivantæ. Nimic nu se aseamænæ cusenzaflia pe care o ai atunci când stai la volanulunui automobil bun atunci când motorul funcflio-neazæ la performanfla lui maximæ iar piesele asam-blate lucreazæ împreunæ în armonie perfectæ.

Pe de altæ parte, nimic nu este mai frustrantdecât motorul unei maøini care nu funcflioneazæcorespunzætor. Indiferent de cât de frumoasæ ar fivopseaua sau cât de confortabile sunt dotærile dininteriorul ei, o maøinæ cu un motor care nu func-flioneazæ cum trebuie este doar o carcasæ cu po-tenflial nerealizat. Motorul unui automobil vafuncfliona folosindu-øi numai parflial cilindrii, darnu va merge niciodatæ atât de departe sau atât derepede, nici cælætoria nu va fi atât de linæ caatunci când acesta este bine reglat.

Episcopia care funcflioneazæ cu un singur cilindru

Din pæcate, anumite episcopii din Bisericæ folo-sesc numai puflini cilindri, incluzându-le pe unelecare încearcæ sæ funcflioneze numai cu unul sin-gur. Episcopia care funcflioneazæ cu un singur ci-lindru este cea în care episcopul se ocupæ de toateproblemele, ia toate deciziile øi urmæreøte pânæ lacapæt toate însærcinærile. Apoi, la fel ca un cilindrusuprasolicitat din motorul unei maøini, el este,curând, epuizat.

Episcopii noøtri au responsabilitæfli grele careapasæ pe umerii lor. Ei – øi numai ei – deflinanumite chei, øi numai ei pot îndeplini anumiteresponsabilitæfli. Dar ei nu sunt chemafli sæ fie detoate, tot timpul, pentru tofli. Ei sunt chemaflisæ prezideze, sæ conducæ øi sæ transmitæ dragos-tea lui Dumnezeu copiilor Sæi. Tatæl nostruCeresc nu Se aøteaptæ ca ei sæ facæ totul singuri.

Acelaøi lucru este valabil pentru preøedinfliinoøtri de flæruø, preøedinflii cvorumului preofliei øi aiorganizafliilor auziliare øi, de fapt, pentru mame øitafli. Cu toflii au de îndeplinit o slujire care necesitæ

91

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 91


o mare parte a timpului, talentului øi energiei lor.Dar niciunul nu este læsat sæ facæ acest lucru sin-gur. Dumnezeu, Stæpânul organizator, a inspiratcrearea unui sistem de comitete øi consilii. Dacæeste înfleles øi aplicat corespunzætor, acest sistemva micøora povara de pe umerii fiecærui conducætorîn parte øi va extinde efectul øi impactul slujirii lorcu ajutorul combinat al celorlalfli.

Folosifli consiliile cu înflelepciune

Acum øase luni, am stat la acest amvon øi amvorbit despre importanfla sistemului de consiliidin Bisericæ. Am vorbit despre marea putere spiri-tualæ øi despre îndrumarea inspiratæ care se dato-reazæ consiliilor de familie, episcopie øi flæruø caresunt bine conduse. Spiritul continuæ sæ-mi depu-næ mærturie despre cât de esenfliale sunt consiliileBisericii bine conduse pentru îndeplinirea misiu-nii Bisericii. Din acest motiv, am fost neræbdætorsæ observ cât de bine au fost înflelese remarcilemele din luna octombrie, în special de cætre epis-copii noøtri credincioøi øi sârguincioøi.

În timpul sesiunilor de instruire pe care le-amcondus în diferite locuri de la ultima conferinflægeneralæ, mi-am concentrat atenflia asupra consi-liului episcopiei. Am invitat membrii unui consi-liu al unei episcopii sæ participe la acea instruire.I-am prezentat episcopului o problemæ teoreticædespre o familie mai puflin activæ øi i-am cerut sæfoloseascæ consiliul episcopiei pentru concepereaunui plan de activare a acestei familii.

Færæ excepflie, episcopul a preluat conducerea si-tuafliei imediat øi a spus: „Iatæ care este problema øiiatæ ce cred eu cæ ar trebui sæ facem pentru a o re-zolva”. Apoi, el a oferit însærcinæri diferiflilor membriai consiliului episcopiei. Acesta a fost un exercifliubun de delegare, presupun, dar nici mæcar nu a în-ceput sæ foloseascæ experienfla øi înflelepciuneamembrilor consiliului pentru a aborda problema.

În cele din urmæ, i-am cerut episcopului sæ în-cerce din nou, doar cæ de data aceasta urma sæsolicite idei øi recomandæri de la membrii consi-liului sæu înainte de a distribui sarcini. L-am în-curajat, în special, sæ le cearæ idei surorilor. Atuncicând episcopul a deschis adunarea cu membriiconsiliului øi i-a invitat sæ se consfætuiascæ, efec-tul a fost ca øi cum Cerul s-ar fi deschis øi ar fi re-værsat binecuvântæri. Un izvor de idei øi inspirafliea început sæ se reverse dintr-o datæ în mijlocul

membrilor consiliului în timp ce planificau înto-væræøirea familiilor mai puflin active.

Pe mæsuræ ce am fost martor la acelaøi scena-riu de mai multe ori în decursul ultimelor øaseluni de zile, am decis cæ nu ar fi ieøit din comunsæ vorbesc din nou despre importanfla consiliilor.Nu vorbesc pentru a-i mustra pe cei care nu aufost foarte atenfli ultima datæ, ci pentru cæ avemo necesitate imperioasæ ca, în Bisericæ, liderii, înspecial preøedinflii de flæruø øi episcopii, sæ îndru-me øi sæ canalizeze puterea spiritualæ prin inter-mediul consiliilor. Problemele în familie, episcopieøi flæruø pot fi rezolvate dacæ noi cæutæm solufliiurmând calea Domnului.

Din proprie experienflæ, vieflile sunt binecuvân-tate atunci când conducætorii folosesc comiteteleøi consiliile în mod înflelept. Acestea conduc mun-ca Domnului mult mai repede øi mai departe, la felca un automobil bun care funcflioneazæ la eficienflæmaximæ. Membrii comitetelor øi consiliului suntunifli. Împreunæ, aceøtia au parte de o cælætoriemult mai plæcutæ pe autostrada slujirii în Bisericæ.

Trei comitete øi consilii de episcopie

Pentru scopul meu de astæzi, permitefli-mi sæmeflionez trei comitete øi consilii ale episcopiei caretrebuie sæ urmeze tot timpul o agendæ predefinitæ.

Primul este comitetul executiv al preofliei. Are încomponenflæ preøedinflia episcopiei, conducætorulgrupului de Înalfli Preofli, preøedintele CvorumuluiVârstnicilor, conducætorul muncii misionare dinepiscopie, preøedintele Tinerilor Bæiefli, secretarulexecutiv al episcopiei øi funcflionarul episcopiei.Acest comitet se întruneøte sæptæmânal sub îndru-marea episcopului pentru a discuta programelepreofliei din cadrul episcopiei, inclusiv frecventareatemplului, istoria familiei, munca misionaræ, bu-næstarea, învæflæmântul de acasæ øi reactivareamembrilor.

Al doilea este comitetul de bunæstare al episcopi-ei. Îi are în componenflæ pe tofli cei din cadrul comi-tetului executiv al preofliei øi, în plus, preøedinfliaSocietæflii de Alinare. Acest comitet se întâlneøte celpuflin o datæ pe lunæ, tot sub îndrumarea episcopu-lui, pentru a discuta despre nevoile temporale alemembrilor episcopiei. Numai episcopul poate alocaresursele necesare pentru bunæstare, dar comitetulajutæ la îngrijirea celor særaci prin planificarea øicoordonarea folosirii resurselor episcopiei, inclusiv atimpului, talentelor, îndemânærilor, materialelor øi

92

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 92


slujirii pline de compasiune a membrilor episcopiei.În aceastæ întrunire, precum øi în alte întruniri alecomitetului øi consiliului, se discutæ adesea proble-me delicate, care necesitæ confidenflialitate strictæ.

Al treilea este consiliul episcopiei. Acesta includecomitetul executiv al preofliei, preøedinflii Societæfliide Alinare, Øcolii de duminicæ, Societæflii TinerelorFete øi Societæflii Primare øi preøedintele comitetuluide activitæfli. Episcopul îi poate invita øi pe alflii sæparticipe, dupæ cum este necesar. Acest consiliu seîntruneøte cel puflin o datæ pe lunæ pentru a corelaplanificarea pentru toate programele øi activitæflileepiscopiei øi pentru a evalua progresul episcopiei învederea îndeplinirii misiunii Bisericii. Consiliul epis-copiei reuneøte un grup variat de conducætori aipreofliei øi ai femeilor pentru a se concentra asupragamei largi de probleme care afecteazæ membriiepiscopiei øi comunitatea. Consiliul trece în revistæsugestiile primite din partea învæflætorilor de acasæ øidin partea învæflætoarelor vizitatoare...

Folosirea consiliilor pentru a ajuta la reflinereacelor convertifli

O preocupare majoræ a autoritæflilor generaleeste pierderea unora dintre noii convertifli øi din-tre cei care sunt mai puflin activi în Bisericæ. Dacævor funcfliona aøa cum trebuie consiliile episcopi-ei, fiecare nou convertit va avea prieteni, va aveaînvæflætori de acasæ sau învæflætoare vizitatoare øiva primi o chemare corespunzætoare la câteva zilede la botez. Membrii mai puflin activi vor primichemæri care sæ-i asigure cæ este nevoie de ei øicæ sunt iubifli de cætre membrii episcopiei...

Devenifli o echipæ care rezolvæ probleme

Atunci când preøedinflii de flæruø øi episcopii lepermit conducætorilor preofliei øi ai organizafliilorauxiliare, pe care Domnul i-a ales sæ slujeascæ îm-preunæ cu ei, sæ facæ parte din echipa care seocupæ de rezolvarea problemelor, încep sæ se în-tâmple lucruri minunate. Participarea lor creøtenumærul membrilor cu experienflæ øi înflelegere,ducând la soluflii mai bune. Dumneavoastræ, epis-copilor, insuflafli energie conducætorilor episcopi-ei dându-le oportunitatea de a oferi sugestii øi dea fi auzifli. Dumneavoastræ pregætifli viitorii con-ducætori dându-le permisiunea sæ participe øi sæînvefle. Putefli sæ scuturafli o mare parte din pova-ra de pe umerii dumneavoastræ prin acest gen deimplicare. Persoanele care simt cæ problema le

aparfline sunt mai dispuse sæ ajute la gæsirea uneisoluflii, îmbunætæflind semnificativ posibilitatea dereuøitæ.

Odatæ ce sunt organizate consilii adecvate øi fra-flii øi surorile au ocazia deplinæ de a contribui, con-ducætorii de episcopie øi flæruø pot sæ facæ mai multdecât sæ menflinæ organizaflii. Aceøtia îøi pot concen-tra eforturile pentru a gæsi modalitæfli de a face maibunæ lumea în care træiesc. Cu siguranflæ, consiliileepiscopiei pot lua în considerare subiecte cum ar fiviolenfla în bande, siguranfla copiilor, iluminatul ur-ban sau campanii de curæflenie în comunitate.Episcopii ar putea întreba consiliile episcopiei: „Înce mod putem sæ aducem o schimbare în bine încomunitate?”. O asemenea gândire øi participarelargæ la îmbunætæflirea comunitæflii sunt lucruri bu-ne în care sfinflii din zilele din urmæ se pot implica.

Felul în care se sfætuiesc apostolii împreunæ

În ultimii opt ani øi jumætate am slujit în calita-te de membru al unui consiliu format din doispre-zece bærbafli. Provenim din medii diferite øi aducemConsiliului celor Doisprezece Apostoli o varietatelargæ de experienfle avute în cadrul Bisericii øi în lu-me. În întrunirile noastre, noi nu stæm pur øi sim-plu øi aøteptæm ca preøedintele Howard W. Huntersæ ne spunæ ce sæ facem. Ne sfætuim deschis uniicu ceilalfli øi ne ascultæm reciproc cu un respectprofund pentru abilitæflile øi experienflele pe carefraflii noøtri le aduc în cadrul consiliului. Discutæmdespre o mare varietate de subiecte, de la adminis-trarea Bisericii, pânæ la evenimentele internaflionaleøi facem acest lucru în mod sincer øi deschis.Uneori, înainte de a ajunge la o decizie, discutæmanumite subiecte timp de mai multe sæptæmâni.Nu suntem întotdeauna de acord în timpul discu-fliilor noastre. Dar, odatæ ce se ia o decizie, suntemmereu atât unifli, cât øi hotærâfli.

Ascultafli øi discutafli raflional în consilii

Acesta este miracolul consiliilor Bisericii: sæ neascultæm reciproc øi sæ ascultæm Spiritul! Când nesusflinem reciproc în consiliile din cadrul Bisericii,începem sæ înflelegem felul în care Dumnezeu fo-loseøte femei øi bærbafli obiønuifli øi face din eiconducætori extraordinari. Cei mai buni conducæ-tori nu sunt aceia care muncesc atât de mult în-cât se epuizeazæ din punct de vedere fizic sauemoflional încercând sæ facæ totul pe cont propriu;cei mai buni conducætori sunt cei care urmeazæ

93

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 93


planul lui Dumnezeu øi se sfætuiesc împreunæ cumembrii consiliilor lor.

„Venifli”, a spus Domnul într-o dispensaflie an-terioaræ prin profetul Isaia, „sæ ne judecæm” (Isaia1:18). Iar în aceastæ dispensaflie El a repetat acelsfat: „Sæ discutæm raflional împreunæ ca sæ putefliînflelege” (D&L 50:10).

Sæ ne amintim cæ cel mai fundamental consi-liu din cadrul Bisericii este consiliul de familie.Soflii øi sofliile trebuie sæ aplice cu sârguinflæ prin-cipiile despre care am vorbit referitor la relaflia pecare o au unul cu celælalt øi cu copiii lor. Pe mæ-suræ ce facem aøa, cæminele noastre pot deveniasemenea unui læcaø ceresc pe pæmânt.

Dragi frafli øi surori, sæ lucræm împreunæ aøacum n-am lucrat niciodatæ în administrarea ce ne-a fost încredinflatæ pentru a descoperi modalitæfli dea îmbunætæfli felul în care facem uz de minunataputere a consiliilor. Væ rog sæ luafli în consideraretot ceea ce v-am spus referitor la acest subiectîn octombrie øi tot ceea ce v-am spus astæzi.

Mærturisesc cæ, pe mæsuræ ce ne sfætuim împreunæ,putem aduce toatæ puterea øi toate binecuvântærileplanului revelat de Dumnezeu pentru administra-rea Evangheliei în chemærile noastre. Mæ rog caDumnezeu sæ ne binecuvânteze sæ ræmânem uniflipe mæsuræ ce întærim Biserica øi membrii noøtri, înnumele lui Isus Hristos, amin.


• În ce fel sunt Biserica øi familia o prelungire amarelui consiliu din lumea premuritoare?

• Care trebuie sæ fie „principala preocupare a în-trunirilor consiliilor de flæruø sau de episcopie”?

• Ce reprezintæ „sinergismul spiritual”?

• Care sunt câteva dintre procupærile asupra cæ-rora se pot concentra consiliile din cadrul flæru-øului sau al episcopiei?

• Dupæ spusele vârstnicului Ballard, ce fac ceimai buni conducætori din cadrul Bisericii înconsiliile lor?

94

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 94

CONCEPTUL 1. CONDUCÆTORII ÎNfiELEPfiI DELEAGÆ SARCINI ØI RESPONSABILITÆfiI PLINEDE ÎNSEMNÆTATE CELOR PE CARE ÎI CONDUC.

COMENTARIU

În timpul slujirii Sale pæmânteøti, Isus Hristosa delegat responsabilitæfli øi le-a dat autoritate uce-nicilor Sæi. De exemplu, El i-a împuternicit peapostolii Sæi sæ „[vindece] pe bolnavi, [învie] pemorfli, [curæfle] pe leproøi, [scoatæ] afaræ dracii”(vezi Matei 10:5-8).

Apostolul Pavel a scris: „Øi El a dat pe uniiapostoli; pe alflii, prooroci; pe alflii, evangheliøti;pe alflii, pæstori øi învæflætori,

pentru desævârøirea sfinflilor, în vederea lucræriide slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos”(Efeseni 4:11-12).

Vârstnicul Neal A. Maxwell, un membru alCvorumului celor Doisprezece, a explicat cæ, dupæînvierea lui Hristos, „Cei Doisprezece... øi-au datseama cæ nu fuseseræ chemafli pentru a sluji la me-se, ci pentru a ræspândi cuvântul lui Dumnezeu pepæmânt. Aøadar, ei au delegat sarcinile cu privire labunæstare cætre alte persoane. Astfel încât au fostîntâmpinate nevoile væduvelor grece, care erau nevoi adeværate, dar færæ a sacrifica chemarea maimare a Celor Doisprezece [vezi Faptele apostolilor

6:1-7]” (We Will Prove Them Herewith [1982], p. 110).

Profetul Joseph Smith a explicat principiul de-legærii. Vârstnicul Spencer J. Condie, un membrual Celor Øaptezeci, a observat: „O mare tærie aprofetului era abilitatea sa de a delega øi de a dez-volta calitæfli de conducætor în cei din jurul Sæu(în Conference Report, martie – aprilie 1990,p. 35; sau Ensign, mai 1990, p. 28). VârstniculDallin H. Oaks din Cvorumul celor Doisprezecea spus: „Un episcop trebuie sæ fie o persoanæ caredeleagæ cu îndemânare sau va fi copleøit de pova-ra responsabilitæflilor sale sau frustrat sæ vadæ cæatât de multe dintre ele nu sunt îndeplinite” (înConference Report, aprilie 1997, p. 29; sauEnsign, mai 1997, p. 22).

Conducerea în Bisericæ øi în familie poate fi atâtplinæ de bucurie, cât øi solicitantæ. Spiritul Sfânt îiîntæreøte øi le dæ forfle proprii conducætorilor, darconducætorii înflelepfli deleagæ responsabilitæflilepersoanelor cærora le slujesc, deoarece conducætoriinu pot face totul de unii singuri øi deoarece persoa-nele se dezvoltæ mai mult atunci când participæ.

Vârstnicul James E. Faust, pe atunci membrual Cvorumului celor Doisprezece, ne-a învæflat:„Unul dintre primele principii de care trebuie sæne amintim este cæ munca Domnului înainteazæprin desemnarea de sarcini. Conducætorii primesc

LECfiIA 15

IMPORTANfiA DELEGÆRII„Alege din tot poporul oameni destoinici, temætori de Dumnezeu, oameni de încredere, vræjmaøi ai

læcomiei; pune-i peste popor drept cæpetenii peste o mie, cæpetenii peste o sutæ, cæpetenii peste cincizeciøi cæpetenii peste zece.

Ei sæ judece poporul în tot timpul; sæ aducæ înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele maimici, sæ le judece ei înøiøi. În felul acesta îfli vei uøura sarcina, cæci o vor purta øi ei împreunæ cu tine”(Exodul 18:21-22).


Conducætorii înflelepfli folosesc principiul delegærii pentu a-i ajuta pe cei pe care îi slujesc sæ atingæfleluri drepte øi sæ devinæ mai asemænætori lui Isus Hristos.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Conducætorii înflelepfli deleagæ sarcini øi responsabilitæfli pline de însemnætate celor pe care îi conduc.

95

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 95

Lecflia 15: Importanfla delegærii

øi dau însærcinæri. Aceasta este o parte importantæa principiului necesar al delegærii” (în ConferenceReport, octombrie 1980, p. 50; sau Ensign, no-iembrie 1980, p. 34).

Vârstnicul Neal A. Maxwell, pe atunci membrual Preøedinfliei celor Øaptezeci, a sugerat urmætoa-rele motive pentru care conducætorii nu reuøesc,uneori, sæ delege:

„1. Preferæm sæ facem lucrurile noi înøine.

2. Nu suntem pe deplin dispuøi sæ ne folosimtimpul øi talentele pentru a-i instrui pe alflii astfelîncât sæ poatæ oferi ajutor.

3. Nu ne place sæ cerem ajutor de la ceilalfli, ui-tând cæ primirea ajutorului face parte din Evangheliela fel de mult ca øi acordarea acestuia.

4. Ne place sæ ne simflim puflin obosifli øi stre-safli deoarece ne oferæ un sentiment fals cæ sun-tem nobili.

5. Spunem cæ suntem îngrijorafli de «calitatearezultatului» dacæ sarcina este delegatæ, iar uneorichiar avem motive sæ ne îngrijoræm; alteori, to-tuøi, de fapt ne îngrijoræm nu cæ sarcinile vor fiîndeplinite prost, ci prea bine”.

Vârstnicul Maxwell ne-a sfætuit: „Sentimentul pecare l-am putea avea, câteodatæ, cæ suntem copleøiflide sarcinile pe care le avem de îndeplinit... poate fievitat, cel puflin parflial. Dacæ am alege acest lucru,am putea delega mai mult, ajutând astfel la dezvol-tarea celorlalfli, inclusiv a copiilor noøtri øi, prinaceasta, am reduce, în cele din urmæ, poverile inuti-le de pe umerii noøtri” (Wherefore Ye Must PressForward [1977], p. 99-100).

Vârstnicul Sterling W. Sill, care era pe atunciasistent al Celor Doisprezece, a scris: „Un condu-cætor nu îøi pierde autoritatea, nici responsabilita-tea, atunci când le deleagæ... El trebuie sæ verifice;el trebuie sæ instruiascæ; el trebuie sæ încurajeze; eltrebuie sæ-l supravegheze pe cel cæruia i-a fost datæresponsabilitatea... Delegarea færæ control este lipsæde responsabilitate” (Leadership [1958], p. 213).

IDEI DE PREDARE

Rugaflii-i pe cursanfli sæ defineascæ cuvântul adelega. („A-i încredinfla cuiva o parte a responsa-bilitæflii pe care o avem.”) Discutafli în ce mod seaplicæ definiflia în cazul conducerii în Bisericæ øiîn familie.

Invitafli cursanflii sæ gæseascæ exemple de dele-gare în scripturi. Rugafli-i sæ ofere exemple dedelegare reuøitæ în cadrul familiei sau în împreju-ræri din cadrul Bisericii. Discutafli despre motivulpentru care delegarea reprezintæ o parte impor-tantæ a conducerii în cadrul familiei øi al Bisericii.

Împærflifli cursanflii în grupuri mici. Invitafli fie-care grup sæ discute despre avantajele øi dezavan-tajele delegærii. Rugafli-i sæ raporteze concluziile lacare au ajuns, apoi discutafli-le în cadrul clasei.

Invitafli-i pe cursanfli sæ se gândeascæ la cât deimportantæ este delegarea pentru o conducereeficientæ. Încurajafli-i sæ observe modul în careconducætorii din Bisericæ øi din familii deleagæresponsabilitæfli. Invitafli-i sæ se gândeascæ ce res-ponsabilitæfli pot delega conducætorii, ce respon-sabilitæfli nu pot fi delegate øi de ce.

Discutafli câteva dintre caracteristicile persoa-nelor care deleagæ cu succes. De exemplu, persoa-nele care deleagæ cu succes:

• Le oferæ persoanelor sarcini clare øi concrete.

• Menflioneazæ ce este de fæcut, dar nu exactcum trebuie fæcut.

• Le oferæ altora autoritatea de a-øi îndeplini sar-cinile care le-au fost desemnate.

• Îi instruiesc pe ceilalfli, dacæ este necesar, refe-ritor la aptitudinile de care au nevoie pentru aavea succes.

• Pun la dispoziflie instrumentele øi resursele decare au nevoie ceilalfli pentru a avea succes.

• Oferæ supraveghere corespunzætoare pe mæsu-ræ ce persoanele lucreazæ la îndeplinirea sarci-nilor lor.

• Încurajeazæ øi sprijinæ în mod sincer persoane-le atunci când acestea se descurcæ bine.

• Sunt disponibili pentru a oferi sfaturi øi în-drumare.

• Le oferæ persoanelor oportunitatea de a raportacu privire la sarcina ce le-a fost atribuitæ.

Discutafli despre ce pot face conducætorii pen-tru ca responsabilitæflile delegate sæ fie îndeplinite.Rugafli-i pe cursanfli sæ citeascæ Exodul 18:13-27.Discutafli pe marginea unor întrebæri cum ar fi:

• Ce preocupæri avea Ietro cu privire la conduce-rea lui Moise?

96

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 96


• Cum a ræspuns Moise la îngrijorarea lui Ietro?

• Ce putem învæfla despre conducere din expe-rienfla lui Moise?

Citifli urmætoarea afirmaflie a preøedintelui EzraTaft Beson, pe atunci preøedinte al Cvorumului ce-lor Doisprezece: „Aceasta este organizaflia Domnuluiprin care noi acflionæm. Noi lucræm cu voluntari –copiii Tatælui nostru pe care El îi iubeøte, indiferentde greøelile øi de slæbiciunile lor. Trebuie ca în dele-garea noastræ sæ nu existe forflæ, constrângere sauintimidare. Pentru a fi eficienfli, trebuie sæ cæutæm øisæ obflinem Spiritul dacæ vrem sæ delegæm cu înfle-lepciune” (God, Family, Country: Our Three GreatLoyalties [1974], p. 130).


Preøedintele N. Eldon Tanner

primul consilier în PrimaPreøedinflie

„The Message: Leading asthe Savior Led” („Mesajul:Sæ conducem aøa cum acondus Salvatorul”), NewEra, iunie 1977, p. 4-7

Pentru a fi un conducætor sau un învæflætor desucces (øi voi folosi alternativ aceøti termeni) înBiserica lui Isus Hristos a Sfinflilor din Zilele dinUrmæ, este important ca fiecare sæ conøtientizezeøi sæ înfleleagæ pe deplin cæ este un copil de spirital lui Dumnezeu øi cæ persoanele pe care le con-duce sunt, de asemenea, copii de spirit ai luiDumnezeu. Este, de asemenea, important ca per-soanele pe care le conduce sæ øtie øi sæ înfleleagæcæ ele sunt copii de spirit ai lui Dumnezeu øi cæaceastæ cunoaøtere este importantæ în vieflile lor.Ele trebuie sæ conøtientizeze cæ pe Dumnezeu Îlpreocupæ persoana lor, cæ El doreøte ca ele sæ træ-iascæ aøa cum ar trebui øi cæ este gata sæ le ræs-pundæ la rugæciuni øi sæ le ajute de câte ori esteposibil, numai dacæ ele vor asculta.

Cineva a spus cæ o poziflie de conducere necesitæo anumitæ îndræznealæ. Este, la urma urmei, înprincipal, domeniul în care se preiau frâiele, se mer-ge în faflæ, se stæ înaintea gloatei, a congregafliei, aaudienflei nevæzute formate din mii de persoane saua ochiului plin de dezaprobare al unui sceptic.

Fiecare este un conducætor sau are influenflæ învieflile celorlalfli, chiar dacæ nu conøtientizeazæacest lucru. Întrebarea este ce fel de conducætorva fi acesta? Ce fel de influenflæ va avea?

Fiecare persoanæ trebuie sæ ia propriile sale de-cizii cu privire la ce fel de persoanæ va fi. Fiecaretrebuie sæ fie hotærât sæ fie genul de persoanæ caresæ poatæ spune, aøa cum a spus Isus: „Vino øi ur-meazæ-Mæ” øi „Facefli cum am fæcut Eu”, øtiind cæEl ne conduce pe calea adeværului øi a dreptæflii.Acesta trebuie sæ fie scopul fiecærui conducætor.

Pentru a conduce aøa cum a condus Isus, sun-tem puøi faflæ în faflæ cu multe încercæri. Unul din-tre primii paøi în întâmpinarea acestor provocærieste acela de a conøtientiza cæ Hristos este un mo-del de conducere corectæ; øi, pe mæsuræ ce scriptu-rile înregistreazæ viafla øi învæflæturile Sale, acesteadevin exemple de conducere divinæ. Pentru a con-duce aøa cum a condus El, este important sæ cer-cetæm øi sæ înflelegem scripturile øi sæ le punemîn practicæ în vieflile noastre. Cum a spus Nefi,ar trebui ca „toate scripturile sæ ni se aplice nouæ”(1 Nefi 19:23); øi, aøa cum a spus Domnul, sæ„[træim] prin fiecare cuvânt care iese din gura luiDumnezeu” (D&L 84:44).

În 3 Nefi, citim:

„Øi ferice de tofli cei prigonifli de dragul nume-lui Meu, cæci a lor este Împæræflia cerului.

Øi binecuvântafli suntefli voi atunci când oame-nii væ vor insulta øi væ vor persecuta øi când vorspune cu falsitate tot felul de ræutæfli împotrivavoastræ din pricina Mea;

Cæci vefli avea mare bucurie øi vefli fi nespus deîncântafli, cæci mare va fi ræsplata voastræ în cer;cæci aøa au persecutat ei pe profeflii care au fostînaintea voastræ.

Adeværat, adeværat væ spun Eu vouæ, Eu fac cavoi sæ fifli sarea pæmântului; dar dacæ sarea øi-arpierde gustul, cum ar putea pæmântul sæ fie sæ-rat? Sarea nu ar mai fi atunci bunæ de nimica cinumai sæ fie aruncatæ øi cælcatæ în picioare de cæ-tre oameni.

Øi iatæ, Eu v-am dat vouæ legea øi poruncileTatælui Meu, cum cæ voi trebuie sæ credefli înMine øi cæ trebuie sæ væ pocæifli de pæcate øi sævenifli la Mine cu inima frântæ øi cu spiritul

97

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 97


smerit. Iatæ, voi avefli poruncile în fafla voastræ øilegea este împlinitæ.

De aceea, venifli la Mine øi fifli salvafli; cæci ade-værat væ spun Eu vouæ, cum cæ dacæ nu vefli flineporuncile Mele pe care Eu vi le-am poruncitacum, nu vefli intra în nici un caz în împæræfliacerului”. (3 Nefi 12:10-13, 19-20.)

Atunci când Hristos a venit pe pæmânt pentrua salva omenirea, ca aceasta sæ se poatæ întoarcesæ træiascæ din nou alæturi de Tatæl ei din Ceruri,El nu a spus: „Mæ voi supune acestei legi, dar ace-leia nu mæ voi supune”. El nu a spus, cu privire laporunci: „Pe aceasta o voi fline, pe cealaltæ, nu”.În pofida experienflei Sale øi a durerii øi suferinfleidin Grædina Ghetsimani, El a perseverat pânæ lasfârøit øi Øi-a dat viafla pentru ca oamenii sæ poatæavea nemurire øi viaflæ veønicæ.

Este atât de important sæ învæflæm sæ ne supu-nem øi sæ flinem poruncile lui Dumnezeu. S-aspus cæ supunerea nu este semnul sclaviei, ci esteuna dintre calitæflile esenfliale în conducere.

Unele persoane nu reuøesc sæ devinæ conducæ-tori extraordinari deoarece nu au învæflat sæ urme-ze instrucfliunile – chiar învæflæturile lui IsusHristos. Aøadar, pentru a conduce precum a con-dus Isus, trebuie ca, mai întâi, sæ învæflæm sæ-Lurmæm pe Hristos aøa cum El L-a urmat pe TatælSæu din Cer. Trebuie sæ ne amintim acele flelurieterne la care am fæcut referire, øi, în calitate decopii de spirit ai lui Dumnezeu, sæ devenim din ceîn ce mai asemænætori Lui pânæ când suntem de-sævârøifli. Nu doar sæ credem în Hristos, ci sæ-L øiurmæm. Sæ-L preaslævim øi sæ fim, întotdeauna,supuøi învæflæturilor Sale.

Atunci când Joseph Smith a fost întrebat cumîøi conducea atât de bine oamenii, el a ræspuns: „Îiînvæfl principii corecte øi ei se guverneazæ”. Aceastaeste esenfla abordærii pe care o are Domnul cu pri-vire la conducere, implicând faptul cæ trebuie sæfim siguri cæ predæm principiile corecte, având omærturie øi o înflelegere a Evangheliei. Înflelegereaprincipiilor Evangheliei permite infinit mai multælibertate øi creøtere decât doar instruirea cu privirela proceduri.

Când a fost întrebat care este diferenfla între uncrescætor de oi øi un pæstor, un bærbat a explicatcæ un crescætor de oi îøi mânæ oile, în timp ce un

pæstor le conduce. Cineva a spus: „Oamenii suntca spaghetele: dacæ le iei din faflæ øi tragi, ele vorurma direcflia pe care vrei sæ le-o dai; dar dacæ leiei din spate øi le împingi, ele se adunæ toate la unloc øi se încâlcesc”.

Un conducætor în Bisericæ este øi un învæflætor,iar unul dintre cele mai bune instrumente în pre-dare este exemplul, un instrument pe care Hristosl-a folosit întotdeauna. Un om înflelept a observat,odatæ: „Faptele tale vorbesc atât de tare încât nuaud ce spui”. Deøi se poate sæ nu fim conøtienfli deacest lucru, ceea ce predæm prin exemplul nostrudevine mai convingætor decât ceea ce predæm in-tenflionat prin precepte øi va læsa o impresie multmai durabilæ asupra persoanei care ne observæ.

Pentru a fi un conducætor sau un învæflætor efi-cient, o persoanæ trebuie sæ arate dragoste øi sæsimtæ, cu adeværat, dragoste faflæ de persoana pecare încearcæ sæ o instruiascæ. Nicio putere nupoate sæ motiveze mai mult decât puterea dragos-tei. Hristos a iubit pe fiecare în parte – pe cel slab,pe pæcætos, pe cel drept. Câteodatæ, cei care au ceamai mare nevoie sæ fie iubifli sunt cei care par sæmerite acest lucru cel mai puflin. Deøi poate cæ nuapreciem sau aprobæm ceea ce face cineva, trebuie,totuøi, sæ arætæm dragoste pentru acea persoanæ.

În astfel de situaflii, un conducætor are nevoiede ræbdare øi de înflelegere. El nu poate acflionaîntotdeauna repede øi nu trebuie sæ exagereze ni-ciodatæ. Nu tofli pot fline pasul cu el. PreøedinteleJoseph F. Smith a spus:

„La conducætori, neræbdarea excesivæ øi o minteposomorâtæ sunt aproape de neiertat, iar uneorieste nevoie de aproape la fel de mult curaj pentrua aøtepta, cât pentru a acfliona. Este de sperat, aøa-dar, de la conducætorii poporului lui Dumnezeu øide la oamenii înøiøi cæ nu vor simfli cæ trebuie sæaibæ imediat o soluflie pentru fiecare întrebarecare apare pentru a le deranja statornicia cæilor”.(Gospel Doctrine, Deseret Book Co., 1939, p. 156.)

Un alt pas foarte important în conducere estedelegarea. Celor cærora li se deleagæ trebuie sæ lefie încredinflatæ o slujire plinæ de însemnætate.Desemnarea slujirii este datoria conducætorului.Fiecare persoanæ trebuie sæ accepte slujirea care i-afost desemnatæ øi sæ-øi ia angajamentul de a înde-plini îndatoririle aøa cum este învæflat. Trebuie sæ i

98

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 98


se ofere autoritate, precum øi responsabilitate. Sespune cæ Socrate a spus: „Orice îndatorire mi-ai da,mai degrabæ aø muri de o mie de ori decât sæ o uit”.

Un conducætor nu trebuie sæ încerce niciodatæsæ îndeplineascæ munca cuiva cæruia i-a oferit osarcinæ de îndeplinit. Dupæ cum a spus preøedin-tele Harold B. Lee, „Læsafli-i sæ facæ tot ce le stæ înputinflæ øi stafli în spate, învæflându-i cum sæ facæacest lucru. Cred cæ în aceasta constæ secretulcreøterii, în a fixa responsabilitatea øi apoi în a neînvæfla oamenii cum sæ îndeplineascæ acea res-ponsabilitate”.

Oferifli-le libertatea de a-øi îndeplini sarcinile.Nu-i criticafli niciodatæ, ci læudafli succesul øi în-curajafli eforturile.

Trebuie sæ determinæm fiecare persoanæ sæ rea-lizeze marea importanflæ a chemærii sale. Un con-ducætor nu trebuie niciodatæ sæ fie o persoanædespre care se vorbeøte sau se gândeøte cæ este øe-ful, ci aøa cum a predat Salvatorul, cineva care îislujeøte pe ceilalfli. El a spus: „Cel mai mare dintrevoi sæ fie slujitorul vostru” (Matei 3:11) øi ne-aoferit mæreflul exemplu al spælærii picioarelor uce-nicilor Sæi. El a spus, de asemenea: „Oricine se vaînælfla, va fi smerit; øi oricine se va smeri, va fiînælflat” (Matei 23:12).

Îmi amintesc cæ Preøedintele Heber J. Grantspunea, adesea, cæ nu ar oferi niciodatæ nimænuio însærcinare de a îndeplini o acfliune pe care elînsuøi nu ar fi pregætit sæ o înfæptuiascæ.

Un conducætor bun este preocupat de bunæsta-rea celor care îl urmeazæ sau a celor pe care-i slu-jeøte. În calitate de ministru al guvernuluiprovinciei Alberta, am avut multe decizii dificilede luat. M-am întrebat întotdeauna: „Ce este celmai bine pentru provincie, pentru oamenii carevor fi afectafli de aceasta øi pentru angajaflii minis-terului?” De asemenea, am discutat problemele cuconducætorii diverselor divizii ale departamente-lor, în special cei afectafli, øi i-am ajutat sæ simtæcæ acceptau cel puflin o parte din responsabilitate,dupæ care Îi ceream întotdeauna Domnului sæ-miofere îndrumare pe care o primeam øi puteam sæiau decizii pe care altfel nu le-aø fi putut lua.

În calitate de conducætori, trebuie sæ conøtien-tizæm cæ Domnul a spus: „Aceasta este lucrareaMea øi slava Mea – sæ realizez nemurirea øi viaflaveønicæ a omului” (Moise 1:39). El a spus, de

asemenea: „De aceea, deoarece voi suntefli repre-zentanfli, suntefli angajafli în lucrarea Domnului; øitot ceea ce facefli conform voinflei Domnului estelucrarea Domnului” (D&L 64:29).

Da, noi, în calitate de conducætori, suntem an-gajafli în lucrarea Lui øi trebuie sæ acordæm ceamai mare atenflie creøterii individuale a fiecæreipersoane prin predarea principiilor corecte øi sæîncercæm sæ conducem acea persoanæ sæ se pregæ-teascæ pentru nemurire øi viaflæ veønicæ. Trebuiesæ facem aceasta prin exemplu øi prin învæflæturæ,iar apoi sæ fim pregætifli sæ susflinem persoana res-pectivæ în eforturile sale, dar trebuie sæ o læsæmsæ ia propriile decizii øi sæ se conducæ pe sine înacord cu libertatea de alegere, care este darul sæu.

Sæ ne amintim cuvintele Domnului cætreJoseph Smith cu privire la slujire: „Domnul cerefiecærui administrator sæ dea cont despre adminis-trarea sa atât în viafla muritoare, cât øi în eternita-te” (D&L 72:3).

Atunci când un conducætor oferæ o însærcinare,aceasta trebuie sæ fie clar înfleleasæ, având câmpulresponsabilitæflii clar definit, iar apoi, persoana tre-buie sæ fie liberæ sæ acflioneze øi sæ îndeplineascæ în-særcinarea într-un timp specificat stabilit pentru unraport de progres sau un raport final. Trebuie ca în-totdeauna sæ i se raporteze conducætorului, iar eltrebuie sæ aøtepte întotdeauna un asemenea raport.

În conducerea Bisericii, instrumentul de bazæpentru responsabilitate øi raportare este interviulpersonal. Dacæ relaflia dintre cel intervievat øi celcare intervieveazæ este aøa cum trebuie, aceastapoate fi o experienflæ rodnicæ pentru ambele pærfli,în care sæ existe posibilitatea autoevaluærii øi încare comunicarea trebuie sæ fie deschisæ øi con-structivæ. Acesta este cadrul ideal pentru oferireaøi primirea de ajutor øi de asistenflæ.

Experienfla mea în guvernare øi în lumea afa-cerilor, precum øi în Bisericæ, a subliniat aceastæmare necesitate de delegare corespunzætoare aautoritæflii, a urmæririi progresului øi a obflineriiunui raport.

Am putea sæ ne gândim la cei øapte paøi pe ca-re i-a urmat Hristos atunci când a delegat.

În primul rând, organizarea Bisericii pe care astabilit-o Isus a fost structuratæ într-un cadru alautoritæflii delegate.

99

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 99


În al doilea rând, atunci când a delegat, Isusnu a fæcut ca sarcinile sæ paræ uøoare, ci le-a fæcutsæ paræ interesante øi fascinante.

În al treilea rând, Isus a fæcut ca cei pe care i-achemat sæ-øi cunoascæ øi sæ-øi înfleleagæ pe deplinîndatoririle.

În al patrulea rând, Isus le-a oferit încrederedeplinæ celor cærora le-a delegat, la fel cum Îi ofe-rise Lui Tatæl Sæu.

În al cincilea rând, Isus le-a oferit celor pe carei-a chemat loialitatea Sa øi a aøteptat sæ o pri-meascæ pe a lor în schimb.

În al øaselea rând, Isus a avut aøteptæri mari dela cei cærora le-a delegat responsabilitatea øi a fostpregætit sæ ofere mult.

În al øaptelea rând, Isus i-a învæflat cæ acela careconduce trebuie sæ urmæreascæ progresul øi sæ pri-meascæ un raport de la cei cærora le-a fost delegatæresponsabilitatea, oferind laude øi dojenind acolounde este necesar, cu un spirit plin de dragoste...

George Washington, în scrisoarea sa de bun ræ-mas cætre compatrioflii sæi, i-a avertizat cu privirela gândul cæ ar putea avea o democraflie bunæ færæo credinflæ profundæ øi statornicæ în Dumnezeu...

Winston Churchill a subliniat: „Trebuie sæ de-venim conøtienfli cæ flacæra eticii creøtine încæ esteghidul nostru suprem... Îndeplinirea sarcinii spiri-tuale a vieflilor noastre de fiecare zi este esenflialæpentru supraviefluirea noastræ”.

În esenflæ, acestea spun... acelaøi lucru – singu-ra noastræ speranflæ de mæreflie constæ în a urmaexemplul lui Hristos. Aøadar, pentru a fi un bunconducætor, o persoanæ trebuie sæ facæ urmætoare-le lucruri:

În primul rând, sæ priveascæ la Salvator ca laexemplul perfect de conducere.

În al doilea rând, sæ accepte rolul de învæflætorøi de slujitor.

În al treilea rând, sæ cerceteze principiile corec-te în scripturi.

În al patrulea rând, sæ se roage pentru îndru-mare, sæ asculte øi sæ ræspundæ.

În al cincilea rând, sæ ajute persoana sæ-øi dez-volte capacitatea de a se îngriji de sine.

În al øaselea rând, sæ facæ persoanele responsa-bile de lucrarea lor.

În al øaptelea rând, sæ exprime o apreciereadecvatæ.

În al optulea rând sæ ofere un exemplu perso-nal în acord cu ceea ce propovæduieøte.

În al nouælea rând, sæ asculte glasul preøedinte-lui Bisericii, care este un profet al lui Dumnezeu,øi sæ-i urmeze sfatul øi exemplul.


• Potrivit preøedintelui Tanner, ce trebuie sæ facæun conducætor pentru a delega în mod cores-punzætor?

• Cum trebuie sæ acflioneze un conducætor în de-semnarea responsabilitæflilor cætre ceilalfli øi îndefinirea felului în care aceøtia øi le îndeplinesc?

• Ce rol trebuie sæ joace interviurile personale înresponsabilitate øi raportare? Care sunt træsætu-rile unui interviu personal reuøit?

100

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 100

CONCEPTUL 1. CONDUCÆTORII TREBUIE SÆ FIE CAPABILI SÆ IA DECIZII ÎNfiELEPTE.

COMENTARIU

„Luarea deciziilor este, probabil, cel mai impor-tant lucru pe care-l fac oamenii vreodatæ”, ne-a în-væflat preøedintele Ezra Taft Benson, pe atuncipreøedinte al Cvorumului celor Doisprezece. „Nimicnu se întâmplæ pânæ când cineva nu ia o decizie...”

„Din fericire, aptitudinea øi judecata necesarepentru a lua decizii pot fi dobândite” (God, Family,Country: Our Three Great Loyalties [1974], p.145). Vezi secfliunea Resursele învæflætorului pentrusugestii oferite de preøedintele Benson despre cumsæ învæflæm sæ luæm decizii înflelepte.

IDEI DE PREDARE

Discutafli despre ideea cæ, pentru a ajuta oameniisæ vinæ la Hristos, conducætorii trebuie sæ ia deciziiînflelepte. Explicafli faptul cæ noi, cu toflii, ne putemîmbunætæfli capacitatea de a lua decizii înflelepte.

Alegefli mai multe puncte pe care le considerafliimportante pentru luarea deciziilor în calitate deconducætor (vezi secfliunea Resursele învæflætoru-lui) øi discutafli-le împreunæ cu cei din clasæ.

Împærflifli clasa în grupuri mici. Rugafli fiecaregrup sæ gæseascæ o situaflie ipoteticæ în care unconducætor din Bisericæ sau din familie trebuie sæia o hotærâre. (De exemplu, un episcopat ar puteafi preocupat de faptul cæ membrii episcopiei nu

vin la adunæri la timp, sau o familie ar putea sænu øtie unde sæ meargæ în concediu.)

Rugafli fiecare grup sæ schimbe situaflia sa ipo-teticæ cu alt grup. Invitafli grupurile sæ aplice prin-cipiile luærii deciziilor despre care afli discutat øi sægæseascæ o decizie øi un plan de acfliune. Rugaflifiecare grup sæ-øi împærtæøeascæ decizia øi planuri-le øi felul în care au ajuns la acestea.


Preøedintele Ezra TaftBenson

pe atunci preøedintele Cvorumului celor Doisprezece Apostoli

„Suggestions on MakingDecisions” („Sugestii în pri-vinfla luærii deciziilor”), înGod, Family, Country: OurThree Great Loyalties [1974],p. 143-153

Deciziile noastre ne-au fæcut sæ devenim ceeace suntem. Destinul nostru etern va fi determinatde deciziile pe care le vom lua øi de acum înainte.

Deciziile înflelepte sunt paøi fæcufli înainte. Dinacestea este alcætuitæ viafla. Deciziile sunt ingre-dientele succesului. Pentru persoane individuale øipentru instituflii, acestea marcheazæ calea progre-sului. Mintea unei persoane sau gândirea colectivæ

LECfiIA 16

PRINCIPII ALE LUÆRII DECIZIILOR„Adeværat væ spun, oamenii trebuie sæ se angajeze cu sârguinflæ într-o cauzæ bunæ, øi sæ facæ multe

lucruri de bunævoie, øi sæ realizeze multæ dreptate;

Pentru cæ ei au în ei puterea de a acfliona prin ei înøiøi... Øi în mæsura în care oamenii fac bine, înniciun caz ei nu-øi vor pierde ræsplata”(D&L 58:27-28).


Capacitatea de a lua decizii corecte este necesaræ pentru o conducere asemænætoare celei a lui Hristos.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Conducætorii trebuie sæ fie capabili sæ ia decizii înflelepte.

101

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 101

Lecflia 16: Principii ale luærii deciziilor

a consiliului, comitetului sau comisiei de directorihotæræøte care este starea prezentæ øi care va fi di-recflia viitoare a persoanei sau a institufliei.

Deciziile înflelepte vor aræta calea cætre progres.

Træim într-o lume rea. Adversarul nu a maifost niciodatæ atât de bine organizat øi nu a maiavut niciodatæ atât de mulfli emisari sub conduce-rea sa. Ca popor, întâmpinæm zile grele – zile încare trebuie sæ luæm decizii urgente, atât cei ti-neri, cât øi cei bætrâni.

În Biserica lui Isus Hristos a Sfinflilor din Zileledin Urmæ, avem decizii importante de luat.Oamenii noøtri – capete de familii, pærinfli, copii –trebuie sæ ia decizii importante. Este nevoie deajutor øi acesta este disponibil.

Ca Bisericæ, deflinem adeværurile øi rânduielilesalvatoare care vor aduce salvarea øi exaltareamembrilor rasei umane. Aøadar, este cel mai im-portant ca fiecare conducætor din cadrul Bisericiisæ ia deciziile corecte øi sæ îi îndrume pe cei aflaflisub conducerea sa pe cæile adeværului øi neprihæ-nirii, în vederea îndeplinirii flelurilor noastre, darøi ca membrii familiei, ai episcopiilor, ai flæruøilor,ai misiunilor, ai Bisericii øi lumea întreagæ sæ iaaceste decizii.

Dacæ vrem sæ luæm decizii potrivite, asemænæ-toare cu ale lui Hristos, trebuie ca mai întâi sætræim astfel încât sæ cerem øi sæ avem acces laacea putere nevæzutæ færæ de care niciun om nupoate sæ ia cele mai bune decizii.

Una dintre cele mai mari decizii din aceastæ vre-me a fost atunci când tânærul bæiat Joseph Smitha decis sæ urmeze acest îndemn din Iacov: „Dacævreunuia dintre voi îi lipseøte înflelepciunea, s-o cea-ræ de la Dumnezeu, care dæ tuturor cu mânæ largæøi færæ mustrare, øi ea îi va fi datæ. Dar s-o cearæ cucredinflæ, færæ sæ se îndoiascæ deloc: pentru cæ cinese îndoieøte, seamænæ cu valul mærii, tulburat øi îm-pins de vânt încoace øi încolo” (Iacov 1:5-6).

Însæøi salvarea a milioane de bærbafli øi femeidin dispensaflia plenitudinii timpurilor depinde deacea decizie! Trebuie sæ ne amintim cæ persoanelesunt importante øi cæ deciziile pe care le iau potafecta foarte mult vieflile celorlalfli.

Pe lângæ sursele cereøti, este, de asemenea, im-portant sæ conøtientizæm faptul cæ efortul indivi-dual øi ingeniozitatea sunt necesare nu numai în

rezolvarea problemelor de zi cu zi din Bisericæ, ciøi în realizarea creøterii øi dezvoltærii celor cærorali se cere sæ ia decizii.

Existæ anumite principii îndrumætoare care îivor ajuta pe conducætorii din cadrul Bisericii înluarea deciziilor, atât în vieflile personale, cât øi înresponsabilitatea lor importantæ de a-i conduce peceilalfli cætre flelul lor suprem al exaltærii în împæ-ræflia lui Dumnezeu.

Cel mai important lucru din viafla oricærei per-soane este luarea deciziilor. În timp ce unul dintremarile daruri ale lui Dumnezeu fæcute omului es-te libertatea de a alege sau liberul arbitru, El i-adat omului øi responsabilitatea pentru aceste ale-geri. Putem alege între bine øi ræu. Ne îndreptæmpropriile viefli cætre succes sau cætre eøec. Putemnu numai sæ ne alegem flelurile supreme, ci pu-tem, de asemenea, sæ stabilim øi sæ decidem pen-tru noi înøine, în multe cazuri, mijloacele princare vom ajunge la acele fleluri øi prin hærnicianoastræ sau prin lipsa acesteia, putem determinaviteza cu care sunt atinse aceste fleluri. Acest lu-cru necesitæ efort individual øi energie øi nu vaavea loc færæ opoziflie sau conflicte.

Luarea deciziilor este, probabil, cel mai impor-tant lucru pe care-l fac oamenii vreodatæ. Nimicnu se întâmplæ pânæ când cineva nu ia o decizie.Chiar lumea însæøi a devenit un rezultat al decizii-lor lui Dumnezeu. Dumnezeu a spus: „La începutam creat cerul øi pæmântul pe care stai tu”, „Sæfie luminæ; øi a fost luminæ”, „Sæ fie o întindereîntre ape, øi a fost aøa...” (Moise 2:1, 3, 6).

Din fericire, aptitudinea øi judecata necesarepentru a lua decizii pot fi dobândite. Anumite me-tode øi practici ne pot aduce o mai mare abilitateîn ocaziile de a lua decizii, pe care le avem în fie-care zi, în fiecare sæptæmânæ, în fiecare lunæ.

Existæ anumite principii de bazæ recomandateøi folosite de specialiøtii din domeniu. Este gene-ral recunoscut cæ existæ cinci paøi fundamentali înluarea deciziilor:

1. Definirea problemei, a scopului øi a importanfleisale:

a. Ce fel de problemæ este?

b. Care este cel mai important aspect al acesteia?

c. Când trebuie sæ o rezolvæm?

102

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 102


d. De ce sæ o rezolvæm?

e. De ce anume va fi nevoie pentru a o rezolva?

f. Care este valoarea sau câøtigul de pe urmarezolværii acesteia?

2. Colectarea de date, analizarea øi folosireaacestora.

3. Dezvoltarea øi cântærirea solufliilor posibilepentru a ajunge la concluzii.

4. Transpunerea unei decizii în fapte, însoflitæ deplanuri øi de controale.

5. Urmærirea rezultatelor deciziilor øi a acfliunii.

Deciziile ar trebui sæ fie fondate pe principii øiinformaflii corecte. O bunæ cunoaøtere a principii-lor øi faptelor care flin de orice problemæ anumeduce, de obicei, la luarea unei decizii uøoare øi co-recte. O bunæ cunoaøtere a lucrurilor care flin de oproblemæ de bunæstare, de exemplu, îl vor condu-ce pe episcop cætre ræspunsul corect în respectivulcaz, atunci când aceastæ problemæ este luatæ înconsiderare alæturi de principiile fundamentale debunæstare. Unul dintre elementele esenfliale aleluærii deciziilor este, aøadar, acela de a cunoaøtefaptele øi de a înflelege øi a cunoaøte principiilede bazæ øi fundamentale.

Ca un alt exemplu, un episcop ar putea simflicæ episcopia sa ar trebui sæ-øi îmbunætæfleascæmunca depusæ în templu. Cum ia el o decizie asu-pra acestei probleme? În primul rând, el va voi sæcunoascæ faptele întrebând øi gæsind ræspunsurilela mai multe întrebæri. Câte recomandæri de tem-plu deflin membrii episcopiei mele? Care dintreacestea sunt ale înalflilor preofli... câte sunt alevârstnicilor øi câte sunt ale surorilor? Cum secomparæ... episcopia mea cu alte episcopii din flæ-ruø? Chiar dacæ rezultatul comparafliei este favora-bil, este îndeajuns? Cât de importantæ este aceastæmuncæ? (Vezi Maleahi 4:5-6.) De ce întregul pæ-mânt ar fi fost lovit cu un blestem dacæ Ilie nu arfi venit cu cheile pecetluirii pe care le deflinea?

Dupæ discutarea problemei øi a solufliei acesteiacu consilierii sæi øi cu conducætorul grupului deînalfli preofli øi poate cu întregul comitet executival episcopiei, episcopul va decide, apoi, cursul ac-fliunii. Acesta va scrie diferiflii paøi pentru a imple-menta cursul acfliunii asupra cæreia s-a cæzut deacord, va activa programul prin oferirea de sarcini

øi prin delegarea responsabilitæflii, iar apoi va flineminte sæ urmæreascæ îndeplinirea acestor sarcini.

La nivel personal, decizia de a refuza o fligaræsau o bæuturæ alcoolicæ oferitæ va fi uøor de luatdacæ o persoanæ are informafliile, înflelege princi-piile øi conceptele fundamentale ale Cuvântului deÎnflelepciune øi a hotærât, deja, în mintea sa, cæ vasprijini øi susfline acest principiu revelat în moddivin.

Din nou, dacæ o persoanæ înflelege principiul,va cunoaøte deja decizia corectæ atunci când arede a face cu o problemæ care implicæ moralitatea[sexualæ]. Tot ce va avea nevoie când se aflæ subpresiunea de moment va fi tæria de a lua deciziadespre care øtie deja cæ este cea corectæ.

Unul dintre cele mai bune moduri pentruconducætori de a înflelege principiile corecte estede a avea cunoaøtere øi înflelegere aprofundate alescripturilor øi ale ghidului de instrucfliuni cores-punzætor. Majoritatea situafliilor au avut loc înain-te, poate de multe ori, iar strategia øi procedurilepentru a trata problema au fost deja stabilite.Aøadar, este întotdeauna înflelept sæ cunoaøtem øisæ facem apel la instrucfliunile scrise existente øi lapolitica Bisericii cu privire la întrebæri, pe mæsuræce acestea se ivesc.

Deciziile ar trebui sæ fie oportune. Uneori, lipsade decizie asupra unei probleme reprezintæ, defapt, o decizie în cealaltæ direcflie. Trebuie sæ nehotærâm. Ilie a spus cætre vechiul Israel: „Pânæcând vrefli sæ øchiopætafli de amândouæ picioarele?Dacæ Domnul este Dumnezeu, mergefli dupæ El;iar dacæ este Baal, mergefli dupæ Baal! Poporul nui-a ræspuns nimic” (1 Împærafli 18:21).

Iosua a susflinut acest principiu atunci când i-aadunat pe tofli vârstnicii øi judecætorii triburilor luiIsrael la Sihem øi le-a spus, efectiv, sæ se hotærascæîn acea zi. A spus: „Øi dacæ nu gæsifli cu cale sæslujifli Domnului, alegefli astæzi cui vrefli sæ slujifli:sau dumnezeilor cærora le slujeau pærinflii voøtridincolo de Râu, sau dumnezeilor Amoriflilor în acæror flaræ locuifli. Cât despre mine, eu øi casa meavom sluji Domnului” (Iosua 24:15).

Unii oameni intenflioneazæ sæ ia o decizie øi,apoi, nu ajung niciodatæ sæ facæ acest lucru. Eiintenflioneazæ sæ væruiascæ hambarul, sæ reparegardul, sæ arunce utilajele vechi sau sæ dærâme

103

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 103


øopronul cel vechi, dar niciodatæ nu vine vremeadeciziei.

Unii dintre noi sunt într-o situaflie asemænætoa-re în vieflile propiii. Intenflionæm sæ plætim o ze-ciualæ integralæ, sæ începem sæ flinem Cuvântul deÎnflelepciune, sæ ne facem vizitele în calitate de în-væflætori de acasæ la începutul lunii. Totuøi, færæ ohotærâre propriu-zisæ urmatæ de implementareaacesteia, sæptæmânile øi lunile trec øi noi nu înde-plinim nimic. Am putea, cu asemenea bune inten-flii, sæ ne læsæm purtafli de val pânæ în eternitate.Astfel, lipsa de decizie devine însæøi decizia noastræsæ nu facem acele lucruri bune pentru care amavut cele mai bune intenflii. Se pare cæ Domnul asimflit aceastæ slæbiciune la copiii Sæi, cæci a zis:„De aceea, dacæ Mæ credefli, vefli lucra câtæ vremeeste ceea ce se numeøte astæzi” (D&L 64:25).

Aflafli informafliile necesare privind faptele –apoi decidefli prompt. Ca scuzæ pentru amânareadeciziilor, nu væ bazafli pe vechi cliøee pe care lefolosesc unii oameni, cum ar fi: „Vreau sæ mægândesc la aceasta peste noapte”. Noi nu luæm de-cizii în somn. Totuøi, nu tragefli concluzii pripiteøi nu facefli alegeri færæ a cunoaøte toate dateleproblemei. Aflafli informafliile privind faptele, fiflisiguri de principiile de bazæ øi cântærifli consecin-flele. Apoi decidefli!

Profetul Ioel a recunoscut principiul de a facelucrurile la timp, dupæ cum ar trebui sæ-l urmezeconducætorii preofliei de azi, deoarece øi acum, caîn vechime, ræutatea este aproape pretutindeni.Este nevoie de decizii sænætoase. Ioel a spus: „Punefli mâna pe seceræ, cæci seceriøul este copt:Venifli øi cælcafli cu picioarele, cæci linurile suntpline... Cæci mare este ræutatea lor! Vin græmezi-græmezi în valea judecæflii, cæci ziua Domnului este aproape, în valea judecæflii” (Ioel 3:13-14).

Judecæflile sau deciziile despre care vorbea Ioelsunt deciziile care conduc la exaltare eternæ. Fieca noi sæ fim de ajutor pentru a aræta calea.

Deciziile înflelepte sunt urmate, de obicei, demuncæ, stræduinflæ øi efort însoflit de rugæciune.Ræspunsul Domnului la efortul lipsit de rezultat allui Oliver Cowdery clarificæ acest lucru: „Dar iatæ,Eu îfli spun flie, tu trebuie sæ studiezi aceasta pro-fund în mintea ta; apoi trebuie sæ Mæ întrebi dacæeste drept øi, dacæ este drept, voi face ca inima ta

sæ ardæ în tine; astfel vei simfli cæ este drept”(D&L 9:8).

Sæ începem, aøadar, spunând cæ a-L cæuta cusinceritate pe Tatæl nostru din Ceruri având cre-dinflæ cæ ne va ræspunde la rugæciuni este o bazæplinæ de alinare de la care sæ pornim. JosephSmith a spus, de asemenea, cæ Domnul nu vascoate apæ dintr-un pufl secat, aøa cæ trebuie sæ nefacem partea. Uneori, încercarea de a lua o deciziecorectæ necesitæ foarte multæ energie, studiu øiræbdare îndelungatæ.

Iatæ câteva sugestii eficiente pe care le pot fo-losi conducætorii noøtri pentru a-i ajuta sæ decidæîn mod corect ce mæsuri trebuiesc luate.

1. Este problema clar înfleleasæ? Prea des, con-ducætorii noøtri nu definesc ceea ce trebuie hotærât.Problema trebuie exprimatæ în mod clar pe hârtie.

2. Problema expusæ este cea realæ? Conducætorulnostru trateazæ simptomele sau cauzele? De exem-plu, un preøedinte de flæruø era preocupat de vizi-tele de acasæ din flæruøul sæu øi a dorit sæ ia odecizie pentru a îmbunætæfli programul vizitelorde acasæ. Înregistrærile arætau cæ din ce în ce maipufline familii erau vizitate în fiecare lunæ. Preøedintelede flæruø era supærat pe învæflætorii de acasæ færæ a-øi da seama cæ el nu comunicase în mod cores-punzætor øi continuu cu episcopii øi conducætoriicvorumului despre vizitele de acasæ øi importanflalor. Problema realæ nu era activitatea scæzutæ a vi-zitelor de acasæ; dificultatea consta în comunica-rea neadecvatæ între preøedintele de flæruø øisubordonaflii acestuia. Odatæ ce preøedintele de flæruø a conøtientizat dificultatea øi a corectat-o,vizitele de acasæ s-au îmbunætæflit semnificativîn flæruøul sæu.

3. Problema la care væ gândifli la momentulrespectiv este cea asupra cæreia trebuie sæ væ con-centrafli atunci? În Bisericæ, noi suntem deschiøiinspirafliei øi trebuie sæ o cæutæm, iar Tatæl nostrudin Ceruri ne va spune dacæ problema care nepreocupæ necesitæ o decizie. Inspiraflia este unaspect important al luærii deciziilor.

4. Diagnosticafli problema. Problema trebuie sæfie analizatæ øi împærflitæ pe puncte. Bunul simflcere ca lucrurile asupra cærora se vor lua hotærârisæ trebuiascæ sæ fie scrise, iar fiecare detaliu alacestora sæ fie notat. Evaluafli întreaga situaflie,

104

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 104


luând în considerare, pe cât posibil, experienfla dintrecut øi din prezent. Ræmânefli receptivi.

5. Evaluafli alternativele disponibile. JudecætorulBenjamin Nathan Cardozo din Curtea Supremæ[a Statelor Unite] a spus: „Existæ în fiecare dintrenoi un tipar pe care tindem sæ-l urmæm øi careoferæ coerenflæ øi direcflie gândului øi faptei”.Informafliile alese despre ceea ce s-a întâmplattrebuie sæ fie evaluate cu grijæ øi notate în ordi-nea importanflei lor, dupæ cum le consideræmmai bine. Preocuparea principalæ trebuie sæ fiefelul în care sunt afectafli sfinflii.

6. Rugafli-væ øi postifli pentru a primi inspiraflie.„Sfætuieøte-te cu Domnul în toate faptele tale, iarEl te va îndrepta pe tine cætre bine...” (Alma 37:37).Dupæ o evaluare corespunzætoare a situafliei, trebu-ie sæ oferim rugæciune øi post ca pas final înaintede luarea deciziei. Ascultafli pentru a auzi ræspun-sul. Prea adesea, ne rugæm færæ sæ ascultæm.

7. Luafli decizia. „Luarea deciziilor este o activita-te singuraticæ”, a spus bunul meu prieten, ClarenceB. Randall, fost director al Inland Steel Company,„øi cu cât este mai mare gradul de responsabilitate,cu atât mai puternic este sentimentul de singuræta-te”. Totuøi, dupæ urmarea celor øase paøi menflionaflianterior, majoritatea deciziilor pe care le iau frafliinoøtri preofli vor fi cele mai corecte.

8. Hotærâfli cum sæ ducefli decizia la bun sfâr-øit. Acfliunea trebuie sæ urmeze dupæ decizie.Procedurile de îndeplinire trebuie sæ fie notate øi trebuie sæ fie date responsabilitæfli.

9. Urmærifli progresul øi reevaluafli. Un frate buna spus: „Dacæ o decizie a fost luatæ prin inspiraflie,atunci de ce sæ evaluæm?” Împrejurærile se schimbæ,iar odatæ cu schimbarea vine øi timpul de a revedea,cel puflin câteodatæ, pentru a porni de la începutprocesul de luare a deciziei. În orice caz, urmærireaprogresului, pentru a vedea dacæ îndatorirea este în-deplinitæ, trebuie sæ facæ parte din proceduræ.

Colegii care muncesc alæturi de noi vor lua de-cizii mai bune în chemærile lor dacæ vor urmaaceøti nouæ paøi. Dar amintifli-væ cæ, dacæ Domnulne va oferi ajutor pentru a lua decizii, El se aø-teaptæ ca noi sæ ne facem temele.

Care sunt testele care ar putea fi aplicate cu suc-ces unui plan de acfliune – o decizie în aøteptare?Iatæ øase dintre acestea:

1. Ar putea aceasta sæ întârzie sau sæ dæunezeprogresului spiritual sau moral?

2. Ar putea da naøtere la amintiri nefericite sautulburætoare?

3. Este aceasta contrar voinflei sau poruncilorrevelate de Dumnezeu? „Eu, Domnul, sunt obligatcând facefli ceea ce spun Eu; dar, când nu facefliceea ce spun, nu avefli promisiuni” (D&L 82:10).

4. Poate aceasta sæ dæuneze vreunei persoane,familii sau vreunui grup?

5. Decizia ar face pe cineva sæ fie o persoanæmai bunæ sau un asociat mai bun dacæ ea este înconformitate cu legile lui Dumnezeu? De exemplu,prin træirea conform Cuvântului de Înflelepciune,ni se promite cæ vom „gæsi înflelepciune øi maricomori de cunoøtinfle, chiar comori ascunse”(D&L 89:19).

6. Ar fi posibil ca o binecuvântare sæ rezulte dinaceastæ acfliune anume? „Este o lege, irevocabilhotærâtæ în cer dinainte de crearea acestei lumi, pecare se bazeazæ toate binecuvântærile; øi când obfli-nem orice binecuvântare de la Dumnezeu, aceastaeste prin supunere faflæ de acea lege pe care estebazatæ binecuvântarea” (D&L 130:20-21).

Permitefli-mi, în încheiere, sæ ofer cele zecepuncte la care conducætorii pot sæ reflecteze pen-tru a-i ajuta în luarea deciziilor înflelepte:

1. Cerefli îndrumare de la Domnul atunci cândavefli de luat decizii.

2. Simflifli cæ væ arde inima în piept dupæ ce afliluat decizia?

3. Este aceasta conform cuvintelor profeflilor –adicæ a preøedinflilor Bisericii, în special a preøe-dintelui în viaflæ?

4. Anumite decizii înseamnæ pur øi simplu sæjudeci corect øi sæ ajungi, în mod simplu, la o ho-tærâre. De exemplu, în Doctrinæ øi legæminte,Domnul le spune fraflilor cæ nu Îl intereseazæ dacæei merg pe pæmânt sau pe apæ, atâta timp cât eiacflioneazæ (Vezi D&L 61:22).

5. Existæ anumite cazuri în care nu poate filuatæ o decizie imediat, deoarece Domnul vrea sæatenflioneze persoana care ia decizia asupra altorfactori. În acest caz, o persoanæ trebuie sæ înveflesæ aøtepte ræspunsul Domnului sau, aøa cum ar

105

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 105


spune Domnul: „Oprifli-væ, øi sæ øtifli cæ Eu suntDumnezeu” (Psalmii 46:10).

6. În decizii de importanflæ vitalæ, postul com-binat cu rugæciunea pot aduce o mare profunzi-me spiritualæ.

7. În timp ce, de obicei, este recomandabil sæîncercæm sæ prevedem efectele pe duratæ lungæale deciziei pe care o luæm, uneori, Domnul væva inspira sæ luafli întotdeauna decizii temporarecare vor duce la un sfârøit pe care numai El îløtie. Un bærbat nu ar trebui sæ ezite niciodatæ înluarea unor asemenea decizii. Wilford Woodruff(al patrulea preøedinte al Bisericii) a trebuit sæ iamai multe astfel de decizii care îl determinau sæspunæ: „Eu nu øtiu, doar pentru cæ Domnul mi-a poruncit” (vezi Moise 5:6). Nefi s-a întors laIerusalim færæ a øti care urma sæ fie planul ac-fliunilor sale.

8. Preøedintele Harold B. Lee povesteøte, în car-tea sa Decisions for Successful Living (pagina 45),despre o conversaflie cu un conducætor din Bisericæ;acesta, uneori, în încercarea de a ajunge la o ho-tærâre cu privire la o problemæ anume, îøi adresa în-trebarea: „Ce ar face Isus în aceastæ situaflie?”.Aceasta ar însemna, desigur, cæ un bærbat ar trebuisæ-L cunoascæ destul de bine pe Isus ca urmare astudiului øi vieflii neprihænite pe care o duce, încâtsæ poatæ adresa acea întrebare în mod inteligent.

9. Un bærbat ar trebui sæ se asigure, întotdeau-na, cæ se consultæ cu Spiritul în procesul de luarea deciziilor sale. Cu alte cuvinte, ar trebui ca aces-ta sæ flinæ uøa deschisæ, în caz cæ Spiritul doreøtesæ-l îndrume spre o cale diferitæ de cea pe care arfi ales-o în mod normal. Brigham Young a spus,odatæ, cæ dorea sæ facæ un anumit lucru, dar cæSpiritul l-a îndrumat altfel.

10. Este întotdeauna bine sæ øtim ce au fæcut alfliconducætori ai Bisericii când au avut de luat deciziiîn cazul unor probleme asemænætoare. De aceea, celpuflin în parte, profetul Joseph Smith flinea înregis-træri ale mai multor întruniri. Aøadar, trebuie sæ stu-diem înregistrærile, profeflii øi istoria Bisericii.

Suntem angajafli într-o lucrare în care nu putemda greø – fie cæ este vorba de luarea deciziilor sau dealtceva – dacæ facem partea ce fline de noi. Domnulnu va permite ca noi sæ eøuæm. Aceasta este lucra-rea Sa. Aceøtia sunt copiii Sæi alæturi de care sun-tem chemafli sæ muncim, iar El îi iubeøte. Acestaeste programul Sæu prin care lucræm, autoritateaSa, øi El ne va ajuta sæ creøtem – da, atunci cândeste necesar, chiar peste capacitæflile noastre natura-le. Øtiu aceasta øi Îi mulflumesc lui Dumnezeu pen-tru aceastæ cunoaøtere øi binecuvântare neprefluitæ.


• Care dintre comentariile preøedintelui Bensonne ajutæ sæ înflelegem cât de importante suntdeciziile înflelepte pentru viafla noastræ veønicæ?

• Care dintre cei „cinci paøi fundamentali în lua-rea deciziilor” vi se pare cel mai important îndezvoltarea dumneavoastræ în calitate de con-ducætor? Justificafli-væ ræspunsul. (Notæ: Dacæfolosifli aceastæ întrebare în clasæ, adresafli o în-trebare mai puflin personalæ, cum ar fi: „De ceeste fiecare dintre aceøti paøi important în lua-rea deciziilor?”)

• De ce este important ca deciziile sæ fie bazatepe „principii øi fapte corecte”?

• Cum ne putem testa deciziile pentru a vedeadacæ sunt corecte?

106

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 106

CONCEPTUL 1. fiINEM ADUNÆRI ÎN CADRUL BISERICII ØI AL FAMILIEI PENTRU A-I AJUTA PE OAMENI SÆ-ØI ÎNDEPLINEASCÆ fiELURI DREPTE ØI SÆ VINÆ LA ISUS HRISTOS.

COMENTARIU

În timpul slujirii Sale pe pæmânt, Isus HristosS-a întâlnit deseori cu ucenicii Sæi øi cu alflii (veziMatei 5:1; Marcu 2:2; Luca 4:14-15; Ioan 6:3). Deasemenea, El S-a întâlnit øi cu ucenicii Sæi din fli-nutul descris în Cartea lui Mormon dupæ înviereaSa (vezi 3 Nefi 12). În dispensaflia noastræ, El l-ainstruit pe Joseph Smith cæ sfinflii trebuie „sæ seîntâlneascæ adeseori” (D&L 20:55).

Episcopul Robert L. Simpson, pe atunci consilierîn Episcopatul Prezidenflial, a spus: „Pe mæsuræ cene stræduim sæ Îi cunoaøtem pe Dumnezeu, Tatæl,øi pe Fiul Sæu, Isus Hristos, trebuie sæ ne familiari-zæm cu lucrærile canonice ale Bisericii; trebuie sæparticipæm la adunæri, aøa cum au fost stabilite decætre profeflii din zilele noastre pentru ca inimile øiminflile noastre sæ poatæ fi umplute cu învæflæturileadeværului øi cu Spiritul mærturiei depusæ de alflii øi,din când în când, de noi înøine, dupæ cum suntemchemafli sau îndemnafli sæ facem aceasta. Astfel, neclædim o mærturie, o convingere cæ Dumnezeu træ-ieøte” (The Powers and Responsibilities of thePriesthood, Brigham Young University Speechesof the Year) [31 martie 1964], p. 3).

Preøedintele Spencer W. Kimball ne-a învæflat:„Evitafli sæ stabilifli prea multe adunæri în timpulzilei de Sabat. Când væ desfæøurafli adunærile obiø-nuite, fæcefli-le sæ fie cât mai spirituale øi eficientecu putinflæ. Trebuie sæ nu græbim adunærile, cæciele pot fi planificate într-o manieræ care permitescopurilor lor sacre sæ fie îndeplinite færæ dificulta-te” (în Conference Report, aprilie 1981, p. 62; sauEnsign, mai 1981, p. 45).

IDEI DE PREDARE

Întrebafli-i pe cursanfli de ce avem atât de mul-te adunæri în Bisericæ øi în familie. În ce fel uneleadunæri sunt mai eficiente decât altele?

Citifli urmætoarea declaraflie a preøedinteluiEzra Taft Benson: „Participarea plinæ de credinflæla adunærile Bisericii væ aduce binecuvântæri pecare nu le putefli primi în niciun alt fel” (înConference Report, aprilie 1986, p. 56; sauEnsign, mai 1986, p. 44). Rugafli-i pe cursanfli sæenumere câteva dintre adunærile importante dincadrul Bisericii øi sæ explice în cel fel participareala aceste adunæri aduce binecuvântæri.

Spunefli-le cursanflilor cæ existæ adunæri la careni se cere sæ mergem øi adunæri care sunt utile, darnu absolut necesare. Existæ adunæri în care preaslæ-vim øi adunæri în care planificæm activitæfli. Existæadunæri oficiale øi adunæri neoficiale. Existæ adunæri

LECfiIA 17

CUM SÆ CONDUCEM ADUNÆRI PLINE DE SUCCES

„Iar adunærile lor au fost conduse de cætre Bisericæ dupæ felul øi lucrærile Spiritului øi prin putereaDuhului Sfânt; cæci dupæ cum puterea Duhului Sfânt i-a condus pe ei cum sæ predice sau sæ sfætuiascæ,sau sæ se roage, sau sæ implore, sau sæ cânte, chiar aøa au fæcut” (Moroni 6:9).


Scopul adunærilor din cadrul Bisericii øi al familiei trebuie sæ fie acela de a-i ajuta pe oameni sæ devi-næ mai asemænætori lui Hristos.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. fiinem adunæri în cadrul Bisericii øi al familiei pentru a-i ajuta pe oameni sæ-øi îndeplineascæ fle-luri drepte øi sæ vinæ la Isus Hristos.

2. Putem învæfla sæ planificæm øi sæ conducem adunæri eficicente.

107

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 107

Lecflia 17: Cum sæ conducem adunæri pline de succes

în care vizitatorii sunt binevenifli øi altele în caredoar cei care îndeplinesc un anumit standard dedemnitate pot participa. Explicafli cæ tofli conducæ-torii care desfæøoaræ astfel de adunæri le pot folosipentru a-i ajuta pe oameni sæ îndeplineascæ fleluridrepte øi sæ vinæ la Hristos (vezi comentariul). Înprocesul planificærii øi desfæøurærii adunærilor øi ac-tivitæflilor conducætorii trebuie sæ fie atenfli ca aces-tea sæ nu se suprapunæ cu cele organizate în cadrulfamiliilor unde existæ cel mai eficient mediu pentrua preda øi a învæfla Evanghelia.

CONCEPTUL 2. PUTEM ÎNVÆfiA SÆ PLANIFICÆMØI SÆ CONDUCEM ADUNÆRI EFICIENTE.

COMENTARIU

Conducætorii Bisericii planificæ øi conduc o va-rietate mare de adunæri. Acestea pot avea un carac-ter de preaslævire, de instruire sau de planificare.Profeflii din zilele din urmæ ne învaflæ cæ familiiletrebuie sæ se întâlneascæ sæptæmânal în cadrul seriide familie. Într-o astfel de searæ, pærinflii øi copiii seîncurajeazæ reciproc pentru a træi conform princi-piilor Evangheliei øi discutæ probleme familiale.

Un lucru care trebuie fæcut din timp pentru aplanifica o adunare bunæ, implicæ înflelegerea sco-pului acesteia. De exemplu, un episcop care planifi-cæ o adunare de împærtæøanie trebuie sæ înfleleagæcæ scopul acestei adunæri este de a lua din împærtæ-øanie, de a preaslævi, de a învæfla Evanghelia, de aefectua rânduieli, cum este cea a confirmærii, de ase ocupa de treburile episcopiei øi de a-i întæri spiri-tual pe membri. Atunci când conducætorii înflelegscopul unei adunæri, ei pot sæ caute cea mai bunæmodalitate de a o îndeplini.

Vârstnicul M. Russell Ballard din Cvorumul ce-lor Doisprezece Apostoli ne-a dat urmætorul sfatcu privire la adunæri, în general:

• „Asigurafli-væ cæ programul adunærii… se con-centreazæ, în principal, asupra oamenilor øi nuasupra programului Bisericii.

• Scopurile unei adunæri trebuie sæ fie clare iaradunarea trebuie sæ înceapæ øi sæ se termine latimp.

• Alocafli suficient timp pentru a discuta desprenevoile oamenilor.

• Dupæ ce afli ascultat cu atenflie øi cu sincerita-te recomandærile [celor prezenfli], luafli o deci-zie sau desemnafli o sarcinæ, care sæ ducæ la

un rezultat concret øi la o acfliune care poatefi mæsuratæ.

• Luafli asemenea decizii dupæ ce v-afli rugat.

• Rugafli câteva persoane «sæ îøi asume ræspun-derea pentru fiecare sarcinæ [øi] sæ revinæ øi særaporteze rezultatul la o datæ stabilitæ de co-mun acord».

• Atunci când se deleagæ o sarcinæ, aceasta tre-buie, în mod normal, sæ fie comunicatæ subformæ de «ce trebuie fæcut», în loc de «cum tre-buie fæcut»; adicæ, persoana care o primeøtetrebuie sæ fie ræspunzætoare pentru rezultateleobflinute øi nu pentru metodele care urmeazæsæ fie folosite”.

(Counseling with Our Councils: Learning toMinister Together in the Church and in theFamily [1997], p. 124-125.)

IDEI DE PREDARE

Folosind materialul din comentariu øi experienfladumneavoastræ personalæ, discutafli despre cum sepot planifica øi conduce adunæri eficiente în Bisericæøi în familie. Împærflifli-væ clasa în grupuri mici.Rugafli fiecare grup sæ schifleze un plan de o paginæpentru a-l ajuta sæ planifice øi sæ conducæ adunæri.Invitafli grupurile sæ-øi prezinte planurile.


Preøedintele Boyd K. Packer

Preøedintele în exercifliu alCvorumului celor DoisprezeceApostoli

„The Unwritten Order ofThings” („Ordinea nescrisæ alucrurilor”), Brigham YoungUniversity Devotional, 15 oc-tombrie 1996

Væ vorbesc astæzi în calitate de învæflætor.Reflectez la influenfla unui învæflætor pe care l-amcunoscut acum mai bine de cincizeci de ani.Dupæ cum se întâmplæ de multe ori, influenflaacelui învæflætor nu a flinut de subiectele pe carele preda. Dr. Schaefer era professor de matematicæla Universitatea de Stat Washington din Pullman,Washington. Nu impresiona mai deloc prin înfæfli-øarea sa. Nu îmi amintesc prenumele lui, dar nuvoi uita niciodatæ primul lucru pe care mi l-a spusîn prima zi când ne-am întâlnit.

108

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 108


Aceasta se întâmpla în timpul celui de-al DoileaRæzboi Mondial. Urmam un curs de instruire pen-tru pilotaj øi fuseseræm trimiøi la universitate pentruceeea ce credeam cæ urma sæ fie un curs fulger de-spre meteorologie, prognozæ, navigaflie, fizicæ, aerodinamicæ øi alte subiecte tehnice. Credeam cætitlul „curs fulger” nu era foarte încurajator pentrucursanflii ce urmau sæ devinæ pilofli. Cuvântul intensar fi fost mai potrivit.

Presiunea era mare din pricina faptului cæ ceicare ar fi picat cursul urmau sæ fie scoøi din pro-gramul pentru pilofli. Eram în concurenflæ cuanumifli cadefli, dintre care mulfli urmaseræ învâ-flæmântul superior; unii dintre ei avuseseræ partede instruire la un nivel avansat, pe când eu abiaieøisem de pe bæncile liceului.

Dr. Schaefer urma sæ parcurgæ cu noi matema-tica elementaræ øi sæ ajungæ pânæ la nivelul de ana-lizæ matematicæ în doar câteva sæptæmâni. Amcrezut cæ acest lucru era cu neputinflæ pentru mi-ne, pânæ când au sosit acele prime minute ale pri-mei ore. Øi-a început ora cu acest anunfl: „Deøimulfli dintre voi afli avut parte de cursuri în învæflæ-mântul superior, chiar de cursuri la un nivel avan-sat despre ceea ce vom studia, scopul meu va fiacela de a le preda începætorilor. Îi rog pe aceiadintre voi care cunosc subiectele sæ fie ræbdætori întimp ce le voi preda lucrurile de bazæ celor care nule cunosc”. Încurajat de ceea ce a spus øi, maimult, de felul în care a predat, am putut absolvicursul destul de uøor. Altfel, ar fi putut fi imposibil.

Când am decis sæ devin învæflætor, exemplul luiDr. Schaefer m-a inspirit sæ încerc cât voi puteade bine sæ predau adeværurile de bazæ, simple încel mai uøor mod de înfleles. Am învæflat cât de dificil este sæ simplifici.

La mulfli ani dupæ ræzboi, m-am întors laUniversitatea de Stat din Washington øi l-am gæsitpe Dr. Schaefer. Bineînfleles cæ el nu m-a recunos-cut. Fusesem doar unul dintre multele sute de ca-defli ce au urmat cursurile pe care le-a predat. I-ammulflumit pentru ceea ce mæ învæflase. Matematicaøi analiza matematicæ fuseseræ de mult uitate, darnu øi exemplul sæu de învæflætor.

Urmând, deci, acel exemplu, doresc sæ væ spun astæzi câteva lucruri referitoare la Bisericæ.Lucrurile pe care am sæ vi le spun nu sunt

explicate în scripturi, deøi ele se conformeazæprincipiilor ce se gæsesc în scripturi.

Un pricipiu este un adevær trainic, o lege, o re-gulæ pe care o pofli adopta pentru a primi ajutor înluarea deciziilor. De obicei, principiile nu sunt in-strucfliuni foarte detaliate. Acest fapt væ permite sævæ adaptafli øi sæ væ gæsifli calea cu ajutorul unuiadevær trainic, a unui principiu, care væ va menfli-ne statornici ca o ancoræ.

Lucrurile pe care vi le voi spune nu sunt expli-cate nici în îndreptarele, nici în manualele noastre.Chiar dacæ ar fi fost, majoritatea dintre dumnea-voastræ nu afli fi avut îndreptare – nici cele alePreofliei lui Melhisedec, nici cele ale Societæflii deAlinare sau altele – cæci acestea sunt înmânate numai conducætorilor.

Voi vorbi despre ceea ce eu numesc „ordineanescrisæ a lucrurilor”. Lecflia mea ar putea fi nu-mitæ: „Lucruri simple referitoare la Bisericæ pe ca-re fiecare membru ar trebui sæ le cunoascæ”. Deøisunt lucruri foarte simple, ele sunt, totuøi, foarteimportante! Din anumite motive, noi presupu-nem faptul cæ toatæ lumea cunoaøte, deja, toatelucrurile simple. Dacæ, într-adevær, le cunoaøtefli,le-afli învæflat prin observare øi prin experienflæ,cæci ele nu sunt menflionare nicæieri øi nu suntpredate la cursuri. Aøa cæ, în timp ce continuæm,dacæ sunt printre voi unii care le cunosc, fifli ræb-dætori în timp ce le voi preda celor care nu le cu-nosc – øi tragefli un pui de somn.

Baza cunoaøterii øi a unei mærturii nu seschimbæ niciodatæ – mærturia cæ Dumnezeu Tatæltræieøte, cæ Isus este Hristosul, cæ Duhul Sfânt neinspiræ, cæ a avut loc o restaurare, cæ plenitudineaEvangheliei øi aceeaøi organizare care a existat înBiserica din vechime ne-au fost revelate. Acestelucruri sunt predate pretutindeni øi mereu – înclasele noastre, în scripturi, în îndreptare øi înmanuale – în tot ceea ce facem.

Doctrinele fundamentale øi instrucfliunile de-spre organizarea Bisericii se gæsesc, de asemenea,în scripturi. Pe lângæ acestea, mai existæ o altæsursæ de cunoaøtere referitoare la felul în carefunflioneazæ Biserica, aceea a experienflei øi a ob-serværii. Dacæ învæflafli despre aceste lucruri carenu sunt scrise nicæieri, despre ordinea nescrisæ alucrurilor, vefli fi mai bine pregætit sæ devenifliconducætor – øi vefli deveni un conducætor. Cele

109

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 109


mai importante poziflii de conducere sunt celedin cadrul cæminului – acelea de tatæ, mamæ, so-flie, sofl, frate sau soræ mai mare.

Iar în cadrul Bisericii avem puse la dispozifliechemæri de conducere øi ocazii de a preda cum numai întâlnim niciunde pe pæmânt.

Deøi lucrurile despre care am sæ vorbesc nu suntscrise, ele sunt destul de uøor de învæflat. Fifli doaratenfli la ordinea nescrisæ a lucrurilor øi afiøafli uninteres faflæ de ele øi vefli descoperi faptul cæ væ vefliînmulfli abilitæflile øi vefli creøte în ochii Domnului.

Înainte de a væ oferi câteva exemple despreaceastæ ordine nescrisæ a lucrurilor, permitefli-mi sævæ reamintesc ceea ce a spus Domnul: „Casa Meaeste o casæ a ordinii, spune Domnul Dumnezeu”(D&L 132:18; subliniere adæugatæ). Øi i-a spus pro-fetului Sæu: „Øi vedefli ca toate aceste lucruri sæ fiefæcute în înflelepciune øi ordine; cæci nu este nevo-ie ca omul sæ fugæ mai repede decât este puterealui. Øi iaræøi este potrivit ca el sæ fie sârguinciospentru ca astfel sæ poatæ câøtiga premiul; de aceea,toate lucrurile trebuie sæ fie fæcute în ordine”(Mosia 4:27; subliniere adæugatæ).

Pavel le-a spus corintenilor sæ aibæ grijæ ca „toate[lucrurile]” sæ „se facæ în chip cuviincios øi cu rân-duialæ” (vezi 1 Corinteni 14:40; subliniere adæuga-tæ). Ne vom întoarce la aceasta în câteva minute.

Lucrurile despre care am sæ væ vorbesc nu suntatât de stricte, încât Biserica sæ se destrame dacæ nusunt mereu luate în seamæ cu strictefle. Dar ele vorda tonul, vor stabili un standard de demnitate øi or-dine øi vor îmbunætæfli întrunirile øi clasele noastre;vor îmbunætæfli activitæflile. Dacæ le cunoaøtefli øi leînflelegefli, væ vor îmbunætæfli vizibil vieflile.

Întrunirile noastre ar trebui sæ se desfæøoareîntr-o asemenea manieræ încât membrii sæ fiereconfortafli din punct de vedere spiritual øi særæmânæ în armonie cu Spiritul atunci când în-tâlnesc provocærile vieflii. Trebuie sæ stabilimcondiflii prin care membrii pot, prin inspiraflie,sæ-øi rezolve propriile lor probleme. În aceastæprivinflæ, existæ lucruri simple care ajutæ øi lu-cruri care stingheresc. Alma ne-a învæflat „cæprin lucruri mici øi simple lucruri mari sunt în-fæptuite; øi mijloacele mici de multe ori îi fac deruøine pe cei înflelepfli” (Alma 37:6).

Ca prim exemplu al meu pentru aceastæ ordinenescrisæ a lucrurilor ofer acest simplu lucru: per-

soana care prezideazæ asupra unei adunæri, trebuiesæ stea în prezidiu pe scaun, în spatele pupitruluiøi sæ fie aproape de cea care conduce. Este destulde dificil sæ prezidezi asupra unei adunæri în timpce stai alæturi de ceilalfli membri ai congregafliei.Persoana care prezideazæ este responsabilæ pentruconducerea adunærii, are dreptul øi responsabilita-tea de a primi revelaflie øi poate simfli îndemnul sæschimbe sau sæ corecteze ceva anume în timpuladunærii. Acest lucru se aplicæ indiferent dacæ estevorba despre o adunare a unei organizaflii auxiliareprezidatæ de cætre surori sau despre oricare altadintre adunærile noastre.

Un preøedinte nou de flæruø îøi va adresa,uneori, întrebarea: „Trebuie sæ fiu în prezidiu lafiecare adunare din cadrul flæruøului? Nu pot stacu familia mea?”. Cætre cei aflafli într-o aøa situa-flie mæ adresez øi spun: „În timp ce prezidafli, tre-buie sæ stafli în prezidiu”. Sunt tentat sæ spun, darn-am s-o spun: „Eu nu am privilegiul acesta; dece l-ai avea tu?”.

Un alt exemplu. Dacæ urmærifli PrimaPreøedinflie, vefli observa cæ primul consilier stætot timpul la dreapta preøedintelui; al doileaconsilier la stânga. Acest fapt este o demonstra-flie a unui lucru fæcut „în chip cuviincios øi curânduialæ”, aøa cum ne-a spus Pavel. De regulæ,dar nu tot timpul, dacæ persoana care prezidea-zæ vorbeøte, va face aceasta la finalul adunærii.În felul acesta se pot face rectificæri øi se potaduce læmuriri, dacæ este nevoie. Am træit demulte ori experienfla aceasta la finalul adunæri-lor: „Ei bine, fratele sau sora X a spus aøa øi pedincolo øi sunt sigur cæ a vrut, de fapt, sæ spunæcutare øi cutare lucru”.

Un alt exemplu. Noi nu aspiræm la chemæri încadrul Bisericii, nici nu cerem sæ fim eliberafli dinele. În cadrul Bisericii primim chemæri prin inter-mediul inspirafliei. Chiar dacæ ni se propune ochemare într-un fel stângaci, nu este înflelept canoi sæ refuzæm chemarea. Trebuie sæ presupunemcæ acea chemare vine de la Domnul. Al cincileaarticol de credinflæ ne spune cæ noi „trebuie sæ[fim chemafli] de Dumnezeu prin profeflie øi prinaøezarea mâinilor de cætre aceia care deflin autori-tatea de a predica Evanghelia øi de a administrarânduielile acesteia”.

Dacæ unele împrejuræri væ îngreuneazæ capaci-tatea dumneavoastræ de a continua sæ slujifli,

110

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 110


suntefli liberi sæ væ consultafli cu acel conducætorcare v-a chemat. Nu ne chemæm singuri øi nu neeliberæm singuri din chemæri. Uneori, un condu-cætor sau un învæflætor se bucuræ atât de mult depoziflia înaltæ a unei chemæri de conducere, încâtchiar øi dupæ mulfli ani de slujire, el nu vrea sæfie eliberat. Acest lucru este un semn cæ a venittimpul ca acea eliberare sæ aibæ loc.

Trebuie sæ acceptæm chemærile ce ni se dau.Trebuie sæ acceptæm chemærile øi sæ acceptæmeliberærile venite din partea aceleiaøi autoritæfli.

Atunci când Preøedintele J. Reuben Clark a fostchemat sæ fie al doilea consilier în Prima Preøedinfliedupæ ce slujise timp de mulfli ani în calitate de primconsilier, el a spus urmætoarele cuvinte în cadrulAdunærii solemne în care a avut loc susflinerea noiiPrime Preøedinflii: „În slujba Domnului, nu are im-portanflæ unde slujeøti, ci cum. În Biserica lui IsusHristos a Sfinflilor din Zilele din Urmæ, o persoanæocupæ locul în care este chematæ sæ slujeascæ, che-mare care nu este nici solicitatæ øi nici refuzatæ”[în Conference Report, aprilie 1951, p. 154; subli-niere adæugatæ]. Biserica a învæflat o lecflie foarteimportantæ din ordinea nescrisæ a lucrurilor.

Am învæflat cu mulfli ani în urmæ cæ noi nualegem chemarea în care vom sluji – o acceptæmdoar. La scurt timp dupæ ce m-am cæsætorit, amfost chemat în calitate de asistent al funcflionaru-lui din cadrul flæruøului. Episcopul meu nu a vrutsæ mæ elibereze din chemarea mea de învæflætoral clasei de doctrina Evangheliei. Mi-a spus cæaveam mai mult de oferit în calitate de învæflætor,decât în acea chemare obscuræ de asistent al func-flionarului din cadrul flæruøului. Dar a øtiut cæ, înordinea nescrisæ a lucrurilor, preøedintele de flæruøprezida, iar chemarea acestuia avea întâietate.

Nu væ pot spune tot ce am învæflat în acea che-mare. Am putut observa felul în care funcflioneazæo preøedinflie. Am fost martor al revelafliei prin cares-au oferit chemæri øi au fost eliberafli funcflionaridin cadrul flæruøului øi al episcopiilor. Urmærindu-lpe preøedintele nostru de flæruø, am învæflat prinobservare øi prin experienflæ multe lucruri care nuse gæsesc în îndreptar. În acea chemare am întâlnitpentru prima oaræ membri ai Cvorumului celorDoisprezece øi alte autoritæfli generale în timp ceveneau la conferinfle. A fost un timp de instruire înordinea nescrisæ a lucrurilor.

Odatæ, mæ aflam în avion cu preøedinteleKimball care, dupæ câte cred, a slujit timp de 19ani în calitate de funcflionar în cadrul flæruøului.Un membru care locuise pe atunci în acel flæruø,se afla cu noi în avion. Mi-a spus: „Dacæ aø fi øtiutcæ funcflionarul flæruøului nostru urma sæ devinæpreøedintele Bisericii, l-aø fi tratat mult mai bine”.

Fratel Kimball slujea, de fapt, în calitate de aldoilea consilier în preøedinflia flæruøului în mo-mentul în care funcflionarul flæruøului s-a mutat.Au chemat un funcflionr øi acel funcflionar s-amutat. Fratele Kimball îøi asumase responsabilita-tea. Fratele Melvin J. Ballard a venit la conferinflæøi i-a spus: „Nu ar trebui sæ fii în acelaøi timp aldoilea consilier øi funcflionar în cadrul flæruøului.Alege în ce chemare vrei sæ ræmâi”.

Fratele Kimball nu era obiønuit sæ trebuiascæsæ aleagæ între douæ lucruri. Voia ca fratele Ballardsæ-i spunæ, dar fratele Ballard i-a spus: „Nu, tualegi”. Aøa cæ fratele Kimball a spus: „Am o maøi-næ de scris. [Foarte puflini oameni aveau, pe-atunci, maøini de scris.] Cunosc sistemul. Cred cævoi putea aduce o mai mare contribuflie dacæ voiræmâne în chemarea de funcflionar în cadrul flæru-øului”. Øi aøa a fost.

În acele zile, funcflionarul flæruøului primea o mi-cæ sumæ de bani în fiecare lunæ, pentru a cumpærarechizite de birou, presupun. O soræ care îl cunoø-tea bine, i-a scris øi i-a spus: „Spencer, mæ surprinzi– sæ accepfli o chemare doar pentru cæ este vorba debani”. Apoi, a spus: „Dacæ nu îfli schimbi atitudinea,în douæ luni de zile vei cædea în apostazie”. Ei bine,se pare cæ nu a calculat prea bine!

Iar acum, un exemplu. Odatæ, preøedintele Harold B. Lee a prezidat la conferinfla noastræ deflæruø. Între sesiuni, am servit prânzul la casa preøe-dintelui Zundell. Donna øi cu mine am ajuns puflinmai târziu, deoarece a trebuit sæ ne întoarcem acasæsæ vedem ce fac copiii noøtri mai mici. VârstniculLee venise la maøina sa pentru a lua ceva din ea,iar atunci când noi am ajuns, el era pe alee. Suntconvins cæ eram în mod vizibil emoflionafli sæ pu-tem vorbi personal øi sæ dæm mâna cu un apostol.A arætat cætre casæ øi a spus, referindu-se la preøe-dinflia flæruøului care era adunatæ acolo: „Sunt oa-meni minunafli. Tot timpul ai ceva de învæflat de laasemenea bærbafli”. Fusesem învæflat ceva despreordinea nescrisæ a lucrurilor de cætre un apostol.

111

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 111


Sunt atât de multe lucruri pe care le putefli în-væfla urmærind conducætori experimentafli dinepiscopiile øi flæruøii în care træifli. Putefli învæflaatât de mult ascultându-i pe fraflii øi pe surorilemai în vârstæ care au o experienflæ de-o viaflæ înøcoala lucrurilor nescrise.

Un alt exemplu. Existæ o ordine a lucrurilor înceea ce priveøte felul în care cæutæm sfat øi binecu-vântæri øi cætre cine ne îndreptæm pentru a le primi.Este simplu – ne îndreptæm cætre pærinflii noøtri.Când nu mai sunt disponibili, atunci când este vor-ba de o binecuvântare, putem merge la învæflætorulnostru de acasæ. Pentru a fi sfætuifli, pentru un sfat,întreptafli-væ cætre episcopul dumneavoastræ. Poatecæ el væ va trimite la conducætorul sæu – preøedinte-le de flæruø. Dar nu ne îndreptæm cætre autoritæflilegenerale. Nu le scriem pentru a le cæuta sfatul saunu presupunem cæ cineva aflat într-o chemare maimare ne va oferi o binecuvântare mai plinæ de inspi-raflie. Dacæ înflelegem acest lucru pe care-l învæflæmîn cadrul Bisericii, asupra noastræ va domni o pute-re minunatæ.

Preøedintele Joseph F. Smith ne-a învæflat cæ,dacæ într-un cæmin un membru al familiei estebolnav øi acolo sunt prezenfli „apostoli sau chiarmembri ai Primei Preøedinflii a Bisericii... tatæl es-te, în primul rând, acolo. Este dreptul lui øi dato-ria lui sæ prezideze” (Gospel Doctrine, p. 286).

Existæ o „altæ cale” autorizatæ care nu trece pela episcop, preøedintele de tæruø, autoritæflile gene-rale øi oricine altcineva din linia autoritæflii. Aceeatrece pe la Tatæl nostru din Cer, prin rugæciune.Dacæ vom proceda astfel, ne vom rezolva singuriproblemele, în majoritatea cazurilor.

Un alt principiu. Revelaflia în cadrul Bisericiicirculæ de sus în jos, adicæ de la cei care prezideazæla cei pe care îi conduc. De regulæ ea este îngræditæde limitærile administrative sau geografice sau delimitærile impuse persoanei care este chematæ. Deexemplu, un episcop care încearcæ sæ rezolve oproblemæ nu va primi revelaflie consultându-se cuun episcop al unei alte episcopii sau dintr-un altflæruø, cu care este rudæ sau cu care ar avea acelaøiloc de muncæ.

Experienfla mea m-a învæflat cæ revelaflia vinede sus, nu din lateral. Îndiferent de cât de experi-mentat, cât de matur sau cât de spiritual ar putea

pærea cæ este cineva de lângæ noi, este mai bine sæurmæm liniile corespunzætoare de autoritate.

Principiu: o caracteristicæ principalæ a unui conducætor bun este aceea de a fi un ucenic bun.Odatæ, într-o întrunire cu episcopi, un episcop nouaflat în dificultate m-a întrebat: „Cum îi pot face peoameni sæ mæ urmeze? Am chemat nouæ surori încalitate de preøedintæ a Societæflii Primare øi niciu-na nu a acceptat”. În acea adunare era o atmosferæa umorului de bun simfl øi un spirit plæcut, lucruricare au fæcut ca acel moment sæ fie unul ideal pen-tru predare. I-am ræspuns cæ mæ îndoiam ca el sæ fi„chemat” vreuna dintre cele nouæ surori. Cu sigu-ranflæ cæ doar le-a rugat sau le-a invitat.

I-am spus cæ, dacæ s-ar fi rugat cu sinceritate øis-ar fi sfætuit cu consilierii sæi despre cine ar tre-bui sæ prezideze asupra Societæflii Primare, primasoræ ar fi acceptat chemarea. Probabil cæ ar fi pu-tut descoperi în timpul interviului vreun motivanume pentru care nu era recomandat sau nu eramomentul potrivit ca acea soræ sæ slujeascæ øi ar fiscutit-o de acea chemare. Dar, cu siguranflæ cæ nul-ar fi refuzat mai mult de una sau douæ. Dacæatât de multe surori au refuzat chemarea, înseam-næ cæ ceva nu era în ordine – în ordinea nescrisæ.

Deoarece în acea adunare se simflea un spiritfoarte plæcut, i-am spus: „Dragæ episcope, mai øtiuceva despre dumneavoastræ. Nu suntefli un ucenicbun, nu-i aøa? Nu suntefli dumneavoastræ acela ca-re pune mereu sub semnul întrebærii lucrurile pecare preøedintele de flæruø le cere de la episcopiisæi?”. Ceilalfli episcopi din cameræ au început særâdæ încet øi sæ dea din cap – el era acela. A râs în-cet øi a spus cæ presupunea cæ acest lucru esteadeværat. I-am spus: „Probabil cæ motivul pentrucare membrii dumneavoastræ nu-øi urmeazæ con-ducætorii este acela cæ nici dumneavoastræ nu vi-iurmafli. O caracteristicæ esenflialæ a unui conducæ-tor în cadrul Bisericii este ucenicia loialæ øi plinæde credinflæ. Pur øi simplu aceasta este ordinea lu-crurilor – ordinea nescrisæ a lucrurilor”.

Când eram tânær bæiat, vârstnicul Spencer W.Kimball a venit la conferinfla noastræ øi ne-a relataturmætoarea experienflæ. În timp ce slujea în calitatede preøedinte de flæruø în Safford, Arizona, exista opoziflie neocupatæ în chemarea de supraveghetor alTinerilor Bæiefli din cadrul flæruøului, dupæ cum senumea atunci chemarea de preøedinte al acestei

112

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 112


organizaflii. Într-o zi, dupæ ce a plecat de la serviciu,a mers puflin pe jos, øi a avut o conversaflie cu unantreprenor. I-a spus: „Jack, fli-ar plæcea sæ fii supra-veghetorul Tinerilor Bæiefli din cadrul flæruøului?”.

Jack i-a ræspuns: „O, Spencer, nu cred cæ te referi la mine”.

Spencer i-a ræspuns: „Bineînfleles cæ mæ referla tine. Te înflelegi bine cu tinerii”. A încercat sæ-lconvingæ, dar bærbatul l-a refuzat.

În aceeaøi zi, mai târziu, dupæ ce s-a gândit laeøecul sæu øi amintindu-øi de vorbele pe care le-aspus Iacov în Cartea lui Mormon – „având mai întâimisiunea mea de la Domnul” (Iacov 1:17) – el s-adus la Jack. Numindu-l „frate” øi adresându-i-se penumele de familie, el i-a spus: „Avem o chemareneocupatæ în cadrul flæruøului. Consilierii mei øi cumine am discutat despre aceasta; ne-am rugat deceva vreme cu privire la acest lucru. Duminica tre-cutæ am îngenuncheat împreunæ øi L-am rugat peDomnul sæ ne ofere inspiraflie pentru a øti cine artrebui sæ fie pus deoparte în aceastæ chemare. Amprimit inspiraflia cæ dumneata eøti cel care trebuiesæ fie chemat. În calitate de slujitor al Domnului,am venit aici pentru a-fli adresa acea chemare”.

Jack a spus: „Ei bine, Spencer, dacæ o spui înfelul acesta...”

„Ei bine, o spun în felul acesta”.

Væ putefli închipui rezultatul. Faptul de a urmaordinea corectæ a lucrurilor, chiar øi cea nescrisæ,ajutæ.

Pe biroul meu se aflæ o scrisoare de la un fratefoarte deranjat de faptul cæ nu a fost chemat înmod corespunzætor sæ ocupe o chemare. A accep-tat chemarea øi doreøte sæ slujeascæ, dar a spus cæepiscopul sæu nu a consultat-o mai întâi pe sofliasa øi nu s-a ocupat cum trebuie de acest lucru.

Când îi voi ræspunde, voi încerca sæ îl învæfl puflin despre ordinea nescrisæ a lucrurilor, deoareceea fline øi de a fi ræbdætor când vine vorba desprefelul în care decurg lucrurile în cadrul Bisericii. Înprima secfliune din Doctrinæ øi legæminte, Domnuli-a atras fiecærui om atenflia sæ „[vorbeasæ] în nu-mele lui Dumnezeu, Domnul, chiar Salvatorul lu-mii” (D&L 1:20). Cred cæ îi voi spune cæ într-o zi arputea fi chiar el episcop, împoværat cu problemeledin episcopie øi copleøit de problemele personale øiîi voi sugera sæ ofere acum ceea ce va dori sæ pri-meascæ mai târziu.

Un alt lucru despre ordinea nescrisæ a lucrurilor:Episcopii nu trebuie sæ lase pregætirile adunærilorîn seama membrilor. Nu trebuie sæ lase în seamafamiliilor pregætirile pentru funeralii sau pentruadunærile dinaintea plecærii tinerilor în misiuni. Nueste în armonie cu ordinea fireascæ a lucrurilor camembrii sau familiile sæ se aøtepte sæ poatæ decidæcine va vorbi øi pentru cât timp. Sugestiile sunt, fi-reøte, acceptate, dar episcopul nu trebuie sæ laseadunarea în seama lor. Ne îngrijoreazæ devierile dela ordinea fireascæ a lucrurilor care au început sæaibæ loc în cadrul adunærilor noastre.

Funeraliile pot fi øi trebuie sæ fie adunærile careproduc cea mai profundæ impresie spiritualæ. Eleîncep sæ devinæ reuniuni neoficiale ale familiei fli-nute în fafla membrilor episcopiei. Deseori, Spirituleste dat la o parte din pricina experienflelor amu-zante sau a glumelor, în loc ca timpul sæ fie dedi-cat pentru a se preda lucrurile Spiritului, lucruricare flin de Spirit, chiar lucrurile sacre.

Atunci când familia insistæ ca mai mulflimembri ai familiei sæ vorbeascæ în timpul funeralii-lor, auzim cæ se vorbeøte despre cel decedat, în locsæ se vorbeascæ despre ispæøire, înviere øi promisiu-nile pline de alinare revelate în scripturi. Este în re-gulæ ca în timpul ceremoniei funerare sæ vorbeascæun membru al familiei dar, dacæ o face, remarcilesale trebuie sæ fie în armonie cu spiritul adunærii.

Le-am spus fraflilor din Cvorumul celorDoisprezece øi din Prima Preøedinflie cæ, în ziuaîn care vor avea loc funeraliile mele, dacæ vreunuldintre ei va vorbi despre mine, mæ voi ridica øi-lvoi corecta. Evanghelia trebuie sæ fie propovædui-tæ. Nu cunosc nicio altæ adunare în care congre-gaflia sæ fie mai bine pregætitæ sæ primeascærevelaflie øi inspiraflie prin intermediul vorbitoruluidecât aceea a funeraliilor. Acest privilegiu ne esteluat din pricina faptului cæ nu înflelegem ordinealucrurilor – ordinea nescrisæ a lucrurilor – referi-toare la administrarea treburilor Bisericii øi la primirea Spiritului.

Episcopii noøtri nu trebuie sæ lase adunærile înseama celor care nu sunt chemafli sæ prezideze asu-pra acestora. Acest lucru este adeværat când vinevorba despre adunærile dinaintea plecærii tinerilorîn misiuni. Suntem foarte îngrijorafli de faptul cæacestea au devenit deja un fel de reuniuni în faflamembrilor episcopiei. Profunzimea instruirii øi

113

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 113


predærii spirituale care ar putea avea loc se pierde.Am început sæ uitæm cæ este vorba de o adunare deîmpærtæøanie øi episcopul este cel care prezideazæ.

Sunt multe lucruri pe care le-aø putea spunedespre aceste aspecte, cum ar fi „cea mai bunæ fli-nutæ de duminicæ”. Øtifli ce înseamnæ „cea mai bu-næ flinutæ de duminicæ”? Obiønuiam sæ øtim. Acumvedem îmbræcæminte din ce în ce mai lipsitæ debun simfl, chiar neglijentæ, în adunærile noastre,pânæ øi la adunarea de împærtæøanie, fapt care ducela un comportament neadecvat øi neglijent.

Mæ deranjeazæ sæ væd scris pe un program aladunærii de împærtæøanie cæ Liz, Bill øi Davevor participa. Nu ar trebui, oare, sæ fie scrisElizabeth, William øi David? Mæ deranjeazæ øi maimult sæ fiu rugat sæ-l susflin pe Buck sau Butchsau Chuck pentru o chemare în înaltul consiliu.Ce vreau sæ întreb, doar, este dacæ nu am puteaavea menflionate numele lor întregi la acea consem-nare importantæ. Ceea ce pierdem este politeflea, odemnitate pe care o pierdem – iar acesta este unprefl foarte mare pe care-l plætim. Acest lucru flinede ceea ce a spus Pavel despre lucrurile care trebuiesæ se facæ „în chip cuviincios øi cu rânduialæ”.

Ei bine, sunt mult mai multe lucruri pe carevreau sæ vi le spun despre ordinea nescrisæ a lucru-rilor, dar acestea sunt lucruri pe care trebuie sæ leînvæflafli prin propria experienflæ. Dacæ doar v-am pu-tea pune în situaflia în care sæ începefli sæ observafli,sæ începefli sæ primifli acea instruire, atunci vefli cu-noaøte felul în care acflioneazæ Biserica øi motivelepentru care acflioneazæ într-un asemenea mod. Veflidescoperi faptul cæ ea se conformeazæ principiilorprezente în scripturi. Dacæ doar „pæstrafli continuuîn inima voastræ ca pe o comoaræ, cuvintele vieflii”,Domnul væ va binecuvânta øi væ va da „chiar în cea-sul acela” ceea ce trebuie sæ spunefli øi sæ facefli(D&L 84:85). Învæflafli despre acest mare model – alînvæflæturilor care vin din observare øi participare.

La scurt timp dupæ ce Spania øi-a deschis uøilepentru predicarea Evangheliei, m-am aflat înBarcelona. Doi dintre primii misionari trimiøi înSpania au fost desemnafli sæ slujeascæ în Barcelonapentru a începe predicarea Evangheliei în acestoraø. Solicitaseræ de la preøedintele Smith Griffinpatruzeci de scaune. Acesta se afla în acel momentîn Paris øi nu a øtiut de ce au cerut patruzeci descaune din moment ce nu aveau niciun membru.A ezitat, nedorind sæ facæ acea cheltuialæ, dar s-a

gândit cæ îi va încuraja pe misionari. Aøa cæ aaprobat cele patruzeci de scaune.

Când am ajuns la sala de întruniri ce se afla laetaj, într-o clædire cu birouri, cele patruzeci descaune erau ocupate. Erau oameni care stæteau øiîn picioare. Vârstnicii au aranjat ca adunarea sæ fiecondusæ de primul lor convertit, un bærbat devârstæ mijlocie care lucra într-o pescærie. Am privitîn timp ce aceøtia îl învæflau ce sæ facæ, uneori ridi-cându-se pentru a-i øopti.

Cu emoflii, fratele Byish, a condus adunarea cuajutorul misionarilor. Apoi, când s-a ridicat pentrua încheia adunarea, Spiritul Domnului a coborâtasupra lui øi a predicat cu mare putere øi pentruun timp considerabil. A fost o mærturie inspiratæ,un moment de neuitat. Cei doi tineri misionari,ambii convertifli din America de Sud, învæflaseræ învreun fel anume despre ordinea nescrisæ a lucru-rilor. Ei puneau în ordine Biserica din Barcelona.Acum, în acel oraø, sunt patru flæruøi.

Øi aøa merg lucrurile. Domnul foloseøte sfinfliobiønuifli, membrii obiønuifli ai Bisericii, sæ flinæaceastæ lucrare în miøcare.

Nu e ciudat cum regi øi prinfliØi clovni care joacæ la circ

Øi oameni simpli din poporClædesc eternitæfli, de vor?

Iar fiecæruia i se dæO ocazie, douæ øi o regulæ

Pân’ la sfârøitul vieflii lorRidic-o treaptæ, scaræ sau o piedicæ.

zR. L. Sharpe, „Stumbling-Block or Stepping Stone”

Biserica va continua sæ progreseze øi progresea-zæ doar pentru cæ membrii ei obiønuifli învaflæ prinobservaflie, prin predare, prin experienflæ. Mai pre-sus de toate, învæflæm pentru cæ suntem motivaflide cætre Spirit. Într-o zi, bineînfleles, voi, cei careacum suntefli tineri, vefli conduce Biserica. Dacæ întot acest timp vefli învæfla øi studia ordinea nescrisæa lucrurilor, puterea Domnului væ va însofli pânæ lacapæt pentru a putea fi un slujitor folositor.

Depun mærturie cæ aceasta este Biserica Sa,Biserica lui Isus Hristos a Sfinflilor din Zilele dinUrmæ øi cæ, aøa cum a spus Domnul, fiecare „poatevorbi în numele lui Dumnezeu, Domnul, chiarSalvatorul lumii” (D&L 1:20).

Invoc binecuvântærile Sale asupra voastræ øi vædepun mærturie în numele lui Isus Hristos, amin.

114

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 114



• În ce fel putem învæfla lucruri importante de-spre Bisericæ, pe care nu le regæsim în scripturisau în manualele Bisericii?

• De ce credefli cæ suntem mai de prefl în lucra-rea Domnului atunci când învæflæm „ordineanescrisæ a lucrurilor”?

• De ce trebuie ca persoana care prezideazæ asu-pra unei adunæri sæ stea în prezidiu în timpulacesteia?

• De ce nu este potrivit ca un conducætor dincadrul Bisericii sæ cearæ sæ fie eliberat dintr-ochemare?

• De ce nu trebuie ca un episcop sæ meargæ laun alt episcop pentru a cere sfat despre cum særezolve o problemæ din cadrul episcopiei sale?

• Cine trebuie sæ planifice adunærile de împærtæøa-nie dinaintea plecærii tinerilor în misiuni, adu-næri în care aceøtia øi familiile lor vorbesc? De ce?

115

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 115

CONCEPTUL 1. INTROSPECfiIA ESTE IMPORTANTÆ PENTRU CONDUCÆTORII FAMILIILORØI PENTRU CEI DIN CADRUL BISERICII.

COMENTARIU

Conducætorii trebuie sæ se gândeascæ în modregulat dacæ sunt demni de a fi îndrumafli de cætreSpirit øi dacæ ei aplicæ pe cât pot de bine principii-le de conducere bune. Scripturile ne învaflæ despreimportanfla introspecfliei. Nefi a reflectat asupraurmætorului lucru: „Øi de ce sæ mæ plec pæcatuluidin cauza trupului meu? Da, de ce sæ dau cale li-beræ ispitelor, pentru ca cel ræu sæ capete un loc îninima mea, ca sæ-mi distrugæ pacea øi sæ-mi ræ-neascæ sufletul? De ce sunt mânios din pricinaduømanilor mei?” (2 Nefi 4:27). Alma i-a întrebatpe cei din poporul lui Zarahemla: „V-afli næscut voispiritual din Dumnezeu? Afli primit voi imagineaLui în înfæfliøarea voastræ? Afli simflit voi aceastæmæreaflæ schimbare în inimile voastre?

...Øi acum iatæ, væ spun vouæ, fraflii mei, dacævoi afli simflit o schimbare în inima voastræ øi dacæafli simflit dorinfla sæ cântafli cântecul iubirii mân-tuitoare, vreau sæ væ întreb, putefli sæ simflifli astfelacum?” (Alma 5: 14, 26). Atunci când îngerul Moroni i-a apærut pentru prima oaræ tânærului Joseph Smith, acesta reflecta asupra „slæbiciunilorøi imperfecfliunilor” sale øi se ruga Domnului pen-tru iertare (vezi Joseph Smith–Istorie 1:28-33).

Profeflii din zilele noastre øi conducætorii Bisericiine-au învæflat, de asemenea, despre importanfla in-trospecfliei. Preøedintele Gordon B. Hinckley, peatunci consilier în Prima Preøedinflie, ne-a sfætuit:

„Fiecare adunare de împærtæøanie trebuie sæ fie unospæfl spiritual. Trebuie sæ fie un timp pentru medi-taflie øi introspecflie, un timp pentru a cânta cântecede laudæ Domnului, un timp pentru reînnoirea le-gæmintelor fæcute cu El øi cu Tatæl nostru Etern øiun timp pentru a auzi cuvântul Domnului cu pio-øenie øi apreciere” (în Conference Report, octombrie1982, p. 66; sau Ensign, noiembrie 1982, p. 47).

Vârstnicul Russell M. Nelson, membru alCvorumului celor Doisprezece, ne-a învæflat:„Pescarul înflelept îøi verificæ nævoadele cu regula-ritate. Dacæ descoperæ vreo rupturæ, el reparæ de-fectul færæ întârziere. O veche zicalæ ne învaflæ cæ«spærtura cât e micæ trebuie cârpitæ». Revelafliaconsemnatæ ne oferæ o instruire asemænætoare.Domnul a spus: «Adu-fli dar aminte de unde ai cæzut; pocæieøte-te, øi întoarce-te la faptele taledintâi» (Apocalipsa 2:5).

Dacæ suntem înflelepfli, ne vom evalua zilnicsforile integritæflii din care este alcætuit nævodulnostru personal. Identificæm orice slæbiciune øio reparæm. Avem, într-adevær, obligaflia de a faceacest lucru…

Rugæciunea personalæ este un timp bun pentruintrospecflie. Rugæciunea de dimineaflæ poate inclu-de o cerere pentru onestitate, castitate, virtute sau,pur øi simplu, pentru a fi de ajutor altora. Seara,poate avea loc o altæ evaluare rapidæ a tuturor aces-tor calitæfli. Ne rugæm pentru pæstrarea integritæfliinoastre spirituale, apoi muncim pentru acest lucru.Dacæ se descoperæ vreo fisuræ, vom vrea sæ înce-pem procesul de o repara cu promptitudine, faptæ

LECfiIA 18

INTROSPECfiIA„Væ spun vouæ, putefli sæ privifli în sus cætre Dumnezeu în ziua aceea cu inima puræ øi cu mâinile

curate? Væ spun vouæ, putefli voi sæ privifli în sus, având imaginea lui Dumnezeu imprimatæ pe înfæfliøarea voastræ?” (Alma 5:19).


Introspecflia îi ajutæ pe conducætori sæ aducæ oameni la Isus Hristos.

CONCEPTE DE LECfiIE

1. Introspecflia este importantæ pentru conducætorii familiei øi pentru cei din cadrul Bisericii.

116

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 116

Lecflia 18: Introspecflia

ce ne va proteja de pierderea unei alte calitæfli spiri-tuale aflate în pericol.

Autoevaluarea este cel mai bine obflinutæ prinpaøi mici, adresându-ne întrebæri ca:

• Ce facem atunci când comitem o greøealæ? Nerecunoaøtem greøeala øi ne cerem scuze sau oignoræm øi dæm vina pe alflii?

• Ce facem atunci când suntem într-un grup încare sunt promovate idei sau activitæfli greøite?Aprobæm greøeala prin tæcerea noastræ sauluæm atitudine?

• Suntem în întregime cinstifli cu angajatoriinoøtri sau suntem mai puflini loiali?

• Pæstræm ziua de sabat, ne supunem Cuvântuluide înflelepciune, ne cinstim tatæl øi mama?

• Cum reacflionæm atunci când auzim vorbindu-seræu despre unøii Domnului? Cinstim toate [legæ-mintele noastre]? Sau admitem excepflii øi ne gæ-sim scuze pentru comportamentul nostru pentrua se potrivi cu ideile noastre preconcepute?

• Cum ne flinem promisiunile? Sunt promisiuni-le nostre de încredere?

Pentru un tratament corespunzætor, este nevoiede o diagnosticare corespunzætoare. Domnul ne-aoferit aceastæ încredinflare remarcabilæ: «Deoarecetu ai væzut slæbiciunile tale, tu vei fi întærit» (Eter12:37). Dar faptul în sine de a dori tærie spirittualænu ne va întæri. Este nevoie de credinflæ øi de faptepentru a întæri o laturæ slabæ a integritæflii noastre.

Cunoaøtem procesul de vindecare numit po-cæinflæ” („Integrity of Heart”, Ensign, august1995, p. 21).

IDEI DE PREDARE

Explicafli ce înseamnæ introspecflie („o examina-re a gândurilor øi sentimentelor proprii”, Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary, a 10-a ediflie[1993], „introspection”, p. 615). Discutafli de ce este introspecflia importantæ pentru conducætoriifamiliei øi pentru cei din cadrul Bisericii.

Rugafli-i pe cursanfli sæ menflioneze cazuri deintrospecflie din scripturi (vezi 1 Împærafli 19:4-13;Matei 4: 1-11 øi exemplele din comentariu).Discutafli despre modul în care introspecflia este,deseori, urmatæ de o binecuvântare.

Împærtæøifli cursanflilor afirmaflia preøedinteluiGordon B. Hinckley din comentariu despre in-trospecflia în cadrul adunærilor de împærtæøanie.Discutafli despre câteva dintre întrebærile pe carevârstnicul Russell M. Nelson a sugerat sæ ni leadresæm în timpul introspecfliei.

Spunefli-le cursanflilor cæ este important ca tofliconducætorii sæ reflecteze asupra relafliei lor perso-nale cu Domnul, asupra responsabilitæflilor lor,asupra oamenilor pe care îi slujesc øi aøa mai de-parte. Discutafli împreunæ cu respectivii cursanflidespre câteva întrebæri pe care ni le-am puteaadresa în timp ce ne gândim la demnitatea noas-træ øi la chemærile noastre în calitate de conducæ-tori. Sugerafli-le sæ îøi dezvolte obiceiul de areflecta la întrebæri ca acestea.


Preøedintele Spencer W.Kimball

Preøedinte al Bisericii

„Jesus: The Perfect Leader”(„Isus, Conducætorul per-fect”), Ensign, august 1979,p. 5-7

Despre conducerea remarcabilæ a Domnului IsusHristos sunt mult mai multe lucruri de spus decâtpot apærea într-un singur articol sau într-o singuræcarte, dar eu vreau sæ menflionez câteva dintre atri-butele øi aptitudinile pe care El le-a folosit într-unmod perfect. Aceste aptitudini øi calitæfli sunt impor-tante pentru noi tofli, dacæ dorim ca reuøita noastræîn calitate de conducætori sæ fie de duratæ.

Principii care nu se schimbæ

Isus øtia cine este øi de ce se afla aici, pe aceas-tæ planetæ. Acest lucru înseamnæ cæ El putea con-duce cu tærie, færæ îndoialæ sau slæbiciune.

Isus a predat despre principii sau adeværurineschimbætoare, færæ sæ inventeze reguli pe mæsu-ræ ce preda. Astfel, stilul Sæu de conducere nu eranumai corect, ci øi constant. Atât de mulfli condu-cætori laici din ziua de azi sunt asemænætori ca-meleonilor; îøi schimbæ culoarea øi punctual devedere în funcflie de situaflie – lucru ce tinde sæproducæ o confuzie în rândul asociaflilor øi sim-patizanflilor care nu pot fi siguri pe ce drum semerge. Aceia care se folosesc de un principiu

117

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 117


anume pentru a obfline putere sfârøesc, adesea,prin a nu face nimic pentru a-øi perpetua puterea.

Isus a spus de mai multe ori: „Venifli dupæMine!”. Programul Sæu a fost „sæ facefli ce fac Eu” øinu „sæ facefli ce spun Eu”. Înflelepciunea Sa înnæs-cutæ ar fi putut sæ impresioneze foarte mult, daracel lucru i-ar fi læsat pe ucenicii Sæi cu mult în ur-mæ. El a mers øi a lucrat cu cei pe care trebuia sæ îislujeascæ. Stilul Sæu era acela de a conduce princontact direct. Nu-I era teamæ de prietenii strânse;nu Îi era teamæ cæ apropierea de El i-ar fi dezamægitpe ucenicii Sæi. Aluatul adeværatei conduceri nu-ipoate ridica spiritual pe alflii decât dacæ suntem alæ-turi øi îi slujim pe cei care trebuie conduøi.

Isus a fost un om virtuos øi, astfel, atunci cândapropierea de oameni le-a permis acestora sæ atingæpoala hainei Sale, din El ieøea virtute sau putere.(Vezi Marcu 5:24-34.)

Sæ-i înflelegem pe alflii

Isus a fost un conducætor care øtia sæ asculte.Deoarece îi iubea pe ceilalfli cu o dragoste perfectæ,El asculta fiind plin de bunævoinflæ. Un conducætorbun îi ascultæ pe alflii dar, de asemenea, îøi ascultæconøtiinfla øi îndemnurile ce vin de la Dumnezeu.

Isus a fost un conducætor ræbdætor, stæruitor øiiubitor. Atunci când Petru øi-a scos sabia øi a tæiaturechea robului marelui preot, Isus a spus: „Bagæ-flisabia în teacæ” (Ioan 18:11). Færæ a fi supærat sauderanjat, Isus a vindecat în liniøte urechea robului(vezi Luca 22:51). Mustrarea fæcutæ lui Petru a fostblândæ, dar fermæ.

Deoarece Isus Øi-a iubit ucenicii, El a putut sæ lespunæ adeværul într-un fel în care aceøtia sæ-l înfle-leagæ, sæ fie sincer øi direct cu ei. În anumite mo-mente, El l-a mustrat pe Petru deoarece îl iubea iarPetru, fiind un om minunat, a putut sæ se maturi-zeze prin acele mustræri. În cartea Proverbelor seaflæ câteva versete minunate pe care niciunul din-tre noi nu trebuie sæ le uite:

„Urechea care ia aminte la învæflæturile careduc la viaflæ, locuieøte în mijlocul înflelepflilor.

Cel ce leapædæ certarea îøi disprefluieøte sufletul,dar cel ce ascultæ mustrarea capætæ pricepere”.(Pildele sau Proverbele lui Solomon 15:31-32.)

Cel care face faflæ „[învæflæturilor] care duc la via-flæ”, este un conducætor înflelept. Petru a putut face

aceasta deoarece el øtia cæ Isus îl iubea øi, astfel,Isus a putut sæ-l pregæteascæ pe Petru pentru o pozi-flie sau o responsabilitate foarte mare în împæræflie.

Isus a privit pæcatul ca pe un lucru greøit dar,de asemenea, El putea vedea pæcatul izvorând dinnevoile de bazæ øi neîmplinite ale pæcætosului.Acest lucru L-a fæcut sæ poatæ condamna pæcatulfæræ a condamna persoana care a pæcætuit. Ne pu-tem aræta dragostea pentru alflii chiar øi atuncicând suntem chemafli sæ îi corectæm. Trebuie sæfim capabili sæ privim suficient de mult înæuntrulvieflilor altora pentru a vedea motivele principaleale eøecurilor øi slæbiciunilor lor.

Conducerea altruistæ

Conducerea Salvatorului a fost una altruistæ.El S-a pus pe Sine Însuøi øi Øi-a pus nevoile Salepe locul doi øi le-a slujit altora neobosit, cu dra-goste øi cu eficienflæ, dincolo de cerinflele datoriei.Astæzi, atât de multe dintre problemele din lumeizvoræsc din egoism øi egocentrism, datoritæ cæro-ra prea mulfli oameni au multe pretenflii de la via-flæ øi de la alflii pentru a li se satisface cererile.Acest lucru este în opoziflie cu principiile øi obice-iurile urmate øi practicate atât de bine de acelexemplu perfect de conducere, Isus din Nazaret.

Conducerea lui Isus a pus accentul pe impor-tanfla faptului de a folosi discernæmântul cu privi-re la alflii, færæ a cæuta sæ-i controleze. I-a pæsat delibertatea de a alege a ucenicilor Sæi. Chiar øi El,în acele momente care contau atât de mult, a trebuit sæ aleagæ în mod voluntar sæ treacæ prinGhetsimani øi sæ atârne pe cruce la locul numitCæpæflâna. El ne-a învæflat cæ, færæ adeværata liber-tate, nu poate exista progres. Una dintre proble-mele pe care le are conducerea prin manipulareeste aceea cæ ea nu izvoræøte din dragoste pentrualflii, ci din dorinfla de a se folosi de ei. Asemeneaconducætori se concentreazæ asupra nevoilor øidorinflelor personale øi nu asupra nevoilor altora.

Isus øtia sæ priveascæ în perspectivæ problemeleøi oamenii. El putea sæ calculeze cu grijæ, privind înperspectivæ, efectul øi impactul cuvintelor Sale, nunumai asupra celor care urmau sæ le audæ atunci,ci øi asupra celor care urmau sæ le citeascæ 2000 deani mai târziu. Atât de des, conducætorii laici segræbesc sæ rezolve problemele cæutând sæ opreascæ

118

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 118


durerea prezentæ, ducând, astfel, mai târziu, la o si-tuaflie øi mai dificilæ øi o durere øi mai mare.

Responsabilitatea

Isus øtia cum sæ-Øi implice ucenicii în procesulvieflii. El le dædea de fæcut lucruri importante øispecifice pentru dezvoltarea lor. Alfli conducætoriau cæutat sæ fie atât de atotputernici øi atotøtiu-tori, încât au încercat sæ facæ totul de unii singuri,fapt care duce la un progres limitat al celorlalfli.Isus are suficientæ încredere în ucenicii Sæi pentrua împærfli munca Sa cu ei, ca aceøtia sæ poatæ pro-gresa. Acest lucru este una dintre cele mai bunelecflii despre conducerea Sa. Dacæ respingem aju-torul altora pentru a face ca o sarcinæ sæ fie înde-plinitæ mai repede øi mai eficient, este posibil casarcina sæ fie îndeplinitæ, dar aceasta færæ progre-sul øi dezvoltarea atât de importante ucenicilor.Deoarece Isus øtie cæ aceastæ viaflæ are un scop øicæ noi am fost puøi pe aceastæ planetæ pentru aîndeplini lucruri øi pentru a progresa, progresuldevine, atunci, unul dintre mæreflele scopuri alevieflii, cât øi modalitatea prin care acest scop esteîndeplinit. Atunci când se fac greøeli, putem acflio-na pentru a le corecta într-o manieræ iubitoare.

Lui Isus nu i-a fost teamæ sæ cearæ lucruri de lacei pe care îi conducea. Conducerea Sa nu era niciarogantæ, nici slabæ. A avut curajul sæ-i cearæ luiPetru øi altora sæ-øi lase nævoadele øi sæ-L urmeze,nu dupæ sezonul de pescuit sau dupæ urmætoareapescuire, ci acum! Azi! Isus le-a dat de înfleles oa-menilor cæ El credea în ei øi în abilitæflile lor øi, ast-fel, era liber sæ-i ajute sæ-øi înalfle sufletele sprerealizæri noi. O foarte mare mæsuræ a conduceriilaice nu este binevoitoare øi este, în multe sensuri,disprefluitoare faflæ de oameni, deoarece îi trateazæca øi cum cei care conduc ar fi ræsfæflafli øi protejaflipentru totdeauna. Isus a crezut în ucenicii Sæi nunumai pentru ceea ce erau, ci øi pentru ceea ceputeau deveni. Pe când unii ar fi væzut în Petru un simplu pescar, Isus a putut vedea în el un con-ducætor religios – puternic, curajos – care avea sæinfluenfleze o mare parte a omenirii. În dragosteanoastræ pentru alflii, îi putem ajuta sæ progresezecerându-le sæ facæ lucruri rezonabile, dar realiste.

Isus le-a oferit oamenilor adeværuri øi sarcini pemæsura capacitæflii lor. Nu i-a copleøit cu mai multdecât puteau duce, dar le-a oferit suficient pentrua le îmbunætæfli abilitæflile. Isus era preocupat

cu lucrurile fundamentale ale firii umane øi cuaducerea schimbærilor de duratæ, nu cu schimbæriaparente.

Ræspunderea

Isus ne-a învæflat cæ suntem ræspunzætori nunumai pentru acfliunile noastre, ci øi pentru gân-durile noastre. Este atât de important sæ ne adu-cem aminte de acest lucru. Træim într-o epocæ încare se pune accentul pe asiguræri care sæ acopereaccidente în care nimeni nu este vinovat —pre-cum øi pe nevinovæflie în comportamentul uman.Bineînfleles cæ responsabilitatea nu este posibilæ færæ principii stabilite. Un conducætor bun îøi vaaminti cæ este ræspunzætor atât faflæ de Dumnezeu,cât øi faflæ de cei pe care îi conduce. Fiind ræspun-zætor faflæ de el însuøi, el se gæseøte într-o pozifliemai bunæ, aceea de a se asigura cæ øi ceilalfli suntræspunzætori pentru comportamentul øi acfliunilelor. Oamenii au tendinfla de a acfliona conformstandardului stabilit de conducætorii lor.

Utilizarea înfleleaptæ a timpului

Isus ne-a învæflat, de asemenea, cât de impor-tant este sæ ne folosim timpul în mod înflelept.Acest lucru nu înseamnæ cæ nu putem avea nicio-datæ o perioadæ de repaus, cæci trebuie sæ existe untimp pentru meditaflie øi unul pentru reînnoire,dar nu poate exista nicio pierdere de vreme. Felulîn care ne organizæm timpul conteazæ foarte mult,iar noi putem fi buni administratori ai timpul færæsæ fim frenetici sau extrem de disponibili. Timpulnu poate fi reciclat. Când un moment trece, a tre-cut cu adeværat. Tirania pe care o exercitæ lucrurilelipsite de importanflæ asupra celor importante con-stæ în alungarea de cætre aceasta a oamenilor øimomentelor ce conteazæ cu adeværat. Micile detaliicontroleazæ lucrurile importante øi, prea des, per-mitem acestei tiranii sæ continue. Organizarea în-fleleaptæ a timpului este, de altfel, organizareaînfleleaptæ a propriei noastre persoane.

Conducerea laicæ

Acele persoane pe care le iubim, admiræm øirespectæm cel mai mult în poziflia lor de conducæ-tori, sunt privite astfel, tocmai pentru cæ ele în-trupeazæ, în multe feluri, calitæflile pe care Isusle-a avut în viafla Sa øi în conducerea Sa.

În schimb, acei conducætori care, de-a lungul is-toriei, au avut cele mai tragice impacturi asupra

119

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 119


omenirii au fost tragici tocmai pentru cæ le-au lip-sit aproape cu desævârøire calitæflile Bærbatului dinGalilea. Pe când Isus a fost altruist, ei au fostegoiøti. Pe când Isus a fost preocupat sæ elibereze,ei au fost preocupafli sæ controleze. Pe când Isus afost preocupat cu slujirea, ei au fost preocupafli cupoziflia socialæ. Pe când Isus a venit în întâmpina-rea nevoilor sincere ale altora, ei au fost preocupaflinumai cu nevoile øi poftele lor. Pe când Isus a fostpreocupat cu dezvoltarea ucenicilor Sæi, ei au cæu-tat sæ-i manipuleze pe muritori. Pe când Isus a fostplin de compasiune temperatæ prin dreptate, ei aufost, de atâtea ori, plini de asprime øi nedreptate.

Poate cæ niciunul dintre noi nu suntem exem-plul perfect de conducere, dar fiecare dintre noipoate depune un efort sincer pentru a se apropiade acel ideal.

Potenflialul nostru

Una dintre marile învæflæturi ale Barbatului dinGalilea, Domnul Isus Hristos, a fost aceea cædumneavoastræ împreunæ cu mine purtæm înæun-trul nostru posibilitæfli nelimitate. Îndemnându-nesæ fim perfecfli aøa cum Tatæl nostru din Cer esteperfect, Isus nu este sarcastic øi nici nu ne tachi-neazæ. El ne vorbeøte despre un adevær puterniclegat de posibilitæflile øi potenflialul nostru. Esteun adevær aproape prea greu pentru a fi înfleles.Isus, Cel care nu poate minfli, a cæutat sæ ne în-demne sæ înaintæm pe cærarea cætre perfecfliune.

Încæ nu suntem perfecfli aøa cum a fost Isusdar, dacæ cei de lângæ noi nu ne vor vedea stræ-duindu-ne øi îmbunætæflindu-ne vieflile, ei nu nevor privi ca pe un exemplu øi nu vor lua în serioslucrurile care trebuie fæcute.

Fiecare dintre noi are mai multe ocazii de a facebine øi de a fi bun decât a avut vreodatæ. Acesteocazii se gæsesc peste tot în jurul nostru. Indiferentde cât de mulfli oameni influenflæm din cercul nos-tru prezent, dacæ ne vom îmbunætæfli, fie chiar foar-te puflin performanfla noastræ, acel cerc se va mæri.Dacæ ne pasæ suficient de mult încât sæ ne îmbunæ-tæflim performanfla, vom descoperi multe persoanecare aøteaptæ sæ fie influenflate øi iubite.

Trebuie sæ ne amintim cæ acele persoane pe ca-re le întâlnim în parcæri, birouri, ascensoare øioriunde altundeva sunt o parte a omenirii pe careDumnezeu ne-a încredinflat-o pentru a o sluji. Nune va fi de mare folos sæ vorbim, doar, despre fræflia

universalæ a omenirii, dacæ nu-i putem privi pe ceicare sunt în jurul nostru ca pe fraflii øi surorilenoastre. Dacæ experienflele noastre din viafla muri-toare par a fi lipsite de farmec sau prea neînsem-nate, trebuie sæ ne amintim de pilda pe care Isusne-a oferit-o øi în care ne-a amintit cæ mæreflia nufline întotdeauna de mærime sau proporflie, ci decalitatea vieflii unei persoane. Dacæ ne folosim binede talentele øi ocaziile din jurul nostru, acest faptnu va trece neobservat înaintea lui Dumnezeu. Iarcelor care se vor folosi bine de ocaziile oferite lor, lise va oferi mai mult!

Scripturile conflin multe exemple minunate deconducætori care, spre deosebire de Isus, nu erauperfecfli dar, totuøi, erau foarte eficienfli în ceea cefæceau. Ne-ar folosi foarte mult dacæ le-am citi –øi dacæ le-am citi des. Uitæm cæ scripturile ne pre-zintæ secole de experienfle în conducere øi, chiarmai important, principiile stabilite pe baza cæroraadeværata conducere trebuie sæ funcflioneze pen-tru a avea succes. Scripturile sunt manualul deinstrucfliuni pentru un viitor conducætor.

Conducætorul perfect

Nu mæ scuz pentru cæ am sæ vorbesc desprecâteva dintre realizærile lui Isus Hristos celor carecautæ succesul în calitate de conducætori.

Iatæ modelul nostru pe care trebuie sæ-L ur-mæm dacæ vrem sæ avem succes în cel mai bunsens al cuvântului. Toate calitæflile de maturitate,tærie øi curaj perfecte, frumoase øi care înnobilea-zæ se gæsesc în aceastæ Persoanæ unicæ. Când omare øi ameninflætoare ceatæ, înarmatæ pânæ-ndinfli, a venit sæ-L ia prizonier, El a întâmpinat-ocu fermitate øi a spus: „Pe cine cæutafli?”.

Ceata, surprinsæ, I-a rostit numele: „Pe Isusdin Nazaret”.

„Eu sunt”, a ræspuns cu mândrie øi curaj – øicu putere, Isus din Nazaret. Soldaflii „s-au dat îna-poi øi au cæzut jos la pæmânt”.

A doua oaræ, El a întrebat: „Pe cine cæutafli?”, iarcând I-au rostit numele, El a spus: „V-am spus cæEu sunt. Deci, dacæ Mæ cæutafli pe Mine, læsafli-i peaceøtia [pe ucenicii Sæi] sæ se ducæ” (Ioan 18:4-8).

Probabil cæ cel mai important lucru pe care îlpot spune despre Isus Hristos, mai importantdecât orice altceva am spus, este cæ El træieøte. Elîntruchipeazæ cu adeværat toate aceste virtufli øi

120

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 120


atribute despre care ne vorbesc scripturile. Dacæajungem sæ cunoaøtem acest lucru, atunci cu-noaøtem realitatea centralæ despre om øi uni-vers. Dacæ nu acceptæm acest adevær øi aceastærealitate, nu vom cunoaøte principiile stabilite øinici adeværurile sublime cu ajutorul cærora neputem træi vieflile în fericire øi în slujire. Cu altecuvinte, ne va fi foarte greu sæ fim conducætoriînsemnafli dacæ nu recunoaøtem adeværul despreConducætorul perfect, Isus Hristos, øi dacæ nu Îipermitem Lui sæ fie lumina prin care sæ vedemcalea!


• Ce a spus preøedintele Kimball despre condu-cætorii care îøi shimbæ punctul de vedere înfuncflie de situaflie?

• De ce este important ca tofli conducætorii sæ-islujeascæ pe cei pe care îi conduc?

• Pe lângæ glasurile celor pe care îi conduc, cealtceva trebuie sæ asculte conducætorii?

• Ce pot realiza conducætorii care îi iubesc pe ceipe care îi conduc, spre deosebire de conducæto-rii care nu fac acest lucru?

• În ce fel este conducerea manipulatoare egocen-tristæ? De ce este greøit pentru conducætorii dincadrul Bisericii øi ai familiilor sæ fie egocentriøti?

• În ce fel beneficiazæ membrii de pe urma faptu-lui cæ fiecare dintre conducætorii lor le deleagæresponsabilitæfli?

• Ce îi învaflæ Isus Hristos pe conducætori desprefelul în care trebuie sæ îi priveascæ pe cei pe ca-re îi conduc?

• Faflæ de cine sunt ræspunzætori conducætorii?

• Ce vrea preøedintele Kimball sæ spunæ prin „tirania pe care o exercitæ lucrurile lipsite deimportanflæ asupra celor importante”?

• Alegefli un conducætor laic pe care îl admirafli øiidentificafli momente în care aceastæ persoanæa afiøat câteva dintre caracteristicile de condu-cere ale lui Isus Hristos.

• Dupæ spusele preøedintelui Kimball, cum putemdeveni conducætori mai buni?

121

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 121

36180_171_10_end.qxd 08-23-2010 12:57 PM Page 122

PRINCIPII DECONDUCEREMANUALUL ÎNVÆfiÆTORULUI

C U R S D E R E L I G I E 1 8 0 R

36180_171_COVER.qxd 12-30-2011 12:07 Page 1

PRINCIPII DE CONDUCERE MANUALUL ÎNVÆfiÆTORULUI

Documents

Transcript of PRINCIPII DE CONDUCERE MANUALUL ÎNVÆfiÆTORULUI