Principalele variabile în evaluarea impactului gazelor de ...revizuite se referă la prețurile...

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 201566

Principalele variabile în evaluarea impactului gazelor de şist asupra preţurilor energiei

Drd. Valentina IVAN Academia de Studii Economice

Abstract

Descoperirile recente în tehnologia de forare a hidrocarburilor au dus la extragerea profi tabilă de gaze naturale din formațiunile de gaze de șist. Gazele de șist au schimbat efi ciența economică a producției de gaze naturale în SUA având în vedere că această creștere bruscă a ofertei de resurse a dus la prețuri ale gazelor semnifi cativ mai mici. Începând cu anul 2008, diferența dintre prețurile la gaze în Statele Unite și Europa a crescut, cu prețuri la gazele europene chiar de trei ori mai mari comparativ cu cele din SUA. În America de Nord cărbunele a fost înlocuit cu gaze naturale în sectorul producției energiei electrice datorită scăderii semnifi cative a prețurilor la gaze. În plus, rezervele de cărbune au fost parțial exportate în UE, fapt ce a condus la o scădere a prețurilor și o înlocuire a cărbunelor de către gaze în sectorul de producere a energiei electrice în UE. Cu toate acestea, efectul nu poate fi atribuit în totalitate revoluției gazelor de șist, deaorece și alți factori au contribuit, cum ar fi prețuri minime istorice pentru prețurile certifi catelor de emisii de carbon în ultimii ani și un consum în scădere ca urmare a recesiunii economice. Succesul gazelor de șist din SUA a determinat companiile și guvernele să evalueze posibilitățile de replicare a experienței producției de gaze de șist în Europa. Cuvinte cheie: fracturare hidraulică, gaze de șist, prețuri gaze natural, prețuri cărbune, prețuri electricitate Coduri clasifi care JEL: O13, Q30, Q38, Q40, Q43

Introducere

SUA au benefi ciat de unele premise pentru succesul în dezvoltar-ea resurselor de gaze neconvenționale, cum ar fi voința politică și coerența politicilor publicilor; slabă rezistență din partea comunităților locale, în princi-pal datorită faptului că cetățenii au dreptul să primească redevențe în schimbul drepturilor lor asupra resurselor subsolului, situație complet diferită de Eu-ropa unde statul deține resurselor naturale; progresele tehnologice în fractura-rea hidraulică; cartografi erea detaliată a resurselor naturale și o infrastructură operațională (rețele de conducte), precum și o industrie de servicii adecvată, în

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2015 67

măsură să ofere echipamente si forță de muncă califi cată. Europa se confruntă cu diferite obstacole în dezvoltarea resurselor de gaze de șist, cum ar fi geolo-gia diferită, o densitate a populației mai mare, un cadru de reglementare mai strict în ceea ce privește respectarea legislației de mediu - managementul apei și particularitățile în privința dreptului de utilizare a terenurilor. Impactul gazelor de șist asupra piețelor de energie din Europa va fi diferit de la o țară la alta, având în vedere cererea domestică de gaze, accept-abilitatea socială și cantitatea resurselor recuperabile în fi ecare țară. În primul rând, articolul va indica pe scurt impactul pozitiv al dezvoltării resurselor de gaze de șist în SUA și impactul indirect asupra prețurilor energiei la nivel european, evidențiind predicții în ceea ce privește cererea și oferta. În al doi-lea rând, articolul descrie contextul în care resursele de gaze neconvenționale pot fi dezvoltate în România. Acesta nu intenționează să efectueze o analiză aprofundată cost-benefi ciu cu privire la impactul economic al resurselor neconvenționale în România sau o evidență a tuturor benefi ciilor probabile, dar va avansa estimări în ceea ce privește cererea și oferta de gaze naturale. Ar-ticolul va indica principalele variabile care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează impactul: cererea și oferta de gaze naturale din producția internă, impactul trecerii de la producerea de energie electrică pe bază de cărbune la producția pe bază de gaze naturale, impactul asupra bugetului de stat (regim fi scal, inclusiv redevențe), impactul asupra industriilor mari con-sumatoare de energie, cum ar fi sectorul petrochimic. Articolul concluzionează că abundența de resurse este benefi că pentru economia europeană în ansam-blu; cu toate acestea, impactul dezvoltării resurselor de gaze de șist în Europa este de așteptat să fi e limitat și progresiv, și nu similar cu boom-ul gazelor de șist în Statele Unite.

Methodologia

Articolul revizuiește literatura internațională și, în special, evoluțiile europene asupra sectorului de gaze de șist subliniind aspectele economice atașate gazelor de șist și impactul asupra piețelor de energie din Europa, cu accent pe prețurile la gaze, cărbune și energie electrică. Datorită faptului că cercetarea în sectorul gazelor de șist este un subiect de dată recentă (revoluția gazelor de șist a început în America în 2008), există un defi cit al articolelor revizuite (peer-reviewed) cu privire la impactul economic, cele mai multe dintre articole concentrându-se pe impactul asupra mediului sau asupra aspectelor geologice sau tehnologia folosită. Kinnaman (2011) susține că mai multe rapoarte au fost sponsorizate de industria de gaze și au estimat efectele economice ale extracției gazelor de șist asupra veniturilor, ocupării forței de


muncă, și veniturilor fi scale. Totuși, există articole care au fost publicate în jurnale economie de renume, și care pot avea un impact asupra formulării politicilor publice. Cercetătorul încheie revizuirea principalelor articole de evaluare a impactului economic al gazelor de șist în Statele Unite subliniind faptul că, din cauza ipotezelor ușor de contestat pe baza cărora au fost formulate mai multe studii, efectele economice estimate în aceste rapoarte sunt foarte probabil supraevaluate. Datele și informațiile utilizate pentru acest articol sunt date secundare calitative și cantitative din jurnale și rapoarte ale organizațiilor internaționale, think-tanks, instituții de cercetare academice, precum și articole din reviste de specialitate. Revizuirea literaturii a fost efectuată prin motoarele de căutare a bazelor de date academice populare, Google Scholar, JSTOR, ScienceDirect și Web of Science. Tehnicile de eșantionare de tip ‘bulgăre de zăpadă’ au fost de asemenea folosite, în special pentru rapoartele publicate de agențiile internaționale (cum ar fi Asociația Internațională pentru Energie sau studiile realizate sub egida Comisiei Europene), care au oferit o listă cuprinzătoare și de încredere a surselor bibliografi ce. Datorită stadiului relativ incipient a literaturii privind gazele de șist din Europa, au fost efectuate căutări și în ‘literatura gri’, în principal prin intermediul motorului de căutare Google. Cercetarea a fost susținută de cercetare de birou și participarea la mai multe conferințe pe tema gazelor neconvenționale. Articolul a analizat seturi de date furnizate de EIA, IEA, Societatea Academică Rusă care au oferit, de asemenea, previziuni și scenarii privind nivelurile de producție de gaze de șist din SUA și Europa. Acestea sunt cele mai bune cunoștințe disponibile dintr-o sursă ofi cială și nepărtinitoare, ce oferă seturi de date disponibile în mod public. Datele revizuite se referă la prețurile energiei (gaze naturale, cărbune, electicitate).

Impactul asupra prețului energiei în Europa și estimări cu privire la cerere și ofertă

În general, în ceea ce privește percepția asupra impactului ga-zelor de șist, există două părți: o tabără care consideră că va crea locuri de muncă, va aduce venituri la bugetul de stat și va avea un impact pozitiv asupra PIB-ului, reducerii emisiilor de CO2 și încetinirea încălzirii globale, obținerea independenței energetice și a unei puteri mai mari de cumpărare pentru comunitățile locale; și o altă tabără care consideră că gazele de șist poluează apele subterane, generează mai multe emisii de CO2 decât cărbunele sau gazele din surse convenționale și au un impact negativ asupra sănătății umane provocând dezastre ecologice. Literatura de specialitate cu privire la problematică variază între aceste două extreme: unele surse exagerează ben-efi ciile economice, în timp ce altele exagerează impactul asupra mediului.


O scădere a prețurilor la energie în Europa va fi benefi că, deoarece are po-tentialul de a reduce importurile de petrol și gaze și, prin urmare, ar diminua factura la importuri a UE; în al doilea rând, prețurile scăzute la gaze pot ajuta industriile mari consumatoare de energie (în special fabricile de oțel și cele de petrochimie) în a își îmbunătăți competitivitatea; în al treilea rând, gazele de șist reprezintă o oportunitate ieftină de a reduce emisiile de dioxid de car-bon având în vedere că gazele naturale au o efi ciență sporită în comparație cu cărbunele. Pöyry și Cambridge Econometrics (2013) au evaluat impactul macro-economic al producției de gaze de șist în Europa și au concluzionat că gazele de șist ar putea adăuga un total de 1,7 trilioane euro - 3,8 trilioane economiei europeane între 2020 și 2050. Cu toate acestea, în ciuda unor ben-efi cii vizibile obținute prin producția de gaze de șist în SUA privind securi-tatea energetică internă și piețele de energie, există încă temeri cu privire la potențialul impact negativ asupra mediului și sănătății umane. Deși mai multe țări din Europa se afl ă în prezent în etapa de evaluare a potențialul resurselor de gaze de șist viabile comercial, procesul de demarare a fazei de producție a fost mult mai lent în comparație cu America de Nord. În anul 2010, prețul mediu spot al gazelor naturale pe platforma de tranzacționare Henry Hub în SUA a fost de numai 4 $ MBtu, în timp ce în 2008 a fost în jur de 8-9 $ pe MBtu (a se vedea fi gura 1 de mai jos). În anul 2010, în comparație cu alte regiuni care nu sunt producătoare de gaze de șist, prețul gazului în SUA a fost de 4 $ pe MBtu, considerabil mai mic decât, de exemplu, în Europa continentală (8$/MBtu) sau în Japonia (11$/MBtu). In numai cinci ani, un boom al gazelor de șist a avut loc în Statele Unite, fapt ce a redus prețurile interne de gaze la o treime din prețul anterior. Prețul spot al gazelor naturale la Henry Hub a fost, în medie de 4.32$ / MMBtu în 2014, 16 % mai mare decât în 2013.

Prețul spot al gazelor naturael, platforma Henry HubFigura 1

Sursa: EIA


Prețurile cu gaze naturale au scăzut semnifi cativ din 2008, în princi-pal ca urmare a producției interne în creștere a gazelor de șist, precum și datorită unei cereri moderate care a avut un impact pozitiv asupra consumatorilor (de la consumatorii casnici până la întreprinderi), asupra sectorului transporturilor, și producerii de energie electrică. Două prognoze asupra prețurilor gazelor natu-rale realizate de instituții de renume în acest sens vor fi luate în considerare (a se vedea fi gura 2). Prima se bazează pe World Energy Outlook 2013 a Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). Cea de a doua prognoză este preluată din Global and Russian Energy Outlook realizată de Institutul de Energie al Acade-miei de Științe a Rusiei (RAS). Acest articol consideră că aceste două predicții pot fi considerate drept scenariul minim (previziune RAS) și maxim (prognoza IEA) pentru prețul gazelor naturale din Europa. Agenția Internațională pentru Energie se așteaptă ca cererea de gaze să crească ușor în următorii 20 de ani, plecând de la asumpția că energiilor regenerabile vor continua să câștige importanță în sec-torul energetic. Cu toate acestea, cererea de gaze nu va scădea deoarece Agenția consideră că gazele vor înlocui centralele pe cărbune și centralele nucleare ce vor fi scoase din folosință, în special centralele pe huilă care vor fi decomision-ate din cauza legislației cu privire la poluarea aerului și prețurilor mai mari ale certifi catelor de CO2. Pe de altă parte, IEA estimează că mai multe centrale nucleare urmează să fi e retrase decât construite. Ambele asumpții arată faptul că gazele naturale vor rămâne un combustibil cheie în mixul energetic european și, ca urmare, prețurile vor crește, chiar dacă încet. Pe de altă parte, Academia Rusă de Științe consideră că până în 2030 Europa va înregistra o scădere a prețurilor la gaze cauzată în principal de cererea scăzută și surplusul de gaze. Numai după 2030 va începe să crească cererea deoarece cererea sporită din partea Asiei va pune presiune pe prețurile din Europa ducând la creșterea acestora.

Prognoze asupra prețurilor gazelor naturale în EuropaFigura 2

22,46 22,46 22,4625,26

26,80

31,03 31,29 32,08 33,12

10

15

20

25

30

35

2013 2020 2025 2030 2035

€/MWh

RAS

IEA

Sursa: IEA, RAS


Dezvoltarea gazelor de șist în Statele Unite a condus la înlocuirea cărbunelui de către gaze în producerea de energie electrică în SUA și a gazelor de către cărbune în sectorul producerii energiei electrice în Europa. Scăderea semnifi cativă a prețurilor la gaze în SUA din cauza boom-ului gazelor de șist au făcut rezervele de cărbune din SUA redundante. Acestea au fost redirecționate spre alte piețe, în special cele europene și asiatice. Rezervele de cărbune au fost parțial exportate în UE, fapt ce a dus la scăderea prețului cărbunelui în Europa și înlocuirea gazelor de către cărbune în sectorul producerii energiei electrice. Pe termen lung însă, prețurile cărbunelui importat de către UE nu s-au diminuat, iar cantitățile de cărbune importate de către Europa nu au cres-cut. Prin urmare, contribuția exactă a dezvoltării gazelor de șist în SUA asupra trecerii de la gaze la cărbune în alimentarea cu energie electrică a UE nu este dovedită. Articolul susține că există factori mai relevanți, cum ar fi prețurile minime ale certifi catelor de emisii de CO2, factor mult mai probabil a fi con-tribuit la trecerea de la gaze la cărbune în Europa. Cu toate acestea, în Europa, gazele naturale ar putea avea un rol în înlocuirea capacităților învechite de pro-ducere a energiei electrice pe bază de cărbune. Conform EIA(2012), a folosi gazele naturale pentru producerea de electricitate generează numai 20% din totalul emisiilor produse prin arderea cărbunelui. În 2008, pentru prima dată din 1990, nivelul emisiilor de CO2 au scăzut în mod semnifi cativ în America de Nord (Taskinsoy 2013), fapt ce poate fi pus în mare parte pe seama recesi-unii economice ce a redus activitatea industrială, dar și pe seama dezvoltării gazelor de șist. Un raport al Tripe E Consulting (2014), arată că prețurile cărbunelui în Europa a scăzut în mod nesemnifi cativ între 2010-2012, însă pe termen lung s-a înregistrat o tendință de creștere. Producția centralelor pe bază de gaze din Europa a scăzut cu aproximativ 25% între 2010 și 2012, în timp ce capacitatea instalată în centralele pe cărbune au crescut cu 10%. Cu toate acestea, gazele de șist reprezintă doar unul dintre motivele care au condus la această trecere de la gaze la cărbune în sectorul de producere a electricității în Europa. Aici, consumul de cărbune a crescut după 2010 pe seama scăderii prețului cărbunelui din America (Eurostat, 2012, vezi fi gura 3 de mai jos). La aceasta, alți factori de adaugă, precum prețuri minime istoric pentru certifi -catele de emisii de carbon după 2010, ierni mai blânde, un consum (atât din partea consumatorilor casnici, cât și industriali) în scădere datorită recesiunii economice. Declinul gazelor naturale poate fi parțial atribuit creșterii rolului energiilor regenerabile în producerea de energie electrică în Europa în aceeași perioadă. Prețurile la gaze în Europa au crescut substanțial începând cu 1990, fapt ce reprezintă un alt motiv pentru atractivitatea cărbunelui. Broderick și alții (2011) evidențiază faptul că argumentul potrivit căruia gazele de șist ar trebui exploatate drept un combusitibil de tranzitie cu intenția de a face trans-


ferul către o economie cu emisii de carbon reduse este un argument fără fun-dament.

Consumul de cărbune în UE, 1998-2013, millioane tone metrice echivalent petrol

Figura 3

Sursa: Eurostat

Gazele de șist ar putea avea un impact asupra piețelor de energie din Europa prin oferta sporită de GPL. Cu toate acestea, există unele bariere în a face acest lucru posibil. În primul rând, terminale ar trebui construite, fapt ce necesită investiții semnifi cative având în vedere că nu există capacități de export. În al doilea rând, există argumente mai puternice pentru transportatori de a livra către Asia, și nu către Europa. Gas infrastructure Europe (2014) arată faptul că Europa are numai 22 terminale GPL (190 mld m3), în timp ce alte 6 sunt în construcție (30 mld m3). Consumul de gaze în Europa în 2012 a fost de 511 mld m3, din care 161 mld m3 au fost livrate de Federația Rusă (31,5%), în timp ce doar 64 mld m3 au fost livrate prin terminale GPL (12,5%) potrivit datelor DG Energy (2013). Începând cu ianuarie 2014, Departamentul pentru Energie al SUA (DOE) a aprobat 5 aplicații pentru autorizațiile de construire a terminalelor (94 mld m3 / an) pe coasta de est pentru țările cu care are acorduri comerciale. Costul GPL ar putea crește dacă cantități mari din Oriental Mijlociu vor fi expediate către Japonia și Asia de Sud-Est. De exemplu, Japonia a devenit o importantă destinație ca urmare a decizie de a închide centralele nucleare după accidentul de la Fukushima. Gazele naturale sunt tranzacționate la aproximativ € 40/MWh în Japonia, oferind astfel exportatorilor argumente solide pentru a prefera Japonia ca destinație, și nu Europa unde gazele sunt tranzacționate la puțin peste € 20/MWh. Conform unui studiu de politici publice al GPPi (2012) comisionat de CE, piețele de gaze europene sunt în excedent. În majoritatea țărilor OECD cererea de


gaze naturale s-a stabilizat ca urmare a crizei economice și fi nanciare. Mai mult, în Europa gazele de șist vor trebui să intre în competiție cu gazele transportate prin conductele din Rusia, Norvegia, Algeria și alte țări, precum și cu proiectele mari de infrastructură afl ate în derulare. În acest context, este difi cil a face predicții pe seama faptului că gazele de șist ar putea conduce la o semnifi cativă scădere a prețului gazelor naturale în Europa în deceniile ce urmează. Importul gazelor de șist sub forma GPL în Europa va fi limitat până în 2020 datorită capacităților limitate de export din SUA. Începând cu orizontul de timp 2020-2035 acest fapt nu va mai fi un factor restrictiv având în vedere investițiile în infrastructură. Mai multe terminale GPL sunt plănuite a fi construite în SUA, acestea urmând să fi e operaționale începând cu 2020. Scăderea prognozată în prețul gazelor se datorează în principal cererii europene scăzute. Aceasta este determinată de capacitățile sporite instalate în centralele eoliene și solare (de exemplu, 75GW erau instalați în Germania la nivelul primului trimestru 2014) și aportul la piața de energie electrică, provocând o reducere a prețurilor. Aceasta se datorează faptului că aceste centrale au un cost marginal de producție zero, ducând la scoaterea din piață a unor surse de energie mai scumpe. Cu toate acestea, cererea pentru gaze naturale va ramâne mică având în vedere că Germania va continua să adauge capacități de producere energie regenerabilă (solar și eolian) cu intenția de a acoperi 50% din totalul consumului de energie electrică până în 2030 (vezi fi gura 4 de mai jos). Acest fapt va menține prețurile reduse, iar centralele pe gaze vor fi scoase în afara curbei de merit, iar prețul cărbunelui va fi probabil în scădere având în vedere oferta abundentă de cărbune ieftin din Columbia sau Africa de Sud. Eforturile Comisiei Europene de a reforma piața certifi catelor de emisii de CO2 (dacă sunt implementate) vor reuși să anime piața numai după 2021. Ca rezultat, cărbunele va rămâne o sursă viabilă ce poate subsitui gazele în producția de energie electrică, ducând la scăderea cererii. Mai mult, măsurile de efi ciență energetică vor scădea în mod semnifi cativ cererea. În mod particular, prevederea ca toate noile clădiri publice construite după 31.12.2018 să fi e clădiri cu consum zero de energie (de exemplu pierderile de energie termică vor fi aproape zero) și toate clădirile noi să fi e clădiri cu aproape consum zero de energie (zero-energy buildings) după 31.12.2020 (Directiva 2010/31/EU din 19 Mai 2010 cu privire la performanța energetică a clădirilor) va avea un impact semnifi cativ pentru cererea de gaze pentru producerea de energie termică, cererea situându-se probabil la un nivel scăzut.


Producția prognozată din surse eoliene și solare, GermaniaFigura 4

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

2008 2012 2020 2030

TWh

Wind PV

Sursa: Ministerul Federal German al Economiei

Principalul factor care afectează prețul viitor al energiei electrice este piata certifi catelor de emisii de CO2, în mod specifi c, măsura în care aceasta își va reveni în viitor, cel mai probabil după ce problema ofertei abundente va fi rezolvată. Comisia Europeană a propus mai multe măsuri pentru a se adresa acestei probleme: amânrea alocațiilor curente; o țintă de 40% a emisiilor până în anul 2030 comparativ cu nivelul anului 1990 și un sistem al rezervei de stabilitate a pieței de certifi cate de emisii (stability reserve system) care ar putea fi operațional începând cu 2021. Amânarea alocațiilor (back loading) nu va duce la reformarea pieței având în vedere că nu rezolva problema curentă a supraofertei, ci doar o mută spre sfârșitul perioadei de tranzacționare. Având în vedere că nu este o prognozată o creștere semnifi cativă a emisiilor pe seama unei creșteri economice, înseamnă că aceasta ofertă abundentă nu va scădea. Pe de altă parte, o nouă țintă de reducere a emisiilor cu 40%, coroborată cu un sistem al rezervei de stabilitate a pieței de certifi cate de emisii ar putea rezolva problema ofertei abundente. Acest sistem pare a fi un instrument efi cient în reducerea suprofertei acumulate și, dacă este implementat începând cu 2021, cum este prognozat, sistemul va ajusta anual volumele tranzacționate. Cedigaz (2014) prognozează o creștere lentă cererii de electricitate, cu un aport sporit al gazelor naturale după 2020 (estimat a atinge 27% până în 2035 de la nivelul curent de aproximativ 24%), în timp ce participarea cărbunelui la acoperirea cererii se va diminua. Este de așteptat ca rolul gazelor naturale în sectorul producerii de energie să crească după 2020 (în principal datorită scoaterii din uz a centralelor nucleare și a celor pe bază de cărbune). Gazele naturale reprezintă combustibilul care poate depăși provocările sitemului de energie mondial, provocări de ordin economic, de mediu și de securitate. Cu toate acestea, competitivitatea este foarte dependentă de politicile publice


energetice și implementarea reglementărilor de mediu necesare. Este puţin probabil ca UE să reproducă experienţa SUA în ceea ce priveşte amploarea producţiei. Există incertitudini semnifi cative în privinţa dimensiunii exacte a rezervelor de gaze de şist recuperabile din punct de vedere tehnic. Un scenariu mediu dezvoltat de Thomas și alții prevede posibilitatea ca UE să-şi asigure din gazele de şist 3 - 10% din cererea totală de gaze până în 2035. Prin urmare, dependenţa de importuri de combustibilii fosili a UE va continua să crească, iar preţurile acestora vor rămane in mare măsură determinate de pieţele internaţionale. BP, în World Energy Outlook 2035 publicat în 2014 arată că gazele de șist vor avea o contribuție modestă de numai 6% în acoperirea cererii, în timp ce dependența de importuri va crește de la nivelul curent de 60-65% la 84% până în 2035, în principal datorită declinului în oferta internațională. Ce mai probabil Europa va demara procesul de producere a gazelor din resurse neconventionale după 2017, însă nu are mari șanse de a deveni un jucător important (Kavalov and Pelletier 2012) în special datorită limitărilor de ordin geologic, social, ecologic, politic, tehnico-economic și al mediului de afaceri, și mai recent datorită unei scăderi semnifi cative a prețului petrolului. Un alt studiu comisionat de CE (Pearson și alții 2012) arată că gazele europene vor putea exercita un impact pe scară largă asupra pieţelor de gaze la nivel mondial, numai în ipoteze foarte optimiste în ceea ce priveşte costurile de producţie şi cuantumul rezervelor recuperabile din punct de vedere economic și tehnic; și ar putea avea o contribuţie semnifi cativă la crearea unor pieţe europene mai lichide, mai integrate şi mai competitive de gaze naturale.

Contextul românesc: oferta și cererea de gaze naturale și impactul gazelor de șist

Conform BP Statistical Review of World Energy, rezervele de gaze naturale ale României în 2012 au fost de 100 miliarde de metri cubi, aproximativ 1/5 față de nivelul anului 1992. Strategia energetică românească estimează că rezervele de gaze din România se vor diminua treptat până în 2020, așa cum este prezentat în fi gura 5 de mai jos. Rata de declin a rezervelor de hidrocarburi este de 10% pe an, ceea ce înseamnă că dependența de importurile de gaze va crește în următorii 15 ani de la aproximativ până în 10% în prezent la 50% (așa cum prevede Strategia Energetică 2012-2035). Producția domestică de gaze este de așteptat să scadă la 5,3 miliarde de metri cubi până în 2021, solicitând importuri anuale de 13,6 miliarde de metri cubi, cu excepția cazului în care noi depozite de gaze sunt dezvoltate. O serie de evoluții noi, mici resurse de gaze naturale, sporirea producției din câmpurile


mature ar putea încetini eventual rata de declin a producției locale; dar, cel mai important, dezvoltarea unui câmp offshore de mare amploare care este în curs de explorare (resursele au fost estimate a fi de până la 84 miliarde de metri cubi) și resursele neconvenționale recuperabile tehnic și comercial (gazele de șist) ar putea fi adăugate mix-ului de combustibili al țării începând cu anul 2020.

Rezervele de gaze naturale: date istorice și proiecție (mld m3)Figura 5

170162 155 148 141 134 127 120 114 107 101 95 89 83 77

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

bcm

Sursa: Strategia energetică românească 2012-2035 (martie, 2012)

Un studiu realizat de PwC (2014) arată că producția de gaze din România întâmpină costuri mai mari și efi ciență mai mică în comparație cu alte țări europene: de exemplu, costurile de operare pentru o sondă de gaze în România sunt de 17 $ / baril echivalent petrol (bep), comparativ cu Croația, Danemarca și Polonia (12 dolari / bep), Norvegia (7 $ / bep) și Italia (10 dolari / bep), în timp ce media de 21 bep / sondă / zi înregistrată în România este cea mai scăzută rată de producție din țările studiate. Cel mai probabil, combustibilii fosili vor rămâne o sursă dominantă a producției de energie electrică din România în deceniile următoare. În prezent, gaze naturale au un aport de 20% la mixul energetic al țării, contribuția fi ind prognozată să crească nesemnifi cativ în anii următori, într-un ritm progresiv după 2020 datorită în principal noilor centrale pe gaze și consumului industrial mai mare. Până în 2020, consumul de gaze poate crește ușor datorită următoarele motive: • capacități noi instalate în centrale pe gaze sunt prognozate a fi

instalate până în 2020 (aceasta include retehnologizarea centralelor electrice învechite pe gaze, dar și noi centrale), dar acest lucru nu va înclina balanța, având în vedere că alte centrale mai vechi vor fi dezafectate;

• consumul casnic este estimat a crește din cauza unui număr tot mai mare de gospodării deconectate de la sistemul centralizat de


termofi care și trecerea la centrale individuale pe gaze (cu toate acestea, impactul va fi probabil anulat de faptul că municipalitățile sunt din ce în ce mai efi ciente și investiții semnifi cative sunt realizate în izolarea clădirilor și punerea în aplicare a măsurilor de efi ciență energetică);

• cu toate acestea, consumul industrial nu va fi un factor de creștere deoarece unele dintre fabricile petrochimice (unul dintre cele mai mari consumatori din România) vor fi închise, în timp ce instalarea altora noi (sau redeschiderea celor vechi, cum ar fi Oltchim) este foarte puțin probabilă.

Prețurile de import pentru gazul rusesc achiziționate de către România în 2014 au fost de aproximativ 370 dolari / 1.000 de metri cubi, cu 20% mai mici comparativ cu nivelurile ridicate înregistrate în timpul iernii 2008/2009 (aproximativ 500 dolari / 1.000 mc). Prețul gazului extras la nivel local este stabilit de reglementorul în energie, ANRE și a fost destul de stabil din 2007, cu o scădere semnifi cativă din 2013 (a se vedea tabelul 1). Prețul gazelor importate a crescut din 2004, cu o creștere bruscă în 2008 și 2011. România importă gaze de la Gazprom prin mai mulți intermediari. Începând cu 2010 România a început, de asemenea importul prin GDF Ungaria. Prețurile Gazprom sunt indexate cu prețul petrolului, dar intermediarii sunt uneori capabili să negocieze marjele suplimentare.

Tabelul 1. Prețurile medii anuale, gaze naturale, România, $ / 1000 m3

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Local $ 60 $ 110 $ 110 $170 $ 160 $160 $165 $ 165 $ 170 $ 123 $ 116

Import $200 $ 216 $ 289 $296 $ 454 $322 $352 $ 442 $ 440 $ 400 $ 368

Sursa: Rapoartele anuale ANRE

Istoric, a existat o divergență semnifi cativă a prețurilor gazelor din producția internă și cele externe în România (a se vedea fi gura 6); cu toate acestea, prețurile din România sunt în prezent convergente (la nivelul trimestrului 1, 2015) cu hub-uri europene continentale de gaze.


Prețul gazelor importate în România și prețul gazelor la granița germană

Figura 6

200250300350400450500550600650700

$/tcmRussian gas on Romanian border

Russian gas on German border

Sursa: ANRE

Prețurile gazelor naturale din Europa vor continua să fi e convergente având în vedere că infrastructura este in continuă dezvoltare iar statele europene sunt mai bine interconectate. Acest lucru duce la o convergență mai puternică a prețurilor la gaze angro pe platformele europene de gaze naturale. Cel mai probabil, hub-ul de gaze CEGH (Baumgarten) ar deveni un important punct de referință în privința prețurilor pentru România în cazul liberalizării pieței deoarece este cea mai apropiată platformă de tranzacționare din punct de vedere geografi c și este deja preferată de furnizorii români; fi ind totodată liderul platformelor de tranzacționare din Europa Centrală. NCG este un hub important de gaze din Germania, oferind un preț de referință pentru volumele mari de gaze din Europa Continentală. Nu există niciun motiv pentru a se presupune că prețurile pe platformele de tranzacționare gaze din România ar fi o excepție și nu ar converge în timp cu prețurile europene. Prin urmare, se poate presupune că prețul la care gazele din resurse neconvenționale vor fi tranzacționate va fi similar cu cel de pe hub-uri europene de gaze. Pentru un cetățean român, cel mai important factor în a evalua impactul producției de gaze de șist în România va fi probabil reducerea prețurilor la gaze naturale. Prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici, unul dintre cele mai scăzute din Europa (Eurostat) este în prezent rezultatul unui mecanism de preț (cos de gaze) reglementat menit să garanteze accesul egal la gazele interne și de import pentru toți participanții, pentru a asigura o rată de epuizare mai mică a resurselor interne și pentru a proteja consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, mecanismul a provocat unele distorsiuni pe piața concurențială


care au trebuit să fi e supra-reglementate. Piața pentru consumatorii casnici urmează să fi e liberalizată și acest lucru va însemna renunțarea la mecanismul coșului de gaze și, prin urmare va duce la o creștere treptată a prețului pentru consumatorii fi nali. O nouă sursă de energie în mixul energetic al țării nu va scădea însă în mod semnifi cativ prețurile gazelor pentru consumatorii casnici care sunt proiectate să crească din cauza calendarului de liberalizare a pieței gazelor naturale. În România, cel puțin până în 2020, înlocuirea cărbunelui de către gaze în producerea de energie electrică va fi un proces limitat, și este puțin probabil să asistăm la o substituție. Cu toate acestea, România se afl ă în procesul de închidere a ultimelor patru mine de huilă (până în 2018), în timp ce minele de lignit vor rămâne operaționale. România importă cărbune, însă ponderea cărbunelui importat a scăzut la un sfert față de 1990 (IAE). Din motive sociale, România a importat cantități de cărbune nesemnifi cative, deși lignitul produs în țară are o valoare calorifi că relativ scăzută în comparație cu cărbunele din Republica Cehă și Germania, în timp ce costurile de producție sunt mai mari decât în alte țări. Aproximativ 30% din energia electrică produsă în România este în prezent asigurată de centralele pe cărbune, din care 80% sunt operaționale din anii ‘70 -’80, necesitând astfel investiții semnifi cative pentru a respecta standardele de mediu. Sectorul de cărbune (huilă), va primi până în 2018 ajutor de stat și vor trebui închise până atunci cele 4 mine considerate în prezent viabile punct de vedere economic, în timp ce aproximativ 1.200 MW instalați în centralele de la Mintia și Paroșeni (parte a Complexului Energetic Hunedoara) vor trebui scoși din funcțiune. Mai mult, chiar Strategia Energetică 2012-2035 arată că aproximativ 13.540 MW vor fi dezafectați în sectorul energetic până în 2035, dintre care probabil mai mult de 30% din centralele cărbune. Având în vedere că guvernul actualizează în prezent strategia energetică (T1 2015), evaluarea opțiunilor de politici publice între electricitatea produsă din cărbune sau gaze naturale este esențială pentru deciziile viitoare din sectorul producției de energie electrică. Investițiile pot fi direcționate pentru remodelarea mixului energetic al țării, iar sprijinul (subvenții / ajutoare de stat în conformitate cu legislația europeană) ar trebui să fi e acordat tehnologiilor în mod specifi c sau prin măsuri de politici publice (de exemplu, scheme de tranzactionare a certifi catelor de CO2, liberalizarea completă a piețelor de energie). Dezvoltarea gazelor de șist în România în următorii 10 ani este puțin probabil să ducă la o schimbare a paradigmei în sectorul energiei electrice (așa cum s-a întâmplat în SUA), dar presiunea poate veni din creșterea prețurilor certifi catelor de CO2 care pot avea un impact semnifi cativ. Există, de asemenea, alte variabile care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează


impactul economic al gazelor de șist în România: În primul rând, costurile de producție sunt în prezent necunoscute, deoarece există puține informații geologice actuale, în timp ce perimetrele sunt foarte diferite, cu foraje în aceeași zonă care pot duce la rezultate foarte diferite. Institutul Geologic din Polonia a estimat în 2011 că operațiunile din Polonia implică costuri de până la trei ori mai mari în comparație cu nivelurile din America de Nord, în timp ce costurile de producție au fost estimate a fi de până la 2-3 ori mai mari. Pragul exploatării rentabilitabile a gazelor de șist în UE se va situa la un nivel mai ridicat decât în Statele Unite. În al doilea rând, România are un sistem fi scal pe redevențe bazat pe venituri care necesită rate diferențiate impuse de valoarea producției de petrol, în funcție de producția, calitatea și nivelul producției de petrol și gaze pe rezervor. În prezent, în România taxa pentru hidrocarburile convenționale variază între 3,5-13% și sunt printre dintre cele mai scăzute din Europa. Nivelul redevențelor ar trebuie să fi e reevaluat în anul 2015. În al treilea rând, se spune că industria poate aduce locuri de muncă. Un studiu comandat de compania care explorează potențialul gazelor de șist în Marea Britanie, Cuadrilla (2014) arată că industria va crea 74.000 de locuri de muncă în Marea Britanie, în timp ce un studiu comandat de guvernul britanic arată că noile locuri de muncă create s-ar situa între 16.000-32.000 (inclusiv locurile de muncă indirecte). Având o abordare conservatoare, un studiu al Consiliului Mondial al Energiei din România (2013) ajunge la un total de 4.517 de locuri de muncă directe și 13.552 de locuri de muncă indirecte la nivel national. Cu toate acestea, având în vedere că aceasta este o industrie mai degrabă intensivă din punct de vedere al capitalului necesar, impactul general asupra ratei de ocupare a forței de muncă va fi nesemnifi cativ. În al patrulea rând, gaze naturale mai ieftin ar putea, în principiu îmbunătăți competitivitatea industriei mari consumatoare de energie și, în special a celei de petrochimie, oțel și aluminiu. Intr-un studiu lansat în 2014, compania de petrol și gaze ExxonMobil consideră că unul dintre principalele benefi cii aduse de exploatarea gazelor de șist este faptul că oferă un combustibil ieftin pentru industria petrochimică din SUA. În plus, același studiu prezintă argumentele pentru care cererea de produse petrochimice (îngrășăminte) va crește cu 50% până în 2020, în timp ce aproximativ 125 de proiecte noi cu o valoare a investițiilor estimată la 84 miliarde dolari vor fi efectuate până în 2020. Este posibil ca aceste noi proiecte să sporească oferta de produse petrochimice din America de Nord, care ar putea conduce la exportul produselor către Europa și la o concurență acerbă. Cu toate acestea, pentru a concluziona, cea mai importantă piesă a puzzle-ului în dezbatere pe gazele de șist este cantitatea de resurse viabile pe care România le deține ce pot fi exploatate din punct de vedere economic.


Concluzii

Deși resursele neconvenționale sunt răspândite pe tot globul, producția gazelor de șist va rămâne probabil concentrată în America de Nord, în timp ce factorii care au contribuit la creșterea semnifi cativă a producției cel mai probabil nu vor fi transpuși în mod alert în altă parte. Impactul evoluției gazelor de șist în România și Europa nu va fi similar cu boom-ul recent al gazelor de șist din Statele Unite și va fi cel mai probabil limitat și dezvoltat în mod progresiv. În general, este puțin probabil ca Europa să puncteze rezultate semnifi cative în ceea ce privește impactul gazelor de șist. Cu toate acestea, în funcție de nivelul de resurse și rolul gazelor naturale în mixul energetic, unele țări sunt susceptibile a prezenta efecte importante. Dacă România decide să producă gaze de șist (în cazul în care acest lucru este o resursă viabilă economic) și modul în care acest proces se deruleză vor avea un efect considerabil, nu numai asupra pieței domestic a energiei, dar și pe piețele energetice regionale. În concluzie, impactul economic global al resurselor de gaze neconvenționale ar trebui să fi e evaluat prin analize cost-benefi ciu naționale care să ia în considerare impactul direct și indirect, toate externalități, pozitive și negative.

Recunoaștere “Această lucrare a fost cofi nanţată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect numărul POSDRU/159/1.5/S/138907„Excelenţă în Cercetarea Ştiinţifi că, Interdisciplinară, Doctorală şi Postdoctorală, în Domeniile Economic, Social şi Medical - EXCELIS”, coordonator Academia de Studii Economice din Bucureşti”

Bibliografi e - Academia Științelor din Rusia, Institutul de Cercetare în Energie, Pespectivele în

sectorul energiei la nivel global și în Rusia, disponibil la http://www.eriras.ru/fi les/Global_and_Russian_energy_outlook_up_to_2040.pdf.

- ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), Rapoarte anuale piața gazelor naturale disponibile la http://www.anre.ro/ro/gaze-naturale/rapoarte/rapoarte-piata-gaze-naturale.

- BP, 2014, Energy Outlook 2035 disponibil la http://www.bp.com/content/dam/bp/pdf/Energy-economics/Energy-Outlook/Energy_Outlook_2035_booklet.pdf.

- BP, 2014, Statistical Review of World Energy 2014, disponibil la: http://www.bp.com/content/dam/bp/pdf/Energy-economics/statistical-review-2014/BP-statistical-review-of-world-energy-2014-full-report.pdf.

- Broderick, J., Anderson, K., Wood, R., Gilbert, P., Sharmina, M., Footitt, A., 2011 Gazele de șist: o analiză recentă a impactului de mediu și schimbărilor climaterice, Manchester: Tyndall Centre, Universitatea Manchester.


- Cedigaz, 2015, Medium and Long Term Gas Outlook. - Comisia Europeană, DG JRC F.3 – Securitatea Energetică, 2012, Gazele de șist:

perspective și impact asupra piețelor de gaze din Europa, prezentare susținută în cadrul Conferinței de la Vilnius pe tema Securității Energetice, 05/11/2012.

- Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, 2013, Centgas, Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale, Potenţial şi valorifi care, noiembrie 2013, disponibil la http://www.cnr-cme.ro/pdf/Raport_CENTGAS_100%20pag.pdf.

- Consiliului Mondial al Energiei din România, 2013, Centgas, Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale, Potenţial şi valorifi care, noiembrie 2013, disponibil la http://www.cnr-cme.ro/pdf/Raport_CENTGAS_100%20pag.pdf.

- - Cuadrilla, 2014, conform mențiunilor Parlamentul Marii Britanii, disponibil la http://

www.publications.parliament.uk/pa/cm201415/cmselect/cmwelaf/284/28406.htm. - DG Energy, 2013, Raport Trimestrial Energie asupra Piețelor Europene de Gaze,

Market Observatory for Energy, Volumul 6, Primul Trimestru 2013. - Directiva 2010/31/EU din 19 Mai 2010 asupra performanței energetice a clădirilor. - Energy Informtion Administration, Prețul spot al gazelor naturale pe platforma Henry

Hub disponibil la http://www.eia.gov/dnav/ng/hist/rngwhhdm.htm. - Eurostat, Prețul gazelor în funcție de tipul de consumator, disponibil la: http://epp.

eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=ten00118&plugin=1.

- Eurostat, Consumul de cărbune în UE, 1998-2013, disponibil la: - http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Coal_consumption_

statistics. - ExxonMobil Corporation, 2014, Dezvoltarea Resurselor Neconvenționale –

Administrarea Riscurilor, disponibil la: http://cdn.exxonmobil.com/~/media/global/Files/Other/2014/Unconventional_Resources_Development_Risk_Management_Report.

- Gas infrastructure Europe, Rolul și întrebuințarea GPL în 2013 și contribuțiile estimate pentru 2014, prezentare realizată de Wim Groenendijk, Președinte GLE, Gas Coordination Group, Bruxelles, 14 Februarie 2014.

- Global Public Policy Institute, Studiu de Politici Publice sprijinit de Comisia Europeană, Impactul gazelor de șist asupra securității energetice, Studiu de Politici Publice Nr 14, Februarie 2012.

- Institutul Geologic din Polonia, 2011, Gazele de șist – se schimbă aspectele economice și de reglementare la frontiera dintre Germania și Polonia, prezentare relizată în cadrul BSEC, Berlin, 01.12.2011, dispobilă la http://climatepolicyinitiative.org/wp-content/uploads/2012/03/2011-12-01-BSEC-Shale-Gas-Polish-Geological-Inst-P.-Poprova.pdf.

- International Energy Agency, 2013, World Energy Outlook. - Kavalov, B., Nathan Pelletier, N., 2012, Gaze de Șist pentru Europa – A revizuire

a literaturii cu privire la principalele aspecte sociale și de mediu, Joint Research Centre, Comisia Europeană.

- Kinnaman, T. C., 2011, Impactul economic al extracției de gaze de șist: O analiză a studiilor existente, Ecological Economics 70 (7), 1243-1249.

- Ministerul Economiei din România, 2012, Strategia Energetică a României 2012-2035.


- Ministerul Federal al Economie din Germniei. - Pearson, I., Zeniewski, P., Gracceva, F., Zastera, P., McGlade,C,, Sorrel, S., Speirs, J.,

Thonhauser , G., 2012, Gazele neconvenșionale: Impactul potențial asupra piețelor de energie din Europa, Comisia Europeană, Directorate General Joint Research Centre, Institutul pentru Energie și Transport.

- Poyry și Cambridge Econometrics, 2013, Efectele macroeconomice ale producției de gaze de șist în Europa, Studiu comisionat de Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze, disponibil la http://www.poyry.co.uk/sites/poyry.co.uk/fi les/public_report_ogp__v5_0.pdf.

- PwC, 2014, Sistemul de impozitre în industria de petrol și gaze, disponibil la http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/EY-Global-oil-and-gas-tax-guide-2014/$FILE/EY-Global-oil-and-gas-tax-guide-2014.pdf.

- Spencer, T., Sartor, O., Mathieu, M., 2014, Înțelepciunea neconvențională: o analiză economică a gazelor de șist și implicațiile pentru UE, IDDRI Studiul nr 2, Paris, disponibil la http://www.iddri.org/Publications/Collections/Syntheses/PB0514.pdf.

- Taskinsoy, J., 2013, Implicațiile Economice și Ecologice ale Fracturării Hidraulice, prezentare realizată în cadrul Conferinței WEI International Academic Conference, Antalia, Turcia, 14-16 ianuarie, 2013.

- Triple E Consulting – Energy, Environment & Economics B.V., 2014, Impactul Economic al gazelor de șist în Olanda, disponibil la http://www.tripleeconsulting.com/sites/default/fi les/Economic%20Impacts%20of%20Shale%20Gas%20in%20the%20Netherlands%20-%20FINAL%20REPORT.pdf.

Principalele variabile în evaluarea impactului gazelor de ...revizuite se referă la prețurile...

Documents

Transcript of Principalele variabile în evaluarea impactului gazelor de ...revizuite se referă la prețurile...