FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I ADMINISTRATIVE

REFERAT LA DREPTUL SECURITIISOCIALE

ndrumtori: Asist. Univ. Drd. Carmina Aleca

Student: Ciontea Alexandru Drago Secia: Drept F.R. anul IV, sem. II(an de graie)

Piteti2014

Principala form de realizare a drepturilor de asigurri sociale-pensiile

Principala form de realizare a drepturilor de asigurri sociale-pensiile

Intelesul de baza al cuvntului pensie n toate limbile de origine latina nseamna provizie pentru mncare si locuinta. Acelasi cuvnt este folosit pentru a desemna mentinerea unei persoane n cadrul unei institutii, sau plata pentru cazarea unei persoane la hotel sau n alt loc similar.La romani, cuvntul desemna o alocatie periodica platita veteranilor de armata. In semn de recunostinta pentru serviciile aduse, ea era oferita si peste granitele Imperiului asigurnd persoanei respective o locuinta si un venit. Totusi acolo unde locuintele nu erau disponibile, se putea ncasa o alocatie regulata n numerar sau un echivalent valoric pentru tot restul vietii. Asadar, primele pensii au fost cele ale militarilor.In literatura juridica[footnoteRef:2], pensiile de asigurari sociale de stat au fost definite ca drepturi banesti acordate salariatilor la expirarea unei perioade determinate de activitate si la mplinirea vrstei prevazute de lege ori n cazul pierderii, totale sau n cea mai mare parte a capacitatii de munca, precum si urmasilor acestor persoane. [2: SANDA GHIMPU, ION TRAIAN STEFANESCU, SERBAN BELIGRADEANU, GH. MOHANU Dreptul Muncii, tratat vol.I, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978, pg. 312- 313.]

Cea mai recenta definitie a pensiei este formulata la art. 7 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel:(1) In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venit de nlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale, ca urmare a batrnetii, invaliditatii, accidentelor, bolii, maternitatii sau decesului, denumite n continuare riscuri asigurate.(2) Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de: pensii, indemnizatii, ajutoare, alte tipuri de prestatii prevazute de lege, corelative cu obligatiile privind plata contibutiei de asigurari sociale.Asa cum reiese din definitiile de mai sus, dar si din formularea expresa a legii, rezulta urmatoarele categorii de pensii reglementate n sistemul asigurarilor sociale de stat: pensia pentru limita de vrsta; pensia anticipata; pensia anticipata partial; pensia de invaliditate; pensia de urmas.

1. Pensia pentru limita de vrstaCapitolul patru din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii trateaza modul de acordare, de calcul, de stabilire si de plata a celor cinci categorii de pensii existente n sistemul public de pensii, respectiv pensia pentru limit de vrst, pensia anticipat, pensia anticipat parial, pensia de invaliditate i pensia de urma.Astfel, n sectiunea unu din acest capitol se reglementeaza pensia pentru limita de vrsta.Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care ndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind vrsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public.Vrsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea vrstei standard de pensionare se va realiza n termen de 13 ani de la data intrarii n vigoare a acestui act normativ, prin cresterea vrstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute n anexa nr. 3 din lege. Stagiul minim de cotizare att pentru femei, ct si pentru barbati este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati.Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial n conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de vrsta, cu reducerea vrstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1, anexat mai jos. Vrstele de pensionare reduse, conform prevederilor de mai sus, nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati.n noul act normativ sunt prevzute i alte reduceri ale vrstei standard de pensionare i acordarea n acest fel a pensiei pentru limit de vrst pentru alte categorii de activiti sau condiii specifice, printre cele mai importante situndu-se:-asiguratii care si-au desfasurat activitatea n unitatile miniere (subteran) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani n aceste conditii beneficiaza de pensie pentru limita de vrsta ncepnd cu vrsta de 45 de ani[footnoteRef:3]; [3: Reducere prevzut de art. 43 alin. (1).]

-asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locurile de munca cu conditii speciale si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani n zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani n zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de vrsta, indiferent de vrsta[footnoteRef:4]; [4: Reducere prevzut de art. 43 alin. (3).]

-persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare n conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, n functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a vrstelor standard de pensionare prevazute in anexa nr. 3 din lege, astfel:a) cu 15 ani, reducerea vrstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav; b) cu 10 ani, reducerea vrstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;c) cu 10 ani, reducerea vrstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu[footnoteRef:5]. [5: Reducere prevzut de art. 47 alin. (1).]

-asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de vrsta, indiferent de vrsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege[footnoteRef:6]; [6: Reducere prevzut de art. 47 alin. (2).]

-femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin 3 copii si i-au crescut pna la vrsta de 10 ani beneficiaza de reducerea vrstei standard de pensionare dupa cum urmeaza: a) cu un an - pentru 3 copii; b) cu doi ani - pentru 4 sau mai multi copii[footnoteRef:7]. [7: Reducere prevzut de art. 482 alin. (1), introdus prin Legea nr. 338/2002.]

2. Pensia anticipataIn sectiunea a doua a capitolului patru este reglementata pensia anticipata, pensie care poate fi obinut de asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani i care poate fi cerut cu cel mult 5 ani naintea vrstelor standard de pensionare.Cuantumul pensiei anticipate se stabileste n aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de vrsta.La mplinirea vrstelor standard de pensionare prevazute de lege, pensia anticipata devine pensie pentru limita de vrsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada de anticipare.

3. Pensia anticipata partialIn sectiunea a treia din capitolul patru se reglementeaza pensia anticipata partiala, pensie care poate fi obinut de asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pna la 10 ani, cu reducerea vrstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de vrsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus vrsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2, prevzut n lege.La mplinirea vrstelor standard de pensionare prevazute de lege, pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de vrsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada de anticipare.

4. Pensia de invaliditateIn sectiunea a patra a capitolului patru este reglementata pensia de invaliditate, care poate fi solicitat de asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:-accidentelor de munca; -bolilor profesionale si tuberculozei; -bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca;-obligatiilor militare;-accidentelor sau bolilor profesionale survenite n timpul si din cauza practicii profesionale n cazul elevilor, ucenicilor si studentilor.In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane;c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putnd sa presteze o activitate profesionala.Daca anterior acestei legi, criteriile de incadrare in grade de invaliditate erau stabilite prin Decretul 216/1977, potrivit noii legi, criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II, si III de invaliditate se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familei, impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice, la propunerea CNPAS.Incadrarea sau nencadrarea ntr-un grad de invaliditate menionat mai sus se face prin decizie emisa de medicul specializat n expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, denumit medic expert al asigurarilor sociale.Un lucru nou aprut n Legea nr. 19/2000 este reprezentat de stagiul potential, determinat ca diferenta ntre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pna la data ncadrarii ntr-un grad de invaliditate, stagiu la care se calculeaz un punctaj suplimentar la stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate. Pensionarii de invaliditate ncadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, n afara pensiei, la o indemnizatie pentru nsotitor, n cuantum fix.Cuantumul indemnizatiei pentru nsotitor se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic dect salariul de baza minim brut pe tara.La mplinirea vrstei standard sau a vrstei standard reduse conform legii pentru obtinerea pensiei pentru limita de vrsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii, prevede art. 64 din Legea nr. 19/2000, instituie numit n practic trecerea la pensie pentru limit de vrst.

5. Pensia de urmasIn sectiunea a cincea a capitolului patru este reglementata pensia de urmas, care poate fi acordat copiilor si sotului supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau ndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.Copiii au dreptul la pensie de urmas n urmatoarele conditii: a) pna la vrsta de 16 ani; b) daca si continua studiile ntr-o forma de nvatamnt organizata potrivit legii, pna la terminarea acestora, fara a depasi vrsta de 26 de ani; c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit n perioada n care se aflau n una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b).Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas n urmtoarele condiii:-pe tot timpul vietii, la mplinirea vrstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani;-n cazul n care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie n minus;-pe perioada n care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an, indiferent de vrsta;-daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie, indiferent de vrsta si de durata casatoriei.-n cazul n care nu ndeplineste conditiile de vrsta, beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca n aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie;-sotul supravietuitor care are n ngrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii n vrsta de pna la 7 ani-pna la data mplinirii de catre ultimul copil a vrstei de 7 ani, n perioadele n care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:a) pensia pentru limita de vrsta aflata n plata sau la care ar fi avut dreptul, n conditiile legii, sustinatorul decedat;b) pensia de invaliditate gradul I, n cazul n care decesul sustinatorului a survenit naintea ndeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vrsta si era n plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul, n conditiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie;c) pensia de serviciu aflata n plata sau la care ar fi avut dreptul n conditiile legii sustinatorul decedat, daca aceasta este mai avantajoasa dect pensia pentru limita de vrsta.Cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei care i se cuvenea sustinatorului, n functie de numarul urmasilor ndreptatiti, astfel:a) pentru un singur urmas - 50%;b) pentru 2 urmasi - 75%;c) pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%.

6. Modul de calcul si de plata a pensiilor[footnoteRef:8] [8: Alexe Marius, Opinii privind modul de calcul al cuantumului pensiei n baza Legii nr. 19/2000, n Revista romn de dreptul muncii, nr. 2/2002, p. 64-66.]

In sectiunea a sasea din capitolul patru se reglementeaza modul de calcul al pensiilor conform noilor reglementri, un mod de calcul cu totul nou fa de legile anterioare.Astfel, ncepand cu data nscrierii la pensie, cuantumul pensiei se determina prin nmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat n perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.Punctajul mediu anual realizat de asigurat n perioada de cotizare se determina prin mpartirea numarului de puncte rezultat din nsumarea punctajelor anuale realizate de asigurat n perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare, prevazut in anexa nr. 3 la lege.Punctajul anual al asiguratului se determina prin mpartirea la 12 a punctajului rezultat n anul respectiv din nsumarea numarului de puncte realizat n fiecare luna. Numarul de puncte realizat n fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice.Punctajul asiguratului, nu poate fi mai mare de 5 puncte ntr-un an calendaristic.In sectiunea a saptea a capitolului patru se reglementeaza stabilirea si plata pensiilor.Astfel, pensia se acorda la cererea persoanei ndreptatite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura speciala, a tutorelui sau a curatorului acesteia.Cererea de pensionare, mpreuna cu actele care dovedesc ndeplinirea conditiilor prevazute de noua lege a pensiilor se depun la casa teritoriala de pensii n raza careia se afla domiciliul asiguratului.Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de casa teritoriala de pensii n termen de 30 de zile de la data depunerii cererii.Decizia emisa de casa teritoriala de pensii poate fi contestata la instanta judecatoreasca competenta n a carei raza teritoriala se afla domiciliul asiguratului, n termen de 45 de zile de la comunicare.Plata pensiei se face lunar i se face personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia, in functie de optiune, prin mandat postal, cont curent sau cont de card, in conditiile negociate prin conventiile incheiate de CNPAS cu Compania Nationala Posta Romana S.A., respectiv cu banci.Beneficiarul dreptului de pensie este obligat sa comunice casei teritoriale de pensii orice modificare privind conditiile de acordare si de plata a pensiei, n termen de 15 zile de la aparitia acesteia.

BIBLIOGRAFIE:

1. Alexe Marius, Opinii privind modul de calcul al cuantumului pensiei n baza Legii nr. 19/2000, n Revista romn de dreptul muncii, nr. 2/2002

2. SANDA GHIMPU, ION TRAIAN STEFANESCU, SERBAN BELIGRADEANU, GH. MOHANU Dreptul Muncii, tratat vol.I, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978

1