ArhimandritulMelhisedec Ungureanu

A ,,V

PRIN TARAMUL POCAINTEICuvffntiiri duhovnicegti

GrSo6rS06rs€l

Tipdritd cu b inecuv dnt ar ea

inaltpreasfinyitului P drinte IRINE U,

Arhiepiscop al Atba luliei

WtloBETIJTBFSIBEAAlba lulia,2018

a

aceasti c64ulie, in-

Dutnnezeu. Ai gdja

in el Hristos te trage

cind inima ta se va

uig si md Pomeneqti

IrtiI

b

CUPRINS

cuvANT iNnNrB ........................................s

ARGUMENT............... .....................9

Bucuria pociinlei... .................--.-13

Lucrarea pociin{ei .-....---..-.--...-.-.41

Poc6in{a, nagtere intru impIr6{ie .....................:.---.-----.-.-6f

Poclin{a - bucuria din lacrimd ..---..--------------81

PARTEAA II-A .:........ -........".""""y1

Puterea innoitoare a rugdciunii smerite--- -----yl

Cunoaqterea dragostei dumnezeiegti 'tprin tdirea in adevdr.... ------- 103

Milostenia - criteriul judec[lii de sine ----.-.llf

Adevdrul despre,realltateanoastr[...... --------ll7

Icoana - credinla vie a lui Hristos........... ---122

Trlirea in luminaAdev5rului.. --...--....------...129

Crucea qi amlrdciunile vielii..:...........-... ....136

Nevoia de ascezd pentru in[llimile credin1ei... -.......... -. I 4 I

Puterea smeritei cugetiri ...'......148

incununarea nevoin{elor - arvuna invierii.................... 1 55

EpILOG... ....................163

I

tlf

ru poceinta noastra:

moasterea dragosteia smeritei cugetdri.e, sunt cazece trepteprin care f,recare om

sc aici tuturor celore a aduce cuvinteleat6 scrisului, ca ast-prezenlei vii, sd nu

p€ care socotesc c[isffndu-le sd se intru-decetii Bisericii qi a

l2 octombrie 2016

w, Tarah si Andronic

*^*:r.,_Bucuria Pociinfeil

V[ mdrturisesc cd m-am sim{it copleqit 9i responsabil in

acelaqi timp de tema din aceast[ seari - ,,bucuria poc[in[ei". CAnd

te uili ?n jur gi vezi cd omul zilelor noastre este tot mai mult preo-

cupat de materialitatea lumii acesteia, cdndvezi c[ tot mai pufini

oameni mai au timp si se plimbe pe strlzi, sau sd vadd un asfinlit

de soare, sau sd audd tn parc ciripind p6s[relele, se na$te in inimd

intrebarea: Se mai poate vorbi in zilele noastre de buturie, c6nd

oamenii sunt tot mai pringi gi nu au timp sI se vadi a9a cum sunt 9i

sd se regdseascd inaintea lui Dumnezeu? $i r5spunsul este: Da!

Cu atdt mai mult in zilele noastre trebuie s[ m[rturisim cIeste posibill aceastdbucurie a pocdin{ei qi aprezenlei lui Dum-

nezeu in lumea aceasta, ci este cu putin!6 cainviala noastrd sise manifeste bucuria prezen{ei qi trlirii vii a lui Dumnezeu in Bi-

serica Ortodoxd. imi vine in minte, ca introducere, pilda pe care

o spunea Hristos despre drahma cea pierdutd care a fost aflatd.

Acolo ne aratdatitudinea fireascd fal6 de bucurie. cdnd femeia a

aprins lumina qi a flcut cur5{enie in cas[, a g[sit drahma, qi s-a

dus la vecinele ei qi le-a spus: ,,Bucura{i-vd impreund cu mine,

cdci am g[sit drahma pe care o pierdusem!" (Luca 15, 9).

Pentru noi, de multe ori pare qocant un asemenea gest.

De ce? Deoarece pentru noi este strdind aceastd reaclie 9i acest

I Conferintd linuti laAlba lulia,23 aprilie 2005.

t4 Arhimandritul Mel his e dec (lngureanu

tip de bucurie. Bucuria se voiegte a fi implrtlqiti, ea nu sepoate trii in chip egoist, gi oamenii, cdnd trdiesc aceastd bucu-rie care vine de la Dumnezeu, nu o pot {ine doar pentru ei, cidoresc ca to{i cei din jurul lor sI se bucure impreuni cu ei, s[se imp[rtdqeasci de aceast[ bucurie.

Titlul temei,,,Bucuria poc6infei,,, trddeazd irrsugi caracterulortodox al lucrurilor, adicd" aceasti aparenld antinomici a lucru-rilor. Te poli oare bucura in poclin{d? - pentru cE de multe ori,noi percepem pocdinta doar ca suferin(d, asemenea unui procesdureros prin care omul se ab{ine de la anumite vorbe sau g6nduri,sau de la anumite lucruri pdcdtoase care ii fac pldcere, c6t timptrliegte pe p[m6nt. Dar Sfin{ii P5rinli ne spun cd bucuria pocd-intei este, de fapt, bucuria pe care omul credincios o trdiegte aicipe pdm6nt, bucurie impletitS cu inkistarea, pdnd c6nd va trecehotarul morlii qi va fi deplin unit cu Dumnezeu in vegnicie.

Ca sd inlelegem mai deplin aceste lucruri, vd propun sdvedem impreunb ce inseamnd bucuria, gi care este adeviratabucurie, de unde izvordqte ea, care implinegte sufletele noastre.Pentru cd, dacd ne uitim in Diclionarul Explicativ al Limbii Ro-mdne, bucuria este un,,sentiment de mullumire vie pe care omulil are in suflet pentru anumite lucruri care i se pot implini saupentru anumite dorinJe sau fbgiduin{e pe care omul nidijduiegtesd le ajungl in lumea aceasta".

Etimologic, bucuria, spun unii cercetltori, este legat5 decuv0ntul albanez bukur, care inseamni ,,a infrumuseta,,. Esteatdt de apropiatd bucuria de frumusefe! $i, intr-adevdr, c6nd ve-dem in jurul nostru oameni bucurogi, care au lumina bucurieiin sufletele lor, aceastr lumin[ infrumuse{eazd, chrpurile lor, qioamenii bucuroqi, ?n general, sunt oameni frumogi, care se im-plinesc in lumea aceasta prin ceea ce nu este din lumea aceasta,pentru cd adev6rata bucurie nu este de aici.

Bucuria, in limba greacd,este strdns legafr"de har, pentru ciacest sentiment este denumit in limba greacd" xapa. iar aceastd in-

Prin tdrdmul pocair4

vecinare in familia de cuvinte I

cel care il bucurd pe om. hanrl

el este cel care dd omului udumnezeiascd impdrtSgita nudfacerii noastre, c0nd DomnulNostru gi dupd a Noastrd asem

Acum il putem inlelegc6nd le spunea Galatenilor cibucuria, pacea, indelunga-riibcuria o aqazd imediat dupi d

gostea imp[rt[qitd. Izvorul gi

Dumnezeu insugi, Duhul Sfi

bucurie gi in sufletele noastrtSpuneam cd bucuria estl

implineqte a r[mAne in sine" ciqeascd gi s[ se bucure de plinimare gi addnc, incdt il vedemtdl nagte vegnic pe Fiul, im1fr

nezeiascd, qi dragostea. gi sla

o impdrt[qegte Duhului Sfitrtdragostea TatSlui cltre Fiul gi

ii impdrt[qegte Fiului bucuriaDuhului Sffint, Cdruia ii impaqi dragostea, qi slava, qi putot

Tatdlui c[tre Duhul Sfhnt 9iSfhnta Treime fiecare este C

bucuria cu celelalte doua Pen

Am pomenit despre acr

care este adev[rata bucurie, dsufletul nostru Duhul Sfint ac5lucrurile acestea, pe care ledul cel vegnic al lui Dumneafacem om dupd chipul Nostn:

weanu

mpertA$itd, ea nu se

triiesc aceastd bucu-ine doar pentru ei, cire impreund cu ei, si

leazi insugi caracterul

f antinomicd a lucru-entru cd de multe ori,Ei(menea unui proces

ite vorbe sau ginduri,i frc placere, cit timpgrn ci bucuria poc6-dincios o trdiegte aicir, pina cind va treceezeu in vegnicie.hrcruri, v5 propun sII care este adeviratarEte sufletele noastre.plicativ al Limbii Ro-

mire vie pe care omule i se pot implini sau

are omul ndddjduieqte

xilEtori, este legatd de

,3 infrumusela". Este

i, intr-adevir, cdnd ve-re au lumina bucurieiqwze chipurile 1or, gi

ri frumogi, care se im-r*e din lumea aceasta,

ilegata de har, pentru c[d/.apa, iar aceast[ in-

Prin tdrdmul pocdiqei. Cuvdntdri duhovniceSti

vecinare in familia de cuvinte ne ajutd sd in{elegem cd harul este

cel care il bucuri pe om, harul este cel ce infrumuseteazd omttl,

el este cel care dd omului aceasti strdlucire, aceast[ frumuse{e

dumnezeiascd imp[rt[qitd noud de c[tre Dumnezeu la momentul

facerii noastre, cdnd Domnul a zis:,,Sd facem om dupS chipul

Nostru gi dupi a Noastri asemdnare" (Facerea 1,26).Acum il putem infelege mai limpede pe Sfintul Pavel

cdnd le spunea Galatenilor cd roadele Duhului sunt dragostea,

bucuria, pacea, indelungd-ribdarea (cf. Galateni 5,22), iar bu-

curia o aqazd imediat dup6 dragoste - pentru cd ea este dra-

gostea impdrtdqitd. Izvorul gi implinirea adevdratei bucurii este

Dumnezeu insugi, Duhul Sfdnt, Cel Care implineqte aceastd

bucurie qi in sufletele noastre.

Spuneam c[ bucuria este o dragoste impdrtdqitS, care nu se

implinegte a r[mdne in sine, ci voieqte ca qi fratele si se implrt[-qeascd gi si se bucure de plin[tatea ei. Lucrul acesta este aqa de

mare gi adinc, inc6t il vedem gi in taina Sfintei Treimi, unde Ta-

tdl naqte vegnic pe Fiul, impdrtdqind Acestuia toat[ fiinla dum-

nezeiasc5, gi dragostea, gi slava, qi puterea, iar bucuria aceasta

o implrt[qegte Duhului Sffint, Care,la rindul Lui, se bucuri de

dragostea Tatdlui cdtre Fiul qi a Fiului cdtre Tatdl. Tot aqa, Tat5l

ii impirtdqeqte Fiului bucuria pe care Tatdl o are din purcederea

Duhului Sfhnt, Cdruia ii implrtigeqte toatl fiin(a dumnezerascd,

gi dragostea, qi slava, gi puterea, iar Fiul se bucurd de dragostea

Tat6lui citre Duhul Sfbnt gi a Sffintului Duh cltre Tat[l' $i inSfhnta Treime fiecare este Cel Care impdrtdgeqte dragostea 9i

bucuria cu celelalte doud Persoane.

Am pomenit despre aceste tainice lucruri ca sI in{elegem

care este adevdratabucurie, de unde vine ea, gi cum implineqte insufletul nostru Duhul Sfbnt aceast5 insetare dupd bucurie, pentru

cd lucrurile acestea, pe care le vedem cu ochii credinlei, sunt gdn-

dul cel vegnic al lui Dumnezeu pentru om atunci c6nd a zis: ,,Sifacem om dup[ chipul Nostru gi dupl a Noastr[ aseminare".

15

i

t6 Arhimandritul Melhisedec Ungureanu

Pdrintele Dumitru Stdniloae, in Dogmatica sa) vorbe$tedespre deplindtatea dragostei manifestate in bucurie. El spune ciin Treime se aratd,,,deplindtatea comuniunii qi faptul cd aceastbcomuniune este plin6 de bucuria unei Persoane de Cea1a1t5. intredoi bucuria nu este deplin[, dacd, eanu este comunicatd de fiecareunui al treilea. Tat61 Se bucur[ de Fiul, dar bucuria aceasta vreasi $i-o comunice unui al Treilea, ca si fie deplini. (...) Bucuriaimpirtigiti a Tatilui de Fiul umple pe Fiul de o sporitd bucuriede Tat61. Pe l6ngd aceea, Fiul impdrtlqegte 9i El bucuria Sa deTht6l acestui al treilea Subiect", acestei atreia Persoane a SfinteiTreimi, adicd Duhului Sffint. ,,Duhul participd la bucuria Tat[luide Fiul, intrucdt purcede de la Tatdl, qi particip[ la bucuria Fiuluide Tat5l Si prin aceasta strdlucegte din Fiul. Fiul insuqi apare maistrdlucitor Tat5lui, intrucdt Se bucurl de Tat5l nu numai El, caimagine consistentS aTatdlur, ci Se bucurd qi cu Duhul Sfhnt"2.

Acesta este izvorul bucuriei noastre - gi dacd in{elegem acestg6nd pentru om, inlelegem de ce Dumnezeu nu a gisit ajutor pepotrivd P[rintelui nostru Adam intre toate vieluitoarele de pe p[-mdnt. inlelegem cI a gdndit ca Omul sd fie o fiin{5 intr-o mullimede ipostasuri, ca noi sI ne putem deplin bucura unii de ceilalli inaceastS lucrare a dragostei impdrt5gite. Aceasta este migcarea l[un-tricd pe care o sdvdrgegte Duhul Sfhnt in liuntrul fieciruia dintrenoi, atunci cdnd trdim prin credintrS impreund cu Dumnezeu.

Spuneam cd Dumnezeu l-a fdcut peAdamcaun om, in sen-sul de o fiin{I intr-o mu[ime de ipostasuri, care aveau sd se mani-feste in cursul istoriei, qi aceasti unire a ipostasurilor omeneqtiera nedespdrfitd. Fiecare om avea intreaga fiin(i omeneascd. C0ndPirintele nostruAdam s-atrezitdin somn qi a v[rut-o pe Eva, pri-ma reaclie a fost: ,,Iatd os din oasele mele qi carne din camea mea!Ea se va numi femeie, pentru cd este luatd din bdrbatul sdu" (Fa-cerea2,23). Nu s-avdntt separat de femeia lui, ci s-a simlit intr-o

2 Dumitru Stdniloae, Tbologia dogmaticd ortodoxd, vol. I, Bucuregti, EdituraInstitutului Biblic qi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romdne, 1996,p.219.

Prin tdrdmul pcrfu1

unitate a fiinJei, nedesplrqitiera Eva - qi Adam Putea sd4bucuria de-a fi iubit de Durrrn

goste ce le umplea sufletele iDar, aga cum $tim cu

mult timp in aceast6 plindta

fa!6 de Eva, pentru ci a r-enit

pe Adam, a reuqit si il smul

inrdddcinatl suficient de Pului indoiala faf[ de DumnezDomnul ilpovlfuise cltre vi

$arpele a venit la Eva fo

lori. Cum s-a intAmplat lucnd

nunt p[strat in Cartea Facerii t

a pus in el ,pomi frumogi lrde mflncat, iar in mijlocul Ra

rdului" (Facerea 2, 9). Dupnctrddattaina lui Dumnezeu 6agului, ardt0ndu-L pe Dumnea

vaAdam qi Eva sd devini Ptnu va muri dacd mdnAncd din

Vedem c[ Eva, duPd odeformat realitatea. CAnd st

grddinii Raiului, ea vede. inlui qi rdului, qi il vede pe aeformat[ qi rlsturnatd, deoartpercepe este cd avea roade b

cd era frumos la vedere qi v

tere. Vedem aceastl rdsturui

ceqti pe care qarpele reugise

era inc6 crud6 gi copilareas

Dumnezeu: in loc sd vadi Imul rAnd, qi ca dar al drago

r sa, vorbe$teb. El spune cd

frrl ci aceastd

Cealalti. intrei:ati de fiecareb aceasta weat (...) Bucuria

ryorita bucuriehrcuria Sa de

$oane a Sfinteihrcuria Tatdluihrcuria Fiuluinrqi apare mair numai El, ca

&ul Sfhnf'2.i4elegemacestgflsit ajutor pe

rele de pe p[-rfotr-o mullimedi de ceilalli inlmigcarea 15un-

fiecaruia dintrernnezeu.ran om, in sen-

eau sd se mani-rilor omeneqtireneasc[. CAnd

tr{ pe Eva, pri-ilin cameamea!ftatul s6u" (Fa-

s-a simtit intr-o

Brcuregti, Editurafo€. 1996, p.219.

Prin tdrdmul pocdin,tei. Cuvdntdri duhovnice;ti t7

unitate a fiin1ei, nedespdrfiti de aceastd persoand distinct5 care

era Eva - qi Adam putea s6-gi imp6rtiqeascd qi Evei dragostea gi

bucuria de-a fi iubit de Dumnezeu qi de-a iubi pe Dumnezeu, dra-goste ce le umplea sufletele inaintea lui Dumnezeu.

Dar, aga cum gtim cu tofii, ddam nu a putut sd trdiascdmult timp in aceastd plindtate a bucuriei fali de Dumnezeu qi

fa{5 de Eva, pentru c[ a venit qarpele care areugit sd il ispiteascd

pe Adam, a reuqit sd il smulgi din aceastd dragoste ce nu-i era

inrdddcinatd suficient de puternic in inimd, qi a adus in inimalui indoiala fald de Dumnezeu qi fa{6 de porunca Lui, prin care

Domnul il pov5luise cdtre viata cea vegnici gi adevSrat5.

$arpele a venit la Eva ispitind-o, a dirdmat criteriul ei de va-lori. Cum s-a intimplat lucrul acesta? il surprindem printr-un amd-

nunt pdstrat in Cartea Facerii. C6nd Domnul a flcut Raiul desfbtdrii,

a pus in el ,pomi frumogi la vedere gi cu tot felul de roade bunede mflncat, iar in mijlocul Raiului - pomul cunoqtinlei binelui qi al

rdului" (Facerea 2,9).Wdce Eva arntrattn dialog cu garpele qi a

tridat taina lui Dumnezeu, garpele i-a adus in suflet otrava viclequ-gului, ardt6ndu-Lpe Dumnezetcafiind gelos gi temltor ca nu cum-

va Adam gi Eva sd devin[ puternici caBl, apoi i-a sugerat Evei cd

nu va muri dac[ mdnincd din pomul cunogtin{ei binelui qi rdului.

Vedem cdBva,dupd ce are acest dialog cu garpele, priveqte

deformat realitatea. Cdnd se uitd la frumuselea inconjurdtoare a

gridinii Raiului, ea vede, in primul rdnd, pomul cunogtinlei bine-lui gi r[ului, qi il vede pe acesta atractiv - deja vede realitatea de-

formatd qi rdsturnat[, deoarece prima calitate a pomului pe care o

percepe este cd avea roade bune de m6ncat qi abia a doua calitateci era frumos la vedere gi wednic de dorit pentru c[ d[ cunoaq-tere. Vedem aceastS rdstumare a vederii gi a in{elegerii duhormi-cegti pe care qarpele reuqise sd o sdvdrgeascd in mintea Evei, care

era incd crud[ qi copilSreascd qi nu era intdritd in dragostea luiDumnezeu: in loc sd vad[ Raiul desf6tdrii ca frumuse{e, in pri-mul rdnd, qi ca dar al dragostei lui Dumnezert, ea incepe s5 vadd

18 Arhimandritul Melhis edec Ungureanu

pe locul al doilea aceastd frumusele, gi pune pe primul loc faptulc[ pomul avea roade bune de mAncat, prin aceasta aritdndu-seci mintea Evei s-a ingrogat, cdzdnd sub simfuri, qi s-a depdrtat deprezen[a fireasci a lucririi harului dumnezeiesc.

Prin aceastd r[sturnare a min{ii, qarpele a putut s6-gi intro-ducd rlutatea in inima luiAdam gi a Evei, prin care se deformeaz[vederea chipului lui Dumnezeu ?n om. Dacd Adam pdnd in mo-mentul pdcdtuirii era prieten cu Dumnezeu, casnic al Lui, dupdgustarea din pomul cunoqtinJei se vede gol, se vede tnstriinat deDumnezeu qi se teme de El, ascunzdndu-se dupd tufiquri.

Nu numai atdt, dar in momentul in care Domnul il intreabidacd a mdncat din rodul pomului cunogtin{ei, Adam dd vina peEva, pe care nu o mai vede ca fiind,,os din oasele lui", ci ca pe

,,femeia pe care Tu mi-ai dat-o" (Facerea 3,12).Aici este izvorulrdut6{ii: Adam nu numai cd se instrdineazd de Dumnezeu gi dediagostea Lui, ci mintea lui Adam vede deformat gi chipul luiDumnezeu, adicd pe Eva.

Aceast[ lucrare pe care pdcatul a fEcut-o prin despdrfireaomului de Dumnezeu gi prin despir(irea omului de fratele lui, a

reugit pdcatul sd limiteze bucuria pe care Adam o avea in sufle-tul lui. Pdcatul a reuqit s[ umbreascd aceastl bucurie, qi Adam,dupi ce a fost izgonit din Rai, a inceput s5 se tdnguiasci, qi

durerea lui a fost intinsd ca o mare, mai ales dupd ce Cain l-aucis pe fratele s[u, Abel, gi plAngeaAdam pentru ci din pricinalui oamenii vor suferi pe plm6nt

Din toate aceste intdmpl5ri vedem cum era adevdrata bu-curie qi cd omul nu mai poate sd se bucure deplin cAt timp trlieg-te pe pdmAnt. Vedem cd mlrginirea aceasta a noastri pricinuitlde pdcat ne face tot mai neputincioqi, tot mai incapabili s[ neimpdrtigim de bucuria care vine de la Duhul Sfdnt, de bucuria ceumple de via!5 sufletele noastre.

Iar viala omului instriinat de Dumnezeu continu[ intr-oaddncire in suferinld, penku cd mintea omului este tot mai mult

Prin tdrdmul ry

atrasd de pl[cerile lumii rcpdcdtoase. Nemaifiind c4se aruncd spre ceea ce vedpl6ceri, dar in locul bucudurere. $i lucrul acesta se

Numai c[ Hristos Dinc6t a venit sd ne invele smim aceastd bucurie a Evadusd de cdtre El. ,Bucurcint[ Biserica. Prin Cnrvalori slv0rqit[ in mintea I

puavoru in limba greacS,

rea min{ii cdtre Dumnezet

Prin poc[in1a noi Prichiar dacl se implete$te cu

tr6 nu se poate odihni @lpatimilor, a plcatelor gi a i

despre semenii noqtri 5i hu

Bineinleles cd ince

a fi dureros, Pentru cf, o

mai percepe lumea aceal

desfbtdrii in care omul es

inlelege dragostea ne n'

nevoie de acest proces ca

prin care noi lucr[m gi PiPocdinla PrimeneE

lege cum a venit ,,buculpare obiect de suferinli,ce merge pind la caPdg c

- dar dragostea biruiequ

merge chiar qi mai dePar

Cdnd ne ludm crurdtoare, dar dacd nu ne t