Primul razboi mondial :28 iulie 1914-11 noiembrie 1918

Context international: Caracteristici In 1883, Romania incheia un tratat de alianta cu Tripla Alianta adica Germania si Austro-Ungaria, tratatul având caracter secret si defensiv. Tratatul prevedea angajamentul acestor state de a nu intra in aliante potrivnice vreunuia din aceste state si obligatia de a se ajuta in cazul in care ar fi fost atacate. Tratatul era avantajos pentru Romania deorece o scotea din izolarea de dupa 1878 si obtinea garantii de securitate.Tratatul era semnat in conditiile in care Marile puteri luptau pentru impartirea si reimparirea lumii; lupta cea mai importanta era insa pentru peninsula Balcanica, considerata “butoiul cu pulbere al Europei”.Austro-Ungaria: nemultumita de infrangerea Bulgariei in al doilea razboi balcanic (1913), prin care aceasta ceda Romaniei sudul Dobrogei (Cadrilater), dorea zdrobirea Serbiei,care coordona miscarea de eliberare a popoarelor din Balcani. Pretextul razboiului l-a constituit asasinarea printului mostenitor al coroanei austro-ungare, Franz-Ferdinand, la 28 iunie 1914, in orasul Sarajevo (Bosnia), de catre un student sarb, Gavrilo Prinkip.

La 15/28 iulie 1914, Austro-Ungaria declara razboi Serbiei pe care o considera vinovata de asasinat, declansand Primul Razboi Mondial. De partea Serbiei intrau in razboi, Antanta, Anglia, Franta, Rusia. De partea Austro-Ungariei intra in razboi Germania, aliata cu aceasta in cadrul blocului militar Puterile Centrale.Romania si Italia, aliate ale Austro-Ungariei, raman neutre, deoarece alianta dintre ele prevedea ajutor militar doar in cazul in care Austro-Ungaria ar fi fost atacata de Serbia; cum Austro-Ungaria a atacat Serbia si nu invers, cele doua state (Romania si Italia) nu erau obligate sa ajute acest stat. Neutralitatea a fost hotarata in cadrul unui Consiliu de Coroana din data de 21 iulie/3 august 1914, chiar daca Regele Carol I sustinut doar de Conservatorii lui Petre Carp ar fi dorit intrarea tarii in razboi de partea Austro – Ungariei. Intr-o scrisoare adresata inparatului Franz Joseph, regale Carol I il asigura pe acesta ca va lua masurile necesare pentru a evita ocuparea tarii de catre trupele rusesti. Neutralitatea tarii noastre a marcat desprinderea totala de Puterile Centrale.

In perioada neutralitatii Romaniei (1914-1916) cele doua aliante militare, Puterile centrale si Antanta au cerut Romaniei sa intre in razboi de partea lor, datorita potentialului economic, strategic si uman avut de tara noastra. In Romania existau patru pozitii fata de participarea la razboi: 1. alaturi de Puterile Centrale si Germania: - regele Carol I si Conservatorii;2. alaturi de Antanta - majoritatea opiniei publice; 3. neutralitatea armata - pentru pregatirea razboiului si realizarea unirii si in fine 4. neutralitate definitiva - miscare socialista. In acest context intre 1915 – 1916 s-au desfasurat numeroase intalniri intre Romania si reprezentantii Antantei pe de o parte si a Puterilor Centrale pe de alta parte pentru a determina intrarea noastra in razboi.Pe de alta parte, guvernul liberal condus de Ionel Bratianu, a desfasurat o politica de neutralitate prudenta, in vederea gasirii momentului favorabil pentru a intra in razboi.In vara anului 1916, Antanta a cerut Romaniei sa intre in razboi. Pentru intrarea in razboi, Romania a semnat doua conventii cu Antanta: militara si politica, pentru a se reglementa participarea la razboi.La 4/17 august 1916 - I.I.C.Bratianu semna cu reprezentantii Angliei, Frantei, Rusiei si Italiei conventia politica si militara.

Cele doua conventii erau semnate de atasatii militari ai celor patru state. Semnarea celor doua conventii a fost considerata un adevarat success diplomatic, Nicolae Titulescu afirmand ca Ionel Bratianu a obtinut prin metode pasnice ceea ce numai razboiul ii putea da

Prin Conventia politica Romania declara razboi doar Austro-Ungariei, pentru ca numai cu acest stat existau probleme teritoriale; Antanta se oblige sa respecte integritatea teritoriala a Romaniei, recunoasterea drepturilor istorice asupra Transilvaniei si Banatului; Romania urma sa participle la conferinta de Pace in conditii de egalitate cu celelalte parti semnatare; statele semnatare se obligau sa nu incheie pace separate sau pace generala decat impreuna si in acelasi timp; puterile semnatare se obligau sa pastreze secreta aceasta conventie pana la semnarea pacii generale

Prin Conventia militara Romania trebuia aprovizionata zilnic cu 300 tone armament si munitie, prin porturile ruse, si se obliga sa intre in razboi cel mai tarziu la 15/28 august 1916 impotriva Austro-Ungariei; Rusia trebuia sa declanseze operatiuni militare in Galitia si Bucovina; trebuia asigurata apararea Dobrogei,din partea unui atac bulgar, Aliatii trebuind sa realizeze o debarcare la Salonic pentru a bloca aici trupele inamice; armatele aliate isi pastrau propriul comandament in zonele lor de operatiuni; diviziile ruse din Dobrogea urmau sa fie puse sub directia comandamentului armatei romane; conventia ramanea in vigoare pana la pacea generala. (10)

Desi Romania si-a indeplinit toate obligatiile asumate prin conventie, Antanta nu a putut sa respecte cele asumate, ofensivele din Bucovina Galitia si Salonic fiind respinse de inamici.(11). Desi romanii au fost invinsi in prima etapa a razboiului, geenralul german Ludendorff considera ca: “in pofida victoriei noastre asupra armatei romane am devenit mai vulnerabili in evolutia generala a razboiului”.

La 14/17 august 1916 Consiliu de Coroana intrunit la Bucuresti hotara intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei. Ministru roman de la Viena, Edgar Mavrocordat, inmana nota de razboi a Romaniei catre acest stat.

Participarea Romaniei la razboi: 1916 – 1918 In momentul intrarii tarii noastre in razboi, armata romana era formata din 4 mari unitati

militare: 3 armate erau dispuse pe linia Carpatilor si una era dispusa pe linia Dunarii.(pe Carpatii Meridionali erau dispuse armatele I si a II-a; pe Carpatii Orientali, armata a IV-a iar in Dobrogea armata a III-a. In total armata era formata din 1267601 soldati si ofiteri ceea ce reprezenta aproximativ 15% din populatia tarii. Dotarea armatei cu material de razboi presenta mari lipsuri mai ales in ceea ce priveste inzestrarea cu artilerie grea si mitraliere.(13)

In noaptea de 14/27 - 15/28 august 1916, armata romana a trecut muntii Carpati in Transilvania, unde a cucerit orasele: Brasov, Sibiu, Sighisoara, Hunedoara, Toplita,si au intrat in zona secuiasca.. Actiunea romanilor din Transilvania nu a fost insa sustinuta cum trebuie nici in Galitra, nici in Dobrogea, ca urmare actiunea era oprita.In septembrie 1916 - fortele germano-bulgaro-otomane, conduse de generalul Von Mackensen, fortau Dunarea si provocau romanilor infrangerea de la Turtucaia, una din cele mai mari infrangeri cunoscute de armata romanaIn replica, Marele Cartier General roman, condos de generalul Prezan, contraataca, trecand trupe peste Dunare. Acest contraatac esua, datorita declansarii ofensivei Austro-Ungariei si Germaniei in Transilvania, ofensiva condusa de generalul Erick von Falkenhayn.In oct.1916 - romanii incep retragerea din Dobrogea, datorita lipsei de cooperare cu rusii;In Moldova – se dau lupte grele pentru trecatori aparate de generalul Eremia Grigorescu cu divizia a 15-a supranumita si “Divizia de fier”(14).In nov.1916 romanii inregistrau pierderi pe frontul din Banat, pe crestele muntilor si pe valea Jiului. Capitala Bucuresti este amenintata din toate partile. In aceste conditii intre 1 – 5 octombrie 1916 se declansa contraofensiva romaneasca la Dunare (cunoscuta sub numele de “Manevra de la Flamanda”) oprita insa de germani datorita lipsei de forta umana, de tehnica necesara si a sprijinului rus.

In nov.1916 - in Dobrogea, von Mackensen forta si trecea Dunarea pe la Zimnicea. in aceste conditii are loc batalia de la Arges-Neajlov pentru apararea capitalei Bucuresti; romanii erau invinsi, ca urmare la 23 nov/6 dec. 1916 - Mackensen intra in Bucuresti.Dupa ocuparea Bucurestilor de catre germani, Regele, Familia regala, Guvernul, Armata, Parlamentul si numerosi civili se refugiau in Moldova. Cu tot eroismul armatei romane dusmanul reusea sa ocupe 2/3 din teritoriul tarii inclusiv capitala. Linia frontului se stabiliza la 10 ianuarie 1917 pe aliniamentul Carpatii Orientali-Focsani-Galati-Namoloasa-Dunare(15).

Cauzele infrangerii armatei romane au fost multiple: obietivele incredintate armatei romane erau ambitioase si nerealiste; Romania era inconjurata din trei parti de dusmani; in sud, armata; - era slab echipata, fara experienta; nerespectarea obligatiilor asumate de Antanta prin Conventia militara; planul de razboi obliga la ofensiva pe 2 fronturi; lipsa de cooperare cu armata ruseasca; generalu von Ludendorff recunostea in memoriile sale ca expectative armatei rusesti a favorizat ocuparea capitalei de catre germani: “nu se pot explica motivele care faceau pe rusi sa lase pe romani sa fie batuti, lasandu-I singuri in toate luptele: rusii au fi putut prea bines a i-a parte la luptele din muntenia. Numai acest fapt ne-a putut da victoria(16). Refugiul in Moldova: a foarte greu, deoarece refugiatii s-au confruntat cu un ger foarte mare in iarna 1916-1917, foamete, epidemie de tifos. Aici functiona un guvern de uniuni nationala,care avea ca prioritate: - reforma agrara si reforma electorala, pentru a ridica moralul soldatilor.In teritoriul ocupat situatia populatiei a fost foarte grea deoarece ocupantii germani au facut rechizitii foarte mari: mijloace de transport, alimente, combustibili etc. Au fost repuse in functiune exploatarile petroliere distruse, au fost demontate instalatiile industriale si trimise in Bulgaria aliata; s-au facut executii sub acuzatii de spionaj si sabotaj.(17)

Campania din 1917 a fost pregatita cu grija, in acest scop, intre lunile ianuarie - mai 1917, la Iasi a stationat o misiune militara franceza,condusa de generalul Berthelot, cu scopul refacerii si instruirii armatei romane si dotarea cu armament modern din Rusia si Franta -tunuri, avioane, mitraliere, grenade, casti,de metal, masti impotriva gazelor, din Anglia masini blindate, iar soldatii romani au fost instruiti cu noul armament. Regina Maria a organizat Crucea Rosie pentru o mai buna ingrijire a ranitilor si Armata romana a fost reorganizata: armata I-condusa de generalii Cristescu, Grigorescu, armata II-a –condusa de generalul Averescu, lor li se adaugau 3 armate rusesti (1000.000 soldati). Efortul de razboi a fost sustinut si de numerosi voluntari sau oameni de cultura care prin operele lor au cautat sa incurajeze armata romana (Nicolae Iorga, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu etc.).Reluarea campaniei s-a facut in iulie 1917, pe frontul din Moldova: la 11 iulie 1917 - Armata a-II-a a generalului Averescu, ataca la Marasti. Intre 24 iulie-6 august – se inregistra un atac german in zona Focsani, pe directia Marasesti-Adjud; atacul era oprit de Armata I a generalului Cristescu si Grigorescu. Intre 26 iulie - 9 august - Armata a-II-a a generalului Averescu respingea un atac austro-ungar la Oituz. Aceste victorii din Moldova opreau inaintarea Puterilor Centrale in Moldova si salvau statul roman de la pieire.(19)

EVENIMENTELE DIN RUSIA 25 octombrie/ 7 noiembrie 1917 au avut consecinte negative pentru Romania. Bolsevicii condusi de Lenin preluau puterea in Rusia determinand dezorganizarea armatei ruse; incepeau tratativele pentru incheierea pacii separate dintre Rusia si Puterile Centrale si iesirea acesteia din razboi; Romania ramanea singura pe frontal de est, nemaiputand face fata singura inamicului. Aliatii Romaniei (Antanta) cer tarii noastre sa lupte singura, dar nu s-a putut.

La 20 noiembrie/ 3 decembrie 1917 Rusia incheia armistitiul cu Puterile Centrale, implicand si Romania care desi victorioasa in campania din vara anului 1917 a fost obligate sa semneze armistitiul de la Focsani la 26 noiembrie/9 decembrie 1917, care avea un caracter pur militar si nu implica vre-o chestiune politica.

IN ROMANIA la 13 / 26 ianuarie 1918 relatiile diplomatice ruso-romane erau rupte, Rusia bolsevica dispunea confiscarea tezaurului Romaniei, depus spre pastrare aici in anul 1917.

La 18 februarie / 3 martie 1918 Rusia semna cu Puterile Centrale, Pacea de la BREST - LITOVSK; in februarie acelasi an guvernul condus de I.I.C. Bratianu demisiona iar noul guvern condus de generalul Alexandru Averescu insarcinat cu negocierea pacii cu Puterile Centrale nu ajungea la nici un rezultat(21). Se punea problema pastrarii monarhiei, Puterile Centrale solicitand renuntarea la regale Ferdinand(22) I. Pana la urma, Averescu a reusit pastrarea regelui Ferdinand I. La sfarsitul lui februarie 1918 guvernul AVERESCU demisiona; noul guvern condus de Alexandru Marghiloman negocia pacea, care se semna la 24 aprilie / 7 mai la Bucuresti. Ionel Bratianu spunea despre guvernul lui Marghiloman ca “se inhama la o opera tragica dar patriotica”(23).In vara anului 1918 balanta se inclina decisiv spre Antanta; rand pe rand, statele membre

sau aliate ale Puterilor Centrale capitulau: 29 septembrie 1918 Bulgaria, 30 octombrie 1918 Imperiul Otoman, 3 noiembrie 1918 Austro-Ungaria. In acelasi timp la 24 octombrie/ 6 noiembrie 1918 guvernul Marghiloman demisiona, noul guvern condus de Constantin Coanda care decreta mobilizarea generala si cerea trupelor de origine germana sa paraseasca Romania.

La 28 octombrie/10 noiembrie, Romania declara razboi Germaniei. Pacea de la Buftea Bucuresti devenea nula si neavenita.

La 11 noiembrie 1918 capitularea Germaniei ducea la incheierea Primului Razboi Mondial; Romania se afla in tabara invingatoare. La 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 Regele Ferdinand si autoritatile intrau in Bucurestiul eliberat.