PRIMĂRIA TIMIŞOARADIRECŢIA DE MEDIU

WORKSHOP 29-30 NOIEMBRIE 2007

OMUL SECOLULUI XXI - UN POTENŢIAL PERICOL PENTRU

NATURĂ

Niciodată mai îndreptăţit decât astăzi, oamenii nu şi-au pus problema viitoruluilorViaţa si sănătatea omului suntdependente de întreaga atmosfera, hidrosferă, litosferă si biosferă, ca şi de acţiunile societăţii din care fac partecivilizaţia tehnică, economică, culturala, arta, etc.Aplicarea ştiinţei în domeniul producţieieconomice are menirea să aducă o bunastare materială pe care se bazeazăconfortul completată cu o bună stare spirituală de care să se bucure întreagasocietateInterdependenţa om-natură se referă nunumai la mediul natural, ci şi la celartificial, în care se includ pe lângăfactorii fizico-chimici si biologici si ceipsiho-somatici, economici, culturali, mentali care condiţionează sănătatea şi buna stare a omuluiApare evident că ecologia actualătrebuie să devina o ecologie umană, în care omul este subiect si obiect al echilibrului iar ecosistemele trebuie safie dirijate de raţiunea şi voinţa oamenilor, in scopul unui trai mai uşor şi sănătos

FACTORI IMPORTANŢI AI HABITATULUI UMAN

Suprafaţa globului cu suprafaţa agricolă în continuă reciclare şi suportul său complexul biogeochimic, solul propriuzisApa utilă, apa dulce - procent infim (sub1%) al apei planetare care ocupa 2/3 din suprafaţa globuluiStratul subadiacent care oferă mineralele necesare vieţii, ca şi energia fosilă care a permis progresul tehnologicGazele vieţii:-O2 necesar în mod direct şi permanent tuturor vieţuitoarelor-CO2 substanţa care se integrează vieţii prin fotosintezăEnergia solară - care direct prin radiaţiile sale, indirect prin fotosinteză – asigură energia şi hrana oamenilor

RESURSELE NATURALE

Prin “resurse naturale” se înţelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosite în activitatea umanăresurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili;resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună sălbatică;resurse permanente – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.

DIMINUAREA RESURSELOR REGENERABILE ALE TERREI

Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

PÂNĂ ÎN SECOLUL AL XVII-LEAEXISTAU CIVILIZAŢIILE AGRICOLE

În toate civilizaţiile care s-au dezvoltat până în secolul al XVII-lea, de natură predominant agricolă,”pământul era baza economiei, vieţii, culturii, structurii familiei şi politicii”, viaţa era organizată în jurul satului, economia era descentralizată, astfel că fiecare comunitate producea aproape tot ce îi era necesar. Energia cheltuită corespundea în esenţă lucrului forţei musculare, umană sau animală, rezervelor de energie solară înmagazinată în păduri, utilizării forţei hidrauliuce a râurilor sau mareelor, forţei eoliene.Natura reuşea până la urmă să refacă pădurile tăiate, vântul care umfla velele, râurile care puneau în mişcare roţile, deci sursele de energie utilizate de civilizaţiile agricole erau regenerabile.

DUPA SECOLUL AL XVII-LEA APAR CIVILIZATIILE INDUSTRIALE

Odată cu sporirea populaţiei globului, ce a decurs paralel cu perfecţionarea organizării sociale şi, în special odată cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele două secole, încercarea omului de a domina în lupta aspră cu natura, de a-i smulge lacom bogăţiile ascunse, începe să aibă tot mai mult succes. Peste un miliard şi jumătate din populaţia actuală a Terrei aparţine civilizaţiei industriale.

DESPRE INDUSTRIALISM

Industrialismul a fost mai mult decât coşuri de fabrică şi linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral şi bogat care a influenţat fiecare aspect al vieţii omeneşti. Creşterea economică, enorm accelerată, se bazează în majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuită prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: cărbuni, ţiţei, gaze naturale.

INDUSTRIALIZAREA – INFLUENŢA ASUPRA OMULUI

Constituie elementul cel mai definitoriu al societăţii moderne pentru că a creat un nou tip de activitate umană si un nou mediu: cel industrialA adus importante restructurări ale ambianţei fizice si vieţii socialeMediul industrial prezintă o problematică specifică si determină o creştere a frecvenţei îmbolnăvirilor psihice

IMPACTUL INDUSTRIALIZĂRII ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Conform OMS, pe primul plan este poluarea fizică si chimică, modificările de orar, ritmul accelerat, mecanizarea

Ca elemente comune se reţin:Solicitări adaptative determinate de ambianţa industrială(zgomot, spaţiu, orar, ritm)Problematica integrării intr-un colectiv de muncăSolicitările specifice ale anumitor profesiuniSentimentul dezrădăcinării populaţiei datorită migrării din mediul rural în mediul urban

URBANIZAREA – ASPECTE POZITIVE

Creşterea şi diversificarea mijloacelor necesare desfăşurării activităţii de la locul de muncăRidicarea nivelului tehnic necesar muncii; transportului şi mijloacelor de comunicare între oameniCreşterea nivelului de educaţie şi cultură

URBANIZAREA – ASPECTE NEGATIVE

Aglomeraţia datorită concentrării populaţiei, a clădirilor, a instalaţiilor şia mijloacelor de traiExistenţa industriilor generatoare de poluanţi ai atmosferei, apei, soluluiPoluarea sonorăExistenţa mijloacelor de transport(poluarea atmosferei+mari accidente)Expunerea populaţiei la factori artificiali care sunt improprii naturii umanePoluarea emoţională - solicitarea excesivă, stresul psihosocial cu diminuarea posibilităţilor de relaxare, odihnă, refacereReducerea activităţii fizice –sedentarism

CAUZELE DETERIORĂRII MEDIULUI

1,6 miliarde de oameni la inceputul secolului5,2 miliarde de oameni la inceputul anilor

’908,2 miliarde de oameni este proiecţia

demografică până în 2025anul

1,65,2

8,2

182018401860188019001920194019601980200020202040

•• Necesită Necesităţţi crescânde ale unei populai crescânde ale unei populaţţii aflate ii aflate îîn stare de explozie demograficăn stare de explozie demografică

Existenţa marilor aglomerări urbane

Existenţa prea multor fabrici care funcţionează după tehnologii vechi poluante, mari consumatoare de materii prime, apă şi energie

Existenţa prea multor automobile, avioane cu reacţie şi nave de mare tonaj

NECESITATEA PROTECŢIEI MEDIULUI

Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi celor mai complexe şi uneori nebănuite efecte asupra vieţii.

Mediul înconjurător reprezintă un element esenţial al existenţei umane şi reprezintă rezultatul interferenţelor unor elemente naturale – sol, aer, apa, climă, biosferă – cu elemente create prin activitatea umană.

Mediul înconjurător are caracter dinamic si apare ca o realitate pluridimensională care include nu numai mediul natural, dar şi activitatea şi creaţiile omului, acesta ocupând o dublă poziţie: de “component” al mediului şi de “consumator”, de beneficiar al mediului.

Protecţia mediului înconjurător constă în păstrarea echilibruluiecologic, menţinerea şi ameliorarea factorilor naturali, prevenirea si combaterea poluării, dezvoltarea valorilornaturale, asigurarea condiţiilor pentru viaţa si muncapentru generaţiile prezente si viitoare.

MODALITĂŢI DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Sistem legislativ adecvat şi eficient care să garanteze respectarealegilor în vigoare

Luarea de decizii politice unitare şi realiste privitoare la protejarea mediului.

Dezvoltare economico-tehnologică în conformitate cu conceptul de dezvoltare durabilă.Activităţi de protecţie a mediului prin care intreaga societate umană este participantă şi responsabilă

Cooperarea internaţională în actiunile de protectie a mediului pe plan local, zonal, mondial.Conferinţa mondială de la Rio de Janeiro 1992(la care nu au aderat SUA Japonia şi China)

Evaluarea costurilor acţiunilor de protejare a mediului şi identificareasurselor de suportare a acestora

Elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan naţionalşi internaţional referitor la protejarea mediuluiFondurile (structurale, de mediu) alocate protejării mediului diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecareia (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune). Programelepentru protejarea mediului, presupun identificarea zonelor, evaluareacosturilor necesare şi stabilirea responsabilităţilor pentru derulareaproiectelor

1. POLUAREA ATMOSFEREI

Atmosfera este învelişul gazos care înconjoară pamântul. În atmosferă aerulocupa 96% din volum, restul de 4% revenind vaporilor de apă. Aerul uscat este un amestec format din : 78% azot, 21% oxigen si cantităţi mici de bioxid de carbon(0,03% in aerul normal) si gaze rare (argon, neon, heliu)care asigură viaţa pepământ şi ne protejează de razeledăunătoare ale soarelui

Poluarea atmosferei este determinată de deversarea şi acumulareaîn aer a unor substanţe străine care afectează în masură mai mare sau mai mică compoziţia acestuia determinândvariaţii ale proprietaţilor atmosferei. Prezenţa unor astfel de substanţe este nocivă deoarece afectează si poatechiar distruge echilibreleecologice şi implicit viaţa şi sănatatea omului.

SURSE DE POLUARE ALE AERULUI

SURSENATURALE:

- vulcani, vânturi, uragane, taifune

- descompunerea substanţelororganice

- incendii spontane ale pădurilor

ARTIFICIALE SAU ANTROPICE: datorateactivităţilor umane

- procesele de combustie- procesele industriale- transporturile

FACTORII METEOROLOGICI CARE INFLUENTEAZA DISPERSIA POLUANŢILOR

VântulCalmulatmosfericTemperaturaaerului

RelatiaRelatia emisieemisie -- imisieimisie

APORTUL PRINCIPALELOR RAMURI ALE ECONOMIEI LA POLUAREA AERULUI CU DIVERSE NOXE

GAZOASE SPECIFICE

MONOXIDUL DE CARBON (CO)65% arderea în motoareleautovehiculelor20 – 21% sectorul casnic12 – 14% industria

BIOXIDUL DE SULF (SO2)60 – 65% sectorul termoenergetic25% sectorul industrial9 – 10% sectorul casnic3 – 4% mijloace de transport

PRAF55 - 60% industria20 -22% producerea energiei9% autovehicule si sectorul casnic

OXIZI DE AZOT (NO)50 – 55% arderea în motoareleautovehiculelor28% producerea de energie14% industria4% sectorul casnic

HIDROCARBURI ALIFATICE SI AROMATICE32 – 39% combustii în mijloacelede transpost şi sectorul casnic28% industria

0

10

20

30

40

50

60

70

TRAN IND CASNIC TERMO

CO

SO2

prafNOX

HDC

EFECTELE POLUĂRII ATMOSFERICE O PROBLEMĂ MAJORĂ !

1. Efectul de seră

2. Ploile acide

3. Distrugerea stratului de ozon

CONTRIBUŢIA LA ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ

10 MODALITĂŢI DE ÎNCETINIRE A ÎNCĂLZIRII

GLOBALE1) Schimbaţi becurile incandescente cu cele fluorescente2) Cumpăraţi aparate sau dispozitive electrice cu consumredus de energie3) Nu folosiţi aerul condiţionat în camerele goale4) Scoateţi din priză încărcătoarele sau alte aparate electriceatunci când nu le folosiţi5) Optaţi pentru energie ‘verde’ atunci când alegetifurnizorul dvs. de energie6) Umblaţi pe jos sau folosiţi transportul in comun7) Reciclaţi sticla, metalul, hârtia si masele plasticeDuceţi hainele uzate la depozitele de haine (pentru a firefolosite)9) Folosiţi produse de curaţire ‘verzi’ (ecologice)10) Optaţi să efectuaţi plăti on-line sau electronic, fără a folosi ordine de plată tipărite

2. POLUAREA SOLURILOR

Poluarea solului înseamnă, în concepţie ecologică modernă, orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale a solului ca suport şi mediu de viaţă

Tipuri de dereglăriDereglări fizice (Compactare,Destructurare, Detexturare)Dereglări chimice (Poluare cu metalegrele, Poluare cu îngrăşăminte chimice şipesticide, modificarea pH soluţiei solului)Dereglări biologice (Poluare cu germenide boli transmisibile la plante şi animale)Dereglări radioactive (Poluare radioactivătransmisă direct la plante, animale şi om)

Principalele tipuri de poluare, după natura şi sursa poluantului

Simbolul Denumirea

Pa Poluare prin lucrări de excavare la zi (exploatări la zi ,balastiere,cariere etc.)Pb Poluare prin acoperirea solului cu deponii, halde,iazuri de decantare,depozite

de steril de la flotare,depozite de gunoaie etc.

Pc Poluare cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale,materii anorganice,inclusiv metale,săruri, acizi, baze) de la industrie(inclusiv industria extractivă)

Pd Poluare cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi, etilenă, amoniac, bioxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.)

Pe Poluare cu materii radioactive

Pf Poluare cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi uşoarăPg Poluare cu deşeuri şi reziduuri vegetale agricole si forestierePh Poluare cu dejecţii animale

Pi Poluare cu dejecţii umanePj Poluare prin eroziune şi alunecare

Pk Poluare prin sărăturarePl Poluare prin acidifierePm Poluare prin exces de apă

Pn Poluare prin exces sau carenţe de elemente nutritive

Po Poluare prin compactare, inclusiv formare de crustăPp Poluare prin acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziunePq Poluare cu pesticidePr Poluare cu agenţi patogeni contaminaţi(agenţi infecţioşi,toxine,alergenţi etc.)

EFECTE DIRECTE ŞI INDIRECTE ALE POLUĂRII SOLULUI

1. Poluare prin escavare – afectează suprafete de patru ori mai mare –”pustiuri industriale”

2. Poluarea solului cu halde , depozite, iazuri –alunecarea haldelor-accidente

–poluarea atmosferei(pulberi,bacterii, mirosuri,COV,

–poluarea chimică poate afecta mulţi ani proprietăţile fertile ale acestuia

–poluarea apelor subterane prin migrarea si antrenarea de substanţe poluante

–accentuarea poluării difuze prin migrarea apelor de suprafaţă

3. Poluarea solului prin intermediul atmosferei

Surse naturale (vulcani, praf cosmic etc)

Surse antropice (industrie, transporturi, asezări umane, agricultură)

Substanţele toxice din atmosferă cad pe sol o dată cu precipitaţiile încărcând solulPloile acide au ca efect asupra solului:Spălarea de elemente nutritiveReducerea pH-uluiAfectarea solubilităţii elementelor nutritiveAfectarea vieţii bacteriene din sol

3. POLUAREA APEI

Poluarea afectează toate formele apei în natură.Există căi de pătrundere a unor substanţe poluante în apa atmosferică, apa scursă la suprafaţa solului, apa mărilor si oceanelor şi apa subterană.Nivelul poluării a crescut mult în ultimele decenii, în special în zonele în care populaţia si industria s-au dezvoltat rapid.

SURSE DE POLUARE A APEI - CLASIFICARE

ORGANIZATE

NEORGANIZATESURSE

DUPĂ ACTIUNEA IN TIMP

SURSE PERMANENTE

SURSE NEPERMANENTE

SURSE ACCIDENTALE

DUPĂ MODUL DE GENERARE AL POLUĂRIINATURALE

ARTIFICIALE

APE UZATE DESEURI

EFECTE ALE POLUĂRII APELORUn efect al poluării apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numităsi 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitătii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfaţi sinitraţi, care favorizează proliferareafitoplanctonului si a plantelor acvatice. Puţin câte puţin, lacul se colmatează, se ingustează si dispare. Poluarea chimică a apelor afecteazăfitoplanctonul si macrofitele în mod diferit, după natura agentului contaminat. Astfel, sărurile de cupru si cromaţii sunttoxice pentru alge. Fitoplanctonul esteputernic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicideledin grupa ureelor blochează crestereafitoflagelatelor. Detergenţii sintetici, pede alta parte, sunt foarte toxici pentruflora microbiană a apelor. Peştii pot muridin cauza tuturor tipurilor de poluare, darmajoritatea cazurilor mortale suntprovocate de lipsa oxigenului dizolvat în apă si datorită pesticidelor si a reziduurilor toxice.

•• Se Se îînnţţelegeelege de la sine cde la sine căăproduselprodusele e petrolpetroliereiere sunt sunt duduşşmaniimanii cresccrescăătorilortorilor de de stridiistridii sisial al pescarilorpescarilor, , deoarecedeoarece eiei poatepoateface ca face ca pepeşştiitii şşi i crucrustaceelestaceele ssăădevindevinăă necomestibilenecomestibile. . ÎÎn n toatetoatecazurilecazurile curcurăăţţarea area ţţăărmurilorrmurilor esteestefoartefoarte costisitoarecostisitoare..

Nu Nu îîntotdeauna activităntotdeauna activităţţile ile antropice cu caracter industrial antropice cu caracter industrial sunt sunt ““prietenoaseprietenoase””pentru mediu pentru mediu (episod (episod de poluare accidentală de poluare accidentală cu cu hidrocarburihidrocarburi-- Balta Azur oct Balta Azur oct 2007)2007)

4. POLUAREA CU DEŞEURI SOLIDE

Managementul modern pune accent pe tratarea şi eliminarea deşeurilor ce nu pot fi reciclate

• Tehnici de tratare a deşeurilor1. Arderea deşeurilor cu sau fără folosirea energiei termice rezultate2. Compostarea3. Producţia de biogaz pentru producerea căldurii4. Platforme de depozitare sanitare cu şi fără utilizarea gazului

TIPURI DE DEŞEURI Deşeuri menajereDeşeuri stradaleDeşeuri asimilabile cu deşeuri menajere-din mica industrieDeşeuri voluminoaseDeşeuri din construcţiiDeşeuri periculoaseDeşeuri agricoleDeşeuri industrialeDeşeuri spitaliere

EFECTUL DEŞEURILOR ASUPRA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU

Pot fi factori importanţi în răspândirea infecţiilorPot conduce la crearea unor condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor si rozătoarelor-pot fi purtătoare si răspânditoare de boli infecţioasePoluarea solurilor, a apelor de suprafaţă şi apelor freaticePoluarea atmosferei prin descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice si produşi de ardereDeprecierea estetică a cadrului natural

ŞTIAŢI CĂ…

Pentru fabricarea unei tone de hârtie obisnuite se folosesc între 2 si 3,5 tone de lemn, adică sunttăiaţi aproximativ 20 de copaci. Prin reciclarea a unei tone de hârtie sunt salvati 17 copaciO tona de chips-uri din cartofi alcatuieste 12 000 de pungi de chips-uri, ceea ce inseamna 12 000 de pungi goale de aruncat la gunoi ? Poluarea atmosferica este redusa cu 75% pentrufiecare tona de hartie produsa din hartie reciclabilasi nu din lemn ? 1 tonă de pet-uri = 800 kg petrol1 tonă de carton= 17 arbori maturi salvaţi1 tonă de sticlă = 200 tone nisip si siliciu

ŞTIAŢI CĂ…Viaţa lungă a deşeurilor:ţigară fără filtru - 3 lunifiltru de ţigară 1-2 anideşeuri de hârtie - 3 lunicotor de măr 3-6 luniziare 3-12 lunichibrituri - 6 luniguma de mestecat -5 anicutii de aluminiu 10-100 anibrichete de plastic - 100 de anisticle de plastic 100-1000 ani

pungi de plastic 100-1000 ani polistiren - 1000 anicărţi de credit din plastic - 1000 anirecipiente de sticlă - 4000 ani

PROVOCĂRI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE

Probleme cu care se confruntă omenirea:1. Mediul înconjurător global este în suferinţă2. Biodiversitatea este în continuă pierdere3. Modelul nedurabil de consum duce la

epuizarea resurselor4. Reducerea suprafeţelor de pământ fertil5. Schimbările climatice au efecte adverse deja

vizibile6. Dezastrele sunt mai frecvente şi mai

devastatoare7. Poluarea aerului, apei, poluarea marină au

efecte asupra nivelului de trai

CE PUTEM FACE PENTRU A AJUNGE LA O VIAŢĂ CURATĂ ŞI MAI BUNA ?

Acţionând pentru eradicarea sărăcieiPromovând dialogul şi cooperareaLucrând în comun pentru creşterea rapidă a accesului la cerinţele de bază privind apacurată, igiena, locuinţe adecvate, energie, îngrijire sănătate, securitate alimentară şi protecţia biodiversităţiiAcţionând pentru parteneriate stabileParticipând la realizarea programelor de dezvoltare durabilă a Romaniei

TERMENUL NOOSFERA

NOOSFERA este un termen creat de TEILHARD DE CHARDIN pentru a indica învelişul spiritual al Terrei, format de omenire. subliniază rolul activităţii raţionale şi afective în organizarea mediului în care trăieşte omul.VERNADSKYI completează definiţia aratândcă noosfera reprezintă sferatransformărilor şi ameliorărilorbiosferei prin inteligenţa umană.

NOOSFERA – DESPRE CONŞTIINŢA UMANĂ

Civilizaţia noosferică reprezintă o situaţie calitativ nouă a societăţii în care modificările intensive al sociumanului vor duce la o evoluţie adecvată a celui din urmă cu natura

Studiile şi experimentele asupra conştiinţei umane au condus la ideea că la anumite nivele subtile există o comunicare interplanetară mai profundă şi că intenţiilenoastre pot reverbera în cele mai neaşteptate punctegeografice, dincolo de barierele spaţiului fizic şi de separările impuse de acesta. O pietricică aruncată în apă dă naştere unor cercuri concentrice din ce în ce mai largi, făcând să vibreze până la urmă întregul lac. În acelaşi fel, conştiinţa umană generează un fel de câmp nonlocalde informaţie semnificativă.

NOOSFERA - REZULTATUL ACTIVITĂŢII OMULUI

Prin activitatea sa economică, societatea umană exercită un control asupra interacţiunilor din biosferă, având dreptrezultate:

- Perturbarea ciclurilor biogeochimice

- Schimbarea compoziţiei chimice a biosferei, apariţia unorcăi noi de migraţie a atomilor sau cresterea vitezei lor de migratie

- Înlocuirea sistemelor naturale de interacţiune prinsisteme determinate de activitatea uman social-economica

- Înlocuirea componentelor naturale ale biosferei princomponente artificiale (ex. înlocuirea ecosistemelor naturaleprin ecosisteme antropice: agricole, urbane)

STĂ ÎN PUTEREA NOASTRĂ SĂ LĂSĂM COPIILOR NOŞTRII O PLANETĂ

ALBASTRĂ ŞI CURATĂ !