Workshop Frank Walton

7/27/2019 Workshop Frank Walton

1/16

CUPRINSTIL PROGRAMUTUI*TEORIA SI PRACTICA IN CONSILIEREA FAMILIEI "Frank X. Walton. Ph.DSAMSATA. z8 apr"ilie eore10.oo

11.15L2:OO13.oo14.0o15'3015"4516.oo16.9o17.oo

Principiile adleriene si reflectarea lor in abordarea consilierii si psihoterapieiadleriene, atunci cand pacientul identificat este copilul sau adolescentul ILausare de earte* Ia o cafea si frrrsecrrriPrincipiile adleriene si reflectarea lor in aboldarea con-silierii si psihoterapieiadleriene, atunci cand paeientul identifieat e-ste opilul sau adolescentul IIParrza de rrrasaDemonstratie de consiliere a farniliei.PauzaDiscutii clespredemonstratia de consiliere a familieiDiscutarea utilitatii tehnicii Obsen'atia cea mai MemorabilaExperientele participantilor in utilizarea tehnicii Obsen'atia cea mai MemorabilaConcluziile zilei

DUMINICA. zq aprilie aorz10.oo11.3O12.(}(}12.1512.3013.oo14.oO14.4516.oo16.r517.OO

Demonstratie de consiliere a familieiDiscutii. Intrebari si raspunsuriPauza de cafea. Prilej de extindere a retelei profesionaleDiseutie despre demonstratia de eonsiliere a familieiCurn sa intelegem si sa ajutam farniliile in care exista copii cu diagnostic deADHD (Tulburare Hiperactiva de Deficit al Atentiei)Pauza tle rrrasaPrezentareaprincipiilor si tehnicilor care se folosesc in investigarea psihologicacu un client aduit. Inten'iul initialAplicarea Inten'iului Initial cu un adult dispus sa dezr'aiuie aspecte semnificativeale sistemului sau de credintePanrzaDiscutii pe marginea demonstratiei eu adultul. Discutii finale pe margineaatelieruluiInchidere

* Cunt sa eastigant de partea noastra copii si adolescentii, eeese si Ia scoalo, autori Frank XWalton, traducere Ramona Cor.rig.Libraria Editurii Institutului de Psiltologie si Psilrcterapie Aclleriana va fi prezenta cu stand under,'or i expuse spre \razare oate cafiile aparute in Editura: Psihologia Infidelitdtii (gS lei),Prorocarile casatoriei bS lei), Copii ferieiti, Teorie Adleriana; DVD-urile: Utflizarea tehniciiObsen.atia cea rnai memorabila (zo lei), O sesiune de inteviu initial cu o familie cu un copil cuADHD (zo lei), Plevenirea suicidului la Adolescenti (zo lei).


2/16

FRANCISX. WALTON. PH.D.1313 St.AndrewsRoad,ColumbiaSC29210Office: (803)798-0300Residence: 803)345-1905Fax: (803)750-5437Mobile: (803)727-8403e mail drfxwalt on@ao . comweb s t e www.drfrankwalton.com

Dr. Walton este icentiat n consiliere sihologica, vandpracticaprivata n Carolinade Sud.Fondator i presedinte l "CentrelorAdlerienede ngrijire a copilului" si 'Asociatiilor CentrelorComunitare e ngrijire a copilului", careofera ngrijire pentrupeste600 de copii in Columbia,Carolinade Sud.Estecasatorit, repatrucopii si sapte epoti.

Educatieo Universitatea"John arroll", Cleveland,Ohaioo Master n Educatie, ColegiulWilliam andMary"o Doctorat Psychological ervicesn Education"Universitatea outhCarolinao Adler Schoolof Professional sychologyn Chicago

Experienta profesionalao 1967-1974directorasociatal "Biroului de consiliere a Universitatea in Carolina deSud"o profesor, onsilier, oach,profesoruniversitar io Fondatorsi presedinte l "CentrelorAdlerieneCentrelorComunitarede ingrijire a copilului",copii n Columbia,Carolinade Sud.o Practica rivatade consiliere sihologica,Carolinade Sud

Consultanta / Participari la evenimente nternationale

aa

Consultantcu privire la subiectele e tulburarede hiperactivitate i deficit de atentie,castigand oopereareaopiilor si adolescentilorn casasi in scoala, onsilierea opiilor siadolescentilor,recumsi prevenirea inuciderii a adolescent1993 a coordonatSaptamana ducatiei dleriene,n Malta,o peste1,000de educatori,consilieri si parinti au participat a cursuri conceputepentru a invata tehnici progresive prin care sa oferi leadership, ndrumare sidisciplinaacasa i la scoalaA predatsi a oferit consultantan Marea Britanie, Lituania,pngaria, Grecia, Elvetia,Germania,Slovacia,PuertoRico, Bulgaria,Romania,LetoniasilFstoniaA ajutat a infiintarea organizatlilorAdlerienedin 9 tari Europerfd.si uertoRicoAprilie 2009, a oferit o serie de prelegeri studentilor si profesorilor,de la educatie,sociologie i psihologie,n Stara,Zagora,ulgaria, a Universitatea rakiaPrezentaren cadrul Conferintei nternationale e stiinteEuropene",n iunie 2010

presedinteleonsiliuluiscolii.de ingrijire a copilului" si "Asociatiilorcare ofera ingrijire pentru peste600 de


3/16

o Octombrie 2070, profesor invitat pentru "Institutul Centrul Adlerian", Montevideo,UruguayMembership

. PresedinteleSocietatiiNord-Americane epsihologieAdleriana". Presedinte eprogrampentru ConferintadePsihologieAdleriana" 26 de anio Membru adjunct n corpulprofesoral l "Adler Schoolof Professional sychology"o Membru adjunct n corpulprofesoralal "UniversitatiiCarolinade Sud si Colegiului deStatCorolinade Sud"o Membru n Consiliul de Administratie CASSI - "InternationalCommitteeof AdlerianSummerSchools nd nstitutes"o Membrual Consiliului de administratie CASSI - "InternationalCommitteeof AdlerianSummerSchools nd nstitutes", rlanda- 6 anro Membru al Corpuluiprofesoral CASSI - "InternationalCommitteeof Adlerian SummerSchools nd nstitutes",n 14tari,28 editiio Membru n "Asociatia de ngrijire a copilului,Carolinade Sud"o Membrude onoareal "Uniunii Stiintifice"din Bulsaria:

Publicatiio Co-autor a cunoscutei ublicatii "Cum sa castigi copiii: un manualpentru profesori,consilieri, directori si parinti", inclusa n sistemulscolardin Chicago,pentru fiecaredintrecei 28,000deprofesoripentruanulscolar1989-1990.publicaten 14 imbi)o Autorul brosurii "Castigarea dolescentilor, casasi Ia scoala"o Consultant ilm documentar, Suicidul a Adolescenti:o abordarea prevenirii", cateacastigatPremiul "Vulturul de Aur" a "Consiliului internationalal evenimentelor on-teatrale", 1987o Filme documentare Utilizarea observatieimemorabile n consiliere si consultatiileparintilor" si "Consiliereanitiala afamiliei cu copil diagnosticat u ADHD"o Lucraripublicaten "Profiluri Adlerienecontemporane" in publicatiabulgara,2009.

i1, ;) 1b:a-::


4/16

Chteva ehnici de ilterpretare a andntirilor tirnpuriiFlancisX Walton,Ph.D.

1 ,,Tehnicaitlului". Luali amintirea impurie cape un scurtarticolde ziar Scrieli un titlucareesteo afirmafiedespre senla ovegtii,o abst:actrzareogic6.Uneori e de ajutors[incepe{i itiul cu: Viala este...Oameniiunt...Eu unt...

2. Cum esteproblemarczolvatd?3. Clientul mergenainte,se etrage?4. Singur,cu al1ii?5. Clientul gi asumiresponsabilitatea,llii o fac?6. Rdsfa!?1. Estedespre da,aprimi?8. Oameniidin amintirisuntprototipuri. ,Tatdl"poate nsemna,bdrbatil",,,figurileautoritare". oarteprobabilnu nseamnd.tatdlin prezentul lientului.Uitafi-vadupa

viziuneciientuluicu privire a rolul b[rba{ilor, emeilor.9. Careesteviziuneaciientului n privinla circumstanlelorarepot plasa ,sus"sau os".10 .Cum sunt olosite moliile?i 1. Ce este ericirea,nefericirea entruclientului?12.El ace? se ace?13.Se conformeazd,ntreab[,accept6, esimteneputincios,ebel?i4. Rebeliunea stedeschis5.,ecret6?15.Clientul ncearcd d mbunitdleascisitualiasausuntaltemotive dominante entruel?16.Uitali-v[ Iaproblema ontrolului.Cinesauce controleazditualia.Parecd seprotejeaz[

de viala fird control?17.Clientul seuitd atent a detalii? Poate i un semnal vocalieisauo afirmaliedespre

situaliilepsihologice e care e preferd)18.Clientul estecel care acesauesteobservator?19.Amintirile despre a$terearalilor pot sugera ivalitatesaudetronare.Acfiunea lientului

in amintirepoatesugeracursulurmat dupd aparilia ratelui)20. Primaexperienldegatdde gcoalS oateardta umvedemgi cumne descurcdm u lumea2I. Ce obstacolei punoamenii,i punevialaclientului?22. Amintiri despre regeli, gecuri ot sugera ipul de comportamente caresuntemdeterminali sd-levitdm?23. Ce reprezintl succesul auegecul entruclient?Careeste umeaprivatd n careel

activeazd? mintifi-va cd aceleconvingeri ce apar n amintirile timpurii contribuie asetuldereguli a1 lientuluipentruvialE. i,,:,Sursa:www.drfrankwalton.com r'3'


5/16

Semne de avertizare in cazul sinuciderilor. statistici si recomandarrFRANCIS X. WALTON, PH.D.

COLUMBIA. SOUTH CAROLINASemnele de avertizare

1. O tentativa de sinucideresi in specialo sinucidereesuata, unt amandoua e uat in serios.Cercetarilearataca pentruo persoana are areo tentativade suicid, probabilitateasa si ia viata estede zeceori mai mare,decat a uneipersoaneara tentative.

2. Individul "preaperfect" sau cel care muncesteexcesiv(workaholic-ul)poateaveaun risc mai mare desinucidere. arbatiicareau evoluat n mod constantn domeniul or, dar au esuat n obiectiv mportant,prezinlaun risc mai mare.

3. Cercetarile arataca o pierdere ecentapoateprecedeo sinucidere,atat n viata barbatilor cat si in viatafemeilor: moarteaunui prietensau ubit, rupereaunei relatii. Pierdereaunui loc de munca saupierdereaunui premiu, e de asemnea n factor de risc.

4. O amenintarede sinucideresauorice altadeclaratiepe aceastaema ndica dorinta de a muri. I5Vo dirftrevicimele sinuciderilor au mentionat acest ucru inainte

5. Efectuareade aranjamenteinale, inclusiv oferind obiectepretuite6. Schimbariale personalitatiisaucomportamentului:

a. Scaderea erformantelor,n cazul unui individ muncitorb. Retragerec. Depresied. Schimbari ale apetitului sauprogramuluide somne. Schimbari e dispozitie, nclusiv comportament epresiv i comportament asiv,dar de asemena

agresivsau ostil si cateodata uforie nexplicabila.f. Comportamentnesabuit,cum ar fi asumarea nor riscuri amenintatoare e viata

7. Implicarea bruscasau continuacu droguri saualcool poate i un alt semnde compensare unei stari dedescurajare.Unele studii arata capeste50Vodintre sinuciderilecelor de 30 de ani sausub aceasta arstaaufost implicate in abuz de substante

8. Antecedente amilale de sinucidere9. Antecedente amiliale de rele tratementeaplicatecopilului10. Credinteculturale sau eligioasecare sustinsinuciderea11. "Epidemii" ocalede sinucidere12. Izolare13. Boalaftzica14. Accesusor a metode etale15. Adolescentul e suparatdupa ce a accesat reteade socializaresaua primit un mesajpe telefon.

Resurse uplimentare:Center or DiseaseControl [email protected]{

t 1 !* JSursa: wwu'.d\franku'alton.cottt 'L:.l . {


6/16

*CE SA FACI

1. Fii direct!Vorbeste eschis espre inucidere2. Fii dispus aasculti!Permiteexprimarea entimentelor.Acceptasentimentele3. Nu judeca!Nu dezbate inucidearea,orrectsaugresitsauca sentimental bunasau au.Nu ti ne o

prelegerepe tema valorii vietii4. Implica-te!Fii disponibil!Arata ca esti nterest i ca oferi sprijin!5. Nu ii provocasa o faca!6. Nu aratasocat!Asta va punedistantantre ine si eil . Nu ur a capastrezi ecretul. auta prijin.8. Oferasperantaatatcat lternativele untdisponible, arnu oferi asigurari alse9 Ia masuri Indeparteaza biectelepericuloase, rmesaupastille.10. Cereajutorunorpersoaneauagentiispecializaten interventiide crizasi prevenire uicidului.I I . Linie telefonica e urgenta eprevenire tentativelor e suicid a copii si adolescenti HelpLine -

0800 08 01 00) - oferaaccesa consilire elefonica12. Discutiirespectuoaseu parintii.privind nstructiunide'folosire calculatorului i de ttilizare ainternetulur.

*Anteric an A ssoc ation of Suic deo o$,, info @ u c deo ogy. t gStatistici 005

o Sinucidereasteateiacatza de deces n randulcelor de 15-24ani si reprezinta 2.9%on acest ntervaldevarsta;

r A fost o sinuciderea 100-200de tentative ntre tinerii aflati intre 15-24 ani:'o 16,97o intrestudenti -auganditserios a sinucideren ultimele 12luni (2l,8Vo emei si l2,07obarbat1)o 8,4Vo intrestudenti u raportat el putin0 incercare e sinucideren ultimele12 uni (10,8gemeisi 67o

barbati)o 2,9Vo emei si l,8Vobarbati au raportat cel putin o incercarede sinucidere,n ultimele 12 uni, care auavut

nevoiede atentiemedicala.FACTORIDE PROTECTIE

r Ingrijire clinica pentru ulburwifizice, psihicesi abuzde substanteo Acces usor a o varietatede interventii clinice si sprinjin in cautarea e ajutor. Sprijinal familieisi comunitati io Sprijin permanentprintr-o retea de ngrijire a sanatatii. Competenten rezolvareade probleme,solutionarea onflictelor si metodenon violente de abordarealitigiiloro Convingeri culturale si religioasecaredescurajeazainuciderea i instinctelede sprijin pentruauto-

conservare

i;'*SuicideFacts at a Glance,Summer,2007. Center or DiseaseControl and Prevdt|-ion,[email protected]' 1 j

Surs a wttt'u,. rfrankw al t o n.. o tt


7/16

Catevaobstacolen folosireaeficientaa tehnicilor parentaleFrancis X. Walton, Ph.D.Columbia. SC

1. Dorinta martirului de a isi pune o aura pe cap fiind la dispozitia tuturor. Stimuleazadependenta la copii si probabil sotului/sotiei. Submineaza efortul sotului/sotiei de arespecta tehnicile parentale. Dorinta de a colecta nedreptati, sporind sentimentul desuperioritate morala. Este mportant sa ai prea multe de facut.2. Tehnicile parentale sunt prinse in lupta dintre parinti. Problema fiind nu care tehnica emai buna, ci care dintre parinti castiga.3. Competitia cu sotuVsotiapentru a aveao pozitie privilegiata in raport cu copilul.4. Competita cu fostul sot / fosta sotiepentru o pozitie privilegiata in raport cu copilul.5. Parintele divortat consideraca l priveazape copil de celalaltparinte.6. Controlorul. Viziunea parintelui asupra vietii il face sa exagerezenevoia de a protejacopilul de diferite pericole.Deseori l protejeazade pericole pe care le-a experimentatel incopilarie (pericol fizic, alcool, abuz de substantesauconduita sexuala).7. Parintii renunta prea usor din cauzaexagerarii atentieidate ipsei de armonie.8. Parintii simt ca au esecuri in unele domenii si atunci sunt determinati sa nu lase sa seintample asta si copiilor lor.9. Cel care face pe plac si ajuta. Persoanacare are nevoie sa faca pe plac, pentru a fiplacuta are nevoiesa faca pe plac futuror in permanenta.Tinde sa ofereprea multe serviciisi nu are curajul sa spuna "nu".

i . :fJ. '


8/16

In{elegereaqi ajutarea copiilor caremanifesti simptome ce ntrunesccriteriile pentru Tulburarea prin deficit de atenfie qi hiperactivitate(ADHD)FrancisX. Walton

Tulburarea rin deficit de atenliegi hiperactivitateADHD) esteceamai desdiagnosticatdn rdndulcopiilor, otu;i psihoterapeulii dlerienincd subestimeazduterea e carePsihologia ndividualdo are n ajutarea cestor opii.RussellA. Barkley(1994),careesteprintrecei mai prolifici autori n domeniulADHD, a definit urmltoarelecondilii: "ADID poate idescrisde un simptom: nabilrtatea e nhibarea comportamentuluii intArziereadspunsului.Aceast[problemda inhibarii comportamentuluistesimptomuldistinctiv al ADHD". Definifialui Barkley aresensgi estede ajutor, otugieste oarte mportantca urmdtoarea xplicalieaetiologieiADHD sd ie pus[ in disculiede terapeut: Penffuceimai mulli copiiADHD areobazdbiologicd,un stil temperamentalnndscut are i predispune pre natentie,mpulsivitate,nestdpdnire izicdprecum gi la o deficienld privind capacitateaor de a-;i conducecomportamentul". ontraracestei iziuni vremsd udm n considerare oncluzia inalistului ncompetiJia entruPremiulPulitzer,RobertWhitaker, 2006)bazatd e o revizuireextinsdacercetdrii:Chiar dacd s-aufdcut afirmalii cd ADHD estecauzatde un dezecltilibru ltinticnu existd iciodovadd tiirzlificd n acestsens.Nu extstdun testbiologicpt ADHD, desigurdiagnosticul ebazeazd e observarea onx$portatnentuluiopilului.Din acestmotiv tntreaga tiirtld de astdzipoatesd ne sputtd:nu existdo anonnalitatea iologicdcurtoscutd rintre copiii diagnostica{i uADHD.Dacd actorul critic nu estedat de o anormalitate iologicdatunciundear trebui erapeutul aualtepersoane [ seuite pentrua n]elegecomportamentulopilului? Ar putea ua n considerareaurmdtoarele borddri are;i-au doveditvaloarean practicd.Dacd erapeutul olosegte rincipiile adleriene tuncicAnd euitd a viala de amilie a copiluluiva devenicon;tientde cdt de nedezvoltat ste nteresul ocialal copilului qi de cAtdenedezvoltatd stepreocupareaa ald de ceilal{i.Adler ne-a nvdlat cd rolul cel mai mportantpecare l arepdrinteleestede a dezvolta nteresul opiluluicdtremam6, atd,al[imembriiaifamiliei gi n final cdtresocietaten ansamblu. ac6 eraputulseuit[ la modelulde nteracliuneintre copil Eimembrii amiliei, de regulS, oatesd observe um un copil care nvald despre ialdintr-un astfelde cadrupoates[ aibdexffemdepulineoportunitdlide a dezvolta inii ghiddepreocupare ociald e caresd e integrezeinsistemul bude credinje.UE:astfel e copil nu vedenicio valoare n ideeade aintdrzia dspunsul omportamentaldtrestiml$ipentrucdpreapulindin logica saprivati il ghideazd dtreun comportamentesponsabil. e fapt estemult maiprobabilca sistemulde credinfeal copilului.sd ncludi premisa: oameniisunt n jur ca sd ie


9/16

preocupali e mine,nu ca eu sd iu preocupat e ei ". O a doua oarte ntAlnit[ premisdeste:"Adullii ili vor controla iala chiardacS e oferi doar umdtatede gans6.Pot sdpariezcdpe minenu md vor controla" Niciunul dintre aceste omponente omune lesistemului e credinle aremanifestd imptomede ADHD nu este egatde fire. $i nici nu stimuleaz6 opilul sdsemi;tecdtresemeniuAnd n consideraretareaor debine.Dimpotrivd,credinlelemenlionate redispuncopilul a un comportament rientat oartemult spresine.Treaba erapeutului steacumclar6.Niciodatdnu poate i subliniatipreamult importanfa onexiuniigipreocupdriiala de ceilalfi.intr-adevdr definileprecisda s[ndtdfiimentale rebuiesd ncluddpreocupareaaldde ceilalli.Sdndtatea intald mplica asumareaesponsabilitAtiie mi;carecf,treproblemele e careviala eprezintd u efortulde a lucracu ele astfel ncAtsd ie de ajutorpentrusinegi ceilalli ce suntafecta{i.

Atmosferantr-o casd n carese afl[ un copil cemanifest[simptomealeADHD aratd aunul dintrecele3 modelede mai os:1. Copilul estecentral universului. n aceste ase unt oartepuline imite saudeloc.

Drepturilecopilului suntplasate easupra repturiloraltora.Drepturilegi starea e bine aaltoranu sunt ntrodusen lumeacopilului.Copilul nva!6sdcreadd [ ar trebuisdaibdcevreacAnd rea.Copilulnu a nvdlat sd-gi nhibecomportamentulare afecteazdtarea ebine a celorlalli.

Remediul. Esenlial pentru acestcopil este sd intAlneascd rdine in viafd. Parinlii trebuie sdstabileascdimite qi s[ le pdstreze u fermitate.Cum e mai greus6-i controleze e allii decAt esine,pdrin{ii pot identifica imite caresuntsubcontrolul or gi si se in[ de el in loc sd seplAngdde crizelecopilului. Acegticopii trebuiesdinve{es[-i ajutepe allii gi sd contribuie a bundstareagrupului.

Z. Pdril[ii vorbescdar nu aclioneazd.Caqi in primul model, copilul nu areoportunitatea d ie expusunor limite, sd nvele respectul, entrubinele altorapentruc6limitele gi respectulnu au fost introduse n viala sa. Pe ldngd aceasta, riticismulpdrinlilor carenu estecuplatcu dorinlade a urma imite gi consecinle uce a egoismulcopilului,nerespectulald de adulli, nerespectulafd deautoritate.Remediu:Parinlii trebuies[ evite criticagi ordinele, vorbele)goale.Parinfii au nevoiesd spund

mai puline dar sd creaddgi sd respecte e spun. De asemeneanvdlarea nteresuluisocial estefoarte mportant[.

3. Pdrintele extremde controlor. n acestmodel,parintelq,pstee obiceiextremdecontrolorgi pedepseqteerbal sau chiar frzic. n acestmediubpilut trdiegte u o fricdconstantdcd va urma o pedeapsd everd. n astfel de cdnifile adeseap[rinlii suntperfeclionigti. Dacd consecinlele sunt folosite ca metod[ de disciplinare, atunciconsecin{ele unt oartesevere.QAndcopilul ffAie$tentr-o astfelde atmosferd econtrol


10/16

nu invati sd elalioneze, d deagi sdprimeascd, dcoopereze. opilul nva![ sd-ivaddpeceilalli drept dupmanisau mdcar adversarigi astfel este ezistent a diverselemoduri deexprimareapreocupdriifaldde sentimentele i binelealtora.Remediu: In acestcaz, celmai bun sfatpentruparinli estesd se retragdgi sdnu mai foloseascdputereagi cerinleleasupra opilului.Astfel ii poatecomunica opilului cd afdcuto gregeald, cagi cum i-ar spune: ,M-ampurtatde parca u nu ai fi putut s[ iei o deciziedecdtdacd,i-ag i stateu in spate in privinfa gcolii,prietenilor,haineloretc) gi nu am de gAndsd mai fac asta.Esteimportantpentru pdrinte sd transmitdcopilului acestmesaj: ,Ai tot ce ai nevoiepentru a luaaceste ecizii" CAndun p[rinte rcalizeazd 5 a fost preacontrolor,poatesd-gi nsugeascdina gis[ transmitd rmdtorulmesaj: ,Sincer oi incercasd e tratez u maimult respect i sd evit sAmaiiau atdtea eciz ii n locul tdu.Dac[ te putemajuta spune-ne, ar deocamdatl om incercasd numai fim in serviciul Auatatdemult".Educarea preocupirii fafn de alfiChiar dacd copilul nu a reu;it sd dezvolteun sim! al giijii fa![ de ceilalli fie pentru cd a fosteducatprintr-unuldintrecele3 modele ie prin alte modele,educarea reocupbrii steesenlialdefdcut de cdtrep[rinte, profesor,terapeut. ntervenlia terapeutic[ cu un astfel de pdrinte poatefirapid eficientd,dacd erapeutul nvald sd lucreze cu observaliamemorabila most memorableobservation). e olosegte u fiecarep[rinte cu scopulde a-l ajutasd nleleagdntr-un mod clar ;iincurajator maniera in care sistemul s[u de credinle influenleazd alegereastilului parental(Walton, 1996, 1998).Terapeutul rebuie sd !in[ cont de faptul cd pe ldngd deeade a ajutapdrintelesd nleleag[ scopulcomportamentului opilului estecel pulin la fel de importants6-lajutepe pdrintes[ inleleagd ropriasaabordare regitd a!6de rolul depirinte.Mentorii noqtri adlerieni ne-au nvdlat faptul c[ cel mai puternic lucru pe careputem sd-l facempentruclienlii nogtriestesd-iajutdmsi vaddmai clar sprece se ndreapti.in final terapeutul rebuies[ explice interesulsocial, mportanlasa in via!6, relevantapentrusimptomele pecificeale copilului gi modalitSlispecificeprin carepdrinlii i; i pot invdla copilulcu privire a respect i grijA ald de bineleceluilalt.Cdtevamodalitdlipot fi urm[toarele:

- ffaseazd linie fermd ntre comportamentgi binele altora- nu-!i permitesd ii intrerupt- nu-i permite copilului s6-!i comandeatenlia, cAnd drepturile ale sau ale altora suntafectate- dA-i gansa opilului s[-i ajutepe al1ii, n specialprin implicarea ui in anumitesarcini(cur6!enie, ;ezarea erve{elelor i tacAmurilora mas6, 6-gi undhainelen cogulcu rufemurdare,sd te ajute a gdtit. Pdrin{ii ar trebui sd facd remarcipozitive asupraajutoruluiprimit din parteacopilului,menliondndpoate gi oportunitatea e care e-o oferd or de ase elaxa.Aceste nvitalii trebuieadaptate entrucopiii mai mari.in agael incAtsd ie cAtmai apropiate e ce face adultul- de exemplus[ aleagd n cai{oupentruo rudd sau s[facdpartedin aprovizionare).o Empatizali cu greutdlilealtor.,oameni e fald cu copiii


11/16

o Copilul sd sunebuniculsauun membrual familiei pentrua-i aduceacestuia ucurie. Invitali copilul sd acdun cadousurpriz[pentrucinevadragsausd-l surprindd u unactde bunitate. Scrie-tiun bilet de mullumire saude ubireadresat opiluluio Menlionaliun lucrupe careati puteasa-l acelidar nu puteli singursaunu aveli imp.Invitali copilul sd ajutesausd-l acd.. Vorbili-i despre rovocarea e a fi profesor i invitali-l sd,facd n gest rumos a\ddeprofesor deexempluun cuvdntde mullumire,un actde bundtate, ferireaunuiporterpozitiv al profesorului)o Comentaliasupramicilor gesturide cooperare e zi cu zi (de exemplugtiriledesplegesturicaritabile dcute de oamenipentrucei aflali in nevoie,amabilitateaoferilor,bundtateanui angajatdin magazin, n cuvAnt un adresat e un om altuia)" Modelali comportamentul un gi grijuliu (facefiafirmalii utile). Face{i ucruri bunepentru nembrii amiliei,pentruproprii frali gi nvitali copilul si facd a fel.r Observati acliuni nepldcute sau rdutlcioase gi vorbili despre aiternative decomportamento Aritali-i afecliune opilului gi altor membriai familieio Zdmbilri, Ambetulnvitd oamenii a conectareScopul acestorexempleestede a-l ajutape copil sd gAndeasci incolo de sinele sdu ;i sd seangajeze n interacliuni sociale utile. Copiii etichetafi ca fiind ADHD pot fi de ajutor.Promovareanteresuluisocialpoate i o provocare,dar rebuie si aibdprioritatepentrua duceacegti opiii la un nivel nalt de cooperare iproductivitate.

RezumatAcest eseu direclioneazd rofesioni;ti spre ocusarea e atmosfera amiliei ;i alegerea oluluiparental a fiind punctede influenldce duc la nedezvoltareanteresuluisocial,simptomatatdeprezer:r-a copiii ADHD. Sunt rnenlionate ehnici specificede identificarea stilurilorparentalegreEite, xemplede ogic[ privatd olositd de astfelde copii ;i o varietate epa;i spre emedierece ;i-au dovediteficienla n practiciReferinle

Barkley,R.A. (1990).AttentionDeficitHyperactivity isorder.New York:The GuilfordPressBarkley,R.A. (1994).More on the new theoryof ADHD. The ADHD Report,2 (2), I-4Walton,F.X. (producer)1996). he useof themostmemorablebservationn counselingndparent onsultationDVD).AdlerianChild CareBooksP.O.210206.Columbia. C29211Walton,F.X. (1998). heuseof themostmemorable bservationsa tehniqueor understandingchoiceof parentstyle.The Journalof IndividualPsycholo y 54 (4) 487?4'94

1 i 'Whitaker,R. (2006,Fall) Science nddrugs or ADHD. The FloridaAdlerianSocietyNewsletter, ampa,FL.


12/16

CONSTRUIREA I MENTINEREA UNEI RELATII PUTERI{ICECU PERSOANASEMNIFICATIVAFRANCIS.WALTON,H.D.

Newsletteral CentruluiAdlerian de Studii.Montevideo.UrusuazEdilieCentenar[, prilie2011

Aifred Adler, fondatorulPsihologiei ndividuale,ne-aajutatsd nlelegemcA .toatemarileproblemesuntprobleme egatede cooperarea mand".El apunctat mportanfa asiriilocului nostruprintreceilalfi "un egalprintreegali". Adler ne-aajutatsd nfelegem uminclinalia noastrd e a evitapoziliade nferioritatesociald steatAtdeputernicdncdt nimeninupoate olerasd ie intr-o astfelde situalie Ansbacher Ansbacher, 956).CAnd ezio relalie ncareunul dintreparteneri aresi accepte pozifiede nferioritate, itA-tedin nou,uit[-te maiatent,pentrucd ntr-un fel saualtulpersoana aresesimtOntr-o pozi[iede nferioritateprobabil,deschis aupe ascuns eagd ooperarea upersoana areo trateazd erespectuos.

Temelia fiecdrei relalii bazatepe cooperare ste espectul ald de sineqi fala departener.Trebuiesi fim sensibili a comportamentul areestenerespectuosali denoi sau a![ de allii.Trebuies5-l dentificdm n noi ;i sd-i educemprezenfa.

Comportamentulespectuos u presupunencercarea e a controlapartenerul au elalia.Nu presupune omentariile dutdcioaseald departener aucriticareafaldde el sau ala de allii aimperfecliunilorsale.Nu inseamnd d cfutigi o ceafid aus[ insi;ti sd ai dreptate.Nu presupuneinvinovdlirea ui chiar dacdvinape care -o atribuimestecorectevaluatS. u inseamnd dfolosimumorul ca o incercare oalat6de a deprecia artenerul.Nu includepedepsireapartenerului eschis aupe ascuns rin furie sau acrimi.

Nu inseamnd dne folosim superioritateainanciard entrua mpunecontrolulqi nupresupuneolosireaabilit5lii dediscurs ogic saudezbatereentrua deprecia artenerul aupentrua-l face sd ie lipsit deputere.Nu ?nseamndolosireaalcooluluipentruafacevialamaiatrdgdtoare, a un substitutpentru atingerea unctelor?nalte arepot fi atinsenaturalprin efortulrespectuos e a ntAmpina roblemele iefii. Nu inseamn[sd olosim nstrumente eschise ausubtilede apedepsi artenerul entrupercepfia oastrd supra securilor alede a ne mplininevoilesaudorinfele.Nu inseamnd i te simli neapreciat au du tratatcdnd e conformezidorinlelorpartenerului i 6samdeoparte Andurile;i dorinfelenoastre i cu siguran![nuinseamn6 d e folosegtide o relaliede rdsfd!a copiluluipentrua cdEtiga ozi\iade superioritateintr-o elaliemaritala.

{.Un mijloc carene ajut[ sd avemo viziune mai clarda logicii priivAte e careo folosim ;icarene qeeazdsitualii dificile in relalia ntimdestede a ne ua timp sdnij uitdm a modelele erelafii oferite deparinlii no;trii. Dacd ai avut experienlacap[rinlii tii si fie demonstrat espect


13/16

de o partegi de aita,eqticu adevdrat orocosgi probabilprintrepufinii oamenide acestel. Chiardacddoarunul dintrepdrinli !i-a rnodelat n astfelde comportament gti ot norocos. otugi,avdndastfelde modelenu ne acesdnepurtdm n maniera n careau dcut-op5rinlii noqtridarcelpulin avemoportunitatea e a observa borddri espectuoaserelalieigi avemoportunitateasd acemdin aceste omportamenteartea viefii pe mdsurd e ne migcdm precrearea istemuluinostrude credinle e va devenipartea stilului vielii noastre. Ansbacher, nsbacher, 978).Multmai frercventam avutmodelulde comportamentntrepdrinli careeradeparte e acestdeal.Unastfelde modelpoate ncludeurmdtoarele specte:

I Un pdrintecare-gi omindpartenerulI Un parintea cdruiscopprincipalestede a-gimulfumipartenerulI Un pirinte careagteapt[ I primeasc[serviciispecialeI Un pdrintecare olose;te uria;i/sau lacrimilepentrua-gi mpunepunctulde vedere au

a-;i pedepsi artenerulr Un p5rintecarea uatpreapulin parte avia[a de familie gi a abdicat e a responsabilitali

;i i-a neglijat ece idragiI Un pdrintecarea folositalcoolgi a contribuit a creearea nei atmosfere esigure,

inspdimAntdtoareI Un pdrinteworkaholic care avalorizat lucrurile obtinute n detrimentul ela{iei cupartenerulr Un pdrintecarea fost martir, a cdruiefort de a cdgtiga uperior itatea orali a implicat

renunlareaa viala sa n favoareaamiliei pentrua puteaapoi eproga cestucruI Pdrinli careadesea rau mplicali n conflictesaucontribuiaua dizarmonieI Un pdrintecare gi plAnge e mil[, carea adoptat tilui de victimdI Un pdrintea c6rui scopprimar a fost de a aveadreptate

Listaposibilelorabordlri gregite vie{ii manifestatentrepdrinlii no;tri esteprobabilnelimitatddar istade mai susne oferdniste nformalii ce nesuntdisponibile entruanecreapropriaabordareafd deprovocarea e a formao relalie esopectuoasdi cooperantL.Concluzia e careo tragemdin propriileobservalii devinepartea sitemuluide credinlegi semanifestdn stilul pe care-lvom folosi n relalianoastr6. qtemcopiastilulpdrinlilor,putem ncercas6-l mbun[tdtimdar frecvent espingqr ;i chiar neprotejdm+ . rfa!6 de un stil pe care-lconsiderdm re;it.


14/16

Putems[ ne analizimpropriile gdndurigi sentimente espre regelile e carecredem dle-au [cut parinJiiqi putemsd analizdm Andurile i sentirnenteleoastre ald deaspectealestilului de nteracliune l pdrinlilor pe care e-am valorizat.AceastdautoanalizdoatesEne ajutesi inlelegemce nsemnd entrunoi o poziliede nferiofitate. "Nu voi fi opersoand e valoaredac1 acgregelile e care e-au dcutpdrinfii" sau nu pot fi opersoand aloroasd ecit dacd eugesc [ md mulezpe caracteristicile unepe carepdlinlii le-auadus n relalia 1or").Analiz6ndaspecte le ogicii privatepe care e aducemn relalia ntimdputem i maicongtienfi ealegerile oastre. utem i mult mai con;tienlide ceea e udecdmca iindimperfec{iunile oasffe.Un astfelde nsight nepoateajutasd im congtienfi e nclinaliade a neproteja mpotriva c[derii pe o poziliede nferioritateasumatdn relalieprinfolosireaoricdror acticipe carenoi oamenii e putem olosi in incercarea oastrd e a nedovedisuperioritatea.Cdndvrem sdne concentrdm e dezvoltarea nei aborddrimai respectuoaserelafieinoastrentime trebuiesd adoptdm abordare relaliei noastrentime carenu estecomplexddar n acelagiimp nu estemereuu;or de aplicat.Aceastdabordarencepecuacceptarea e sine.Autoacceptareanseamndsdne con;tientizdm mperfec,tiunilen timpce neprivim pe noi ca "egal ntre egali".in timp ce facem un efort permanentde a nereduce mperfecfiunile,o mareparteaputerii pe carc o aducem n relalia cu partenerul qi n altdparte)derivd din infelegereanoastrdasupra aptului ci astfel de mperfecliuni nu inseamn[ cd trebuie si nepercepemca iind maipufin decAt untceilalli.Atunci cdnd mperfecfiunile e sunt elevate epropriul nsight,saudeparinli saudeprovocirile vielii de zi cu zi, nu e nevoiesd nepercepem a iind maipufin decdtsuntalfii.Probabilceamai frumoasd alitatepe care iinlale umaneo posedd ste aptul cd n modabsolutne alegematitudinea a![ de iecaresitualiepr careo intAlnim.Cdndne magindmca iind pu;i intr-o pozi[iede nferioritate de cdtrecomportamenteledrinfilorcre$teprobabilitatea e a ncercasdcompensdmfald eperceputapozi[ie e nferioritateprindeprecierea arteneruluisau n alte feluri in carene putem plasape o pozilie desuperioritate rin metodenecurajoaseauegoiste.Kurt Adler, fiul lui Alfred Adler ;i un psihiatrude succes i profesorn Manhattan, criacd cel mai puternic ucrupe carepsihoterapeulii l au deoferit clienlilor estede a-i ajutas6 n{eleagdmai clar: cdtrece se ndreaptd, e ncearcd d ob{indprin comportamentulor.Credcd este,de asemenea,el mai puternic ucrupe careni-l p$.gmoferi noud nqine.

i"'Crescdndnlelegerea biectivelornoastrenvd{dmsdne folosirn6mo{iileca semnegisemnale e nepot alertaasupra ogicii privatepe careo folosim;i a obiectivelor precarene ndreptdm.


15/16

Cdndne dorim sdmenlinemEisd ntdrim realatia upersoanaubitd suntem tenligicurajo;icAnd ecunoagtemd facemapel a emolii cum ar fi furiapentrua ne ajutasdpedepsim ersoanaiubitd". Trebuiesi ne antrenimsi?nfelegem d atuncicdnd acemapel a resentimente,urie,nepregdtimsdne certdmcu partenerul ausd-lpedepsim.Nimeni nu ne "face" furiogi. De fapt este mposibilpentruparteneruldu sd e "facd"furios. CAtdenorocoasd steomenirea entrucd ndiferentde ratamentul ecare-lprimim din parteaparteneruluinu suntem orfa{is[ devenim urioEisauvindicatividar nschimbputemsesizamomentul giputemsdne amintim: incepsdmd enervez ievidentscopul estede a md ajutas6-miconfruntpafienerulsausd-lpedepsesc.u ;tiu sigurceam sd ac, dargtiusigurcenu ams[ fac. Nu voi incercas6-micoplegesc aupedepsescpartenerul".O astfelde acliunepoatesd mplicesd"renunfdmnaintede a da replica"sausd-l asdmpe partener b aibdultimul cuvdnt.in astfelde situaliiputerea ine din concentrareae lucrurilepe care e controldm, dp6gim ateral ald de nclinalia de a ne simli pugi a pimdnt gi pdstrdndn minteanoastr[gAndul eneros, urajul, ubirea"efortul meuva fi s[ fiu de ajutornu sdpedepsescaus[cAEtig".Uneoriestede ajutorsd nvitdmpartenerul dse concentrezee gre;elilenoastre:"Realizezcddevin nervosgi nu suntde ajutorcAnd ac asta.Dd-mi voie si iau o pauzbgisd evin cAndefortui meuva fi s[ ajut nu si mi cert".Printr-oastfelde acfiunedepdgim portunitatea e adeveni uperioriprin punereaapdmdntapartenerului. cestaesteun act decurajgi de respect. desea edemcd atuncicAndi tratdmpe ceilalli cu respect stegreupentruei sd ie nerespectuogi.u eimposibil,desigur, ar devinemai dificil. O astfelde deciziecurajoasidin parteanoastrdadesea timuleazd artenerulsd simtd grljFLfa{:FLe noi qi sd-;i piardddorin}a dea netratardu.Cuplurile vor beneficiaenormdin inlelegerea aptului cd ntr-o ceafidaproape iciodatinu este orbadespre e paresd ie. Putems5credem d cearta ste n legdtur[cu ipsadeacord n privinla disciplinei copilului sauplrinlii cdruipartenervor fivrzita[t de Criciundardacdne certdmadevdrataroblemdeste cineva cdgtigai cine vapierde", cine miva controla iaja" saucu altecuvinte cineesteos gi cineestesus".intr-o ceartdfiecare ersoand;tie exact ce ar trebui sd acdcelSlalt, nformalie ceestecomplet nutilS pentrucd cealaltdpersoand u are degdndsa ie de acord.De fapt e chiarcomic sd-!i maginezipe unul dintreparteneri [ in rnijloculcerturilorspune: $tii e unpunctdevedere un, drag6.Niciodatdnu amgdnditin felul acegta".deeanoastrieste dte nveli singurs[ recuno;tic6nd epreg[te;ti pentru uptd.RecrXfloagteurajul idragosteaafa de allii pe care e manife;ti pe moment.E atdt devalorossd e inveti sd eincurajezi ingur.Dacdceilalli sunt.osurs[ de ncurajare entrunoi e foartebine dar


16/16

decizia staesten mAinilenoastre.Dacd nveli sd e ?ncurajezi inguregti n posesia neiresurse esfArgitee ncurajare.Cinevaarputeasd se ntrebede cenu md focusezmai mult pe metode aresd acilitezecooperarea,olaborarea espre aream auzitcd esteatdtde mportantdn relafie?Dardespre ompromis?Dar despre ex?Ei bine acesta stemodul n care unclioneaz\.Odatd. e e;ti capabilsd e accepligi s6-!iacceplipartenerulcu imperfecliunile voastre,odatdce faci un pas n lateral fald detentaliade a te simli gi a-!i punepartenerula plmAnt,odat6ce ai redus olosireaemoliilor disjunctive are e ntorc mpotrivapartenerului; n rezultatal acestuicompofiament ste nldturareamulte obstacole rivind comunicarea, ooperarea iexprimarea fecliunii.Vezi pur ;i simplunu putemsdne migcdm n douddireclii deodat6.DacEsunt mpotriva a nu suntpentru ine.CAndmarile mpedimente u ost nlSturaterestulmuncii esteu;oar6. Poatecel mai ddundtor.lucru l unei relalii productive,afectuoase,ooperante, e ubire nu esteafigarea irectdaputerii,asacumse ntAmpldnunelecdmine,dat mai degrabd folosireaputerii n mod subtil,ascuns, asivatuncicAndnu ne uptim deschis arsuntemunul mpotrivaceluilalt, ezistf,m,mpingemgi adeseane ascundem devdratelentenfii caresunt egateatAtde strAnsde ntenlia de a evitaopozilie de nferioritate.OricAt de structuratdar fi o abordarea cooperdriinu va aveaefectepe termen ung dacdnu nevedemcu adev[ratca iind "egalprintreegali".Mentorul nostruAlfred Adlerspunea stfel: "Camarazit rebuies[ fie egali, ar cAndoameniisuntegali vor gdsimereuo modalitate e a-;i rezolvadificult[,tile" (Anbacher, nsbacher,I9TS).Desigurdorinlanoastrd e a relalionacu noi ;i cu parteneruln acestel nu esteconstantddar odatd e u gi partenerul li experimentatealitatea nei relaJiide carevd vorbescsunteli n posesia efetei.Aveli harta.Puteli sdvd intoarceli pe cdrarea eunde ali plecatmAnf,n mAn6, cupdndu-vd eproblemele e careviafa vi le -a adus n cale.

Referin!eAnsbacher, .L. & Ansbacher,R.R. (Eds.) 1956)The IndividualPsychology f AlfredAdler. New York: HarperandRow, 129-333Ansbacher, .L. & Ansbacher, .R. (Eds.) 1978)Cooperation etween he Sexes.GardenCity, New York, Anchor Books,124-125,250-25I i:,:ii,Sursa ocumentului :ww.drfrankwalton.com

Workshop Frank Walton

Documents

Transcript of Workshop Frank Walton