MARKET WATCH | IULIE - SEPTEMBRIE 201038

LUMEA GEOSPAÞIALÃ

STUDIU DE CAZ | REGISTRUL ELECTRONIC AL SPATIILOR VERZI

Primãria Municipiului Focºani a dezvoltat, în-cepând din 2009, cu resurse interne, o apli-caþie de gestiune a spaþiilor verzi, denumitã„Registrul local al spaþiilor verzi”. Proiectul,demarat în principal dintr-o nevoie a unei evi-denþe exacte a spaþiilor verzi aflate în admi-nistrarea primãriei, dar ºi ca urmare a unui actnormativ care obligã autoritãþile locale sã re-alizeze un astfel de registru, a fost construit pestructura deja funcþionalã a sistemului degestiune a patrimoniului utilizat de PrimãriaMunicipiului Focºani.

Pânã la apariþia acestei aplicaþii,evidenþa spaþiilor verzi din mu-nicipiu se realiza prin proce-duri manuale, care dãdeaunaºtere unor dublãri ale infor-

maþiei. Evidenþa spaþiilor verzi însemna, defapt, o listã cu niºte valori aproximativeprivind suprafeþele. Din aceastã evidenþãnu se putea genera un istoric al activitãþilorcare au ca obiectiv întreþinerea ºi îm-bunãtãþirea unui spaþiu verde.

„Situaþia aproximativã pe care o aveamimplica atât un efort mai mare de resurseumane – nu erau corelate activitãþile – câtºi un consum mai mare din punct devedere financiar”, explicã AAddrriiaann IImmiirreeaa--nnuu,, iinnssppeeccttoorr,, PPrriimmããrriiaa MMuunniicciippiiuulluuiiFFooccººaannii (foto).

Al doilea motiv pentru care primãria adecis implementarea acestei aplicaþii a fostconstrângerea din partea legiuitorilor. În2008, a apãrut un Ordin al MinistruluiDezvoltãrii Regionale, prin care registrulspaþiilor verzi trebuia constituit ca un sis-tem informaþional de tip GIS, toate au-toritãþile locale fiind obligate sã realizezeacest sistem.

„Aveam la dispoziþie un an. Înainte dea expira acest ordin a apãrut o modificare lalegea în baza cãreia era dat ordinul, carespunea cã în 30 de zile se vor emite noinorme. Am fãcut bine cã nu am aºteptataceste norme, pentru cã cele 30 de zile s-aulungit pânã în luna iunie 2010. Ca mod deimplementare, nu a fost o soluþie la cheie,fiind o noutate, de aceea am lucrat cot lacot cu Intergraph Computer Services. Apli-caþia e funcþionalã, merge bine, dã rezul-tate”, adaugã AAddrriiaann IImmiirreeaannuu..

Cum sunt definite spaþiile verzi?

În categoria spaþiilor verzi sunt incluseparcurile, care sunt definite ca terenuri cudestinaþie de spaþiu verde mai mari de unhectar. Terenurile cu suprafaþa de sub unhectar sunt numite scuaruri. Tot ca spaþiiverzi sunt definite aliniamentele plantatede-a lungul strãzilor ºi în intersecþii, spaþi-ile verzi din curtea instituþiilor publice ºispaþiile verzi din jurul blocurilor. „Amconvingerea cã în toatã þara spaþiile verzidin jurul blocurilor reprezintã o necunos-cutã – câte sunt, unde sunt, cine le admi-nistreazã. Important este cã, prin consti-

tuirea acestui registru al spaþiilor verzi, nune uitãm doar la spaþiile care au verde peele, ci ºi la terenurile degradate, care pot sãfie amenajate ca spaþii verzi. În cadrul aces-tui registru ne referim ºi la datele ºi infor-maþiile despre materialul dendrologic. Oa-menii care încarcã datele au început lucrulpe zone ºi pe tipuri de spaþii verzi. De exemplu, fiecare arbore are o fiºã în spate,cu elementele descriptive: înãlþime, diame-tru, data programatã pentru tãiere etc. Înmomentul în care este tãiat un arbore, elnu este ºters din sistem, ci rãmâne ascuns,astfel încât sã pot avea o situaþie asupraevoluþiei în timp”, spune AAddrriiaann IImmiirreeaannuu..

Identificarea spaþiilor verzi nu este nicipe departe de a fi terminatã, mai ales cãvorbim de existenþa a peste 7.000 de spaþii

Primãria Focºani gestioneazã spaþii le verzi prin GIS

IULIE - SEPTEMBRIE 2010 | MARKET WATCH 39

LUMEA GEOSPAÞIALÃ

REGISTRUL ELECTRONIC AL SPATIILOR VERZI | STUDIU DE CAZ

verzi la nivelul municipiului Focºani. Iaraceasta este doar o estimare. Lucrul la in-troducerea datelor în sistem a început cuevidenþa parcurilor ºi scuarurilor. „Regis-trul spaþiilor verzi este un sistem dinamic,care trebuie actualizat de fiecare datã cândtai un arbore, plantez sau schimb florile.De aceea, el a fost conceput ca un sisteminformatic de tip GIS ºi nu ca un registrude carton”, precizeazã AAddrriiaann IImmiirreeaannuu..

Interfeþele simple – o cheie a uºurinþei în utilizare

Extrem de important în realizareaproiectului a fost conceperea unor interfeþesimple, pe care poate sã le utilizeze oricine.

„Am generat un flux de lucru, la careparticipã patru tipuri de operatori. În rolulunui operator pot fi doi-trei oameni. Ac-tivitatea lor este condiþionatã reciproc, ast-fel încât sã nu se dubleze informaþiile.Prima datã se defineºte spaþiul verde. Prin-cipalele informaþii privind definirea unuispaþiu verde le au cei de la administrareadomeniului public ºi privat, care îmi daulimita unui spaþiu verde. Operatorul doieste un om de la spaþii verzi, fiind cel caredefineºte peluzele de vegetaþie din cadrulspaþiului verde. Le face câte o fiºã, identi-ficã ºi poziþioneazã în hartã arborii, com-pleteazã datele privind materialul dendro-logic. Operatorul trei, pânã acum, am fosteu. În cadrul fluxului de lucru eu trebuiesã verific ºi sã corectez, dacã e cazul, ca li-mitele spaþiului verde generate de opera-torul unu, sã urmãreascã exact limitele par-celelor, pentru cã e posibil ca operatorulrespectiv de la administrarea domeniuluipublic sã deseneze o geometrie aproxima-tivã”, explicã AAddrriiaann IImmiirreeaannuu..

În implementarea sistemului s-a profi-tat ºi de faptul cã primãria are în lucru ac-tualizarea Planului Urbanistic General.

„În urma actualizãrii planului topogra-fic al oraºului, ne-au rezultat niºte seturi dedate, care nu sunt perfecte, dar sunt multmai bune decât ceea ce am avut pânãacum. Având în vedere cã în acest registru,în cazul unui parc, adãugãm informaþii ºidespre aleile, construcþiile, locurile dejoacã, terenurile de sport aflate în acel parc,din structurile de date pe care le am de la

PUG extrag aceste informaþii ºi le aducgeometriile în baza de date funcþionalã.Dupã ce toate aceste informaþii au fostaduse în hartã, intervine operatorul patru,care completeazã fiºele pentru toate acesteelemente. În cadrul fluxului de lucru, ope-ratorul doi de la spaþii verzi nu poate sã îºidesfãºoare activitatea decât pe un spaþiuverde definit de operatorul unu, iar opera-torul patru, de exemplu, nu poate sã com-pleteze fiºele unor elemente grafice, decâtdupã ce operatorul trei i le aduce în hartã.Astfel, nu se lucreazã împrãºtiat, chiar dacãparticipã oameni din departamente dife-rite, cu nivele de pregãtire diferite”, adaugãAAddrriiaann IImmiirreeaannuu..

Primãria nu a angajat specialiºti în ITatunci când a hotãrât sã demareze acestproiect. „Am luat un om de la spaþii verzi,care pânã atunci întreþinea spaþiile verzi.Tocmai datoritã acestor proceduri ºi inter-feþe simple, omul, chiar dacã nu a mai fãcutniciodatã aºa ceva, este cel care introducecele mai multe date privind spaþiile verzi”,menþioneazã AAddrriiaann IImmiirreeaannuu..

Eficientizare prin GIS

Registrul electronic al spaþiilor verzi afost construit pe structura deja funcþionalãa sistemului de gestiune a patrimoniuluiimplementat de Primãria MunicipiuluiFocºani în 2007. Tot sistemul funcþioneazãpe un server aflat la primãrie, utilizatoriiaccesând în cadrul sistemului stratul de in-formaþie despre obiectul de patrimoniu pecare îl gestioneazã. Primãria municipiuluiFocºani încã nu a fãcut o evaluare aeconomiilor rezultate în urma utilizãriiacestei aplicaþii, însã Adrian Imireanu spunecã nu e vorba de alocarea unor sume maimici de bani, ci de îmbunãtãþirea calitãþiiserviciului, bugetul alocat administrãriispaþiilor verzi fiind acelaºi. „Când ai o situ-aþie mai clarã ºi o planificare mai bunã a ac-tivitãþii, deja poþi sã-þi dimensionezi pro-ducþia de la sere, astfel încât sã-þi acoperinevoile”, explicã AAddrriiaann IImmiirreeaannuu..

Soluþia este utilizatã în cadrul primãrieide personalul de la administrarea dome-niului public ºi privat, de la compartimen-tul de mediu ºi de la urbanism. De la Di-recþia de Dezvoltare Servicii Publice este

utilizatã de Biroul de Spaþii Verzi. Primãriaar dori ca, în viitor, sistemul GIS sã fie in-terconectat cu cel de impozite ºi taxe ºi evi-denþa populaþiei. „Vorbim de integrareasistemelor ºi de interoperabilitate. Încondiþiile în care am avea un nomenclatorde persoane, pe care îl vor utiliza toate sis-temele informatice ale administraþiei, în-cepând de la stare civilã, asistenþã socialã,impozite ºi taxe, învãþãmânt, sãnãtate, cul-turã, corelat cu datele de la INS rezultateîn urma recensãmântului, care au o puter-nicã componentã spaþialã, pentru cã ele-mentul de adresã îi dã aceastã componentã,e clar cã managementul instituþiei va luadecizii mult mai bine fundamentate”, con-cluzioneazã AAddrriiaann IImmiirreeaannuu..

� LUIZA SANDU

BBOOGGDDAANN MMAATTIIººAANN,, VVIICCEEPPRRIIMMAARR,,PPRRIIMMÃÃRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII FFOOCCººAANNII

„Sistemul GISeste util ºi pen-tru conducereainstituþiei, darmai ales pentrucei care lucreazãîn mod direct cuoraºul. Primadatã mã gân-desc ca acestsistem sã-miajute oamenii sã-mi aducã la îndeplinirileviziunile. Se fac numeroase statistici ºisuntem arãtaþi cu degetul cã n-avem sufi-cient spaþiu verde raportat la populaþia ex-istentã. Eu întotdeauna am spus cã avemspaþiu verde suficient, numai cã nu e in-ventariat. Este foarte important sã ºtiu,având o astfel de inventariere, cum îmiplanific activitãþile. Atunci când s-a începutdezvoltarea sistemelor informatice com-plexe la nivelul primãriei, au fost urmãritedouã obiective mari ºi toate acþiunile ulte-rioare au mers cãtre atingerea acestorobiective. Primul obiectiv era, ºi încã este,creºterea eficienþei activitãþii fiecãrui de-partament, iar al doilea creºterea calitãþiideciziei administrative. Având sisteme in-formatice bine puse la punct, indiferent cãsunt economico-financiare, GIS, manage-mentul documentelor, calitatea deciziei vacreºte indubitabil, datoritã faptului cã per-sonalul de conducere are capacitatea dea lua decizii fundamentate”.