Orașul FocșaniStudiu toponimic

Anton Dorina

Grupa 311

Cartografie

Cuprins

Introducere...........................................................................................................................3

Capitolul 1. Metodologie......................................................................................................3

Capitolul 2. Evoluţia spaţiului analizat..............................................................................4

Capitolul 3. Categorii şi grile de analiză a numelor de străzi..........................................5

3.1. Clasificarea odonimelor sub raport cantitativ

3.1.1. Apelativele.............................................................................................................7

3.1.2. Antroponimele.......................................................................................................7

3.1.3. Clasa alte toponime...............................................................................................8

3.2. Clasificarea odonimelor după functia de reper

3.2.1. reper/raport geografic referenţial direct.................................................................8

3.2.2. reper/raport geografic referenţial indirect..............................................................8

3.2.3. reper/raport geografic direcţional..........................................................................9

3.2.4. reper/raport geografic referenţial...........................................................................9

3.2.5 reper/raport geografic artificial..............................................................................10

3.3. Analiza în functie de rolul pe care îl joacă în modelarea memoriei colective

3.3.1. Raportul toponimic...................................................................................................10

3.3.2. Raportul referenţial vechi..........................................................................................10

3.3.3. Raportul onorific.......................................................................................................10

3.3.4. Raportul ideologic.....................................................................................................11

Concluzii.............................................................................................................................11

Anexe.................................................................................................................................12

Introducere

Prin această lucrare se încearcă analizarea orașului Focșani din punct de vedere toponimic.

Toponimia este știința care se ocupă cu cercetarea numelor de locuri.

Toponimia este o ramură a onomasticii, care se ocupă cu cercetarea numelor proprii, în general.

Legatura dintre individ și trecutul său este un fapt ce nu poate fi neglijat în nicio situație fiind

principiul de bază în crearea unei memorii, partea a propriei identități. Fie că se manifestă sub

forma atașamentului față de înaintași, fie față de evenimentele memorabile anterioare, această

legatură i-a marcat întreaga existență.

În numeroase cazuri, se încearcă evitarea uitării, prin instituirea unor mijloace de optimizare a

funcționaliatății memoriei. Astfel, au luat naștere reperele, punte de sprijin și de susținere a

memoriei colective. Principalul scop al acestor repere este acela de a împiedica uitarea, de a

reaminti și de readuce în permanență în actualitate anumite evenimente sau persoane, considerate

ca având o importantă deosebită la un anumit moment dat în timp. Uitarea fiind practic

inevitabilă în timp, îndepărtarea reperelor referitoare la o anumită persoană sau eveniment ar

echivala cu ștergerea amintirii acestora din memoria colectivă. Adeseori, din ratiuni politice, ele

sunt schimbate sau transformate în așa fel încât să corespundă noilor deziderate ale epocii. În

locul lor apar noi idei, fixate prin noi repere. Instalarea și departarea reperelor sunt procese

complementare ce se întalnesc din plin de-a lungul ultimului secol in istoria Romaniei. Marcată

de trei schimbări politice fundamantale (trecerea de la monarhie la un regim comunist,

dictatorial, iar ulterior la unul democratic), a adus ineviabil schimbări majore în ceea ce privește

reperele memoriei colective.

Capitolul 1. Metodologie

Pentru acest studiu s-au analizat numele tuturor străzilor din orașul Focșani.

Pentru analiza odonimelor am realizat un tabel atașat în Anexa 1, cu toate străzile din zona

oraşului Focșani. Am clasat fiecare stradă după anumite criterii: apelative, antroponime,

hagionime, alte toponime, noţiuni abstracte, date comemorative sau alte situaţii. De asemenea,

am realizat în tabelul cu odonime şi o rubrică referitoare la observaţii, aici evidenţiind anumite

aspecte ale odonimelor.

Principala metodă folosită în cadrul acestui studiu toponimic este metoda analizei materialelor

grafice, cartografice şi bibliografice. Pentru realizarea tabelului cu odonime am avut nevoie de

colectarea datelor, și anume de identificarea străzilor cu ajutorul OpenStreetMap.

Totodată, am consultat diverse site-uri precum și cărți de specialitate pentru a urmări aspectele

propuse.

Capitolul 2. Evoluţia spaţiului analizat

Municipiul Focşani este municipiul reşedinţă al judeţului Vrancea. Este cunoscut drept „Oraşul

de pe Milcov”, locul unde Ştefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească

în anul 1482. După Unirea Principatelor, Focşaniul este cunoscut drept „Oraşul Unirii”, devenind

simbol al idealului de Unire, căci pe 6 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de

unificare a Focşanilor, cel din Moldova şi cel din Ţara Românească, care până atunci fusese

împărţit de râul Milcov între cele două principate.

Fig. 1. Localizarea orașului Focșani în județul Vrancea

Din diversele săpături arheologice a rezultat că Focşaniul a fost locuit încă din timpul

neoliticului, obiectele descoperite având o vechime de aproximativ 5000 de ani. Totodată s-au

descoperit diverse tezaure dacice şi monede imperiale romane, ce sunt mărturii ale culturii

materiale ce au existat în această zonă. Toponimia oraşului Focşani se trage de la numele familiei

Focşa ce erau cunoscuţi precum “moldoveni buni şi drepţi din vremea lui Ştefan cel Mare”

Focşani este atestat documentar pe 30 ianuarie 1575, când, într-un document, Alexandru Vodă

din Ţara Românească arăta că a fost lovit “cu înşelăciune pe la Focşani de Ioan Vodă”. Deşi la

început este consemnat ca sat, spre sfârşitul secolului al XVII-lea diversele documente îl

menţionează ca târg, cea mai importantă aşezare între Râmnic şi Trotuş, aflat la confluenţa unor

drumuri comerciale importante. Cel mai frumos moment din istoria Focşanilor se consumă în

perioada Unirii de la 1859. Aici funcţionează până în 1862 Comisia centrală, instituţie ce elabora

legile comune pentru principate, precum şi Curtea de Casaţie. Oraşul era împărţit în două, între

Moldova şi Ţara Românească, de râul Milcov, ce trecea pe amplasamentul unde în zilele noastre

se află Piaţa Unirii, aici aflându-se şi vama între cele două ţări române.

Pe 6 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de unificare a Focşanilor, ce a devenit

şi reşedinţa judeţului Putna. Aici, la 8 septembrie 1917, se semnează armistiţiul între

reprezentanţii Armatei Române şi cei ai Puterii Centrale, în acestă zonă desfăşurându-se

celebrele bătălii de la Mărăşeşti şi Mărăşti, din vara anului 1917. În perioada interbelică a avut

loc o dezvoltare a oraşului, îmbunătăţindu-se reţelele stradale şi de alimentare cu apă. După

1950, are loc un proces de industrializare rapidă şi forţată, construindu-se numeroase fabrici şi

blocuri de locuinţe, în stil comunist, înregistrându-se şi un proces de explodare demografică,

datorită migraţiei oamenilor de la sate către mediul urban.

Din 1968, odată cu noua organizare administrativ-teritorială a Republicii Socialiste România,

Focşani devine municipiu şi reşedinţa judeţului Vrancea.

Capitolul 3. Categorii şi grile de analiză a numelor de străzi

Analiza numelor de străzi (odonimelor) se bazează pe două aspecte principale: unul cantitativ,

referitor la ponderea diferitelor surse odonimice (apelative, antroponime, hagionime, alte

toponime, date comemorative, noţiuni abstracte, alte situaţii) şi unul de reper (spaţial şi de

memorie).

După ce am analizat zona municipiului Focşani am însumat un număr de 127 de străzi şi le-am

inclus în tabelul din Anexa 1. Le-am clasificat conform anumitor criterii şi le-am analizat pe

diferite ramuri.

Fig. 2. Planul orașului Focșani

3.1. Clasificarea odonimelor sub raport cantitativ

După realizarea tabelului cu denumirile deja clasificate, am întocmit o diagramă a acestora

reprezentând un raport cantitativ ( Fig.3.).

22%

32%

4%

21%

13%

2%5%

Apleative Antroponime HagionimeAlte Toponime Notiuni Abstracte Date ComemorativeAlte situatii

Fig. 3

Numele străzilor si bulevardelor ocupă un loc deosebit de important în rândul reperelor

memoriei colective citadine. Cum memorarea acestor nume este practic o cerință de primă

necesitate a orientarii în spațiu, perpetuarea personajelor sau a evenimentelor desemnate prin

aceste nume este asigurată aproape automat.

3.1.1. Apelativele

Apelativele sunt toponime ce denumesc realitatea spaţială geografică. În orașul Focșani ele

desemnează plante precum: Strada Plantelor, Strada Viilor, Strada Ulmului, etc, insecte precum:

Strada Albinei, Strada Cărăbuș, etc, activităţi sau ocupaţii omeneşti precum Strada Gradinari,

Strada Tăbăcari, etc.

După analiza tuturor străzilor din municipiul Focșani am constatat prezenţa a 28 de apelative,

reprezentând 13% din totalul odonimelor.

13%

9%

13%

17%

26%

9%

13%

Insecte Obiecte OcupatiiRegiuni geografice Plante CladiriAltele

Fig. 4

3.1.2 Antroponimele

Antroponimele sunt numele de persoană, acest nume s-au dat pentru recunoştiinţă, în

memoriam. Acestă categorie de toponime este cea mai semnificativă în cazul studiului de faţă,

identificându-se astfel 41 de antroponime, deci 32% din totalul toponimelor.

Personaliatile pașoptiste agreate și glorificate între 1948-1989, ca Alexandru Golescu, Ana

Ipătescu, Cezar Bolliac, Dinicu Golescu, Gh. Magheru, Nicolae Bălcescu, Popa Șapca continuă

să viețuiască în spiritul colectiv, promovate de placuțele indicatoare, alături de omniprezentele:

Tudor Vladimirescu, Panduri, a căror memorie a fost utilizată ca instrument politic. Prin ele

persistă avântul revoluționar atât de cultivat în epoca anterioară ca și a altor luptători ce s-au

împotrivit claselor exploatatoare (Gh.Doja, Horia, Closca si Crisan).

18%

30%

9%12%

30% RevolutionariScriitoriIngineriProfesoriiAltele

Fig. 5 – Clasificarea antroponimelor

3.1.3 Clasa alte toponime

Clasa alte toponime cuprinde 7 de toponime şi reprezintă 6% din totalul toponimelor analizate.

Acestea sunt numite după puncte cardinale, momente ale zilei dar și altele precum: Aleea

Sudului, Strada Zorilor, Strada Răsăritului, etc.

3.2 Clasificarea odonimelor după functia de reper

Reperele spaţiale (de orientare) ale prezentului studiu se pot analiza pe 5 planuri, nivele:

- reper/raport geografic referenţial direct

-reper/raport geografic referenţial indirect

- reper/raport geografic direcţional

- reper/raport geografic referenţial

- reper/raport geografic artificial

3.2.1 Raportul geografic referenţial direct Acest raport geografic permite consemnarea, semnalarea unui element urban pe strada respectivă, element de la care a fost dat numele străzii. De exemplu: Strada Antrepozite, Aleea Căminului, Aleea Parc, etc.

3.2.2 Raport geografic referenţial indirect

Acest raport geografic referenţial indirect sugerează existenţa unor elemente caracteristice

mediului înconjurător, pe locul sau în apropierea străzii respective.

De exemplu: Strada Crângului, Strada câmpului, Strada Bradului, etc.

3.2.3 Raport geografic direcţional

Rolul acestui raport este de a indica direcția. În acest raport geografic ca și exemplu se

regăsește: Aleea Sudului.

3.2.4 Raportul geografic referenţial

Raportul geografic referenţial cuprinde odonime ce aparţin unei familii, în cazul de faţa

antroponime, odonime care alăturate creează o insulă toponimică. În cadrul municipiului Focșani

se identifică mai multe insule toponimice. Una dintre ele se află în apropierea vestitului Colegiu

Național Unirea, unul dintre cele mai bune licee din Vrancea. Acesta este situat în estul orașului.

Fig. 6 Insula toponimică

Sursa: https://www.openstreetmap.org

În cazul acestei insule toponimice sunt incluse personalităţi precum Alexandru Vlăhuță,

Cezar Bolliac, Alexandru Golescu, Maior Gheorghe Pastia, Simion Bărnuțiu și Cuza Vodă.

3.2.5 Raportul geografic artificial

Din această categorie fac parte denumirile care nu au nicio legătură cu spaţiul sau comunitatea

urbană. Spre exemplu, aici pot fi incluse străzile: Bicaz, Bistrița, Bucegi, Făgăraș, Crișana, etc.

De asemnea, în acestă categorie intră şi noţiuniunile abstracte precum străzile: Aleea Echitației,

Strada Gloriei, Strada Muncii, etc.

3.3. Analiza în functie de rolul pe care îl joacă în modelarea memoriei colective

3.3.1. Raportul geografic toponimic

Încadrează toponimele ce reprezintă repere ale vieţii urbane de odinioară. Între timp unele din

denumiri şi-au pierdut înţelesul în prezent, dar au rămas mijloace de comunicare verbală.

Din toate denumirile, doar câteva desemnează personalități, toponime sau evenimente corelate

în mod direct cu istoria și specificitatea orașului, constituind o mica proporție ce desemnează

personalități care fac parte din cadrul național, fără legătură cu Focșaniul iar majoritatea

denumesc termeni neutri, fie ele evenimente istorice, oronime, hidronimie, fitotoponime. Altfel

spus, identitatea proprie acestui municipiu este în mare parte una artificială, nefiind

fundamentată pe specific sau, cu un grad mare de generalizare.

În această categorie se încadrează nume precum: Ion Basgan, Cuza Vodă, Strada Mare a Unirii,

etc.

3.3.2. Raportul referenţial vechi

Grupează odonimele ce consemnează existenţa unui obiect, a unei realităţi spaţiale concrete

sau care există într-o formă modificată. În cadrul municipiului Focșani câteva exemple ar fi:

Aleea Parc, Aleea Căminului, Aleea Stadionului, etc.

3.3.3. Raportul onorific

Încadreaza străzile ce poartă nume de personalităţi (antroponimele) care au avut o relatie

deosebită cu un anumit spaţiu geografic: scriitori (Alecu Russo, Alexandru Vlăhuță, Ion

Creangă, Ion Luca Caragiale, Duiliu Zamfirescu, George Coșbuc, Gheorghe Asachi, Dinicu

Golescu, Constantin Dobrogeanu Gherea), ingineri (Anghel Saligny, Ion Basgan), militari

(Căpitan Corneliu Stoenescu, Gheorghe Magheru, Gheorghe Potop), revoluționari (Cezar

Bolliac, Gheorghe Doja, Ecaterina Varga), domnitori (Cuza Vodă), doctori (Telemac), savanți

(Emil Racoviță), politicieni (Mihail Kogălniceanu)

3.3.4. Raportul ideologic

Acest raport are caracter abstract, deoarece simbolizează un ideal, o stare de spirit, au rolul de a

influenţa memoria colectivă sau de a îndrepta către anumite ideologii. Exemple din această

categorie sunt: Strada Păcii, Strada Gloriei, Strada Democrației, Strada Mare a Unirii, etc.

Concluzii

Numele străzilor și bulevardelor ocupă un loc deosebit de important în randul reperelor

memoriei colective citadine. Cum memorarea acestor nume este practic o cerință de primă

necesitate a orientării în spațiu, perpetuarea personajelor sau a evenimentelor desemnate prin

aceste nume este asigurată aproape automat. Pentru a împidica memorarea automată a acestor

denumiri, în felul acesta pierzându-se legătura cu personajul sau evenimentul comemorat, se

adaugă pe plăcuțe ce indică denumirea străzilor, o scurtă explicație. Fiecare individ este interesat

în aflarea semnificației denumirii străzii pe care locuiește și, implicit, este obligat să o și

memoreze. Prin aceste mecanisme, infrastructura stradală se constituie într-un reper deosebit de

eficient al memoriei citadine.

Odată cu pierderea în timp a semnificației vechilor denumiri și apariția altor evenimente

considerate a fi mai importante, reperele sunt schimbate în așa fel încât să le susțină pe acestea

din urmă, vechile semnificații fiind abandonate. Există însă și exemple când această schimbare

nu se produce în urma unui proces de evoluție firească, natuală; este impusă, în scopul unei

reconstruiri a memoriei sociale în condițiile unor schimbări social-politice rapide și radicale.