CAPITOLUL UNU

Primele impresii

Mi-am vdzut prima dati solul prin obiectiwl unui aparat de

fotografial Stdt€arn cu tatiil meu pe pista aeroportului dinAmmaq

capitala loidaniei, cdnd regele Hussein s-a indr€ptat sPre noi s!ne salute. Nedorind sa piardi ocaz i4 tata mi-a fiantit in brale apa-

ratul s6u de fotografiat gi mi-a spus: ,FA-mi o poze cu regele!"

DeSi m-am simlit ofensati, l-am ascultat gi am fllcut fotogra.-

fia, care i-a surprins pe cei doi berbali stend unul langtr altul 9i

avdnd-o pe fiica mai mare a regelui, prinlesa Alia, in fundal.

Tata $i regele au schimbat caieva cuvinte, apoi regele Hussein a

chemat-o pe solia sa, regina Aliq si vind sA ne cunoascd

Era ln iama anului 1976, fi tsta md rugase sdJ insotesc lnts-o

scuni vizit6 in lordani4 unde fusese invitat str participe la o cere-

monie cu ocazia achiziJionlrii primului Boeng 747 din istoria

acestei Fri. Tattrl meu, Najeeb Halaby, fost director executiv al

unei linii aeriene gi pregedinte al Federal Aviation Adminis-

trationr, er4 de asemeneq pregedintele Comisiei Intemationale

Consultative penru LiniileAeriene lordaniene. Se afla laAmman

ti p€ntu a pune bazele unei Univenitiili de Avialie panarabe, un

proiect ambilios care avea ca scop reducerea dependentei lirilorI Administralh Federald de Avialie (n.f.)

8 REGINANOOR

din regiune de personalul calificat sdin. Aceasttr inteprindere,inctr in fazi de pionierat, a fost ideea regelui Hussein, a tatiluimeu fi a altor vistrtori indrigostili de avioane din Orientul Mijlo-ciu. Terminasem de curand un proiect la Teheran, nu aveam ni-mic de f6cut, ata cl am primit cu bucurie tansa de a ceEtori inlordania, pe care o vizitasem in treac6t p€ntru prima datii inurmE cu un an. O cAEtorie in aceasti part€ a Orientului Mijlociuavea sI md aducd pe pemanful stremotilor mei gi - speram eu -si mi pund in legdhui cu ridtrcinile arabe ale familiei Halaby.

imi amintesc bine primele mele impresii despre Iordania-

Lucram la o firmi britanicl de planificare urbanistic6 din Irangi eram in drum spre Statele Unite. Priveam fermecatl de la fe-reastra avionului intinderea lini$tigt a degertului scdldat in auriude soarele amurgului. M-am simlit coplegitii de un sentiment ex-traordinar de apartenenlE la acele locuri, de o linigte ldunhictraproap€ misticd.

Era primivari, un anotimp de basm in lordani4 c6nd dealu-rile 9i v6lcelele golate inverzesc duptr ploile din timpul iemii,ia: anemonele sdlbatice resar din pdmAnt ca nifte punctulele

rogii. De-a lungul drumeagurilor ce snibdteau c6mpiile 9i live-zile pline de rod ale v6ii Iordanului se vindeau portocale, ba-

nane, c6p$une, l6ptuci 9i ro9ii, iar pe prmudle insorit€ ale mtrriiMoarte stiteau Ia picnic familii de ordgeni venite de pe podiiulinalt 9i rece al Ammanului. Existau o cdlduri $i o voiogie in totce vedeam; eram fascinatd de armonia inc6ntitoare dintre tre-cut Si prezent, de oile care ptrtteau pe campii, de existenJa tere-nurilor virane in apropierea clldirilor de birouri sofisticate sau

l6ngtr spitale ultamodeme. imi amintesc indeosebi de tinerii cese plimbau pe pajiqtile de la marginea Amrnanului, cu manualein mAini, complet absorbili de studiul pentru Tawjihi, un exa-men echivalent cu bacalaureatul, pe care orice iordanian tre-buie si-l sugine h sfiir$itul ultimului an de liceu.

Vdzusem pe hartii cet de aproap€ este Iordania de Israel gi

de Teritoriile Palestiniene Ocupate, dar nu congtientizasem pe

CALEA SPRE CREDINTA 9

d€-a-ntlegul acest lucru peni nu m'am aflat pe lIrmul iorda-

nian al mtrrii Moarte gi nu am privit strivechiul oraS Ierihon si-

tuat ln Cisiordania. De fapt, dintre toate Jirile, Iordania are cea

mai lungtr granili cu Israelul; aceasta se intinde pe o distanle de

aproape 650 de kilomeri din nor4 de la lacul Tiberiada sau

marea Galileei a9a cum mai e cunoscuq peni in sud, la golful

Aqaba. in ciuda frumusetii peisajului' al Doilea Rlzboi Mon-

dial, cele trei rizboaie arabo-israeli€ne 9i nenumiratele lupte de

la gnnip ldsaseri frontiera Iordaniei cu Israelul, ln urma ar-

mistitiului - o regiune altidatA strlbEtuti de profeti -, preslrati

cu mine antipersonal.

Degi cunogtintele mele de atunci despre Iordania se rezu-

mau la informaJii citite in ziare sau obfinute din tot felul de dis-

cutii, lmi dedeam seama de pozilia singularl a regelui Hussein

ln regiune. Era un panarabist care intelegea in profunzime cul-

tura occidentall, un om politic cu adeverat moderat li un mem-

bru devotat al Migcarii de nealiniere. $tiam ca datoriti poziliei

sale strategice, intre Israel, Arabia Saudit!, Siria 9i lrak' Iorda-

nia avea un rol extrem de important in eforturile de pace din

Orientul Mijlociu. in timpul gederii mele in Iordani4 am aflat

9i cd regele era un hagemit - descendent direct al profetului

Mahomed, Allah sd-l binecuvdnteze! - 9i, prin unnal€' se

bucura de un resPect deosebit dinpartea musulmanilor

Iordania pe cale am viziat-o pentru prima dati la inceputul

anului 1976 era un amestec fascinant de modemitrte 9i traditie.

Emiratul Transiordanis a fost infiinlat in l92l ti a devenit in

1946 Regatul Hstemit al lordsniei' Tara trecuse prin mari

tsansformtrri sub conducerea regelui Abdullah' lntemeietorul ei,

9i apoi a nepotului s6u, rcgele Hussein, 9i se dezvoltase constant

pentnr a ajunge un siot modem. Pierzerd 8cc$ul istoric - Prin P8-

l$tina - spre porturile maritime comerciale de la marea

Mediteran4 din cauza apariliei statului Israel, Iordania a fost

nevoittr s6 foloseascl portul Aqaba pentru traficul maritim pe

mar€s Rolie ti sPr€ oceanul Indian.

IO RECINANOOR

Candam inceput sd cunosc lordania, guvemul initia un pro-

gram ambilios de modemizare a sistemului d€ telecomunicalii

al Frii. La vremea aceea, dura ore intregi sd telefonezi inAmman, iar capitala nici mlcar nu avea linii intemalionale di-recte. Pisirile care se agezau pe firele de cupru puteau provoca

intreruperiale legaturilor telefonice, dar,ln curdnd, pdni 9i cele

mai indepartate zone din Fre aveau sd fie racordate la serviciile

ultramodeme de telefonie.

Au fost construite qosele, cele mai multe leg6nd nordul de

sud, pentru a suplini rutele comerciale hadilionale care treceau

Ia vest prin Palestina. Se putea gofa cu upurinla, cum am f6cut tieu, pe o modemi $osea a Degertului, de la granila de nord a Ior-daniei p6nd la Aqaba. Traversdnd d€tertul, am vezut beduini

ingrijindu-gi turmele 9i copii 169nind in sau din corturile lor de

n€confundat din l6nd neagr6 de capd, cunoscute sub numele

de beit esh-s hq'ar. Pe inserat, am privit uluiti nuanfele de auriugi de trandafiriu ale apusului de soare rdsfrente peste dealuril€

stincoase, unde turme de oi plreau aproape irizate in lumina

care anunta sfar$itul zilei.

$oseaua Degertului em cel mai rapid 9i drept drum spre sud,

dar traseul meu preferat era Marele Drum al Regilor, care conti-

nua vechile rute comerciale. Se crede ci cei trei magi au celdtorit

mAcar in parte pe Marele Drum al Regilor spre Bethleem gi cIMoise i$i ctrlauzise pe aici poporul spre Canaan. ,,Pe calea dom-

neascb vom merg€, p6ni vom trece din hotarul tiu" se spune inBiblie, Venetele 2l:21-22, cdnd Moise ii cere regelui Sionuluipermisiunea de a trece prin rcgatul siu, lucru care ii €ste refuzat.

$oviind intre cele doul aparate Nikon, pe care le purtam mereu

la g6t, am f6cut fotografie dupd fotografie muntelui Nebo, inapropierea cdruia se spune ca ar fi inmormanht Moise, ii splendi-

delor mozaicuri din bisericile de l6ngd Marele Drum al Regilor.

Civilizaliile timpurii aveau griji sd curele drumul de pietre,

pentru a utura hecerea mlgarilor gi a caravanelor inclrcate cu

aur 9i mirodenii, iarromanii au pavat po4iuni din Marele Drum

CALEA SPRE CREDINTA II

cu piatr6, ca se se Poattr cilatori cu carele' De-a lungul Marelui

Drum al Regilor se gisesc risipite vestigii ale unei civilizalii

vechi de zece mii de ani, de la uimitoare statuete de ipsos cu

ochi intunecali - cele mai vechi reprezent6ri ale omului -' pin6

la capitala amonililor din Epoca Fierului, Rabbat-Amon' pe lo-

cul cereia se afl6 capitala actuale a Iordaniei, Amman'

Comorile arheologice pe care le-am vezut in lordania in

timpul acestei prime vizite erau incredibile, Printre ele ora-

gul-forttrreag Gerasa (azi - Jerash) situat pe dealurile Galaad'

cu strlzile sale mdrginite de colonade, temple li amfiteafie'

Cdnclva, in partea de est a degertului, unde pot fi gasite in nisip

fosile de dinli de leu gi colli de elefant, existaseri lacuri' Pe dru-

mul spre Bagdad pot fi z{rite ,,Castelele Degertului"' vechi de

o mie trei suie de ani, clatAnd din epoca omeyyazilor - o dinas-

tie islamici fondati de califul Moawiya in anul 66 1 d Hr' -' cu

frescele 9i mozaicurile lor colorate reprezentand pistrri' ani-

male gi fructe, precum ti cu bdile cu aburi'

La cdteva ore de mers, spre sud, se afl6 anticul orag al naba-

teenilor, Petra, tiiat in stAnci de gresie multicolord Ascuns lu-

mii occidentale pan6 in 1812, cdnd exploratorul elve{ian Johann

Burckhardt l-a descoPerit intAmphtor, Petra se afle la capatul

unui Siq ingust gi lung de aproape un kilometru jum6tat€' un de-

fileu natoril care+i croiegte drum printre st6nci, dAnd la iveald

un complex de capele, temple 9i morminte s6Pate in piata' de

o frumuse;e ce-1i taie risuflarea. Are o paletl de culori 9i de

forme pe care nici un artist nu ar putea-o reproduce' grote 9i mo-

numerlte antice ale c6ror podele 9i ziduri sclipesc in nuante de

rogu, albastru, galben, viol€t $i auriu'

in acea priml c6lltorie, am colindat pejosAmmanul Pe stri-

zile din centru tec€au pAstori ducindu-$i turmele sI pasc6 dintr-o

zonA intr-alta' Era un lucru at6t de obignuit in viata Ammanului'

incdt nimeni nu claxona 9i nimeni nu-gi pierdea ribdarea agtep-

tAnd sl poat6 circula p€ strade; animalele 9i sttrp6nii lor aveau

dreptul se treaca. Am rdticit prin bazar admirdnd minunatele

12 REGINANOOR

obiecte incrustate cu sidef- rame, sipete, cutii dejocuri de ta-

ble -, dar gi vase albastru-cobalt, verde sau de culoarea chihlim-barului - cunoscuti ca ,,sticld de Hebron".

Ammanul ptrrea un orag tipic mediteraneean, cu clldirile gi

vilele sale vdruite in alb, impr4tiate pe 9i in jurul celor Fptedealuri legendare pe care Ptolemeu al Il-lea le-a cucerit in seco-

lul al III-lea i.llr. Din camera mea de la Hotelul Intercontinental,aflat pe o colini intre doutr vli, obignuiam se stau in fiecare di-mineali in linigtea de dinainte de ivirea zorilor, ascultdnd che-mar€a la rugaciunea de dimineali, Al Fajn Erarn intru totulfascinati de felul in care risuna pe colinele din jur vocea mo-notonl a muezinului ce-i trezea pe drept-credinciogi. Atmos-fera din capitala Iordaniei era linigtit[, foarte diferitd de agitaliacrescdndi la care fusesem martord la Teheran, in timpul ulti-melor luni ale gederii mele acolo.

in ziua aceea fericit?l in care tattrl meu m-a prezentat rege-

lui Hussein, pe pista aeroportului, in jurul monarhului roiau omullime de oameni: membri ai familiei sale, penoane de laCurte gi oficiali guvemamentali, inclusiv pregedintele LiniilorAeriene lordaniene, Ali Ghandur, un vechi prieten de-al tatiluimeu, care ne invitase la ceremonie. Pilot impltimil regele sar-

bitorea o realizare emolionanti a aviatiei, pe care o considera overigd importanti spre lume. Nu e nici o indoiald c6 ar fi doritsl se indrepte pur Si simplu citre carlinga primului Boeing 747achizilionat de aceast6 [ar6 ii sA decoleze. in schimb, trebuia sd

rim6ni in mijlocul celor de la Curte, al diveqilor oficiali, girzigi membri ai familiei care il inconjurau. Era ca 9i cum un fir ne-

vezut ii linea pe toli la un loc; c6nd regele se miqca, intreagamullime se deplasa odate cu el.

Privindu-I, am fost gocati de felul in care regele nu-gi pier-dea deloc stipinirea de sine 9i zdmbetul, in ciuda zgomotului gi

al dezordinii de nedescris. Fotografia pe care tata imi ceruse sA

o fac mi-a amintit de-a lungul multor ani de acea zi. in timpullogodnei 9i dupd cdsetorie am p6strat-o in biroul meu, in aceeagi

CALEA SPRE CREDINTA 13

rame simpltr. Din plcate, s-a pierdut in urmd cu mai bine de

zece ani, cend am cerut se mi se fac6 o copie Continui si sper

cd va cldea cindva dintr-o carte sau va aperea intr-un serlar; nu

se intempE deseori si ai o amintire a prim€lor momente p€tre-

cute cu cineva care mai apoi are sd devin[ cea mai scumpe per-

soani din viala ta.

Acea vizitl scurtil ln Iordania s-a incheiat cu un pdnz de o

uimitoare simplitate la reqedinla regelui, aflatl Pe malul mirii'

la Aqaba. Regele gi familia sa nu locuiau intr-un palat somp-

tuos, ci intr-o cas6 construite pe Plaj4 relativ modestg' cu fala

spre mare; oaspeJii 9i ceilalJi membri ai familei erau gezduili

in c6teva bungalow-uri mici de doui apaftamente' care com-

pletau complexul regal.

La data aceea, regele cllatorea, dar i-a cerut lui Ali Ghandur

s[-l invite ,,pe bunul siu prieten Najeeb la prAnz in Aqaba" La

mezzah, vn sortimerilvariat de aperitive al c''fiil din labuleh' hu'

rnr.r gi legume marinate, disculia a deviat spre politici - Liba-

nul 9i singerosul rdzboi civil de acolo. Am ascultat cu mare

ateniie, punend multe intreb[ri, captivati de complexitatea eve-

nimentelor politice din regiune.

DeSi Aqaba era o staliune turistictr minunat!. teder€8 noasd

in Iordania ie apropia de sft$it. in curend, aveam se ma intorc la

New York s6-mi caut o slujb[ in domeniul jumalisticii' Nici o

clip6 nu mi-am imaginat c{ mi voi intoarce in Iordania peste trei

luni gi nici mecal n-am blnuit cat de importante avea 8i fie aceasti

intoarc€re pentru mine. Poate ai fi luat mai in serios prezicerea

ciudati care imi fusese facudt futr-una dintr€ ultim€le seri P€tr€-

cute la Teheran, cu citeva luni in urmd La un restaurant din cen-

trul oragului, la sfirgitr,rl unei cine de desptulire, o cunoqtinli de

la masi mi-a ghicit viitorul in cafea - un obicei fosne rdspandit

in Orientul Mijlociu. A agitat zalul, a intors ceasca, a ltrsat-o sE

se usuce, apoi a inceput str studiezE des€nele din ea' ,,Te vei in-

toarc€ in Arabia, mi-a prezis el, 9i te vei cdstrtori cu cineva de

viltr aless[, un aristocrat de pe meleagurile strlmogilor ttri"'

CAPITOLULDOI

R[d[cini

in Santa Monica, Califomia, pe vremea c6nd aveam $aseani, am aflat pentru prima datit istoria familiei mele. intr-o zi, intimp ce md aflam in dormitorul pirintilor mei, mama mla po-vestit despre stramogii suedezi gi europeni din care se tragea fa-milia sa 9i despre rldicinile arabe ale tatillui meu. imi amintesccum s0lteam singure acolo dup6 disculia noastri, privind pier-dutl orizontul nemirginit al oceanului. Mi se perea c6 lumea,universul meu, s-a mirit brusc. Nu numai cd lmi intelegeamaltfel identitatea, dar m-am simfit pentru prima dati legati de ofamilie mai numeroasd 9i de o lume mai latgd. Spre frustrareamamei, m-am ardtat mult mai interesatil de rddEcinile melearabe, dar cum puteau oare concura in imaginalia mea inaintagiihamici 9i temerari ai mamei cu aprigii frati Halaby?

Bunicul meu arab, Najeeb, impreuni cu fratele s6u maimare, Habib, aveau doar doisprezece, respectiv paisprezece anic6nd au plecat din Beirut spre insula Ellis impreund cu mamalor 9i cu ceilal;i frali mai mici, avind bilete la clasa a patra a va-porului. Se dgeau din oraqul sirian Halab sau Alep, un marecentru cultural al lumii arabe. Bunicul meu stituse o weme inZahle, un sat pitoresc din Liban, inainte de a-gi urma familia laB€irut, pentru ca apoi sd pomeasctr in celitoria spre Lumea

CALEA SPRE CREDINTA

Nou[. in desagii lor voluminogi firseser6 ingdmadite covoare'

lesihri fine, obiecte din araml9i bijuterii - articole rafinate pro-

venind din strdvechea lor Fra care, odat6 vandute, i-ar fi ajutat

se-qi faci un rost. Fralii Halaby de-abia dacd qtiau cateva cu-

vinte in englezi 9i nu aveau nici un fel de cunogtinfe, dar s-au

dovedit a fi pe cdt de fermecitori, pe atAt de descurc6reJi. $i-audus mtrrftrrile in mica statiune de vard Bar Harbol Maine, unde

Najeeb a int6lnit-o pe Frances Cleveland 6nera $i dr6gula soiie

a pregedintelui Grover Clevelandr cdreia i-a cAstigat simpatia.

Scrisorile de recomandare pe care Prima Doamne i le-a dat tane-

rului arab le-au asigurat celor doi fta1i primul succes in afaceri.

Habib a rdmas in New York, ocupdndu-se cu afaceri de im-

port-export, iar Najeeb s-a mutat in Texas, cautand sE facd bani

din petrol li bumbac. in societaiea conservatoare din Dallas, chi-

pequl brunet era o prezenli galanti gi exotic6. Aici a cunoscut-o

gi a luat-o in clsitorie in 1914 pe Laura Wilkins, o decoratoare

de interioare, fiica unui fermier din partea locului. impreuni au

infiintat Galeriile Halaby, afacere care impletea abilitatile lui de

negustor cu dragostea ei pentru arti $i decoratiuni. Deserveau

lumea bogatd gi monden6 din Dallas, Houston gi Fod Worth.

Aveau un succes uriaq, aga c4 atunci cand Stanley Marcus $i

partenerul s6u, Al Neiman, pe la mijocul anilor douizeci ai seco-

lului trecut gi-au extins magazinul lor universal din centrul

Dallasului, i-au invitat pe Najeeb 9i Laura Halaby si inchirieze

cele doud etaje superioare pentru a addposti Galeriile Halaby.

Cu mai mult de jumatate de secol in urmi, trioul format din

Neiman, Marcus Si Halaby crease in inima Dallasului un mare

centru pentru come4ul cu articole de lux.

Poat€ cI talentul de antreprenor era o trdsbture de familie.

Camile. fratele mai mic al lui Habib 9i al lui Najeeb, era la fel de

intreprinzdtor, de$i lntr-o manierd mai puJin convenlionali. intimp ce Habib Si Najeeb i9i fdceau o situatie in Statele Unite,

I Grover Clevelard ( 1 E37-1908), singuul preg€4intc al Statelor Unite ales

ln dou[ mondate nesuccesive: 1885-1889 li 1893-1897. (n.tr.)

16 REGINANOOR

Camile a ales se pareseascA Brooklynul pentru America de

Sud. Mama lui, bunica tatiluimeu, Almas, care de-abia dactr ru-pea c6teva cuvinte in englez6, vizuse un anunlin The New York

Tirzes prin care se oferea o recompensl persoanei care va aduce

la suprafali o dragd plini cu aur, scufundatll in fluviul Atrato,intr-o pddure tropicaltr din Columbia. Choco Pacific Gold MineCompany se afla in mare impas financiar din cauza accidentu-lui, 9i singura ei speranfi era salvarea aurului. Ftrrd sd gtie o iottrde spaniold, Camile a plecat in Columbia, a rezbit cu mult curajintr-una dintre cele mai putin ospitaliere pdduri tropicale dinlume, pomind din oraqul de coasti Barranquilla spre jungleledin peninsula Darien. A reugit s[ recupereze drag4 9ia lncasat

recompensa 9i a traversat Anzii, ajungind in Medellin, unde a

cucerit inimagi mAna uneifrumoase localnice. S-astabilitin Co-lumbia gi a devenit directorul de productie al unor companii de

textile, proprietarul citorva filaturi gi coproprietar al unei splli-torii. El ti familia sa au ajuns locuitori de vazd ai oraguluiMedellin. (insI au simlit pe propria piele efectele negative ale

acestei notorietifi; c61iva membri ai familiei au fost rdpili pentru

rdscumpirare, iar doi au fost ucigi de facliunile teroriste belige-rante din Columbia.)

Tatil meu, ntrscut in 1915, a fost singur la pirinli. Bunica iladora, iar tata nu ducea lipsi de nimic. A urmat o gcoali particu-lard qi a locuit intr-o cas6 frumoasl care concura GaleriileHalaby. Spre deosebire de mulli emigranli, bunicul meu nu gi-a

americanizat numele de familie. Cu toate ac€ste4 a fost acceptat

9i chiar invitat str se aldture Clubului Sportiv Dallas, in ciudanu-meroaselor restdctii la care erau supuse grupurile etnice care

ajungeau in Lumea Noud. Singura concesie pe care o ldcuse

16rii sale de adoplie, in afari de a-gi lua porecla de Ned, a fost siaccepte, la indemnul soliei sale, si renun{e la credinta greco-or-

todoxi din copilbrie 9i sA se conveneasc6 la $tiinla CrettinAr.

rBiserica lui Hristos Scientistul a fost infiinlat! la Boston ln 1879 de citreMary Baker Eddy. (n.tr.)

CALEA SPRE CREDINTA I'I

De atunci, bunicul a urmat invi$turile lui Mary Baker Eddy'

care puneau accentul pe vindecarea prin mijloace spirituale'

Nici el, nici bunica n-au mai fost la vreun doctor $i s-au ferit sa

mai ia medicamente, lucru care s-ar putea sA fi dus la moartea

lui prematura. Dupe ce a a$teptat ca aceastit credinF a lui se-l

vindece de o durere simpl[ de gdt - aga credea el -' Najeeb se-

nior, foarte slibit, s-a dus, in sfrr9it' la spital, unde infeclia s-a

agravat, provocendu-i moartea' Tatil meu, unicul siu fiu' avea

atunci doisPrezece ani.

DupI disparilia soJului ei, Laura Halaby' bunica din panea

taglui, a vdndut Galeriile Halaby 9i s-a mutat in Califomia' Nu

dupi mult timp s-a recesEtorit, de data aceasta cu un francez bo'

gat din New Orleans. Cdsnicia a durat gase sau Sapte anr ll s€

iare cA a fost destul de tensionati din cauza relatiei dintre tatel

qi hul vitreg. Racirea relaliei a fost provocatl, cel putin in parte'

de atenlia e*agerate pe care i'o acorda Laura copilului ei li care

l-a facut gelos pe so1. Bunica mea avea, intr-adevAr' motive se

he menG de beiatul ei, ,Jeeb". Tata excela ln tot ceea ce facea

gi i9i tr5ia viala cu mare intensitate' A studiat la Universitatea

itandford, unde a fost c6pitanul echipei de golf' apoi s-a dus la

Facultatea de Drept de la Yale.

De indari ce a absolvit, a devenit unul dintre pionierii avia-

tiei, a zburat pe un avion de luptl P 3E cu doua motoare' pe

un bombardier Hudson qi pe un svion de transport Lockh€ed

Lodestar, ca pilot de incercare pentru Compania Aviatice

io"n""a in,irnput celui de al Doilea Rdzboi Mondial' in cali

tate de pilot al Departamentului de Testare a Portavioanelor

de Luptn" a zburat pe mai mult de cincizeci de tipuri de aparate de

zbor, inclusiv pe frimul avion cu reaclie constuit in America'

Tata avea toate caliutile at6t de necesare unui pilot de incer-

care. Era temerar 9i lncrezetor in abilitatile sale tehnice' avea

putere de concentrare, ltia se-$i asum€ riscul, dar poseda 9i ori-

zontul larg 9i optimismul inniscut al unui aviator' tresaturi de

p"oonutitit" p"."t" la va avea 9i viitorul meu sof in perioada