Prim Ajutor Suport de Curs

7/26/2019 Prim Ajutor Suport de Curs

1/67

S1:

MODALITATI DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR

S2:CUPRINS:

RISCURILE SI PREVENIREA ACCIDENTELOR LA CARE SUNT EXPUSI COPIII.

DUREREA SI MODALITATILE DE COMBATERE ALE DURERII.ATITUDINEA DE URGENTA IN CAZUL ASPIRARII CORPILOR STRAINI IN CAILERESPIRATORII SUPERIOARE.ATITUDINEA DE URGENTA IN CAZUL OBSTRUCTIILOR CU CORPI STRAINI IN SFERAORGANELOR O.R.L.

S3:CUPRINS:

INGRIJIREA IN EPISTAXIS.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN EPILEPSIE.ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INTOXICATII ACUTE ACCIDENTALE SAUVOLUNTARE.ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN DIFERITE CAZURI DE ACCIDENTE.

S4:CUPRINS:

CONDUITA DE URGENTA IN INSOLATII, DEGERATURI.CONDUITA DE URGENTA IN ARSURI SI ELECTROCUTARE.CONDUITA ADOPTATA IN CONTUZII, LUXATII, FRACTURI.PRIMUL AJUTOR IN HEMORAGII.CONDUITA ADOPTATA IN CAZUL CONSUMULUI DE ALCOOL, TUTUN SI DROGURI.APLICAREA MASURILOR SI TEHNICILOR CORECTE DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE.

1


2/67

S!:

RISCURILE SI PREVENIREA ACCIDENTELOR LA CARE SUNT EXPUSI COPIII .

COPILARIA- este o perioada care il expune la pericole deseori nebanuite. S"#"$ %" &'()*$+",de calatorie in locuri greu accesibile il pot impinge la plecari

neanuntate si precipitate spre locuri unde se poate rataci sau poate fi atacat siagresat. Au existat cazuri de copii rataciti in padurea din apropierea localitatii dedomiciliu, capoii care plimbandu-se prin cartiere indepartate deocheate au fostatacati, batuti, jefuiti sau chiar agresati sexual. Dupa lasarea intunericului,plecarile seara de acasa sunt total nerecomandabile, existand riscuri sporite atatdin partea unor anumite categorii de oameni cat si din partea cainilor vagabonzi,mult mai agresivi dupa apusul soarelui.

F-$ %" $$/$ %" %+$-' 0"( $"0#+(,plecarea cu un tren care se afla in garaspre o destinatie oarecare, reprezinta tot atatea surse de accidente.

Accidentele de circulatie in care sunt implicate copiii in calitate de pietoni, auurmari deosebit de grave. Traversarea strazilor in fuga, fara acordarea atentieicuvenite traficului, fara a tine seama de culoarea semaforului, nici de spatiilemarcate cu zebra destinate traversarii, sunt surse de accidente rutiere uneorimortale, alteori urmate de infirmitate pe viata.

S:

RISCURILE DE ACCIDENTARE LA CARE SUNT EXPUSI COPIII .

M"+/' &" *(('"#$ (0 #+$( (0#"0/,utilizarea sate-board-ului sau a patinelor curole pe partea carosabila a strazilor se soldeaza adeseori cu accidente grave.

J$+(('" $+" '$0/"$$ &+5("#('" 6&/#(, &+$/#((, $++( /$-"#(7 sunt foartemult pe placul scolarilor mici. !le pot insa cauza leziuni grave ale globului ocularin cazul in care proiectilul loveste un alt copil sau chiar o persoana adulta in ochi.

P"+(5'' %" (0"la aceasta varsta este foarte mare. "opiii merg la scaldat acolounde stiu ca apa este mica dar pot ajunge intr-o groapa cu apa care ii depasestesau pot fi luati de curentul unei ape curgatoare repezi. "ei care stiu sa inoate sunttentati sa mearga mai spre mijlocul apei si nu se mai pot intoarce.

2


3/67

S8:

RISCURILE DE ACCIDENTARE LA CARE SUNT EXPUSI COPIII .

P"+(5' %" (0" "/#" /( $' $0% 5&((( ()&+%"0#( )"+- &" /&+$$#$

(0-9"#$#$ $ 0( '$ /( -9"$#$ /" &5$#" +&".#e asociaza si hipotermia chiar incazul in care copilul este scos in timp util la suprafata, ceea ce creeaza un pericolin plus.

J5$$ '$ /5$'$ &+5&+(( $)$+$(poate fi o sursa de accidente, fie chiardintr-o gluma. $ovituri, impingeri, piedici se pot solda cu traumatisme de toatagravitatea.

P'$"+"$ %" $ /" '$0/$ &" *$'/#+$%"'" /$+(( %" '$ "#$ (0 5/ , i-a costat peunii copii chiar viata. % dezechilibrare, urmata de o cadere de la etaj poate costaviata unui copil amator de coborare pe balustrada.

S;:

RISCURILE DE ACCIDENTARE LA CARE SUNT EXPUSI COPIII . A+)"'" %" 5 6&/#( %" $0$#5$+" "#.7reprezinta un pericol potential in oricare

casa, daca nu sunt pastrate la adapost de orice mana straina sau nepriceputa inmanipularea lor. &unitia trebuie asezata separat pentru a nu da posibilitateaincarcarii armei. Armele trebuie sa fie descarcate, dupa utilizarea lor, in afara

casei. U0"'" %(0#+" &"+(5'"'" "


4/67

E


5/67

S12: C$"'" $+" &5# %" 0 $%5'"/"0# '$ $#" %" (5'"0#$:

atmosfera de rasism care impregneaza si convingerile copilului) uzul si abuzul de alcool sau de droguri) lipsa de speranta in viitor) lipsa de consideratie pentru propria persoana) agresiuni pe care le-a suferit candva.

S13:

DUREREA SI MODALUITATILE DE COMBATERE A DURERII D+"+"$ +"&+"(0#$ 0 /")0$' %" $'$+)$ (0 /(#$#(( +(#(" &"0#+ 5+-$0(/)

0 #+"*(" 0"-'($#. C'$/(($+"$ %+"+((:

durerea spontana:cea mai frecventa, producand o senzatie extrem deneplacuta si deseori imposibil de suportat. "hiar daca are valoare desimptom si de indicator al localizarii unui proces patologic, ea trebuie

combatuta prin toate mijloacele care ne stau la dispozitie) durerea provocata prin manevre locale 6&+"/(0(, )5*('($+( $'" 05+

/"-)"0#"7are si o mai mare caloare ca simptom de localizare si nunecesita neaparat combaterea, nefiind continua)

durerea provocata prin manevre medico-chirurgicale,chiar cele simple'injectii, punctii, incizii superficiale( fara a mai vorbi de actele operatorii maiimportante, trebuie neaparat prevenita. *ama de mijloace este foartevariata, cuprinzand analgezice, sedative, anestezice locale si anestezicegenerale.

S14:

MANIFESTARI ALE DURERII: LA COPILUL DE VARSTA PRESCOLARA:

5


6/67

crede ca durerea a aparut ca o sanctiune pentru vreo fapta sau vreun gandnepermis)

tipa, loveste cu picioarele)

poate descrie sediul durerii cu revenire la unele comportamente anterioare'pierderea incoluntara a urinii sau a materialelor fecale()

se retrage din fata manevrelor medicale de examinare si explorare, palpare,percutie, ecografie)

poate nega durerea de teama unei interventii posibile) mai rar, vrand sa adopte o atitudine de bravura si sfidare, poate nega pentru un

timp existenta durerii.

S1!:

MANIFESTARI ALE DURERII: LA COPILUL DE VARSTA SCOLARA:

este capabil sa descrie durerea si sediul ei) se teme de durere in general dar in special de cea provocata prin proceduri

medicale) are constiinta posibilitatii mortii) adopta o atitudine teapana, rigida a corpului sau cel putin a regiunii dureroase) se retrage din fata examinarii sau chiar numai a atingerii de catre o alta persoana) taraganeaza sau se tocmeste pentru a amana o procedura medicala.

S1:

MANIFESTARI ALE DURERII: LA ADOLESCENT:

percepe durerea la nivel fizic, mental si emotional) ii intelege cauza si efectele) poate descrie caracterul, intensitatea si sediul exact al durerii) isi incordeaza musculatura din vecinatatea zonei dureroase, fie in mod reflex, fie

intentionat, ca o masura de protectie) se retrage la incercarea de a atinge zona afectata si adopta o atitudine de

imobilitate sau cel putin de scadere a amplitudinii miscarilor.

S18:

6


7/67

METODE DE COMBATERE A DURERII: M"#5%" 0"$+)$5'5-(":

M"#5%" $+)$5'5-(":

METODE NEFARMACOLOGICE: M"#5%" &/(95'5-("+ Distractiile pentru copil si relaxarea prin procedee tip oga, P+5"%"" ((5#"+$&"#("+ Aplicatii reci , aplicatii calde, masaj, tehnici vibratorii, P+"/5&0#($,

A&0#+$,

H(&05$.

S1;:

METODE DE COMBATERE A DURERII:METODE FARMACOLOGICE:

A0"/#"(" '5$'$ %" 50#$#,

A0"/#"(" '55+"-(50$'$ &+(0 (0('#+$+",

A0$'-"(" 5&(5(%" 6 )5+(0$ /( %"+($#(7.

H(&05#(" /( /"%$#(" 6 $#(50"$$ (0%(+"# $/&+$ %+"+((7,

R$9($0"/#"($ 6 &+5"%" 5'5/(# (0 9(++-("7,

A0"/#"($ -"0"+$'$ 60$+5$7 ? &+5"%" 5'5/(# (0 9(++-(".

S1=:

METODE NEFARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII: METODE PSIHOLOGICE:

Aceste metode presupun materiale care se gasesc destul de usor dar necesita sipriceperea persoanei care le aplica.

Distractia copilului, mai ales a celui mic, prin diverse mijloace este placuta sinetraumatizanta dar eficienta. #e limiteaza la dureri de intensitate usoara saumoderata. .

elaxarile prin miscari tip /oga sunt aplicabile numai la copiii mari. "opilul esteindemnat sa inspire profund, sa tina aerul cateva secunde in plamani, apoi saexpire incet. Aceasta miscare se repeta de mai multe ori. !a se poate asocia cu ometoda de autosugestie, copilul sau adolescentul fiind sfatuit sa se gandeasca la

7


8/67

momente placute sau la o activitate care i-ar facea placere. &etoda poate darezultate numai intr-o durere de intensitate mica sau moderata.

S2>:

METODE NEFARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII:

PROCEDEE FIZIOTERAPEUTICE: locale au indicatii limitate dar pot fi foarte eficiente. Aplicarea unei pungi cu gheata pe un flegmon inca necolectat 'are in plus si efect

vasoconstrictor antiinflamator() Aplicarea unei pungi cu gheata pe o articulatie inflamata unde se contureaza

posibilitatea aparitiei unei artrite supurate sau s-a format o hemartroza. 0risnitele calde alcoolizate pe abdomen au efect bun in colicile abdominale

'A#"0#(", /$ 0 (" )$ 5 $&"0%((#$ $#$ /$ $'# &+5"/ $*%5)(0$'9(++-($' %"5$+"" (0 $"/#" /(#$#(( 0 "/#" (0%($#$ &0-$ -9"$#$ @7.

1n durerile din lombosciatica, discopatie lombara, hernie de disc intervertebral

sunt benefice aplicatii calde 'perna electrica, saculet cu sare calda( precum siterapia vibratoare folosita in diferite forme. !lectroterapia, reprezentata princurentii diadinamici, are rezultate bune.

Masajul localare indicatii in unele dureri musculo-articulare, in lombosciatica sipentru mobilizarea unor articulatii dureroase in bolile reumatismale. !ste indicat inmiozita muschiului sternocleidomastoidian insotita de torticolis dureros. #efolosesc procedee usoare de masaj .

S21:

METODE NEFARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII: PRESOPUNCTURA:

8


9/67

este o metoda usoara care consta in folosirea varfurilor degetelor sau a altorportiuni ale mainii, cu exercitarea unor presiuni si miscari dupa anumite reguli.Are aproximativ indicatiile si contraindicatiile masajului.

ACUPUNCTURA : presupune o buna cunoastere a zonelor si meridianelor specifice fiecarui

organ si afectiuni. 1n plus necesita si dotarea cu acele corespunzatoare. 2u s-a raspandit prea mult in pediatrie dar se pare ca are viitor si in acest domeniumedical.

S22:

METODE NEFARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII: HIPNOZA:

este o metoda speciala, definita ca un somn artificial produs prin sugestie, incursul caruia subiectul este capabil sa primeasca si sa execute anumitecomenzi de la cel care l-a hipnotizat. 1 se pot sugera anumite stari de spirit sisenzatii fara obiect real, astfel incat hipnotizatul sa nu mai simta delocdurerea. &etoda presupune o persoana competenta in acest domeniu.1ndicatiile hipnozei la copil sunt durerile si starea de rau care apar in bolilecanceroase in stadiu avansat sau in arsuri intinse. &etoda este in prezent rar

utilizata in pediatrie.

S23:

METODE FARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII:Acestea sunt cele mai raspandite in practica curenta deoarece pun la indemanapersonalului medico-sanitar materiale care pot fi utilizate prin practica obisnuita. % parte dinaceste substante realizeaza anestezie locala prin metode non-invazive, fiind deci binesuportate de copii.

ANESTEZIA LOCALA DE CONTACT 6 DE SUPRAFATA7: obtine disparitia

temporara a senzatiei dureroase prin mai multe procedee3 0ulverizarea substantei anestezice care se afla intr-un pulverizator manualpresurizat. !ste cazul clorurii de etil 'cloretil, 4elen( care se proiecteaza subforma unui jet pe regiunea care ne intereseaza. 0roiectarea se face de la 56-76 cm distanta si nu prea multa vreme, exista riscul producerii unei degeraturi

9


10/67

locale prin refrigerarea excesiva a tegumentului. !ste o anestezie bazata pescaderea intensa si rapida a temperaturii locale) are o durata scurta si seindica in interventii superficiale de mica chirurgie sau in punctii.

S24:

METODE FARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII: ANESTEZIA LOCALA DE CONTACT 6 DE SUPRAFATA7:

8adijonarea locala cu diferite solutii anestezice sau cu cocaina se folosestepentru mucoase, a caror sensibilitate dureroasa vrem sa o diminuam. !ste unproces utilizat mai ales in otorinolaringologie.

Aplicarea de unguente cu anestezice sau plasturi imbibati cu aceste unguente

s-a realizat prin produsul !&$A. Acesta contine novocaina 9 prilocaina si seaplica anterior micilor interventii sau punctii. 0entru obtinerea anesteziei localeeste necesar un contact de cel putin o ora 'dar sa nu depaseasca in nici uncaz 7 ore( al anestezicului cu tegumentul, pentru ca sa se produca o bunaabsorbtie a substantei. 2u are efect in profumzimea tesuturilor.

S2!:

METODE FARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII:

ANESTEZIE LOCOREGIONALA PRIN INFILTRARE: dintre anestezice, se folosescmai frecvent3 P+5$(0$ 6055$(0$7 livrata in fiole cu solutie :;, 5; si ilina asociata in fiole cu adrenalina nu se foloseste in pediatrie. De notat caexista si xilina gel pentru anestezie locala de suprafata.

S2:

METODE FARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII: ANALGEZICE ? ANTIPIRETICE SI ANTIINFLAMATORII: sunt reprezentate

printr-o categorie larga de medicamente. Din acestea, un grup important este desemnat

10


11/67

sub denumirea de antiinflamatorii nesteroidiene 'A12#(, cu indicatii mai ales in durerimusculo-scheletice de tip reumatic si in afectiuni reumatismale. A(% $"#('/$'(('( 6$/&(+(0$7:

F"0('*#$50$: tilizarea in pediatrie este restransa, fiind contraindicat sub varstade ? ani.

D('5"0$ 6V5'#$+"07 I*&+5"0 sub forma de 0aduden capsule, 2urofen cu o raspandire larga in pediatrie

pentru efectul antialgic, antiinflamator si antitermic. "#5&+5"0 6"#50$'7.

O $+$#"+(/#($ (0#$'0(#$ '$ $&+5$&" #5$#" $"/#" &+"&$+$#$, 5 +"&+"(0#$""#"'" /"0%$+" &5/(*('" $/&+$ /#5)$'(, $0% &+5%" "&(-$/#+$'-((, -+"#+(,&(+5(/, 9($+ '"+$#(( /( /$0-"+$+( %(-"/#(".

S28:METODE FARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII:

ANALGEZICE ? ANTIPIRETICE SI ANTIINFLAMATORII:

A'-5$')(0 6M"#$)(5', N5$'-(0, N55$')(07 3 este produsul cel maifrecvent utilizat dar tendinta pentru viitor este de inlocuire a lui cu preparate pebaza de 4etoprofen sau 0aracetamol, deoarece poate produce neutropenie sitrombocitopenie.

P$+$"#$)5'' :produsul cel mai frecvent utilizat.

S2;:

METODE FARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII: ANALGEZICE OPIOIDE:reprezinta o grupa destul de importanta, cu efecte mult mai

intense decat cele ale medicamentelor mentionate pana aici dar si cu unele reactiiadverse mai marcate. !le se impart in doua subgrupe3

A'$'5((( 0$#+$'( %(0 5&(

M5+(0$ (5'" &"0#+ $%)(0(/#+$+" /*#$0$#$.

H(%+5)5+50$ (5'" &"0#+ $%)(0(/#+$+" /*#$0$#$. Ambele au efecteputernice si indicatii limitate din cauza riscurilor prezentate prin reactiile adverse

posibile si anume3 somnolenta, stari confuzionale sau de euforie, halucinatii,greata si varsaturi, constipatie si retentie acuta de urina) in situatii desupradozare, deprimarea respiratiei pana la apnee. @n alt risc il reprezintaobisnuinta bolnavului dupa utilizarea repetata a acestor produse, nevoia de doze

11


12/67

tot mai mari 'fenomenul de toleranta( si dependenta fizica si psihica demedicament, deci morfinomania.

C5%"(0$ /* 5+)$ %" 5)&+()$#", este un alcaloid cu efecte analgezice mai

slabe, folosit ca antitusiv.

S2=:

METODE FARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII:ANALGEZICE OPIOIDE:

P+5%/( /(0#"#(( ""#" )5+(0(" 6%"+($#( )5+(05)()"#((7

M($'-(0 6&"#(%(0$7 (5'".!fecte puternice si riscuri asemanatoare cu ale morfinei. S(0#$'-50 6)"#$%50$7 (5'".

F5+#+$' 6&"0#$5(0$7comprimate si fiole pentru administrare s.c. si i.m. T+$)$%5' 6T+$)$'7capsule, fiole si supozitoare.

S3>:

METODE FARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII:ANALGEZICE OPIOIDE:

M"%($)"0#"'" 9(&05#(" 'care provoaca somnul( si /"%$#(" 'calmante alesistemului nervos( nu sunt de fapt analgezice. !le ajuta insa, prin adormirea sau prinlinistirea corpului, la linarea si suportarea unor dureri care in stare de veghe nu arputea fi telorate. Din aceasta categorie, utila in pediatrie in starile de agitatie

provocate de durere, mentionam3 B$+*(#+("'": enobarbital comprimate si fiole pentru i.m.) "iclobarbitalcomprimate 'acestea numai la copiii mari() Amobarbital 'Dormital( comprimate.

D($"&$) 6V$'()7comprimate si fiole pentru i.v. D5+)() 6M(%$5'$)7comprimate si fiole. 1ndicatie majora in preanestezie.

S31:

METODE FARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII: RAHIANESTEZIA 3 metoda utilizata in chirurgie pentru interventiile operatorii

efectuate in jumatatea inferioara a corpului. 2u face parte din arsenalul de metodeutilizate in pediatrie. ANESTEZIA GENERALA 6 NARCOZA7: folosita scopul efectuarii interventiilor

operatorii. Administrarea anestezicului va fi facuta insa de un specialist in anesteziesi terapie intensiva si in conditii de securitate deplina pentru bolnav, data fiind

12


13/67

posibilitatea unor accidente in cursul anesteziei. #e utilizeaza ca anestezicegenerale3 0rin inhalare3 protoxid de azot, eter etilic, Balotan)

0rin injectare i.v. lent3 Droperidol, entan/l, 4etalar, Tiopental '0enthotal(

S 32:

ATITUDINEA DE URGENTA IN CAZUL ASPIRARII CORPILOR STRAINI IN CAILERESPIRATORII SUPERIOARE

"orpii straini digestivi, in general au un grad de periculozitate mai scazut decat ceidin caile respiratorii, +)$#5$+"'" "


14/67

ATENTIE@

O+($+" %(0 $"/#($ &5$#" +"$ &"+(5'' %" $/(


15/67

administrarea unui dezinfectant nasal si victima se indruma catre consult despecialitate ' %..$.(.

S3;:

ATITUDINEA DE URGENTA IN CAZUL OBSTRUCTIILOR CU CORPI STRAINI IN SFERAORGANELOR O.R.L.

CORPI STRAINI AURICULARI:

- "


16/67

S4>:

CONDUITA DE URGENTA:CORPI STRAINI LARINGIENI: frecvanta lor este mai redusa in raport cu cei traheo-bronsici. $a nivelul laringelui se inclaveaza corpi straini rugosi ' coji de nuca, ace, fragmentede oase(. Debutul este brusc cu crize de sufocare , cianoza, dispnee inspiratorie,bradipnee, cornaj, tuse spasmodica, agitatie. Atunci cand exista suspiciunea de corpi strainilaringieni se recomanda internarea de urgenta in serviciul %..$.MASURI DE URGENTA:

%xigenoterapia sub presiune) Traheotomia de urgenta) !vitarea manevrelor brutale, empirice de extragere a corpul)ui strain ce poate

declansa leziuni si spasme laringiene.

S41:

CONDUITA DE URGENTA:CORPI STRAINI TRAHEOBRONSICI:

ariabilitatea si frecventa corpilor straini traheo-bronsici este mai mare decait a celorlaringieni.

%data aspirat in trahee, corpul strain pote ramane mobil sau se inclaveaza in una dinbronhii, in special in cea dreapta.

Debutul este brusc prin urmatoarele simptome3 dispnee inspiratorie, cornaj, cianoza,tuse spasmodica, durere retrosternala, agitatie.

1n cazul unui corp strain mare , acesta poate obstrua complet lumenul trahealproducand moartea prin asfixie.

Daca este mai mic , apare faza de toleranta in care dispneea si tusea nu cedeazacomplet dar bolnavul se linisteste sau prezinta forme paroxistice , in raport cumobilizarea corpului strain.

1n cazul corpilor straini inclavati in bronhie, bolnavul prezinta3 dispneee continua darde mai mica intensitate, tuse seaca apoi mucopurulenta sau sanguinolenta ,respiratie suieratoare.

16


17/67

S42:

CONDUITA DE URGENTA:

CORPI STRAINI TRAHEOBRONSICI:MASURI DE URGENTA:

B5'0$' $ ( #+()(/ %" +-"0#$ (0#+0 /"+(( %" /&"($'(#$#". P(0$ '$ (0#"+0$+" /"($ +)$#5$+"'" )$/+(:

Administrarea oxogenului in caz de asfixie) Traheotomie de urgenta) Anuntarea telefonica a echipei de salvare) Transportarea bolnavului in asa fel incat sa se evite miscarile bruste ce pot

determina mobilizarea corpului strain si inclavarea subglotica , producand asfixie.

S43:

CONDUITA DE URGENTA:CORPI STRAINI ESOFAGIENI:se prezinta sub o mare varietate de forme, structura,marime sau origine. #unt mai frecventi la copii decat la adulti. @rgenta acestor accidente

este data de posibilitatea aparitiei complicatiilor grave ' esofagite, abcese esofagiene,periesofagite( SIMPTOME :durere puternica insotita de spaima)jena

retrosternala)disfagie)hipersalivatie)regurgitatie.Dupa un interval de timp , in functiede toleranta esofagului fata de corpul strain , apar complicatiile grave.

MASURI DE URGENTA:

#uprimarea alimentatiei pe cale naturala , cu punerea esofagului in repaus. Administrarea de antispastice si calmante) 0erfuzii cu glucoza = ; in cazuri de deshidratare.

ESTE INTERZIS:

!xtragerea sau impingerea corpului strain in stomac) 0rovocarea vomei) 1ngerare de miez de paine, determinand grave leziuni esofagiene.

17


18/67

S 44:

CONDUITA DE URGENTA IN INSUFICIENTA RESPIRATORIE PRIN OBSTRUCTIACAILOR RESPIRATORII SUPERIOARE

T$*'5' '(0( &+""0# (0 (0/(("0#$ $#$ &+(0 5*/#+#($ $('5+ +"/&(+$#5+((

/&"+(5$+" "/#" : bolnav cu lipsa de aer marcata) facies anxios) gura deschisa) batai ale aripilor nazale) muschii gatului contractati) tegumente cianotice)

S 4!:


T$*'5' '(0( &+""0# (0 (0/(("0#$ $#$ &+(0 5*/#+#($ $('5+ +"/&(+$#5+((

/&"+(5$+" "/#" : puls accelerat si tensiune arteriala ridicata. simptomul determinant este dispneea ce determina bolnavul sa adopte o pozitie

sezanda cu capul in hiperextensie in obstacolele supralaringiene sau laringiene,capul in flexie in cazul obstacolelor inclavate traheal.

dispneea este inspiratorie si bradipneica , insotita de cornaj si tiraj) debutul poate fi acut sau pe fondul unei insuficiente respiratorii progresive,

instalandu-se insuficienta respiratorie.

S 4:

18


19/67


0e linga ansamblul tulburarilor comune care fac evident tabloul clinic alinsuficientelor respratorii acute, se intalnesc o serie de simptome care ne orienteazacatre un diagnostic de localizare3 O*/#$5' /&+$ '$+(0-"$0+ pacientul adopta pozitie ortopneica, prezinta

dispnee inspiratorie bradipneica cu tiraj fara disfonie si cornaj. O*/#$5' '$+(0-"$0in care bolnavul adopta o pozitie ortopneica, prezinta

dispnee inspiratorie cu tiraj , disfonie, si cornaj. O*/#$5' #+$9"$'+ in acest caz bolnavul se pozitioneaza in pozitie flectata si

prezinta dispnee polipneica de tip inspirator cu tiraj evident la baza toracelui sila nivelul epigastrului. "ornajul este perceput la sfarsitul inspiratiei si la

inceputul expiratiei. O*/#$5' *+50/(+ pacientul prezinta dispnee moderata, voce nemodificata,tuse spasmodica, cornajul fiind inlocuit de suierat astmatiform.

S 48:

CONDUITA DE URGENTA IN INSUFICIENTA RESPIRATORIE PRIN OBSTRUCTIACAILOR RESPIRATORII SUPERIOARECONDUITA DE URGENTA:

I0%("+"0# %" $+/#$ , "#(5'5-(" , (0 5+(" (0/(("0#$ +"/&(+$#5+(" $#$ -+$$,

&+(0 5*/#+#($ $('5+ +"/&(+$#5+(( /&"+(5$+" #+"*(" '$#" (0 5+%(0"+)$#5$+"'" )$/+(: A/(-+$+"$ "0#('$#("( &')50$+"

R""9('(*+$+"$ $+%(5 +"/&(+$#5+("

T+$#$)"0# "#(5'5-(.

S 4;:

19


20/67

ASIGURAREA VENTILATIEI PULMONARE: se face prin mai multe procedee, in functie degravitate , etiologie, si de posibilitatile tehnice3

luxarea anterioara a mandibulei , capul fiind mentinut in hiperextensie, tractionandlimba cu o pensa.

Aspirarea secretiilor hipofaringiene sau laringiene) %xigenoterapie sub presiune ) Traheostomie de urgenta + in cazuri de asfixie.C$ )$/+$ , /" $ $'"+#$ #"'"50( /"+((' %" +-"0#$ &"0#+ $ *5'0$',/$ &5$#$( #+$0/&5+#$# '$ /&(#$' &"0#+ $ *"0"(($ %" #+$#$)"0# ()"%($#@

S 4=:

INGRIJIREA IN EPISTAXISDEFINITIE: !pistaxisul este hemoragia cu sediul in mucoasa nazala. #ubimpartirea inanterior si posterior este arbitrara, deoarece nu indica vreun sediu anume ci doar calea deevacuare a sangelui.ETIOLOGIE:

C$" '5$'":

Traumatisme 1nfectii ale mucoasei nazale

C$" -"0"+$'" Bipertensiunea arteriala3 nefropatii glomerulare, feocromocitom etc. 8oli infectioase3 gripa, rujeola

- 8oli si sindroame hemoragice3vasculopatii congenitale si dobandite)trombocitopenii ) coagulopatii)

S !>:INGRIJIREA IN EPISTAXISTRATAMENT:

L5$':tamponament nazal anterior 'in absenta unui serviciu %$, care, evident arecompetenta specialitatiiC(. Este contraindicata5'5/(+"$ #$)&5$0"'5+ %" $#$.#evor folosi numai tampoane formate din comprese sterile.

"opilul va fi pus sa sufle nasul pentru a elimina mucozitatile si cheagurile dejaformate.

20


21/67

Tamponul va fi introdus progresiv in fosa nazala, fiind condus cu pensa, cublandete, executand si usoare rasuciri ale capatului pentru a usura inaintareadar avand grija cu varful pensetei sa nu atinga peretii cavitatii nazale. #e

poate astfel introduce pana la o adancime de cca :6 cm. !ventual, daca apatruns in intregime in profunzime, se poate confectiona si un al doileatampon care va fi introdus in continuarea primului.

compresa sterila impaturita asigura apoi inchiderea orificiului narinar.

S !1:INGRIJIREA IN EPISTAXISTRATAMENT:'5$':

Tamponul va fi mentinut


22/67

I0 #+5)*5(#5&"0((3 perfuzii cu concentrat trombocitar =-:6 mlGgcG5< ore ':-5unitati(.

I0 %"((#' )$( )'#5+ $#5+( %" 5$-'$+":plasma proaspata congelata :6-:=

mlGgcG5< ore. 1n hemofilia tip A3 concentrate de factor 111, crioprecipitat de globulina antihemofilica

A sau plasma proaspat congelata, urmarind sa se totalizeze 56-76 uGgcG5< ore.

S !3:

INGRIJIREA IN EPISTAXISTRATAMENT: -"0"+$' in functie si de etiologie

1n boala von Hillebrand3 in general aceleasi preparate ca in hemofilia tip A, dar cuunele optiuni preferentiale in functie de tipul de boala.

1n hemofilia tip 83 plasma, ser, produsele 00#8. 1n fibrinolize3 acid epsilon-aminocaproic '!A"A( :66 mgGgcGdoza sau 7 gGmpGdoza x

7 pe zi. 1n anemia post hemoragica acuta3 concentrat eritrocitar =-:6 mlGgcGzi sau o unitate)

eventual sange total :6-:= mlGgcGzi pana la redresarea hematocritului la peste 76;sau a Bb la peste I gGdl.

"auterizarea mucoasei nazale in regiunea petei vasculare, in epistaxis recidivant,este tot mai rar indicata.

Antibioticele sunt necesare in caz de infectii si pe perioada tamponamentului nazal 9

inca 5-7 zile.

S !4:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN EPILEPSIE. DEFINITIE: E&('"&/($ este o actiune polimorfa, caracterizata prin manifestari

paroxistice 'crize( motorii, senzitive, senzoriale sau comportamentale, datorita unordescarcari brutale si excesive ale neuronilor corticali.

CLASIFICAREA FORMELOR DE EPILEPSIE INFANTILA: E&('"&/($ (%(5&$#($ 50'/(( -"0"+$'($#"

- "rizele de mare rau epileptic 'epilepsia majora, grand mal(- "onvulsiile mioclonice- &iocloniile bilaterale 'petit mal impulsiv(

22


23/67

- "rizele de mic rau epileptic 'petit mal( Absente infantile Absente juvenile

- 0icnolepsia

S !!:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN EPILEPSIE. CLASIFICAREA FORMELOR DE EPILEPSIE INFANTILA:

E&('"&/($ (%(5&$#($ 5+)" &$+#('$+"

- !pilepsia temporala

- !pilepsia psihomotorie- "rizele ainetice E&('"&/($ /())$#($ 50'/(( &$+#($'"

- "onvulsii partiale simple- "onvulsii partiale complexe- "onvulsii tonico-clonice generalizate secundar 'grad mal focal(

C50'/(('" -"0"+$'($#" 5+(-(0" )'#(5$'$

- #pasmul in flexie 'encefalopatia mioclonica infantila cu hipsaritmie, ticulsalaam, sindromul Hest(

S !:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN EPILEPSIE.ETIOLOGIE:

#e considera "&('"&/(" (%(5&$#($ 6"/"0#($'$ /$ -"0(0$7cea in care nu exista ocauza decelabila. "el mult poate fi vorba de o predispozitie familiala, fara ca la aceimembri ai familiei afectati de boala sa se poata identifica vreo cauza.

#e considera "&('"&/(" /())$#($cea care apare legata de o cauza organica ceafecteaza sistemul nervos central. Aceasta grupa de epilepsii include formele

23


24/67

intalnite la copiii care au in antecedente traumatisme obstetricale, traumatismecranio-cerebrale survenite in cursul unor accidente, deficite motorii congenitale detipul paraliziilor cerebrale infantile cu substrat lezional, tumori benigne intracraniene

etc.

S !8:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN EPILEPSIE.SIMPTOMATOLOGIE:Tabloul clinic este foarte diferit in numeroasele forme de epilepsie descrise. "ele maiimportante dintre ele prezinta urmatoarele simptome3

M$+"'" +$ "&('"( 6"&('"&/($ -+$0% )$'7. Are o desfasurare in crize recurente care prezinta un tablou asemanator

convulsiilor si anume criza de convulsii tonico-clonice generalizate. % caracteristica in plus ar reprezenta-o, la copilul mare si adolescent,

prezenta unei manifestari care precede criza, numita aura. Aceastaconsta dintr-o senzatie de frica, de tensiune, pe care copilul o simte cucateva secunde inainte de declansarea crizei si care il face sa schiteze unpas de fuga sau sa scoata un tipat, urmat apoi imediat de prabusirea incriza.

% alta caracteristica o constituie salivatia abundenta 'face spume la gura(si pierderea de urina, eventual de materii fecale. Dupa terminarea crizei,

copilul nu isi aminteste nimic din ce s-a intamplat, este epuizat si cade intr-un somn profund. criza prelungita, caracterizata prin repetarea in mai multe serii a

contracturilor clonice, fara ca intre ele copilul sa isi revina, reprezintastarea de rau epileptic 'status epilepticus(, care poate duce la leziunicerebrale grave.

S !;:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN EPILEPSIE.SIMPTOMATOLOGIE:

M(' +$ "&('"( 6"&('"&/($ &"#(# )$'7. #e manifesta prin crize repetate de absebte de foarte scurta durata.

24


25/67

"opilul ramane cu privirea fixa, scapa obiectele din mana, nu reactioneaza la cese intampla in jur, nu mai paseste dar nu apuca sa cada deoarece isi revine indecurs de cateva secunde.

Dupa criza copilul nu isi aminteste ce anume s-a intamplat. C50'/(('" "&('"(" )(5'50(".

Acestea constau din contracturi involuntare si bruste ale unor grupe musculare casi cum ar fi produse prin excitare electrica.

2u se asociaza cu pierderile de cunostinta.

S !=:


P(05'"&/($. #e caracterizeaza prin crize foarte numeroase si foarte frecvente de absebta,

care sunt insa de scurta durata si nu au prognosticul grav al celorlalte crize. E&('"&/($ &/(95)5#5+(".

1n aceasta forma nu apar contracturi musculare, existand numai paroxisme deautomatisme motorii si modificari ale personalitatii.

E&('"&/($ #")&5+$'$. Denumirea vine de la sediul descarcarilor neuronale paroxistice3 lobul temporal.

Apar automatisme si stereotipii, somnambulisme, halucinatii auditive, olfactive,gustative.

S >:


C50'/(('" "&('"(" &$+#($'" 6"&('"&/($ $/50($0$7.

25


26/67

"ontracturile musculare se limiteaza la un membru superior, la fata sau la globiioculari. 2u exista pierdere de cunostinta.

0rezenta unor asemenea convulsii denota existenta unui focar lezional cortical

bine delimitat. Aceste convulsii sunt cel mai adesea simptomatice pentru o suferinta cerebrala

precis localizata. S&$/)' (0 '"


27/67

Acesta este de lunga durata '5-< ani si uneori chiar mai mult( si trebuie sa tinaseama de3

- 0rincipiile generale de tratament )- Alegerea judicioasa a medicamentului sau medicamentelor recomandate

bolnavului)- eactiile adverse care pot apare in cursul administrarii, pe o perioada de timp

atat de indelungata, a medicamentelor alese.

S 3:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN EPILEPSIE.PRINCIPIILE GENERALE ALE TRATAMENTULUI ANTIEPILEPTIC DE FOND:

!ste de preferat monoterapia, incepandu-se cu un singur medicament, cel de primaalegere pentru forma de epilepsie tratata.

Doza zilnica a acestuia se creste treptat, la intervale precizate pentru fiecaremedicament.

#e stabilizeaza doza la nivelul cel mai mic la care are eficacitate terapeutica, cautandsa prevenim astfel efectele toxice si reactiile adverse.

#e urmareste bolnavul sub aspect clinic, daca nu apar efecte secundare nedorite sise fac periodic investigatiile de laborator impuse de toxicitatea fiecarui drog.

Durata unui tratament antiepileptic de fond este de 5-7 ani, cu administrarea zilnica amedicatiei.

#unt interzise pauzele in tratamentul antiepileptic de fond.

S 4:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN EPILEPSIE.PRINCIPIILE GENERALE ALE TRATAMENTULUI ANTIEPILEPTIC DE FOND:

Daca beneficiul terapeutic este nesatisfacator, se adauga, in asociere, unul sau chiardoua alte antiepileptice, alese corespunzator formei tratate.

Daca un medicament trebuie scos din tratament, retragerea lui se va face treptat,scazandu-se doza de la o saptamana la alta. 1n paralel si progresiv se introducenoua optiune, astfel incat bolnavul nu ramane nici o zi fara medicatie.

eactiile adverse usoare pot fi combatute prin scaderea usoara a dozei deantiepileptice, dar nu sub concentratia serica eficace.

27


28/67

eactiile adverse importante pot impune inlocuirea drogului, care se face treptat,conform punctului E. @nele reactii adverse, in special cele hepatice, renale sauhematologice necesita si tratamentul de profil.

1ncheierea unui tratament antiepileptic de fond se face treptat, cu scadereasaptamanala a dozelor, astfel incat dureaza cca o luna.

0e toata durata tratamentului se va repeta periodic !!*.

S!:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INTOXICATII ACUTE ACCIDENTALE SAUVOLUNTAREETAPELE DIAGNOSTICULUI DE URGENTA AL UNEI INTOXICATII

A( ANAMNEZA'rapida, concomitenta cu alte manevre( 1nsotitorii pot confirma sau nu intoxicatia acuta 'Atentie, pot ignora sau pot fi de

rea credinta!(. 0ot preciza sau nu substanta toxica. Daca nu pot preciza, vor mentiona ce medicamente sau substante exista in casa

sau la indemana copilului) sau ce a putut ingera 'sau inhala(. or aduceambalaje, tablete, resturi de plante presupuse a fi consumate.

S:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INTOXICATII ACUTE ACCIDENTALE SAUVOLUNTAREETAPELE DIAGNOSTICULUI DE URGENTA AL UNEI INTOXICATII

Daca exista cazuri cu manifestari asemanatoare in anturajul copilului. "at timp 'chiar aproximativ( s-a scurs de la ingerare 'sau inhalare sau contact(. "e alte manifestari a avut pana a ajuns la unitatea sanitara3 varsaturi, convulsii,

hemoragii, dureri, delir, coma etc. Daca a primit vreun tratament de prim ajutor3 ce anumeJ

28


29/67

S8:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INTOXICATII ACUTE ACCIDENTALE SAU

VOLUNTAREEXAMENUL OBIECTIV

S#$+"$ %" 50/#("0#$:poate fi pastrata sau exista stare confuzionala, somnolenta,delir, coma de diferite grade.

T"-)"0#":

F$("/ '#5/ in intoxicatia cu atropina, alcool etilic, acid cianhidric, oxid decarbon)

C($05$ -"0"+$'($#$ intensa in caz de substante methemoglobinizante, nitritiprin apa de put, nitrati, coloranti de anilina si cerneluri, nitrobenzen, clorat depotasiu)

E+(( %" #(& $'"+-('maculo-papuloase, urticariene(3 fenobarbital, clordelazin) I#"+:in intoxicatia cu clordelazina, ciuperci otravitoare)

P"#"/((, "9()5", "&(/#$


30/67

S=:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INTOXICATII ACUTE ACCIDENTALE SAUVOLUNTAREEXAMENUL OBIECTIV

M$0("/#$+( $+%(5$/'$+":

T$9($+%(": clordelazin, atropina si plante solanacee, alcool etilic, stare decolaps)

B+$%($+%(": in caz de insecto-fungicide organofosforate, digitalice, reserpina'Biposerpil(, pilocarpina, fizostigmina)

T'*+$+( %" +(#) $+%($:intoxicatia cu aminofilina, glicozizi digitalici, chinina) H(&5#"0/(0" $+#"+($'$ &$0$ '$ 5'$&/ 6"


31/67


M$0("/#$+( $'" $&$+$#'( +(0$+: O'(-+(" &$0$ '$ $0+(":intoxicatia cu saruri de mercur 'sublimat corosiv() H")$#+(" (03 naftalina) G'5* "($' (0:atropina, fenobarbital, morfina) I050#(0"0#$ +(0$+$ (0:alcool etilic, fenobarbital, parathion.

S82:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INTOXICATII ACUTE ACCIDENTALE SAU

VOLUNTAREEXAMENUL OBIECTIV M$0("/#$+( 0"+5&/(9(":

- !xcitatie si delir3 in intoxicatia cu alcool etilic, atropina si plante solanacee,romergan 'in prima faza(, morfina, cocaina, substante halucinogene)

- #omnolenta in3 clordelazin, scopolamina, atropina 'faza a 11-a(, levomepromazin'faza a 11-a(, diazepam, morfina 'faza a 11-a(, romergan 'faza a 11-a(, alcool etilic'faza avansata(, barbiturice, hipnotice, sedative, narcotice, tranchilizante)

- "rampe si fibrilatii musculare in3 insecto-fungicide organofosforate)- 0aralizii si pareze ale membrelor3 oxid de carbon, insecto-fungicide

organofosforate)

S83:


M$0("/#$+( 0"+5&/(9(":

C50'/(( #50(5'50(" (0:acid cianhidric si cianuri, acid salicilic si derivatii lui,alcool etilic, alcool metilic, aminofilina, intoxicatia cu apa 'prin perfuzieendovenoasa supradozata dand edem cerebral acut(, antideprin, atropina sicompusii de beladona, saruri de bariu, benzedrina, benzina, unele ciuperci'Amanita panterina(, cocaina, cofeina, efedrina, emetiral, fenol, miostin'fizostigmina(, izoniazida 'B12(, oxid de carbon, oxigen in exces, parathion si alteinsecto-fungicide organofosforate, oxid de azot, oxalati, saruri de plumb,romergan 'in prima faza(, stricnina, tetraclorura de carbon)

31


32/67

H(&5#50(" )/'$+$ (0: clordelazin, insecto-fungicide organofosforate,fenobarbital, alcool etilic, oxid de carbon)

A#$


33/67

S8:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INTOXICATII ACUTE ACCIDENTALE SAUVOLUNTAREMASURI TERAPEUTICE GENERALE DE URGENTA

I0 $ %" #5


34/67

lampant, produse petrolifere si detergenti 'pericol de aspiratie pulmonaraC(,convulsii, coma, colaps 'pericol de aspiratie in caile respiratorii(. 1n aceste douaultime situatii se poate totusi face in pozitie Tredelenburg si decubit lateral sau la

copilul intubat. Dupa provocarea varsaturii sau dupa spalatura gastrica se administreaza oral sau

pe sonda, fie carbune medicinal in suspensie fie purgativ salin 'sulfat de sodiu:=6-566 mgGgcorp( sau ulei de parafina :-7 lingurite. 1n nici un caz ulei de ricin,care favorizeaza solubilizarea anumitor toxiceC C50#+$(0%($#(" $ &+-$#('(:(0-"+$+"$ %" /*/#$0#" $/#(".

Antidoturile orale se administreaza fie oral, fie pe sonda, dupa evacuareacontinutului gastric si dupa purgativ.

S8;:

MASURI TERAPEUTICE GENERALE DE URGENTA I0 $ %" 5'$&/ 'frecvent in numeroase intoxicatii(, incalzirea corpului copilului la

extremitati cu sticle cu apa calda, bine astupate, infasurate in carpe ' atentie laarsurile posibile!(.

I0 $ %" /#5& +"/&(+$#5+ /$ $+%(5+"/&(+$#5+, &" &+()' &'$0 #+" )$/+('" %"

+"$0()$+" $+%(5+"/&(+$#5+(": permeabilizarea cailor respiratorii 'prin aspiratie,eventual se introduce pipa *uedel, ventilatie artificiala manuala externa sauinsuflatie gura la gura + se va evita aceasta ultima manevra in intoxicatia cu insecto-

fungicide, fiind primejdioasa pentru reanimatorC(, masaj cardiac extern)oxigenoterapie, eventual intubatie orotraheala si protezarea respiratiei. (0 $ %" 50'/(( #50(5'50(":Diazepam 6,5= mgGgcorp i.v. lent 'ritm lmgG

minut, se va dilua numai cu apa distilata, altfel amestecul se tulbura() doza se poaterepeta. #au fenobarbital = mgGgGcorpGdoza strict i.m., care se poate repeta. E/#"50#+$(0%($#$ $/5("+"$ "'5+ %5$ $0#(5)'/($0#" 6&"+(5' %" /#5&+"/&(+$#5+@7.

S8=:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN DIFERITE CAZURI DE ACCIDENTEACCIDENTE RUTIERE:

S5$#"+"$ 5&(''( $(%"0#$#din vehiculul avariat. E/#" 5*'(-$#5+(" /( +-"0#$ (0 +)$#5$+"'" /(#$#((:

34


35/67

- vehicul care arde sau risca sa se aprinda)- copilulG victima risca sa fie sufocat prin strivire intre parti ale masinii contorsionate)- s-a produs o hemoragie grava care nu poate fi oprita)

- este inconstient si are varsaturi cu care se poate sufoca. T+"*(" ""#$#$ 0)$( %&$ $5+%$+"$ &+()'( $#5+, 9($+ &"

'5' 0%" /#$ 5&('' (#()$ $0%:- exista hemoragie care trebuie oprita urgent)- sunt necesare masuri imediate de reanimare cardiorespiratoric 's- a produs stopcardiorespirator()- se constata fracturi sau luxatii care necesita o imobilizare provizorie si masurispeciale de transport 'in special fracturile de coloana vertebrala(.

S;>:


D&$ " $ 5/# /5/ %(0 "9(', copilulGvictima accidentat'a(, inainte de a fitransportat'a(3- va fi asezat cu blandete pe un plan orizontal neted, in decubit dorsal dacaeste constient sau in decubit lateral daca este inconstient sau daca varsa)- se va efectua reanimarea cardiorespiratorie daca este cazul)- va fi controlat rapid, pentru a se vedea daca nu exista vreo hemoragieimportanta 'hemostaza locala urgentaC( sau vreo fractura care sa necesiteimobi lizare provizorie. Bainele vor f i taiate. !ste contraind icatadezbracarea cu mobilizarea accidentatului deoarece poate produce depla-sarea unor fragmente osoase fracturate)- pe cat posibil, accidentatul sa fie incalzit 'acoperit cu paturi, sticle cu apacalda 'bine astupate( la extremitati.

S;1:


T+$0/&5+#$+"$ 5&(''( (#()"(. la ridicarea de pe sol sa fie mentinute in acelasi ax capul, gatul, toracele,

bazinul si membrele inferioare) transportul de targa sau pe un plan neted '2@ in brateC( se va face intr-o

anumita pozitie, in functie de leziunile constatate.

35


36/67

a( $a suspect ii de fractura a coloanei vertebra le sau a baz inului ,asezare culcat in decubit dorsal pe un plan tare, neted, fara nimic sub cap.

b(in caz de fracturi deschise la craniu, culcat in decubit dorsal dar cu capul mai

ridicat prin introducerea unui sul 'patura rulata( sub ceafa.c( in stare de soc, pozitie Tredelenburg 'planul astfel inclinat incatpartea superioara a corpului safie mai jos, iar capul cel mai jos(.

S;1:


T+$0/&5+#$+"$ 5&(''( (#()"(:

d( $a suspectii de fractura de baza de craniu, pozitie in decubit dorsal cu planulinclinat astfel incat capul safie cel mai sus situat.

e( Ln soc hemoragic, pozitie in decubit dorsal cu membrele superioare ridicate pentru aasigura o irigatie mai buna a centrilor nervosi.f( $a traumatizatii toracopulmonar si la accidentatii cu insufienta cardiorespiratorie,pozitie semisezanda.e( $a traumatizatii abdominal, pozitie semisezanda cu flectarea coapselor sigambelor, prin introducerea unui sul 'patura rulata( sub genunchi.f( $a traumatizatii cranio-facial, pozitie Mn decubit ventral, cu punerea unui sul subabdomen 'pentru a evita riscul asfixiei prin obstruarea cailor respiratorii cu sange sausecretii(.

g( $a accidentatii in stare de coma, pozitie Mn decubit lateral, pentru a evita risculasfixiei prin caderea limbii in hipofaringe sau prin lichid de varsatura aspirat.

S;2:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN DIFERITE CAZURI DE ACCIDENTEHEMORAGII EXTERNE DIN PLAGI:

H")5+$-(( $+#"+($'":sangele tasneste intermitent 'jet pulsatil( din plaga, cu presiunesi are culoare rosie-aprins.

H")5+$-(( "05$/":sangele curge continuu din plaga, fard a avea presiune si are

culoare rosu-inchis. H")5+$-(( $&('$+": apar difuz in panzaN, fara a se putea localiza cu exactitatesolutia de continuitate in tesuturi.

36


37/67

S;3:

HEMOSTAZA LOCALA:

"ompresiune digitala Mn functie de sediul hemoragiei. Aplicarea, cat mai rapid a pansa-mentului compresiv si, la membre, daca este necesar, garou proximal fata de plaga. P'$-( /$0-"+$0%" $*0%"0# '$ 0("'' $&'( /( $' "#"(: compresiune digitala

asupra arterei carotide externe de partea care sangereaza mai tare. #e va evitaapasarea zonei sinusului carotidian, putand produce bradicardie severa, pana la stopcardiac in compresiuni prelungite. !ste contraindicata compresiunea bilaterala,asupra ambelor artere carotide externe.

P'$-( /$0-"+$0%" $'" )$+'( /( $


38/67

compresiune cu ambele police sau cu mai multe degete asupra arterei femu-rale, pe fata antero-interna a coapsei. Apoi garou la coapsa.

S$0-"+$+" (0 +"-(0"$ &5&'(#"": flectare puternica a gambei pe coapsa, cu

interpunerea unui sul de fasa in plica poplitee si legarea, cu alta fasa a celordoua segmente astfel indoite.

S ;:

POZITIA COPILULUI ACCIDENTATULUI CU HEMORAGIE EXTERNA DIN PLAGA

SI ALTE MASURI DE INGRIJIRE !ste indicata pozitia culcata cu capul la un nivel mai jos fata de membrele inferioare

'pozitia Tredelenburg(. 1n hemoragiile prin traumatisme ale piramidei nazale si maxilofaciale se recomanda,

mai ales pentru copiii in stare de inconstienta, sa fie asezati 1n decubit lateral, farasuport sub cap, pentru a evita riscul inundarii "u sange a cailor respiratorii.

Daca copilul este constient i se da sa bea lichide. Daca copilul este in soc hemoragic, i se ridica toate cele patru membre in sus si se

aplica, la radacina fiecaruia ate un garou, respectandu-se masurile mentionate maisus.

S;8:

INECUL 6SUBMERSIUNEA7 C5&('' (#(0$ $ ( /5/6$7 $# )$( +"&"%" %(0 $&$.

I)"%($# /" (0"&" "$$+"$ $&"( (0-9(#(#" /( $/&(+$#"prin scuturare cu capul injos, invartire sau asezarea in decubit ventral pe genunchii reanimatorului 'sau pe unplan inclinat(, cu capul mai jos, facandu-se compresiuni ritmice pe abdomen si la bazatoracelui.

S" +$#$ +$&(% $(#$#"$ *$'$de mal, nisip, alge sau gunoaie, daca este cazul,pentru a se asigura permeabilitatea cailor respiratorii superioare.

I)"%($# /" (0"& (0/'$#(( -+$ '$ -+$'sau gura la nas, daca are maxilareleinclestate) sau cu balon uben adaptat la masca faciala(3 pozitie in decubit dorsal, cu unsul facut din patura sub umeri, astfel incat capul sa fie in hiperextensie 'Atentie, dacavarsd, va fi rapid intors cu fata in jos() gura larg deschisa 'daca se utilizeaza metoda gura

38


39/67

la gura(, eventual cu un tifon subtire deasupra pentru ca reanimatorul sa nu vina incontact direct cu saliva copilului) nasul pensat, ca sa nu permita iesirea aerului pe acolo)"u o mana, o persoana apasa usor epigastrul, pentru ca nu cumva aerul sa patrunda in

stomac) intensitatea insuflatiilor va fi adaptata dimensiunilor copilului) ritmul insuflatiilor3la sugari 76-7=Gminut) la :-5 ani 76Gminut) la =-F ani 56-5=Gminut) la :6 ani 56Gminut) la:= ani :F-:EGminut. Daca sunt efectuate mai frecvent, duc la obosirea reanimatorului sidepasesc si ritmul fiziologic al copilului.

S;;:

INECUL 6SUBMERSIUNEA7 D$$ 0 /" &"+"& *$#$('" 5+%'(, /" ()&0" )$/$ $+%($ ":

39


40/67

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN DIFERITE CAZURI DE ACCIDENTEMUSCATURI DE ANIMALE:MUSCATURA DE SARPE VENINOS

1n omania exista posibilitatea muscaturii de vipera, al carei habitat se afla in zonelemontane stancoase insorite 'valea "ernei, valea Draganului, 8aile Berculane, vecinatateamunicipiului Deva, muntii etezat, muntii Dobrogei(. 1n Parile tropicale este de temutmuscatura de cobra '2aja tripudians(.

TRATAMENT DE URGENTA : "opilul muscat se culca intr-un loc ferit, interzicandu-i-se orice miscare. #e aplica un garou proximal fata de locul muscaturii 'la radacina membrului(. "u o lama de ras, un cutit sau un ciob de sticla proaspat spart, flambate, se face o

incizie superficiala cruciforma pe locul unde se vad cele doua puncte mici, rosii alemuscaturii.

#e suge rana 'reanimatorul 2@ trebuie sa aiba vreo leziune pe buze sau in cavitateabucala(, se clateste gura dupa fiecare supt si se repeta operatiunea de mai multe ori.

S=1:MUSCATURA DE SARPE VENINOSTRATAMENT DE URGENTA:

1n loc de a suge plaga se poate improviza o ventuza din pahar mic sau borcan micdin sticla groasa. "u un pamatuf din vata infasurata la capatul unui betisor sau creion,pamatuf inmuiat in alcool si apoi aprins, se bandijoneaza ventuza improvizata 'unsasi ea cu putin alcool( si apoi se aplica pe locul incizat. Trebuie sa se produca oumflatura a tegumentului si ventuza sa se umple cu sange.

"opilul este invelit cu o patura si i se pun sticle calde la extremitati. 1 se da o bautura calda 'ceai(. Alcoolul este interzisC #e administreaza serul anti-viperin. Daca este cazul, se fac manevre de reanimare cardiorespiratorie. #e monteaza o perfuzie endovenoasa continua cu solutie glucoza =; 9 ser fiziologie

S=2:ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN DIFERITE CAZURI DE ACCIDENTEMUSCATURI DE CAL, CAINE, VULPE, SOBOLAN

P5# &+5%":

40


41/67

mutilari prin sfasierea unor portiuni intinse de tesuturi) fracturi 'produse de mamifere man() rupturi de vase, urmate de hemoragii abundente, rupturi de nervi sau de

tendoane) suprainfectarea plagii cu supuratie si stare septica. '0otentialul de infectie al

acestor plagi este foarte ridicatC() tetanos) rabie 'turbare() alte diferite boli specifice3 sodou de la sobolan.

S=3:

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN DIFERITE CAZURI DE ACCIDENTEMUSCATURI DE CAL, CAINE, VULPE, SOBOLANTRATAMENT DE URGENTA:

Toaleta locala a plagii. Dezinfectie cu apa oxigenata sau cu solutie de cloramina :;o.Bemostaza si suturi unde este cazul.

0rofilaxia antitetanica in functie de vaccinarile anterioare si de caracterul plagii3vaccin antitetanic purificat si O eventual O ser antitetanic, cu seringi diferite in locuridiferite.

0rofilaxia antirabica3 vaccin rabic adsorbit, eventual asociat cu imunoglobulinaumana antirabica 'sau cu ser antirabic(, injectate cu seringi diferite in locuri diferite.

Antibioticoterapie.

S =4:

CONDUITA DE URGENTA IN INSOLATII, DEGERATURIINSOLATIA:

!ste accidentul provocat de contactul prelungit al razelor solare cu suprafata capuluisi cefei , neprotejate. #e manifesta ca edem cerebral.

8olnavul prezinta 3 - ameteli, cefalee,urechi infundate, ceafa rigida, agitatie uneori

stare de inconstienta, tulburari ale ritmului cardiac, stop cardio-respirator. #e transporta victima la umbra, mentinand capul mai sus decat corpul, avand grijasa-1 degajam gitul si mijlocul.

#e aplica comprese reci pe cap si frunte. #e administraza victimei lichide reci.

41


42/67

1n stopul cardio-respirator se aplica masurile de resuscitare cardiorespiratorie.

S =!:DEGERATURILE:

#unt leziuni ce apar in urma expunerii prelungite la frig si umezeala. Qonele cele maiexpuse sunt urechile, obrajii, nasul, mainile si picioarele ' in special degetelepicioarelor(.

&odificarile produse in faza de inghetare se manifesta prin aparitia senzatiei de frig.Daca agresiunea continua, senzatia se transforma de la cea de picioare inghetate3la cea de picioare de lemn.

Tegumentul este alb, rece si lipsit de sensibilitate. Durerea locala este urmata deintepaturi, amorteala, furnicaturi.

S =:DEGERATURILE:

I0 0#(" %" -+$(#$#"$ '"(0('5+, %"-"+$#+('" /" '$/(($ (0 &$#+ -+$%":

D"-"+$#+$ -+.I+ manifestata prin edem dupa primele ore de la incetarea friguluisi prin aspectul rosu + cianotic al tegumentului care devine fierbinte. !demul are odurata de cateva saptamini .

D"-"+$#+$ -+. II+ se recunoaste dupa aparitia flictenelor. Dupa dezghetare ,tegumentul este congestionat iar edemul se constituie chiar din primele ore. 1n :6

+ :5 ore apar flictenele. Dupa cateve zile edemul dispare iar flictenele se usuca ,lasand in urma o escara ce se cicatrizeaza dupa cateva saptamani. Dacaflictenele se sparg , se scurge un lichid serohemoragic.

D"-"+$#+$ -+. III+ este o necroza ce intereseaza toata grosimea pielii si poatecuprinde si hipodermul. 0lacardul are un aspect negru , uscat si se detasazadupa cateva saptamani, lasand o ulceratie ce se vindeca in 5 + 7 luni.

D"-"+$#+$ -+. IV+ este o gangrena uscata a unei extremitati, devitalizareainteresand si osul.

S =8:DEGERATURILE:CONDUITA DE URGENTA:

I0 %"-"+$#+$ /5$+$ 6 -+. I ? II 7+ se recomanda3 incalzirea cu caldura corpului prin aplicarea segmentului degerat direct pe pielea

toracelui, axilei, abdomenului.

42


43/67

se tamponeaza usor cu alcool si se panseaza uscat fara a se sparge flictenele. #e administreaza victimei bauturi calde.

I0 %"-"+$#+$ -+$$ 6 -+. III ? IV 7 ? /" +"5)$0%$:

dezghetarea rapida prin cufundarea extremitatii inghetate in apa adusa la


44/67

A+/+( %" -+$%' 13 sunt grave prin profunzimea lor, interesUnd diferite tesuturi Sistructuri 'muSchi, aponevroze, oase etc.(. 0roduc escare de culoare albR, maron sauneagrR Si sunt foarte putin dureroase, avand insR efect mutilant.

S 1>>:

ARSURILE:

"alcularea suprafetei arse are importantR pentru tratament Si prognostic 'tabelelenr.5I Si nr.76(. Datele obtinute se introduc intr-o formulR care dR numRrul de unitRtistandard de arsurR '@8# V @nit 8urn #tandard(, prin care se evalueazR riscul uneiarsuri.

@8# V ; total de suprafatR arsR 9 ; de suprafatR profundR arsR x 7 0entru copii,prognosticul devine rezervat de la F6 @8#.

% altR formula pentru evaluarea prognosticului este3 Totalul procentelor de suprafatRarsR x *radul de profunzime) @n rezultat sub :=6 indicR potential de recuperare)peste 7=6 semnificR prognostic letal.

S 1>1:

ARSURILE:

CONDUITA DE URGENTA: #e incearca stingerea focului si apoi degajarea victimei . #e va acoperi victima cu o patura sau haina pentru a innabusi flacarile)

!vacuarea din locul incendiului.#alvatorul trebuie sa aibe grija sa nu ia foc in timpul manevrelor de salvare.MASURILE DE PRIM AJUTOR VIZEAZA:

resuscitare cardio-respiratorie) combaterea durerii) tratarea primara a arsurilor.

A+/+('" %" -+%, I + se expun la apa curgatoare 56 + 76 min.- se tamponeaza cu alcool sanitar- zona afectata nu se panseaza.

A+/+('" %" -+% II, III, IV ? NUse sparg flictenele

- se acopera portiunile arse cu comprese sterile)

S 1>2:

44

505

gradul


45/67

ATENTIE@ NU dezbracam fortat arsul) NU desprindem fragmentele de haine arse sau substante topite care s-au solidificat.

NU folosim pentru pansare 3 albusi de ou , grasimi) miere.ARSURI CHIMICE:

sunt produse de acizi ' acid sulfuric, acid clorhidric, apa tare( sau baze ' ammoniac,soda caustica, var nestins(.

MASURI IMEDIATE: #e incearca identificarea substantei care a produs arsura) #e neutralizeaza substanta care a produs arsura) #e panseaza uscat.

1n lipsa substantei de neutralizare se spala din abundenta cu apa la 5E + 76 ", dupa

care se panseaza.ARSURILE PRIN CURENT ELECTRIC:

Arsurile prin curent electric3 primul ajutor consta numai din acoperirea ranilor cucomprese sterile si trimiterea cat mai urgenta a bolnavului la spital.

Din punct de vedere al aspectului clinic , leziunea se prezinta ca o necroza cutanatauscata.

S 1>3:ELECTROCUTAREA !lectrocutarea poate produce leziuni in organism prin influenta sa asupra #2" si aaparatului cardiovascular, prin arsuri si necroze tisulare. #e observa marca de intrare si iesire a cutentului . #e pot produce spasme musculareviolente cu moarte subita , iar daca bolnavii supravietuiesc socului electric , moartea sepoate produce datorita arsurilor si necrozelor tesuturilor profunde. !lectrocutarea poate fi urmata de hemiplegie , se por produce leziuni renale ,digestive, necroza pancreatica, perforatii ale intestinului, etc.CONDUITA DE URGENTA:

:. #e intrerupe sursa de curent )5. #e indeparteaza electrocutatul din zona sursei de curent)7. #e practica resuscitarea cardio-respiratorie)

#e anunta imediat serviciul de urgenta.

S1>4:

45


46/67


47/67

=. uperea capului articular si a ligamentelor din jur.CONDUITA DE URGENTA:#uprimarea durerii si imobilizarea in fasa gipsata.

S 1>8:CONDUITA ADOPTATA IN CONTUZII, LUXATII, FRACTURIFRACTURA:reprezinta solutia de continuitate de la nivelul unui os.CLASIFICARE:

M5%' %" &+5%"+"+ fracturi produse prin indoire fortata, prin rasucire,smulgere, apasare.

P5(#($ $&"#"'5+ %" +$#+$+ fractura fara deplasare sau cu deplasare. C5)0($+"$ +"$#" %" +$#+$ "


48/67

5. 1n cazul in care accidentatul prezinta hemoragie puternica , se procedeaza deurgenta la oprirea acesteia)

7. 1n cazul unei fracturi inchise se trece la imobilizarea si transportul bolnavului)

:PRIMUL AJUTOR IN HEMORAGII.HEMORAGIA:scurgerea sangelui din vasele sanguine.CLASIFICARE:- H")5+$-(( $+#"+($'"'sangele este rosu aprins, incarcat cu oxigen, tasneste intermitent (,- H")5+$-(( "05$/"6sangele este inchis la culoare fiind incarcat cu dioxid de carbon,curge in jet continuu( ,- H")5+$-(( $&('$+"' scurgerea sangelui se observa pe toata suprafata leziunii(. I0 +$&5+# $0#(#$#"$ %" /$0-" "'()(0$# , 9")5+$-(('" &5# (:- )$+( , )('5((6 $0% /" &("+%" 5 #+"()" %(0 $0#(#$#"$ #5#$'$ %" /$0-"7,- )(( 6&("+%"+"$ ((0% (0#+" !>> ? >> )'. %" /$0-"7.I0 +$&5+# '5$'($+"$ 9")5+$-(('" /0#:+ "


49/67

2.H")5+$-($ "


50/67

Aceasta manevra opreste hemoragia imediat , insa nu poate fi folosita maimult de cateva minute, timp in care ne putem pregati in vederea folosirii altormetode de oprire a hemoragiei pe o durata mai lunga de timp.

C5)&+"/(0"$ $/"'5+ /$0-(0" /" &5$#" +"$'(" &+(0 $&'($+"$&$0/$)"0#'( 5)&+"/( /( $&'($+"$ -$+5'(.0ansamentul compresiv consta in aplicarea la locul hemoragiei a unorcomprese siGsau vata iar in situatia in care hemoragia nu poate fi oprita prinaplicarea pansamentului compresiv se va aplica garoul.*aroul se aplica respectand anumite reguli privind aplicarea si dedezavantajele acestuia3

- nu poate fi mentinut mai mult de doua ore)- este o metoda dureroasa)- se aplica numai la nivelul membrelor)

5. H")5/#$$+ metoda de oprire a hemoragiei.

S 113:CONDUITA ADOPTATA IN CAZUL CONSUMULUI DE ALCOOL, TUTUN SI DROGURIALCOOLUL+ este un drog in stare lichida al carui consum conduce in timp la dependentafizica si psihica. Alcoolismul este manifestarea constienta sau nu , prin care individul cautasatisfacerea nevoii de a consuma alcool indiferent de mijloace sau consecinte, pentrueviterea sevrajului sau a starilor psihice neplacute. "onsumul este determinat dedependenta fizica si psihica.A'55'' "/#" 5'5/(# 505)(#"0# $ $'()"0# /( $ /*/#$0#$ &/(95$#($.Trecerea de

la un consum aparent inofensiv la folosirea alcoolului pentru efectul sau asupra psihicului sepoate realiza pe nesimtite.C$ $'()"0#, : gram de alcool are o putere calorica de 5I 4W, avand astfel o valoarenutritiva apreciabila , fara a contine insa anumite substante necesare unei alimentatiisanatoase, echilibrate.C$ /*/#$0#$ &/(95$#($, alcoolul alaturi de barbiturice si tranchilizante usoare este unsedativ, este o substanta care scade activitatea #2", alterand comportamentul, constiinta sidispozitia.

S 113:

50


51/67

CONDUITA ADOPTATA IN CAZUL CONSUMULUI DE ALCOOL, TUTUN SI DROGURIALCOOLUL:D"&"0%"0# %" $'55'este cel care nu se poate opri din consum fara a suferi de stari fizice

sau psihice neplacute. "aracteristica pentru dependenta este dorinta nestevilita , continuasau temporara, de procurare si ingerare de alcool, precum si tendinta de crestere a dozei.Dependenta de alcool se inscrie im linia generala a dependntei de substante nocive insa

are si particularitati.DEPENDENTA DE ALCOOL:DEPENDENTA FIZICA+ este cosecinta unui consum frecvent de alcool , ducand lacresterea tolerantei. #enzatia trupeasca de normalitate se instaleaza atunci cand alcooluleste prezent in organism. Daca alcolemia + concentratia de alcool din sange + nu esterestabilita dupa metabolizarea alcoolului, organismul nu se readapteaza la lipsa acestuiaducand la aparitia "05)"0"'5+ %" /"+$.S"+$' /" $+$#"+("$$ &+(0: tremuraturi, senzatie de voma, sudoratie abundenta,

tulburari de somn, neliniste.C50'/(('" "&('"(5+)" $&$+ (0 #()&' "#$&"( %" %"(0#5


52/67

=. in urma consumului de alcool pot sa apara 3 agresivitate, iritabilitate, tulburaride somn, lacune de memorie, depresie , frica , complexe de inferioritate, lipsavointei, lipsa igienei, izolare, decadere fizica si psihica.

S 11:CONDUITA ADOPTATA IN CAZUL CONSUMULUI DE ALCOOL, TUTUN SI DROGURIFUMATUL: este de asemenea foarte nociv pentru organism. 0oate provoca unele formede cancer pulmonar, poate cauza unele afectiuni cardiace si ale vaselor sanguine.Aceste afectiuni sunt provocate in special de alte ingrediente din fumul de tabac, precumvaporii de tar si monoxidul de carbon.2icotina poate contribui la stimularea unei persoane, facand-o sa se simta mai alerta siplina de viata. umatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze tot mai mult

pentru a obtine acelasi efect. De asemenea pot deveni dependenti din punct de vederepsihologic , fiind constienti de riscurile la care se expun.

S 118:CONDUITA ADOPTATA IN CAZUL CONSUMULUI DE ALCOOL, TUTUN SI DROGURIADOLESCENTA SI CONSUMUL DE DROGURIC50/)' %" %+5-+( +"&+"(0#$ :

- o provocare pentru tineri)- o problema serioasa pentru parinti se pedagogi)- un semnal de alrma pentru societate.

ADOLESCENTA:este varsta la care apare nevoia de identificare, varsta experientelorpersonale, a descoperirii dimensiunilor realitatii. Drogul de multe ori imbraca forma uneiexperiente care reuneste curiozitatea , dorinta de a incerca ceva nou, dorinta de modern.I0 )"%(' /5'$+ /( 0("+/(#$+,cat si in anturajele obisnuite, are loc fenomenul de imitatie, recurgand uneori la consumul de droguri.

S 11;:

CONDUITA ADOPTATA IN CAZUL CONSUMULUI DE ALCOOL, TUTUN SI DROGURIADOLESCENTA SI CONSUMUL DE DROGURII0 &+5('' &/(95'5-( $' #$0$+'( 50/))$#5+ %5)(0$:

- trasaturile nevrotice ,- dependenta afectiva,

52


53/67


54/67

!. N (#$ $ $'55'' $)&'(($ ""#"'" %+5-'(.

S 12>:APLICAREA MASURILOR SI TEHNICILOR CORECTE DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIEDEFINIREA STARII DE URGENTA MEDICALA:

2otiunea de urgenta medicala sau medico-chirurgicala constituie o realitate apracticii si teoriei medicale.

#tarea de urgenta medicala este conditionata de o serie de factorimedicali,sociali,psihici care se intercaleaza in timp si spatiu.

@rgenta medico-chirurgicala este constituita de diverse situatii care amenintaimediat integritatea morfo-functionala a vietii de relatie sau e avegetative,situatiicare au aparut de la inceputul evolutiei afectiuniirespective.!xemplu3comele,insuficienta respiratorie acuta,hipotensiuneaarteriala,infarctul miocardic etc.

@rgenta medico-chirurgicala poate fi constituita pe diverse momente evolutive indinamica unei afectiuni,momente interpretate prin prisma cunostiintelor medicaleactuale ca o amenintare a evolutiei favorabile a bolii.!xemplu3sangerarea unei plagioperatorii in perioada postoperatorie,insuficienta respiratorie sau cardiaca acuta,prinembolie grasoasa,dupa o interventie ortopedica etc.

S 121:APLICAREA MASURILOR SI TEHNICILOR CORECTE DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE

0rin urgenta medicala intelegem orice bolnav aflat intr-o stare clinico-biologica careconstituie o amenintare vitala imediata sau in devenire in decurs de ore.% asemeneasituatie impune echipei medicale G salvatorilor un rationament medical rapid,complexsi dinamic,consecinta fiind aplicarea unor masuri terapeutice cunoscute sub diversedenumiri3reanimare,resuscitare cardiorespiratorie,terapie intensiva,ingrijire intensiva.

Diagnosticarea unei stari de urgenta medicala este urmata de o serie de masuriterapeutice care vizeaza atat prevenirea mortii, cat si combaterea ei in iminenta

producerii sale. Aceasta atitudine terapeutica este cunoscuta sub denumirea clasicade REANIMARE,termen ce in prezent tinde a fi inlocuit sau,mai bine zis,completat cualti termeni ca3TERAPIE INTENSIVAINGRIJIRE INTENSIVA.

54


55/67

S 122:APLICAREA MASURILOR SI TEHNICILOR CORECTE DE RESUSCITARE CARDIO

RESPIRATORIERESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE

%prirea respiratiei 'stopul respirator( si oprirea inimii 'stopul cardiac(,deci incetareaatat a functiei respiratorie,cat si a functiei cardiace, duc la stopul cardiorespirator'sau sincopa cardiorespiratorie(,care corespunde cu moartea clinica.

%prirea intr-o prima etapa a respiratiei 'stopul respirator(fara oprirea inimii,deci cuprezenta pulsului bun la artera carotida permite pe un interval variabil '7-:6 minutesau chiar :5 minute( ca reanimare respiratorie sa aiba succes.#topul cardiac esteurmat invariabil si de stopul respirator in 56-76 de secunde.

Din punct de vedere practic,inseamna ca exista reanimare respiratorie fara masajcardiac,in opriri accidentale ale respiratiei cu hemodinamica'circulatie sanguina(pastrata dar nu exista masaj cardiac fara respiratie artificiala, pentru ca odata custopul cardiac se opreste rapid si respiratia.

S 123:APLICAREA MASURILOR SI TEHNICILOR CORECTE DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIERESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE

&oartea clinica incepe odata cu stopul cardiac,care determina si oprirea circulatieicerebrale.!ste important de stiut ca moartea clinica este un proces reversibil sivictima poate revenii comlet la o viata normala daca i se acorda primul ajutorcompetent.&oartea clinica 'interval in care se poate incepe resuscitareacardiorespiratorie cu unele sanse(dureaza 7-< minute.

%rice intarziere in acordarea primului ajutor eficient duce,dupa acest interval,datoritalipsei de oxigen in creier,la moartea biologica, adica la moartea definitiva,ireversibila

a victimei'leziuni ireversibile in creier si alte organe,midriaza fixa,cornee opaca siaparitia petelor cadaverice(.

ezulta ca in cadrul unui stop cardiorespirator salavatorul trebuie sa intervina cu ceamai mare graba,in scopul de a preveni transformarea unui fenomenreversibil'moartea clinica(,intr-unul ireversibil, care este moartea biologica.

55


56/67

S 124:RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE : SEMNE CLINICE

oprirea miscarilor respiratorii,toracice si abdominale) incetarea batailor inimii) absenta pulsului la artera carotida) paloare externa' sau cianoza(tegumentului) midriaza,cu globii oculari imobili) pierderea cunostintei) relaxarea totala a musculaturii,inclusiv a sfincterelor,cea ce duce la pierderi

necontrolate de urina si materii fecale)

S 12!:RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE :DE RETINUT@I0$(0#" %" $ (0"&" +"$0()$+"$ $+%(5+"/&(+$#5+(",/$'$#5+' /" $ $/(-+$ 5$+#"+$&(%, $+$ $ &("+%" #()& &+"#(5/, $ 0 "/#" (0#+$%"$+ 5+*$ %" 5&+(+" $+%($$,&+(0:

50#+5'' &'/$#(('5+ $+%($" 'puls femural,carotidian() 50#+5'' +"/&(+$#("(:semnul oglinzii'se pune in fata buzelor oglinda,care nu se va

aburii cand nu exista respiratie()se va incerca ascultarea respiratiei direct,lipind

urechea de toracele bolnavului) se va apropia ureche si obrazul de gura bolnavuluipentru a sesiza miscarea aerului sau se va urmarii miscarea foitei de la o tigare saua unui tifon'care nu se va misca in caz de stop respirator()

50#+5'' +"'"


57/67

I0 &+$#($, +-"0#$ &" $+" 5 5)&5+#$ &+()' $#5+ 0 0" &"+)(#" #5#%"$0$

/#$*('(+"$ "


58/67

ATENTIE@ )$0"+$ "/#" 50#+$(0%($#$ (0 0"'" '"(0(6+$#+( %" 5'5$0$,0"'"'"(0( $'" &"+"#"'( #5+$( "#.7.I0 50#(0$+" (0 %"*(# '$#"+$' $&' /" $'$%"'(,&"+)(#$0% /+-"+"$ $&"(6 '$ (0"$# 7,$ /$0-"'(,$ /"+"#(('5+ '$ #+$)$#($#( @

S 12=:PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE:HIPEREXTENSIA CAPULUI: 'avand grija sa nu aiba fractura a coloanei cervicalesuperioare'se poate executa prin doua procedee3

se trece o mana sub gatul bolnavului si se ridica ceafa ,iar a doua mana o aseaza pefrunte,se impinge capul spre spate.

salvatorul aplica o mana sub crestet,iar a doua sub barbia bolnavului si aimpingecapul spre spate

Biperextensia capului se usureaza si se permanentieaza prin introducerea unui sulimprovizat' haina sau patura( sub umerii bolnavului.

Dezobstructia este mai eficace daca hiperextensia capului se completeaza cu3 luxarea mandibulei,apasand pe unghiurile posterioare ale mandibulei '

gonion( cu ultimele patru degete de la ambele maini , iar policele pebarbie )

se proiecteza mandibula inainte , in asa fel incat arcada dentarainferioara sa o depasasca pe cea superioara.

#copul acestei manevre este de a realiza concomitent cu propulsiamandibulei sip e cea a limbii, a carei baza inpinsa astfel inainte ,descopera in spatele ei orificiul glotic.

$a sugari si copii mici hiperextensia capului nu dezobstrueaza glota,dimpotriva pote agrava obstructia ) in aceste cazuri se va sustinenumai mandibula sau se va luxa anterior , fara hiperextensia capului.

S 13>:PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE:CURATAREA OROFARINGELUI SI ASPIRATIA:

"uratarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi se face cu ajutorul degetelorinfasurate in tifon sau prin aspiratie orofaringiana sau nazofaringiana.

Daca salvatorul isi da seama ca nu se permeabilizeaza caile respiratorii , aplicabolnavului asezat in pozitie semiventrala aplecat inainte, lovituri cu palma de catevaori in regiunea interscapulovertebrala si continua incercarile de scoatere a corpilorstraini prin introducerea degetelor in cavitatea bucofaringiana a bolnavului.

58


59/67


60/67

limba , impiedica obstructia prin limba, indiferent de pozitia care se da capuluibolnavului.

1n timpul transportului , odata pipa faringiana correct plasata, nu mai necesita

mentinerea hiperextensiei capului , se poate face aspiratia permanenta a secretiilordin gura , ce usureaza executarea manevrelor de respiratie artificial sau gura lagura .

S 133:PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE:INTRODUCEREA PIPEI GUEDDEL:I0#+5%"+"$ &(&"( G"%%"' /" "


61/67

0entru respectarea timpilor folositi in resuscitarea cardiorepiratorie sefoloseste formula mnemotehnica HELPME, ceea ce in limba englezainseamna ajuta-ma.

- HELPME:- H ? 9(&"+"


62/67

pe barbie si participa la propulsia mandibulei concomitent cumentinerea gurii in pozitie semideschisa , iar cu policele de laambele maini se penseaza nasul.

"u mana stanga ' in cazul in care fixarea mandibulei se face cumana dreapta(. 1n acest caz, mana stanga eliberata , salvatorulpoate asterne peste gura victimei un material de protective' tifon, batista etc.( apoi penseaza nasul .

"u pense speciale din trusa de prim ajutor a conducatorilor auto.2asul fiind astupat , aerul introdus cu putere de salvator in guravictimei nu mai poate scapa prin narile acesteia , fiind obliogatsa intre in totalitate in plamani.

S 138:PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE:TEHNICA RESPIRATIEI ARTIFICIALE:

o R"/&(+$#($ -+$ '$ -+$- dupa aceasta pregatire, salvatorul trage aer in piept' inspiratie profunda( , isi retine respiratia in apnee voluntara , aplica repede gura largdeschisa , buzele peste gura intredeschisa a victimei si insufla cu putere aerul dinplamanii sai in caile respiratorii ale victimei . "ircumferinta buzelor sale sa acoperebuzele victimei , pentru a impiedica pierderile de aer la comisurile bucale.

salvatorul se ridica , face o noua inspiratie , timp in care lasalibere nasul si gura , aerul iesind astfel din plamanii victimei,(

apoi insufla din nou aer in plamanii victimei, rapetand aceastasuccesiune de :


63/67

S 13;:PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE:TEHNICA RESPIRATIEI ARTIFICIALE:

o R"/&(+$#($ -+$ '$ 0$/+ atunci se face respiratia gura la nas , tehnica cepastreaza in linii mari timpii de executie ai respiratiei gura la gura. &andibula estesustinuta cu palma, iar salvatorul aplica gura sa pe nasul victimei , introducand peaceasta cale aerul in plamanii victimei.

cu obrazul, salvatorul acopera acopera gura bolnavului . $asugari si copii mici este posibila simultan respiratia artificial gura la gura si gura la nas, deci salvatorul va putea cuprindecu gura sa nasul si gura copilului. #e recomanda ca atat incazul repiratiei gura la gura sau gura la nas , sa se acopereregiunea peribucala sau perinazala cu o bucata de tifin sau cu obatista.

#e va evita pierederea de timp cu controlul respiratiei sau cucautarea unor aparate inutile.

!vitarea hiperventilatiei , deoarece salvatorul care executarespiratia artificiala poate, prin hiperventilatie , aiba apnee.

S 13=:PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE:TEHNICA RESPIRATIEI ARTIFICIALE:

o A'#" )"#5%" %" +"/&(+$#(" $+#((($'$- espiratia artificiala pote fi executata si prin3 respiratie gura la masca, respiratie gura la sonda respiratie cu aparate simple , portabile ' balon uben, trusa

Ambu, trusa anima etc.(. Aceste metode au avantaje asupra ventilatiei gura la gura ca

eficacitate si conditie igienica' cand exista suspiciunea uneiintoxicatii cu substante toxice + cand apar varsaturi. 0entrurespiratia gura la sonda se utilizeaza o sonda specialconfectionata ' sonda #afar(, care jumatate intubeaza cavitateaorofaringiana a victimei iar cealalta jumatate ramane in afara ,

pentru ca salvatorul sa poata insufla.

S 14>:

63


64/67

PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE:TEHNICA RESPIRATIEI ARTIFICIALE:

espiratia gura la masca se poate executa cu o masca ce intra

in component unui aparat de ventilatie artificiala. Aplicareacorecta a mastii pe figura bolnavului se face cu ancosa mare pebarbie sic ea mica pen as , bine fixata cu indexul si policelemainii stangi, iar cu restul degetelor se sustine mandibula,pentru ca pozitia de hiperextensie a capului sa fie binementinuta. 1n cazul respiratiei cu aparate portabile , manadreapta ramane libera pentru a action ape burduf sau balonulaparatului.espiratia artificiala trebuie continuata pana lareluarea miscarilor respiratorii spontane, eficiente sau pana launitatea spitaliceasca unde se poate institui ventilatia mecanicacontrolata.

S 141:PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE:MASAJUL CARDIAC EXTERN:

&oartea clinica incepe odata cu stopul cardiac, care determina si oprirea circulatieicerebrale, rezulta ca resuscitarea cardiorepiratorie trebuie inceputa imediat , pentru apreveni transformarea mortii clinice' fenomen reversibil( in moartebiologica' fenomen ireversibil(.

eanimarea stopului cardiac se face obligatoriu si parallel cu respiratia artificiala,deoarece stopul cardiac este urmat invariabil si de stopul respirator in 56-76 desecunde.

Dupa constatarea opririi activitatii inimii , prima masura este masajul cardiac externcombinat cu respiratia artificiala.


64


65/67

#e asaza victima rapid in decubit dorsal pe un plan dur ' pe sol, dusumea() daca estepat va fi deplasata la marginea patului, unde este un plan dur, sau se poate introducesub torace o scandura, o planseta etc.

Daca victim este la sol, salvatorul se asaza in genunchi. @nii autori recomanda ca la inceputul reanimarii oricarui stop

cardiorespirator sa se incerce stimularea inimii, prin aplicarea uneisingure lovituri usoare cu pumnul de la o inaltime de 56-75 cm inmijlocul regiunii presternale. 1n caz de insucces , se trece imediat larespiratie artificial si masaj cardiac. espiratia artificiala se face potrivitformulei B!$0-&!.

dupa una doua insuflari de aer se trece la comprimarea ritmica asternului in :G7 inferioara V masaj cardiac ' =-F compresiuni(.

dupa = -F compresiuni, salvatorul, intrerupe masajul si se va face rapid

o respiratie gura la gura, apoi se va relua imediat masajul cardiac. epetand aceasta succesiune , se obtine un ritm de :< + :F respiratiipe minut si F6-?6 de compresiuni sternale pe minut. 1nsuflatia se poateface fie prin metoda respiratiei artificiale gura la gura, fie prin celelaltemetode amintite ' gura la nas, gura la masca , gura la sonda etc.(


#e aplica transversal podul palmei uneia din maini ' stanga de

obicei( pe treimea inferioara a sternului , iar cealalta palma sesuprapune perpendicular pe prima.

"u cele doua maini suprapuse si cu bratele intinse, ajutandu-sede greutatea corpului, salvatorul exercita presiuni ritmice asuprasternului.

iecare compresiune va fi brusca si scurta ' aproximativ osecunda( si va exercita o resiune verticala a sternului sprecoloana vertebrala , in asa fel ca sternul sa fie infundat cuaproximativ =-F cm.

#e apasa numai cu podul palmei , degetele fiind ridicate pentru a

se evita comprimarea coastelor deoarece se pot rupe. Dupafiecare compresiune sternul este lasat sa revina in pozitiainitiala, fara sa se ridice mainile de pe sternul victimei.

S 144:PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE:

65


66/67

MASAJUL CARDIAC EXTERN: Daca este un singur salvator se fac3 doua insuflari urmate de :5-

:< compresiuni sau trei insuflatii rapide urmate de :=

compresiuni sternale. 1n acest fel se atinge raportul optim de :G=dintre ritmul ventilatiei pulmonare si al compresiunilor cardiace.

Daca sunt doi salvatori , unul face o insuflatie pulmonara urmatade = compresiuni sternale , executate de celalalt.

Daca sunt trei salvatori este bine ca si al treilea salvator sa ridicepicioarele victimei cu 76-


67/67

S 148:PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE:COMPLICATII SI ACCIDENTE:

C5)&'($#(('" +"$0()$+(( $+%(5+"/&(+$#5+((, (0 $$+$ %" "'" $)(0#(#": Daca pozitia capului victimei nu este corecta' nu asigura libertatea

cailor aeriene( aerul insuflat poate lua calea digestiva, provocanddilatarea stomacului si creand pericol de varsaturi cu inundarea cailorrespiratosii. #e va apasa din timp in timp pe epigastru in timpulexpiratiei pasive, se va controla si corecta pozitia de hiperextensie acapului la adult.

"aderea limbii si ineficacitatea insuflatiilor.

S 14;:PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE:CONTRAINDICATIILE MASAJULUI CARDIAC EXTERN:

leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. embolie gazoasa masiva.

DE RETINUT@ masajul cardiac trebuie executat pana la reluarea batailor inimii. 1n practica se poate

considera ca dupa =6-F6 de minute de resuscitare cardio-respiratorie la o victima lacare semnele ce caracterizeaza instalarea mortii biologice nu se remit , manevra de

resuscitare trebuie intrerupta. !xista cazuri in care inima nu si-a reluat activitatea decat dupa daua ore de

resuscitare neintrerupta.

S 14=:

BIBLIOGRAFIE:MEDICINA INTERNA ? CORNELIU BORUNDELURGENTE MEDICOCHIRURGICALE ? LUCRETIA TITIRCAURGENTE MEDICALE ? CHIRU FLORIANURGENTE IN PEDIATRIE ? MARCEAN CRIN TERENTIU TIBERIU VLADPUERICULTURA SI PEDIATRIE ? MARCEAN CRIN VLADIMIR MIHAILESCU

-

Prim Ajutor Suport de Curs

Documents

Transcript of Prim Ajutor Suport de Curs