CEFAMEuropeanFirstAidManual

AI

v

PRINCIPII DE BAZA

in acordarea primului ajutor, trebuie sa tii seama de 0 serie de factori. Urmatoareleprincipii de baza sunt deosebit de importante cena acorzi primul ajutor.

Actioneaza ca 0 persoanacare ~tiesa acorde primul ajutorDad te confrunti cu 0 urgenta in care trebuieacordat primul ajutor ~i nu ~tii ce este mai

bine sa faci, asigura-te de faptul ca faci doarlucrurile pe care ai fost pregatit sa Ie faci~i pe care Ie stapanesn. naca ai anumiteindoieli, apeleaza serviciile de urqenta.

iN TIMPUL UNUI ACCIDENT ,--- ------ -- - -- - ----- - -- - -- - -- -- - -- - -- -- ---- ---- - ------ -"

intr-o sltuatle de urgenta, fii calmChiar daca esf instruitin ceea ce privesteacordarea primului ajutor, este normal safii stresat atunci cand trebuie sa acorziprimul ajutor. lncearca sa Iti stapanestiernotiile inainte de a trece la actiune,Acorda-ti un moment in care sa evalueziItuatia ~i sa te calmezi. Nu te grabi saictlenezi ~i in niciun caz nu te pune inslluatii riscante. In capitolul care urmeazaV expncam ce trebuie sa faci pentru ateIrlo in siquranta.

vII IntectareaIII t: 1/111Ullor plagi deschise este important sa1111(luc pe cat posibil riscul de infectare,

I \I( tp re in urma contactului dintre vic-11111I porsoana care acorda primul ajutor.II I 111I11I ca nu intri in contact cu sangele1I11,II11uldeleorgan ice ale victimei.

Daca este posibil, spala-te pe rnainl cu apa~i sapun lichid rnacar inainte ~i dupa ceacorzi primul ajutor. Daca nu ai la dispozitieapa ~i sapun, poti utiliza dezintectanti pebaza de alcool. Daca este posibil, folosestemanusi. uaca nu ai la dispozitle rnanusi,spala-te pe maini cat mai des posibil.Poti folosi ~i pungi de plastic pentru a-fproteja rnaintle.

Procedeaza cu atentie atunci cand lucrezicu obiecte ascutite ~i pune-Ie intr -un locsigur. Daca faci respiratle gura la gurain vederea resuscitaru, trebuie sa ~tii caexlsta un risc minim de infectare pentrupersoana care acorda primul ajutor. Potlsa te protejezi pe tine insuti, dar ~i victimaimpotriva contarninarii daca utilizezi 0masca in timpul procedurilor de resuscitare.

101

Ofera ajutor psihosocialOtera victimei sprijin emotional. Abordeazavictima, vorbindu-i pe un ton cald, faraa-i da impresia ca 0 judeci. Prezinta-te,spuaandu-i acesteia cum te numestl. Dacae~ti preqatit ln ceea ce prlveste acordareaprimului ajutor, spune-i victimei lucrulacesta. lntreaoa victima cu calm ce anumes-a intamplat ~i explica-i ce urmeaza safaci. Solicita-i acesteia cooperarea. Ascultace are de spus victima ~i manltesta-fcompasiunea. Daca este necesar, ajutavictima in chestiuni de ordin practic.

Asigura-te de faptul ca victimase simte confortabilDaca este racoare, acopera victima cu 0haina sau cu paturi, asttel incat sa-l fiecald. Poti utiliza ~i 0 folie termolzolantaPentru a proteja victima impotriva caldurii,irnprovizeaza ceva care sa 0 protejezeimpotriva soarelui, folosind, de exemplu,o haina, 0 patura, 0 urnbrela sau 0 folietermolzolanta. A~aza-te in asa fel incatsa-i faci umbra victimei. A~aza victimaintr-o pozifie contortablla, Aceasta este,de obicei, pozitia in care simte cel maiputin durerea. Nu oferi rnancare saubautura unei victime care este bolnavasau ran ita decat caca un cadru medicaliti spune ca poti face acest lucru.

--------------------------------------------------- --------------- .

----~~~~-~~-~~-~~~~-~-~-~~~-~~~~-~~~-~--;Gande~te-tela reaclii1e taleemonenaie dupa ce acorziprimul ajutor

I Nueste intotdeauna usor sa faci fata in planpsihic unui eveniment dramatic. Cei careofera primul ajutor se comrunta adeseacu dificultati in depasirea ernotiilor dupaeveniment. Discuta despre acestea cualte persoane care acorda primul ajutor.Daca acest lucru nu te ajuta, apeleaza laajutorul unui specialist.

121

-------------------------------------------------------------- ..:CONCEPTII GRE~ITE

-------------------------------------------------------------_ ..

Exista a serie lntreaga de conceptii gre$ite care Ii fac pe oameni sa nu acorde ajutor,Mai jos a sa analizam cateva dintre motive/e pentru care oamenii nu acorda ajutor.Exista aici $i sfaturi utile, respectiv raspunsuri /a intreMrile pe care te-et putea pune.

"Nu poate fi atat de grav"Sltuanlle de urgenta nu sunt intotdeaunaclare. Uneori oamenii se indoiesc de gravi-tatea sltuatiei. Nu ne dorim sa fie yorbadespre un lucru gray i vrem sa credemca nu este. Nu te lasa indus in eroare.Foloseste-te de cunostintele pe care Ie aiin legatura cu primul ajutor. Apropie-tede victirna i convinge-te personal dacaeste gray sau nu.

"Altcineva va veni in ajutor"Gu totii avem ceva de facut, ori trebuiesa ajungem undeva. Exista 0 rnultirnede motive pentru care nu avem timp sadam 0 mana de ajutor. Uneori suntemtentan sa asteptam sa vina altcineva caresa dea 0 mana de ajutor. Nu gandi asa,pentru ca, daca toata lumea ar reactionain felul acesta, victima nu ar fi aiutata denimeni. Mai rnultdecat atat, primele minuteintr -0 situatie de urgenta sunt deosebit deimportante. Este important sa actionezirapid i sa apelezi serviciile de urqentacat mai repede posibil. Acest lucru poateface diterenta intre salvarea unei victimesau decesul acesteia.

"Nimeni nu da 0mana deajutor, decieste evident ca nu e necesar"Efectul de turma ne poate face sa reactonamciudat. Daca alte persoane care aslsta la totceea ce se intampla ezita sa dea 0 mana

de ajutor sau pur i simplu nu fac nimic,putem sa avem un sentiment de nesigu-ranta.lti este greu sa-ti dai seama dacaeste cazul sa dai sau nu 0 mana de ajutor.Evalueaza' situatia, folosind cunostlntelede acordare a primului ajutor. Nu risipitimp pretios.

"in situatii deurgenta, intru in panica"Majoritatea oamenilor nu intra in panlcain situatii de urqenta, Gu toate acestea,este normal sa avem 0 senzatie de stres.Ghiar i personalul preqatit sa intervina insituatii de urqenta are aceasta senzatie.lncearca sa-ti pastrez: calmul i sa te ba-zezi pe cunostintete tale de acordare aprimului ajutor. Daca nu reusesti sa itiaduni gandurile, apeleaza la personalspeciallzat in sltuatii de urgenta.

"Nu sunt obligat(a) sa ajut"In situatii de urgenta, fiecare p~[.soanaare obligatia de a ajuta, in contormitatecu nivelul de cunostinte i cu abilitatile pecare Ie are. In unele tari, acest lucru esteprevazut de lege. naca acorzi ajutor fiindbine mtennonat, nu trebuie sa te temi cavei suporta rigorile legii pentru ca nu aiacordat suficient ajutor sau pentru ca aicreat un prejudiciu acorcano ajutor. Instan-tele de judecata apreclaza mai mult ajutorulacordat unei victime, decat daca s-a comisvreo eroare.

II 11 vole sa se apeleze laI III d urgenta"

Iltl 111/ II posibil ca 0 victima sau 0I' I 11111 onrecare sa spuna ca nu esteI Illh' ()apeleze la serviciile de urgenta.II II 11ll1doleli, apeleaza la cunostintelelilt III pllm ajutor. Este mai bine sa suni laI Ivii .1111de urgenta, chiar daca situata nu

h11P11I11 tcest lucru.ln cazul in care starea1111'1 vll:thne se inrautatete, serviciile de1111/111\1 sunt la tata locului i nu se maipit 1111 limp pretios.

"t coste foarte mult"IIIIIII/Iullatea statelor, apelurile la serviciiletI, III Jonta sunt gratuite. De aceea nuItl hllio sa te temi de faptul ca factura taIt loronlca va fi incarcata din cauza ca aiIIlInt la serviciile de urgenta. Daca suni

II erviciile de urgenta (112), apelul nuV 1 'fl taxat.

"E 0 situatie neplaeuta''I normal sa fim ingroziti cand vedem sange,IIlntl rupti, voma sau cand simtlm miros de,Ih:ool sau alte mirosuri neplaeute, Gande-" to la faptul ca ai putea face ceva pentru1 alva vietl, De exemplu, te pof protejaunpotriva contactului cu sanqele victimeipurtand manui de unica folosinta. Dacaofectuezi manevre de resuscitare, potipurta 0 rnasca chirurgicala pentru a evitacontactul cu gura acesteia. Daca acestelucruri nu te ajuta sa treci peste sentimentulue groaza, incearca sa acorzi ajutor asacum poti mai bine (etectueaza masaj

cardiac, chlar ~i fara respirane artificiala,telefoneaza la serviciile de urgenta). Inorice caz, nu abandona victima!

"Ma tem sa nu ma infectez"Riscul de infectie in urma acordaf primuluiajutor este mai mic decat se crede. Existaun risc de contaminare in cazul unor plagideschise i atunci cane se etectueazarespiratie gura la gura. Te pof protejautllizand manui de unica folosinta i 0rnasca chirurgicala. Exista oameni care auastlel de obiecte in torpedoul automobiluluisau in qeanta, astlel incat sa fie pregatitiortcand sa ofere ajutor.

"De ce sa fac asta?"Nu oferi ajutor unei victime i familiei ei, cite aMi i pe tine insun. Gei care au ajutatpersoane aflate in situatii de urgenta declarafrecvent ca este 0 experienta pozitiva. Estegreu sa traieti cu gandul ca nu ai fostalaturi de 0 persoana care avea nevoiede ajutorul tau. Ghiar daca stii sa acorziprimul ajutor, se intampla sa nu poti salvavictima intotdeauna. Uneori nici mediciinu reusesc, Sentimentul ca ai tacut totce iti statea in putinta te va ajuta sa trecimai usor peste evenimentul traumatizant.

113

ETAPELE PRINCIPALEIN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Inditerent cat de mult ditera situatiile in care acorzi primul ajutor, tu, persoana careacorda primul ajutor, trebuie sa ai in vedere etapele principale pe care trebuie sa Ieparcurgi. Procedtuu: astfel, vei evalua situatia in mod corect $i vei putea acorda ajutorintr-un mod corespunzator, tara sa omit! nimic.

141

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,~ J

Cele patru etape principale sunt:1. Luarea masurllor de siguranta.2. Evaluarea starii victimei.3. Apelarea serviciilor de urgenta,

caca este necesar.4. Acordarea primului ajutor.

i 1. LUAREA MAsURILORi DE SIGURANTA'.._----------------------_!_----------------------------

Prima sarcina este aceea de ate asigurade faptul ca exista conditii de siquranta,lncearca sa afli ce s-a Tntamplat.Analizeazasituatla si verifica daca exista potentiatepericole (tratic, foc, surse de electrlcitate).

Nu te pune niciodata intr -0 situatie rlscanta,Apropie-te de locul accidentului numai dacapoti face acest lucru fara a-ti pune viataIn pericol. Daca te pof apropia de loculaccidentului, incearca sa procedezi astlelIncat victima ~i persoanele aflate la tatalocului sa fie In siquranta,

,oaca situatia este nesiqura ~i nu poti acor-da ajutor decat daca Iti pui vata In pericol,apeleazaserviciilede urgenta.A~teaptaIntr-unloc sigur sosirea echipajelor specializate.

Accident in traficCand te apropli de locul In care s-aprod us un accident In trafic, redu vitezatara a frana brusc. Parcheaza rnasinala loc sigur, pe banda de urqenta, pemarginea drumului sau In afara acestuia.Pune-f vesta reflectorizanta si asaza-teIn spatele parapetului de siquranta, Insituatia In care te afli pe 0 autostrada/peo sosea Foloseste semnele de avertizare(de exemplu, triunghiul reflectorizant sauluminile de avarie) asnelincat partlcipamiila trafic sa lsi dea seama ca a avut loc unaccident. Asigura-te de faptul ca nimic

nu Impiedica accesul echipajelor de laserviciile de urgenta.

Nu traversa niciodata autostrada. Verificadaca exista cabluri electrice pe jos, Asigu-ra-te ca nimeni nu atinge cablurile ~i canu se apropie de ele.

lncearca sa previi izbucnirea unui incendiu.In cazul tuturor vehiculelor implicate Inaccident trebuie scoasa cheia din contact.Nu permite nirnanui sa fumeze In zona Incare s-a prod us accidentul. Orice airbagcare nu s-a activat se poate declansa la unmoment dat. Daca este posibll, actioneazatrana de mana la toate vehiculele implicateIn accident, asttel incat acestea sa aibao pozitie stabila.

naca la locul accidentului a sosit personalspecializat, continua-f drumul. BespectaIntotdeauna Codul Rutier. Acolo suntfoarteclar precizate obligatiile ce-f revin In cazulunui accident pe drumurile publice.

1111

161

Incendiu intr-o cladirelncearca sa avertizezi persoanele aflatein situatli de risc, insa tara a-n puneviata in perlcol, Nu intra niciodata intr-ocladire care arde. Nu te apropia de foc~i du-te lntr-un loc situat la distants delocul incendiului, asttel incat sa te afli insiquranta. naca te afli Intr-o cladire carearde, ie~i imediat din ea.

Ajuta alte persoane sa iasa din cladire dacapoti face acest lucru in conditii de sigu-ranta.Dad! ai indoieli in ceeace privestecondi-tiile de siquranta in ansamblu, asteaptainterventia echipajelor serviciilor de urgenta.

Accident casnic cauzat desursele de curent electricTrebuie sa presupui ca toate cablurileelectrice ~i dispozitivele care functioneazape baza de curent electric sunt alimentatecu energie elecmca, asta pana in momentulin care se confirma ca a fost intreruptaalimentarea cu energie electrica, Nu atingeo victlma care se aM in contact cu 0 sursade electricitate. Nu uita ca lichidele ~iobiectele care intra in contact cu victima potfi conoucatoare de electricitate. lntrerupealimentarea cu energie electrica sl sunala serviciile de urqenta, pentru a solicitasprijinul pompierilor ~i a arnbulantei. A~-teapta apoi sosirea echipajelor.

vacuare de urgentaI xl ta 0 regula de baza, deosebit dehl1portanta: nu trebuie sa deplasezi victima(II la locul accidentului. Aceasta poate fiIIldepartata de la locul accidentului numai(Inc se aM in pericol, sltuatla nu prezinta'Iguranta si pof actiona fara a-n punevlata in pericol, Daca este necesar saIlldepartezi victima de la locul accidentului,(\Il-O in cel mai apropiat loc in care se111< in siguranta ~i fa acest lucru cat mairupede poslbll.

I> I , victima este constienta, spune-i ce111111 aza sa faci ~i cere-i sa coopereze.IJ IC este posibil, sustine ceata victimeiIII tlmpul oeplasarii. Boteste cat mai putinpo Ibll capul, ceafa ~i corpul victimei. Existah hnlei destinate evacuarf rapide, cum arII l rarea victimei (cu sau tara ajutorulIIn I paturi). Vezi Tehnica: IIRidicarea/I IIItek", p. 18.

Ille area sa aplici tehnica corecta, dar nu111111 c luerul eel mai important este sat v If.uezi victima rapid.

111(:1 rc sa protejezi victima impotriva11I,lIlul ~i a caldurii, insa deplaseaz-o1111111 II daca a stat mult timp intr -un mediuIIII,! I a fost supusa unor riscuri majore.

117

o A~azabratele victimei pe langacorp.

e lnqenuncheaza In spatele capuluivlctlmel. A~aza0 mana sub cap ~ipe cealalta intre omoplatii victimei.Ridica cu atenta capul si umeriivictimei ~i apropie-te mai mult deaceasta.

e Ridica spatele victimei In pozitiasezand, susnne umerii victimei.

o Trece-ti mainile pesub subsuoaravictimei ~i apuca unul dintreantebratere acesteia. Prinde cu 0mana incheietura mainii victimei ~icu cealalta antebratul acesteia.

181

Stai pe vine, tara a da drumulbratului vlctlrnei, Acum victima seatla intre picioarete tale departate,Apasa bine bratul victimei pepieptul acesteia.

o Ridica-te In picioare cu spateledrept si trage victima 111 sus, astfelIncat aceasta sa tie sprijinita detine. Mergi cu spatele, tragandvictima dupa tine. Fii atent laobstacolele care s-ar putea afla Inspatele tau.

119

201

._------------------------------------------------------------- ..

2. EVALUAREASTARII VICTIMEI

---- ------ - --- - ----- - -- -- -- - -- - -- - --- --- ----------------- - - - _."

Preznta-te ~i explica ce anume lntentonezlsa facioAstfel vei ca~tiga increderea victimei.Verifica starea victimei. Mai intai, veriticadaca este constenta ~i daca respira. Situa-tiile in care apar pierderea cunostintei sautulburarile de resplratie pot pune frecventin pericol vlata victimei. Alte exemple desituatli care pun In pericol viata victimeisunt hemoragiile grave, arsurile, durerilela nivelul toracelui, atacurile cerebrale etc.

------------------------------------------------------

i 3. APELAREA SERVICIILORi DE URGENTA,1 DACA ESTE NECESAR\.._-----------------------------------------------------.

Nu este Intotdeauna necesara prezentala tata locului a personalului medical(de urqenta) (de exemplu, pentru leziunicutanate, mici stan de le~in, cu 0 curatascurta; uaca este nevoie de ajutor, alertafserviciile de urgenta. 112 este nurnaru deurqenta european, inclusiv In Romania.

1,1 nformatii transmltl?IlIlInroce fiecare secunda conteaza intr-o1I1I1\lein care sunt puse in pericol vieti orne-III II, este important sa dai informatii clare

t corecte in momentulin care telefonezi.Prezlnta-te ~i spune ce cunostinte ai Inlogatura cu acordarea primului ajutor.Explica ce s-a intamplat:Care este natura accidentului?o De exemplu: accident produs in

trafic, a cazut cineva de pe 0 scara,incendiu.

Exista situatii cu rise, ce necesita inter-venna personalului specializat?o De exemplu: victima blocata, pericol

de explozie, cablu de inalta tensiunepejos.

Comunica serviciilor de urgentaunde anume trebuie sa se deplasezeechipajele lor:o Localitatea, daca este cazul, judetul,

respectiv sectorul, strada, rumarul,punctul de reper din zona respecti-va, de exemplu: un depozit, 0 statede benzina, un monument.

o ln cazuln care s-a produs unaccident rutier, cornunea numaruldrumului (de exemplu, E40), sensulde deplasare ~i care este cea maiapropiata borna kilometrica.

o ln sltuatia in care apare 0 situatiede urgenta intr-o clMire maresau intr-un loc in care accesul seface cu dificultate (de exemplu: unbloc de locunte, 0 scoaia sau unmagazin universal), indica serviciilorde urgenta care este adresa undese aM intrarea la care trebuie saajunga echipajele. Poate sa nu fie

yorba despre intrarea principala,ci despre intrarea care permiteaccesul in cele mai bune conditii(de exemplu: lift, ramps, loc feritde intemperii etc.). Procedeaza inasa fel incat toate caile de accessa fie libere (nu exista porti inchisesau bariere, lifturile sunt funetionaleetc.), asttel incat timpul pretlos alechipajelor serviciilor de urgenta sanu fie risipit.

Ofera informatii In legatura cu victi-me Ie ~i descrie starea in care se aflaacestea:o Numarul victimelor.o Daca exista bebelusi, copii sau

alte victime care neceslta ingrijirispeciale (de exemplu, persoanecu handicap, femei insarcmate,persoane cu diabet).

o Daca victima este consnenta ~iresplra normal.

o Daca se observa anumite leziuni (deexemplu, hemoragii sau 0 fracturadeschisa),

Cormnlca-i dispecerului care preiaapelul ca va exista cineva care vaindruma echipajele serviciilor deurgenta cafre locul accidentului.

Raspunde la intrebarile dispeceruluicare se ocupa de apelul tau.

Ai grija ca linia telefonica sa fie libera,asttellncat cei de la serviciul deurgenta sa te poata suna daca estenecesar.

Roaga pe cineva sa astepte echipajeleserviciilor de urgenta, pentru a Ieindruma spre locul accidentului.

121

Cine alerteaza serviciilede urgenta?Daca este posibil, ramai alaturi de victima.Roaga 0 persoana anata in zona sa sunela serviciile de urqenta. Daca persoanarespectiva trebuie sa se deplaseze, pentruca nu dispune de telefon mobil, roag-osa se intoarca si sa-ti spuna ce anume$i cu cine a vorbit la telefon. Procedandastfel, potl fii sigur de faptul ca apelul afost tacut ($i intr-un mod corespunzator).

Daca esti singur cu victima, da telefonfolosind mobilul tau. Nu trebuie sa plecide langa victirna pentru a telefona decatdaca nu exista nicio alta optiune.

Daca a dat altcineva telefon la serviciul deurqenta. asiqura-te de faptul ca apelul afostfacutinfr -un mod corespunzator. Dacadetaliile oferite la telefon sunt incorectesau incomplete, da din nou telefon siofera informatiile suplimentare care suntnecesare.

..~---------------------------------------------------- .i 4. ACORDAREAi, ~~_I_~_~~~_I_~~~!~~ _

Dupa ce ai verificat daca victima esteconstienta sl caca respira si dupa ce aialertat serviciile de urqenta, examineazamai indeaproape victima $i continua saacorzi primul ajutor. Acorda prioritate rani-lor celor mai grave.

In timpul acordarii primului ajutor, evalu-eaza victima, asttellncat siHi dai seamadaca este constienta si respira regulat.Examineaza victima, pentru a constatadaca mai prezinta si alte leziuni, deexemplu, piciorul fracturat. Verifica dacavictima are asupra sa medicamente: deexemplu, pastilele pentru inirna indicafaptul ca este vorba despre un bolnavcu probleme cardiace. Nu administraniciodata rnedicatia.

Dupa ce ai acordat primul ajutor (deexemplu, dupa ce ai oprit hemoragiasau ai tratat rana provocata prin arsurs),informeaza-i pe reprezentantii serviciilorde urgenta in legatura cu rnasurile luate.

123

241

SUPORT VITAL DE BAiAv

SI DEFIBRILARE EXTERNA,AUTOMATA

Oxigenul este esential pentru viata. Sangele transporta oxigen la organe. Daca inimase ooreste, circulatia sangelui este intreruptii (stop cardio-respirator, respectiv stopcardiac). Din acest motiv, In cazul unui stop cardiac exista un deficit de oxigen la nivelulorganelor vitale. Creierul este In mod special sensibil la /ipsa de oxigen. in general,neuronii nu pot supravietui In absent a oxigenului mai mult de cateva minute.

Victimele at/ate tntr-o astfel de situatie Ii pierd rapid cunostlme, Inceteaza sa mairespire i In cele din urma decedeaza. Din acest motiv este necesar sa incept manevrelede resuscitare cat mai curand posibil. Dei ansele de supravietuire ale unei persoanecare a suferit un stop cardiac sunt reduse, acestea cresc considerabil daca se acordarapid primul ajutor. Modul In care trebuie sa intervii este descris In continuare.

Asigura-te de faptul ca tu, victima i persoanele at/ate In imediata voastra apropieresunt In siguranta.

Victima nu reactlcneazao Striga dupa ajutor. Fa acest lucru

pentru a nu fi singur cano acorziprimul ajutor. In timp ce 0 a douapersoana suna la serviciile deurqenta ~i aduce un defibrilatorautomat extern (DAE), daca estedisponibil un astfel de dispozitiv la 0dlstanta rezonabila fata de victirna,tu te pof concentra asupra acesteia.

..._--------------------------------------------------------- ..

VER~~_I_~~~_~~_~!~~~_I__~~_~_~~~!~~~J~)cutura victima usor, apucand-o de umeri.

Intreaba victima, cu voce tare: "Sunteti bine?"

Vlctlma reacnoneaza(de exemplu, deschide ochii sau raspunde)o tasa victima in pozitia in care ai

gasit-o, veriticand sa nu existeniciun fel de pericol. Nu 0 deplasadecat daca este in pericol.Vezi Tehnica: "Ridicarea Rautek",p.18.

4') lncearca sa afli ce i s-a intarnplatvlctimei.

41) sonclta ajutor, daca este necesarsau daca ai anumite dubii.

e vennca oaca victima este consnentai respira regulat.Vezi "Verificarea resplretie!", p. 27.

e A~aza victima pe spate ~ieubereaza-i cane respiratorii.

125

261

-----------ELiBERAREA-CAI-LOR--RESP-I-RATOR-I-I--'i- -- ---- --- - --- -- -- -- -- -- - -- -- - -- --- - ---- -- ---- -- -- -- - -- -- -- --- -- ---- -- --"

In cazul unei victime care i-a pierdut cunotinta muchii se relaxeaza. Din aceastacauza este posibil ca victima sa-i lnghita limba i astfel sa fie lmpiedicata respiratia.Aceasta situatie poate fi evitata daca lnclini uor capul victimei catre spate i Ii ridiciMrbia (ridicarea Mrbiei). In acest fel caile respiratorii sunt eliberate.

o Pune 0 mana pe fruntea victimei. o Plaseaza varfurlle degetelorceleilalte rnainl sub barbia victimei.

~----- -- -- -- --.-.-- ----- --- ---- -- - ..~I ICAREA RESPIRATIEI,

"I" I" II , ai eliberat cane respiratorii11111 vll.llltl I, poti sa verifici caca aceastaII pll

(III II v mlscarile pieptului.1\ Ilull r ptratla langa guravII lilt It I.I\plOpll obrazul de gura victimei,P,I 11"ln-tl da seama daca respira.

tilt I IV I I ulta i simte timp de 10 se-t Iliithl II u: vlctima respira normal.

tI pt Iin HI (1010 secunde poate sa para(WII hi ItIII' , dar se lntampla uneori caIt vII 11111 I, U'O t-a pierdut cunostinta saII IIIII 1111111 lncet. uaca verificarea este

mai scurta de 10 secunde, este posibilsa te afli exact in intervalul dintre douarespiratii i ai putea trage concluzii greite.

Imediat dupa producerea unui stop cardiacpoate exista impresia ca victima incearcainca sa respire. Acest lucru se poatemanifesta printr-o resplratie greoaie saubolboroseli zgomotoase ~i neregulate.Martorii au in mod frecvent impresia caaceasta respira normal. Aceasta sltuaneeste una care pune in pericol viata victimei:nu 0 confunda cu respiratla norrnala

Daca nu eti sigur(a) ca victima resplranormal, este bine sa presupui ca nu respirai sa iei masurile ce se impun intr-0 astfelde slfuatle.

f) Apasa fruntea incet, asttel incatcapul victimei sa se incline catrespate.

o Ridica barota victimei pentru aelibera caile respiratorii. Nu apasape zona moale care se afla subbarble. 0 astfel de manevra poateinqreuna respirata.

9 Degetul mare i aratatoru' trebule saramana libere, pentru a putea prindevictima de nas in cazul respratietgura la gura.

127

281

r-----------------------,

Daca victima nu reactioneaza, existatrei optiuni;> Victima nu reactioneaza, dar

resplra normal. (Vezi p. 28)> Victima nu reacnoneaza ~i

nu resplra normal. Nu estedisponibil un DAE sau Inca nu afost adus un DAE. (Vezi p. 32)

> Victima nu reactioneaza ~i nuresplra normal. Este disponibilun DAE. (Vezi p. 40)

> Victima nu reacnoneaza,dar respira normal.

o Pune victima In pozitle laterala desiquranta, Vezi Tehnica:"Pozitia de siguranta", p. 29.

8 Roaga pe cineva sa alertezeserviciile de urqenta. Du-te chiartu dupa ajutor daca e~ti singur(a).

e Verifica din minut In minut respiratiavictimei.

'1111 hr I\ul victimei, care se aflaI 111I11iproape de tine, In unghiII /II' 1\ de corp. Indoaie bratul

Vi 11111 1111 asa fellncat palma sa fieI III I In us.

e Adu celalalt brat al victimei pestepiept asezsnd dosul palmei peobraz. Mentine-i mana In aceastapozitie.

o Cu mana llbera trage In susgenunchiul aflat In partea opusa.Fa In asa fellncat sa ridicigenunchiul, Insa talpa picioruluivictimei sa ramana lipita de pam ant.

129

o Trage genunchiullndoit al victimeicatre tine, rnentinand dosul palmeisale lipit de obrazul acestela.Tntoarce victima cane tine, carprocedeaza In asa tel incat aceastasa ramana In pozitia culcat.

e Ipul vlctimei spre spateIll! ntlne caile respiratorii

o A~aza piciorul situat deasupraintr-un unghi drept.

~ Verifica respiratia victimei la fiecareminut. Aceasta tehnica poate fiaplicata ~i atunci cand vrei sa asez.un bebelus sau un copilln pozitia deslquranta. Daca este yorba despreun bebelus, poti sa-: sprijini cuspatele pe 0 perna sau pe 0 paturarulata In prealabil. Astle I bebelusuiare 0 pozitie mai stabila.

r----------------------_1Daca este yorba despre 0 femeie acarei sarcina este vizibila, intoarce-ointotdeauna pe partea stanga. Astleluterul nu va restricnona circulatlasangelui catre inima,

r--------- ,JIJI

IIJ

IJI

III

I~-----------------------~

Oacatrebuie sa te ocupi de 0 victimacare sl-a pierdut cunosnnta, dar carerespira normal, mai mult de 30 deminute, intoarce-o pe cealalta partepentru a evita producerea de leziuniale nervilor de la nivelul bratului.

131

321

----------------------------------------------------------------"',

COMPRESIA TORACICA i~IRESPIRATIA GURA LA GUM i

- - -- --- --- -- -- --- - -- - -- -- - -- -- -~-- ---- -- - ---- -- -- --- - ---- --- -- -.,,'

Resuscitarea mai este denurnita i RCP(resuscitare cardto-pulmonara). Aceastairnplica 0 combinate intre compresie iventilatle, Compresia toraclca asigura 0cantitate mica, dar foarte irnportanta desange pentru inirna ~i creier. Prin ventilatiese asigura faptul ca sangele care circulatransporta suficient oxigen la creier. Callerespiratorii trebuie sa fie libere. Acestaeste un lucru important.

Un DAE este un dispozitiv portabil cuajutorul canna se transmit catre inirnasocurl electrice In eventualitatea aparitieiunei aritmii cardiace care pune In pericolviata victimei. DAE determina, respectivanalizeaza ritmul cardiac al victimei ~istaoueste automat caca un soc electricpoate fi util in cazul victimei. Defibrilatoarelesunt dispozitive sigure ~i eficiente, indiferentcaca sunt utilizate de catre specialisf saude persoane fara pregatire medicala. Prinutiiizarea DAE de catre persoanele careacoma prirnul ajutor, defibrilarea se poaterealiza cu mult timp inamte de a ajungespecialistli sa se ocupe de victima.

> Victima nu reactioneaza ~i nu respirenormal. Nu este disponibil un DAEsauinca nu a fost adus un DAE

o Roaga pe cineva sa alerteze servicillode urqenta, Cere-i persoaneirespective sa aduca un DAE daca 0 IIIdisponibil unul ln imediata vecmatata locului In care va aflati. Daca etisingur, alerteaza serviciile de urgen\folosind teiefonul mobil i, daca estposibil, procure un DAE din lrnediautvecinatate a locului In care te afli.

f) Tncepe cu treizeci de compresiitoracice.

e Fa apoi respiratii gura la gura dedoua ori.

o Alterneaza treizeci de compresiitoracice cu doua respiratii gurala gura.

o Continua manevrele de resuscit tIpana In momentul in care: soseste personalul soecializat Ulll

poate continua resuscitarea. Victima Ii recapata cunotin\ I,

se mica, deschide ochii, re phnormal.

Eti prea obosit(a) pentru acontinua.

133

TEHNICA: COMPRESII TORACICE

o Asigurfl-te de faptul ca victima este!ntinsa pe spate, pe 0 suoratata tare.

o Pune podul palmei pe mijlocul cutieltoracice a victimei.

III (,, llalta palma peste prima ~iIt" 111I.1 (II a degetele.I III II nu apes victima pe

111I1" Ap sa pe partea superioaraIIluh'"IOIlUlui ~i pe partea

11111IIfllI \ H toracelui.

9 Perioada de compresie ar trebui safie egala cu aceea In care nu seapasa pe torace.

o Efectueaza treizeci de compresiitoracice la un ritm de 100 de com-presii pe minut (poti efectua mane-vrele ~i mai rapid, dar la un ritmmaxim de 120 de compresii peminut).

~ Continua cu doua respiratiigura la gura.

(D Continua sa efectuezi alternativtreizeci de compresii toracice ~idoua ventilatii gura la gura. Nu teopri pentru a face diverse verificari.

() Continua manevrele de resuscitarepana In momentul!n care: Soseste personalul specializat

care poate continua resuscitarea. Victima I~i recapata cunostinta,

se mi~ca, deschide ochii, respiranormal.

E~ti prea obosit(a) pentru acontinua.

Imediat ce ai la dispozitie un DAE,continuamanevrele de resuscitare utilizand aparatul.

f} Ingenuncheaza In apropiereavictimei, langa. bratul acesteia.

IUIII to de faptul ca umerii taiIII dllar deasupra pieptului

VII IIfllI I Iinand bratele innnse,I hI 10' minimum 5 cm,I '"111111 Gcm pe stern.

135

TEHNICA: RESPIRAT" GURA LA GURA

o procedeaza In asa fel Tncat caileresplratoru ale victimei sa fie libere:apteaca-: capul pe spate ~i ridica-lbarbla,

f) Pune 0 mana pe fruntea victimei ~iprinde nasul acesteia cu aratatorul~i cu degetul mare.

e Continua sa tii barbia victimeiridicata tolosindu-te de cealaltamana ~i deschide-i gura.

o Inspira normal, apleaca-te pestevictima ~i acopera-i gura cu gura ta.Asigura-te de faptul ca nu sepierde aer.

r - - -- - - - - - - -- ;...". - - - - - - - - --'-. .,I

I naca resplratia gura la gura se :: etectueaza cu dificultate, ventilatia :: gura la nas reprezinta 0 optiune. :I I~--------------~-------~

o Sufla uniform aerulln gura victimeltimp de 0 secunda. Verifica oacapieptul victimei se ridica.

o Mentine victima cu capul aplecatcatre spate ~i barbia ridicata, astt; Ilncat sa nu se ptarda aer. Verificdaca pieptul victimei coboara.

o Inspira din nou normal ~i efectuu 1/o a doua resplratie gura la gurc .

o Cele doua respiratii gura la gurt 1111ar trebui sa dureze In total mai 1111111de 5 secunde.

mine oblect vizibil care1 au care ar putea obturaplr ,torll.

r------------------------~I I

: Nu efectua mai mult de doua respiratii :: gura la gura lnainte de a trece la :: compresia toracica, :I I~------------------------~

137

------------oiFiBRiLAREA-ExTERNA-AuTO-M-ATA-').- -- -- -- --- -- -- -- - -- - -- -- -- -- ----------------------- -- -- -- -- -- ------ -- -- -- -_ ...

in momentul In care inima tnceteezs sa mai pompeze $i sangele nu mai circulfl, victimaa suferit un stop cardiac. in numeroase cazuri inima continua sa bataoAceste bfltai suntatat de neregulate, lncat inima nu se mai contracta a$a cum ar fi normal. in aceastasitustie, inima nu mai poate pompa sange care sa circule prin organism.

Cu ajutorul unui DAE (defibrilatorautomat extern) se poate corecta ritmulcardiac anormal prin folosirea socurilorelectrice. Daca se trece rapid la utilizareadefibrilatorului, 0 inima normals incepe safunctioneze rapid In parametri normali.Acest procedeu se nurneste "defibrilare"_

Un DAE reprezinta un dispozitiv actlonatcu ajutorul unui computer, care analizeazabataile inimii victimei. Dupa ce etectueazaanaliza, dispozitivul decide daca suntnecesare socurile electrice. DAEeste undispozitiv de lnalta precizie ~i va declansasocuri electrice numai atunci cand estenecesar. Existadefibrilatoare semiautomate~i defibrilatoare automate. DefibrilatorulsemiautomatTi indica salvatorului momentulIn care trebuie sa apese pe buton, astfelincat sa fie dectansat un see electric. Undefibrilator automat oeclanseaza singursocurile electrice.

381

Chiar ~i dupa ce socul electric a fostadministrat cu succes, trebuie sa ur-mezi intocmai indicatiile date de DAE.Este deosebit de important sa conti nulresuscitarea. Un DAE nu inlocuiestcompresiile toracice siresplratia gurlla gura.

Daca salvatorii incep manevrele de deft-brilare ~i resuscitare la cateva minute dupce s-a produs stopul cardiac, sansele dosupravietuire pe care Ie are victima cres "ln majoritatea tarilor europene echipajelolserviciilor de urqenta Ie sunt neces I(8 minute sau chiar mai mult pentru Iajunge In loculln care trebuie sa intervinDe aceea se recornanda ca un nurnar C Imai mare de persoane sa invete cum IIIetectueaza manevrele de resuscitar Icum se utilizeaza un defibrilator autonnlextern.

-----------------,

M URI DE PRECAUTIEl,tlt I 10 pleptul victimei dacalilt In este ud, Inainte de a,plio \ slectrozii. lndeparteaza11111,/II I de plasturi de peph phil vlctimei.Ililt II vletlme au stimulator11IIdll '. Oaca este vorbalit pn a tfel de victime,VI I 01) orva 0 umflatura sublilt h oruar sub clavicula.I'II/ot II aza In asa tel incat

111/pl/I electrozii peIIl1l1l11lor,ci langa, respectiv1111 w( ta

hllh p Iteaza orice bijuterie111111111101eare ar putea intra1IIIOnt Cl cu electrozii. Daca11I1 Ilw,ru nu este posibil,11111"1111I etrozii pe unII I It I (/~ oblect

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

139

> Victima nu reacfioneaza ~inu respira normal.Este disponibil un DAE

o Efectueaza manevre de resuscitarepana in momentulin care estedisponibil un DAE.

8 Pune In functiune DAE imediat ce aila dispozlfie un asttel de dispozitiv.llrmeaza Intocmai tndicatllle DAE.Daca exista doi salvatori, unul dintreei trebuie sa continue manevrele deresuscitare.

e lndeparteaza tot ceea ce acoperapieptul victimei. Dispune electroziipe pieptul victimei. Pozitla corecta aelectrozilor este prezentata chiar pambalajul acestora.

o Procedeaza In asa tet incat nimenlsa nu atinga victima In timp cedispozitivul anallzeaza ritmulcardiac.

1111 I I II II cesar un soc electric,1111111 till II in asa tel incat nimeni

Itll Ii 1 11 Imediata vecinatateI vII 1111111. naca este necesar,II lit III It 1/ butonul pentru soc. Daca," 11I1:llIvlllo te automat, acesta1111111111 III 11. el lnsusi socul,

o Urrneaza In continuare lnsrructiunlledate de dispozitiv, pana In momentulIn care: Soseste personal specializat care

poate continua resuscitarea. Victima I~i recapata cunostinta,

se rnisca, deschide ochii,respira normal.

E~ti prea obosit(a) pentrua continua.

o In sltuatla in care victima I~irecapata cunostinta, intrerupemanevrele de resuscitare. Nu opridefibrilatorul ~i rnentine electroziipe pieptul victimei. 0 victima careresplra, dar ~i-a pierdut cunostlntatrebuie asezata In pozitla desiguranta. Nu opri defibrilatorul~i rnennne electrozii pe pieptulvictimei. Defibrilatorul nu vaadministra socuri daca nueste necesar.

141

RESUSCITAREA FACUTADE 001 SAU MAl MULTI,SALVATORI

uaca sunt prezenf mai multi salvatori, estebine sa se Inlocuiasca reciproc In timpulmanevrelor de resuscitare. Efectuareacompresiilor toracice poate fi 0 operatiuneextenuanta Dupa cateva minute, salvatorulnu mai poate efectua In mod corespunzatorcompresiile. Salvatorul nu I~i da seamaIntotdeauna de acest lucru. Pentru a seefectua In mod corespunzator compresiile,salvatorii ar trebui sa se Inlocuiasca reciprocla fiecare doua minute. Inlocuirea ar trebuifacuta dupa ce unul dintre salvatori aefectuat doua resplratli gura la gura.

Primul salvator etectueaza manevrede resuscitare timp de doua minute(compresii toracice ~i respiratii gurala gura).

Un al doilea salvator etectueazamanevre de resuscitare timp dedoua minute (compresii toracice~i respiratii gura la gura). Primulsalvator il inlocuieste pe eelde-al doilea.

Schimbullntre salvatori trebuie sase efectueze cat mai rapid posibil,asttel incat manevrele de resuscitaresa fie Intrerupte pentru 0 perioadacat mai scurta de timp.

,,.-------------------------------------------------- .

i RESUSCITAREAi DOAR CU COMPRESIIl TORACICE'o_----------------------------------------------_ ..

Numeroase persoane, printre care sonurnara ~i personal medical, recuno cfaptul ca sunt reticente In a face respiratlogura la gura.

Intotdeauna este mai bine sa eteciuamchiar $i numai compresii toracice dec( 1sa nu intervenim In niciun fel. Chiar dacefectuezi manevre de resuscitare far Iventi la, vei spori sansele de supravietulroale victimei. Daca nu poti sau nu vreiventilezi, etectueaza continuu cornprei IItoracice. Persoanele care au cunosnmudespre manevrele de resuscitare pot prlllliinstructiuni prin telefon In legatura ellmodulln care trebuie sa administreze Rel'lrespectiv exclusiv compresii toracice. Go Imai buna metoda de resuscitare cardinpulmonata este aceea In cadrul careta IIetectueaza compresii toracice, combnnlucu respiratii gura la gura. Aceasta artrehlllsa fie metoda standard de resuscitan 0

..-----------------""1'."'''''''''111 ~ICOPII...-----------------"

II 1 '" II Illullldllrllor de resuscitare se face""" IlIttili t (//. tlnctie:

IIIIIIIhll/ItIIlII'( uscitarecaresuntvalabileI IIltlIIUhlll/1 ( f.lpllca~i In cazul bebelusilorI "I'lih II

Resuscitarea bebelusilor ~i copiilorcu ajutorul DAEDefibrilatoarele standard pot fi utilizatepentru victime de toate varstele, Dacadefibrilatorul este utilizat pentru bebelu~i ~icopii, este bine sa se foloseasca electrozicorespunzatorl, cu atenuator. Dispunereaelectrozilor difera de la 0 tara la alta.

Resuscitarea in caz de inecVeziJnecu/ $i boa/a de decompresie ascafandri/or", p. 115.

143

PRIMUL AJUTOR

"! -: .. ~~

A I URGENTE DE ORDIN MEDICAL :~~i~::, . ""'~

.~----------------------------------------------" ..REACT II ALERGICE, :

- -- - --- -- -.- - - .-- -- --_.- - -- --- - - - --- - -_."

441

Alergia reprezinta 0 reectie adversa a organismului tata de anumite substante. Aco /gen de reactii pot fi toarte diterite Intre ele. Substante la care cei mai multi dintre 1111/nu reactioneaza pot declan$a, In cazul anumitor persoane, tot telul de reactii. Ceva I:tlpentru noi constituie 0 neplacere minora Ie poate pune a/tora viata In pericol.

Pie lea, ochii, caile respiratorii ~i tubuldigestiv vin frecventin contact cu substanteprovenite din exteriorul organismului. Deaceea, aceste parti ale organismului suntfoarte vulnerabile la reactn alergice locale,de exemplu urticaria, eczema sau alergia

la fan. De~i oamenii reacnoneaza, de c( iiImai multe ori, In acelasi fella 0 anomhsubstanta, este posibil sa apara reactii 111111violente la contactul cu anumite substan\II,de exemplu intlarnatia caller respiratu]superioare sau socul anafilactic.

_ Ce trebuie sa faci?Daca acorzi primul ajutor, ar trebui saacnonezl In felul urrnator: Daca banuiesti ca 0 persoana are 0

reactie alerqlca, suna la serviciile deurqenta.

soucita ajutorul ori de cate ori estenecesar; daca ~tii ca victima a maiavut, In trecut, reactii alergice,mentloneaza acest lucru Inmomentulln care suni la serviciilede urqenta.

tasa victima care sutera 0 reactiealergica sa-~i ia medicamentele,daca doreste acest lucru,~i asiqura-te ca I~i adrnlntstreazadoza corecta.

Nu administra niclodatamedicamente din proprie initiativa.

145

-----------OIFlcuirATi-iA-REs-piRArie--":, "-------------------------------------------------------------'"

ASTM

o Ce observi? Senzatia de lipsa de aer; Hesoiratie sacadata sau tuse; Victima respira suierator sau are

dificulta1i la respiratie: Din cand in cand se contracts

rnuschii de la nivelul gatului ~i alumerilor;

Stare de anxietate sau tearna; Buzele, degetele ~i nasul se

invinetesc: Este posibil ca victima sa-1i spuna ca

are a criza de astm.

_ Ce trebuie sa faci?naca acorzi primul ajutor, ar trebuiactionezi in felul urmator:fncearca sa afli dacavictima sufera de asuu linlsteste victima; procedeaza in asa

fel incat sa nu intre in panica. Cere-i victimei sa respire cat mai cahn

posibil ~i sa nu se agite. Lasa victima sa se ocihneasca;

procedeaza in asa felincat sa nu saoboseasca.

tasa victima sa adopte pozitia in cause simte cel mai bine ~n sezut, intr-opozitle lntermedlara intre insezut ~i culcat, in picioare); seintampla frecvent ca unele persoanosa se sirnta mai bine daca stauaplecate inainte, cu coatele sprijinll(pe rnasa

Asiqura-te de faptul ca nimic nuingreuneaza respiratia victimei; daoeste necesar, descheie-i hainele CIIIIIsunt prea strarnte.

Lasa victima care sutera de astmsa-~i toloseasca inhalatorul dacadoreste acest lucru ~i asigura-tede faptul ca i~i admmlstreaza d070corecta

Nu administra niciodata medicamlllihdin proprie ini1iativa.

Apeleaza la serviciile de urgentt (IIIvictima i~i pierde cunostinta salldll ,se invineteste.

nh rvi?V,. 11111 1 II plra adanc ~i rapid;, "" VI III, II .easta prezinta a stareII, It 11111 au de anxietate;VII filiI 1 I Imte ametita ~i poateVilli /lllpllll'llI;IImlil II( rurnicaturi in degetetll'" /0111 gurli;

III 1111 1111111care criza dureaza mai1111111, III filii I de la maini ~i de laI'lt 11111111 II put a deveni rigide.

_ Ce trebuie sa faci?Hiperventila1ia se poate manifesta la felca alte atecpum grave. Daca ai Tndoieliasupra cauzei problemei existente,rezolva problemele legate de dificultatilein respiratie. .In caz de dificultati in resplratle: tasa victima sa traga aer Tnpiept,

astfel incat sa poata reveni la unritm normal al respiratiei.

In caz de hlperventilatle: ' Aplica procedurile inserate mai jos

doar daca victima ii da acordulin acest sens ~i caca e~ti sigur(a)ca te contrunti cu un caz dehiperventila1ie de origine psinoqena.

Daca este posibil, du victima intr-unlac lini~tit ~i cere-le persoaneloraflate in locul respectiv sa sedeparteze de ea.

Cere-i victimei sa inspire ~i saexpire cu calm. Daea este necesar,arata-: ce trebuie sa taca,

Daca te contrunti cu un caz dehiperventila1ie neurovegetativa,totoseste a punga.

Ramai alaturi de vicnma pana candaceasta respira normal.

Apeleaza la serviciile de urgentadaca hiperventila1ia persista

147

--- - ".-~---~-- - - ~--

------------------------------------------------------------------------ .,

BLOCAREA CAILOR RESPIRATORII iCU UN CORP STRAIN :

------------------------------------------------------------------------'"

Pentru persoanele adulte aceste situatii apar, de obicei, in timpul mesei. Bebelu$/1 Icopiii, fnsa, se fneaca cu obiecte care nu sunt comestibile, de pilda obiecte mici (monolillsau jucarii de mici dimensiuni). Daca ne fnecam cand mancam, de obicei, este cinov Ialaturi de noi. Acest tuau face ca sensete de a fi salvati sa ctessci: daca ni se acolIlrapid primul ajutor. De aceea este foarte important sa $tii cum sa actionezi.

V-ati tnecat?

481

I 1(.1dlstmctla intre blocarea1IIIIIlompieta a caller respiratorii.

ule Sa faci?vlctima sa continue sa

cAI RESPIRATORIICOMPLET BLOCATE

o Ce observi? Victima este constienta, dar nu

poate raspunde la intreban (poate sadea din cap);

Victima nu poate vorbi, tusl saurespira; In unele cazuri poate sarespire extrem de greu sau saIncerce sa tuseasca;

Victima se invlneteste sau Ii pierdetreptat cunostinta;

Victima intra In panica ~i duce manala gat sau scoate tot felul de sunete,incercand sa traga aer In piept.

e Ce trebuie sa faci? Striga dupa ajutor; Bate victima de cinci ori pe spate; Daca acest lucru nu aiuta, aplica-i

cinci apasari pe abdomen; Daca tot nu s-a rezolvat problema,

alterneaza cinci lovituri pe spate cucinci apasari pe abdomen;

Daca victima Ii pierde cunostinta,Intinde-o pe jos ~i apeleaza laserviciile de urqenta;

lncepe manevrele de resuscitare;cane apleci capul victimei pe spate~i Ii lnalf barbla, uita-te in gura ei;daca observi vreun obiect acolo,incearca sa-l lndepartezt

149

TEHNICA:BATAI PE SPATE

o Asaza-te lateral fata de victima,putln in spatele acesteia.

G Sustine pieptul victimei cu 0 mana~i apleac-o inalnte, Acest lucrueste utll, deoarece atunci candcorpul strain va fi eliminat, el vaie~i pe gura ~i nu va reintra in cailerespiratorH.

e Aplica cinci lovituri pe spatele victimei,Tntre omoplan. Fa aceasta operatefolosindu-te de mana libera.

o Asaza-te In spatele victimei ~icuprinde-o cu ambele orate in parf tsuoenoara a abdomenului.

G Apleaca victima spre inainte.

e Fa 0 mana pumn si asaz-o In partousupertoara a abdomenului victimel.

o Prinde-f pumnul cu cealalta man.Trage pumnul brusc catre tineprintr-o rniscare din fata In spatesi de jos In sus. Repeta aceastamlscare fara Intrerupere, de cincillil

r-----------------------------------------------Situatii in care este necesar ca victima sa mearga la spital:> Apasarile aplicate pe abdomen pot cauza leziuni interne grave. Persoanele carom

Ii s-a aplicat aceasta rnanevra ar trebui sa fie examinate de un medic.> Dupa ce 0 persoana s-a inecat cu un obiect, este posibil ca un fragment din aceI

obiect sa rarnana In caile respiratorii. Persoanele care continua sa tuseasca, audificultati la Inghitire sau au senzatia ca le-a ramas ceva In gat trebuie sa fieexaminate de un medic.-----------------------------------------------

sub subsuorile

SUFOCAREALA FEMEIA iNSARCINATASAU LA PERSOANA OBEzAIn situatla in care se lneaca 0 femeieinsarcinata sau 0 persoana obeza, nu potifolosi tehnica apasanlor pe abdomen. Incazul acestor victime se pot aplica lovituriTn spate ~i apasar: pe piept.

o Prlnde-ti pumnul cu eea de-adoua mana.

41)Cere-i victimei sa toseasca~i trage pumnul spre tine cunotarare.

o Directioneaza-f torta spre coloanavertebral a a victimei.

151

521

----- -- - - --- ---- ----- --- -- ----- -- - ----- --- --- -- .___________~~!_~~~~~I~~)

Intoxicatia apare in momentul in care 0 substanta toxica intra in organism. Substall/llilftoxice pot fi solide (medicamente, plante otravitoare, otrava pentru $obolani, cocaina), lIell/rll'(detergenti, soda caustica, sirop de tuse) sau gazoase (gaze de e$apament, gaze care cOli/IIIvapori de clor, butan etc.). Din aceasta cauza, intoxicatia poate sa apara in urma ing/I/II/II,inhalarii sau contactului cu produse chimice, respectiv materiale injectabile. -

o Ce observi?Adesea situatia in care se gase~te victlilllte face sa banuiesti 0 intoxicatie (un mollilcare tunctloneaza, un tub de medicameulugOl) sau este posibil ca persoane caro IIafla in preajma victimei sa-ti spuna co I Iintarnplat. Uneori, victima poate prezoulnurmatoarele simptome: Crampe la stomac; Pupilele sunt foarte mari sau foart(

mici; Pielea este umeda ~i rece; Pielea are 0 culoare nsoblsnuita

(alba, rosie sau vanata); Greturi ~ivarsaturl; comractu musculare necontrolato

(convulsii); Arsuri; Pierderea partial a sau totala a

cunostintei; Dificultati la respiratie sau absent ,

respiratlei; Probleme in ceea ce priveste ritmul

cardiac ~i tensiunea artertala, soc; Stop cardiac.Simptomele variaza in functie de toxlc,,1 IIdiscutie, respectiv de modul in care vlcllllilla venit in contact cu acesta.

I sa faci?" 11111 IIllol\luct direct cu gaze,

I 1"11 1111 1111 materiale care potI II I III lG a este deosebit de

11111111111 II ndesf la slqurantaIII" 1111 \lOI1l ntul in care acorzi

hllllllllllllll, Iloarta echipamentIII"ltIIllt I III exemplu, rnanusiII III hili ln prezenta substantelor'" '11111 II rl lanurile, hidrogenul

11111I111, 1111 I tnte corozive sau'11111111 Illh I, ovlta sa faci1111'lilt 11I11 III gura.11111" I I rvlciile de urgenta,I 111111 III III loxlcologie sau alte, 1111111 lit Itl( dlcl, in situatiaI I' vlt 111111 te expusa lalit '11111\1 loxlc, . Nu astepta pana, I 1'111111 It ilrnptnrne.II" 1111111 It lnlorrnatu sunt

1'111 I'll litVII 11111 I

.ltlll I ((;on~tienta sau nu,11111111,11111 ultati in ceea ceI'!lVI It I 'piratia, vorna);V "I I(l:llP" sau adult);1111111111(c ttlmp a trecut de la11111' I II I11/ ontactul cu suastantahi It, II n in momentulin care

1\ hi 11110 tura cu toxicologii,11"1" lillv au serviciile deIIIUIIII\ 'I).

IIIIhl III'Iltllllllllhln;11111111 lit (numarul de pastileIII lit lIohltituri).

urrneaza cu strictete indicatiile pecare Ie primesti de la specialistii intoxicologie, respectiv de la serviciilede urqenta.

A~aza victima pe partea ei stanga, inpozitla de siquranta.

Foloseste carbune activ doar laindicatia expresa a medicului.

.ln cazul expunerii pieIii sau ochilorla baze sau acizi: Protejeaza-te, purtand echipament

de protectie: Spala rapid pielea ~i ochii cu apa

de la robinet; aslqura-te ca apanu atinge alte parti ale corpului,respectiv nu atinge persoana careacorca primul ajutor.

in cazul expunerii pielii sau ochilorla substante chimice care nu suntlichide saucare seprezinta sub formade pulberi: lndeparteaza substanta toxica de pe

vlcnma; Curata corpul victimei; Dilueaza substanta toxica coroziva

cu apa.

in cazul unei lnhalarl; Scoate imediat victima din mediul

toxic; etectueaza aceasta operatiunenumai in conotille in care nu teexpui unui pericol,

153

MONOXID DE CARBON

Monoxidul de carbon (CO) este un gaz care apare In cazul arderii incomplete a materla/tJinflamabile (de exemplu carbune, gaz, pacura, lemn). CO poate rezulta $i de la un toe, de la I'toxice eliminate de insta/atii industriale, de la fumu/ de tigara, dar $i de /a gazele de e$apallltJlMonoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor $i insipid. Din acest motiv, el nu poate fi detl t Idecat cu ajutorul unor dispozitive speciale. CO este inflamabil $; exploziv; acestea din 111/1reprezinta Insa situatii foarte rare.Gravitatea intoxicatiei eu monoxid de carbon $i aparitia simptome/or depind de cantitatea dlprezenta In Incapere, perioada de timp In care victima a fost expusa $i de procentul de gloillro$ii din sange care sunt saturate cu CO.Copiii sunt mai vulnerabili decat adu/tii atunci cand (Ivorba despre intox;catie cu CO. in cazu/ femeilor gravide, CO poate afecta fatui sau deteml/Idecesul acestuia.o Ce observi?

Simptomele tipice ale intoxidirii cu monoxidde carbon sunt: Dureri de cap, arneteala,

sornnolenta, senzatia de epuizare; Voma ~i ameteli; Pierderea cuaosnntel sau decesul; Tegumentele pot avea 0 culoare roz,

desi s-a instalat hipoxia.

8 Ce trebuie sa faci? Asiqura-te ca primul ajutor este

acordat In conditii de siguranta; Apeleaza la serviciile de urgent ; Deschide usite ~i ferestrele; Inch ide cat mai rapid instalatia

care crezi ca reprezinta sursa domonoxid de carbon (de exemplu,boilerul din baie);

Transpnrta victima la loc sigur, 'r Ia-ti pune vlata In pericol.

Daca Iti acoperi gura cu 0 carpa ud ,Iesti protejat(a) Impotriva monoxi(1I11de carbon.

In timp ce evacuezi victima, nu uita ro /IIIsiquranta inalnte de toate.ln unele CIIIevacuarea nu este posibila decat Ii 11te expui unor riscuri marl. Oaca aco Ieste situatia cu care te contrunti, lase ocupe de victima(e) echipajele (/11serviciile de urgenta, deoarece aco litdispun de ma~ti de gaze.

...-------- ..

..._-------'"

NI ~ , III/lilt rlsc In boli/e cardiaee sunt fumatul, hipertensiunea arteria/a, diabetu/"1.'",' II I JllIll'lIe In piept pot constitui un semnal de a/arma: ceva nu este In regulaH',.III'IIII "" 1//1/111FlU tor ace/e. Ca persoana care acorda primu/ ajutor, trebuie sa $tii

I , ,1, / /I/(/ fJoate fi iminent. Principalele complicatii sunt: stopul cardiac, soa., .MUII., ," 1/(1/ /I IfJlratorie.

II:I IIIltll IlIlIor de cord sunt insonte

" 1\111111 pi (:lI'ta In piept. AceastaIlfltlhl Ii( RCa~i sa revina dupaI'tltlh III forma unei apasar:

Ifl 111111111

11111I :" III plllllil rec! greturi ~i ametefI 111111111I110 care pot constitui1111 1111111 II It; (Ie cord.I 11111111, uacul de cord apareI I 1/11111 ! t debuteze ~i cu 0

durere moderata sau cu 0 senzatie dedisconfort. SeIntampla freevent ea vietimeleIn cauza sa nu stie ce problema au ~i saastepte prea mult timp inalnte de a cereajutor. Chiar daca persoana care acomaprimul ajutor nu este sigura ca e vorbadespre un atac de cord, nu ar trebuisa astepte mai muft de cinci minuteinalnte de a apela serviciile de urgenta.

e Ce trebuie sa faci? Cere-i unei persoane aflate In

preajma ta sa alerteze imediatserviciile de urqenta, Daca e~tisingur(a) cu victima, teletoneaza catmai repede la umenta. Ajuta victimasa se odihneasca ~i sa se relaxeze.

A~aza victima intr-o pozitie Tncaresa stea comod (de exemplu, Tnsezut,respectiv sernisezutj.

tasa victima sa-~i ia medicamenteledaca doreste acest lucru ~iaslqura-te ca T~iadrntnistreaza dozacorecta Nu administra nlclodatamedicamentele din proprie initiativa.

Monitorizeaza victima, pentru aconstata daca este constienta ~idaca respira.

Nu subestima gravitatea sltuatle! Esteposibil ca victima sa spuna ca nu evorba despre nimic serios, dar sa aibaurgent nevoie de ajutor.

155

561

------------------------------------------------------------------------------ ..

-----------~~~~-~~~!--~~~-~~~~-~-~-~-~~~-~~~-~~~~>--!Uneori simptomele sunt de mica amploare $i se pot repeta la anumite intervale. Inasemenea cazuri este vorba despre AIT (atac ischemic tranzitoriu) care precede, deobicei, un atac cerebral.

Este deosebit de important sa se acorde ajutor de specialitate urgent. lntr-o masuramai mica sau mai mare creierul poate fi afectat permanent. Totul depinde de cat derapid este administrat tratamentul medical. Oaca acest tratament este initiat in primeletrei ore, sensete de recuperare cresco

"Accident vascular cerebral" este un termen general pentru diverse etectiunt, In careoxigenul nu mai ajunge tntr-o anumita parte a creierului $i 0 serie lntreaga de celulecerebrale mor.

Atac cerebral hemoragic:Hemoragia cerebrala este 0 sanqerarela nivelul creierului. Apare ca urmarea spargerii vaselor de sange rigidizate.

Atac cerebral ischemic: Tromboza cerebrala este blocarea

unui vas de sange din creier,datorita Ingustarii, obstructiei vasuluirespectiv de catre un cheag desange sau asocierii celor doua

Embolia este un blocaj aparut bruscla nivelul unui vas de sange, cauzatde un cheag care provine din altaparte a organismului. De exemplu,un cheag care se tormeaza la nivelulinimii In urma fibrilatiei atriale.Blocajul poate fi cauzat ~i de picaturide grasime de la nivelul rnaduveiosoase, patrunse In fluxul sanguin,In cazul fracturilor. Tnsituatiaunui accident produs cand se facscutuncari, cane se admlnlstreazao perfuzie sau 0 transfuzie, esteposibil ca In fluxul sanguin sa intre ~io bula de aer.

Ce observi?, lmptomele caracteristice unui atac vascular0( rebral se manltesta brusc ~i depind deloeul ~i supratata de creier atectata. Deiceea, nu toate simptomele rnentionateIII i jos se manitesta in fiecare caz.

Amorteala brusca sau senzatie deslablciune la nivelul tetel, bratuluisau piciorului, adesea In aceeasiparte a corpului;Confuzie, probleme In a vorbi sau Ina Intelege ceea ce se spune, bruscInstalate;Tulburari de vedere la unul sau laambii ochi, brusc instalate;Probleme la mers, arneteala, pier-derea echilibrului, probleme In ceeae priveste coordonarea mlscarllor,

aparute brusc;Dureri severe de cap, In absentaunei cauze cunoscute, aparutehrusc.

Se Intampla frecvent ca simptomele sase manifeste la nivelul unei singure partia corpului.e Ce trebuie sa faci?"Metoda celor cinci semne" reprezintacele cinci semne care indica existentaunui AVC:

MersulVictima nu I~i poate rnentlne echilibrul?ExprimareaVictima vorbeste greu ~i are 0 figura.cazuta", trlsta?Fol1a museulara ~i sensibilitate:Victima prezinta tulburari de sensibilitate,forta ~i coordonare rnusculara pe 0 partea corpului?VazulVictima nu mai vede bine sau chiar deloc?DurereaVictima are 0 durere de cap severa?

Tnsituatla Tncare unul dintre simptomeleamintite mai sus se rnanifesta brusc: Apeleaza la serviciile de urgenta; Cere-i victimei sa-~i pastreze calmul

~i sa nu depuna efort; A~aza victima intr-o pozitie In care

sa stea comod (semisezanc): Noteaza durata aproxlrnatlva a AVe; Verifica cu regularitate victima,

pentru a constata daca esteconstienta ~icaca respira.

157

------------------------------------------------------------------------ ..

DESHIDRATAREIPROBLEME GASTROINTESTINALE-- -- -- - -- - - ------ - -- --- - --- -- -- - --- - - --- -- - -- --- -- - ---- - ----- -- -- - -- - -- - --- -- -- -- ----- --- - _ ..

in situatia in care victima elimina 0 cantitate mai mare de f1uide decat aceea pe care 0introdu~e tn organism, intervine deshidratarea. Victima nu pierde doar f1uide, ci $i saruri$i nutrienti. Aceasta afectiune grava apare Tncaz de diaree severa, v~ma, transpiratii saufebra. Victima va avea 0 senzatie de slabiciune tot mai accentuata. In special bebelu$ii,copiii mici, persoanele Tnvarsta $i persoanele care prezinta diverse afectiuni sunt supuseriscului deshidratarii.

581

o Ceobservi?In cazul desnldrataril; Pielea este palida ~i uscata: Limba ~i gura sunt uscate; Apare senzatia de slabiciune: Dureri abdominale.

In cazul problemelor gastrointestinale: Senzatie de greata; voma; Diaree; Dureri de stomac; Febra,

_ Ce trebuie sa faci?Asigura-te de faptul ca victima consurnacu regularitate lichide In cantitati mici. Cuexceptia cazurilor grave, este suficient cavictima sa bea apa,

In cazuri grave, ar trebui sa administrezio solute oral a de rehidratare (SOR): Spala-te pe malm cu apa ~i cu sapun

inalnte de a prepara solutia saucere-i altcuiva sa taca acest lucru;

llrmeaza instructiuniie de peambalajul solutel de rehidratare;

Pune apa curata intr-un vas curat(urrneaza lnstrucfiunlle):

Toarna In vasul respectiv connnutulpachetului connnand SOR.

naca nu dispui de saruri de rehidratare,poti pre para chiar tu 0 solutie orala derehidratare, procedano dupa cum urmeaza: pune un litru de apa potabila intr-un

vas; adauga 0 jurnatate de lingurita de

praf de copt (bicarbonat de sodiu ~isarurf) ~i trei linqurite de zahar.

Exista ~i SOR gata preparata. Cornpnzitiaacesteia difera de aceea a bauturilorpentru sportivi.

In situatia in care simptomele caracteristiceproblemelor gastrointestinale se rnanitestabrusc, sunt severe sau suntinsofite de deshi-dratare (sau caca este vorba numai dedeshidratare), este posibil sa fie necesartratament de urqenta, Chiar ~i problemelegastrointestinale mai putin severe necesltaun tratament adecvat.

OM"PLICATII"ACUTE"ALE"oiABETU"LUi"-i..-- -- -- - -- --~-- - - - -- - -- -- - -- - -- -- - -- - -- -- - -- -- -- - --- - -- - -_ ..}

IJ/flbetul este 0 etectiune provocata de metabolizarea defectuoasa a zaharuritor dinIIIflflnism, fiind atectat $i metabolismul proteinelor i grasimilor. in mod normal,lIIf/nnismul transtorma zaharurile din alimente tn glucoza (zahilr, care se afla tn sfmge).

III/Icaza este transportata la toate celulele din organism, care a utitizeaza ca sursaII/ onergie. Insulina, un harmon pe care 11secreta pancreasul, regleaza metabalismulI Il18rurilor, proteinelor i grasimilor. Insulina reduce nivelul zaMrului din sange.

(t!lIcaganul, un alt hormon pe care 11secreta pancreasul, cteste nivelul zaMrului dinI I/ge. in conditii normale, prin interactiunea dintre cei doi hormoni, nivelul zahilruluia/reulant In sange este mentinut constant.

'" CElzulbalnavilor care sufera de diabet, apare un dezechilibru tntre ectiune insulinei $i1:1 118glucagonului; tie se secreta prea putina insulina, fie actioneaza in mod tneticiem.

I) lea 0 persoana are un nivel redus de zahilr in sange, aceasta suteti: de hipoglicemie.I) I a 0 persoana are un nivel ridicat de zahilr in sange, aceasta sutera de hiperglicemie.I Hie important ca cel care acorda primul ajutor sa fie informat in ceea ce ptivesteIllpaglicemia. Oaca te confrunti cu a situatie in care se m8nifesta hipoglicemia, trebuieI nctionezi repede. Hiperglicemia evolueaza mai lent.

159

601

o Ce observi?Simptomele caracteristice hipoglicemieiapar in mod frecventTn urmatoarea ordine:o Senzatie de foame, durere de cap;e Stare de anxietate, tremor;e Comportament anormal (asernanator

starii de bene);o Pierderea ctnostintei; (posibile)

convulsii.

Hipoglicemia se manltesta brusc ~i insltuatla in care este netratata, poate punein pericol viata persoanei ln cauza, Victimanecesita tratament urgent.

_ Ce trebuie sa faci? ln cazul unei urqente legate de 0

criza de hipoglicemie dlabetlca, saudaca nu se stle cauza acestei crize(hipo- ori hiperglicemie), victimaeste sfatuita sa consume rnancarurl~i bauturl bogate Tnglucide.

lncearca sa afli daca victima suterade diabet.

lntreaba bolnavul de diabet cacapoate sa-~i masoare nivelul de zahardin sanqe. Daca este necesar, ajutavictima sa toloseasca glucometrul.

ln cazul ln care apare 0 urgentacare este legata de diabet, victimeitrebuie sa i se administreze 20 degrame de glucoza, preferabil subforma de tableta. naca nu ai la

indemana 0 astfel de tableta, atunciexista metode mai putin eficiente~n ordinea eflclentef): qlucoza subforma de gel, sue de portocale,zahar tos (20 g). Apoi, otera-lvictimei 0 gustare usoara (0 bucatade palne, mar, iaurt).

Cere-i victimei sa-~i rnasoare dinnou nivelul de zahar din sanqe.

In situatia In care victima este la unpas de a-si pierde cunostinta, nu-imai oferi de rnancare ~i de baut,deoarece i s-ar putea obtura cailerespiratorii.

Apeleaza serviciile de urgenta insnuana in care victima are 0 stare deconfuzie, i~i pierde cunostinta saunu raspunde rapid la tratament.

A~aza victima, daca este constlenta~i respira normal, in pozitie deslquranta.

In cazul unei crize de hiperglicemie,lasa victima sa-~i ia medicamentelecaca coreste acest lucru ~i asiqura-teca T~i adrnlrustreaza doza corecta. Nuadministra niciodata medicamentele dinproprie lnitlativa,

__ M~

C-------- --------------'"

(Will se manifesta printr-o sceaere brusca a tensiunii arteriale. Corpul tnceerc sa" (fllca efectele acestui fenomen. Inima bate mai repede pentru a face sa circulelIoele $i respiratia este accelerata. Sangele este directionat catre organele ce asigura

lI/lrRvietuirea: inima, pJamanii $i creierul. $ocul este 0 teectie care poate pune in pericolvI '(I victimei $i care are cauze diverse.

M ,I/os se discuta despre socu; aparut in urma unei hemoragii.

Ce observi?o hemoragie rnasiva (interna sau( xterna):Sornnolenta, stare de confuzie,t re de disconfort; starea de le~in

I1Utrece nici dupa ce victima esteIl1tlnsa;l'aloarea tegumentelor;I ranspirate ~i frisoane; rnainile ~iplcloarele pot fi reci;, onzatie de greata ~i stare de rauJoneral;Ilospiratie scurta ~i sacadata:II rderea cunostintel.

_ Ce trebuie sa faci? Apeleaza imediat la serviciile de

urqenta: Ai grija ca victima sa fie Intinsa; Opreste, daca este posibil,

hemoragia; la masuri, asttel incat temperatura

corpului victimei sa se mennna la unnivel constant; victima trebuie sa fietin uta la caldura;

Verifica daca victima este constlenta~i daca resplra regulat; actioneaza Tnconsecinta.

161

- - -~- ~. ~-~~ =-

621

--------.- -- - .-._- -- - --- -- - ---- ---.-- - -- -- - -- ..

LE~IN-------------------------------------------_.,,'

Le$inul reprezinta 0 pierdere brusca $i de scurta durata a cuno$tintei, datorita lipseitemporare a oxigenului la nivelul creierului, cauzata de afluxul redus de sange. Le$inulpoate fi 0 teectie la durere, la epuizare sau la emotii (de exemplu teama sau candvedem sange). EI se manifesta $i In cazul persoanelor care au stat nemiscete vremeIndelungata (de obicei, tntr-un mediu cu temperatura crescuti).a pierdere brusca a cuno$tintei poate provoca cBderi ori raniri ale persoanei In cauza.Daca victima nu l$i recapata cuno$tinta 0 perioada mai Tndelungata de timp, pot saapara probleme legate de respiratie.

o Ce observi? Victima vede puncte negre; Senzatie de slablciune ~i uneori

senzatie de greata; Transpiratie si pie Ie rece; Pierderea cunosnntei, faptul ca victima

se praouseste.

&) Ce trebuie sa faci? Ai grija ca victima sa se intinda pe jos.

Sprijin-o daca observi ca este pe catesa lesine:

Verifica daca victima este constentasau nu, verifica oaca sunt libere cailerespiratorii ~i monltorlzeaza respiranavictimei. Daca aceasta respira normal,asaz-o in pozitia de siguranta;

Proceoeaza in asa felincat locul sa fieaerisit. Cere-Ie persoanelor aflate in

preajma sa se departeze de victima,Descheie hainele victimei, asttel hcataceasta sa poata respira mai user;

Pune comprese reci, folosind eventualun prosop de fata umed pe frunteavictimei;

In momentulin care victima i~i revine,ajut-o sa se aseze in sezut ~i apoisa se ridice in picioare, dar aceastanumai in momentulin care nu mai aresenzatia de slabiciune;

Daca victima are din nou senzatia deslabiciune, ajut-o sa se intinda, pentrua ramane in pozitia respective pana i~irevine complet;

Apeleaza serviciile de urgenta:o daca le~inul nu are 0 eauza clara

(de exemplu, victima nu a avuternoni, dureri mari, nu a statnemiscata intr -un loc pentru 0penoada mai indelungata de timp,nu s-a aflat intr -un mediu in caree cald);

o daca stare a de lesln reapare;o daca suspectezi existenta unor

probleme cardiace (victima le~inain timp ce sta culcata, dupa ce adepus etort, lntr -0 sifuatie riscanta);

o caca vicnma ramane in stare deinconstienta mai mult de 2 minute.

j

Prinde victima de umeri.

Prinde cu ambele maini unul dintrebratele victimei, utilizand tehnicade susnnere a vlcttrnet in vedereaevacuarf acesteia.

e Trage term victima spre tine, in timpce te la~i incet in jos.

o Intinde victima pe jos.

163

641

----------------------------------------------------- ..:CONVULSII

--- - ----- - .------ --'------ -- .------------ - -- - - ---- - ------ -----

Convulsiile se produc frecvent, fara a exista 0 cauza vizibila. Grice disfunctie /a nive/u/creierului, fie ca aceasta este temporara sau permanenta, poate atrage dupa sine 0 criza.

CONVULSII FEBRILE

o Ge observi? contractu bruste, incontrolabile ale

muscnllor: Micarile convulsive pot dura uneori

cateva minute; Febra,

-::.Ge trebuie sa faci?Indeparteaza obiectele care ar putearani victima sau transports victimalntr -un loc sigur;In timpul fazei convulsive pune unprosop impaturit sau 0 bucata dematerial textil irnpaturlt sub capulvictimei. Astlel vei evita producereade leziuni la nivelul capului;Asigura-te cat mai rapid posibil casunt libere cane respiratorii;Unei victime care are 0 criza nutrebuie sa i se dea nimic de baut;Unui bebelus care are convulsiidin cauza febrei i se poate reducetemperatura daca este dezbracat ~isters usor cu 0 carpa uda (calduta).Nu efectua aceste manevre dacavictima devine agitata;in situatia in care victima ramanein stare de inconsfienta dupa ce atrecut faza convulsive, monltorizeazaresplrafla acesteia i verifica oacanu sunt blocate caile respiratorii.Oaca victima resplra, dar estelnconstienta, aceasta ar trebuisezata in pozitia de siquranta:

Ramai alaturi de victima pana inrnomentul in care ii recapatacunosmta Proceoeaza in asar I incat victima sa se sirnta

confortabil (de exemplu, las-o sa seimprospateze punn, sa-i schirnbehainele). tasa victima sa i~i revinain tiniste:

Apeleaza la serviciile de urqentadaca nu exista nimeni prin preaimacare sa ~tie care este cauzaconvulsiilor.

Convulsiile febrile sunt cauzate de 0 hiper-stimulare a creierului, care deterrninacontractu musculare necontrolate.

Mai ales in cazul bebelusilor i copiilorcare au tebra, convulsiile se pot manifestaodata cu cresterea temperaturii. Uneoriconvulsiile febrile reprezinta primul semnca un copil este bolnav.

Nu toti copiii sutera de convulsii febrile.Predispozitia poate sa fie ereditara. Seintampla frecvent ca un copil sa aiba con-vulsii febrile 0 sinqura data In vlata. Dacaun copil a suferit de convulsii febrile, nuinsearnna neaparat ca In cazul lui existaun rise ridicat sa taca epilepsie.

165

I 661

I

------------------------------------------------------------- ..

EPILEPSIE-----------------------------------------------------------_.'

"Epilepsie" este denumirea generica pentru 0 serie lntreaga de afectiuni legate de 0hiperstimulare a creierului care duce la afectarea constiemei, la perturbarea mi$carilor$i a capacitafii de observatie.

o Ce observi? Victima respira neregulat sau nu

respira deloe; Vietima saliveaza ln exees; "Oa ochii peste cap"; Corpul este rigid; contractu musculare ritmice, bruste,

necontrolate;

Stare de confuzie ~i de obosealadupa producerea contractlilor;

Mod necorespunzator de reactie: lncontinenta urinara sau anala; Victima traieste senzatii ciudate,

de exemplu, haluclnatii.

Ce trebuie sa faci? Linisteste victima, spunandu-i ca 0

vei ajuta; lndeparteaza obiectele care ar putea

rani victima;Nu restrictona rniscarile victimei~i nu incerca sa 0 impiedici sa serniste:Nu pune nimic intre dintii victimei ~inu n introduce nimic in gura;Protejeaza capul victimei in timpulfazei de see, punandu-i sub cap unprosop impaturit sau 0 bucata dematerial textil lrnpaturit;in sltuana in care criza a fostprovocata de 0 crestere brusca atemperaturii corpului, descheiehainele victimei ~i asigura-i un fluxde aer proaspat;Oupa ce a trecut criza, asiqura-tede faptul ca sunt libere cailerespiratorii, veritlca respiratlavictimei ~i vezi daca exista semnecare sa tradeze prezenta uneileziuni;Oaca victima este inconsfienta, darrespira normal, asaz-o Tnpozina delquranta;

Ramai alatur! de vlctlrna pfma inmomentul ln care T~irecapatacunosnnta. Procedeaza in asatet lncat victima sa se sirntaconfortabil (de exemplu, las-o sa seirnprospateze putin, sa-s: schimbehainele). tasa victima sa-s: revinaincet;

Apeleaza serviciile de urqenta daca:o victima nu a mai avut pana acum

o criza de epilepsie;o victima are diabet sau este ran ita;o criza dureaza mai mult de cinci

minute sau se repeta:o victima nu i~i recapata

cunostinta;o victima se afla intr-o stare care n

pune viata in primejdie; Du victima la spital in situatia

in care crizele de epilepsie sernanttesta mai frecvent sau auforme diferite fata de cele pe carevictima le-a avut pana la momentulrespectiv.

167

681

LEZIUNI LA NIVELUL CAPULUI i

o /eziune /a nive/u/ capu/ui poate sa rezu/te din contactu/ direct a/ capu/ui cu un obiect,respectiv In urma unei eccetetiut sau dece/erari a corpu/ui, In urma unui accident carese produce In trafic sau a unei csden pe seen.

Esteposibi/ sa existe /eziuni cutanate (rani /a cap), /eziuni ale oase/or craniu/ui (fracturiale craniu/ui) sau /a nive/u/ creieru/ui. 0 /eziune grava /a nive/u/ capu/ui determina, deobicei, 0 combinatie a acestor trei forme anterior amintite.

Din cauza ca pie/ea capu/ui este subtire $i puternic vascu/arizata, ranile de /a nive/u/capu/ui sangereaza mutt. Daca victima s-a lovit /a cap, este posibi/ ca oase/e cranienesa fie fracturate. Acest /ucru se Intamp/a, de obicei, doar In cazuri/e in care s-a aplicato forta considerabila /a nive/u/ capu/ui. Fractura /a nive/u/ craniu/ui poate fi lnsotita de/eziuni interne. De asemenea, in cazu/ unei lovitut! puternice /a cap, trebuie sa iei inconsider are $i posibila existenta a unor /eziuni /a nive/u/ cotoenei vertebra/e.

Mai mu/t decat atat, /eziuni grave /a nive/u/ capu/ui pot crea perico/u/ existemei unor/eziuni cerebra/e. Acestea pot Intrerupe temporar sau permanent tunctionstee creieru/ui.comote reprezinta 0 perturbare temporara a functionarii creieru/ui, fara a ti vorba despreo vatamare care sa persiste pe 0perioada lnde/ungata de timp. Oricum, persOana careacorda primu/ ajutor nu poate spune cu certitudine daca s-au produs sau nu /eziunicerebra/e. Poate doar suspecta existenta unor astfe/ de /eziuni. Simptome/e manifestatedepind $i de /ocu/ $i dimensiunea ace/ei parti a creieru/ui care este afectata. 0 intrerupereinde/ungata a functionarii creieru/ui pune in perico/ vieie victimei. in tunctie de zonaafectata, victima poate paraliza sau poate chiar deceda.

Ce observi?Vlctima are dureri de cap i esteoonfuza. Daca exista 0 rana la cap,iceasta poate sanqera abundent.IIneori se Intampla ca 0 bucata deIIlalc (de pe scalp) sa se 1i desprinsIe poate vedea craniul;'omne care pot indica existents uneifr cturi craniene:() din nas, gura sau ureche curge

sange sau un lichid transparent;II victima este vanata In zona

ochilor;( mne care pot indica existents unei

I zluni cerebra Ie:II tulburari severe ale cunostintei,

cum ar fi somnolenta, stare deneliniste, arneteli, pierderi dememorie, pierderea cunostintei;

o victima nu suporta lumina i/sauzgomotul;

II curge sange din ureche i/saudin nas;

o vlctima se zdrunclna, are crampemusculare; pozltla rnaintlor ipicioarelor este una ciudata;

a victima respira Incet;a stan de varna dupa producerea

unui accident; Exista numeroase semne care

indica leziuni la nivelul coloaneivertebra Ie: a se vedea .Leziun; /anive/u/ cotoenet vertebra/e", p. 72.

169

" Ce trebuie sa faci? Pune-ti manu~i daca observi ca

victima pierde sanqe sau alte fluide; Trateaza 0 rana usoara la cap ca pe

orice alta rana. (A se vedea .Leziunlcutanate", p. 85);

Nu curata cu apa sau dezinfectanto rana grava la cap (cum ar fi, deexemplu, 0 rana provocata in urmaunei lovituri la cap sau 0 rana carepenetreaza pielea, deoarece esteposibil sa existe 0 fractura deschisain apropierea ranii, Grice bucata depiele care s-a desprins trebuie lasataintr-o pozitie comooa, putandu-seaplica un pansament usor, comprese~i apoi un bandaj;

Daca lovitura a fost puternica(de exemplu, daca a avut loc unaccident de circulate sau dacavictima a cazut):o cauta sa identifici semne carac-

teristice unei fracturi cranienesau unei leziuni cerebrale; dacaai indoieli in ceea ce privestegravitatea sltuatiel, este bine sapresupui ce e mai rau;

o calmeaza victima ~i convinge-osa stea nerniscata;

o imobitizeaza capul ~i ceafa vic-timei; fa acest lucru numai dacavictima coopereaza (nu ~i dacaeste aqitata sau nelini~tita);Vezi tehnica: "Imobilizarea capu-lui victimei intre picioare ", p. 74.

A se vedea $i tehnica: "Imobiliza-rea capului victimei cu ambelemaini", p. 74.

Verifica daca victima este consnenta~idaca respira. Acnoneaza in functiede sltuana de la tata locului.A se vedea "Compresia toracicai respiratia gura la gura ". p. 32.

Continua sa monitorizezi victimapana in momentul in care aceastabeneflciaza de ajutor specializat.Verifica daca starea victimei seaqraveaza:

Trimite victima la medic daca:o are 0 rana la cap, dar in rest se

simte bine;o ~i-a pierdut cunostlnta pentru 0

perioada scurta de timp;o nu se simte bine dupa producerea

unui accident sau stare a acesteiase aqraveaza (de exernplu, cacadurerile de cap sunt din ce ince mai greu de suportat, cacasenzatla de sornnolenta ~i degreata se ampliltca):

Suna la 112 daca:o victima este lnconstienta;o a fost lovita puternic la cap;o suspectezi existenta unei frac-

turi craniene sau a unei leziunicerebrale.

171

.w

LEZIUNI LA NIVELUL COLOANEI VERTEBRALE i----------------------------------------------------------------------------------------"

721

Leziunile coloanei vertebrale se produc la nivelul uneia sau a mai multor vertebre, fie lanivelul ceiei, fie la nivelul spatelui. in urma leziunilor coloanei vertebrale poate fi afectat~miiduva spinarii. in situatia In care miiduva spinarii este afectata In zona cetei, esteposibil ca 0 mare parte a corpului sa fie paralizata sau poate surveni decesul victimei.o leziune la nivelul spatelui poate duce la paralizie.Leziunile coloanei vertebrale apar In cazul accidentelor cu impact puternic asupracorpului, de exemplu accident rutier sau ciiderea de la lnaltime.

Oce observi?Este greu ca 0 persoana care acordaprimul ajutor sa-i dea seam a daca s-aprodus 0 leziune a coloanei vertebrale.Nu poti dedit sa banuiesf existents uneiastfel de situatil. Poti banui existenta unei leziuni

la nivelul coloanei vertebrale Inurrnatoarele situatii:o daca s-a prod us un accident de

rnaslna;o daca s-a produs un accident de

scufundare In apa (daca victimaa suportat 0 lovitura la cap sau laceats):

o daca victima a cazut de la 0Inaltime mai mare de un rnetru,respectiv de la 0 Inaltime careoepaseste cinci trepte;

o daca victima nu Ii simte mem-brele sau are furnicaturi la nivelulmembrelor;

o victima nu Ii simte foarte binepartea de sus a corpului saunu Ii poate folosi bine muschiiIn partea de sus a corpului,respectiv la nivelul membrelorsuperioare;

o victima prezinta rani care Iiprovoaca dureri, mai ales lanivelul capului i al cefei;

o victima nu este consnenta Intotalitate sau s-a intoxicat;

o daca este vorba despre copii subtrei ani care au suferittraume lanivelul capului sau al cefei;

o daca este vorba despre 0 victimade peste 65 de ani care a cazut.

Dureri la nivelul cefei sau al spatelui; Leziuni posibil severe la nivelul

capului; Victima nu este consnenta In

totalitate, prezinta sornnolenta,arnetell, anxietate, pierderi dememorie, Ii pierde cunostinta;

Daca ai Indoieli In ceea ce privestegravitatea situatlei, este bine sapresupui ce e mai rau;

Verifica starea cailor respiratoriii respiratia victimei care a suferitleziuni la cap; verifica daca semnelevitale sunt In regula; nu uita capozltia victimei nu trebuie modificata(coloana nu trebuie rniscata).

CD Cetrebuie sa faci? Suna la 112; Calrneaza victima i convinge-o sa

stea nerniscata; lmoblllzeaza capul i ceafa victimei

fa acest lucru numai daca victimacoopereaza (nu i daca este agitatasau nelinistita), A se vedea tehnica:)mobilizarea capului victimei intrepicioere", p. 74, respectiv tehnica:)mobilizarea capului victimei cuambele maini", p. 74.

Daca biinuieti ca victima a suferitleziuni la nivelul coloanei vertebrale,dar aceasta nu mai resplra normalsau este mconsnenta, prioritateaeste sa-i eliberezi cane respiratorii.A se vedea 11Resuscitarea", p. 26.

173

741

TEHNICA: IMOBILIZAREA CAPULUIVICTIMEI CU AMBELE MAINI

o lnqenuncheaza ln spatele capuluivictimei. Prinde-i capul cu ambelernaini, sprliinindu-ti antebratelepe picioare. Efectueaza aceastarnanevra tara a rnisca deloc capulvictimei.

8 A~aza capul victimei intr-o pozitiefixa pana la sosirea echipajelorserviciilor de urqenta.

TEHNICA: IMOBILIZAREA CAPULUIVICTIMEI iNTRE PICIOARE

o Ingenuncheaza ln spatele capuluivictimei.

8 Pozitioneaza-ti genunchii catmai aproape de umerii victimei.Procedeaza Tnasa tel incat sa nu Timi~ti capul.

LEZIUNI LA NIVELUL OCHILOR '1---~----------------------------------------- ..'

Leziunile la nivelul ochilor sunt deosebit de serioase, deoarece este afectat organulvederii. Astfel de leziuni pot fi cauzate de izbituri, lovituri sau un alt impact serios lanlvelul capului. In aceste situatii pot sa existe $i alte rani la nivelul capului (de exemplu,comotie, fractura cervicala, fractura faciala).

Orbitele $i reflexul de a Inchide ochii ne protejeaza impottive accidentelor. Cu toatecestea, ochiul poate fi afectat, de exemplu, din cauza unui corp strain, a unei lovituri,

n unor substante chimice sau chiar din cauza excesului de lumina (poate sa apara,de exemplu, orbirea temporara din cauza zapezii). Oaca nu este tratata la timp, oriceleziune la nivelul ochilor poate sa duca la orbire.

~ Ce observi?Victima are pleoapele umflate ~iacuza dureri. Se intampla frecventca aceasta sa nu poata deschideochii;Victima acuza dureri ale ochiului;ochiul lacnrneaza;Este posibil ca din ochiul victimeisa curga sanqe sau un lichidtransparent.

Vlctima poate sa aiM probleme ln ceeapriveste acuitatea vizuala.

Ce trebuie sa faci?Convinge victima sa stea lini~tita pespate ~i sa-~i tina capul nerniscat;Cere-i victimei sa-~i rniste ochii catmai putln cu putinta. Ochii se rnlscaSimultan. Din acest motiv este cel

mal bine ca victima sa tina ochiiinchi~i. naca victima intra ln panica,poti sa-t la~i descoperit ochiul carenu este afectat;

Da-l victimei 0 carpa curata ~iuscata cu care sa-s: acopere ochiul.Victima nu trebuie sa apese peochiul pe care II acopera. Daca seexercita presiune asupra ochiului,se pierde fluidul intraocular ~i apareorbirea;

Trateaza rana din zona ochiului cape orice alta rana, dar ai grija sa nuafectezi ochiul in timp ce 0 tratezi.Fii foarte atent(a) cu produsele(de exemplu, sapun) ~i obiectele(de exemplu, foarfece) pe care Ietolosesn in imediata apropiere aochilor;

Apeleaza la un medic sau la unoptician.

175

._------------------------------------------------------------------------- ..lEZIUNI TORACICE ~I ABDOMINAlE

._-------------------------------------------------------------------------'"

lEZIUNEA TORACICAin situatia tn care se produce 0 leziune toracica majora, este posibil sa fie afectate organevitale, cum ar fi inima, vasele de sange import ante $i plamanii. Se poate, de asemenea,ca organe situate Tnpartea superioara a abdomenului, cum ar fi ficatul sau splina, safie afectate. Orice leziune la nivelul organelor vitale pune in pericol viata victimei.

oCeobservi? lese aer din rana In momentulln

care victima respira; Se tormeaza bule In perimetrul ranii; Victima respira slab, repede ~i

neregulat; Buzele, urechile, nasul, degetele

sau tata sunt vinete; Cand taseste, victima elimina

spurna cu sanqe.

_ Cetrebuie sa faci? Tnprimul rand, ia toate rnasurile de

siquranta (verifica daca exista armeetc.);

Suna la serviciile de urqenta; Pune-ti rnanusi; A~aza victima intr-o pozitie

semisezanca; Apasa pe rana victlrnei cu mana,

daca nu ai bandaj; Aplica un bandaj (de preferat un

bandaj ocluziv llplt pe tegument la 3laturi ~i numai pentru rani deschise);

Sustine victirna, asttel incat aceastasa adopte 0 pozltle In care Ii este celmai usor sa respire;

Daca victima nu este intru totulconstienta, asaz-o In pozitia desiguranta, pe partea pe carese afla rana.

Acopera rana cu 0 compress ~i cuo bucata de plastic, de exemplu, cumbalajul bandajului, cu 0 punga din

plastic, cu 0 folie adeziva din plasticu cu un dosar din plastic.

lxeaza bandajul pe trei parti, asttel'neat totul sa fie acoperit perfect, darI sa partea de jos desfacuta.

momentwHtlcare victima trage aer InI t, bandajul va f tras pe rana ~i astlel

membranele pulmonare nu va main a aer sau va ajunge foarte putln, Tnmantulln care victima explra, esteIbll sa mai iasa aer prin partea de iosndajului.

177