Prim Ajutor 1

7/26/2019 Prim Ajutor 1

1/16

PRIM AJUTOR

- O urgenta medicala este inprevizibila si survin ca o

lovitura de traznet.- In situatii neobisnuite, neprevazute, in orice loc si in

orice situatie.

- ituatia creaza panica in !urul celor a"ectati si in !urulantura!ului.

- Urgentele pot #$ individuale si colective.- Urgentele medicale trebuie rezolvate rapid, imediat ce

a "ost recunoscute, #indca orice urgenta este

daunatoare, trebie rezolvata daca nu total, macar

partial prin gesturi simple % de cele mai multe ori

improvizate&.

- 'ste o notiune, dar este mai ales o actiune.- Rolul si meritul celui care acorda primul a!utor este

nepretuit, deoarece primul gest poate # salvatoare sau

mortala.- Include un pac(et de masuri sau proceduri aplciiate

unei persoane %victima& a)ata in di#cultate.- Pentru a e"ectua un a!utor e#cient cel care se

anga!eaza la acest lucru sa aiba cunostinte medii de

patologie si de terapie.

*U+TII' ITA'$

R'PIRATIA$ inspir e/pir %01-02 respiratii pe minut&

ariaza $ 13 resp min la un nou nascut.

43-53 min la un copil.

6iverse situatii$ mai mult de 53 resp. pe minut.

7IR7UATIA$

- bataile inimii$ 83-23 batai pe minut la un adult.- 93-033 copil- 053-013 la nou nascut.

PUU$ RA6IAJU:UAR.

T'+IU+'A ART'RIAA$

Adult$ 93-013 ma/. i ;3-93 min.


2/16

PRIM AJUTOR

7opil$ 90-003 ma/. i 83-8< min.

+ou-nascut$ 87R'TIA.

PRIMII PAI I+TR-O UR:'+TA$- ocalizarea evenimentului.- +r. de persoane a"ectate.- 7olaborarea cu antura!ul.- 'valuarea situatiei victimei.- Alertarea unitatilor sanitare %ambulanta, smurd&.- Incepeti primul a!utor in "unctie de tipul urgentei.- In #ecare caz trebuie realizat asa zisul A?7$

A %air&$ cercetam caile aeriene %daca aparatul respirator

este in "unctie&.

? %breat(ing&$ respiratia.

7 %circulation&$ puls, tensiune arterial.

TOP R'PIRATOR$ 5-03 min. R''RI?I %atat rezista

"ara respiratie&.

TOP 7AR6IA7$ 5-1 min. %atat rezista "ara respiratie& @

manevra de resuscitare.

MOART' 7I+I7A$ 5-1 min.

MOART' ?IOO:I7A

TRUA 6' PRIM AJUTOR$- Ti"n, "esa.

- 7omprese sterile impac(etate.- ?anda!e.


3/16

PRIM AJUTOR

- eucoplast in )uture, simplu.- *oar"eci.- Pacc(et de tampoane de vata sterila.- ?anda! elastic.

- Pac(et de vata absorbanta.- Aspirina, paracetamol, algocalmin.- Termometru.- Ace de siguranta.- Apa o/igenata.- 7alciu gluconalact.- olutii antiseptice.- otiune dezin"ectanta.- O bucata de sapun plat.

- anterna.- Trusa de muscaturi de sarpe.- Manusi sterile.

MAT'RIA' UTI'$

- ervetele.- Prosoape, cearcea"e.- 7arlige de ru"e.- Paturi.

- Biare.- Usa, blat de masa.- 'vantai.- 'sar"a mare sau batista.

AM'T'AA, 'RTIJ

- enzatia de cap gol.

- Pierderea ec(ilibrului.- enzatia de rotire a lucrurilor in !ur.- :reata, varsaturi.- Respiratia si circulatia putin a"ectate.

7AUBA$ orice in)uenteaza urec(ea interna.

In"ectii.

Tulburari circulatorii.

Re)e/e cu punct de vedere digestiv.


4/16

PRIM AJUTOR

TRATAM'+T$ prevenirea caderii.

Asezate in plan orizontal.

'videntierea cauzei %rau de altitudine, rau de mare&.

I+7O+TI'+TA$ pierderea cunostintei pentru o perioada

de timp %minute-ore&.

IMPTOM'$

- Indi"erenta "ata de ambient.- ipsaa de raspuns verbal.- Reactii presente la e/citanti durerori puternici.

- Respiratia si circulatia putin a"ectate.7AUB' MUTIP'$

- A"ectarea vasculara- celebrala.- ovituri, caderi, traume.- :returi.- In)amantii.- oc psi(ic.

TRATAM'+T$

- eri#carea "unctiei respiratorii @ cardiace.- Asezarea victimei ori palmuirea %discret&.- +u se alimenteaza %apa, mancare&.- 'ventuala stropire cu apa rece.- Alertarea unui servetel umed.

'I+U$ pierderea cunostintei pentru putina vreme.

7AUB'$ (ipoglicemie, oboseala, soc psi(ic, reducerea)u/ului sangvin la nivelul creierului.

IMPTOM'$

- Tegument rece,uneori palid.- Tremuraturi.- Ameteala.- :reata.

TRATAM'+T$


5/16

PRIM AJUTOR

- Asezarea victimei cu picoarele in sus %53 cm&.- In pozitie orizontala %irigarea creierului&.- In "ata, cu capul intre picioare.- tropirea cu apa rece.

- 7ontrolul.- 'videntierea cauzei.- 6aca revenirea nu se "ace rapid, se apeleaza la

serviciul medical.

7OAPU$

- Prabusireaa T.A. %tensiunea arteriala& de durata.

7AUB'$ in"arct miocardic, into/icatii,, in"ectii.

O7U$

IMPTOM'$ tulburari grave %respiratorii, cisculatorii, sist.

nervos, renal, (epatic, metabolic&$

7AUB'$ traumatice, in"ectioase.

7O+UII'$- 7ontractii involuntare bruste.- Pot # tnico-cronice. @ generalizate sau localizate la o

grupa de musc(i.- 7onvulsia este un simptom, nu o boala % apare la mai

multe boli&.- e datoreaza unor descarcari nervoase din cauza

a"ectarii scoartei cerebrale.- Pot cauza$ spasme musculare incontrolabileC pierderea

cunostintei.

7AUB'$

- In"ectii$ abscese cerebrale, meningita, ence"alita, sida,

etc.- Tumori % mai ales tumori cerebrale& sau alte leziuni ale

creierului %(emoragii&.- Traumatisme craniene, accident vascular.- Renuntarea la alcool dupa o indelungata perioada de

alcoolism.- 6ementa, boala Alz(eimer.


6/16

PRIM AJUTOR

- eziuni la nivelul creierului.- ?oli de rinic(i sau (epatice.- 7alcemie, glicemie.- 7onsumul de droguri %cocaDna, an"etamina&.

- 'pilepsia.

*AB'$ tnica% membrele in"erioare&, crnica %cazaturi&,

rezolutie.

MAURI 6' UR:'+TA$

- Pozitie culcata.- Prote!area "ata de autotramatizare.- Mentinerea cailor respiratorii.

- Materiale intre arcadele dentare.

TRATAM'+T$

- 6iazepam.- 7alciu.- Magneziu.- :lucosa. 'PI'PI'$

7RIB'$

- ?ruste %vin pe neasteptate&.- Aura % simte ca vine criza&.- +eliniste.- 7onvulsii tnico-cronice.- Pierderea cunostintei.- 'misie de urina.- Revenire dupa acces %criza&.

- Amnezie. E'MORIA:IA$

Orice leziune de vas determina (emoragie, adica iesirea

sangelui in a"ara pa(arului vascular.

7AUB'$ care dau (emoragii sunt multiple, cele mai

"recvente #ind traumatismele si ranile.


7/16

PRIM AJUTOR

- Traumatismele simple provoaca leziuni ale vaselor

mici, care se traduc clinic prin (ematoane sau

ec(imoze super#ciale.- 6aca traumatismul este violent, se pot rupe vase

sangvine mari, dans (emoragii e/teriorizate saunee/teriorizate importante, pentru care trebuie luate

masuri terapeutice urgente.

7AI*I7AR'$

A. In "unctie de locul unde se scurge sangele$- Eemoragie interna$ cand sangele se varsa intr-o

cantitate serioasa sau "ara "racturarea unor oase se

scurge printre tesuturile vecine osului$ e/.Eemopericard, (emotorace, (emartroza.

- Eemoragie e/terna$ cand sangerarea are loc in a"ara

organelor&.- Eemoragie e/terioara$ cand (emorragia se "ace intr-o

cavitate %stomac, intestin, etc.&, iar eliminarea are loc

catva timp %melena, metrogie, (ematurie&.?. In "unctie de "elul vasului care sangereaza$

- Eemoragii arteriale.- Eemoragii venoase.- Eemoragii capilare.- Eemoragii mi/te.7. In "unctie de cantitatea de sange pierdut$- Eemoragii mici % usoare&.- Eemoragii mi!locii.- Eemoragii grave.

E'MORA:II I+T'R+'$unt insotite de tulburari din partea intregului organism$

- Paloare datorita vasoconstrictiei.- Ameteli, va!aituri in organism, lipotomii %datorita

isc(emiei, scoartei celebrale&.- '/tremitatile reci.- ete intensa, gura uscata.- Puls accelerat %033-043 bataimin&.

- T.A. scazuta.


8/16

PRIM AJUTOR

- Apar semne in "unctie de cavitatea in care a avut loc

(emorragia %vezi traumatismele toracice F

(emotorace si traumatismele abdominale F

(emoperitoneu&.

TA?IIR'A I+6I7'UI 6' O7$

- 'ste "oarte important ca inca de la locul accidentului

sa #e precizati unele indicii de apreciere a starii

accidentatului.- Ast"el indicele de soc poate constitui uneori un indiciu

pretios in vederea aprecierii volumului de sange

pierdut.

- Indicele de soc permite evaluarea starii ranitului si"acand un raport intre "recventa pulsului si valoarea

T.A. ma/ime.

IMPTOMOO:I'$

'pila/is$ (emoragie din nas, (emoptizie, (emateneza,

melena, metroragie, (ematurie.

PRIM AJUTOR$

- e va pastra bolnavul nemiscat in pozitie laterala de

securitate sau in pozitie laterala de securitate sau in

pozitie semiasezata, in "unctie de sediul (emoragiei.- Pozitia capului orizontala.- Picioarele ridicate %53-13G&- )ectate.- 7apul- sub nivelul capului.- 7ontrolul "unctiei vitale.

- Eemostaza. E'MORA:IA +ABAA$

7AUB'$

- ocale$ polipi, T.. % traumatisme vertebrale&, traume,

corp strain.- :enerale$ E.T.A. %(ipertensiune arteriala&, boli sange,

(epatice.


9/16

PRIM AJUTOR

ATITU6I+'$

- ?olnav pe scaun.- Tampoane @ ti"n, A? cu (emostatice.- Tampn posterior. E'MORA:II AURI7UAR'$

E'MOTABA$ oprirea sangerarii la locul producerii

acesteia %provizorie sau de#nitiva&.

- Eemorragia provizorie se poate realiza prin$

compresiune digitala, pansament compresiv, garou.

*RA7TIU+I, U>ATII, '+TOR'$

*RA7TURA$ este o leziune la nivelul osului, un os se poate

#sura sau rupe, acestea #ind cauzate de o "orta sau o

presiune care actioneaza asupra osuluiC "racturile cauzate

de presiuni sunt rupturi mici si au loc atunci osul a "ost

supus unor presiuni repetate. *ractura comple/a sau

desc(isa are loc atunci cand capatul osului este rupt, iese

in a"ara prin piele sau cand "ractura este provocata de un

obiect strain care a penetrat zona respectiva, aceste

tipuri de "racturi trebuie tratate urgent, pentru a

impiedica aparitia in"ectiilor pe masura ce imbatranim,

oasele noastre devin tot mai "ragile, de aceea varstnicii

sunt mai predispusi la "racturi decat tinerii,

IMPTOM'$

- imitarea miscarilor sau imposibilitatea miscarii unui

membru.- enzatii de amorteala si de "urnicaturi,- 6urere intinsa.- 'c(imoze %vanatai&.- In)amare.- Imposibilitatea de a sustine o pe piciorul a"ectat sau

de a misca bratul a"ectat.

7AUB'$


10/16

PRIM AJUTOR

- ovitura directe pe os.- 7aderi, #e de la inaltime, #e de pe o supra"ata

alunecoasa.- AccidHntele de masina.

- Presiuni e/cesive.- *racturi cauzate de stres. '/. In activitatile sportive

repetitive.

TRATAM'+T$

- ictimei trebuie sa-I #e cald, con"ortabil. Ridicati

picioarele 53 cm, dar daca suspectati rani la nivelul

corpului, gatului sau spatelui.

- Actionati cu blandete, #indca e/ista pericolul dedesc(idere a "racturii inc(ise, sau deplasarea mai

accentuate a celor 4 capete osoase sau lezarea

partilor moi %vase, nervi&.- 6aca "ractura este desc(isa se panseaza rana cu un

pansament steril sau cu o panza curata.- Imobilizarea "racturii si articulatiilor apropiate pe cat

posibil, etc.C se utilizeaza atele speciale, improvizate

orice corp dur.

'+TOR'$

- eziune capsulo-ligamentara, iar raporturior anatomice

ale componentelor articulare.

IMPTOM'$ durere, de"ormare, ec(imoze.

TRATAM'+T$

- Imobilizarea @ in toate %"racturi, lu/atii, entorse&.- Re"acerea "racturii$ ortopedic, c(irurgical.- Repunerea articulatiei.- Tratament local.

U>ATII'$

- Raporturile articulare sunt deplasate.

IMPTOM'$ durere, de"ormarea regiunii, limitarea

miscarii, pozitia vicioasa, ipotenta "unctionala.


11/16

PRIM AJUTOR

MU7ATURI I I+T'PATURI$

Ranile provocate prin muscaturi pot # impartite in doua

categorii$

- 7ele care a"ecteaza pielea si tesuturile moi %ca de e/.

muscaturile de caine, pisica sau cele umane&.- Muscaturile animalelor care contin venin sau otrava

%paian!eni, serpi sau "apturi marine&.- Muscaturile umane trebuie tratate intotdeauna ca

urgente c(iar daca acestea par minore.- Muscaturile de insecte neveninoase sunt de obicei

nedaunatoare, cauzand doar discom"ort local,

in)amatii si mancarimi, dar cele ce contin venin potdauna si cauza reactii concomitente %care a"ecteaza

intregul organism&. MU7ATURI' 6' A+IMA'$- Pot rupe pielea si pot provoca sangerari, acestea pot #

plagi intepate, zdrobite sau cu ec(imoze.- 7ele minore pot # tratate prin spalare, curatare,

pansare si cu unguent antiseptic dar si muscaturile de

pe "ata si maini necesita atentie medicala.- Muscaturile de pisica sunt mai periculoase decat cele

de caine.- 6aca nu ati "acut vaccin antitetanus recent si pielea a

"ost rupta, "aceti-va unul in 41(. 7O+TA7TATI P'RO+AU M'6I7A 6A7A$- unt di#cultati in respiratie.- ictima a "ost muscata "oarte tare, mai ales daca este

vorba de un animal salbatic.- Rana trebuie cusuta.- ictima nu a "acut un vaccin antitetanus in ultimii cinci

ani.- Muscatura a rupt pielea. 'T' I+T'RBI$- a lasati o victima muscata de un sarpe sa se miste.

Aceasta trebuie s astea nemiscata pentru a prevenii

raspandirea veninulul.

- a presati o muscatura de sarpe, sa taiati rana sau saincercati sa scoateti otrava,


12/16

PRIM AJUTOR

7AUB'$

- Animalele de casa provoaca cele mai multe muscaturi.

7opii sunt cei mai e/pusi la risc, de aceea decizia de a

avea in casa un animal este "oarte di#cila.- Pasarile de cusca pot provoca de asemenea muscaturi

periculoase. +u lasati copii sa-si introduca degetele in

custile acestora.

MAURI 6' PR''+IR'$

- Invatati copii sa trateze animalele cu respect si san u

le provoace.

- +u va apropiati nici dumneavoastra, nici copii deanimale straine.- Alegeti-va animalele de casa cu gri!a, mai ales daca

aveti copii mici, si cumparati-le de la un crescator de

animale respectabile. *emelele sunt mai putin agresive

decat masculii.

TRATAM'+T$

- 7almati si linistiti victima.- *olositi manusi pentru a preveni contaminarea si

spalati-va pe maini inainte si dupa tratarea unei rani.- palati rana cu apa si sapun, "olositi un unguent

antiseptic si banda!ati cu un pansament curat.- e administreaza$ antibiotice %penicilina in 1 doze&C

anato/ina tetnica %"orma de vaccin&.- 6aca rana sangereaza abudent, aplicati presiune

directa cu o bucata de panza curata, pana cand

sangerarea se opreste. 6aca prima compresa s-aimbitat cu sange, n-o departati, ci mai puneti una

deasupra. 6aca e posibil, ridicati zona a"ectata.- Toate muscaturile de animale care per"oreaza pielea

risica in"ectare acu tetanos. Mergeti la un medic

pentru un tratament antitetanos.- 7ereti a!utor medical in toate cazurile de muscaturi

provocate de om. 6aca nu ati "acut o in!ectie cu

antitetanos in ultimii cinci ani, "aceti una dupa orice


13/16

PRIM AJUTOR

leziune in care pielea a "ost rupta. 'ste bines a "aceti

un ast"el de tratament o data la zece ani.

T'TA+O$

-este cauzat de to/inele care traiesc in gunoaie, inintestinele oamenilor si animalelor si actioneaza

asupra #brelor nervoase care controleaza activitatea

musculara.

IMPTOM'$ "ebra, dureri de cap, rigiditatea a musc(ilor, mai

ales a ma/ilarului, gatului, bratelor si spatelui.

PAIA+J'+II$- Muscaturile lor in cazuri grave pot provoca problema

de respiratie si un ritm cardiac neregulat, ducand la

pierderea cunostintei si c(iar la moarte.- Multe muscaturi au loc noaptea.- Ma!oritatea paian!enilor musca daca sunt deran!ati. 7ORPIO+II I MIRIAPO6'$- Atata daca sunt deran!ati

- corpionii sunt nocturni, iar in timpul zilei sau subpietre. a #m atenti cand ridicam pietre sau bucati de

lemn. 'RPII$- O muscatura de sarpe poate provoca insensibilitate,

convulsii si sete.

TRAT'M'+T$

- Aplicati un banda! mare in !urul muscaturii care saacopere toata lungimea membrului si imobilizati-l.

A?I+''$- +u scoateti acul cu mana, ridicati sa imprastiati mai

mult venin, incercati cu o penseta sau cu cutit care nu

este ascutit sau cu un card de credit. 7APU+''$- Pot provoca boala me.

- Trebuie e/trasa cu total, sa avem gri!a sa nu lasamcapul.


14/16

PRIM AJUTOR

ARURI'$- unt boli c(irurgicale a intregului organism, determina

direct de amploarea supra"etei, pro"unzimii si modulde evolutie a leziunii locale, boala are o des"asurare

dinmica, stadiala intrunind sindroame %tulburare de

o/igenare ma!ore ca des(idratarea, (ipo/ie, anemie,

dismetabolism, to/emie, in"ectie, denutritie si

prabusirea imunitara&.

In "unctie de agentul traumatic$

- Arsuri prin caldura sau termice %lic(ide, #erbini, gazesau vapori supraincalziti, etc.&

- Arsuri c(imice %acizi, base, unele saruri minerale&.- Arsuri date de )ama elHctrica.

ARURI T'RMI7'$- e tine cont de doi parametrii$ intinderea in supra"ata

si gradul de pro"unzime ale acesteia.- :RA6U 0$ eritem, edem, (ipertermie, usturime.- :RA6U 4$ )ictena KalbaL cu continut serocitrin,

limpede, transparent, eritem accentuat, edem.- :RA6U 5$ )ictena KrosieL cu continut sanguinolent

tulbure.- :RA6U 1$ escara dermica totala, cu epiderm si derm,

distruse in totalitate carbonizand musculature si c(iar

vasele.- 7uloarea escarei variaza de la alb la negru in raport cu

gradul de temperatura.

- 7lasi#carea arsurilor in "unctie de intinderiea lor insupra"ata % pentru a putea "ace calculul supra"etei arse

e/ista tabele de calcul&.- 7unoscand ca supra"ata unei palme reprezinta circa 0

, pot # calculate din oc(i cu apro/imatie in proportiile

leziunii. TA6II' 'OUTI'$

TA6IU 0$- Primele 5 zile$ soc combustional.


15/16

PRIM AJUTOR

- 7aracterizat de $ des(idratare, (ipovolemie, anemie,

(ipo/ie.TA6IU 4$

- Primele 5 saptamani$ evolutiua este di"erita in "unctie

de intinderea si pro"unzimea arsurii.- tarea bolnavului poate evolua "avorabil incat la

s"arsitul acestui stadiu bolnavul are vindecate leziuni

de gradul 0 si 4.

TA6IU 5$

- Primele 4 luni.

TA6IU 1$

- 7ovalescenta dupa intervenie c(irurgicala. PRIMU AJUTOR A O7U A77I6'+TUUI$0. coaterea victimei de sub in)uenta agentului

vulnerabil$- Trebuie invelit intr-o plapuma, patura sau (aina groasa

% cu tesaturi nein)amabile& pentru a stinge "ocul.- 6upa stingerea "ocului bolnavul trebuie dezbracat si se

inveleste intr-un cearcea" curat.- In cazul arsului cuprins de )acari se actioneaza

imediat imobilizandu-l, deoarece este cuprins de

pnica si "uge, iar )acara se inteteste.- +u se "ace stingerea )acarii prin rostogolire in nisim

sau prin stropire cu apa % agraveaza evolutia

ulterioara&.4. Acordarea de prim a!utor in "unctie de starea

bolnavului$- Resuscitare cardiorespiratorie.- Pentru alinarea durerilor se poate "olosi o #ola de

algocalmin.- +u se "ace ungerea de substante grase %undelemn,

vaselina sau pudra&.5. 'vacuarea victimei$- Transport rapid la spital in serviciul c(irurgical, are

mare importante

- In timpul transportului bolnavul va # supraveg(eatpermanent si se administreaza o/gen.


16/16

PRIM AJUTOR

- In cazul arsurilor pein )acara se adauga per"uzie de

romergan sau algocalmin.

''7TRO7UTAR'A$- 7urentul alternativ este mai periculos, da leziuni mai

grave, leziunile putand a!unge pana la carbonizari

generalizate, iar tulburarile "unctionale pana la stop

cardiorespirator.0. Mani"estari locale$- Arsura elHctrica.- 7oagulare intravasculara.

- Miozita necrozata avasculara %deteriorarea proteineimusculare&.

4. Mani"estari generale$- In "unctie de calea de intrare a curentului electric.- Inima, creierul, electrocutarea este mortala.- Partea stanga intercepteaza inima si poate # mortala.- Paralizie, atro#e ptica, paraplegie.- ?loc(eaza rinic(ii.- 7ontractarea musc(ilor.

- Rigiditatea cutiei toracice %sincopa cardiaca&.5. Atitudinea de urgenta in electrocutare$- Intreruperea curentului de la intrerupatoare sau

indepartarea #rului electric.- Indepartarea accidentatului de sursa.- Actioneaza de la distanta cu o pra!ina %par, scandura&.- e mai prinde victima de (aine sau par.- Manusi %cauciuc&.- Resuscitare.

- Transportarea bolnavului la spital.- Interzis sa se taie #rele electrice "ara instrumente

izolatoare.-

Prim Ajutor 1

Documents

Transcript of Prim Ajutor 1