Prietenii Lui Istrati

2
Panait Istrati odată cu intrare în cadrul mișcarii socialiste va lega nenumărate prietenii cu oameni de seamă din cercul socialiștilor convinși. Mihail Ghiorghiu Bujor Debutează ca jurnalist în ziarul „Cronica” publicat la București de către frații Basilescu în anul 1901, continuă să scrie articole pentru această publicație până în anul 1904. În acest moment el este cunoscut doar pe plan local, următorul pas în ascensiunea sa politică este făcut odată cu mutarea sa în București și cu stabilirea legăturilor cu cercul socialist bucureștean. Ajuns la București începe să scrie articole pentru proaspăt reînființata gazetă socialistă „ România muncitoare”, care l-a avut ca redactor șef la început pe Iosif Nădejde-Armașu, plecat ulterior spre ziarul „Adevărul”. În urma debarcării lui Nădejde, Bujor preia poziția vacantă de redactor șef a „României muncitoare”, ziar finanțat de Cristian Racovski, care dorea să strângă în jurul său un grup de socialiști fideli și să refacă Partidul Social-Democrat din România. Duce o activitate intensă publicistică, care îl va propulsa în elita mișcării socialiste. Această ascensiune este confirmată de alegerea sa în timpul conferinței socialiste din 29 iunie – 1 iulie 1907, în cadrul Comitetului Uniunii Socialiste, alături de I.C. Frimu, C. Racovski, Gh. Cristescu şi N. D. Cocea În timpul evenimentelor din martie 1907 el publică articole în „ România muncitoare” prin care critică intervenția brutală a armatei la ordinele guvernului și îi apără pe țăranii răsculați. I.C. Frimu A fost un militant socialist și fruntaș al Partidului Social- Democrat, care a murit în urma bătăilor suferite în închisoare, ca urmare a participării sale la manifestațiile muncitorilor tipografi din decembrie 1918. A înființat și a făcut parte din conducerea revistei „România muncitoare” și a Uniunii Socialiste din

description

rezumat

Transcript of Prietenii Lui Istrati

Panait Istrati odat cu intrare n cadrul micarii socialiste va lega nenumrate prietenii cu oameni de seam din cercul socialitilor convini. Mihail Ghiorghiu BujorDebuteaz ca jurnalist n ziarul Cronica publicat la Bucureti de ctre fraii Basilescu n anul 1901, continu s scrie articole pentru aceast publicaie pn n anul 1904. n acest moment el este cunoscut doar pe plan local, urmtorul pas n ascensiunea sa politic este fcut odat cu mutarea sa n Bucureti i cu stabilirea legturilor cu cercul socialist bucuretean. Ajuns la Bucureti ncepe s scrie articole pentru proaspt renfiinata gazet socialist Romnia muncitoare, care l-a avut ca redactor ef la nceput pe Iosif Ndejde-Armau, plecat ulterior spre ziarul Adevrul. n urma debarcrii lui Ndejde, Bujor preia poziia vacant de redactor ef a Romniei muncitoare, ziar finanat de Cristian Racovski, care dorea s strng n jurul su un grup de socialiti fideli i s refac Partidul Social-Democrat din Romnia. Duce o activitate intens publicistic, care l va propulsa n elita micrii socialiste. Aceast ascensiune este confirmat de alegerea sa n timpul conferinei socialiste din 29 iunie 1 iulie 1907, n cadrul Comitetului Uniunii Socialiste, alturi de I.C. Frimu, C. Racovski, Gh. Cristescu i N. D. Cocea n timpul evenimentelor din martie 1907 el public articole n Romnia muncitoare prin care critic intervenia brutal a armatei la ordinele guvernului i i apr pe ranii rsculai.I.C. FrimuA fost un militant socialist i frunta al Partidului Social-Democrat, care a murit n urma btilor suferite n nchisoare, ca urmare a participrii sale la manifestaiile muncitorilor tipografi din decembrie 1918. A nfiinat i a fcut parte din conducerea revisteiRomnia muncitoarei a Uniunii Socialiste din Romnia (1907). n martie1905, Frimu a pus bazele Sindicatului Tmplarilor din Bucureti, fiind ales ca preedinte al acestuia.