Introducere: In Romania nu exista educatie culinara sau o structura coerenta de alimentatie. Sanatatea nu este un subiect pe care ne concentram: alimentele, in loc sa fie folosite ca metoda de prevenire a anumitor boli, sunt folosite ca adjuvanti(activeaza actiunea unui medicament) in tratarea bolilor deja dobandite. Un anumit tip de alimentatie este asociat cu dieta pentru cei care incearca sa slabeasca, nu inclusa intr-un regim de viata sanatos.

Alimentaţia constituie substratul vieţii organismului deoarece pe baza lor se realizează creşterea, repararea celulelor uzate şi se obţine energia necesară tuturor funcţiilor şi activităţilor organismului. O alimentaţie normală, raţională are o influenţă pozitivă asupra stării de sănătate a organismului. Ea nu poate şi nici nu trebuie să fie făcută la întâmplare. De aceea trebuie ca fiecare om să aibă cunoştinţele necesare despre o alimentaţie raţională. Nu există un aliment care să satisfacă singur toate nevoile organismului. Un consum alimentar care depăşeşte nevoile organismului are drept urmare depuneri sub formă de grăsime care determină obezitate. Din cauza excesului ponderal apar boli de nutriţie şi artroze. O alimentaţie raţională are şi scopul de a preveni o serie de îmbolnăviri, deci alimentaţia raţională este cel mai important factor de mediu, care previne îmbolnăvirile organismului uman. Valoarea energetică a alimentelor este evaluată în calorii.

Alimentaţia constituie astăzi o problemă de sănătate publică, pentru că bolile degenerative şi cardiovasculare se află pe primul loc al morbidităţii pe plan mondial. Alimentaţia neraţională, neigienică, duce la un exces ponderal, care este una din cauzele certe ale morbidităţii.

Randamentul fizic este în raport direct cu energia eliberată de alimente, ele reprezintă substratul potenţialului energetic a organismului. Energia furnizată de alimente trebuie să asigure:

- nevoile energetice ale organismului;- nevoile plastice de creştere sau de refacere a ţesuturilor;- desfăşurarea proceselor metabolice;- buna funcţionare a tuturor sistemelor şi organelor;- procesele de termoreglare.Alimentaţia trebuie să satisfacă următoarele deziderate:- să asigure cantitativ şi calitativ principiile nutritive necesare susţinerii programului de efort;- să asigure refacerea după efort;- să contribuie la menţinera sănătăţii;

- să fie preparată şi prezentată într-o formă atractivă.Între aportul de alimente şi consumul de energie trebuie să existe un echilibru, realizându-se

balanţa energetică. Activitatea unei persoane care nu dispune de calorii suficiente va fi redusă.

Un regim alimentar sănătos înseamnă o dietă echilibrată care:- conţine substanţele nutritive, - fibrele alimentare şi apa într-o proporţie corectă;- satisface necesarul energetic.

Balanţa energeticăAlimentele reprezintă aportul de energie. Dacă aportul de energie = consum de energie, greutatea corpului se menţine constantă. Dacă aportul de energie este mai mare decât consumul energetic, greutatea corpului va creşte. Alimentele în exces vor fi stocate sub formă de ţesut adipos. Atât carbohidraţii, cât şi proteinele sunt transformate în grăsimi. În timp, se ajunge la obezitate. Dacă aportul de energie este mai mic decât consumul energetic, greutatea corpului va scădea. Organismul va utiliza depozitele apoase pentru a obţine energie. În timp se instalează anorexia.

Dacă greutatea corpului este mai mare decât greutatea ideală, individual este supraponderal (cazul

extrem - obezitatea), iar dacă este mai mică, individual este subponderal (cazul extrem - anorexia).Obezitatea este o stare supraponderală severă, ea este de obicei, determinată de supraalimentaţie.

Consecinţe ale obezităţii:-lipsa de forţă, energie; - stare de indispoziţie generală; - imobilitate; - hipertensiune arterială (la 80% din obezi); - dureri de cap; - nivelul de colesterol crescut în sânge; - umflarea picioarelor; - varice;- hemoroizi;- dureri în regiunea inimii; - gastrita cronică; - colecistita cronică; - pietre la vezica biliară; - diabet zaharat ; - afectarea potenţei; - afectarea ciclului menstrual; - infertilitatea; - predispozitie la accidente vasculare; - ateroscleroza;- dereglarea metabolismului hidro-salin; - complicaţii după boli infecţioase; - dereglarea sistemului nervos: insomnie, poftă sporită de mâncare, setea mărită, afecţiuni

vegetative; - predispoziţii la pneumonie; - unele forme de cancer ; - longevitatea vieţii se reduce cu 12-15 ani. Anorexia, numită şi inapetenţă, constă în pierderea apetitului, fiind un simptom nespecific,

întâlnit frecvent. Este rezultatul unei diete severe. În absenţa hranei, organismul consumă rezervele lipidice în

scopul obţinerii de energie. Când acesta se epiuzează, sunt folosite proteinele tisulare. Consecinţe ale anorexiei:- densitate osoasa mai redusă;- pierderi de minerale;- temperatura scăzută a corpului; - bătăi neregulate ale inimii; - dezvoltare anormală a corpului;- osteoporoza şi bulimie nervoasă; - încetarea ciclului menstrual;- pielea uscată, calviţia, pilozitatea excesivă pe toată suprafaţa corpului; - senzatia de frig; - greutatea în concentrare. Nu este deloc adevarată afirmaţia ca anorexicii nu simt senzaţia de

foame. Sunt întotdeauna înfometaţi, de aici şi falsa senzaţie de control asupra vieţii şi propriului corp.

Problemele cu care se confrunta Romania in ceea ce priveste alimentatia sunt urmatoarele :Consumul excesiv de grasimi,in special colesterol si grasimi saturateAport excesiv de caloriiConsumul abuziv de glucide simple(zahar)

Consumul excesiv de sare si condiment iritanteAport scazut de glucide complexe si de fibre alimentareConsumul de bauturi alcoolice