prezentare atestat remus

13
Colegiul Tehnic “Elisa Zamfirescu” Satu Mare PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3 INVATAMANT: LICEAL FILIERA: TEHNOLOGICA PROFIL: TEHNIC CALIFICAREA PROFESIONALA: TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR ELEV: DEMIAN REMUS FLORIN INDRUMATOR CLASA: a XII-a A ING. PROF. KISS IZABELA 2007-2008

Transcript of prezentare atestat remus

Page 1: prezentare atestat remus

Colegiul Tehnic “Elisa Zamfirescu”Satu Mare

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3

INVATAMANT: LICEALFILIERA: TEHNOLOGICAPROFIL: TEHNICCALIFICAREA PROFESIONALA: TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR

ELEV: DEMIAN REMUS FLORIN INDRUMATORCLASA: a XII-a A ING. PROF. KISS IZABELA

2007-2008

Page 2: prezentare atestat remus

TEMA PROIECTULUI

Confectionarea reperelor pentru imbracaminte.

Aplicatie pentru buzunarul aplicat

Page 3: prezentare atestat remus

I. ARGUMENTII. DESCRIEREA REPERULUI DE

CONFECTIONATIII. FIŞE TEHNICE ALE REPERELORIV. FIŞE TEHNICE ALE UTILAJELOR

FOLOSITE LA PRELUCRAREA DETALIULUI

V. BIBLIOGRAFIEVI. ANEXE

Page 4: prezentare atestat remus

Îmbrăcămintea in sens larg reprezintă un obiect de larg consum care se îmbracă pe corp.

Îmbrăcămintea ocupă în rândul celorlalte bunuri de larg consum, un loc special, deoarece ea reflectă cel mai prompt neîncetata evoluţie a civilizaţiei materiale şi spirituale a societaţii contemporane .

Permanenta evolutie a civilizaţiei societaţii contemporane a determinat o varietate de produse şi modele care sa satisfacă cerinţele omului in funcţie de necesitate.

Produsul de îmbrăcăminte (ca orice produs tehnologic) se realizează întro succesiune de faze în care, ca obiect al muncii, cumulează o multitudine de

caracteristici de calitate, rezulzate din cerintele purtătorilor. Îmbrăcămintea este un articol vestimentar, folosit pentru a proteja corpul

împotriva intemperiilor si in scop estetic. Calitatea produselor de îmbrăcăminte devite tot mai mult factorul hotărâtor, un

mijloc important de concurentă şi un indicator esenţial de apreciere a întregii activităţi desfăsurate la un moment dat de producător.

În activitatea de pregătire tehnică a producţiei, proiectarea materiilor prime, materialelor şi modelelor este o etapă ce înglobează un complec de lucrări pe două laturi: una creativă, alta tehnică finalizată cu obţinerea elementelor documentaţiei tehnice necesare introducerii în fabricaţie a noului produs.

Creşterea eficienţei în activitatea de pregatire tehnică a fabricaţiei necesită abordarea ştiinţifică a procesului de proiectare în care se implică intuiţia, experienţa, gustul estetic al creatorului.Fiecare obiect de imbracaminte este alcatuit din detalii si subdetalii, componente numite detalii principale si detalii secundare. Pentru exemplificare se ia ca exemplu o bluza pentru barbati care cuprinde ca detalii principale, spatele, pieptii, gulerul si manecile, iar ca detalii secundare, buzunarele, mansetele si alte detalii anexa. La pantalon detalii principale sunt fata, spatele si betelia pantalonului in timp ce buzunarele, gaicile si mansetele aplicate sunt detalii secundare.

Page 5: prezentare atestat remus

Detaliile principale sunt parti componente ale imbracamintei care nu pot lipsii din structura fizica a unui produs. La imbracamintea fixata pe umeri, detaliile principale sunt reprezentate prin spate, piepti, guler si maneci, iar la imbracamintea fixata pe talie prin fete, spate si betelii sau cordoane. Exceptie de la aceasta regula fac unele produse ca: rochii, bluzee, veste, pulovere, care in functie de moda pot fi prevazute fara guler si fara maneci.

Detaliile secundare. Sunt acele componente ale imbracamintei care pot lipsi din structura fizica a produsului. Astfel, de exemplu, pot fi: buzunare, gaici, epoleti si alte detalii de acest gen, care in functie de model nu sunt prevazute la modelul confectionat.

Tehnologia de confectionare a unui produs cuprinde, in structura sa, etape de lucru si operatii de executie prin care se realizeaza transformarea semifrabricatelor in produse confectionate. Ca urmare, procesul tehnologic de confectionare reprezinta totalitatea operatiilor necesare transformarii semifrabricatelor in produse finite. In general. Structura procesului tehnologic de confectionare cuprinde urmatoare etape si operatii de executie

Prelucrarea detaliilor: - operatii de pregatire;- operatii de coasere;- operatii de tratare umidotermica;

Asamblarea detaliilor: - operatii de pregatire;- operatii de coasere;- operatii de tratare umidotermica;

Finisarea produsului: - operatii de pregatire;- operatii de coasere;- operatii de tratare umidotermica;- operatii de curatire si ambalare;

Prelucrarea detaliilor este etapa in care fiecare detaliu principale se prelucreaza separat si se asambleaza cu detalii secundare ce-i apartin.. In procesul de prelucrare, fiecare din aceste detalii se coase separat, se calca si se imbina prin cusaturi, constiuind in final detaliu principal.

Page 6: prezentare atestat remus

• Buzunarele sunt detalii secundare ce se aplică la diferite confecţii. În practica se utilizează diferite tipuri de buzunare, ca: buzunare interioare, buzunare aplicate, buzunare in căptuşeala (pentru acte si batistă), buzunare pentru pantaloni, montate în lateral, în faţa, în spate sau pentru ceas.

• Buzunarul aplicat. Buzunarul aplicat pe suprafata detaliilor imbracamintei se confectioneaza din material de baza, cu exceptia buzunarelor cu efect de corativ care se realizeaza din materiale colorate sau cu diverse garnituri. Poate fi confectionat cu sau fara captuseala, iar tehnologia de executie se adopta in fuctie de materialul de baza folosit si de utilajul de care dispune intreprinderea. Forma si marimea acestuia difera in functie de produsul la care se aplica si de linia modei. In practica vestimentara se folosesc buzunare simple, cu clapa de intarire, cu clapa de inchidere, cu cute sau tip arminonica.

• Buzunarul simplu are o forma trapezoidala, putin rotunjit la colturile inferioare, iar la partea superioara se face un tiv de dublare in interior sau se captuseste pe toata suprafata interioara.

• Buzunarul cu clapa de intarire este asemanator buzunarului simplu cu deosebirea ca pe latura superioara are aplicata o clapeta de intarire. Aceasta clapa se monteaza pe suprafata buzunarului si poate fi dreapta, cu colt la mijloc sau un colt la unele din capete.

• Buzunarul cu clapa de inchidere este specific imbracamintei gen sport si uniformelor pentru institutii. Acest buzunar se compune din clapa de inchidere si buzunarul propriu-zis. Pentru confectinare cele doua detalii se executa separat , dupa care se monteaza la piepti.

Page 7: prezentare atestat remus

Buzunarul cu cuta deriva de la buzunarul cu clapa de intarire avand formata pe mijlocul lungimii o cuta dubla interioara sau pe suprafata. Procesul de confectionare a acestui buzunar cuprinde urmatoarele faze de lucru:- formarea cutelor si fixarea prin tratarea umidotermica- aplicarea captuselii pe latura superioara si indoirea in interior, pentru a devenii mai rezistent la intindere si purtare. Marginile se indoaie prin insailare si apoi se fixeaza prin coasere si tratament umidotermic.- montarea buzunarului la piepti manual , cu o cusatura ascunsa sau mecanic, cu tighel simplu.- intarirea capetelor deschizaturii buzunarului manual sau mecanic cu masina de cusut.Modul de confectionare a buzunarului cu clapa cuprinde aceleasi operatii folosite la montarea clapei pentru buzunarul cu refileti. La unele modele, clapa dubleaza partea superioara a buzunarului aplicat si ramane libera pe suprafata produsului. Asttfel de exemple sunt jachete, pardesiuri, paltoane, paltoane pentru femei.

Buzunarul tip armonica este specific la vestoane de uniforma. Are forma plana si este prevazut cu rezerva care formeaza armonica ( burduful ) buzunarului. Se confectioneaza simplu captusit prin urmatoarele operatii :- formarea tivului 1 la partea superioara a buzunarului, prin captusire si indoirea rezervei pentru confectionat. La formarea tivului se monteaza si captuseala prin suprapunerea pe suprafata interioara a buzunarului.- rezervei 2, care formeaza armonica buzunarului, pentru a putea fi mntat pe produsul de confectionat.- montarea buzunarului la pieptii produsului de confectionat se efectueaza prin coaserea marginilor rezervelor buzunarului pe linia ce marcheaza pozitia la produs.

Page 8: prezentare atestat remus

III. FISA TEHNICA A REPERULUI Denumirea reperului Domeniu de utilizare -buzunar aplicat simplu - camasa barbati, halat, sacou, etc. Schita reperului Cusaturi utilizat

- cusatura tighel simplu

Materiale folosite: Utilaje folosite

-materialul de baza: tesatura tip bumbac -masina simpla de cusut-material auxiliar: ata de cusut -masina manuala de calcat Unelte folosite -foarfece -centimetru de croitorieOperatii de prelucrare preformarea buzunarului prin calcarea rezervelor de coasere spre interior ( se foloseste sablon

ajutator)formarea liniei superioare a buzunarului prin fixarea cu ajutorul unui tighel montarea buzunarului pe produs pe linia insemnata

Page 9: prezentare atestat remus

III. FISA TEHNICA A REPERULUI Denumirea reperului Domeniu de utilizare -buzunar aplicat cu clapa de intarire - camasa barbati, halat, sacou,

etc. Schita reperului Cusaturi utilizat

- cusatura tighel simplu

Materiale folosite: Utilaje folosite

-materialul de baza: tesatura tip bumbac -masina simpla de cusut-material auxiliar: ata de cusut -masina manuala de calcat Unelte folosite -foarfece -centimetru de croitorieOperatii de prelucrare preformarea buzunarului prin calcarea rezervelor de coasere spre interior ( se foloseste sablon

ajutator)formarea liniei superioare a buzunarului prin fixarea cu ajutorul unui tighel montarea buzunarului pe produs pe linia insemnata

Page 10: prezentare atestat remus

III. FISA TEHNICA A REPERULUI Denumirea reperului Domeniu de utilizare -buzunar aplicat simplu - camasa barbati, halat, sacou, etc. Schita reperului Cusaturi utilizat

- cusatura tighel simplu

Materiale folosite: Utilaje folosite

-materialul de baza: tesatura tip bumbac -masina simpla de cusut-material auxiliar: ata de cusut -masina manuala de calcat Unelte folosite -foarfece -centimetru de croitorieOperatii de prelucrare preformarea buzunarului prin calcarea rezervelor de coasere spre interior ( se foloseste sablon

ajutator)formarea liniei superioare a buzunarului prin fixarea cu ajutorul unui tighel montarea buzunarului pe produs pe linia insemnata

Page 11: prezentare atestat remus

IV FISE TEHNICE ALE UTILAJELOR FOLOSITE PRELUCRAREA DETALIULUIDenumirea utilajului Caracteristici tehniceMasina manuala de calcat - Incalzirea talpii se realizeaza

electric; - Puterea de consum este de 800±10% W;- Umezirea produsului se realizeaza prin aburire

PARAMETRII DE LUCRUTemperatura:

- materiale de lana T= 150...200°±20°C- materiale de bumbac T= 150°C ± 20°C- materiale de in si canepa T= 130°C±20°C- materiale de matase T= 100°C±20°C- materiale sintetice T=40..120°C±20°C

Presiunea:- netezirea p= 0,1....0,5 daN/cm²- modelare p=0,5....1 daN/cm²- aburire p=0,5....1 daN/cm²- presare p=1,1 .... 10 daN/cm²

Timpul de lucru:- netezire t=5....20s- modelare t=10....25s- aburire t=5....10s- presare t=20....30s

Page 12: prezentare atestat remus

Denumirea utilajului: Caracteristici tehniceMASINA TRIPLOC Actionata cu un motor electric cu

puterea de 0,25 – 0,40 KwViteza de coasere este de 4000-

4500 impunsaturi/minut;Executa cusatura de surfilare din

3 fire de ata sau cusatura de incheiat-

surfilat din 5 fire de ata;

Cusatura realizata: Parametrii cusaturii:- pasul cusaturii este reglabil

intre 1,2 si 3,5 mm;- latimea cusaturii este reglabila

intre 2,5 si 6 mm

Utilizarea cusaturiiCusatura triploc din 3 fire: - asamblarea detaliilor imbracamintei din tricot;

- surfilarea detaliilor la imbracamintea din tesaturi;Cusatura triplioc din 5 fire: - incheierea detaliilor la imbracamintea subtire si din tesaturi si tricoturi.

Page 13: prezentare atestat remus

V. BIBLIOGRAFE

1. Utilajul si tehnologia meseriei; Gheorghe Ciontea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1993

2. Tehnologii textile si de confectii; ing. G. Ciontea, ing. V. Cociu, Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti 1989.