Anul I Sibi iu, . 6/18 Iunie 1893 Nr. 23

Apare in flecare DuminecăPreţul Abonamentului: •

Pe un an . . . . . . . 2 fl. Pe o jumătate de an . . . . . 1 ■ Abonamentele se tac la Institutul Tipografic în Sibiiu

şi la toate birourile filiale de abonament.

Convocare.In fa ţa situaţiunii politice actuale

create prin evenimentele ce cu precipitare se urmează, subsemnatul comitet îsi tine de datorie a convoca

jH t t o ţ i m e m b r i i

CONFERENŢEI NAŢIONALEîn tr’o

â lS u n a z c e x l z a c t B i n a ’-ză.cave' se va ţine în Sibiiu,

D n n xin ecrx Zol 2 7 Turuie (9 T u lze) ş i silele următoare.

întemeiaţi deoparte pe sentimentul naţional şi iubirea de patrie ce ştim câ animează pe toţi membrii conferenţii, ear pe de altă parte simţindu-ne datori a raporta despre lucrările ce am sevîrşit până acum conform mandatului confe­renţii dat noue în şedinţa dela 8/20 şi 9)21 Ianuarie 1892, simtem convinşi că toţi membrii conferenţei naţionale îşi vor ţine ele datorinţă şi interes a grăbi la această adunare, unde cu frăţească dra­goste se se sfătuească şi se iee apoi hotărîrile ce vor crede necesare în fa ţa precarei situaţumi actuale.

S ib i iu , 5 Iunie n.' i 8p j.Comitettd de douezeci ş i cinci membri exmis de conferenţa partididui naţional întrunită la

8\20 p f2i Ianuarie 1892.

Dr. Raţiu,' . preşedinte. ' . -. . .

D. Comşa, S. Albini,secretar, secretar.

■ FOITA.' - -8 ’

Dă r i de seamă.XIV.

Beiavraneea.Scriem aceste şire mai ales pentru acei

cărturari dela ţeară, care înţeleg pe deplin şi limba literară înaltă; fără cunoştinţa aceasta nu vor pute întrebuinţa scrierile lui Dela- vrancea. Mulţi vor cunoaşte acest autor nu­mai din ce au cetit despre el, dar’ cărţile lui nu. Vorbă lungă nu vom face, mărturisim scurt, că un m a i.bun scriitor în proză, cape dînsul, azi nu a>vem. S’a ridicat sus de tot; şi e singur în felul seu. Scrie novele, fan­tasii, şi puţine poveşti cu scop moralisător, căror le dă o formă artistică. Are mare plă­cere a privi în natură, cercând asemenările între ea şi vieaţa oamenilor, şi isbuteşte stră­lucit, mai mult ca ori-şi-care alt scriitor ro­mân. Şi e peste mesură scurt la vorbă. La tot cuventul lui se stai în loc şi se cugeti,

Neomenia Ungurilor,Oamenii care omeneşte simt, chiar

când vorba e să dee ascultare unor legi aspre, caută ca supuind pe semenii lor acestor legi grele, întrucât se poate să le uşureze starea. Pe cel osândit la temniţă neagră şi umedă îl mai scot la lumină şi aer, celui osândit la moarte îi dau preot, care se-’l mângâie în puţinele zile câte mai are de trăit.

Numai Ungurii se arată neomenoşi chiar când e vorba de cei osândiţi prin legi aspre.

Pentru a arăta până unde împing Ungurii cruzimea, dăm mai la vale dintr’o scrisoare, pe care dl Constantin Lucaciu, preot în Iojib, o publică în „T rib u n a" dela 2/14 Iunie.

Credem că din parte-ne e de prisos a mai adăuga ceva la această scrisoare.

Nici n ’am pu te: mânia ne urcă sân­gele în cap cetind cu câtă neomenie se poartă Ungurii faţă cu acela, pe care azi întreagă româniiriea îl are drag.

Din următoarele: rînduri cetitorii vor vede în ce stare se află dl D r. Va­sile Lucaciu în temniţa ordinară dela Sătmar.

*

După oarele 11 ale zilei de 7 Iunie n. ne-am presetttat trei inşi în cancelaria pro- [ curorului regesc, eu, un cumnat şi altul, un prieten al meu şi al osânditului, ru- gându-’l se ne dee concesiune" a-’l vede

I pe Vasile. Eu şi dobândesc concesiunea,

altcum nu-’l înţelegi., O probă. în *Zma<s- din volumul ■» Trubadurul*, scrie :

„în pletele acestui fen mătăsos, mişue, colcăe aceleaşi patime mici şi crude, ca şi în omenime; aceleaşi viţii; aceeaşi dobitocie nesimţitoare; aceleaşi virtuţi înfrânte ; aceeaşi dragoste şi ură, aceeaşi necinste triumfătoare. Mari şi mici; cinstiţi şi necinstiţi, răi şi buni; darnici şi sgârciţi; înşelători şi sinceri; de tot felul, de toată mâna, se găsesc în acest pa­radis amăgitor.

„ Turturica şi privighetoarea: patima caldă şi arta rece; furnicile string ca băenii; greerii: lăutari fără talent, înghiaţă de frig şi de să­răcie; lăcustele: cobzari de cârcîmă; şoarecii: hoţi fricoşi; boii: popor tihnit peste care toată lumea calcă, sobolul: dobitoc liniştit, nu vrea se ştie de ce se petrece dincolo de moşo-

, roiul lui; fluturii: secături cochete..„Şi în aceste popoare atât de fericite

după aparenţa, ' câte lupte, câte nedreptăţi, câtă durere şi câte pungăşii ziua la lumina soarelui, sub ochii tuturor: Un guşter face20 de omoruri pe zi; o furnică fură vieaţa

INSERATEse primesc în b i r o u l a d m i n i s t r a ţ i u n i i (strada

Măcelarilor nr. 21).Un şir garmond prima ^ată 7 cr., a doua oară 6 cr.,

a treia oară 5 ; şi timbru de 30 cr.

dar’ cumnatul, care altcum era în cale spre Seghedin se cerceteze pe verişoara lui şi soţia lui Vasale, n’a obţinut „concesiune“, şi cel de al treilea cu atât mai puţin, înzadar a fost toată opintirea: ,,Nern hapnah engedelyt, es quitt!“ au fost cu­vintele nobilului şi cavalerescului procuror. („Nu vă dau concesiune şi quitt — s’a sfîrşit!“)

Auzi lume şi ascultă! Un consângean al osânditului, care merge şi la Seghedin se facă visită la verişoara lui, nu e lăsat se între în temniţă să-’l vadă pe acela, la a cărui soţie merge, nu-’i este iertat să-’l vadă pe Yasile, se vorbească cu el barem un cuvent, ca să poată spune soţiei ce-’şi face datorinţa de mamă lungă dră­guţul lor copilaş, se spună Paulinei că ’l-a văzut pe el, cum ’l-a găsit şi cum îi trimite sărutările, îmbrăţişerile sale sau împărtăşirile ce le-ar fi avut de a ’i-le comunica. Nu-i iertat să dee consângeanului informaţiunile trebuincioase şi scoase, din intuiţiune şi informaţiune proprie soţiei, ce din „străina14 străinătate doreşte se audă ceva despre soţul seu, despre tatăl pruncilor necrescuţi încă.

Un „quittu rostit răstit, si omul, cetăţeanul, este despoiat de dreptul cel mai sfânt, şi de dreptul „ garantat “ altcum şi chiar în legi.

Si a mers vărul la vară-sa, se spună soţiei ce cu dor aşteaptă informaţiuni despre iubitul seu, că nu ’l-a văzut, că n’â grăit cu el, că nu ’i-s’a „conces“ şi „quitt!“

întreagă şi robeşte pe bieţii pureci de iarbă; o vulpe striveşte la fite-ce pas trei patru gân­gănii ; şi câte soţii nu stit părăsite într’un chip ruşinos. Câte zavistii; câtă u r ă . . . “

Şi aşa mai departe. Natural de tot şi la înţeles. Se tot ceteşti.

Aceea ce e mai laudabil la acest scriitor e, că toate operele sale au nobilul scop de a moralisa. îl face de tot rîsul pe sgârcit, ca se te disguşti a li şi tu aşa. îi arată în toată golătatea pe nenorociţi, ca se te prinză mila de ei.

în unele bucăţi descrie realitatea lumii fără genă, şi fără se voească a acoperi câtuşi de puţin scârba ei, ca bună-oară în ■> Milogul*, şi pentru acest lucru unii critici ’l-au osândit.E însă greşită această osândă, întocmai cum de greşit ar fi a osândi pe un medic pentru- că în cărţile sale descrie credincios boalele scârboase şi greţoase. El le descrie ca noi se înveţăm a le cunoaşte, a ne feri şi a le vindeca. întocmai aşa şi Delavrancea; e medic al moralei societăţii. Ear’ noi se nu fim chiar asa femei de fire.■>

Pag. 230 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 23

Sfirmană lume, şi sfirmanii de noi!După ameazi înainte de 3 ciasuri am

fost condus de doi păzitori la frate-meu. M6 aştepta deja în o mică cancelarie a păzitorilor.

Aş fi dorit mult să-’l văd în arestul seu, dar’ nu ’mi-s’a conces, ’mi-s’a spus că regulamentul opreşte să fie condus „străin“ în deosebitele chilii, dar’ poatc- c.d mei din consuleraţiuni mai înalte mi lasă pe visitători în închisori. Ş i bine fac.

Păzitorii au stat tot timpul lângă noi, provocându-ne îndată - ce vorbiam româneşte sau în altă limbă, ca să grăim în limba ştiută, şi grăită şi de ei, în limba „statului*.

Judecând după ştirile primite din informaţiuni private am fost îngrijat mult de soartea sărmanului rob şi frate. ’Mi s’a spus din multe locuri, că Vasile e închis într’o chilie întunecată, murdară, fără nici o ventilaţiune, şi aşa cu aer corupt, mortifer. Chilia are o ferestruică cât o palmă, şi aceea cu gratii şi pe deasupra ţesută cu fire de sirmă, ca lumina numai ca prin ciur să poată întră, sau mai bine zis să se arete că este pe din afară. Uşa grea şi ferecată din greu, încă are o ferestuţă, respective o găurice trasă cu pânză de sîrmă, poate ca păzitorii să audă suspinele celui osândit. Mobiliarul: cum merită criminalii, plaga societăţii; nici umbra comodităţii.

Şi convenind cu Yasile, după pri­mele vorbe de salutare, întrebându-’l despre cele auzite, le-a confirmat, le7a ade­verit că sunt întocmai, şi cele-ce din informaţiuni neautentice ’mi-s’au părut a a fi mărite, prin chiar descrierea frate- meu s’au adeverit a fi deplin şi groaznic adevfir. îmi spune că cu luminarea ar fi cum ar fi, deşi lumina obscură încă îl superâ mult, dar’ aerul nesuferibil îi causează dureri de cap şi greaţă.

întrebându-’l despre vipt, cu durere îmi spuse, că trei zile n’a înghiţit nici o îmbucătură de mâncare, că

Cu deosebire în timpul din urmă serie admirabil. în primele volume folosia prea multe provincialisme neînţelese noue. Acum ’şi-a curăţit scrierile de ele. E încă tiner şi a scris mult; şi ne aşteptăm că o se ne îmbogăţească literatura cu multe cărţi de mare preţ.

Volumul „ JParasiţii“, cel mai bun tot­odată, a fost estan premiat de Academia-Ro- mână cu 5000 lei; altă laudă cum mai trebue despre el?

îndemnăm cu multă stăruinţă pe căr­turarii noştri se cumpere cărţile acestui li­terat, căci vor afla multă frumseţă şi distra­gere-în ele. Cu deosebire se nu lipsească din bibliotecile şcolare. A scris până acum:„T r u b a d u r u lun volum ce costă / fi,8o cr.; „Sultănică" care costă / fi. 50 cr.; „Harasiţii", 1 fi. 80 cr. Volum de tot nou: „Intre vis si vieaţâ“. / fi. 50 cr. Se pot toate procura dela * Institutul Tipografic* dinSibiiu- Prier.*

Dăm mai la vale o novelă din volumul „ în tre vis f i vieafti» ce Delavrancea a scos zilele aceste.

„viptid1'• ce îl dau este atât de rău şi in­ferior, încât fără greaţă nici a-’l privi nu se poate.

Eată „menu-ul“ ce ’i-s’a servit: dejun şi cină nid-când; în 24 de oare nu­mai odată, numai la ameazi ’i-se dă „m â n c a r e un fel. ’l-au dat până acum fasole îngroşată; păsat (galben) ferfc numai în apă, udat spre amăgirea ochilor cu puţină unsoare friptă în ceapă; cartofi întocmai, şi mămăligă asemenea numai cu puţină unsoare. Şi îmi spuse că a încercat sfi mănânce, dar’ ’i-a fost cu neputinţă să înghiţă. Nu­mai mănâncă, — ca s6 mai poată mânca— şi be apă, apă rea din Sătmar. M’am îngrozit; şi e şi dînsul consternat; ba în urma tractării „umane" a avut de doue-ori friguri şi ’i-e teamă se nu cadă morbos. Are şi un soţ de robie, morbos sărmanul, care prin urmare capătă vipt pentru morboşi: o supă de came şi carnea tare, şi îşi împărţeşte viptul cu jrate-meu.

Mulţi dintre Sătmăreni, care îl cu­nosc pe Vasile, sunt scandalisaţi de trac- tarea aceasta neomenească şi cu atât mai vîrtos că până-ce criminalii deţinuţi pot şi capetă proviante din afară dela ai lor, lui Vasile nu-’i iertat a-’i întinde nici o ţigară barem. Procurorul ’i-a citat pe toţi păzitorii, haiducii şi servitorii la ra­port, ameninţându-’i cu perderea oficiului de ar cuteza se întindă ceva preotului „ valah Am auzit că chiar şi episco­pul romano-catolic din Sătmar, luând cu­noştinţă despre tractarea neumană a unui preot, a încercat se-’i trimită din viptul seu, şi câte o mesură de vin, dar’ fără succes.

Compătimire am observat în multe laturi, dar’ este şi bucurie destulă, ba o fiţuică, un jurnal local îşi manifestă bu­curia şi satisfacţiunea că: „apostolul Ro­mânilor la ce a ajuns, la mâncare de rob“. . . .

La întrebarea că cu ce se ocupă, ’mi-a spus că cu nimica. că nu poate.

Doue lacrimi.Toată noaptea am auzit Oltul. Ce ma­

nie de apă!Şi toată noaptea am visat.. O jale de­

părtată... un popor revoltat...Cine me ţinea legat?Nu puteam se me mişc.Aş fi voit se es înaintea aeelui vuet eo-

vîrşitor... Se nu fii liber când alţii se bat... Cât de grele sfint lanţurile...

Oh! libertate, nimic nu e mai seump decât tine!

A doua zi sării în picioare. Lanţurile căzură resunând sinistru.

Eram liber! Ce fericit e emiri liber__A, nu, me deşteptasem.

Oltul vuia, colos vecînic în manie şi în revolta.

Trebuia se-’l vez, prea seraena cu un popor revoltat.

Ce măreaţă jale în imensitatea tăcută.Plecai.

Adecă ’i-ar da de lucru, ca până când ceialalţi robi taie lemne şi fac alte lucruri de mână, s6 lucre şi el, sfi aducă ceva folos, s6 nu mănânce viptul statului gratis. Acum în doufi rînduri s’a presentat la el un şef de cancelarie dela tribunal, oa sfi-’i dee de lucru, se copieze actele ofi­cioase şi sfi ajute oficialilor restanţieri, Vasile însă a cerut sh-’i dee ântâiu de mâncare, apoi lucru.

Ba nici scrisori nu poate scrie. Pro­curorul s’a dus la dînsul, ca după „u ta- s i tâ s “ să-l escorteze, se-’l întoarcă pe calea cea bună, să-l îmblânzască\ pe „vad o lâ h “. ’L-a rugat Vasile se-’i permită a pute scrie câte o epistolă, la soţie şi consângeni barem, de nu şi la amici, şi după regulament va corespunde prin mijlocirea procuraturii. Procurorul însfi a pretins că numai ungureşte să scrie, din ce s’a născut o dispută politică şi de drept, care s’a terminat cu dene­garea „favorului “ de a pute scrie.

înzadar ’l-a capacitat pe puternicul procuror despre aceea, că nu poate scrie la Român, Italian, France.t ori German ungureşte, că nu ştiu, şi că nu-’i vine că în familie ungureşte se corfispundă, pro­curorul cu ,, quittul “ lui nu cunoaşte altă limbă şi punctum. ’l-a mai spus Yasile că scrisorile oficioase, ce s’ar cere dela ei sau ar ave de a le presenta, şi cât va fi în închisoare, le-a da numai în româ­neşte, la ce procurorul ’l-a lăsat, porun­cind se se încue uşa.

Me rog de prietenii şi cunos­cuţii fratelui meu, care poate ar dori s6-’l cerceteze prin câte o epistolă ca s6 nu facă aceasta, că toate epis­tolele r6mân numai în manile pro­curorului şi nu ajung la Yasile mai ales cele scrise în limbă „ străină “: — româneşte.

Convigendu-mfi despre starea dure­roasă a fratelui meu, despărţendu-me de el, m’am dus la procuror, cu gândul de a-’l îmblânzi şi a-’l dispune (a-’l face) se

Şoseaua se încovoaie între Olt şi dealurile care se ridică, unele peste altele, până se perd în înălţimi fumurii şi albastre.

Aerul e limpede, tremurător şi viu; roua se întinde, ca un rizil presărat de dia­mante, pe deasupra păjeştilor cu flori ador­mite de răcoarea dimineţii; doar’ cicorile, ca nişte ochi mari şi albaştri, veghează în va­lurile de feneaţâ nemărginită.

Oltul se înfurie isbindu-se de stânci; spumegă de mânie; se aruncă peste stânci şi cade îa ochiuri iuţi şi adfinei. Parcă-’l sfre­deleşte cineva.

Câte glasuri nu se ridică din apă! Un plâns subţire înghiţit de un gemet; o şoaptă acoperită de un acord de orgă; un ţipet desperat şi un marş funebru; şi din învălmă­şeala tuturor un cuvânt fioros: „vino! vino!“

Cine a auzit această chemare a apelor fără se se cutremure?

Şi mergând dus pe gânduri, ’mi-se părfc că auz un glas argintiu, tremurător... câtă melancolie în acest eântec! De sigur nu ’mi- s’a părut. Oltul e prea mare ca se fie aşa de blând-melancolic.

Nr. 23 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 231

fie mai „îngăduitor" faţă cu un preot şi tată da familie, care n’a făcut altă crimă decât că împreună cu alţii şi cu toţi Ro­mânii buni, a cercat şi va cerca până îl va afla şi câştiga, sau până va trăi, dreptul şi îmbunătăţirea sorţii unui 'po­por apăsat şi care nu vrea se moară.

înzadar a fost apelul meu la toate: umanism, civilisaţiune, nevinovăţie, indig­narea şi compătimirea publicului, înzadar posiţia lui de preot, tată de familie, în­zadar toate şi ori-ce, că numai la aceea s’a învoit că la cas de morb, când adecă va fi aruncat la pat, se poată bea câte o supă de carne. Cu atât mai mult a voit înse ca se dispute cestiile noastre politice, apărând şi susţinând toate, câte şovinismul şi orbia a dat la vileag.

Când ca de coroană la toate ar­gumentele drepturilor şi pretensiunilor aoastre ’l-am asigurat că nici temniţele şi chiar furcile nu-s în stare sâ ne oprească până vom ajunge la egala îndrept iţire în toate în stat, cu u n : az sose lesz (nici eând) a trecut la altele. Anume ’mi-a aretat un avis postai, prin care cineva, prieten lui Yasile, din Teaca, trimite ceva mâncări şi beuturi. Nu-’l pot primi, îmi zise, legile aşa sună. Şi ’mi-a venit în minte cuvintele Iudeilor, care ’l-au pironit pe omul Dumnezeu: Noi lege avem, şi după legea noastrâ el trebue s8 moară.

Şi „QuittAm fost şi la preşedintele tribuna-

l«lui. Domnul Ioan Savaniu, un advocat renumit în Sătmar, a presentat la tribu­nal o petiţiune, o rugare, în care se cere schimbarea provisiunii, viptului lui Vasile anume ca să-’şi poată procura vipt pe spesele sale. N’am obţinut nici un succes positiv, şi s’a pus toată vina pe dl advocat Coroianu, care n’a cerut ca în sentenţa de osândă a tribunalului să se pună barem această ameliorare. Ştie şi simte trac- tarea cu care e ţinut Vasile în închisoare, se teme de urmări dureroase, dar’ nu crede ca tribunalul să poată ajuta, de-

Ascultaţi bine.Pe un platou înalt, o biserică. O mulţime

de cruci de lemn împrejurul ei.Nu se vede nimeni dar de-acolo vine

cântecul.Me apropiai.Me apropiai ca se ascult.Ce glas divin? e doină? e bocet? Se

aud câteva cuvinte, aceleaşi şi aceleaşi, repe­tate fără sfîrşit.

Me suii pe platou.O fată tineră, ca de 18 ani, aplecata

pe un mormânt, smulgea bălării, si cânta, şi bocia.

Când me vezii, trasări.Se uită lung la mine.Se rumeni, apoi plecă ochi în jos şi-’şi

scutură mânile.— Ce faci aici, surată? O întrebai eu

şi ’mi-se bătîi inima.Genele ’i-se lipiră de frunte. Ce ochi

i#ari şi albaştri, ca doue flori de cicoare!— îngrijesc alde părinţi... răspunse ea ,

aretându-’mi două cruci vechi de lemn.

oare-ce nu cade mai mult cestia în com­petenţa acestui for.

Am umblat şi într’aceea ca în toată săptămâna, Sâmbătă după ameazi, să poată întră uri părinte spiritual la Vasile, în societatea căruia din evangelie şi pe

■ meditaţiuni să-’şi poată agonisi tărie şi curaj, de a învinge şi împlini toate până în capăt.

Şi Turcii lasă preoţi la cei osândiţi.Poate-că nici frate-meu n’a fi lipsit

de mângâierea credinţii şi religiunii.Vom vede.Grele zile se descarcă asupra noastră,

toate furiile se repezesc să ne înghită, să ne nimicească sau barem să ne umilească.

■ »Vie“ !Nici temniţe, nici atrocităţi, nimica

nu ne va opri să ajungem la ţintă: liberi şi singuri stăpâni. întreg poporul, în­treaga naţiune e conştie ad de pretensiu- nile, drepturile şi viitorul mu. Ori care fiiu al naţiunii e gata azi se lupte, şi va lupta cu nădejdea isbândei, şi de trebue va şti se şi sufere.

Să suferi şi tu, frate, întărească,-te lupta soţilor şi nădejdea biruinţii.

E conştiu şi tare azi tot Românul şi va şti se îndure toate. Sânt tari şi conştii toţi membrii comitetului partidului nostru naţional% vor lupta şi mai departe fără frică şi de va trebui vor şti şi su­feri ; tare e întreg partidul naţional, na­ţiunea e tare, gata la luptă spre câştigarea şi asigurarea tuturor drepturilor secuestrate.

Civilisaţiune şi umanism, nu jeliţi!I o j i b , 8 Iunie n. 1898.

C onstantin Lucaciu . preot român.

Alt proces contra Românilor,Procesul contra „ R e p l ic e i“.

,,Tribuneiu i-se scrie din Graz urmă­toarele :

Domnul Aurel C P o p o v i c i din Graz a fost citat la judecătoria de aici, unde ’i-s’a

— Aci odihnesc?—— Aci; şi le-am pus la «ap doi vişini şi

amândoi înfloresc, dar’ se scutură şi roade nu fac.„Amendoi înflorese şi roade nu fae“,

îngânai eu, şi plecai ca se nu turbur odihna morţilor şi a unui suflet senin şi plin de restrişte.

A doua zi m’am sculat şi mai de di­mineaţă.

Pe acelaşi drum.Şi ear’ auzii glasul şi ’mi-se părit şi

mai trist... şi se ducea tremurând şi mai departe.

într’o clipă fusei pe platou.Ea smulgea bălăriile de pe doue mor­

minte alăturea cu celealalte. Şi crucile de lemn nu erau aşa de vechi.

Se uită blajin şi trist la mine.— Ce faci aici, surată?— Uite, îngrijesc alde surori..— Aci odihnesc?— Aci, şi le-am pus la cap doi meri şi

amendoi înfloresc, dar’ vântul le scutură floarea şi roade nu fac.

făcut cunoscut, că procuratura din Cluj ur­măreşte pe autorii „R e p 1 i e e iu. în de­cursul investigaţiunii dl Popovici a declarat că nu d-lui este autorul, ci un comitet de peste 40 tineri români, între care şi d-sa. După o prealabilă înţelegere epistolară aceşti tineri, după apariţiunea Memorandului ma­ghiar, se constituiră într’un singur comitet de redacţiune! Acest comitet stabilit în. Viena, JPesta, Gras şi Cluj era alcă­tuit din tinerii numiţi mai jos, care adunând material şi lucrând la diferitele capitole după isprăvirea acestora le-au expedat la comitetul din Graz.

După-ce în Graz, pe basa manuscriptelor sosite s’a stabilit manuscriptul-proiect, acesta a fost dus la Yiena, unde într’o conferenţa ţinută în luna lui Decemvrie 1891 a fost ce­tit, discutat şi definitiv primit; tot aci s’a hotărît a preda manuscriptul spre tipărire. Cu executarea acestei hotărîri a fost însăr­cinată secţiunea comitetului din Graz. Des­pre detailii domnul Popovici nu-’şi mai aduce aminte.

La cererea judelui dl Popovici ’i-a in- manuat lista autorilor, respective a membrilor din comitetul de redacţie. Aceştia sîlnt domnii:

Din Viena: Dr. Isidor Bodea; Dr. Enea Nicola; Dr. Vasile Te rn ă ve an u ; Drd. Valeriu Te lescu; Drd. Lazar Popo­vici; Drd. Eugeniu Solomon; Drd Ieronim Tatar ; Drd. Tit Liviu Ti lea; Virgil To- descu, stud. med.; Drd. Octavian Fio rea; Ioan Lupu, stud. med.; Drd. Victor Col­cer iu; George I. Anca, stud. med.; Drd. IuKu C h i c i n ; Alexandru Borza, stud. med.; Alexandru F o d o r , stud. med.; Octavian P ro şt ea n, stud. med.; Alexandru Vaida- Voivod, stud. med.; Drd. Alexandru Co- da rcea ; Victor P. Harşan, stud. agron.; Drd. Nicolae Comşa; Drd. Victor Roşea.

Toţi aceştia au fost aleşi membri în comitet, într’o conferinţă a tinerimii române din Viena în acelaşi an.

Din G ras: Drd. Aurel C. Pop o vi ci u; Drd. George C a n d r e a ; Drd. Aurel Quint Măre aş; Cornel Nyeş, st. med.; Iliarian Rus an, st. med.

Din Budapesta: Dr. George Mo- r a r i u ; George J u g a ; Ilie Dăianu.

Din CUij: Drd. Cornel Roşesc u; Eugen P ă t ă c e a n u , st. jur.; Iuliu Maniu, st. jur.; Drd. Nicolae Vraciu, st. med.;

■ — ... dar’ vântul le scutură floarea şi roade nu fac ...

A treia zi nu se luminase de ziuă şi m’am sculat, m’am dus repede Ia platou.

Am acsultat.Nu s’auzia nimic.Oltul venise mare. Par’că era un popor

revoltat.Ce trist se grămădesc crucile împrejurul

bisericiiUnde era acel glas tremurător şi me­

lancolic? Nu mai avea pe nimeni de îngrijit? Destul, avea destul... pe cine se mai în­grijească?

Aş fi vrut s’o \ez, s’o întreb cine e?Şi sfmt atât de triste mormintele fără

cântecul ei prelung şi subţirel...’Mi-se pare? sau crucile s’au mişcat din

Ioc., azi sflnt mai strîmbe ca ieri şi alal­tăieri. Doue se pleca, una spre alta, par’c’ar voi se se sărute, pe furişi se nu le auză ni­meni . . .

Când ajunsei acolo tresării.(

Pag. 232 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 23

Pompiliu Dan, st. filos.; loan F o d o r , st. filos.; Avram P ă c u r a r i u , st. filos. '

La întrebarea judelui, din care causu este pusă adresa domnului Popoviciu pe o notă din „Replică", dumnealui răspunde, că avend locuinţă anuală stabilă în Graz, comi­tetul ’l-a recercat a-’şi pune adresa sa, pen­tru cas, că cineva ar cere informaţii dela autori, la ceea ce dl Popoviciu a consimţit.

întrebat dacă primeşte respunderea, răspunde că o prim eşte fă ră şovăire d im ­preună eu întreg comitetul. Pe de altă parte însă nu recunoaşte, că în „Replică" s’ar cuprinde pasage ce ar pute li lovite de legi.

Adunări de protestare.Adunarea de protestare din

Somcuta-mare.Şomcuta-mare, 4 Iunie 1893.

Adunarea de protestare contra proiecte­lor bisericeşti ale guvernului s’a ţinut în 2I14. Maiu. Au luat parte peste 2000 alegători. După alcătuirea biuroului, anume: p reş.: Andreiu Medan; notari : llie Pop şi Vasiliu Butean, au vorbit dnii A/icolau Nilvan, adv. şi loan Dosa, paroch.

Am văzut şi lacrimi la mulţi în ochi şi tot poporul, îngrijat se întreabă că oare se apropie sfîrşitul veacului, ori că vrea cineva se ne facă păgâni, sau că se apropie „răutăţi şi mai mari", despre care au prorocit bătrânii noştri.. . . Adunarea ca im singur a protestat în contra tuturor proiectelor de legi, făeendu-se în scris protestul prin domnul adv. Vasiliu Dragoş, precum şi o adresă de aderenţă Maiestăţii Sale, Preabunului nostru Monarch.

După aceasta s’a constituit clubul parti­dului naţional al acestui cerc pe timp de 3 ani. La ospetărie, căci adunarea a fost sub cerul liber, s’a început apoi o petrecere fră­ţească, adevărat românească, la care n’au lipsit toastele. Am avut în mijlocul nostru şi confraţi din provincie, d. e. Gavril Barbul, din Mocira, loan Costin, din Teuţi, Nicolau Hosszu, din Restolci ş. a. Prilegiul era mi­nunat de bine ales, căci era în ajunul memo­rabilei zi de 3/15 Maiu. Musica lui Nuţul niei nu putea se încapă la rol, căci vorbirile frumoase şi însufleţitoare, cântecele naţionale se ajungeau una pe alta.

Ea smulgea bălării de sub o cruce noauă.

— Azi n’ai cântat, zisei eu, neştiind eum să încep vorba.

— Azi nu voiam se vii. . . îmi răs­punse ea.

— Frate .. ?— Nu...— Soră..?— Nu.— Dar’ cine?— El... răspunse fata şi doue lacrimi

mari îi pică pe mormântul proaspăt.— El... şi ’mi-a zis: de ’ţi-s’o fi urît cu

străinii se vii la capul meu...Şi la capul lui un măceş stufos îşi

pleca ramurile lungi, încărcate cu rasuri uşurele.

Am plecat.Cine ar fi putut se turbure atâta me­

lancolie şi iubire? liclavrancea.

Imnul naţional „Deşteaptă-te Române" s'a cântat sărbătoreşte, şi stând în picioare de toţi cei de faţă.

Adunarea de protestare din Beiuş.lîeiuş, 8 Iunie n. 1893.

Azi la 0 oare s’a întrunit alegătorii cer­curilor Beiuş şi Ceea într’o adunare de a pro­testa în contra proiectelor de legi bisericeşti. La adunare au luat parte vre-o miie oameni. Preoţimea a fost representată, deşi nu precum s’a putut aştepta, dar’ totuşi binişor. Preşe­dinte Vasile Ignat, advocat în Beiuş, expuse într’o vorbire foarte acomodată scopul adu­nării. După constituire, fiind adecă aleşi de preşedinte tot dl Ignat, de notari Dr. Gavriil Cosma şi Dimit7-iu Nistor, a luat cuvent dl Dr. Gavriil Cosma, un tinăr zelos, a combă­tut cu argumente juridice proiectele de legi bisericeşti, atingând şi legile kisdedov-urilor şi a salarisării învăţătorilor, demonstrând că acelea lovesc în credinţa şi naţionalitatea Ro­mânului. De repeţite-ori a fost întrerupt, prin aplausele şi aprobările publicului, dar’ a fost întrerupt şi prin observările pretondui, care dimpreună cu sergentul gendarmilor au şezut cu ceialalţi lâ masă, ba după-ce a trecut ora­torul a luat şi el cuvent (Reu aţi. făcut de ’l-aţi lăsat. Dar’ aşa la câţi smintiţi de fibirei le-ar veni în minte, toţi ar putea se strice adunările româneşti Red. „Foii Pop.11) adre- sându-se cătră popor într’o limbă stricată zi­când că şi dacă arjdevenl legi proiectele, acelea nu vor tăia nici în credinţa nici în naţionalitatea Românului, şi acelea nime în Ungaria nu le ataca.

Ca înscris a luat cuvânt dl protopres­biter al Răbăganilor llie Moga, care cu ar­gumente canonice ă combătut proiectele de legi bisericeşti.

A cerut apoi cuvent preotul A. Palladi, răspunzând la întreruperile şi cuvântarea pro- topretorului.

Ia apoi cuvântul A. Antal, protopopul Beiuşului, şi cu vocea lui sonoră şi întrerupt de aplausele publicului combate proiectele de sub întrebare.

După aceea protopresbiterul Moga pro­pune se se trimită o adresă de aderenţă Monarchului, ceea-ce se primeşte între aplause însufleţitoare.

POESII POPORALE.Cucuie cu pene sure Mult mai cânţi vara ’n pădure, Vara cânţi, vara te duci Când îs zilele mai lungi.

De-ai cânta şi iarna ’ntreagă Nu ne-ar fi de vară grabă,Am ave earbă, trifoi Şi turme mai . mari da oi

Cucuie cu pene verzi Spune iarna unde şezi,Să me duc şi eu cu tine Că doară ’mi-ar fi mai bine,Ori mai bine, ori mai reu Tot atâta-i traiul meu.

Runcul, Maiu 1893.C onstantin Giurffescu.

Ungurii îngrijati.Deşi au puterea în mână, cu ajutorul

căreia zilnic lovesc în naţionalităţi, Un­gurii totuşi sunt îngrijaţi peste mesură. Le merge reu, pe zi ce trece li-se în­mulţesc duşmanii, care în cele din urma vor pune sfîrşit domniei păcătoase ungureşti.

Eată ce spune în privinţa asta în­săşi foaia stăpânirii, „P eşti H ir la p “ dela 7 Iunie:

„Cine s’a învîrtit prin cercurile politice austriace, îndată bagă de seamă năcasid pro­fund ş i ura, pe care duşmanii noştri vechi ş i noi le aii pentru noi; ear’ aceşti duşmani sânt numeroşi.. „îi putem împărţi în următoarele grupe de căpetenie.

„Duşmani ne sânt:»Cercurile aulice (hnperăteşti) vechi ru­

ginite; aristocraţimea feudală (magnaţii aus- triaci); întregtd cler austriac; Cehii-betrani ş i tineri deopotrivă, dar' mai ales aceşti din urmă; duşman ne este însuşi guvernul aus­triac, în frunte cu 7 aaffe, dar’ cel m ai mare duşman ne este ministrul de finanţe Dr. Stein- bach, care îşi dă în cote cu ultramontaniştii cei mai extremi.

„Toate aceste grupe sânt unite pe faţă sau în ascuns, dar’ în chip natural în contra— Ungariei. Ele se întâlnesc în casele cele mai mari austriace şi ţin adevărate sfătuiri pentru a pune la cale lucruri m contra Un­gariei*.

Sub „Ungaria" Ungurii se înţeleg negreşit, numai pe ei înşişi, căci toţi „duşmanii" sus amintiţi nu în contra Un­gariei s’au unit ci pentru a pune odată capet destrăbălatei stăpâniri ungureşti.

Din România.Din România ne vine înveselitoarea

ştire, că studenţii universitari (dela şcoa- lcle cele mai înalte) din Bucureşti s’au întrunit Sâmbătă la 10 Iunie n. în sala socie­tăţii „Unirea" pentru a pune la cale o pro­testare în contra guvernului unguresc, care a dat în judecată pe membrii comitetului nostru naţional.

Chiuituri.Semnate după lu lian a Bondi din Sărrad, Selagiu.

N’am fost la mândra de ieri, Pare-c'au trecut trei ierni;Adă, Doamne, seara ’ngrabă Să me dac la mândra ’n habă!1)

Răsare luna în nor,Dragostea-i mare dor;Răsare luna prin ceaţă,Dragostea-i mare dulceaţă,

Frunză verde de bujor,N’ai ce crede la fecior,Că te pune pe gerunte,2)Şi-’ţi minţeşte mii şi sute Dacă mere3) dingă4) tine,Da minţeşte că i-un câne.

Io-’s o floare de pe mare,Bag voinicii Ia prinsoare,Care me sărută moare,Sărută-me dumneata,Şi vezi morl-vei ori ba.

‘) Habă -- şezetoare; *) gerunte = genunche;*) mere = merge; *) dingă - de lângă

Fiind de acelaşi sânge cu noi, nu e decât natural, ca fraţii noştri din Ro­mânia sS simtă o aduncă revoltă, vfized cât de reu se poartă stăpânirea ungu­rească.

Prin adunările de protestare ce se vor ţine în mai multe oraşe ale României, ei vor se arete adunca lor scârbă faţă de Unguri. Acelaşi lucru ’l-au făcut şi anul trecut, când după sglbătfeciile s6vîrşite de Unguri la Turda, Ş'imleu şi A rad s’au ţinut adunări împotriva Ungurilor în Bu­cureşti., Iaşi, Craiova, Berlad şi alte oraşe româneşti.

Ba studenţii au trimis regelui Carol, care se afla în Germania şi o telegramă, rugându-’l ca întorcendu-se în ţeară, nu cumva se se oprească la Budapesta, între Unguri, pe care România întreagă îi dispreţueşte pentru sălbetăciile lor. Re­gele Carol a şi ţinut socoteală de senti­mentele ţerii, de aceea când a întrat în România, studenţii şi tot poporul ’l-au pri­mit la Predeal cu o însufleţire cum nu s ’a mai pomenit.

D’atunci iubirea pentru noi în Ro­mânia a crescut şi nu ne îndoim că dra­gostea frăţească şi de astă-dată se va argţa în chip ce are se-’i turbure pe Unguri mai r£u decât anul trecut.

•X-

, In legătură cu această ştire, mai dăm şi o alta, pe care ni-o aduc tot foile din România.

Si anume:în primul articol dela 9 Iunie „ LMll-

d ep en d an ce B e îg e “, foaie mare ce ese in Bruxela, capitala Belgiei, se ocupă cu pro­cesul contra comitetului partidului naţional român din Transilvania şi zice că guver­nul maghiar vrea se provace turburări în Transilvania pentru a pute sugruma cu atât mai uşor pe Români. Marele jurnal belgian osândeşte cu vorbe foarte aspre purtarea guvernului unguresc.

Nr. ,23

Pe brazda străinului.1) ,Doamne, du soarele ’n nor, 1 Că-’s pe brazda domnilor.Când oiu fi pe brazda mea,Te du, soare, unde-’i vrea.Superatu-i domnu nost,Că merge soarele jos,N’are ce fi supărat,Că Dumnezeu aşa o lăsat.Cântă cucu pe fântână,Vreme-i gazdăa) de ujină,3)Cântă cucu pe vrăjniţă,1)^Vreme-i gazdă de meazîză.6)

G. S tanc iu .‘) In aceste doine se mai vede urma iobăgiei,

ce a chinuit atâtea sute de am p e . bietul Român, vede-se frica de domni, apoi gustul estetic sau fin, adecâ priceperea la ceea-ce se cade şi-i, frumos a opincarului român. Istorie, credinţă tare, tirănie, batjocură, frică, şi sfieală, bunăcuviinţă, dor după libertate^ (după mai tine) şi înţelepciune se cuprind în aceste trei versurele. Toţi preoţii uşor ar pute însemna colea vara, stând pază lucraşilor sei, multe comori de acest fel. O. S.■*) gazdă=stăpân; *) ujină— mâncarea, jje se ia vara între 4—5 oare d. m .; *) vra,jniţă=poartă sărăcăcioasă, s) meazîză=prânz sau cu terminul adevSrat pop. = gustare, adecă mâncarea dela ameazi. Căci sub „prânz“ po­porul din SSlagiu înţelege „dejunul".

S C R IS O R I .CăpuşuI-de-Câmpie, 1 Iunie 1893.

Ziua de 25 Maiu a fost o adevărată săr­bătoare pentru credincioşii din comuna Că- puşul-de-Câmpie, pentru-că în această zi s’a ţinut examenul scolastic dela şcoala confesio­nală gr.-cat. din această comună.

Animaţie şi. reuşită {bună promitea acest examen, pentru-că încă din ziua premergătoare puteai vede cum fiecare băiat şi fetiţă ducea în mână câte un ram sau ceva verdeaţă pentru împodobirea sălii de înveţăment; ear’ a doua zi — în ziua examenului — des-de-dimineaţă se vedea cam fiecare fetiţă ce se apropia de şcoală "aducea în mână eară câte un buchet sau cunună, care de care mai frumoasă.

Pe la oarele 7 sala era împodobită şi se aştepta cu nerăbdare sosirea reverendisi- mului domn protopop şi preşedinte şcol. N. Solomon, dela Ludoş, care nici nu a întârziat mult, căci cătră 8 oare clopoţelul din turn vesti şi această sosire.

îudată la sosire dl protopop a fost salutat cu cele mai vii „bine-ai venit11 din partea mai multor membri ce au fost de. faţă şi cu cele mai cordiale strîngeri de mână din partea bravului preot local Vasile Suciu şi a zelosului înveţător Ioan Coman.

Intrând în sala de învăţământ, bine aeri- sată, trebuia se-’ţi faci o impresie ca-şi-cum te-ai afla într’o grădină bine arangiată cu cele mai plăcute flori. Pe păreţi şi pe la grinzi atâtea cununi cu flori şi verdeţuri erau atîr- nate, de nici nu mai puteai deosebi, că ce coloare vor fi avut. Ear’ pe catedra şcoalei erau cele mai plăcute şi frumuşele floricele, de care pe la satele noastre încă rari am mai putut vede, dimpreună Cu o mulţime de pro­tocoale de clasificări şi cu nişte scripturi de ale elevilor, care într’adever îţi ;luau atenţiune asupra lor.

Pe la oarele 8 şi jumetate examenul se începe cu studiul religiunii. La fiecare între­bare elevii dau nişte răspunsuri atât de clar, curat şi cu tact, încât le suridea inima bieţilor poporeni, care ascultau cu lacrimile în ochi, cum vorbiau pruncii lor despre credinţă şi alte moravuri creştineşti.

Nimic ceva mai impunător Ca la studiul limbii române. Aci aşa de bine s’au produs elevii, atât din gramatica limbii, cât şi cu de- clamarea mai multor poesii şi dialoage. încât nu se mai auzia nici un sgomot în sală. Când îi auziai mai cu seamă declamând, cugetai că nu băieţi, ci nişte actori sânt cei-ce vorbesc.

Deasemenea foarte bine şi plăcut s’au produs elevii la istorie şi socoteală, precum şi la celelalte obiecte propuse, aşa încât neobo­situl, bravul şi zelosul înveţător ’şi-a câştigat cea mai adfincă recunoştinţă atât din partea autorităţilor şcolare competente, cât şi din partea marelui public asistent.

Ceea-ce a atras atenţiunea mai mult este aceea, că între toţi elevii nu puteai observa nici unul mai înaintat în etate ca de 12 ani; pentru-ce într’adever duplă recunoştinţă şi laudă merită neobositul înveţător.

în fine cu plăcere trebue se mai înre­gistrez, că printre publicul plugar foarte nu­meros, asistent la acest examen, am mai văzut şi o mulţime de inteligenţi, domni şi doamne din loc şi de prin împrejurime, precum şi o mulţime de învăţători de prin satele din apro­piere, care anume au venit ca se participe la examen şi se judece prestaţiunile şi slrguinţa vrednicului înveţător din Căpuş, care n’a cruţat nici timp, nici osteneală când a fost vorba de progresul şcoalei şi al poporului pe această cale.

F O A I A P O P O R U L U I

încheiâud nu pot se nu rog pe Părintele de sus, ca tot cu astfel de învăţători se dă- ruească pe poporul român, căci atunci scopul ne este ajuns, ear’ guvernul unguresc, cel atât urgisit de poporul nostru, poate se mai ridice în Căpuş încă 10 şcoli de stat, pe Ifingă cea una existentă deja până acum, ca se încapă miniştri lui îu ele. Un asisten t.

Pag. 233

Onorate Dle Redactor!Ilogu-Ye a da loc în foaia plugarilor

noştri următoarelor rînduri: Nuşifaleul-doamneî din comitatul Solnoc-Dobâca, tractul proto- popesc al Becleanului în 3 Iunie st. n. între oarele 5—C după ameazi a fost bătut de Dum­nezeu cu o ploaie atât de mare, încât valea, ce taie satul în doue, eşind din locul ei şi versându-se ca o năpaste grea peste sat şi peste hotarul rodit totul ’ţi-se părea o mare. Unele case au fost sguduite din temelii. Po­duri mînate. Unii ’şi-au părăsit peste noapte casele, alţii au mers în podul caselor, vitu- ţele în grajd în apă. Printre valurile spume- goase a turbatei văii învăluite printre lemne şi agesturi se vedeau plutind vaci, oi, porci inecaţi sumane etc. Mulţi nenorociţi cu fe­meile şi pruncuţii lor numeroşi sânt rămaşi pe viitor fără pâne. Dar’ mai dureroasă este împrejurarea că nu puţini dintre aceşti oameni fără noroc sânt curialişti, hrubaţi sau shijitori de domni, că în acest sat, care abia numără vre-o 800 suflete cu Ilomâni, Unguri, Jidovi, Ţigani laolaltă luaţi, sfint nu mai puţin ca cinci curţi domneşt, şi aşa aceşti slujbaşi vor trebui se cumpere bucate şi se facă cu straiţa lor câte 52 zile de lucru în brazda domnilor, care cu facerea comassaţiei înainte de asta cu vre-o 20—25 ani, au cuprins partea cea mai bună şi mai mare din hotarul nenorocitului sat. Apoi când în toate sfintele sărbători auzi Ţiganul strigând peste sat se treacă oamenii cu porţia şi cheltueala şi mai vezi şi delni- cioarele bieţilor muncitori schimbate şi schi­monosite într’un pustiu de nămol şi nesip, inima ’fi-se rupe de durere! Pagubă nespusă, ploaia continuă şi când scriu aceste rînduri. Sărman popor nenorocit din Nuşifaleul năca­zului!

V n p lu g a r n ă c ă jit n ă d e jfh m u l în D -zeu.

Dej, luna Maiu.în nr. 20 din preţuita foaie ce redactaţi

aţi bine voit a publica o scurtă dare de seamă despre adunarea ţinută în Dej, la 11 Maiu. Ca un apendice la cele publicate îmi iau li­bertatea, a pune în ochii publicului cetitor şi vorbirea ce cu acea ocasiune a rostit-o tinerul ţeran român din Chiraleş cu numele Iacob Marţian, despre care respectivul domn co­respondent în darea sa de seamă nu face amintire deloc. Eată-o în întreg conţinutul e i:

Cinstiţilor domni!Ca se se vază că şi noi opincarii de un

gând sfintem cu cărturarii nostrii, iertaţi-me, cinstiţi domni, ca cu prilejul adunării acesteia se vorbesc şi eu câteva cuvinte. Năcazurile şi greutăţile ce ne apasă umerii noştri sfint atât de mari, cât numai noi bieţii ţerani mai ştim cât de greu le putem purta. Stăpânii noştri dela dietă ne-au făcut atâtea legi, încât credem că pe un veac ne-or fi deajuns ca se ne putem ispăşi. Dar’ nu; căci ei în loc ca se vindece pe cele rele vechi; s’au socotit acum ca se ne pună în grumazi altele şi mai rele, căci ce lege mai rea trebue ca şi legea aceea, prin care vreau acum să ne poruncească ca pe ficiorii şi fetele noastre se nu-’i lăsăm se-’i

cunune iubiţii noştri preoţi Ia altarul Dom­nului, ci bireul satului Ia cancelarie.

Şi apoi dacă bireul acela va fi un Jidov după-cum e în multe comune româneşti, atunci eu se fiu silit a-'l primi ca popă cununător Ia ficiorul, ori fata mea? Stricata lege are se iie acea lege, pe care noi nu numai că nu vom primi nici când, dar’ nici nu vom as­culta de ea.

Dar’ cu atâta numai nu e destul! Stă­pânii nosti din dieta ţerii după-cum am înţeles mai vreau se aducă şi o alta lege; că adecă cărţile de botez, cununie şi moarte se se iee din mâna preoţilor noştri şi se le dee pe mâna alor nişte slujbaşi străini, cărora după-cum ’mi-a spus popa nostru va trebui se le plătim }a an câte 400 de zloţi, pentru-că poate pe mine care me chiamă Iacob m’a boteza un Jidov Jakab. Până acum toate matriculele le-au purtat preoţii noştri în cinste şi nu se poate zice, că din această pricină se fi remas vre-un ficior dela cătane. Asta nu o vom suferi şi nu vom suferi nici aceea ca Jidovii ce ne înşeală în tot chipul se-’i socotim pe o treaptă cu noi creştinii botezaţi în legea darului, fără mai bine va fi se rămânem fiecare aşa cum am fost în legea sa, ear’ dlor dela Pesta Ie strigăm cum toţi Românii din toată ţeara le-a strigat că legile ce vreau se le aducă nu le vom primi şi că mai bine vom muri cu toţii decât ca se ne lăpedăm legea noastră sfântă.

Corespondentul.

Pag. 234 _________________________

Cu 30 Iu n ie st. v. 1893 se sfîr- ţesc abonamentele de jumetate de an. Domnii abonenţi sunt rugaţi a grăbi cu reînoirea abonamentelor lor pentru re­gulata trimitere a foii.

Abonamentele se fac prin mandate poştale şi totdeauna numai cu începerea anului sau cu începerea semestrului până la finea acestora după- st. v.

Abonamentul anual . . 2 fl. „ semestraî (y2 an) 1 „

pe alt timp mai scurt nu se poate pre- numera foaia, precum nu putem prim i abonamente cu alte date afară de cele arăate mai sus.

-Este în interesul domnilor abonenţi ca adresele s i fie însemnate cât se poate de corect ş i legibtt.

Domnii abonenţi vechi sunt rugaţi a lipi pe mandatul postai adresa tipă­rită dela fâşiile în care h-s’a trimis foaia până acum.«■■Ranai■ » « ■ ■ ■ ■ » « ■

CRONICĂ.Din temniţă. Dl I. Popa Necşa res­

ponsabil pentru editura „Tribunei** care a fost la 17 Martie osândit Ia o luni} închisoare, făcându-şi osânda s’a întors dela Cluj. Fie bine venit. Dela tinerii Universitari din Graz cu data 3/15 Maiu domnii I. Popa Necşa şi A. Balteş au primit în temniţă fiind următoarele : „Junimea din Graz întrunită pentru serbarea zilei libertăţii 3/15 Maiu, ’şi-a adus aminte şi de eei lipsiţi de libertate, de cei deţinuţi în prin- sori pentru causa neamului românesc, şi de aceea Ve aduce urări cordiali şi Ve doreşte pacienţă întru suportarea jertfelor impuse, în numele tinerimii. Aldulean, stud. filos.

14 Iunie. In ziua de 2/14. Iunie s’a împlinit anul, de când vandalii dela Turda au dărîmat casa iubitului president al co­mitetului naţional, dl Dr, Ioan Ra ţ i u . Ro­mânii nu trebue se uite nici-odată această memorabilă zi, în care s’a dovedit că Ungurii deşi de atâtea veacuri sunt în Europa, au remas tot asiatici: duşmani ai civilisaţiei, dar’ mai ales duşmani înverşunaţi ai noştri.

•*

Parastas pentru George Bariţiu.Duminecă s’a ţinut în biserica gr.-cat. din loc parastasul prevăzut în testamentul fericitului George Bariţiu ca se se ţina la şese săpte- mâni după moartea sa. Parastasul s’a ţinut la oarele 11 după sf. liturgie, de cătră pă­rintele protopop I. V. Russu, însoţit de domnii Arsenie Bunea, ca preot şi Nicolae Togan, ca diacon. A cântat corul bisericii, condus de dl înveţător D. Decei, care deşi abia de câteva săptămâni ’şi-a constituit corni, a avut un progres vrednic de toată recunoştinţa. Pe lângă prestaţiunile frumoase ale corului, nu putem se nu amintim îndeosebi cântarea ân- gerească a unui student tenorist, care a exe­cutat spre mulţumirea şi plăcerea publicului între unele pârtii solo din cântările liturgice. Afară de această vo«e de o frumseţă rară, corul dlui Decei mai are alte puteri bune1 între altele 2 voci puternice de basso şi un tenor plăcut (I. Dănilă) care toate dau chezăşie, că în scurtă vreme corul bisericii greco-catolice, dacă va mai ave parte, ceea-ce este foarte de dorit, de conducerea de până acum, va ajunge la prea frumoase roade. Cu prilejul parastasului pentru marele răposat, biserica era îndesată de un public ales, în care mulţi onoraţiori, multe dame, înse şi re- presentanţi ai poporului în înţelesul mai strîns. Din partea familiei a fost de faţă: Ieronim Bariţiu şi dl şi d-na N. Bonte seu. „Aso- ciaţiunea transilvană “ a fost representată prin vicepresidentul Dr. Ilarian Puşcariu cu mai mulţi membri âi comitetului. Comitetul parti­dului naţional a fost representat prin domnii' Dr. I. Raţiu, Eugen Brote. I). Comşa şiS. Albini.

Noi profesori români. Domnii Dr. Ioan Radu, profesor gimnasial în Brad, Dr. Ambrosiu C h e ţ i an şi GavriiI P r ecup, pro­fesori gimnasiali în Blaj, au făcut în zilele trecute la Cluj examenul pedagogic cu suc­cese strălucite.

*Hymen. Domnul Simeon Russu, comp-

tabil şi secretar la banca „Someşană" din Dej ’şi-a serbat în 8 Iunie n. cununia sa cu domnişoara Margareta Hosszu în biserica gr,- cat. din Dej.

•3fr

L o g o d i ţ i . Ni-se vesteşte logodna d-şoarei Iudita Maria Indrieşiu din Boiţa cu Valerian Opriş, notar în Ucea.

Comitetul central executiv al L igei culturale din Rom ânia întrunit în şedinţă Joi seara, s’a constituit în chipul următor :.Preşedinte: V. A. U r e c h i ă ; vicepreşedinte:I. C. G r ă d i ş t i a n u ; cassar: St. P e ­r i e t z e anu-B uz eu; secretari: I. Bianu,I. Lupu l e s c u ; membrii: N. Fi l i pescu , G. Cantacuz ino , G. Bur s an , Delavrancea; censori: St. S i h l e a n u , N. Cosăcescu, I. Nen i ţ e scu . *

Noul m etropolit a l României. Seserie din Bncureşti, că la 31 Maiu n. ma­rele colegiu, «ompus din sinod, senat şi ca­meră, a ales pe episcopul de Argeş, Ghe-

F O A I A P O P O R U L U Inadie m e t r o p o l i t - p r i m a t a l R o m â n i e i în l oc u l m e t r o p o l i t u l u i Ios i f , d e m i ­sionat . *

Pentru naţiune. Dr. Vasilie Moldovan, cantor din Căpuşul-de-pe Câmpie ne scrie, câ la 28 Maiu s’a ţinut în biseriea d’acolo ru­găciune pentru bărbaţii aleşi ai naţiunii, pri­goniţi pentru iubirea lor de neam şi dreptate. Lucru de laudă acesta, care trebue făcut în toate părţile.

Trecută prin mâni ungureşti. Unabonent al ■» MinerveU primi foaia în zilele trecute eu următoarea iscălitura: »tolvaj as olâh, bitang, gasember, akasstofdra valo nyel-venel fo g va ............. unele cuvinte parte nus’a putut ceti, parte nu Vi-le putem face cu­noscute, că nu ne lasă simţământul, care pe cel mai de rînd Român îl deschilineşte de dobitoace . . . în urmă Românii sânt numiţiinfanterişti din Rusia, tolvaj..........

*Inundările. Ni-se serie eă exundările

au făcut mari pagube şi pe la Ceuciş, Tet, Boziaş, Ruşiurile Becleanului şi până pe la Ciceu-Cristur. Bătrânii vorbesc că s’a mai întâmplat pe vremea aceasta atari nenorociri şi după-ce s’a sbicit pămentul oamenii au arat au doua-oară şi au semânat cucuruzul în Iunie. Plugarul dela gara din Blaj.

*Grindină. Se scrie cu data de 2/14

Iunie că între Jaszbereny şi până la Dobriţin a căzut o grindină care a nimicit întreaga câmpie bogată.

Grevă. Privitor la greva dela Cinci- Biserici se scrie că lucrătorii mineri străini au fost isgoniţi de autorităţi. Cu ocasia sce­nelor sângeroase dela 18 c, au fost grav ră­niţi 8 lucrători, mai uşor răniţi 30. Greva n’a încetat încă. *

Ciocnire de tren. Pe trenul ce co­munică între Calais şi Bruxela s’a întâmplato ciocnire mare. Sânt mai mulţi morţi şi grav răniţi.

Nr. 23

înştiinţare.Mai mulţi dintre cetitori ni-se plâng,

Câ nu p rim esc regu la t fo a ia . Alţii se plâng că nu o primesc D um inecă, pe când a r avea vreme se o cetească.

Vestim pe toţi cetitorii noştri, că de aici tuturor abonenţilor foaia se trim ite regulat, şi se trim ite anume încă de Vineri, ca se ajungă peste toate locurile pe Duminecă., Cine nu e primeşte regulat şi la vreme, se facă aretare la postă.mwsmagMamatt ■!

Fosta redacţiei.D-lui J\ Ş. Sdâgeanul. Poiana Nu putem sfi-’ţi

recomandăm un loe. Şi de acolo înse, chiar ca func­ţionar al statului, poţi remâne bun Român. iSentimen- tele din sufletul d-tale nimeni cu forţa nu le poate înăbuşi

D-lui /. Vesa, Lunca. Credem oă ar fi mai bine se nu se publice. Una că lucrul s’a învechit, alta că asemenea om, ai dreptate, nu e vrednic de atâta cinste.

D-lui Al. Grocescu în S. S’a primit. Mai târziu, când vom ave loc, se va publica. Trebue înse ântâiu îndreptată.

Şoimul din Bănat. Nu se poate publica. Pu­blicăm numai lucruri poporale. Cea cătră domnul în- reţător adresată, n’are interes, fiind numai o parafra- sare a poesiei ce dl înveţător scrisese.

D-lui r. b. în R. Trimite cât se poate de multe. Se vor publica îndată-ce se face loc.

Nr. 23 Ad»os la „FOAIA POPORULUI» nr. 23 Pag. 235

ECONOMULredactat de D. COffiSA.

Raportul generalal comitetului central al „Reuniunii ro­mâne de agricultură'1- dir. comitatul Si-

biiului pentru anul 1892.(Sfîrşit).

Raportul amintit este însoţit între altele de o listă, în care sunt înşiraţi cu numele toţi membri Reuniunii. Din această liştă se vede, că la sfîrşitul anului 1892 Reuniunea a avut şi anume în :

Comuna

Aciliu . . .Altina . . .!Apoldul-de-josApoldul-de-susAvrig.Boita . , )Bungard

Membri Membri Membripe vieaţă ordin, ajutat.

— 1 —— 1 —

. 4 1— 1 1— 6 —— 17 1— 6 —

Com una

Cacova . . .Cinadie . . .Cornăţel. . .Fofeldea. . .Galeş . . .Gârbova. . .Gurarîu . . . Hosman .Ilimbav . . .J i n a ...............Lancrăm . . Laz . . . .Ludoşul-mare .Mercurea . .Mohu . . .Nocrichiu . .Orlat . . . .Poiana . . .Poplaca. . .Pianul-român .Pianul-de-jos .Porceşti . . .>Racoviţa . .Răşinari . . .Roşia . . .)Rehău . . .

Membri Membri Membripe vieaţă ordin, ajutat.

— 1 —— 1 —— 2 5— _ 7 _— ' '2 —— 12— 1 —— 1 1— 4 3— 5 —— 1 —— 3 —— 2 — — 1 — — 2 —— 14 —— 16 5— 7 6— 1 —— 1 —— 3 —— 2 1— 25 —— 1 _

— 2 —

Com una Membri Membri Membri pe vieaţă ordin, ajutăt.

— 2 —Săcădate . . . . — 4 —

— 1 —— —• 1

Sebeşul-de-jos. . . — 1 —Sebeşul-săsesc. . . 1 16 —

Săsciori................... — - 2 —

Sadu ................... — 13 11 26 —

S i b i e l ................... — 2 —

5 66 2Şura-mare . . . . — 6 —

Tălmăcel . . . . — 2 —

Ţichindeal . . . . — 2 1T iliş c a ................... — 9 '—Topârcea . . . . — 2 —

V ale ........................ 1 — —

V estem .................... — 1 —

Cu locuinţa afară de comit. Sibiiului 2 12

Cu sfîrşitul anului 1892 au fost deci eu totul 362 membri, între care10 pe vieaţă şi 20 ajutători; faţă cu anul 1891 un spor de 40 membri.

R A T I O*„Reuniunii rom âne de agricultură

C I N I U Ldin comitatul Sibiiului“ pe anul 1892.

I Nr.

curt

. ■us.ocooa.

ii

P e r c e p ţ i u n i1 Pre­

liminat | Perceput Diferenţa

II «■ cr. ! a, cr. fl. cr.:

P osiţiuni investitionale. 1 Jj ■ !

1 . ■Posiţinni transitorice. 1

1 Saldul cassei cu 31 Decemvrie 1891 | 630 21 1630 21

Posiţiuni budgetare.î 2 Taxe dela membrii ordinari si aju­

tători : i«/ pro 1890 . . . . fl. 24b) » 1891 . . . . » 59c) » 1892. . . . » 301d) » 1893—1895 . « 6 460 — 390 — —70 —

2 3 Interese după depuneri . . . . 33 61 65 78 4-32 174 Ajutor dela comitat pentru procu­

rarea şi distribuirea de seminţe --- — 70 — 4-70 ■—5 Din venzarea »Legii veterinare»

pentru acoperirea speselor de ti­par . . . . . . . . . . -- — 31 — 4-31 —

6 Venite extraordinare:a) din venzarea broşurii

«Ţinerea vitelor* . fl. 1.92bi din venzarea broşurii

•Legea veterinară» . fl. 17.—

!.j

18 92 _+ 18

.

92

— — —70 —493 61 575 70 4-152 09

R ecapitu larea pex-cepţiunilor.a) Posiţiuni investiţionale . . . — —b) » transitorice . . . . 630 21c) » budgetare..................... 575 70

1205 | 91

E r o g a ţ i u n iPre­

liminat Erogat

fl. cr. ! fl. I cr.

Posiţinni investiţionale. Elocate la inst. «Albina» Lib. Nr. 344

P osiţiuni transitorice.Saldul cassei cu 31 Demvrie 1892

14

f l .

f l .

8.4950.—

fl. 15.60

fl. 19.20

fl. 16.80

P osiţinn i budgetare Întregirea colecţiunilor Distribuirea de seminţe:

Rest din 1891 . . . Preliminat pro 1892

Cărţi agricole:a) 150 exempl. din bro­

şura «Trifoiul» . .b) 200 ex. din broşura

«Tinerea vitelor»c) 500 exempl. din bro­

şura »Statutele tovă­răşiilor agricole11 .

întruniri agricole (întrunirea în Po­iana, adunarea generală în Boiţa, exposiţia în Avrig, plantarea po­milor în Gurarîului). . . .

Remuneraţiunea scriitorului. . . Simbria servitorului . .. . . . Spese de cancelarie, porto etc. . Premii pentru exposiţii . . . .Spese neprevăzute.........................Pentru distribuirea de pomi altoiţi Pentru acoperirea diferenţei spe­

selor de tipar ale broşurii «Legea veterinară» . .. . . . . . .

Tipărirea raport, general pro 1891 şi programul exposiţiei din Avrig

20

58 49

Recapitularea erogaţiunilor.a) Posiţiuni investiţionale . .b) » transitorice . . .c) » budgetare. . . .

60

40151225653020

3535

796796

78

2191

08

Diferent»

fl. cr.

08

38

345 49

51

15113

65177

31

45

60

10

373 I 92

35796373

1205 91

—20

-t 19 89

-f-8—1

— 21

— 12 —13

+ 31

4-45

40

13

03

10-75

-fl0 3

Cassar: P . C io ra m. p. Revăzut ş i aflatDin şedinţa comitetului central al «Reuniunii române agricole din

E u g e n B r o te m. p., president.

I n v e n t a rdespre averea „Reuniunii române de agri­cultură din comitatul Sibiiului“ cu 3i De­

cemvrie 1892.1. Saldul cassei cu 31

Decemvrie 1892 .2 . Capit. elocate în cassa

de p ăstra re .3. Colecţ. agric. (starea

din a. 1888) . .4. Un sigil, un neceser

şi un clopoţel .

796 fl. 08 cr.

783 » 47 »

60 » 02 »

12 » — »

1651 fl. 57 cr.

Transport . Cărţi agric., broşura

despre regular, ve- terinagiului . . •

în r e g u l ă . Controlor: S. P . B a r c ia n u m. p,comitatul Sibiiului, ţinută la 28 Aprilie n. 1893.

V ic to r T o r d ă ş ta n n m. p., secretar.

. 1651 fl. 57 cr.

671652 fl. 24 cr.

Cassar: Controlor:JP. Ciora m. p. L\ B a r c ia n u m. p.

R e v e z u t şi a f l a t î n r e g u l ă .Din şedinţa comitetului central al ^Reu­

niunii române agricole din comitatul Sibiiului», ţinută la 28 Aprilie n. 1893.Eiif/en B ro te m. p., Victor T ordă .şianu m. p.,

president. secretar.

Conspectul colecţiunilor pro 1893.1. 1 păreche de foarfeci pentru cu­

răţirea omidelor.j2. 1 ferestreu de pomi.3. 1 perie de drot.4. 1 păreche de foarfeci de iarbă.5. 1 curăţitor de iarbă.6 . 1 7) 57 t i

7. 1 ciocan.8 . 1 cuţit (picior de ţap).9. 2 cutite de oculat.

Pag. 236 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 23

10. 1 cosor.11. 1 păreche de foarfeci de pomi.12. 1 mesură metrică.13. 1 săditor.14. 1 culegetor de poame.15. 1 „ » »16. 117. 118. 119. 120.

21. 22 .

23.24. 125. 1

Si

curăţitor de crengi uscate, păreche de cleşte, sapă în 3 dungi, hărşeu.sapă ordinară, lopată de fer. perie de pomi. sapă mică. greblă mică.aparat de fabricat brânză, b i iu , 31 Decemvrie 1891.

Dem. Comşa, custos.

Proiect de budget pro 1894.

Taxe dela 290 membri ordinari Interese după depuneri . . . Venite extraordinare . . . . Dotaţiunea comitat, pentru pro­

curarea de maşini agricole . Distribuirea de seminţe . . . Procurarea şi distribuirea de

cărţi agrico le.........................întruniri agricole (adunarea ge­

nerală, exposiţia de vite, plan­tare de pomi, întruniri etc.)

Remuneraţia scriitorului . . . Simbria servitorului . . . . Spese de cancol., porto, tim bre.Spese neprevăzute....................Procurarea de pomi alto iţi. . Tipărituri diferite (raportul ge­

neral, programul exposiţiei,cuitanţe e t c . ) ..........................

Pentru maşini agricole . . . Pentru pepiniera de viţă din

Apoldul-inferior, grădina de pomi din Reşinari, pepinierade galiţe etc.................. .... .

Organul reu n iu n ii....................Premii pentru exposiţii . . .

B i l a n ţ :Intrate Eşite.

Venite

fl. cr.

5806030;

150

820

820!-812Î

Erogate

fl. la,

70

60

703012154015

50150

50150100

812

Si b i i u , 28 Aprilie 1893.

C om itetul.

Remâne se adăugăm, că adunarea generală din Fofeldea a încuviinţat so­cotelile pe 1892 şi a primit acest budget întocmai.

Clăi tul snopi lor.Nu este tocmai departe timpul se­

cerişului. Pe aloeurea, secările se vor tăia îu curend. Şi fiindcă economul înţelept trebue sfi-’şi tragă seama de mainainte, mai ales când vorba este de seceriş, adecă de cea mai însemnată, lucrare economică, ne simţim îndemnaţi a arSta purcederea de urmat cu prilegiul secerişului.

Asupra A d u n ă r i i a g r i c o l e d i n î o f e l d e a cetitorii noştri vor afla în numerul viitor o dare de seamă, cu­prinzând între altele poveţe şi lămuriri despre când ar trebui sfi se purceadă la seceriş cum şi despre uneltele de secerat şi despre cum ar trebui snopii făcuţi.

Vom mărgini deci spusele la clăitul snopilor.

Economii noştri îndatinează a face clăile din câte 20 de snopi, pe aloeurea din câte 18, 25 şi aşa m. d. Aceste clăi se întocmesc aşa, că se aşează mai ântâiu un snop cu spicele resfrânte în sus, apoi se pun alţi 3 snopi cu spicele spre olaltă, formând împreună un fel de cruce culcată. Din cei 4 snopi următori se întocmeşte crucea a doaua, a treia şi c. 1.; în sfîrşit se pune un snop cu spi­cele resfrânte în jos, care se preîntimpine resbaterea apei de ploaie.

Clăile astfel întocmite au scăderea, că facerea lor cere multă deprindere şi îngrijire. Din pricina temeliei lor atât de înguste, vântul şi vijeliile le restoarnă cu înlesnire. în scopul de a preîntimpina resturnarea, nu remâne decât a îndesa peste olaltă snopii, care şi aşa stau lun­giţi pe păment. Urmarea firească este, că umezeala din păment se urcă treptat din snop în snop şi din spic în spic, căşunând astfel jilăvirea clăii şi uneori încolţirea grăunţelor. Chiar şi pe timp altcum uscat, snopii mai din jos remân încâtva jilavi. în urma ploilor îndelungate, aceste clăi se jilăvesc de jos până sus şi de sus până jos, una tocmai fiindcă umezeala pământului se urcă prin snopii îndesaţi cu repejune, alta fiindcă picătu­rile de ploaie resbat uşor printre snopii culcaţi. O altă urmare a îndesării sno­pilor este, că spicele şi mai ales buruenile se usca cu mare anevoie, prin ceea-ce se întârzie căratul şi punerea bucatelor la adăpost.

în faţa atâtor scăderi păgubitoare, va trebui negreşit se zicem despre clăile îndatinate la noi, că nici pe departe nu întrunesc cerinţele dorite. Vom lucra deci înţelepteşte urmând pilda economilor din ţerile apusului luminat, unde snopii se clăesc cu totul altmintrelea. O scurtă descriere ajunge. Un lucrător aşază mai ântâiu doi snopi în picioare, înclinaţi în­câtva spre olaltă şi strîngând spicele între mâni. Un al doile lucrător aşează ceialalţi 8 snopi, doi şi doi faţă în faţă şi aşa încât spicele sfi se vină strînse spre olaltă, ear’ partea din jos a snopilor la o mică depărtare; al 10-lea şi cel din urmă snop se frânge peste mijloc şi se aşează drept coperiş pe vîrful clăii. Pentru de a împedeca chiar şi răsturnările prin vijelii ajunge se proptim snopii de câte un par înfipt în păment şi pe urmă se legăm clăile din sus de mijloc prin câte o sucitură pe paie, nuele de rfichită sau altceva.

Aceste clăi, cunoscute pe aloeurea sub numirea de „papusiu, vrednice sfint de cea mai călduroasă recomandare. Vîrful lor ascuţit şi mai ales temelia atât de largă le asigură împotriva vântului. Printre snopii şi aşa puţini şi resfiraţi rfimân numeroase goluri, care îngădue aerului şi vântului şi

chiar soarelui întrare liberă. Aerul în­călzit şi încâtva umedos dintre snopi se în- locueşte necontenit prin aerul svântat d in 1 afară. Urmarea este o grabnică uscare a spicelor cum şi a buruenilor cuprinse în snopi. Apa de ploaie se prelinge cu înlesnire peste snopii înclinaţi aşa că spi­cele şi chiar paele mai din lăuntru remân svântate. Umezeala şi aşa puţină ce s’ar fi urcând din păment în sus ar pute strica cel mult paielor, nu şi spicelor, care se află departe de păment. Adăogăm în sfîrşit, că aceste clăi se pot întocmi în scurtă vreme şi fără multă deprindere.

D . Comşa.

Limacii şi stîrpirea lor.Foaia numită „ Vieaţa practică “ din

Iaşi a publicat asupra acestor animale stri- căcioase un articol mai lung, din care scoatem următoarele:

Limacii, numiţi şi melci (smelci) golaşi, sfint animale moi, avend trup lung cărnos şi bălos, la cap cu doue coarne mai scurte şi alte doue mai lungi, la vîrful cărora se află ochii. Limacii sunt de foarte multe soiuri. Une-ori se înmulţesc atât de re­pede, că pustiesc câmpiile, pădurile şi sfimenăturile. Ei dau năvală mai ales asupra plantelor tinere şi fragede de ori-ce soiu, îndopând bucuros rapiţa, cucu­ruzul (păpuşoiul, mălaiul), holdele, ierbu­rile, varza (curechiul) şi celelelte le­gumi cum şi florile şi c. 1. Când se apropie earna, ei întră în pământ sau se ascund în crepăturile zidirilor vechi şi umede, în scorburile pomilor şi c. 1., unde petrec în amorţeală până ce s’a despri- măvărat. Prin Aprilie încep a eşl şi umblă după hrană seara sau dimineaţa pe recoare. Seceta şi uscăciunea nu le prieşte.

Mijlocul cel mai sigur de stîrpire ar fi sfi-’i strângem cu mâna pe recoare şi sS-’i strivim. Găinile, raţele, gâştele, curcanii, aricii, broaştele şi broaştele ţes- tokse stot duşmani de moarte ai limacilor. La moşiile mari se duc înadins găini şi alte galiţe, care sfi nimicească limacii. Cât priveşte grădinile, bine ar fi se ţinem în ele câţiva arici şi se cruţăm broaştele, şopârlele şi pasfirile de tot felul.

în ţeara englezească, grădinarii se servesc de broaşte ţesestoase şi stint foarte mulţumiţi. Un alt mijloc este varul ars, care ar trebui presărat pe unde s’ar fi încuibat limaci în numer mai mare. Se mai întrebuinţează cenuşe, funingine, nesip mfirunt sau tfirîţe de lemn, care usca re­pede materia băloasă de pe trupul lima­cilor aşa că aceştia se potignesc şi adese pier cu grămada. în grădină se mai pot nimici aşternend pe straturi frunze de varză (curechiu) sau de lăptucă (salată, şelatâ), cărora ei le dau ântâietate. A doua zi dimineaţa, frunzele se strîng şi se dau galiţelor se-’i mănânce. S’a ade­verit, că limacii îndoapă cu mare lăco­

Nr. 23 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 237mie florile de acaţ (salcăm), care şi ele pot servi la prinderea, şi nimicirea lor. Un mijlec eftin şi sigur este presărarea tine­relor plante cu cenuşe cernută de cărbuni de peatră.

Prinderea roilor.Nu mai puţin de 32 de ani m’am

îndeletnicit cu albinele şi. cu stupăritul. în acest lung timp am avut prilegiu se me încredinţez, că mulţime dintre plu­garii români iubesc stupăritul, dar’ na’u avut şi nu au cine se-’i povăţuească cu sfatul. Cetind în foaia noastră a popo­rului întră altele şi despre roit, am crezut că nu strică să împătăşesc şi eu cetito­rilor câte ceva din păţaniile şi cunoştin­ţele mele, de astă-dată în ce priveşte prinsul roilor.

Când cu prinderea avem trebuinţă de o cojniţă forte curată şi bine lipită, «are s’a fost pîrlit pe flacăra focului de paie. Mai trebue şi o a doua cojniţă, Înzestrată cu cârlig la vîrf, cum şi o funie, cu care se se lege cojniţă de o rudă (paliţă, par lung) şi în sfîrşit mătăcină, adecă earba stupului.

Când vedem albinele preste noapte stând grămădite în preajma urdinişului, putem fi siguri, că în ziua următoare ro­iesc. Pe când roiul începe a părăsi coj- niţa-mamă, eşim cu cojniţă legată de rudă şi frecată bine cu mătăcină înaintea lui, ridicăm cojniţă în sus între albine care, ademenite de mirosul mătăcinei, se furi­şează în cojniţă. De cumva s’ar fi pus pe o creangă, pe gard şi c. 1., atunci apropiem gura coj niţei în spre laturea unde ele se ghemuesc şi putem fi siguri, că toate se vor aşeza deadrepul în cojniţă.

Nu este de lipsă se întrebuinţăm fum la prinderea roiului decât numai în anii mănoşi, când albinele sunt foarte în- tărîtate şi împung tot ce le stă în cale. Fumul se face aprinzend putregaiu de salcă sau de brad, zdrenţe netrebnice «au bălegar uscat de vită. Cojniţă, în care s’a aşezat roiul, trebue pusă cu deosebită îngrijire pe o masă curată cu gura în jos, unde rămâne până după apunerea soarelui, când apoi se duce în stupină la locul seu. Ar fi bine ca fiecare stupar se ţină o cojniţă anume de prins roii şi apoi seara să-’i strămute îh cojniţă statornică. Stropirea cojniţii cu lapte sau smântână nu e potrivită, frecarea cojniţii cu mătăcină fiind de ajuns pentru a «âştiga plăcerea roiului pentru noua locinţă.

D r â m b a r i u . ioan s . . . . a .plugar român.

Pisica şi iepuroaica.Gazetele din Elveţia povestesc © în­

tâmplare ciudată, care arată cât de mult iubesc dobitoacele pe puii lor.

în grajdul unui proprietar trăia de multă vreme o pisică şi o iepuroaicâ.

Amendouă dobitoacele erau. tinere şi fru­moase. Pisica avea mustăţi mari, pe care ’şi-le răsucia torcând somnoros ca o babă bătrână; dar’ nici iepuroaica nu se lăsa mai pe jos. Pisica avea coadă lungă, dar’ în schimb iepuroaica se folia cu urechile ei lungi şi ascuţite şi cu ochii rotunzi şi roşii ca para focului.

Ele trăiau bine împreună şi lucru ciudat : amendouă au născut deodată, câte 3 pui.

Pisica şi iepuroaica îşi alăptau băeţii şi când ei dormiau cu burţile tobă de lapte, amendouă mamele se puneau la sfat şi vorbiau în limba lor, ce să facă, ce să dreagă, că au familie, vreniurile-’s grele şi lumea s’a înmulţit, ear’ oamenii aju ajuns pişicheri de tot.

— Lasă, că nu ne mor băieţii de foame, soro, zicea iepuroaica, dându-’şi urechile pe spate.

— Ştiu, dragă, zise pisica, clipind din ochi, dar’ ’mi-se pare, că stăpânul ăsta mă cam ia la goană.

— Nu te teme, bun e Dumnezeu. Cu aceste vorbe cele două prietine se des­părţiră.

Nu trec 4 minute şi eată că vine proprietarul; el ia toţi puii pisicii şi-’i aruncă nelăsând decât unul. Pisica era dusă pe afară. întorcendu-se şi văzend, că-’i lipsesc puii, aleargă să-’i caute, dar’ nu-’i găseşte. Atunci se duce la iepu- roaică şi cu lacrimi în ochi îi povesteşte cele întâmplate, apoi îi zice:

— Uite, soro dragă, tu ai 3 băieţi, dă-mi mie unul să am doi; o să-’i lăptez bine ca o mamă. . .

Pisica îşi şterse cu laba lacrimile.Iepuroaica auzind vestea asta în­

grozitoare, sc uită cu ochii ei roşii şi făcendu-’i-se milă zise prietenii sale:

— îţi dau bucuros un băiat de su­flet, dar’ să nu care cumva se auză băr­batul meu, iepuroiul, că mă ia de ceafă şi mă bate. O să-’i spuiu eu, că băiatul a murit şi ’l-am îngropat, pe când el se juca afară cu celelalte iepuroaice.

— Doamne, cât îţi siint de mulţu­mitoare, zise pisica sărutând pe bot şi în ochi pe iepuroaică, apoi a luat un iepurel drăguţ şi ’l-a dus la cuibul ei.

Povestirea aceasta s’a petrecut în limba pisico-iepurească: lucrul însă e ade­vărat. Proprietarul spune într’o gazetă, că pisica alăptează pe lungă puiul ei şi pe un iepurel, pe care ’l-a luat din cui­bul unei iepuroaice, îndată după-ce el a aruncat pisicile cele mici.

Aceasta e o nouă dovadă despre dragostea de mamă la dobitoace.

Din > Universult.

Scutirea buţilor contra umezelii.în pivniţele cât de cât jilave buţile

şi alte vase de lemn se mucegăesc earăşi şi earăşi, în paguba trăiniciei doagelor. Un mijloc foarte ieftin şi sigur contra

umezelii şi mucegăirii pe din afară este să curăţim mai ântâiu vasele prin frecare cu leşie şi apă; după-ce s’au svântat bine ne punem şi feştim (spoim) vasele pe de­asupra cu 1 parte de oleiu (uleiu, oloiu) şi 3 părţi de „colofonK, care se ferb îm­preună într’un vas pe cărbuni aprinşi şi se aplică în stare călduţă. Cu chipul acesta, buţile şi alte vase de lemn capătă o faţă lucie şi umezeala n’are cum răsbate.

0 beutură răcoritoare.Având de a face cu un bolnav, că­

ruia doctorul nu-’i îngădue decât beuturi uşoare şi lipsite de spirt, punem într’un vas curat de porţelan sau şi de lut o mână de stafide de mai multe soiuri (d. p. de Corint, Malaga şi Smirna) şi spălate frumos. După ferbere în curs de 1 oară cu puţină apă urmează străcuratul prino pânzătură rară sau şi prin sîtă. Beu- tura astfel dobândită prieşte bolnavilor, de minune, pe Iftngă că-’i răcoritoare.

Mijloc de a păstra florile in buchet-Florile se păstrează timp îndelungat,

dacă se ţin într’un păhar cu apă proa­spătă, în care s’a fost pus o bucată de cărbune şi o mică cătăţime de camforă. Păharul se pune pe o farfurie (blidişel, taler) şi sa acopere cu un clopot de sticlă sau cu un alt păhar mai mare. în farfurie se toarnă apă, care să împedece cu desăvîrşire resbaterea aerului la flori.

Spălatul periilor-Periile mult puţin unsuroase se pot

curăţi aşa că le frecăm bărbăteşte cu tărîţe de grâu, de repeţite-ori. Un alt mijloc de curăţire este se topim într’un vas lătăreţ cu apă caldă o bucată de „sodă14 (un fel de sare), de mărimea unei nuci, pentru fiecare litră de apă. Peria se ţine cu părul în jos, având grije ca lemnul periei se rămână neudat şi frecând perul de multe-ori. în sfîrşit se spală peria cu puţină apă călduţă şi se usucă la soare.

Curăţirea uşilor şi ferestrilor.Punem într’un vas cu apă caldă 1— 2

linguri de „borax“ şi întrebuinţăm lâ spălat un petec moale şi nu peria. Bo- raxul e o sare ieftină, care se capătă în prăvălie (boltă). La spălatul lemnului în- gălbinit sau pătat purcedem aşa că să­punim petecul bine, presărând apoi pe el praf (pulbere) mărunt de borax şi frecând bărbăteşte. în sfîrşit se spală lemnul cu apă multă.

Nimicirea gărgăriţelor de poame-Sub numirea de gărgăriţe înţelegem

cunoscuţii gândaci (goange, jivini), care se încuibă une-ori în grăunţele de grâu,

Pag. 238 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 23

mazere şi c. 1. Sunt însă câteva soiuri de gărgăriţe, care dau năvală asupra poa­melor, mai ales acum peste vară. Ele căşunează mari stricăciuni, găurind şi sco­bind sumetenie de poame în pîrgă. în scopul de a nimici o mare parte din ele ajunge să scuturăm crengile când şi când, ţinend de desubt un cort deschis sau o pânzăturâ. Gărgăriţele astfel prinse se strivesc sub picioare sau se aruncă pe foc.

Ştiri eeonomiee.Plăţile xilerilor agricoli în ţeava

noastră, în anul 1802. Ministrul ung. de agricultură a publicat zilele trecute o dare de seamă asupra plăţilor amintite. Din aeeastă dare de seamă ese la iveală o mare deose­bire între plăţile făcute în feluritele ţinuturi ale ţerii. Aproape pretutindenea plăţile s’au urcat din ee în ce; pe alocurea plăţile au ajuns a ti îndoit şi chiar întreit mai mari ca înainte cu 4— 10 ani. Bărbaţii au fost plă­tiţi anul trecut şi anume primăvara cu 34—48 şi mâncare, ear’ fără mâncare cu 50— 59 cr.; peste vară cu 49—01 cr. şi mâncare, ear’ fară mâncare cu 74— 117 cr.; toamna cu 37—61 cr. şi mâncare, fără mâncare cu 55— 68 cr. Femeile au primit vara',21— 33 cr. şi mân­care, fără mâncare 45— 73 cr.

Faţă de anul 1891 plăţile pentru băr­baţi s’au urcat cu aproape 15 la sută, pentru femei cu peste 10 şi pentru copfii cu aproape15 la s. Cele mai urcate plăţi întâlnim în comitatele Torontal şi Cianad, unde bărbaţii au primit vara câte 134 cr. pe zi şi în cottul Timişoarei 130 cr.; urmează cottul Cojocnei cu 75 cr., al Solnoc-Dobâcei, Treiscaunelor şi Mureş-Turdei cu câte 73 cr., al Albei-in- ferioare cu 71 cr., al Făgăraşului cu 69 cr., al Odorheiului şi Ternavei-mici cu câte 66 cr., în sfîrşit al Bistriţei—Năseud, unde mijlocia i plăţilor a fost numai 58 cr.: .

Un milionar român mort în Ame­rica. — Gazetele împărtăşesc ştirea, că fa­milia română Pomuţ din Giula a primit zilele acestea din partea tribunalului din Filadelfia înştiinţarea, că ruda lor, generalul George Pomuţ, a încetat din vieaţă lăsându-Ie o mo­ştenire de peste opt milioane de franci, adecă mai 2 milioane fiorini. George Pomuţ, născut dintr’o familie română cu oare-care dare de mână, se statorise prin anii patru-zeci în Pesta ca advocat şi îşi câştigase o stare destul de frumoasă. Din causa vieţei vesele, pe care ’i-a plăcut s’o ducă, a ajuns înse pe mâna cămătarilor şi în anul 1850, făcând o călătorie la părinţii sei din Giula, cămătarii spăriaţi au cerut declararea lui în stare de faliment (baa- crot). Pomuţ vezendu-se ast-fel în primejdie de a ti desonorat, a emigrat în America, unde a început o vieaţă nouă, de muncă, ca farmn- (econom) şi în scurt timp ’şi-a plătit toţi cre­ditorii din Pesta printr’un prieten al seu de acolo. Isbucnind resboiul civil între Statele- de-Nord şi recesionişti, George Pomuţ a întrat în armata Statelor-de-Nord, în care a isbu­tit se se ridiee până la rangul de general. După terminarea resboiului a fost trimis ca ambasador al Statelor-XJnite la Petersburg.El îşi schimbase acum numele şi-’şi zicea Pomesi. George Pomuţ n’a avut decât un frate, fost medic la Viena, mai târziu la Sibiiu şi în sfîrşit medic cercual în districtul Făgăra­şului, unde a şi murit. FamUia acestuia va moşteni acum uriaşa avere lăsată de generalul <8eorge Pomuţ-Pomesi.

Ştiri poştale. Este de ocupat postul magistrului postai dela Cunţa (cttul Albei-in- ferioare, oficiu postai de clasa III), pe temeiul unui contract de serviciu şi depunerea unei cauţiuni de 200 fl. Salar anual de 300 11-, drept cheltueli de cancelarie 45 fl. şi pauşal de călătorie 18 ti.; pe Mngă acestea tantiemă de IO'/,, din venitele brute dela telegrame.

în L u p en i (cttul Hunedoarei) e de ocupat un post de magistru postai, (oficiu postai clasa III), depunendu-se o cauţiune de 100 fl. Salar anual de 150 fl.; 40 fl. spese de cancelarie şi 12 fl. pauşal de servitor.

în Mureş-Ciiiciu (cottul Albei inferioare, oficiul postai de clasa III) este de ocupat postul de magistru postai, pe lângă o cauţiune de 100 fl. Salar: 150 fl., 40 fl. spese de cancelarie şi 12 11. pauşal de servitor.

Doritorii vor adresa petiţiunile lor scrise de ei înşişi şi instruite precum se recere, în decurs de 3 săptămâni, la direcţiunea tele- grafică-postală din Cluj.

Venitele capetelor încoronate. Re-gina-regentă Cristina din Spania s’a învoit ca o parte însemnată (1 milion pesetas= cam 6 50,000 fl.) din venitele ce era se ’i-se dea din visteria ţerii se rămână pe seama acesteia. Regina engleză de astăzi, Victoria, când cu suirea pe tron, a mers până a renunţa la întreg ve­nitul ce-i se cuvenia în suma de peste 10 mi­lioane fiorini; mai târziu s’a învoit cu suma de vre-o 4 milioane fl. pentru sine şi fa­milia sa. în monarchia noastră Austro-Un- garia aşa numita „listă civilă" face 9,300.000 fl. Sub lista civilă se înţelege suma ce o sol- veşte tară pe seama Coroanei domnitoare. Lista civilă a regelui de Prusia face tot cam atâta, anume vre-o 9 ̂ milioane fl. înainte cu o sută de ani, regele Franciei ave o listă anuală de aproape 12 milioane fl., care sub regele Ludovic Filip a scăzut la vre-o 5 milioane fl.

Banii de câte 25 cr. şi 2 fl. După- cum am spus cetitorilor noştri la timpul seu, pie­sele de câte 25 cr. şi de câte 2 fl. în argint au eşit din circulaţie, începend din 1 Iunie st. n. încoace. Aceşti bani se primesc în schimb numai la cassele statului şi la dire­getorii, în viaţa privată înse nu poate fi ni­menea ţinut se-’i primească ca plată sau în schimbul altor bani. Rămâne deci se atragem din nou luarea aminte asupra acestor bani şi se sfătuim pe cetitorii noştri ca se se fe­rească de ei; căci, reamintim, nimenea nu poate fi silit a-’i primi în circulaţia privată. Cine totuşi s’ar fi trezit avându-’i, n’are decât se meargă la o cassă publică, primind în schimb bani noi.

Tren pr&buşit. Gazetele aduc ştirea că între Kecskemet şi Pâlka trenul accelerat s’a prăbuşit zilele trecute. Mai multe vagoane s’au sfârîmat. Cea m ai m are p a rte a c ă lă ­to r i lo r s’au ră n itg reu . Patru persoan e sflnt ră n ite de m oa rte . Pagubele sânt mari. Causa prăbuşirii e, că apa a spălat drumul, care n’a mai putut astfel se poarte greutăţile trenului.

După o ştire mai proaspătă, nn s’ar fi primejduit nimenea.

Exposiţie agricolă săsească în Bistriţa. Comitetul Reuniunii agricole să­seşti din Bistriţa va pune la cale o exposiţie de obiecte agricole. Exposiţia va ţine din1 până k 4 Octomvrie căi. n»u a. c

Din traista eu poveţele.întrebarea 29. Am avut în grădină acaţi

mai bătrâni, pe care ’i-am tăiat. Dar’ tru- pinile rămase odrăslesc earăşi şi earăşi, mai ales după-ce s’au fost tăiat. Ve rog a-’mi răspunde, cum şi prin ce mijloace aş pute stîrpl aceste trupini cu odrasle cu tot?

Gura vale. P C ă p ra r iu.econom.

Răspuns. Probează cu urină (ud) curată şi proaspătă şi mai ales cu petroleu de rînd sau cu vitriol, turnând una sau alta din aceste materii pe coaja trupinilor şi pe unde se ivesc odrasle. Un alt mijloc este se tai sau să rupi odraslele care după-ce s’au ivit, în curs de 1—2 ani. Singurul mijloc îndeplin sigur este să sapi pămentul cât mai adânc şi se înlături trupinele cu rădăcini cu tot. Cu chipul acesta vei dobândi un pământ foarte bun, pe Mngă că scapi de odrasle. De altcum odraslele de acaţi dau naştere la pari şi lăstari obli şi frumoşi. Dacă dar’ nu-’ţi stau odraslele în cale, lasă o parte din ele se crească ca tufă.

întrebarea 30. Am un frate de 14 ani, pe care aş dori să-’l aşez la un măiestru- rotar bun, ca ucenic pe 3—4 ani. Vă rog deci a ştirici, daeă se află acolo un loc potrivit pentru un ucenic rotar.

Aş voi să cumpăr cărbuni de peatră pentru fauri, înse cărbuni mai buni ca cei din Petroşeni. Ve rog dar’ a-’mi împărtăşi numele unei societăţi, care vinde asemenea cărbuni foarte buni;

A lb a -Iu lia . ' ■ JV. A n ca .taur.

Respuns. Redacţia nu se află în posiţie de a ştirici însăşi, care măiestru-rotar bun ar fi avend trebuinţă de un ucenie. Rămâne dar’ să-’ţi spunem, cui se te adreseri. în Reşinari lungă Sibiiu se află un vrednic şi destoinic măiestru-rotar eu numele Maniu Lungu. Dacă acesta n’ar avă astă-dată trebuinţă, adresează-te JadlN. P. PeirescH, president al „Asociaţiunii pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români din Braşov" sau la di N. Maier, pro­topop şi president al „Reuniunii meseriaşilor români" în Selişte.

Faurii şi lăcătuşii de aici s’au folosit mai nainte de cărbuni de lemn. I)e vre-o 2 ani încoace, aproape toţi se ajută cu un fel de cărbuni de peatră numiţi „ Coksu, care nu fumegă şi dau căldură din greu, pe Mngă că sunt ieftini. Bucăţile mai mari trebue sdrobite mai ântâiu, dacă este să ardă bine. „Socie­tatea de gaz de iluminat" din Cluj vinde cărbunii „ Coksu cu vagonul; 1 maje metrică gara Cluj face vre-o 2 fl. 15 cr. Drept probă ai pute cumpăra dela A. Rieger, fabricant de maşini şi unelte agricole, aici, o cătăţime de 25 chilog. cu preţul de 63 cr., sau 1 maje111. â 100 chilog. cu 2 fl. 50 cr., plătind d-ta transportul. Şi mai potriviţi la făurit stot cărbunii de lemn, care în Hunedoara se vând în mare cu 40 cr. hectolitra. Prin mijlocirea d-lui G. Oprea, paroeh gr.-or. îa Hunedoara, ai pute ştirici numele cutarui pro- ducent de cărbuni de lemn. în cătăţimi mai mici, şi cu preţuri încâtva urcate, aşa credem, ai pută căpăta cărbuni de lemn şi în Alba-Iulia.

Posta redacţiei.D-lui M. Ciuta, înveţător în R. Fiind grămă­

diţi eu alte lucruri grabnice, nu am avut când sS umblăm şi se ştiricim, cum şi ce. Credem de altcum, oâ nu va fi prea târa '11 sis respundem în nr. viitor la întrebarea pusă. Aşadar’ puţină răbdare.

Nr. 23 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 239

Tîrgurile din septemână viitoare.Dum inecă» 6 Iu n ie : Băiţa, Zlatna, Agnita.M arţi, 8 Iu n ie : Baia-de-Criş, Biserica-Albă. Sâm bătă, 12 Iu n ie : Racoşul-de-jos, V in ţu l-de-jos,

Ciachi-Gârbeu, Ciuc-Carţfalya, Gorcson, Şeiea-mică Macfalfiu, Panticion, Sighişoara, Şinchereag, Turda,Rodna-veche.

Preţul mărfurilor., Piaţa din Sibiiu. Dela B Iunie v. Grâu fru­

mos 76 pănă 80 cbilo fl. 5 60 păoă 6.20, grâu mestecat 7') pănă 74 cbilo fl. 4 70 pănă 5.30, sScară 70 pănă 74 cbilo fl. 3 60 păn& 4.— , orz 62 pănă 66 cbilo fl. — .—p ă n ă -------, oves 42 pănă 48 cbilo fl. 2.60 pănă 3. —cucuruz 70 pănă 74 chilo fl. 3 20 pănă 3.60, mălaiu 78 pănă 82 cbilo fl. 4.— pănă 4.50, cartofi 68 pănă 70 chilo fl. 1.40 pănă 1.60 sSmenţă de cânepă 49 pănă 50 chilo fl. 5.— pănă 5 50, mazSre 76 pănă 80 chilo fl. 4.E0 pănă 5.50, linte 78 pănă 82 chilo fl 7.50 pănă 8.50, fa­sole 76 pănă 80 chilo fl. 3.50 pănă 4 .—, de păsat grâu 100 cbilo fl. 16.40 pănă 16.80, făină nr. 1 fl. 15.80, făină nr. 3 fl. 14 83, făină nr. 5 fl. 12.— slănină 100 chilo fl. 62.— pănă 54.—, unsoare de porc fl. 58.— pănă 00, său brut 100 chilo fl. 20.— păaă 22.— , 80u de lumini fl. 33.— pănă fl. 34.— , lumini tur­nate de s8u fl. 38.— . pănă fl. 40.—, săpun fl. 24 pănă 30.—, fân 100 chilo fl. i .6 ) pănă 1.90, cânepă fi. 32.— pănă 85.— , lemne de foc uscate m. cub.

fl. 3.25 pănă 3.50, apirt p. 100 L. °/o S2— pănă54 cr., carnea de vită chilo 50 cr. pănă 62, carnea de viţel 48 pănă 56 c r , carnea de porc 44 pănă 48 cr. carnea de berbece 32.— pănă 35 cr., ou§ 10 cu 18 pănă 20 cr.

Piaţa din Făgăraş, 3 Iunie v. Grâu hectolitru fl. 5.50 pănă 6.— ; grâu mestecat fl. 4.40 pănă 4.80 sgcară fl. 3.60 pănă fl. 3 .70; orz fl. 3.— pănă fl. 3 .20; ovBs fl. 1.81 pănă fl. 2.— ; cucuruz fl. 3.— pănă fl. 3.25; mazăre fl. 5.— pănă fl. 6 — fasole fl. 4 .— pănă fl. 5.— ; linte fl. 8.— pănă fl. 9.— ; sSmenţă de cânepă fl. 5.— pănă fl. 6 .~ semenţa de in fl. 8 - 9.— ; cartofi fl. 1.— pănă 1.2 J ; mălaiul fl. 7.50 pănă fl. 8 — ; sSu brut 100 chilogrami fl. 22.— pănă fl. 24.— ; lumini de seu

urnate fl. 41.— pănă fl. 42, unsoare de porc 1)0 chl, fl. 63.— piuă fl. G5.— ; slănină 100 chilo fl. 52 pănă fl. 60.— ; săpun 100 buc. fl. 22.— fl. 26— ; cânepă fl. 30.— pănă fl. 35.— ; fân fl. 1.60 pănă fl. 1.80 carne de vită chilo 48 c r . ; carnea de viţel 50 pănă— cr.; cartea de porc 40.— pănă — .— ; carnea de berbece 1.S0 pănă 3 — ; ou8 6 cu 10 cr

Piaţa din Blaj. Dela 3 Iunie v. Grâu, hect.,fl. 4.— pănă 4 50, grâu mestecat fl. 3.50 pănă 4.__secară fl, 3. 50pănă — oves ti. 2.25 pănă 2 .f0cucuruz fl. 2.— pană 2,75, alac fl. 2___pănă — .—cartofi fl. 1.50 pănă 2.50, semenţă de cânepă fl. 3.— pănă — .— fasole fl. — .— pănă — .— , came de vită chilo 481 pănă — cr., cârme de viţel — pănă — cr., carnea de porc 48 pănă — cr, carne de berbec 26 pănă — cr., 14 oauS cu 2 ) pănă — cr.

Piaţa din Braşov, 3 Iunie v. Grâu frumos hectl. fl. 6.60, de mijloc fl. 6. - , mai slab fl. 5,-10, grâu mestecat fl. 4.69, sfoară frumoasă fl. 4.50, de mijloc4.20 fl., mai slabă — .— , ora frumos fl. y.30, de mijloc — .— , oves frumos fl. 190 , de mijloc — .— , cucuruz fl. 8.- mălaiu fl. 3.40, mazSre fl. 6 .-- , linte fl. 12.— fa­sole fl. 8.50, sSmSnţă, de in fl. 10.—, sSm. de cânepă fl.4.— , cartofi fl. 90.—*, carne de vită p. chilo 46— 52 cr., arne de porc 48 cr., carne de berbece — cr.

Cursul pieţii din Sibiiu.Din 3 Iunie st. v. 1893.

Hârtie-monetă română . . Cump. 9.68 Venz. 9.73Lire t u r c e ş t i ....................... „ 10.85 „ 10.90Im periali............................ ..... „ 9.90 „ 10.—Ruble ruseşti . . . . . „ 1.27 „ 1.29

L O T E R I E .Tragerea din 10 Iunie n.

Budapesta: 28 8 48 15 90Tragerea din 13 Iunie n.

Sibiiu: 21 6 23 38 24

Bursa de mărfuri din Budapesta.Dela 3 Iunie v. 1893.

e i +2o o Preţul socotitSfi m i n ţ e f i *—< d. 100 chlgr.

'H feu c . dela [ pănă

Grâu vechiu 75 8.15 8 25Grâu dela Tisa 75 8.- 5 ! 8.35Grâu de Pesta 75 8 20 8.30Grâu de Alba-regală 75 8.20 8 60Grâu de Bâcska 75 8.25 8.35Grâu unguresc de nord 75 __ .__ __ ,—Secară 70—72 6.75 7.—Orz de nutreţ 60—62 5.80 6.10Orz de vinars 6 2 -6 4 — ,__ __.___Orz de bere 64 -G 6 — f__ — .—Oves 39— 41 6.90 7.10Cucuruz bănăţenesc 75 — .— __.___Cucuruz de alt soiu 73 — ____ __ ,__Meiu (mălaiu) — — .— — . —Hirişcă ” - 4.40 4.60

Luţernă ungurească 37.— 46—Luţernă franceză 54— 60 —Luţernă roşie 5 0 . - 50.—Oleu de rapiţă (rafinat) 39.— S9.50Oleu de in 6— 6.25Unsoare de porc de Pesta 58 50 59—Unsoare de porc dela ţeară — — — .—Slănină sventată 47.50 48.50Slănină afumată 55.50 56—SSu 39. 40—Prune 22.25 22 75Miere brută — .— — .—Miere galbină străcurată 30.— 3 2 .-Ceară de Rosenau — .— — .—Spirt brut 17.50 18.50Drojdiuţe de spirt 56.25 56.75

Bursa din Budapesta şi Viena.Din 3 Iunie v. 1893.

O b i e c t u l Buda­pesta Viena

Galbini îm părăteşti................................. 5.82 5.819.76 9 80

100 mărci germane imp. . . . . . 60.20 60.27Renta de aur ung. de 6'>j0 . . . . — .— — .—Renta de aur ung. de- 4 „ . . . . 115.15 116.15Renta de hârtie ung. de 5% ■ 100.— — .—împrumutul căilor ferate ung. . . . _____ 124.—Bonuri (obligaţii) rurale ung. . . . 96.20 96.10Bonuri (obligaţii) rurale croato-slavone 97.50 — .—Obligaţiile pt. despăgubirea regaliilor . 100.75 — . —împrumut cu premiu ung...................... 148— — .—Losuri pt. regularea Tisei şi Segedin. 142— 141.75Losurile aust. din 1860 ...................... 165— 164.—Scrisuri fonciare ale „Albinei“ . . . 101.— --- ,---

Bursa din Bucureşti .Din 3 Iuuie v. 1893. /

O b i e c t u l ° //ocump.

lei

Renta română din 1875 . . . . ; 5'/o 1 5 8 .-Renta română amortisabilă . . . . 06. V.Renta română amortisabilă . . . . 4 - 84.75Renta rom. (Rurale convertite). . . 6 „ — .—Oblig. C. F. Române . .. . . . . 6 , 102.—Oblig C. F. R o m â n e ............................ 4 ,i — .—Creditul fonciar rural . . . . .. . 7 , 103.»/«Creditul fonciar r u r a l ............................ 5 „ 90.»/,Oblig, cassei pensiunilor fr. 3000 . . 10 fr.

V .'N .

Banca Naţională (uit. dividendă 84.45) 500 16.3020 franci a u r ............................................. — 20.01Banca Naţională a României . . . — — .—

Călindarul sâptemâmi.

Zilele Călindarul vechiu Călind, nou Soarele

Dum. a 3-a d. Ros. gl. 2, sft. 3. rSs. a?-

Dum. 6 Cuv. P. Visarion 18 Gervasiu 3 44 818Luni 7 Muc. Teodot 19 Iuliana 3 44 8 1 8Marţi 3 Muc. Teodor Strat. 20 Laura 3 44 8 1 9Mere. 9 Chirii Alexandr. 21 Aloisiu 3 44 8 1 9Joi 10 S. M. Timoteiu 22 Paulin 3 45 81 9Vineri 11 S. A.A.Bart.şiVarn. 23 Edeltrud 3 45 8 1 9Sâmb. 12 C. P. Onufriec. m. Î4 IoanBotez. 3 46 8 1 9

Redactor responsabil: Ioan B u m u Şirianul.

T

Banca generală de asigurare

R A N S I L V A N I A “n r s i b i i u ,

fandata in anul 1863 [1051] 9~asigurează prelungă condiţiunile cele mai favorabile:

a) în contra pericolului de foc şi explosiune clădiri de ori-ce fel, mărfuri, producte de câmp, mobilii etc.

b) pe vieaţa omului în toate combinaţiunile, precum: asigurări’ de capitaluri pe caşul morţii şi pentru ter- minuri fixate, de zestre şi de rente.

Dela fundarea institutului se plătiră:Despăgubiri pentru daune causate prin foc Sume asigurate pe viaţă în a. 1869— 1889 fl. 753,907.07 în a. 1869— 1889 fl. 604,695.42 în a. 1890 „ 59,643.77 în a. 1890 „ 44,195.08 în a. 1891 „ 51,752.38 în a. 1891 „ 48,316.91 în a. 1892 „ 48,911.78 în a. 1892_________57,791.88

Suma fl. 914,215.— _______________ Suma fl. 754,999.29

1 ,6 0 9 .3 1 4 11. 2 9 er.Conform bilanţului pentru 1892 fondurile de reservă şi garanţie se urcă la

686.795 fl. 44 cr.Prospecte şi formulare să dau gratis.

Desluşiri sS dau şi oferte de asigurări 86 primesc prin D i r e c ţ i u n e în S i b i i H , (Strada Cisnădiei Nr. 5, casa proprie), san prin Agenturile generale şi principale în B r a ş o v (H. Hermann), Cluj şi A rad , precum şi prin Agenturile speciale în locurile mai însemnate.

Pag. 240 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 23

s

WQ 2 sb M î - J

a aÎ S s f g. S

O 1c o » s ^-4 s « o c -| ^ S 2 - < “ î Ph ■*P h o

Fluidul de podagră al lui Kwizda.De mai mulţi ani ca leac de casă, re­cunoscut ca d o m o l i t or în dureri de

podagră, reumă şi dureri.

2 m edalii de aur 13 m edalii de argint ■ 3 S N

9 diplom e de onoare şi de recunoştinţă

Fluidul de podagră al lui Kwizdase capătă în toate farmaciile.

III/aa __________ [1009] 5 — 15

Binevoiţi a ave în vedere marca de fabrică şi a cere expres

Fluidul de podagră al lui Kwizda.

Fluidul de restituţiune al lui KWIZDA.Apă de spelat pentru cai. ...

Preţul unui flacon 1 fl. 40 cr.... .................. ......... .I— HIWII................... IIHIIIIIIHIBIHIIIIII llllllllillllll

De 30 de ani se foloseşte în gra jd u ri p r in cia re de curte, în g ra jd u r i m ai m ari m ilitare şi c iv ile pentru întărire înainte şi în trăm are după strap aţe mari, la scrin tiţuri, înţepenirea n e rv ilo r etc., face capabil calul pentru

prestaţi’uni extraord in are în trenagiu .

Se poate căpăta în farmacii şi băcănii.: se aibă în vedere m a r c a de f a b r i c ă , de mai bus şi s6 se ccară- expres

Fluidul de restitutiune a! lui KWIZDA.D E P O S I T U L P R I N C I P A L :

i/‘ FR AN CISC I. K W I Z D A , Hoo9] e-iefurnisor de curte ces. şi reg. austriac şi reg. român, farmacist cercual în

Korneuburg 1. Viena.

8 C A R O L F. JIC K E L It S I B I I T T

PRĂVĂLIE DE FERPIATA-MICĂ.

S I B I I U

PRĂVĂLIE DE FERPIATA-MICĂ.

Coase de oţel turnat CU tigaie pe lungă garanţie ele calitate bună.Lungimea 75 90 ctm.

m

Fig.

Fig.

Fig.

m Fis-

Fig. III.

Î N D R U M A R EOpritoarea coasei se se înţepenească la grumazul coasei. Mai ântâiu se se înşirofeze ţeapăn partea de dinjos, după aceea părţile de din afară. Dacă grumazul e prea ângust, atunci se se pună ceva dedesubt.Chinga şiroafelor, cu capitul şirofelor în jos, se se aşeze uşor la mănunchiu. Coasa se fie culcată, după-cum arată icoana, grumazul se se ridice vertical (în sus) şi chinga şiroafelor se se bage în amendouă călcâiele opritoarei. Coasa se se ridice cu grumazul în sus şi mănunchiul, răzimându-se vîrful coasei, să se aşeze între amendouă chingile şiroafelor aşa ca şiroful a) şi b) se se atingă unul de altul. După aceea se se şirofeze strîns amendouă chingile.

IV. Matricea şirofului să se desţepenească atâta ca coasa să nu cadă singură; se se aducă apoi coasa în posiţia dorită, şi matricea să se strîngă ţeapăn.

I.

II.

III.

--------

1 bucată fl. — .80 — .80 1.— 1.—Fiecare coasă vendută de mine pe garanţie (felelat), care nu e pe plac, se primeşte mderet, respective se

schimbă, chiar şi atunci, dacă coasa a fost deja bătută şi folosită.

Opritoare universală de coasă sistem Badertscîi.Invenţia de faţă corespunde tuturor trebuinţelor ce se pot aştepta dela o opritoare

de coasă. Prin o încheietură rotundă se poate coasa deschide după trebuinţă şi voe, închide, întoarce, ridică şi lăsa în jos. Fie mănunchiul coasei cu doue sau trei degete mai sus, aceasta n’are a face. E deajuns, a trage de un singur şirof spre a înţepeni coasa în posiţia şi starea dorită. Un alt folos mai e şi acela, că coasa se poate lua jos şi ear’ înţepeni cu o uşurinţă uimitoare, fără a fi de trebuinţă ca se schimbe încâtva posiţia dată. — Descrierea amănunţită se dă la cerere. 1 bucată fi. — .95.

pţ̂ IWiPSjflJI _____

Editura şi tiparul Institutului Tipografic In Sibiiu, sub responsabilitatea lui Ioan Popa Necşa.