Presiunea AtmosfericaStudent:Iordachescu Lucian Prof.coord.Carmen Rusanescu

Cuprins:

1.Notiuni introductive 2.Definitia barometrului 3.Determinarea presiunii atmosferice 4.Bibliografie

1.Notiuni introductive Presiunea aerului este definita ca greutatea une colane de aer de deasupra unei suprafete.Aerul este alcatuit din diferite gaze: oxigen, azot, bioxid de carbon, vapori de apa si alte gaze. Deoarece aceste gaze au masa, aerul este atras de catre Pamint de forta de atractie gravitationala. Efectul acestei forte exercitate pe o anumita suprafata este presiunea atmosferica. Cu cit este mai mare masa de aer care apasa o suprafata cu atit mai mare este si presiunea exercitata de ea.Presiunea se defineste ca forta ce apasa normal pe unitatea de suprafata. p=F/SPresiunea atmosferica este forta cu care aerul apasa uniattea de suprafata a Pamintului.Unitatea de masura a presiunii in sistemul international este Pascalul. 1 Pascal = 1 Pa =1 N/m2Pentru presiunea atmosferica se utilizeaza in practica milimetrul coloana de mercur (Hg) 1mm Hg este presiunea exercitata de o coloana de Hg cu inaltimea de 1 mmm ... adica 133.28 N/m2 (densitatea Hg x acceleratia gravitationala x inaltimea)In domeniul stiintific se prefera Milibarul care reprezinta un hectopascal adica:1mb = 100 Pa = 1hPaPresiunea standard la nivelul marii este de 760mm Hg sau 101325 N/m2 sau 1013 hPa sau 1013 mb.Valorile obisnuite de presiune al nivelul marii variaza de la 960 mb in conditii de furtuna pina la 1050mb cand presiunea este foarte ridicata.Instrumentul utilizat pentru determinarea presiunii atmosferice se numeste barometru.Barografele pot efectua inregistrari continue pe hirtie ale presiunii atmosferice. Barometrele standard sunt barometre cu mercur (Hg). Sunt foarte senzitive dar costisitoare iar mercurul este otravitor.Cele mai utilizate barometre sunt barometrele aneroide. Elementul de baza al barometrului aneroid este o membrana caer se dilata infunctie de apasarea exercitata de aerul atmosferic.Presiunea atmosferica variaza cu altitudinea. Cu cit altitudinea este mai mare cu atit presiunea va fi mai mica. O buna aproximatie este urmatoarea: la fiecare 100 m urcati in altitudine presiunea variaza cu 10 mb. Aproximatia este valabila pina la aprox. 3000 m deasupra nivelului marii.Presiunea atmosferica are aceiasi valoare in interior si in exteriorul unei cladiri. De aceea este suficient sa plasam un barometru pe peretele interior al unei cladiri.Barometrul terbuie sa fie calibrat la o valoare standard.Calibrarea barometrului1. Cea mai simpla forma de setare a unui barometru este setarea lui la aceiasi inregistrare cu cea oferita de statia meteo cea mai apropiata. Setarea trebuie facuta atunci cind vremea este frumoasa si stabila. 2. O formula de calcul pentru convertirea presiunii statiei la presiunea la nivelul marii poate fi urmatoarea: Presiunea statiei = Presiunea la nivelul marii - altitudinea/factorul de corectieFactorul de corectie este 9.2 si corespunde cu altitudinea la care presiunea se modifica cu 1 mb intr-o atmosfera standard.Aproximatia poate fi facuta numai pentru atitudini sub 3000m.3. De fapt ar trebui sa tinem cont si de valorile temperaturii si umiditatii, dar pentru determinarile din Programul Globe nu este necesar acest lucru.Exemplu: Pentru altitudinea scolii noastre (47 m determinata cu GPS)corectia pentru presiuena la nivelul marii este de 5.1 mbIntrebari obisnuite legate de presiuneCare este diferenta inter presiunea barometrica si presiunea la nivelul marii?Care este acuratetea necesara la determinarea presiunii atmosferice?De ce scade presiunea cu altitudinea?De ce scolile palsate la o altitudine mare terbuie sa flosesca un altimetru?Protocolul de determinare a presiunii atmosferice1. Inregistrati data si ora determinarii2. Cititi cu atentie indicatia barometrului (cu Hg, aneroid, sau pe consola statiei)3. Inregistrati valoarea presiunii indicate4. Faceti corectia de altitudine pentru nivelul marii daca aces lucru este necesarPresiunea barometricaPresiunea este marimea fizica egala cu forta ce actioneaza normal asupraunei suprafete, impartita la aria acelei suprafate. p=F/S Presiuena se masoara in sistemul international in Newton/mp. 1 N/mp=1Pa (Pascal)In practica se folosesc si alte unitati de masura pentru presiune:Statia meteo automata a scolii foloseste ca unitati pentru presiune:1mm Hg (milimetru coloana de mercur sau torr de la numele lui Torriceli) 1mm Hg=1 torr=133.3 N/mp1mb (milibar)=99.98 N/mp760 mm Hg = 1013.3 mb; considerata presiunea atmosferica normala1hPa (hectopascali); 1hPa=100Pa=100N/mp

Presiunea atmosferica este definita ca greutatea coloanei de aer avandsectiunea unitate. Cu cit va exista o mai mare cantitate de aer deasupraunei suprafete, cu atit va fi mai presiunea atmosferica (in general). Deci presiunea atmosferica variaza cu altitudinea. Relatia intre altitudine, presiune si temperatura a fost gasita de Laplace si are urmatoarea forma:

h=8000(1+at)ln(p0/p) unde:

p=po*exp (-h/(8000(1+at)))

p0 este presiunea la sol, p presiunea la altitudinea h, h este altitudinea, t temperatura in grade Celsiusa=1/273 si reprezinta coeficientul de dilatare termica al gazului ideal

Formula de mai sus poate fi folosita pentru:a) aflarea diferentei de nivel intre doua puncteb) reducerea presiunii la nivelul mariic) determinarea treptei bariceCu cit altitudinea va fi mai mare presiunea atmosferica va fi mai mica. Pentru a compensa aceasta particularitate si pentru a putea face diferenta intre diferite localitatiaflate la altitudini diferite, presiunea atmosferica este ajustata la unechivalent al presiunii la nivelul marii. Aceasta presiune ajustata senumeste presiune barometrica. Statia HealthEnviro Monitor, masoara inrealitate presiune atmosferica. Prin comparatie cu o statie meteo locala sepoate introduce presiunea barometrica dupa care statia va calcula automatpresiunea redusa la nivelul marii.O alta modalitate de calcul al corectiei este sa fie luata in consideratie o corectie de 1 torr=1mm Hg pentru fiecare 10-11 m diferenta de nivel.Variatia diurna a presiunii atmosferice In regiunile ecuatoriale si tropicale variatia presiunii atmosferice prezinta doua minime in jurul orelor 4 si 16 si doua maxime la 10 si 22. Amplitudinea variatiei este de circa 3 torr la Ecuator si scade spre poli. La latitudinea de 45 de grade este de circa 0.75 torr. Pentru Romania maximele se produc la orele 5, 14 (in ianuarie) respectiv 4, 17 in iulie iar minimele se produc la orele 10, 22 in ianuarie si 9, 24 in iulie.Variatiile neperiodice ale presiunii atmosferice Sunt consecinta variatiilor de temperatura care genereaza procesele dimnamice in atmosfera. Oscilatiile de presiune accidentale variaza in general intre 970mb si 1040 de mb. In cazuri exceptionale in cazul depresiunilor presiunea poate scadea pina la 925 mb iar in cazul anticiclonilor poate creste pina la 1070mb. Presiunea atmosferica variaza si cu starea vremii. Presiunea atmosferica ridicata este asociata cu vremea buna iar cea scazuta cu vremea proasta. Pentru previziunea vremii este mai putin importanta presiunea barometrica in sine, cat tendinta de crestere sau scadere a presiunii. In general, o crestere a presiunii este inseamna o imbunatatire a starii vremii iar o scadere a presiunii inseamna o inrautatire a starii vremii. Prin unirea punctelor de egala presiune pe o harta se obtin curbe care poarta numele de izobare. Repartitia presiunii atmosferice pe suprafata Pamintului se reprezinta cu ajutorul hartilor de izobare. Pentru ca variatia orizontala a presiunii sa nu fie influentata de diferente de altitudine, presiunile diferitelor localitati se reduc la nivelul marii.Regiunile de mare presiune atmosferica se numesc maxime barometrice sau anticicloni.Regiunile de mica presiune atmosferica se numesc depresiuni (la latitudini mari si mijloci), cicloni (in regiunile tropicale), taifuni (in marile Chinei), tornado (Mexic) sau uragane (Antile). Pe harti anticiclonii se noteaza cu M (maxim) iar depresiunile cu D.

2.BarometrulBarometrul este un dispozitiv folosit pentru msurarea presiunii atmosferice. Acesta msoar presiunea exercitat de atmosfera terestr folosind apa, aerul sau mercurul. Tendinele de modificare a presiunii atmosferice sunt folositoare pentru c anun schimbrile pe termen scurt ale vremii. (wikipedia.org)Barometrele i meteorologiaPresiunea atmosferic este un indicator foarte util meteorologilor n prognozele emise de acetia. De pild, zonele unde urmeaz s se dezlnuie furtuni foarte puternice, cum sunt cicloanele sau uraganele, sunt zone de presiune relativ sczut, prin comparaie cu zonele din jur. Diferenele de presiune atmosferic ntre anumite zone genereaz micri ale aerului dinspre zona de presiune ridicat ctre cea de presiune sczut. De obicei, valorile mari ale presiunii atmosferice sunt indicatori de vreme bun. Valoarea medie a presiunii atmosferice se situeaz n jurul a 760 milimetri coloan de mercur i scade cu altitudinea.

Furtunile sunt anunate de scderea presiunii atmosferice(credit: doggies.com)Etimologia cuvntului barometruDei n limba romn termenul a ajuns pe filiera limbii franceze (fr. baromtre), la originea sa sunt 2 cuvinte din limba greac:bros(greutate) imtron(a msura).Tipuri de barometreExist mai multe tipuri de barometru, cel cumercuribarometrul aneroid, care folosete ca element sensibil o capsul de tabl subire, ondulat, din interiorul creia a fost parial extras aerul, fiind cel mai des ntlnite. Aceste dou modele vor fi descrise n paragrafele urmtoare. Mai rar ntlnit estebarometrul sifon, cu cele dou forme ale sale,barometrul sifon simpluibarometrul Hooke. Cel dinti const dintr-un tub de sticl curbat, cu dou brae,unul lung de aproximativ 90 de centimetri i nchis la capt, iar cellalt deschis i lung de aproximativ 20 de centimetri. Tubul este umplut cu mercur i aezat cu partea nchis n sus.Barometrul Hooke(denumit ibarometru scripete), este de fapt o modificare a barometrului sifon, care folosete un indicator conectat la un scripete pentru afiarea valorii presiunii atmosferice (vezi figura de mai jos). Barometrul Hooke poart numele inventatorului su, Robert Hooke (1635 - 1703), filozof naturalist i om de tiin englez.

Barometrele sifon i HookeBarometrul cu mercurDei exist surse care vorbesc despre Gasparo Berti ca fiind inventatorul barometrului cu mercur, undeva ntre anii 1640 i 1643, fizicianul i matematicianul italian Evanghelista Torricelli este totui menionat n majoritatea lucrrilor ca fiind cel care a construit primul barometru cu mercur n anul 1643.

Portretul lui Torricelli de pe coperta lucrriiLezioni d'Evangelista TorricelliCredit: wikimedia.orgDispozitivul consta dintr-un tub subire de sticl lung de aproximativ 80 de centimetri, nchis n partea inferioar, umplut cu mercur lichid i plasat cu partea superioar n jos ntr-un alt vas plin cu mercur. n funcie de presiunea atmosferic pe care aerul din mediul exterior o exercita asupra mercurului din vas, nivelul mercurului din tub cretea sau scdea deoarece acesta nu coninea aer. Msurnd nlimea mercurului, care n mod obinuit avea valori cuprinse ntre 737 i 775 milimetri, se obinea valoarea presiunii atmosferice.Putem acum nelege i spusele prezentatorilor de tiri meteo care vorbesc adesea despre valorile presiunii atmosferice referindu-se la valorile lor prin "milimetri coloan de mercur".

Schema de principiu a unui barometru vertical cu mercurCredit: wikimedia.orgBarometrul aneroidCapsula aneroidului(cum este denumit, simplificat, barometrul aneroid) este fcut dintr-unaliaj de beriliu i cupru.Capsula sau capsulele (uzual sunt folosite mai multe capsule) sunt vidate i meninute la forma iniial cu ajutorul unui arc foarte puternic. Micile variaii ale presiunii din exteriorul capsulei produc dilatarea sau contracia acesteia, micri care sunt transferate spre sistemul de prghii care pune n micare acul indicator al aneroidului. Multe modele includ un ac indicator care poate fi potrivit manual pentru stabilirea unei valori de referin. Indicatorul se plimb pe cadranul gradat, unde poate fi citit presiunea atmosferic.

3.Determinarea presiunii atmosfericeStudierea regimului si repartitiei presiunii atmosferice prezinta o importanta teoretica deosebita deoarece permite explicarea circulatiei genereale si locale a atmosferei, precum si a unor procese meteorologice cum ar fi: schimbul gazos intre atmosfera si sol, evaporatia sau evapotranspiratia.Forta gravitationala este aceea care mentine atmosfera in jurul Pamantului si tot ea ii imprima acestuia o anumita greutate. Valoarea sa intr-un punct oarecare de pe suprafata terestra este egala cu greutatea unei coloane de aer cuprinsa intre acel punct si limita superioara a atmosferei care apasa pe o unitate de suprafata.Astfel, se stie ca presiunea mijlocie a aerului, exercitata pe 1 cm2 de pe suprafata Pamantului, in conditiile normale de observatie (latitudinea de 45o, temperatura apei de 0oC si la nivelul zero al marii) este egala, conform experientei lui Torricelli, cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 760 mm si cu sectiunea de 1 cm2. Aceasta este asa-zisa presiune atmosferica normala si ea este egala cu 1033,3 gr.f/cm2.In practica meteorologica, unitatea de masura pentru presiunea atmosferica este milibarul(mb) sau hectopascalul si milimetrul coloana de mercur (mmHg). In sistemul international de unitati de masura se utilizeaza pascalul (Pa) avand ca multiplu hectopascalul (hPa).In conditii normale, o coloana de mercur cu o inaltime de 760 mm, exercita o presiune de 1013,3 mb, deci:1mb=0,7501 mmHg1mmHg=1,3332mb.Pentru transformarea unei anumite valori de presiune din mmHg in mb se inmulteste valoarea respective cu 4/3 sau 1,333 (fractie efectiva), iar pentru a transforma mb in mmHg se inmulteste valoarea respective cu sau 0,75.Presiunea atmosferica se determina la statiile meteorologice din Romania atat cu instrumente cu citire directa (barometre cu mercur, barometre aneroide, altimetre), cat si cu instrumente inregistratoare.

Instrumente cu citire directa pentru determinarea presiunii atmosferice

Barometrul cu mercur isi bazeaza functionarea pe principiul echilibrarii presiunii atmosferice de catre greutatea coloanei de mercur din tubul barometrului.Evanghelista Torricelli (fizician si matematician italian, elev al lui Galileo Galilei) a pus in evidenta existenta presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (tubul lui Torricelli). Indiferent de tip, un barometru este alcatuit dintr-un tub barometric, rezervor, tub metalic de protectie, vernier, termometru alipit si dispozitiv de suspensie.Tubul barometric are o lungime de 80-86 cm si este confectionat dintr-o sticla speciala. Dupa ce tubul a fost umplut cu mercur, se introduce cu capatul deschis intr-un rezervor metalic, in care se afla hidrargirul, si care comunica cu mediul inconjurator printr-un orificiu ce se inchide cu un surub pe perioada nefunctionarii.Presiunea aerului, actionand asupra suprafetei mercurului din rezervor, mentine la o anumita inaltime mercurul din tub, echilibrand astfel coloana de mercur cu presiunea aerului.O data cu modificarea presiunii aerului, variaza si inaltimea coloanei de mercur din tub.Rezervorul cu mercur are forma unui cilindru fiind confectionat din metal sau din material plastic si este compus, la randul lui, din trei piese distincte care se insurubeaza etans una de alta: corpul, fundul si capacul.Tubul metalic de protectie al tubului barometric prezinta o deschidere longitudinala prin care se pot urmari nivelul coloanei de mercur din tub. Tot pe aceasta este gravata scara barometrului impartita in mm sau mb.Varnierul este un cursor mobil ce se deplaseaza de-a lungul scarii gradate, scopul acestuia fiind acela de a determina zecimile sau sutimile de milimetru. El este astfel divizat incat N diviziuni ale sale (10 sau 100) sa corespunda la N-1 (9 sau 99) din N+1 (11 sau 101) diviziuni ale scarii barometrului. Din acest motiv varnierul se mai numeste nonius.Termometrul alipit este un termometru cu mercur, fixat pe partea inferioara a tubului de protectie, pentru a masura temperatura mercurului in momentul citirii presiunii atmosferice. Pe baza acestei valori termice se aplica corectia de aducere a presiunii la temperatura de 0oC. Dispozitivul de suspensie este uzitat pentru suspendarea barometrului in pozitie verticala.In reteaua de statii meteorologice cea mai larga raspandire o au barometrele cu mercur tip Fuess si de tip rusesc. In functie de limitele scarii, barometrele de tip Fuess sunt de doua categorii: barometre cu scara scurta (impartite intre 600-800 mm), destinate statiilor meteorologice de unica altitudine si barometre cu scara lunga (gradate intre 400 si 700 mm) pentru statiile de munte.Barometrele cu mercur se instaleaza in biroul statiei, in pozitie perfect verticala, intr-un loc ferit de variatiile bruste ale temperaturii aerului, departe de usa sau de ferestre. De obicei, barometrul se instaleaza intr-o cutie speciala, fixata bine pe un perete, astfel ca rezervorul sa fie la o inaltime de 70-75 cm fata de podea. In instructiunile elaborate de Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarirea Apelor, precum si in notitele tehnice ale fiecarui aparat, sunt date regulile de transport, instalare si manipulare ale barometrului. Pentru instalare, barometrul se scoate din tocul de protectie, cu rezervorul in sus si se pune in stare de functionare, prin inclinarea rezervorului in jos.Dupa instalarea barometrului, se desurubeaza surubul rezervorului 1,5 - 2 ture, pentru a da posibilitatea actionarii presiunii aerului asupra suprafetei mercurului. Citirea presiunii aerului la barometrul cu mercur se face la orele cimatologice astfel:-la termometrul alipit se citeste temperature (cu precizie de 0,1oC) in vederea aplicarii corectiei de reducere a presiunii atmosferice la 0oC;-se loveste usor in partea superioara a armaturii de protectie pentru ca meniscul coloanei de mercur sa invinga inertia;-se vizualizeaza cu ajutorul vernierului in asa fel incat ochiul observatorului sa se afle in acelasi plan orizontal cu meniscul mercurului.Valoarea citita la barometru nu reprezinta presiunea aerului reala, ci este necesar sa se faca urmatoarele corectii:-corectia de temperatura;-corectia de latitudine si altitudine (pentru forta gravitatiei);-corectia instrumentala (atat valorilor de temperature cat si celor de presiune li se aplica aceasta corectie, datorita posibilelor erori de constructie a diferitelor piese componente a instrumentelor).La statiile meteorologice pe langa masurarea presiunii atmosferice se calculeaza caracteristica si marimea tendintei barometrice (diferenta intre doua citiri ale barometrului cu mercur efectuate la interval de trei ore). Tendinta barica se calculeaza in mb si zecimi de mb si se poate aprecia si pe baza datelor inregistrate de barograf atunci cand statiile meteorologice nu au program de 24 ore. Valorile astfel obtinute se inscriu in registrul de observatii meteorologice RM-1M si se transmit in mesaje (telegrame) orare sau triorare.La transportul barometrului cu mercur trebuie respectate urmatoarele reguli:-se strange surubul de pe capacul rezervorului barometrului;-se scoate cu atentie barometrul din dispozitivul de suspendare;-se inclina lin barometrul, astfel ca tubul de sticla sa se umple cu mercur;-se introduce barometrul in toc in asa fel incat rezervorul sa fie mai sus cu 5-10 cm decat capacul tubului de sticla;-barometrul se transporta inclinat in asa fel ca rezervorul sa fie in permanenta mai presus decat capacul tubului de sticla al barometrului.Barometrul aneroid se instaleaza pe masa observatorului sau pe o polita care se fixeaza langa barometrul cu mercur. Se tine inchis in cutie si se deschide numai in timpul executarii observatiei. Se foloseste, fie ca instrument de rezerva, fie in cadrul expeditiilor cu caracter topoclimatic si microclimatic.Barometrele aneroide isi bazeaza functionarea pe principiul deformarii sub influenta variatiilor de presiune a uneia sau mai multor capsule de tip Vidi.Capsula Vidi este o cutie cilindrica, confectionata din foite de metal elastic si foarte rezistent cum ar fi otel, bronz cu fosfor, alpaca (aliaj inoxidabil de cupru, nichel si zinc) s.a. Interiorul acestei capsule este vidat partial, iar pentru a se evita deformarea sau turtirea capsulei ea este prevazuta in interior cu un resort, care tine la distanta membranele cutiei cilindrice. Pe cadranele barometrelor aneroide sunt marcate, de regula, doua scari concentrice: cea exterioara, divizata in milibari si cea interioara divizata in milimetri.Pentru masurarea presiunii aerului cu barometru aneroid se procedeaza astfel: se citeste temperatura la termometrul alipit, apoi se loveste usor cu degetul pe geamul protector si se citeste presiunea dupa pozitia acului pe scara barometrului.Altimetru reprezinta de fapt un barometru aneroid, de care se deosebeste prin aceea ca, in afara scarii barometrice impartita in milimetri sau milibari, mai are o scara a inaltimilor gradate in metri.Functionarea unui altimetru se bazeaza pe relatia care exista intre marimile presiunii atmosferice si inaltime (presiunea aerului scade, in medie, cu 1mm la 10-11m inaltime) . Presiunea atmosferica scade in raport cu altitudinea deoarece si masa atmosferei se diminueaza odata cu cresterea altitudini. Aceasta scadere se produce mai repede in atmosfera inferioara, unde aerul este mai dens si mai lent in straturile superioare, unde densitatea aerului este mai mica. Deci scaderea presiunii cu altitudinea nu este uniforma (liniara). Presiunea se reduce la jumatate la inaltimea de circa 5000 m, iar la inaltimea de 18,4 km presiunea descreste de 10 ori fata de valoarea de la nivelul marii, in conditii de temperatura de 0oC.Altimetrul este considerat un instrument relativ, astfel ca indicatiile lui nu sunt foarte precise.Instrumente inregistratoare (barografe)

Sunt destinate pentru inregistrarea variatiilor presiunii atmosferice, ele functionand pe acelasi principiu ca si barometrul aneroid. Deosebirea consta in faptul ca piesa sensibila a acestora este alcatuita dintr-un sistem de mai multe capsule Vidi, iar variatiile presiunii sunt inregistrate in mod continuu pe o barograma.Se folosesc mai multe tipuri de barografe la statiile meteorologice din tara noastra, care difera prin mici particularitati de constructie a pieselor componente: tip J. Richard, Fuess, Lambrecht, rusesc etc. Insa indiferent de tipul fabricatiei, se deosebesc trei parti componente:a) partea receptoareb) partea transmitatoare;c) partea inregistratoare.Partea receptoare este data de o coloana formata din 4-12 capsule Vidi (cu cat numarul acestora este mai mare, cu atat creste gradul de sensibilitate al inregistratorului). Numarul de capsule Vidi variaza astfel: barograful de constructie ruseasca 5; barograful tip Fuess 10; barograful tip Lambrecht 6; barograful tip Richard intre 8 si 10.Partea transmitatoare este formata dintr-un sistem de parghii metalice, ce transmit si amplifica (de 80-100 ori) deformarile suferite de coloana de capsule Vidi, sub influenta variatiilor presiunii atmosferice. Dispozitivul de reglare a amplificarii este fixat pe axul de suspensie de care se angreneaza si parghia penitei, ce se incarca cu cerneala speciala (in compozitia careia intra aniline si glicerina).Partea inregistratoare este formata dintr-un cilindru metalic, in interiorul caruia se gaseste un mecanism cu ceas, care la barografele zilnice face o rotatie completa in 24 de ore, sau o data la 7 zile, daca inregistratorul este de tip saptamanal. Pe cilindru se instaleaza barograma, pe care sunt trasate linii verticale curbe, care indica timpul in minute, ore si zile si linii orizontale, care marcheaza valorile exprimate in milimetri sau milibari.Instalarea barografului se face cu ajutorul statiei, pe o polita fixata pe un perete, la 1,40 1,60 m deasupra dusumelei. Efectuarea observatiilor cu ajutorul barometrului si prelucrarea barogramelor urmaresc: aplicarea corectiei de timp; citirea si inscrierea pe diagrama (ora de ora) a valorilor presiunii atmosferice, cu o precizie de 0,1 mb; stabilirea corectiei (redusa la 0oC) si aplicarea ei la valorile inscrise pe barograma; notarea valorilor extreme.Valorile presiunii atmosferice rezultate din prelucrarea barogramei se inscriu in tabela meteorologica lunara TM 5. Variatiile neperiodice ale presiunii atmosferice se pot produce la intervale mici de timp, n functie de schimbrile termice i de deplasarea si dezvoltarea sistemelor barice (cicloni si anticicloni). Cauzele acestor variaii neregulate sau aleatorii ale presiunii atmosferice pot fi de natur termic sau dinamic. ncalzirile cauzeaz scderea presiunii, iar aerul rece, creterea ei. De asemenea, micrile ascendente ale aerului duc la scderea presiunii la sol, iar cele descendente, la creterea presiunii.Ca valori extreme ale presiunii atmosferice pe Glob, se menioneaz valoarea maxim absolut de 1078,3 mb inregistrat n anul 1990 la Barnaul n Siberia (luna ianuarie) si valoarea minim absolut 884 mb la Murato (Japonia) n septembrie 1934.n ara noastr variaiile presiunii atmosferice sunt analizate zilnic n serviciile de prognoz, unde se realizeaza hri speciale cu tendina barometric, pe care se delimiteaz nuclee izalobarice. Apoi, n funcie de mrimea acestora se pot face aprecieri privind micarea maselor de aer diferite, estimndu-se dac vremea rmne stabil, dac se amelioreaza (cand tendinta barica este in crestere) sau daca se inrautateste (cand tendinta barica este in scadere).

4.Bibliografie1)www.scribd.ro2)www.wikipedia.org3)www.scientia.ro