Presa de Forjat Orbital

7/13/2019 Presa de Forjat Orbital

1/6

Presa de forjat orbital

Roti dintate conice

Prin forjare se inelege procedeul de prelucrare a unui semifabricatmetalic prin deformare plastic la cad, fara fisurare, prin intermediul forelorstatice sau dinamice exercitate de prese sau ciocane.

Forjarea prezint urmatoarele avantaje: prelucrare rapid, cost redus imanoper simpl. Ca dezavantaje se pot meniona: precizie dimensionalredus, calitatea suprafeei slaba i necesitatea unor fore mari de deformare.

Metalul prelucrat prin forjare este mai rezistent decat cel obinut printurnare sau cel din piesele prelucrate pe maini unelte. Aceasta se datoreazcurgerii grunilor in urma forjrii. Pe masur ce metalul este presat, grunii sedeformeaz i urmresc forma piesei, astfel inct acetia ii pstreazcontinuitatea in seciune. Unele tehnologii moderne beneficiaz de avantajulacestui raport mare intre rezisten i sarcin.

Multe materiale sunt forjate la cald, dar fierul i aliajele feroase suntaproape intotdeauna forjate la caldura extrem. Aceasta din dou motive: dac

vor fi tratate termic prin clire, materialele dure ca fierul i oelul ar deveniextrem de greu prelucrabile, in al doilea rand oelul poate fi durificat prin altemijloace dect prelucrarea la cald, astfel inct este mai economica forjarea la

cald dect tratamentul termic. Aliajele care sunt pretabile la calirea prin

precipitare, precum majoritatea aliajelor de aluminiu si titan, pot fi de asemenea,

forjate la cald in loc sa fie tratate termic. Celelalte materiale trebuie sa fie

durificate printr-un proces propriu de forjare.

Clasificarea forjarii se face dup urmatoarele criterii:

-dup gradul de libertate al materialului in timpul deformrii: forjare liber,forjare de profilare pe maini cu destinie limitat,forjare in matri;

-dup temperatura de lucru: forjare la rece i forjare la cald;

-dup viteza de deformare: forjare la viteze mici i forjare la viteze mari;

-dup modul de aplicare al forelor de deformare: forjare manual i forjare

mecanic.


2/6

Utilaje folosite la forjare:

-ciocane mecanice

-prese: prese hidraulice, prese cu excentric, prese cu friciune;

Roile dinate

Rotile dinate sunt piese de revoluie cu dantur destinate transmiteriimicrii de rotaie i a momentelor intre doi arbori. Sunt foarte rspndite inindustria constructoare de masini, ele intalnindu-se in aproape toate transmisiile

mecanice. Se intlnesc in majoritatea subansamblelor, cum sunt: cutiile de viteze

avnd diverse destinaii.

Se utilizeaz pulberi ale unor metale pure, compui chimici ai metalelor,sau amestecuri metalice, care prin presare i sintetizare asigur formareasemifabricatelor pentru roi dinate.

In principiu, roile dinate sunt supuse la urmatoarele tipuri de solicitri:

-solicitri statice(incovoiere);

-solicitri dinamice (de oboseal prin incovoiere i oc);

-solicitri de frecare intre suprafeele de contact (presiune de contact avndcaracter ciclic, uzare, inclzire);

-acfiunea chimic a mediului de lucr (lubrifiant).

Angrenajele conice sunt angrenaje cu axe incruciate, pentru a cror

funcionare corect trebuie ca roile dinate s fie realizate astfel incat conurilede divizare sa aib vrful comun. Pentru ca acesc lucru s se realizeze se aloegeca baz tehnologic de reazem in timpul operaiunii de danturare baza de montaja pinionului. Reglare poziiei corecte la montaj se face cu ajutorulcompensatorilor fici sau reglabili, astfel incat pata de contact sa fie deplasatspre vrful conului.

Grosimea roilor dinate conice este variabil, ceea ce ingreuneaz sau

face chiar imposibil prelucrarea prin copiere a danturii cu freze disc modul. Deaceea tierea golurilor se realizeaz in trei treceri sucesive cu o frez disc ales


3/6

in funcie de grosimea minim a golului, dup prelucrarea tuturor golurilor seinclin freza si se execut trecerea a doua pentru prelucrarea adaosului de peflanc i apoi se execut a treia trecere cu inclinarea frezei in sens contrar pentrucellalt flanc, asa cum sugereaz schema prezentat in figura1.

In mod curent roile dinate conice se executa aplicnd metodele degenerare a profilului prin rostogolire , reproducnd angrenarea cu roata plangeneratoare in locul cremalierei de referint care se folosete la roile dinatecilindrice. In timpul prelucrrii se realizeaz rostogolirea fr alunecare a roiidinate care se taie pe roata plan generatoare, la care se materializeazflancurile dintelui in angrenare prin muchiile achietoare ale sculei.

Fig.1 Prelucrarea roilor dinate coniceprin metoda copierii

Micarea principal de achiere este liniar (ca la mortezare) i esteexecutat de dou cuite ce materializeaz n micare flancurile dinilor roii

plane i prelucreaz ambele flancuri ale unui dinte al roii semifabricat.Pe lngmicarea principal de achiere, ansamblulcuitelor execut i o micare de


4/6

rotaie n jurul axei roii plane imaginare astfel nct s serealizeze condiiilegenerrii profilului. Dup prelucrarea unui dinte, cu ajutorul unui dispozitivde divizare se trece la prelucrarea unui alt dinte.

Fig.2 Prelucrarea roilor dinate conice prin metoda copierii

Schema prelucrrii prezentat n figura 2 arat c rostogolireasemifabricatului pe roata plan imaginar este realizat cu ajutorul unui angrenajformat din roata plan ablon ce reprezint prelungirea roii plane generatoare iun sector dinat conic pe a crui ax este fixat i semifabricatul.

Micarea principal de achiere este liniar (ca la mortezare) i esteexecutat de dou cuite ce materializeaz n micare flancurile dinilor roiiplane i prelucreaz ambele flancuri ale unui dinte al roii semifabricat. Pe lngmicarea principal de achiere, ansamblul cuitelor execut i o micare derotaie n jurul axei roii plane imaginare astfel nct s se realizeze condiiilegenerrii profilului. Dup prelucrarea unui dinte, cu ajutorul unui dispozitiv dedivizare se trece la prelucrarea unui alt dinte.

Pentru condiii grele de lucru se folosesc de obicei roi dinate conice cudantura n arc de cerc la care nlimea dinilor poate fi constant. n acest caz,

principial metoda degenerare a profilului este aceeai dar cuitele carematerializeaz flancurile dinilor roii planeimaginare sunt fixate dup un cerc,

pe faa frontal a unui capde frezare (fig. 3) ce executmicarea principal deachiere (rotaie n jurul axei proprii) i micarea de rotaie n jurul axeiroii

plane imaginare.


5/6

Fig.3 Prelucrarea roilor dinate conice cu dini curbi

a- schema de principiu; b-schema de lucru;

Se folosesc mai multe metode de tiere a dinilor:- procedeul simplu unilateral unde fiecare flanc al dintelui se prelucreaz separatcu cte un cap de frezat: unul la care cuitele au tiuri exterioare i executflancul concav i altul care are cuitele cu tiuri spre interior i execut flanculconvex;

- procedeul simplu bilateral unde prelucrarea se face cu un cap de frezat cu

cuite ale cror muchii achietoare genereaz flancurile opuse a doi dinisuccesivi ai roii;- procedeul bilateral dublu la care ambele flancuri ale unui dinte se prelucreazsimultan cu un cap de frezat ale crui cuite achiaz i pe un flanc i pe cellalt.Alegerea unuia dintre cele trei procedee prezentate se face n funcie de modul,numr de dini precizia danturii i volumul produciei.

Roile dinate prelucrate prin metoda GLEASON se pot prelucra i prinrectificare, folosind maini cu cinematica asemntoare, la care cuitele suntnlocuite de discuri abrazive. Pentru prelucrarea roilor dinate cu dini n spiralse folosete o metod de prelucrare cu frez melc conic (metoda Kligelnberg),ce are avantajul unei tieri continue (fr ntreruperi pentru divizare), construciamai simpl a mainilor, utilizarea unor scule universale i productivitatea mairidicat.

Forjarea roilor dinate.Dantura se realizeaz cu ajutorul unor scule de presare i rotatie careacioneaza asupra suprafeei laterale a semifabricatului cilindric sau conicinclzit superficial prin inducie. In cazul roilor dinate cilindrice deformate areloc prin procedeul de trecere sau prin procedeul de ptrundere.

La procedeul de ptrundere semifabricatul prematriat este centrat i strnsintre dou jumti de piese profilate i antrenat fr lunecare.Sculele dedanturat sunt impinseinainte radial pe piese de prelucrat pn la angrenare.

Forjarea roilor dinate reprezint operaia de deformare plastic pentru

obinerea unor piese sau semifabricate cu ajutorul unor matrie segment fixate pecircumferina unor cilindri a cror diametre variazobinuit intre 500 i 1000


6/6

mm. Procedeul se utilizeaz pentru fabricaia de mas si serie mare asigurand:un grad inalt de automatizare, viteze mari de execuie, tolerane i adaosuri micide prelucrare, durabilitate mare a sculelor, cheltuieli mici de intreinere,caracteristici de rezistena imbuntite. Sculele pentru deformare au forma unor

cilindri obinuii sau a unor role cu suprafa mic de contact. In cazul cilindrilormatria care cuprinde profilul piesei pentru forjat se execut direct pe cilindri sauseparat, dup care se fixeaz pe cilindru de lucru. Deformarea se execut numaila cald, iar trecerea de la o seciune la alta se face la unghiuri cat mai mari.Diametrul semifabricatului iniial se alege 12 sau 15 % mai mare dectdiametrul sau grosimea celei mai mari seciuni transversale a piesei profilate.

Presa de Forjat Orbital

Documents

Transcript of Presa de Forjat Orbital