Agentie de Presa

157
UNIVERSITATEA ANDREI ŞAGUNA Facultatea de Ştiinţele Comunicării şi Ştiinţe Politice AGENŢII DE PRESĂ Note de curs şi crestomaţie de texte

description

xxx

Transcript of Agentie de Presa

Agentie de Presa

UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA

Facultatea de tiinele Comunicrii i tiine Politice

AGENII DE PRES

Note de curs i crestomaie de texte

dr. Rdu Blbie

SUMAR:

1. Evoluia ageniilor de pres. 2. Prezentarea principalelor agenii i a produselor realizate 3. Tipuri de agentii. Agentii nationale si zonale . Agentii de imagini . Ageniile specializate. 4. Activitatea n agenia de pres. Trsturi specifice. Organizarea i funcionarea, structuri i posturi. 5. Atribuiile redactorilor. Redactorul din structura central a ageniei. Rolul desk-ului. 6. Acreditaii i corespondenii. 7. Genuri publicistice si produse in presa de agentie. 8. Desfurarea evenimentului, reflectarea lui prin materiale succesive. 9. Alte tipuri de materiale de agenie, 10. Exemple de materiale.Evoluia ageniilor de pres

Prima agenie de pres a fost nfiinat n 1832 de francezul Charles Havas, sub titulatura de Birou de tiri. Serviciile biroului erau oferite ndeosebi abonailor particulari: diplomai, oameni de afaceri, negustori. Presa acelor ani era dominat de prezena genurilor publicistice sau chiar beletristice opinie, genurile de informare fiind reduse ndeosebi la informaii utilitare. Biroul de tiri va face treptat carier, ctigndu-i poziia de surs pentru indispensabile mijloace de informare n mas.

Havas avea corespondeni n marile capitale europene; acetia i trimiteau depeele prin curieri speciali, sau prin pot. Informaiile circulau greu fiind folosii: potalionul, porumbeii cltori, telegraful (1837) i abia din 1851, cablul submarin Londra Paris.

Pe msur ce istoria Europei devenea tot mai agitat sub influena revoluiilor burgheze i a procesului cristalizrii naiunilor, se constat o cretere a interesului publicului tot mai larg pentru actualitate.

Charles Havas, care avea ca deviz:A ti repede, a ti bine, era pregtit pentru o astfel de lume. n 1835, Birou de tiri s-a transformat n Agenia Havas, ceea ce a impus o extins activitate prin mrirea reelei corespondenilor. Se nmulesc informaiile din Paris, Londra, Bruxelles, Roma, Viena i marile orae germane concomitent cu extinderea. Aria de colectare i cea de distribuire a tirilor se mrete; ziarele, fiind tot mai interesate devin interesate de tirile numeroase i diverse furnizate de agenie. Havas organizeaz un serviciu de traducere rapid a ziarelor strine, pentru a satisface interesul crescut al cititorilor.

n ziare apar din ce n ce mai multe tiri alturi de comentarii i romane-foileton foarte citite n epoc (Swift, Hugo, Zola, Balzac, Eugne Sue sunt n egal msur scriitori i jurnaliti. Informaiile mai mult internaionale, dect locale privesc ndeosebi afacerile politice i activitatea financiar-bancar. Ziarele nu pot finana o reea proprie de corespondeni i cedeaz acest atribut ageniei. Problema cea mai dificil n epoc nu era realizarea unei reele de corespondeni, cu posibilitatea de a suporta cheltuielile cerute de montarea i exploatarea liniilor telegrafice.

n aceeai perioad, guvernele devin interesate de serviciile pe care ageniile le pot aduce prin informarea lor prompt cu ce se ntmpl n lume prin intermediul reelelor de corespondeni. Astfel, Agenia Havas a fost sprijinit n monopolizarea liniilor telegrafice, cu ajutorul subsidiilor primite din partea guvernului francez.

Cea de-a doua mare agenie de pres este Agenia Wolff, nfiinat n anul 1848 de germanul Bernard Wolff care lucrase n Agenia Havas. n calitate de director al ziarului berlinez National Zeitung, el va propune altor ziare, precum i unor ntreprinderi comerciale, s le furnizeze tiri contra cost. Mai nti, tiri referitoare la cursul bursei, iar din 1855, tiri din toate domeniile.

n prima parte a secolului trecut, ziarele engleze i culegeau informaiile din ar, prin intermediul corespondenilor din oraele importante iar tirile de pe continent erau aduse de marinari. Telegraful, cablul submarin pe Canalul Mnecii, apoi cablul transatlantic montat n 1866, iar mai trziu, n 1880, apariia telescriptorului, au scurtat timpul de circulaie a tirilor. Cam n aceeai perioad cu fostul su coleg din Agenia Havas, berlinezul Wolff, Julius Reuter, deschide la Royal Exchange din Londra, un birou de informaii comerciale, cointeresnd i ziarele din capital. n 1858, majoritatea ziarelor londoneze erau abonate la serviciul Reuter.

Deceniul 1850-1860 va fi marcat, de apariia primelor agenii de pres europene. Dou dintre ele vor deveni agenii mondiale. De menionat este n aliana dintre cele 3 agenii prin care, aceast perioad de pionierat, mprindu-i de comun acord zonele de colectare a informaiilor, va realiza acoperirea complet a Europei Occidentale i Centrale.

Agenia Reuter va face o carier mondial strlucitoare i datorit unei modaliti inedite de organizare profesional i financiar: asocierea ziarelor n toate momentele activitii, de la colectarea tirilor de care beneficiaz apoi cu prioritate, la suportarea n comun a cheltuielilor. Aadar, o organizare a presei care nu depinde n nici un fel de guvern, dar cu care, desigur, ntreine relaii politicoase.

n Statele Unite, ziarele sunt acelea care, prin asociere, au creat ageniile de pres. n anul 1848, apte ziare din New York au format New York Associated Press, ncercnd s-i vnd informaiile n ar. Modelul a fost urmat i n alte regiuni, lund natere n acest fel, o serie de agenii locale: Western Associated Press, Southern Associated Press, New England Associated Press. Peste numai doi ani, n 1850, 750 de ziare americane sunt grupate n astfel de agenii, la rndul lor, asociate ntre ele. Acordurile sunt ns precare, i n 1855, Western Associated Press devine independent, realiznd acorduri cu Agenia Wolff. n 1892, Western A.P. organizeaz o societate nou, care va deveni faimoas: Associated Press. A.P. deine monopolul tirilor europene datorit acordului cu Reuter (care la rndul ei, avea contracte cu Havas i Wolff), numrul abonailor ei ridicndu-se la 700. Associated Press devine astfel, prima agenie naional nord-american, avnd ns puine birouri n strintate la nceputul acestui secol.

n anul 1907 se va fonda E.W. Scripps, alt agenie important care va deveni i ea celebr: United Press Association. Prin unirea n 1958 cu International News Service care fusese creat n 1909, va lua natere United Press International (UPI).

De la bun nceput i pn azi, Associated Press i United Press Association se vor afla ntr-o concuren acerb.

United Press Association va opta din primii ani pentru statutul de agenie de pres internaional, semnnd un contract cu Exchange Telegraph din Londra, vnznd tirile n anul 1909, ageniei japoneze Dempo pentru ca din anul 1915, s-i extind activitatea i n America Latin.

n a doua jumtate a secolului trecut dup 1866, ncep s apar ageniile naionale de pres care i limiteaz activitile de colectare i distribuire a tirilor la teritoriul naional. Primele agenii naionale apar n rile scandinave, care vor avea legturi foarte strnse cu Reuter. n Marea Britanie, apar pe lng Reuter, Press Association, iar n 1872, Exchange Telegraph, specializat n colectarea tirilor economice. ntre anii 1881-1893, apar agenii naionale n Romnia, Ungaria, Finlanda, Elveia, precum i n Oceania, Noua Zeeland, Japonia i India. Pe scurt, pn la primul rzboi mondial, aproape n fiecare ar exista o agenie naional.

Consumul de informaie devine treptat un fenomen mondial. Limitndu-se la relaiile dintre agenii, trebuie s constatm c ele sunt de dou feluri: de colaborare, ntre primele agenii europene, iar apoi, pe msur ce apar n scen i ageniile americane, de concuren, att pentru ctigarea pieelor naionale, ct i pentru prioritatea pe pieele din afara granielor rilor lor. Agenia Reuter i-a ctigat de la bun nceput un loc privilegiat n contractele cu ageniile americane. n S.U.A., evoluia relaiilor ctre concurena acerb, a fost mai rapid i mai direct.

Apariia ageniilor naionale a ridicat o serie de probleme noi, existente n bun msur, i n perioada contemporan. Acestea i-au asigurat monopolul tirilor interne, limitnd accesul ageniilor strine. ncep s apar probleme legate de obstacolele politice i economice n culegerea i distribuirea informaiilor sau legate de slaba difuzare a tirilor interne n strintate, datorit incertitudinii de principiu n legtur cu obiectivitatea i integralitatea informrii.

n fine, ca un corolar al existenei imperiilor coloniale francez i britanic, cele dou agenii, Havas i Reuter vor fi primele agenii mondiale, printre altele, i datorit necesitii stabilirii canalelor de comunicare ntre colonii i metropole.

Pe msur ce Statele Unite ale Americii vor avea un rol tot mai marcant n politica mondial, cele dou agenii de peste ocean, Associated Press i United Press Internationl vor deveni la rndul lor, agenii mondiale, ncepnd cu perioada dintre cele dou rzboaie mondiale.

Acelai traseu stimulat de evoluia politic a lumii, l va parcurge dup anul 1945, agenia sovietic TASS.

Primul rzboi mondial va produce mutaii sensibile n activitatea ageniilor europene, cutndu-se alte modaliti de culegere i distribuire a informaiilor din spaiul german. Impedimentul granielor nchise va fi atenuat prin apariia din anul 1915, a telegrafiei fr fir. O a doua consecin care avea s fie repede adoptat de Agenia TASS, o reprezint crearea unui nou tip de agenie: agenia oficial de tiri. Este cazul Ageniei Transocean care transmitea prin radio buletine de tiri oficiale, timp de cteva ore pe zi.

n aceast perioad, apar i alte agenii naionale, n ri cum sunt Belgia, Australia, China, Iran, Olanda. n fine, alturi de cele dou agenii europene apare Agenia TASS (Telegrafnoie Agentstvc Sovietskov Soiuza), care, sub acest nume, continu activitatea Ageniei naionale Rosikjoie Agenturo, creat n anul 1918.

Dezvoltarea ageniilor de pres nu poate fi desprit de dezvoltarea (i apariia) celorlalte mijloace mass-media. Mai nti, posibilitile creterii tirajelor ziarelor (evoluia tehnicii tipririi, dezvoltarea cantitativ i calitativ a transporturilor), ce au permis sporirea volumului de lucru al ageniilor. Apariia i dezvoltarea radioului i televiziunii au impus ageniilor, pe de o parte, revizuirea modalitilor de redactare, i mbogirea modalitilor de exprimare. Astfel, ageniile i-au creat servicii foto, contribuind la impunerea unui nou tip de ziarist: fotoreporterul. A.P., U.P.I. i Reuter dispun acum de cele mai bine cotate servicii foto. n fine, dezvoltarea televiziunii prin cablu i a comsatului (comunication satellites) au condus la scderea costurilor comunicrii pe distane mari, la o cretere a numrului cuvintelor i imaginilor transmise, i la apariia unor agenii de televiziune. Cele mai importante prin volumul de lucru sunt Visnews, la care contribuie trei sferturi Reuter i BBC, iar un sfert, televiziunile din Australia, Canada i Noua Zeeland (170 de companii de televiziune abonate), - i UPITN, Television News Organization.

Dup al doilea rzboi mondial, pentru agenii mondiale au avut zone de aciune bine delimitate. Agenia TASS, depinznd direct de Consiliul de Minitri, al URSS difuza n 40 de ri texte oficiale i semi-oficiale (15.000 de cuvinte pe zi), fiind influent pn n anii 80 n zona comunist.

Agenia Reuter, acionnd pe teritoriul fostului Imperiu Britanic, n rile de Jos, ntr-o parte a Peninsulei Balcanice i a Orientului Mijlociu, difuza 1.300.000 de cuvinte pe zi, pentru 6.500 de abonai din 120 de ri. Din punct de vedere juridic, Reuter este proprietatea tuturor instituiilor de pres din Marea Britanie, activitatea sa fiind ferit complet de orice ingerin a guvernului.

Associated Press, cea mai important dintre ele, transmite 3 milioane de cuvinte pe zi, pentru 8.500 de abonai.

Din punct de vedere juridic, este ca i Reuter, o cooperativ format din peste 1.700 de ziare americane, i din peste 2.000 de posturi de radio i televiziune.

Dup Eliberarea Franei, din anul 1944, n locul fostului Oficiul Francez de Informaii (din cadrul Ageniei Havas), aflat sub controlul statului i al forelor de ocupaie, a fost creat Agence France Presse (AFP), prin nglobarea birourilor de pres de la Londra i Alger, ce colaboraser cu Rezistena Francez. AFP redevine o agenie mondial, difuznd 500.000 de cuvinte pe zi, abonailor ei din 138 de ri. Bugetul anual al acestei agenii este suportat n proporie de 50% de statul francez, restul veniturilor provenind din abonamente. Fiind singura agenie mondial occidental care este susinut de stat, a fost necesar adoptarea unui statut care s asigure ageniei cadrul legal i deontologic de a aciona n concordan cu rigorile libertii presei. Acest statut prevede printre altele: AFP nu poate ine seama n nici o circumstan de influenele sau de consideraiile care pot compromite exactitatea sau obiectivitatea informaiei, nu trebuie s fie controlat de drept sau de fapt de o grupare ideologic, politic sau economic; AFP trebuie s-i dezvolte aciunea i s-i perfecioneze organizarea pentru a oferi abonailor regulat i nentrerupt o informaie exact, imparial i demn de ncredere

Dup 1870, presa romn a nceput s foloseasc serviciile sucursalelor din Bucureti ale unor agenii de tiri strine, care se nfiineaz pe baza unor contracte ncheiate cu guvernul romn. Astfel, n ianuarie 1877, pe baza unui acord ntre Ministerul de externe al Romniei i agenia francez Havas s-a creat la Bucureti un oficiu al acestei agenii cu denumirea Agenia Havas a Romniei, care colecta i rspndea informaii prezentnd fie un interes general, fie un interes special pentru Romnia. Dup denunarea, n 1888, a contractului cu aceast agenie, guvernul a ncheiat, n martie 1889, o convenie cu agenia oficial austriac Corrbureau (K.K.Telegraphen Correspondenz Bureau), prin aceasta realizndu-se i legtura cu agenia german Wolf i cu agenia Reuter.

n acest caz, ns, nu mai era vorba doar de o simpl sucursal a unei agenii strine, deoarece Corrbureau aciona pe piaa informaiilor n Romnia prin intermediul unei agenii naionale Agenia romn (Romagence), care i-a nceput activitatea la 30 martie 1889. Agenia romn primea telegrame de la Viena i le difuza abonailor din ar sau, la specificaia furnizorului, le transmitea i n sud-estul Europei ori n Orientul Apropiat. Date fiind inconveninetele pe care le prezenta faptul c agenia vienez selecta unilateral informaiile, prin prisma intereselor austro-germane, n 1897 s-au adus modificri acordului iniial n sensul c Corrbureau urma s furnizeze informaii nu la alegerea sa, ci potrivit cererilor formulate de Agenia romn, care, la rndul ei, asigura partenerului un buletin de telegrame, despre Romnia.

Agenia romn a funcionat pn n 1916, ntre abonaii ei numrndu-se ziare i reviste, bnci i ntreprinderi comerciale, cluburi politice.

ntre cele dou mari rzboaie s-au nmulit sursele i mijloacele de informare n domeniul presei. Dac nainte de primul rzboi mondial a existat doar o singur agenie de informaii Agenia romn, dup 1920 au luat fiin Agenia telegrafic Orient Radio (Rador), ageniile Pressa, Danubian Press i altele. Cea mai important dintre acestea a fost agenia Rador. Iniiat n iunie 1921 ca o societate anonim pe aciuni, susinut de banca Chrissoveloni, agenia Rador a devenit n 1926, prin achiziionarea de ctre stat, prin Ministerul de Externe, a 60 la sut din aciuni, agenia naional a Romniei. Cadrul de organizare i activitate i de ordin material a fost stabilit prin legea i statutele societii votate de corpurile legiuitoare i promulgate la 28 martie 1926.

Societatea era condus de un consiliu de administraie (cu un mandat pe patru ani) format din apte membri, dintre care trei de drept directorul presei din Ministerul de Externe, directorul general al P.T.T., directorul contabilitii din Ministerul de Finane -, iar patru alei de adunarea general; preedintele consiliului era desemnat de guvern dintre membrii consiliului pe termen de un an; directorul ageniei era numit de consiliul de administraie din afara membrilor si. Un comisar al guvernului numit pe lng societate avea dreptul s participe la edinele consiliului de administraie cu vot consultativ, putnd cere guvernului prin Ministerul de Externe, ca executarea deciziilor consiliului de administraie s fie suspendat, n cazul cnd el o socotea contrar statutelor societii, legii comercializrii, ori intereselor superioare ale statului.

Statutele societii la art.4, prevedeau ca obiectiv al ntreprinderii: 1) Exploatarea de agenii de informaii telegrafice i de pres n ar i strintate, cu toate serviciile ce le comport n mod obinuit, precum: serviciul de tiri telegrafice, telefonice, radiofonice i de orice natur, politice, comerciale, financiare, sportive, pentru: ziare, stabilimente publice i particulare, telegramele burselor i pieelor etc.

2) Exploatarea inseriilor n ziarele romne i stine i n general tot ce privete serviciul de publicitate n ar i strintate. 3) Exploatarea de informaii comerciale. Prin aceeai reglementare statul acorda ageniei Rador dreptul exclusiv de recepionare din strintate a tuturor cursurilor de burs (efecte, devize, cereale, metale, coloniale, materii textile) i a oricror alte mrfuri sau obiecte care comport cotaiuni la burs i pe orice cale ar veni, potal, telegrafic cu sau fr fir sau radiofonic, dreptul exclusiv de comercializare a acestor cursuri, precum i a comunicatelor circulare de informaii de pres i de burs emise de ctre posturile oficiale strine de T.F.F., fr adres. Se acorda dreptul de prioritate de transmisiune a tirilor oficiale de stat prin P.T.T. i T.F.F. imediat, dup transmiterea mesajelor de stat. Societatea beneficia, de asemenea, de dreptul de a poseda instalaii proprii pentru recepionarea i transmiterea mesajelor radioelectrice, dar numai pentru exploatarea serviciilor sale de informaii de pres i de burs.

Radorul primea majoritatea tirilor prin telegrafia fr fir de la marile agenii ca: Reuter i Havas le recepiona prin sistemul Hell; pentru tirile urgente era folosit telefonul. Pentru ca telegramele s nu poat fi furate pe parcursul transmiterii numele proprii sau cuvintele eseniale erau cifrate. Agenia avea apte sucursale n unele dintre cele mai nsemnate orae ale rii i era asociat cu principalele agenii de pres de pe glob.

Agenia Romn de Pres Agerpres a fost nfiinat la 23 mai 1949, prin Decretul nr.217 al Prezidiului Marii Adunri Naionale, care a hotrt ncetarea activitii Ageniei Orient Radio (RADOR) i preluarea acesteia de ctre noua instituie de pe lng Consiliul de Minitri al R.P.R.

Statutul ageniei cunoaste o modificare de esen la 27 decembrie 1977: n Decretul nr.474 al Consiliul de Stat al R.P.R. se prevd organizarea i funcionarea Ageniei Romne de Pres Agerpres ca organ de partid i de stat. Agerpres va asigura informarea prin intermediul comunicatelor oficiale, relatrilor, reportajelor, tirilor i informaiilor, fotoreportajelor i a altor texte de pres puse la dispoziia ziarelor i radio-televiziunii n ar i n strintate despre politica intern i extern a statului romn, multe din informaii viznd activitatea conducerii partidului i statului, manifestrile oficiale centrale, viaa politic, economic, social, tiinific, cultural-artistic, sprotiv din Romnia.Agerpres difuza zilnic mii de tiri din cele mai diverse domenii de activitate, edita buletine specializate, emitea fluxuri de informaii pentru strintate, tiprea reviste de politic intern i extern.

n paginile urmtoare am inserat un documentar realizat n anul 1987 despre activitatea ageniei Agerpres.

Agerpres era organizat pe redacii specializate:

Redaciile de tiri interne i de tiri externe elaboreaz i difuzeaz presei i radio-televiziunii:

a) comunicate oficiale i texte de pres cu privire la activitatea intern i extern a conducerii de partid i de stat, la evenimentele vieii interne, la relaiile internaionale ale partidului i statului nostru;

b) informaii, note, comentarii despre poziia oficial a Romniei n legtur cu evenimentele i problemele internaionale;

c) texte informative i documentare despre evenimentele vieii politice internaionale, ecouri n strintate privind politica intern i extern a Romniei.

Redacia emisiunilor peste hotare i relaiilor cu ziaritii strini informeaz publicul din strintate despre realizarile Romniei, despre hotrrile de partide si de stat, despre politica extern a rii noastre, contracarnd propaganda strin cu coninut ostil referitoare la Romnia.

Redacia fotoreportaj realizeaz fotografii oficiale i fotoreportaje pentru pres i pentru ali beneficiari din ar sau de peste hotare, primind i recepionnd de la agenii de pres i de la alte organe de informare din strintate imagini foto.

Redacia de tiri interne. Sistemul de organizare a redaciei de tiri interne corespunde sarcinilor sale principale. Datorit statutului de instituie de partid si de stat al Agerpres, n redacia de tiri interne ponderea o dein informaiile informaiile despre manifestrile oficiale, evenimente care privesc activitatea conducerii de partid i de stat.

De asemenea, redacia de tiri interne colecteaz i transmite informaii din actualitatea intern, aa-numitele informaii tematice, despre evenimente din viaa economic, social, tiinific, cultural etc a ri, relatri ale evenimentelor de interes naional din toate zonele rii. Pentru a realiza acest obiectiv, agentia are corespondenti in judetele rii.

Fluxul informaiei interne n cadrul redactiei: secretariatul de redactie centralizeaz toate propunerile privind cele dou categorii de informaii despre manifestri oficiale i tematice ca i toate comunicrile primite de la principalele surse de informare ale redaciei. Pe baza unei selecii se ntocmete un proiect de sumar, un presumar, care este difuzat tuturor beneficiarilor din pres, seara, cu puin timp nainte de nchiderea emisiunilor interne ale agentiei.

La redacia de tiri interne, secretariatul urmrete i coordoneaz activitatea tuturor ziaritilor i corespondenilor locali din judete, pe tot parcursul programului. Pre-sumarul evenimentelor zilei, anunat cu o sear nainte, este completat n fiecare diminea, dup consultarea principalelor surse de informare, astfel inct redacia s fie n posesia tuturor datelor despre fiecare eveniment.

Odat definitivat i aprobat, sumarul devine planul minimal pe baza cruia se desfoar ntreaga activitate a redaciei din ziua respectiv. Acest sumar este retransmis operativ beneficiarilor, lundu-se msuri pentru a fi realizat conform unui grafic orar, corelat cu necesitile beneficiarilor.

Pe parcursul zilei, n funcie de evenimentele noi care apar, de informaiile inedite culese de redactori de la diferite instituii centrale de partid i de stat, sumarul poate fi mbogit.

Tot ce se transmite n cursul unei zile de redacia de tiri interne prin teleimprimatoare este, n cursul nopii, tiprit i adunat n 2 buletine: unul cu tiri interne, cuprinznd de fapt textele transmise presei, i stiri difuzate pentru radio i, al doilea, cu tiri sportive.

n mod firesc, volumul principal de munc al redaciei este consacrat redactrii de informaii menite s oglindeasc evenimentele politice importante ale zilei (incluse n calendarul de manifestri oficiale sau intervenite pe neateptate). De multe ori, pregtirea pentru elaborarea informaiilor despre evenimentele de mare importan, ncepe cu o zi sau cu mai multe zile nainte: se efectueaz predocumentarea, n cadrul creia redactorii afl amnunte despre natura evenimentului, istoria lui, filmul desfurrii acestuia, documentele sau hotrrile ce vor fi adoptate, evoluia sa. Apoi, participnd la evenimente, jurnalitii efectueaz documentarea.

La redactarea textului de pres se trece chiar n timpul desfurrii evenimentului sau, dac s-a elaborat un proiect de text, care se afl la secretariatul redaciei cu embargo orar, acesta va fi completat cu eventuale elemente suplimentare ce nu au putut fi prevzute.

Redacia fotoreportaj . Organizarea si funcionarea redaciei fotoreportaj sunt asemntoare cu cele ale redaciei de tiri interne, sistemul de informare al redaciei dispunnd i utiliznd aceleai surse plus ageniile de pres din strintate recepionate prin telefoto (circa 40 imagini pe zi). Redacia fotoreportaj ntreine relaii cu peste 80 de agenii de pres, cu marea lor majoritate pe baz de schimburi reciproce i doar cu 10 pe baze comerciale de vnzare-cumprare, nsumnd peste 6000 de imagini anual

Legturile cu beneficiarii interni se realizeaz prin intermediul sumarului zilnic, ca i prin comenzi directe la fototec. n afara organelor de pres, la producia de fotografii Agerpres mai sunt abonai un mare numr de solicitani, reprezentnd organe de partid si de stat, organizaii de mas i obteti, ministere si alte instituii centrale: 120 de abonai la fotografii pentru panouri stradale i peste 1400 la foaia volanta sub titlul fotocronica Agerpres privind activitatea conducerii de partid si de stat. Acest lucru face ca Agerpresul s emit zilnic sute de fotografii numai pentru beneficiarii interni, la care se adaug comenzi speciale primite de la alte agenii sau de la solicitani din strintate. Dup definitivarea sumarului zilnic, secretariatul repartizeaz fotoreporterii la manifestrile care solicit ilustrarea textelor cu imagini, apoi, conform graficului de deplasare al fotoreporterilor n judee, se urmrete ca toate evenimentele importante din ar s fie nregistrate pe pelicul i depuse la fototeca ageniei.

n fototeca redaciei sunt depozitate zilnic sute de imagini. n afara de propria producie a fotoreporterilor si, redacia recepioneaz prin telefoto imagini transmise de marile agenii de pres pe care le pune la dispoziia presei scrise i televiziunii.

Redacia de tiri externe. Structura organizatoric este asemntoare cu a celorlalte compartimente redacionale ale ageniei: conducerea redaciei, secretariatul de viz i redacia. Ziaritii redaciei, fie c sunt repartizai pe agenii, fie c sunt specializai pe zone, ei lucreaz n trei schimburi.

Presumarele i sumarele zilnice sunt ntocmite de secretariatul de redacie la propunerea ziaritilor, ca si pe baza consultrii sumarelor anunate de ageniile internaionale pe care le recepioneaz Agerpresul.

Pe baza acordurilor ncheiate cu ageniile naionale i internaionale, Agerpresul, recepioneaz zilnic, prin redacia de tiri externe, aproape 3.000 de tiri, care, dup prelucrare i selectare, sunt incluse n buletinele redaciei. Buletinele de tiri externe conin, de asemenea, tiri elaborate de ziariti pe baza lecturii presei strine, precum i de trimiii speciali ai ageniei la diverse reuniuni internaionale sau cu diferite misiuni de documentare n strintate.

Producia publicistic a redaciei este cuprins n buletinul de tiri, n buletine cu reportaje de pe glob, n calendare de evenimente si alte cteva buletine speciale.

Fluxul informatiei in cadrul redaciei de tiri externe ncepe cu selecia telegramelor sosite pe telexuri de la marile agenii internaionale, precum i de la ageniile naionale. Dup ce s-a reinut pentru prelucrare, din surse diferite, un numr de telegrame, se trece la redactarea tirii, neomindu-se s se confrunte datele eseniale despre un eveniment cu informaiile provenite de la agentia trii de unde a avut loc evenimentul respectiv. Textul se elaboreaz n 2 variante : mai nti se elaboreaz un flash pentru radio. In cursul zilei, redactorul urmrete atent evenimentele externe n desfurare, pregtind redactarea informaiei pentru presa care urmeaza sa apara a doua zi.

Redactia de tiri extrne recepioneaz emisiunile transmise prin telex de ageniile internationale si nationale, ca si de posturile strine de radio. n acest mod, redactia este conectata la primncipalele surse de informatii externe, la care se adaug: activitatea corespondenilor acreditati peste hotare si a trimisilor speciali; accesul la principalele publicaii tiprite n strintate; informaiei externe (MAE, ambasade, agenii economice, reprezentanii Romniei, n diverse organisme internaionale,delegatii romneti peste hotare, ziariti n documentare n alte ri).

Fiind specialiti pe zone geografice, redactorii de stiri externe parcurg zilnic zeci si sute de informaii fcnd mai nti o munc riguroas de selecie, la captul creia abia ncepe procesul de creatie ziaristic. Uneori este nevoie ca o informaie extern s fie redus (eliminndu-se detaliile care nu intereseaz) alteori, dimpotriv, pe baza urmririi desfurrii n timp a evenimentelor, ziaristul face o munc de sintez sau asigur un serial de flash-uri, fiind atent sa nu repete unele date sau sa nu omita altele care ar ngreuna nelegerea evoluiei evenimentului.

Redacia emisiunilor peste hotare i relaiilor cu ziaritii strini

Ageniile internaionale neglijeaz frecvent informaiile transmise de ageniile naionale sau denatureaz deseori importana lor.

Redacia i desfoar activitatea n baza atribuiilor ce-i revin din Decretul 474, precum i din Hotrrea adoptat n 1978 din Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea legturilor de prietenie, a colaborrii i schimburilor cu alte ri n domeniul culturii, educaiei, tiinei i informaiilor. Conform sarcinilor ce-i revin, redacia difuzeaz texte despre realitile romneti.

Pentru strintate sunt difuzate zilnic buletine de tiri, informaii, articole i alte texte de pres, transmise n limbile: englez, francez, rus i spaniol. n acest scop sunt folosite urmtoarele mijloace:

- Emisiunile radiotelegrafice (teletype), care nsumeaz, n medie, 7 ore de emisie pe zi, fiind receptionate de 40 de agenii de pres de peste hotare naionale i internaionale - din Europa, nordul Africii i Asia (n limbile francez i englez).

-Emisiuni telex prin cablu cu funcionare perimanent (24 de ore din 24): n limba rus pentru agenile de pres din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.G., Polonia, Ungaria i URSS; n limba englez i francez pentru agenia austriac de pres APA, la care sunt conectate birourile din Viena ale marilor agenii internaionale: A.F.P, REUTER, U.P.I., A.P. i D.P.A.; n limba englez pemru agenia iugoslav TANIUG i pentru centrul de la Belgrad al ageniilor din rile nealiniate.

- Emisiuni telex prin cablu cu functionare dup program fix: n limba spaniol, pentru agenia cubanez PRENSA LATIN , n fiecare zi lucrtoare, n medie 17 ore zilnic; n limbile spaniol i francez pentru I.P.S.(IMERPRESS SERVICE) Roma, destinate radiodifuzrii n America Latin - zilnic (cu excepia duminicilor) cte 7 ore n medie.-Servicii de tiri prin telex de circa l/2 or difuzate n limba francez sau englez, adresate zilnic unor agenii de pres (ANOP-Lisabos), de dou ori pe sptmn altora (AS-Ates,MEN-Cairo, SAS-Damasc, TAP-Tunis, AGEMOLIA-Ankara, PARS-Teheran). De asemenea, sunt transmise emisiuni speciale n mod ocazional - n funcie de evenimente - sau la cererea unor agenii.

Prin urmare, cu o serie ntreag de agenii naionale, se folosesc legturi directe, difuzndu-se emisiuni prin telex despre evenimeme importante din viaa politic, economic, social-cutural a Romniei, rezumate ale unor documente, cuvntri sau, pur i simplu, relatri despre manifestri privind relaiile Romniei cu rile respective.

Aceste emisiuni sunt cele mai eficiente. Emisiunile directe sunt, cel mai adesea, reluate n forma n care sunt transmise datorit faptului c textele ziaristice fiind destinate unui singur beneficiar pot fi adaptate cerinelor sale. De altfel, o caracteristic esenial a propagandei externe este zonarea informailor, notelor, comentariilor, reportajelor difuzate n strintate cea ce nseamn de fapt, adecvarea textelor redactate la specificul presei din ara care preia informaiile furnizate de Agerpres.

O a doua preocupare a redaciei, n ordinea importanei, o reprezint lrgirea ariei geografice de cuprindere a emisiunilor pentru strintate ale Agerpres. Este un obiectiv de acut nsemntate dat fiind faptul c marile agenii internaionale de pres filtreaz ntr-un mod nu ntotdeauna convenabil rii noastre informaiile pe care le primesc de la Agerpres i le redifuzeaz prin vastele lor reele de transmisie ctre ageniile naionale.

Fluxul textelor elaborate de Redacia emisiunilor peste hotare: secretariatul redaciei recepioneaz pe dou teleimprimatoare, numite i monitoare, emisiunile complete ale redaciilor de tiri interne i externe. Aceasta este una din principalele surse de informare ale redaciei. Alt surs de informare este activitatea ziaritilor care redacteaz diferite texte pe baza documentrii realizate pe teren sau a prelucrrilor dup presa romneasc. Materialele purtnd viza secretariatului se mpart difereniat n translaii pentru a fi traduse, unele doar ntr-o limb sau numai pentru o agenie, altele n toate limbile sau pentru un grup de agenii.

Odat traducerea efectuat, textele se depun la csuapentru perforare n sala de operatorie i emisie n strintate. Pn la transmiterea lor, procesul de producie propriu acestei redacii mai prevede unele operaii absolut necesare, i anume citirea de ctre un translator a albei, realizat de operator, scoaterea corecturilor i perforarea unei noi benzi curate, fr greeli. Aceast ultim band se introduce n aparatul care o transmite direct fie unui singur beneficiar, fie mai multor agenii.

Sistemul de organizare a documentrii n agenia de pres n perioada comunist n conformitate cu specificul i sarcinile pe care le are n sistermul mass-media, agenia de pres trebuie s furnizeze cu prioritate, printre altele, prin canalele proprii, att n ar ct i peste hotare, informaii despre evenimentele centrale, la zi, ale vieii politice interne i internaionale. Amploarea i complexitatea lor, uneori rapiditatea cu care acestea se desfoar, impun, pentru, o relatare complet i corect, transmis la timp, o pregtire minuioas, din vreme, a documentrii.

Agenia Romn de Pres folosete un sistem combinat de fie-dosar. Date de referin sunt extrase i notate pe fie, clasate n fiiere speciale, pe teme sau domenii, concepute n aa fel nct s permit un acces rapid la informaiile solicitate. n dosare organizate i ele pe probleme - sunt reinute tieturi din ziare sau din alte publicaii, care, spre deosebire de fie, ofer un material documentar selecionat mult mai amplu.

Alturi de fie i dosare, documentarea Agerpresului mai pregtete i pune la dispoziia redaciilor fie operative, cuprinznd date despre evenimente ce urmeaz s aib loc, calendare lunare de evenimente (aniversri, comemorri), simeze documentare pe teme interne sau internaionale, protocolul intern, coninnd lista complet a conducerii de partid i de stat, a organelor centrale i locale, a instituiilor de stat, brouri de protocol cu numele efilor de misiuni diplomatice acreditai n ara noastr, precum i un aa-numit miniprotocol actualizat permanent - cu date generale despre statele lumii (organizarea lor intern, principalele partide i persosnaliti politice etc.).

Documentarea Agerpresului este constituit din dou mari compartimente - unul pe probleme interne, iar altul pe probleme ale vieii internaionale. Aceiai documentariti specializai pe probleme interne urmresc activitatea conducerii de partid i de stat, precum i relaiile externe ale Romniei pe grupe de ri - socialiste, capitaliste, n curs de dezvoltare. Specializarea pe grupe de ri se pstreaz i n compartimentul, vieii internaionale, fiind dublat de o specializare pe marile probleme ale actualitii internaionale.

Un documentarist de pres i, mai ales, de agenie, este specialist capabil nu numai s selecteze, s prelucreze, i sintetizeze i s nmagazineze datele n fondul documentar, ci i s redacteze diverse informai solicitate de redaciile ageniei sau de diferii beneficiari.

Cunoscnd din timp principalele evenimente care urmeaz s aib loc pe plan intern sau pe arena internaional, documentaritii trebuie s fie n msur s pun la dispoziia redaciilor interesate informaiile de care au nevoie. S-au anunat, de pild alegeri generale ntr-o anumit ar. Redacia de tiri externe trebuie s tie, nainte de a avea loc evenimentul, ce s-a petrecut la precedentul tur de scrutin, cum a evoluat viaa politic, care sunt ansele diverselor partide n noua confruntare electoral etc. La fel dac este vorba de unele reuniuni internaioanale - sau de conferine, congrese, ntlniri care i propun s abordeze probleme de interes major pentru lumea contemporan.

PREZENTAREA PRINCIPALELOR AGENTII DE PRESA 1. AGERPRES (AGERPRES )

Agenia Naional de Pres "Agerpres" este "vocea" oficial a Romniei organizat ca instituie public, de interes naional. Misiunea sa este de a culege, redacta i difuza prin cuvnt i imagine informaii despre actualitatea politic, economic, social, cultural-tiinific, sportiv din ar i strintate.Ea are, prin statutul su, obligaia fundamental de a-i desfura activitatea n afara oricror influene sau consideraii de ordin ideologic, politic, religios sau economic, de natur s afecteze exactitatea i obiectivitatea informaiei difuzate. Prin coninutul serviciilor sale, agenia trebuie, totodat, s asigure pluralismul, libera comunicare a informaiei, corecta informare a opiniei publice i s nu difuzeze materiale care ar aduce atingere siguranei naionale sau demnitii ori imaginii persoanei.

Agenia Naional de Pres "Agerpres", ca motenitoare a celor mai vechi instituii ale statului romn specializate n culegerea, redactarea i distribuirea tirilor de pres cumuleaz peste 110 ani de activitate n presa de informaie. La 8 ianuarie 1990 n urma reorganizrii fostei Agenii Romne de Pres "AGERPRES", subordonat Consiliului de Minitri, care exista din 20 mai 1949 agentia a primit numele AGERPRES . Aceasta preluase patrimoniul "Ageniei Orient Radio - RADOR", nfiinat la 16 iunie 1921, ca agenie oficial de pres a statului i care, deinea, prin Ministerul Afacerilor Strine, totalitatea aciunilor. In 2010 denumirea agentiei s-a schimbat n "Agerpres".SCURT ISTORIE A AGENIEI ROMNE DE PRES

1864Este constituit la Bucureti primul oficiu telegrafic special pentru telegrame de pres

l877Guvernul de la Bucureti semneaz un contract cu agenia Havas

n baza cruia ia fiin filiala Agenia Havas a Romniei.

l888Guvernul Romniei renun la contractul cu Havas i preia, n subvenia Ministerului de Externe, conducerea ageniei a crei titulatur se modific, la nceputul anului 1889, n Agenia telegrafic romn Roumagence, cu sediul n Palatul potelor din Bucureti (prima Agenie naional din Romnia)

l9l6

Roumagence i nceteaz activitatea

l92lLa natere Agenia Orient Radio - Rador creat prin lege ca o instituie mixt pe aciuni deinute n exclusivitate de Ministerul de Externe, Banca naional i Camara de Comer i Industrie din Bucureti.

l925Rador-ul este cumprat cu 9 milioane lei de Ministerul de Externe

l926Parlamentul adopt Legea i statutul ageniei care devine organism oficial al statului.

20 mai Rador transmite ultima sa tire pe fila 7, la 24 mai ora 7.30

l949

24 mai Agerpres transmite prima tire pe fila 8, la 24 mai, ora 9.00

1949 Pe fila 12, apare urmtorul anun: n atenia domnilor secretari de

redacie. Cu ncepere de astzi, 24 mai, toate tirile noastre vor fi

semnate AGERPRES, n loc de RADOR

l977 Prin Decret al Consiliului de Stat al R.S.Romnia (din 27 dec.l977)

agenia este ridicat la rangul de organ de partid i de stat.

1989 Agerpres i schimb denumirea n AGERPRES 2010 AGERPRES redevine Agerpres

Ca instituie oficial de pres a Romniei, Agenia Naional de Pres AGERPRES asigur difuzarea unor comunicate, precum i a altor documente oficiale provenind de la autoriti i instituii publice, de la alte organizaii guvernamentale i neguvernamentale. Totodat, ntre atribuiile principale ale AGERPRES sunt i acelea de a culege i redacta informaii de pres i de a realiza fotografii privind actualitatea intern i internaional. tirile i alte materiale sunt difuzate - n limba romn sau n limbile englez, francez i maghiar - presei din ar i strintate, precum i altor categorii de beneficiari. Pentru clienii si din mass-media - 90 de ziare, posturi de radio i tv - AGERPRES transmite zilnic peste 220 de tiri din actualitatea intern i aproximativ 175-200 din actualitatea internaional acoperind tematic toate domeniile: politic, economic, social, cultural, sportiv, fapt divers etc. Ea difuzeaz, de asemenea, i un flux de tiri n limba maghiar destinat presei de aceast expresie din ar.

De asemenea, de informaiile AGERPRES beneficiaz majoritatea instituiilor centrale i locale ale statului, precum i numeroi ageni economici. AGERPRES realizeaz i ofer zilnic beneficiarilor circa 25-30 de imagini din actualitatea intern, preia i difuzeaz integral fluxul de fotografii al ageniilor EPA (European Press-Photo Agency) i A.P. (Associated Press).Agenia AGERPRES realizeaz n anul 2001, 14 buletine cotidiane, sptmnale sau lunare, pe care le ofer sub form tiprit sau pe internet. n rndul celor cteva sute de beneficiari se nscriu ziare, reviste, studiouri de radio i televiziune, instituii ale administraiei publice centrale i locale, societi comerciale i ageni economici, ambasade i organizaii neguvernamentale, precum i organizaii i firme din strintate.AGERPRES transmite zilnic ageniilor de pres strine cu care are acorduri de cooperare, birourilor din Bucureti ale corespondenilor presei strine, misiunilor diplomatice i unor instituii i organizaii publice un serviciu zilnic de tiri despre Romnia n limbile englez i francez, alctuit din circa 10.000 de cuvinte fiecare. Unor beneficiari din aceast categorie li se transmite i serviciul de tiri interne n limba romn.AGERPRES are rolul determinant n transmiterea, rapid i complet, a informaiilor despre Romnia n strintate.AGERPRES transmite zilnic prin fax servicii de tiri n limba romn i n limba maghiar pentru ziare, posturi de radio i TV din ar i din Bucureti, precum i un serviciu de tiri restrns, de circa 1.000 cuvinte, n englez, pentru ageniile de pres strine cu care nu au fost stabilite nc legturi prin radio, cablu sau satelit.

Cum realizm i transmitem tirileCulegerea de informaii, redactarea, procesarea i finalizarea acestora, realizarea de material fotografic i apoi distribuirea lor ctre beneficiari sunt operaiuni la care particip peste 70 la sut din salariaii AGERPRES : ziariti, reporteri, fotoreporteri i operatori calculatoare.Majoritatea personalului lucreaz n sediul central din Bucureti, n redaciile i seciile de informaii centrale, locale, fotoreportaj, externe i sport, tiri pentru strintate, documentare-publicaii i servicii la cerere.n ar, n majoritatea capitalelor de jude, AGERPRES are acreditai corespondeni speciali.Evenimentele internaionale importante sunt relatate de AGERPRES prin trimii speciali. Serviciile de tiri, buletinele i imaginile foto se difuzeaz beneficiarilor direct, non-stop, pe parcursul ntregii sptmni prin circuit nchiriat din reeaua telefonic public, internet, e-mail i fax, iar tipriturile prin reeaua potal sau prin curse auto.

Cine ne sunt partenerii...

Agenia Naional de Pres AGERPRES are acorduri de colaborare i face schimburi de informaii i fotografii cu peste 45 de agenii de pres din ntreaga lume ntre care: AFP (Frana), ANADOLU (Turcia), ANA (Grecia), ANP (Olanda), ANSA (Italia), ANTARA (Indonezia), AP (SUA), APA (Austria), ATA (Albania), BELGA (Belgia), RADIOBRASIL (Brazilia), BTA (Bulgaria), CTK (Cehia), DINAU (Ucraina), DPA (Germania), EFE (Spania), INA (Irak), IRNA (Iran), HINA (Croaia), KCNA (Coreea de Nord), KUNA (Kuweit), KYODO (Japonia), MENA (Egipt), MAP (Maroc), MOLDPRES (Moldova), MPA (Grecia), MTI (Ungaria), PAP (Polonia), PETRA (Iordania), PTI (India), RB (Danemarca), SANA (Siria), STA (Slovenia), TAP (Tunisia), ITAR-TASS (Rusia), TASR (Slovacia), YONHAP (Coreea de Sud), XINHUA (China).AGERPRES este, de asemenea, membr a Alianei Ageniilor Europene de Pres i a Asociaiei Ageniilor de Pres din Balcani. n ar, ea este membr a Clubului Romn de Pres.

... i beneficiarii

tirile interne i externe transmise n flux, buletinele i fotografiile realizate de Agenia Naional de Pres AGERPRES sunt preluate de numeroase ziare, posturi de radio i televiziune. Sunt, de asemenea, solicitate de instituiile publice ale statului, de instituii i organizaii politice, economice, sociale, culturale i cu alt profil.ntre beneficiari se numr Administraia Prezidenial, Senatul, Camera Deputailor, Guvernul Romniei, ministere i departamente subordonate, Curtea Suprem de Justiie, partide i alte organizaii politice, instituii de nvmnt superior, biblioteci i edituri, societi bancare i camere de comer, organisme ale administraiei publice locale - prefecturi, consilii judeene, primrii -, precum i societi economice i de alt natur. Mijloacele de comunicare n mas care folosesc tiri i imagini AGERPRES numr, ntre altele, cotidiane centrale ca: Naional, Evenimentul zilei, Dimineaa, Jurnalul Naional, Libertatea, Azi, Curierul Naional, Gazeta Sporturilor,Curentul, Ziarul Financiar; posturi de radio i televiziune: Radio Romnia, Televiziunea Romn, Televiziunea Antena 1, Radio Contact, Radio 21; numeroase ziare i posturi de radio-tv cu acoperire judeean sau local.De serviciile AGERPRES beneficiaz, de asemenea, birouri ale corespondenilor mass-media strine, misiuni i reprezentane diplomatice aflate la Bucureti.

Serviciul stiri

Cuprinde totalitatea stirilor realizate de AGERPRES , difuzate sau actualizate n timp real pentru accesare prin reteaua Internet sau Intranet locale, avnd n componenta cinci canale independente, care pot fi receptionate sau accesate separat sau pachet.n oferta actuala sunt incluse, ca servicii, si grupaje de canale informationale (categorii) independente, cu nume distincte, dar care sunt obtinute din combinatii ale acestora.

Fluxurile de STIRI AGERPRES sunt:1. Serviciul general de stiri2. Serviciul de stiri interne (centrale si locale)3. Serviciul de stiri economice (interne si externe)4. Serviciul de stiri externe5. Serviciul de stiri sportive (interne si externe)6. Comentarii pe probleme internationale7. Serviciul National

1. Serviciul general de stiriEste fluxul care nglobeaza ntreaga productie de stiri a AGERPRES din cursul unei zile, realizata de redactiile specializate: Stiri centrale, Informatii din judete, Stiri externe, Stiri economice si Stiri sportive, flux ce contine, n medie, 350-430 de stiri/zi, cu un numar mai scazut n zilele de sarbatoare si n lunile de vara.

2. Serviciul de stiri interne Serviciul de stiri centrale

Include informatii din viata politica a tarii - Presedintie, Parlament, Guvern, ministere, institutii centrale, partide -, precum si despre evenimentele de interes national din domeniile culturii, nvatamntului, stiintei, sanatatii, vietii militare si organizatiilor neguvernamentale.AGERPRES realizeaza o informatie completa si obiectiva din surse directe si autorizate, avnd redactori acreditati la toate institutiile centrale.Fluxul cuprinde, n medie, 60-75 de stiri/zi, cu un numar mai scazut n zilele de sarbatoare si n lunile de vara.n acest flux este inclus si Serviciul National, care se ofera gratuit indiferent de serviciul la care abonatul a facut subscriere.

Serviciul de stiri locale

Este un serviciu cotidian de informatii realizat de corespondentii speciali ai agentiei din judetele tarii. Stirile se refera la evenimentele politice, economice, sociale, culturale, sportive si de fapt divers, ce se desfasoara n judete, la problemele comunitatii si ale administratiei locale.Promptitudinea, exactitatea si obiectivitatea fac din cele 50-65 de stiri transmise zilnic o sursa utila mass-media, institutiilor centrale ale statului, precum si altor organisme si organizatii.

3. Serviciul de stiri economiceServiciul de stiri economice cuprinde cele mai importante informatii si date economice, financiar-bancare si bursiere din Romnia si de pe piata internationala. Informatiile sunt culese de la surse autorizate si verificate; se utilizeaza si serviciile specializate ale marilor agentii de presa.Transmis de luni pna vineri si duminica, fluxul de stiri economice al AGERPRES nsumeaza ntre 35 si 50 de stiri/zi.

4. Serviciul de stiri externeCuprinde informatii la zi despre evenimentele internationale, despre activitatea organizatiilor mondiale si regionale, viata politica, economica si sociala a statelor lumii.De asemenea, sunt urmarite n desfasurarea lor principalele reuniuni, conferinte si ntruniri, de la care transmit corespondentii si trimisii speciali ai AGERPRES . Din fluxul de informatii nu lipsesc nici stirile culturale, stiintifice, vremea n lume, viata mondena si faptul divers, dar si materiale mai ample, sinteze din presa straina, comentarii, documentare etc. Pentru radio, AGERPRES difuzeaza un flux de scurte stiri Lumea la ora... transmise la ore fixe.Pentru informarea beneficiarilor asupra evenimentelor din ntreaga lume, agentia utilizeaza, prelucreaza si redacteaza informatii receptionate de la marile agentii de presa - AFP, Reuters, Associated Press, ITAR-TASS, China Noua, EFE, DPA -, dar si de la agentii nationale, - MTI, BTA, ANA, ATA, CTK, PAP, MPA, CNA, IRNA etc. Emisiunea de stiri externe a AGERPRES cuprinde 130-150 de stiri, transmise continuu, de-a lungul celor 24 de ore ale zilei, asigurndu-se o informare prompta asupra evenimentelor.

5. Serviciul de stiri sportive Sectia specializata a AGERPRES transmite, zilnic, materiale despre activitatea sportiva din Capitala si din judete - rezultate ale ntrecerilor, declaratii, comentarii -, despre participarea si rezultatele sportivilor romni la competitiile internationale. Activitatea internationala este amplu ilustrata prin difuzarea rezultatelor si comentariilor furnizate de marile agentii de presa de la cvasitotalitatea manifestarilor sportive.Fluxul se difuzeaza, cu precadere, n doua emisii - dimineata si seara - si cuprinde, ntre 50 si 75 de stiri/zi.

6. Comentarii pe probleme internationaleAcest flux contine comentarii, analize si declaratii preluate din buletinul Mondorama; se transmite n flux cinci zile pe saptamna.

7. Serviciul NationalServiciul National reda integral comunicate, documente, note, luari de pozitie, precizari, puncte de vedere, scrisori deschise, alte materiale destinate presei provenind de la institutiile statului - Presedintie, Parlament, Guvern, ministere, organisme fundamentale -, partide, sindicate si organizatii sindicale, precum si de la persoane fizice aflate n functii publice.Se distribuie gratuit.

Serviciul de stiri despre Romnia, n limbile engleza si franceza Contine informatii despre actualitatea din Romnia de interes pentru strainatate realizate de reporterii AGERPRES , precum si cele mai semnificative stiri, comentarii si documentare din presa romna asupra evenimentelor si personalitatilor de marca, din tara si strainatate. Fluxul de stiri acopera toate domeniile vietii romnesti: politic, economic, social, cultural, sportiv etc.Serviciul difuzat zilnic - cu exceptia duminicilor -, n limbile engleza si franceza, contine n medie 30-35 de stiri si este indispensabil tuturor celor care manifesta interes pentru Romnia, constituindu-se ntr-un instrument util pentru ntelegerea evolutiilor politico-sociale si economice din tara, dar si pentru cunoasterea fenomenului cultural, activitatii stiintifice sau sportive. ntr-o maniera echilibrata, profesionala, obiectiva, fara a neglija nimic din ceea ce formeaza imaginea corecta a Romniei de azi, acest serviciu constituie cea mai obiectiva si credibila sursa de informatii pentru ambasade, institutii si mass-media straine.Serviciul este transmis agentiilor de presa internationale, birourilor acestora la Bucuresti, ambasadelor din Romnia, cercurilor si oamenilor de afaceri etc.

Serviciul "selectii stiri" AGERPRES asigura, printr-un compartiment redactional si tehnic specializat, o gama larga de selectii de stiri din toate categoriile: centrale, locale, economice, externe, sportive si din sursele sale de documentare. Se pot comanda selectii din fiecare categorie sau combinatii din acestea, dintre care cele mai uzuale sunt: Transmisia se face de luni pna vineri.

1. Evenimentele zilei n tara: centrale si locale

O selectie de stiri, din Capitala si din judete, referitoare la cele mai importante evenimente politice, economice, sociale si culturale. Grupajul, transmis de luni pna vineri, cuprinde circa 30-35 de stiri/zi.Stirile sunt destinate n special mass-media din judete, dar si altor clase de beneficiari.

2. Stiri economice

Selectii de informatii economice din tara si strainatate, conventii, acorduri, declaratii ale unor oameni politici si de afaceri, privitoare la aspecte ale economiei romnesti si internationale.

3. Evenimentele zilei n lume

Un grupaj selectiv, de 40-50 de stiri, al evenimentelor desfasurate n lume n intervalul a 24 de ore.

4. Stiri sportive

Emisiunea cuprinde grupaje de rezultate ale competitiilor interne si internationale, comentarii ale agentiilor internationale, clasamente.Stirile, pe larg sau n sinteza, sustin rubricile sportive ale cotidianelor si posturilor de radio.

5. Faptul divers

Curiozitati, ntmplari petrecute n Romnia si n lume. Ele pot constitui rubrici speciale ale publicatiillor si posturilor de radio.

6. Calendarul "La noi si n lume"

Cuprinde datele cele mai importante din istoria zilei, evenimente interne si internationale, religioase si aniversari care marcheaza ziua respectiva.Calendarul se transmite cu cel putin o zi n avans.

7. Mondorama

Reprezinta o selectie de stiri de comentarii de actualitate, analize politice si economico-sociale ale agentiilor internationale, articole din presa straina, de politica, economie, fapt divers, cultura, armata, etc.Biroul Vnzari pune la dispozitia solicitantilor, n baza sumarului zilnic transmis gratuit prin e-mail celor interesati, articole la solicitarea acestora.

Publicatii periodice AGERPRES asigura si ofera spre contractare sau abonare urmatoarele buletine si publicatii editate att pe hrtie, ct si n format electronic. Aceste buletine si publicatii se gasesc n baza de date on-line actualizata n timp real astfel:

COTIDIANE

1. Buletine:- stiri centrale - stiri din judete - stiri sportive - stiri externe - stiri economice

Aceste buletine cu aparitie zilnica reiau integral serviciile cu acelasi nume transmise "n timp real" (vezi Servicii de stiri n timp real). Se difuzeaza dimineata, cuprinznd stirile din ziua precedenta.

2. Mondorama

Buletinul "Mondorama" este o publicatie cotidiana de comentarii, articole si informatii externe, realizata de o redactie specializata a agentiei. El cuprinde o gama complexa de informatii, analize, puncte de vedere si documente despre Romnia sau alte tari, prognoze, initiative si dezbateri, interviuri ale unor personalitati ale lumii.Materialele sunt preluate din publicatii internationale - de care AGERPRES beneficiaza pe baza de abonament sau le receptioneaza prin Internet - , precum si din emisiunile agentiilor de presa.Fiecare numar cuprinde 10-12 subiecte tratate n articole ample, alaturi de informatii prezentate n stiri scurte.Buletinul este structurat pe rubrici:Romnia n presa internationala, Comentariul zilei, Evenimentul politic, Observator, Interviul zilei, Document, Starea economica, Aparare, servicii secrete, Cultura, religie, fapt divers etc.Buletinul se afiseaza n baza de date zilnic la ora 15,00; se distribuie n Bucuresti, zilnic, prin ridicarea lui de la sediul AGERPRES , prin cursa sau prin posta, iar abonatilor din provincie li se expediaza prin posta de doua ori pe saptamna.

SAPTAMNALE1. Statele lumiiAgenda-buletin; cu aparitie bilunara. n cursul anului abonamentul reuneste 26 fise monografice ale unor state si doua buletine cu file noi, actualizate ale statelor deja prezentate.Fiecare fascicula a buletinului cuprinde prezentarea monografica a unui stat cu informatii grupate pe capitole: date generale, viata politica, economica, social-culturala, istorie. Sunt inserate, de asemenea, biografiile sefului statului si a primului-ministru, componenta parlamentului si alcatuirea nominala a guvernului, date asupra principalelor partide politice. Un capitol special este rezervat prezentarii relatiilor Romniei cu statul respectiv.Buletinele realizate sunt transmise abonatului n format electronic, ca fisiere, sau n format tiparit, ca fascicule de file detasabile si perforate pentru prinderea lor n coperti cu inele. Costul copertilor este inclus n abonamentul pentru buletin tiparit .

LUNARE

1. Institutii si organizatii din RomniaAgenda anuala; lunar abonatului i se trimit "file" de completari/modificari.Lucrarea este un instrument de informare cuprinznd denumirea, conducerea, - cu numele si prenumele, functia conducatorilor - adresa, telefonul si faxul celor mai importante institutii de stat si organizatii de interes national din Romnia.Prin datele continute, ea constituie un ajutor pretios n realizarea rapida a unor contacte, legaturi sau cai de comunicare cu conducerea acestor institutii si organizatii.Compartimentata pe capitole, agenda cuprinde informatii despre Presedintie, Parlament, Curtea Constitutionala, Curtea de Justitie, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurentei, Guvern, Ministere, institutii din structura si subordinea guvernului, partide politice si uniuni ale minoritatilor nationale, sindicate, camere de comert, banci, societati de asigurare, burse; sunt, de asemenea, incluse prefecturile, consiliile judetene, primariile municipale, presa si celelalte mijloace de comunicare n masa de interes national dar si la nivel judetean, institutii academice, de nvatamnt superior, ambasadele, misiunile, consulatele si centrele culturale ale Romniei n strainatate, precum si cele straine n tara noastra, muzee, biblioteci, edituri, institute de cercetare, uniuni profesionale, culturale si artistice, alte organizatii neguvernamentale etc.Filele lucrarii sunt detasabile, prinse ntr-o mapa cu mecanism (livrata odata cu agenda), astfel nct schimbarile care au loc n structura acestor institutii si organizatii sa poata fi actualizate prin file de corectura trimise lunar abonatilor.

2. Calendarul evenimentelor interne si internationaleBuletin lunar structurat astfel nct pentru fiecare zi sunt consemnate evenimentele politice, sociale, economice si culturale ce se vor desfasura pe plan national si international. Sunt cuprinse, de asemenea, toate aniversarile si comemorarile UNESCO si cele de importanta nationala sau locala. "Calendarul" cuprinde sarbatorile nationale ale tuturor tarilor, precum si date din viata personalitatilor lumii, ndeosebi ale sefilor de stat si de guvern. Evenimentelor importante si personalitatilor marcante le sunt dedicate microfise documentare (aproximativ 50-60 de asemenea fise).Buletinul se afiseaza n format electronic sau trimite abonatilor prin posta cu cel putin cinci zile nainte de nceperea lunii ale carei evenimente sunt prezentate.

BULETINE N LIMBI STRAINE

1. Economic HighlightsPublicatia prezinta, pe baza unor surse diversificate, fenomenul economic romnesc. n fiecare numar sunt inserate 45-60 de stiri si articole, inclusiv sinteze, grupate n capitole precum: economie generala, industrie, agricultura, silvicultura, transporturi, comunicatii, finante-banci, comert, afaceri, asistenta, cooperare, calitatea vietii, ecologie, urbanism.Informatiile se adreseaza societatilor si reuniunilor de afaceri straine din Romnia, ambasadelor, organizatiilor si persoanelor anglofone.

2. News of the dayBuletinul cuprinde serviciul zilnic de stiri n limba engleza al agentiei. El apare de luni pna smbata inclusiv si insereaza informatia politica, diplomatica, economica, sociala, culturala din actualitatea romneasca, precum si reviste ale presei.This bulletin includes the daily news service in English. It is issued six days a week (Monday through Saturday) and comprises the political, diplomatic, economic, social, cultural news from Romania, as well as daily press reviews.

3. Nouvelles du jourBuletinul cuprinde serviciul zilnic de stiri n limba franceza al agentiei. El apare de luni pna smbata inclusiv.C'est un bulletin comportant le service quotidien de langue franaise. Il parait six fois par semaine (du lundi au samedi).

Buletinele si publicatiile editate de AGERPRES n format electronic sau tiparit pot fi contractate sau obtinute prin abonament, n urma unei cereri de nregistrare - comanda si a ncheierii unui contract cu AGERPRES sau prin distribuitorii si agentii autorizati. Daca se solicita varianta n format tiparit, beneficiarii vor efectua, n momentul lansarii comenzii, plata contravalorii direct la casieria agentiei, prin ordin de plata sau mandat postal cu depunerea sumelor n contul de venituri al AGERPRES .Distribuirea buletinelor n acest din urma caz se face prin ridicarea lor de catre beneficiar de la sediul agentiei, prin cursa AGERPRES pentru beneficiarii situati n zona centrala a Capitalei, sau prin po sta pentru cei din provincie sau strainatate

Fotografii si servicii foto n cadrul Agentiei Nationale de Presa AGERPRES , Redactia Fotoreportaj a luat fiinta n urma cu jumatate de veac. Acesta este depozitara celei mai mari si mai valoroase banci de fotografii si filme din Romnia.Circa 8 milioane de fotograme alb/negru si color stau marturie asupra istoriei Romniei din ultimul secol.Alaturi de ilustrarea evenimentelor interne n toate domeniile, Fototeca AGERPRES contine principalele aspecte ale activitatii organizatiilor internationale (ONU, UNESCO, OSCE, NATO etc.) si ale evenimentelor din zonele fierbinti ale lumii.Echipa Redactiei Fotoreportaj ilustreaza evenimentele cele mai importante din tara, dar si prezentele romnesti cele mai reprezentative din strainatate.Redactia are, de asemenea, relatii de colaborare - prin schimb de fotografii de presa - cu 35 de agentii nationale din ntreaga lume.

Serviciile Foto AGERPRES sunt :

1. Fotografii flux zilnic a. Fotografii AP- circa 200 fotografii/zib. Fotografii EPA - circa 200 fotografii/zic. Fotografii AGERPRES - circa 20 fotografii/zi

2. Fotografii (imagini) digitalizate la cerere din Arhiva pe film sau hrtie (fotografica) a AGERPRES , livrare cu bucata la ora stabilitaa. Fotografii AP - 20 fotografii de arhiva capacitate de digitalizareb. Fotografii EPA - 20 fotografii de arhiva capacitate de digitalizarec. Fotografii AGERPRES - 20 fotografii de arhiva capacitate de digitalizare

3. Reproduceri alb/negru si color4. Fotografii si fotoreportaje la cerere - albume

AGERPRES distribuie fotografie n format electronic (fisiere .JPEG-dupa standard IPTC) de la primele doua mari surse internationale de prestigiu n fotografia de presa: Associated Press (AP) si European Press Agency (EPA) prin care evenimentele internationale sunt receptionate la Bucuresti prin satelit, foarte aproape de timp real.Fotografiile pot fi achizitionate:- direct de la AGERPRES pe suport magnetic sau copie foto- prin INTERNET (vizualizare si selectare fotografie dorita din flux - fotografie mica - pe Web; si accesare fotografie selectata prin legatura din mesajul transmis n contul de Mail al beneficiarului-AGERPRES si agentii acestuia asigura crearea de conturi de Mail daca beneficiarul nu are cont la un ISP)- prin modem- prin E-mail

n conformitate cu prevederile Legii drepturilor de autor, beneficiarul are urmatoarele obligatii:- sa foloseasca fotografia pentru o singura aparitie (pentru repetarea publicarii se solicita acordul redactiei spre a se stabili conditiile) cu mentionarea sursei: FOTO AGERPRES sau Telefoto: AGERPRES - EPA ; AGERPRES - AP.

Agentia Nationala de Presa AGERPRES prin redactiile si departamentele sale este n masura sa ofere att institutiilor, ct si persoanelor fizice si alte servicii din domeniul sau de activitate.

Materiale documentare Redactia Publicatii-Documentare a AGERPRES are un nsemnat fond documentar, prelucrat si ordonat tematic, continnd: stirile proprii, dar si alte productii ziaristice referitoare la cvasitotalitatea evenimentelor interne si internationale ncepnd din anul 1949La cerere si contracost acest fond documentar poate fi consultat, iar materialele de interes pot fi copiate.n redactia Publicatii-Documentare se poate realiza, la cerere, documentari tematice, dosare de presa, cronologii, fise documentare si biografii ale unor personalitati romne si straine. AGERPRES detine, ntre altele, peste 2 000 de microfise de personalitati romne si circa 5 000 ale unor personalitati straine (oameni politici, savanti, industriasi, scriitori, actori, laureati ai premiilor Nobel s.a.).2. Mediafax

Mediafax este cea mai puternic si apreciat Agentie de Presa romneasc, care prin profesionalism, calitate, atentia acordata clientilor si inovatie a marcat evolutia pietei de informatii din Romnia. Prezenta pe piata de informatii destinate mass media nca din 1991, Mediafax s-a impus ca cel mai important furnizor de fluxuri de stiri.

Urmarirea permanenta a calitatii si diversificarea gamei de servicii oferite, au facut ca Mediafax sa nregistreze o crestere continua a numarului de clienti, conferindu-i astfel statutul de lider de piata.

n anul 1994 Mediafax a lansat oferta de servicii de informatii de afaceri. Astazi, aceasta oferta include peste 30 de servicii de informatii de afaceri, de care beneficiaza peste 500 dintre cele mai mari companii din Romnia. ncepnd cu 1995 Mediafax devine cel mai mare furnizor de fluxuri de stiri si de informatii de afaceri. Activitatea de success desfasurata pna n prezent plaseaza Agentia de Presa Mediafax ca jucator major pe piata romaneasca de informatie.

Prin serviciile sale, Mediafax furnizeaza zilnic peste 450 de stiri din domenii de interes social, eveniment, economic, cultura, politic, sport si divertisment catre 90 la suta din presa centrala.

Acoperirea teritoriala (circa 150 de reporteri care desfasoara activitatea n peste 40 de orase din ntreaga tara, precum si n SUA, Franta, Belgia, Rusia, Ungaria, Bulgaria, Moldova) asigura conectarea on-line la informatia din Romnia si strainatate a clientilor Mediafax.

Serviciile de informatii de afaceri Mediafax acopera domenii precum: piata valutara, piata de capital, piata monetara, stiri economice si de eveniment, oportunitati, licitatii, indicatori statistici, date despre firme (1100 de societati cotate pe piata de capital). Serviciile snt construite avnd la baza sisteme complexe de furnizare a informatiilor, incluznd solutii software de stocare, transmisie si analiza a datelor furnizate.

Anul 2000 a dovedit nca o data ca Mediafax dispune de una dintre cele mai puternice si competitive echipe, capabila sa ofere si sa sustina pe piata romneasca att serviciile existente, ct si o noua gama de servicii de informatii de afaceri specializate pe domenii de activitate.

Mediafax va mbunatati permanent asistenta acordata clientilor sai si va dezvolta noi proiecte. Totodata va continua sa acorde aceeasi importanta serviciilor sale consacrate si si va concentra eforturile pe gasirea celor mai eficiente solutii pentru a asigura accesul ct mai rapid si facil la informatie.

Valorile companiei 1.Cei mai importanti sunt clientii. Este urmarita ntotdeauna ntmpinarea si depasirea asteptarilor clientilor. 2.Profesionalism si integritate. Mediafax este Agentia de Presa care asigura informatie obiectiva, echidistanta, prompta. 3.Calitate. Calitatea serviciilor a transformat clientii Mediafax n clienti fideli. Calitatea este singurul domeniu n care Mediafax nu dovedeste flexibilitate.

Misiunea Mediafax si-a asumat misiunea de a oferi companiilor din Romnia conexiunea n timp util cu informatia de care au nevoie.

Imaginea MediafaxStudiile de piata evidentiaza faptul ca Mediafax ocupa pozitia de leader n ceea ce priveste notorietatea brandului si cota de piata. Peste 70% din companiile mari si foarte mari din Romnia recunosc n brandul Mediafax principalul furnizor de servicii de informatii.

Cota de piata Peste 90% din presa centrala si 70% din cea locala utilizeaza serviciile de stiri Mediafax.

Istoric

1991 - Este nfiintata Agentia de Presa Mediafax

1994 - Mediafax lanseaza oferta de servicii de informatii de afaceri - Pachetul Executiv. Oferta este structurata pe tipuri de informatii economice.

1995 - Mediafax ocupa pozitia de lider pe piata informatiilor din Romnia, pozitie pe care o pastreaza si n prezent.

1997 - Mediafax lanseaza Business Focus - serviciul Mediafax de transmitere n timp real a informatiilor destinate segmentului Business. Serviciul Business Focus ofera att accesul on-line la informatiile Mediafax ct si arhiva acestora.

1997 - este lansat site-ul Internet Mediafax

1997 - Mediafax demareaza transmiterea fluxurilor prin intermediul Internetului.

1997 - Mediafax lanseaza serviciul On Line News, serviciul care ofera conexiunea n timp real a companiilor mass media cu stirile Mediafax. Zilnic aproximativ 250 de stiri ajung n timp real la clientii Mediafax.

2000 - Mediafax lanseaza Gama Mediafax Business, gama de servicii de informatii de afaceri specializate pe domenii de activitate. Primul serviciu lansat este Business Construct. n prezent gama Mediafax Business include cinci servicii de informatii de afaceri destinate domeniilor: constructii, energetica, turism, IT, agricultura.

2000 - Mediafax lanseaza varianta a doua a serviciului On line News. Aceasta varianta, ofera avantajul accesarii selective a domeniilor si posibilitatea achizitionarii serviciului si de catre clientii conectati prin modem.

Serviciile Mediafax

Serviciul On Line News cuprinde ntreaga productie editoriala a Mediafax. Zilnic peste 250 de stiri din domeniile politic, social, economic, cultura, justitie, aparare, divertisment, sport sunt disponibile n timp real. Serviciul este dezvoltat avnd la baza un sistem software de transmisie n timp real, stocare si accesare a datelor.

Serviciul General - zilnic 130 de stiri nationale si internationale din domeniile politic, social, justitie, aparare. Include sumarul evenimentelor interne, evenimentele previzibile pentru perioada urmatoare si remember pentru ziua n curs.

Serviciul Economic - zilnic 45 de stiri nationale si internationale din domeniile economic, financiar-bancar, transporturi, comert, comunicatii. Serviciul este disponibil att n limba romna ct si n limba engleza.

Serviciul Life - zilnic 30 de stiri nationale si internationale cu referire la expozitii, muzica, moda, programul complet al manifestarilor culturale din saptamna urmatoare, evenimente teatrale, editoriale, film, cultura, monden.

Serviciul Sport - zilnic 40 de stiri interne si internationale privind evenimentele sportive, rezultate, clasamente, declaratii. Sunt prezentate toate manifestarile sportive iar aria de acoperire cuprinde majoritatea sporturilor cunoscute n Romnia

Serviciul Speciale - zilnic 25 de stiri interne si internationale care acopera evenimente sociale, cazuri deosebite, infractiuni, accidente, anchete, procese.

Serviciul Week-end - include interviuri si declaratii ale personalitatilor culturale, fapt divers, filme si seriale noi, vedete n top, horoscopul saptamnii, calendarul aniversarilor, topul filmelor americane, viata celebritatilor, "Bulevardul" celebritatilor, teste, jocuri, divertisment, monden, can-can.

Serviciul Media & Advertising - n medie 50 de stiri interne si internationale privind legislatia n domeniul media, investitii si bilanturi, relatii publice, evolutii n mass-media, spoturi, campanii, realizatori, reclama, publicitate, mass-media.

Serviciul Transilvania - este un serviciu de informatii care acopera evenimentele majore din zona Transilvania

Stirile Zilei - serviciu de sinteza, editat n doua fluxuri zilnice care ofera o selectie a celor mai importante evenimente ale zile din domeniile politic, social, economic, cultural, sport.

Reportaje - cuprinde subiecte interesante, documentate la fata locului si prezentate in amanunt, despre personalitati si oameni simpli, despre intamplari deosebite, cazuri stranii sau povesti senzationale, locuri uitate de vreme sau viata unor comunitati restranse.

Documentare - serviciu care cuprinde materiale despre subiectele momentului si sunt realizate pe baza monitorizarii presei locale si internationale, precum si prin investigatii proprii.

Media & Advertising

MEDIA & ADVERTISING este un serviciu specializat, singular pe piata mass-media si a publicitatii din Romnia, compus dintr-un serviciu de stiri zilnic, transmis prin e-mail si un newsletter saptamanal tiparit intr-o structura si un format grafic specifice genului de presa vizat.

Continutul informational asigura o interactiune coerenta intre furnizorii si consumatorii de publicitate. Prin MEDIA & ADVERTISING veti sti care sunt noutatile in domeniul publicitatii interne si internationale, campanii, clasamente, interviuri, spoturi, comentarii pe marginea evenimentelor si spoturilor difuzate, studii de piata, schimbarile in grilele de programe, emisiuni noi, investitii, bilanturi, profile de companie.

Formatul electronic al serviciului Media&Advertising se editeaza zilnic la ora 15.00, se transmite pe e-mail si e structurat pe 4 sectiuni: News Advertising News Media News Business Pe scurt

Formatul tiparit se editeaza saptamanal, in fiecare joi si cuprinde rubricile News. Top Media, Advertising Low, Analiza, Profil, Marketing, In Brief.

Mediafax Data Base ofera clientilor serviciului de monitorizare avantajul de a avea o viziune de ansamblu in timp real asupra domeniilor si problemelor de care sunt interesati. Iata doar citeva dintre motivele pentru care aveti nevoie de acest serviciu :

evaluarea si interpretarea acoperirii mediatice in presa scrisa si audio-vizuala

urmarirea si actualizarea strategiei dumeavoastra de promovare

posibilitatea contracararii in timp util a stirilor nefavorabile

Serviciile de monitorizare oferite :

Raport zilnic

Raport periodic de evaluare cantitativa si calitativa

Arhiva

Inregistrari video si audio ale stirilor si/sau emisiunilor dorite

Media Allert

Traducerea integrala in limba engleza ale unor articole sau stiri

Suportul media pe care se desfasoara activitatea de monitorizare cuprinde in principal media centrala, formata din 25 cotidiene, 21 de publicatii saptaminale, 33 de reviste lunare sau bilunare, 7 posturi de televiziune si 8 posturi de radio.

Departamentul DOCUMENTARE al Mediafax Data Base realizeaza materiale despre subiectele momentului. Saptamnal, este pusa la dispozitia clientilor o oferta cu materialele care vor fi realizate n intervalul respectiv. Aceasta oferta este actualizata n functie de evenimentele care apar pe scena politica si sociala. Documentarele sunt realizate pe baza monitorizarii presei locale si internationale, precum si prin investigatii proprii. La acestea se adauga se adauga si cele peste 500.000 de stiri difuzate de Agentia de Presa Mediafax, in ultimii 8 ani. n functie de solicitarile clientilor, putem realiza o gama larga de materiale din aproape toate domeniile de interes: politic, economic, social sau juridic. In afara materialelor realizate la comanda, Mediafax Data Base editeaza si o serie de buletine informative sau materiale de sinteza periodice: Evenimente previzibile, Revista presei, Divers, Vecinii Romaniei si Cronologii.

"Evenimente previzibile" este un material care consemneaza cele mai importante evenimente cunoscute ce vor avea loc in urmatoarele2-3 luni, in tara si peste hotare, de la momentul difuzarii (in fiecare vineri la ora 14.00). "Evenimente previzibile acopera toate domeniile de interes: politic, economic, social, procese-anchete, aparare, externe, life si sport.

"Revista Presei" consemneaza cele mai importante evenimente relatate zilnic de presa centrala. Cei care folosesc acest serviciu pot observa si modul in care fiecare publicatie reflecta acelasi eveniment. Acest material se difuzeaza zilnic la ora 8.00 a.m, de luni pina simbata. Varianta in limba engleza este disponibila incepind cu ora 11.00.

"DIVERS" este un buletin informativ despre minoritatile etnice realizat saptaminal de Mediafax Data Base cu sprijinul financiar al Centrului pentru Diversitate Etnoculturala din Cluj. Acest buletin isi propune sa va informeze cit mai exact despre minoritatile din Romania. Buletinul poate fi accesat gratuit pe site-ul http://www.divers.ro.

"Vecinii Romaniei" va pune la dispozitie, saptamnal, o monitorizare a situatiei politice si economice din tarile vecine Romniei. Cele mai importante informatii din domeniul politic, economic si social se regasesc n acest produs. n functie de evenimente, monitorizarea va fi nsotita si de comentarii politice sau economice.. Materialul va fi livrat in fiecare zi de luni la ora 13.00.

"Cronologii" este un produs anual, disponibil la sfirsitul lunii decembrie, care cosemnoaza suucint cele mai importante evenimente care au avut loc in acel an. Domeniile acoperite sunt: politic, economic, social, aparare, externe, sport

Mediafax Data Base, companie a Diviziei Mediafax din cadrul Media Pro Group, a fost infiintata n august 1998, si a rezultat din transformarea si dezvoltarea departamentului de documentare al agentiei de presa Mediafax. n structura noii companii a fost transferata si intreaga baza de date a agentiei de presa Mediafax.

Mediafax Data Base este specializata in realizarea de monitorizari complete (jurnalistice si de publicitate) ale mass-media din Romania, baze de date sectoriale (stiri, legislatie romaneasca), materiale documentare, biografii, cronologii, sinteze ale evenimentelor, analize politice, economice si sociale si culegerea, stocarea si actualizarea informatiilor utilitare din diverse domenii. Anumite produse, sau la cerere, sunt disponibile si in limba engleza. Compania dispune in prezent de o echipa excelenta, cu ajutorul careia se realizeaza culegerea, prelucrarea si arhivarea datelor. Punctul forte al companiei este flexibilitatea produselor si serviciilor, forma si continutul acestora modificndu-se n functie de necesitatile clientilor

Ahiva de stiri cuprinde cele peste 500.000 de stiri difuzate de agentia de presa Mediafax incepind din anul 1994. Puteti gasi toate evenimentele interne si internationalle din toate domeniile care s-au aflat in atentia presei in toti acesti ani. Cautarea in baza se face foarte usor pe baza urmatoarelor criterii: data, domeniu, cuvint cheie. Criteriile de cautare permit gasirea in timp scurt a informatiilor necesare. Accesul la acest serviciu se face pe baza de username si parola.

LEX Bussines Legal

Baza legislativa LEX STRUCTURE contine peste 22. 000 de acte normative: legi, decrete prezidentiale, hotarri si ordonante de Guvern, decizii ale Parlamentului, diverse ordine ale organelor administratiei publice centrale si locale. Actele normative incluse acopera reglementari n domeniile cele mai diverse, ele provenind de la toate autoritatile administratiei publice centrale, practic majoritatea actelor publicate n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, dar si n diverse culegeri de drept. Aceasta colectie juridica acopera o perioada de peste 100 de ani si este actualizata saptamnal. Cautarea unui act normativ este o operatiune simpla, gasirea rapida a acestuia fiind facilitata de structurarea bazei pe domenii si subdomenii ale dreptului civil, comercial, al muncii si protectiei sociale, notarial, international public si privat, administrativ, financiar si fiscal, vamal, constitutional, etc. n plus, cautarea se poate efectua dupa multiple criterii de selectie, precum numarul actului normativ, data publicarii sale n Monitorul Oficial sau cuvinte cheie. Conexiunile dintre acte permit identificarea cu celeritate a tuturor normelor juridice aflate n legatura cu un anumit act normativ, putndu-se astfel afla toate modificarile intervenite. BUSINESS LEGAL este un produs zilnic care urmareste evolutia procesului legislativ din Romnia. BUSINESS LEGAL cuprinde rezumatele actelor normative aparute n Monitorul Oficial n ziua precedenta, dar si informatii dintre cele mai variate pe teme juridice: acte normative dezbatute sau aprobate n sedinta de Guvern, rezumatul, activitatea Oficiului Concurentei, stadiul dezbaterii legilor n Parlament, decizii si propuneri ale ministerelor, declaratii de intentie, activitatea Oficiului Concurentei, stadiul proceselor cu implicatii economice. BUSINESS LEGAL se evidentiaza in aria mijloacelor de informare din domeniu prin transmisia n timp util a informatiei, prin actualitatea si caracterul sau quasi-complet .

Mediafax IT&C News

Serviciu specializat de informatii destinat companiilor din domeniul IT si comunicatii. Contine:

- Internet, Retele, Comunicatii, e-commerce;- Licitatii, Oportunitati de afaceri, Piata valutara;- Solutii si produse software;- Evenimente simpozioane, targuri de afaceri; - Tendinte si evenimente pe piata;- Cercetari si statistici ;- Tehnologii multimedia;- Informatii despre companii;- Legislatie si fiscalitate;- Tehnologii mobile;- Preturi la sisteme, componente, software;- Revista presei.

Mediafax IT&C News este editat in limba romana si se difuzeaza zilnic, de luni pana vineri, prin e-mail.

Mediafax Financial News

Pachetul de servicii este alcatuit dintr-un flux zilnic de stiri, un supliment saptamanal specializat pe piata de leasing InfoLeasing si analize trimestriale pe domeniul financiar.

Fluxul cuprinde informatii specializate din domeniul bancar, asigurari, leasing, precum si de pe piata futures, piata de capital, fonduri mutuale si licitatii. De asemenea, sintetizeaza informatii la zi si evolutii ale cursului monedei nationale, cursuri pe piata valutara internationala, cursurile principalelor valute la casele de schimb ale bancilor comerciale si la casele de schimb particulare, ratele dobnzilor, evolutia contractelor futures, licitatii, revista presei, oportunitati de afaceri.

InfoLeasing prezinta noutatile si modificarile legislative din domeniul leasingului, monitorizeaza activitatea societatilor de leasing, faciliteaza comunicarea intre societatile de leasing, furnizori, finantatori si utilizatori, promoveaza conceptul de leasing.

Materialele analitice sunt axate pe sectoarele bancar si de asigurari (topul bancilor, societatilor de asigurari, analiza trimestriala a evolutiilor acestora si previziuni) si piata de capital (topul celor mai rentabile investitii).

Mediafax Financial News este editat in limba romana si se difuzeaza zilnic, de luni pana vineri, respectiv saptamanal InfoLeasing, prin e-mail.

3. Rador RADOR este un serviciu al Societii Romne de Radiodifuziune care dispune de cel mai puternic centru de monitorizare din ar. Serviciile noastre sunt structurate pe urmtoarele categorii:

I. Monitorizarea emisiunilor difuzate n 13 limbi, de 57 de posturi de radio i de televiziune din ntreaga lume.

II. Monitorizarea celor mai importante publicaii:

a) din ar

b) din strintate

III. Editarea de buletine de informaii cuprinznd o selecie a fluxului informativ din 24 de ore, a unor buletine tematice, a buletinelor cu selecii de articole din presa internaional sau a unor buletine cu selecii de articole din presa internaional sau a unor buletine speciale la cererea abonailor.

IV. Alte produse

Agenia de pres RADOR poate edita, pe lng buletinele tematice dinoferta RADOR, buletine de monitorizare privind reflectarea n mass media a activitii unor societi comerciale sau organisme interesate.

Pe baza uriaului volum al informaiilor stocate n perioada 1990-2002, RADOR poate edita, la cerere, buletine tematice retrospective din orice domeniu monitorizat.

RADOR dezvolt n paralel latura de agenie de tiri propriu-zis, editnd buletine de sintez.

Acestui lucru i se datoreaz faptul c printre clienii notri n-au lipsit n ultimii ani principalele organisme ale statului - Preedinia, Senatul, Camera Deputailor, Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul de Interne, Ministerul Informaiilor Publice, firme din strintate, ambasade, publicaii cum sunt Romnia Liber, Adevrul, Cotidianul, Curentul, Gardianul, Jurnalul naional agenii i trusturi de pres ca Agenda, Agenia naional de pres ROMPRES, posturi de radio - Radio Uniplus i de televiziune - Televiziunea Romn, Antena 1 i Realitatea TV.

Prezentarea Agentiei

RADOR este agentia de presa a Societatii Romane de Radiodifuziune, care s-a nascut in martie 1990, in contextul cautarii avide de informatie credibila si eficienta.

Specificul nostru este monitorizarea. RADOR monitorizeaza peste 57 de posturi de radio si televiziune din tara si din strainatate, peste 100 de titluri ale presei scrise internationale, in 16 limbi (romana, engleza, franceza, germana, rusa, spaniola, italiana, portugheza, maghiara, polona, sarba, croata, macedoneana, bulgara, ucraineana, chineza), 24 de ore din 24. Furnizam si un important segment de informatii originale. In plus, agentia noastra este, din acest an, unul dintre producatorii importanti de emisiuni si rubrici radiofonice, dintre care putem mentiona: Matinal, Ora fierbinte, Cafeneaua Radio, Five O'Clock, Atlas, Lumea noastra, Observator extern, Dosare sonore, Revista presei interne si internationale, toate fiind difuzate pe postul Romania Actualitati.

Produsele noastre specifice sunt grupate in doua categorii principale: fluxuri si buletine tematice. Prin monitorizarea presei audio-vizuale interne si internationale, ca si prin contributia corespondentilor nostri, realizam fluxurile cotidiene: politic, economic, transcrieri si retrospectiva zilei (difuzata si in limba engleza). Buletinele tematice sunt realizate de grupul Binoclu, specializat in monitorizarea presei scrise. Cotidian apar Romania vazuta din strainatate si Revista presei internationale. Saptamanale: Economia romaneasca, Economia mondiala, Grupuri etnice. Bilunare: Univers mass-media, Universul stiintei.

RADOR este o agentie nationala, dar unul dintre atuurile noastre este o puternica retea de corespondenti externi (corespondenti permanenti la Paris, Strasbourg, Londra, Berlin, Bruxelles, Roma, New York, Washington, Moscova, Sofia, Belgrad, Budapesta, Tel-Aviv; trimisi speciali la Ankara, Qatar, Kuweit, Amman).

Informatiile noastre sunt transmise rapid catre clienti, on-line, 24 de ore din 24, dar si prin fax sau pe suport de hartie.

Clientii cei mai fideli sunt colegii nostri din presa scrisa sau audiovizuala, dar si presedintia, guvernul, parlamentul, ministerele, ca si importante regii si societati comercial-bancare de pe piata romaneasca.

Rador este membra a International Association Broadcast Monitors din octombrie 1998, fiind prima agentie de acest tip din Europa Centrala si de Est care se bucura de un asemenea privilegiu.

RADOR realizeaza emisiuni care sunt difuzate de Radio Romania Actualitati.

Lumea noastra, Atlas, Ora fierbinte, Cafeneaua Radio, Traditii si valori culturale pe pamant romanesc, Matinal, Week-end Matinal, Cauta Romania la ea acasa, Povestiri din marele si micul Paris, Pe urmele serviciului de noapte sunt produsul Agentiei de presa RADOR. Aceasta isi completeaza, astfel, in mod fericit, bogata sa activitate.

Putina istorie: Numele nostru are o indelungata traditie. RADOR este prima agentie de presa romaneasca moderna, nascuta in 1921, initial ca societate privata, iar din 1926 ca agentie oficioasa. Ea a avut un rol important in traficul interbelic de stiri, mai ales prin apartenenta la alianta celor mai puternice agentii ale momentului: franceza Havas, engleza Reuters, germana Wolf, austriaca Correspondenz Bureau sau italiana Stefani. RADOR inceta sa existe printr-un decret al puterii comuniste, emis la 20 mai 1949.

Centrul de Documentare "Dimitrie Gusti"Parte integranta a Agentiei de presa RADOR, este locul unde redactorii sau realizatorii de emisiuni din radio pot obtine informatiile dorite, adunate in circa 1500 de bibliorafturi care stau la dispozitia tuturor solicitantilor.

Documentarea SRR a fost gandita, cu mai bine de 40 de ani in urma, ca un serviciu cu profil aproape enciclopedic, pentru a putea raspunde unor solicitari din cele mai diverse domenii, ca un instrument oricand la indemana pentru a oferi informatii de presa (articole din ziare si stiri ale agentiilor de presa).

Infondul documentar al Centrului pot fi gasite si consultate:extrase din presa zilnica si din buletinele Rompres de stiri interne si externe, precum si din periodicele romanesti repartizate tematic si in ordine cronologica; fisiere cu date despre personalitati romanesti si straine, institutii, organizatii, fundatii, etc.; colectii de publicatii romanesti (aproximativ 90 de titluri) si straine (aproximativ 60 de titluri); materiale trimise de institutii de stat,organizatii din tara si strainatate. Mai pot fi consultate dictionare, enciclopedii, alte materiale ce pot aduce un plus de informatii redactorilor.

Acelasi serviciu de documentare realizeaza: un calendar zilnic (care include evenimente curente, aniversari, comemorari interne si internationale), un calendar trimestrial (continand date aniversare si comemorative, zile tematice interne si internationale, sarbatori religioase); sinteza saptamanala a schimbarilor de protocol intern, sinteze zilnice ale extraselor din presa romaneasca (referitoare in mod special la activitateaSocietatii Romane de Radiodifuziune dar si a radiourilor private, a SRTV, a televiziunilor particulare, a CNA etc.)

Biblioteca SRR, a carei existenta dateaza de la inceputurile institutiei, si care dispune in