Preocupaţi de ecologia ţării - UTM from nr6_2005-4.pdfrealitate. Cât despre frecvenţa la...
1
Mesager Universitar, iunie 2005 4 *** Aspecte studenţeşti *** Aspecte studenţeşti *** Aspecte studenţeşti *** Aspecte studenţeşti *** Aspecte studenţeşti *** Aspecte studenţeşti *** Grupa anului IV “Inginerie, Management în Protecţia Mediului” (IMPM-011) de la FUA, este una fruntaşă pe întreaga facultate. Aceşti studenţi sârguincioşi te fascinează cu modul lor de gândire şi cu ideile privind rolul lor în viaţă şi în societate chiar de la prima discuţie. Nu în zadar sunt mân- dri de ei profesorii care le predau, şeful Catedrei “Ecotehnie, Management Ecologic şi Inginerie a Apelor “UNESCO-COUSTEAU” dl Sergiu Ca- los, dar şi conducerea facultăţii. Cei 10 studenţi de la IMPM-011 sunt toţi sârguincioşi, termenul “restanţă” este inimaginabil pentru ei. Dl Iacob Bumbu, prof. univ., dr. hab., le pre- dă obiectele de specialitate din anul II (“Biologia generală”, “Microbiologia”, “Ecologia generală”, “Proiectarea în câmp”, “Igiena sanitară”), s-a ataşat şi sufleteşte de această grupă. Colaborarea ştiinţifică este mai presus de toate. De comun acord au înfiinţat Clubul Ecologist Universi- tar. Preşedinte al clubului este studentul Sergiu Gherţescu, vicepreşedinte – Anatol Cârcotă şi secretar – Mariana Curiş. Membrii clubului iau parte activă la evenimentele ecologice din oraş şi au participat la Conferinţa Ştiinţifică a facultăţii (25-26 mai a.c.). Cele mai bune teze şi referate, vor fi publicate într-o culegere specială, adaogă dl I. Bumbu. Mariana Curiş este monitorul grupei. Condu- ce cu uşurinţă, de fapt – toţi sunt conştienţi de rolul şi obligaţia de student, săritori la nevoie şi prietenoşi ca într-o familie. Orice problemă cău- tăm s-o rezolvăm, intervine Anatol Cârcotă. Nu toţi avem aptitudini egale. Atunci când cineva dintre noi nu înţelege bine o materie, îl ajutăm. Studenţii grupei IMPM-011, vor deveni in- gineri ecologişti. Vor avea în vizor prevenirea poluării mediului ambiant, oferirea consultaţiilor ce ţin de acest domeniu, etc. De aceea, condiţii- le adecvate de studii le sunt absolut obligatorii. La acest capitol ei nu se plâng. UTM le asigură condiţiile necesare. Sala de calculatoare le stă la dispoziţie pentru efectuarea problemelor, calcu- lelor, desenelor. Iar lecţiile de laborator şi lucrări- le practice, le susţin chiar în laboratoarele Staţiei de Epurare a Apelor Uzate şi Serviciului de Stat “Hidrometeo” din Chişinău. Că este obligatorie frecvenţa, e de la sine în- ţeles, dar mai întâi este utilă, accentuiază studen- ta Irina Harea. Iar Vera Crăciun o completează spunând că audierea profesorilor e binevenită, mai ales că ne predau profesori cotaţi în pedago- gie şi în probleme de ecologie şi orice temă nouă abundă în exemple acumulate din experienţă şi realitate. Cât despre frecvenţa la laboratoare, nici nu se discută. Sunt scuzabile doar cazurile de boală. Apoi, la lecţiile de laborator, acumulăm un vast bagaj de experienţă, conchide studentul Tudor Tinerelu. Nu este îndeajuns să posedăm cunoştinţe teoretice, ci să avem la activ şi o anu- mită practică. Studenţii din grupa IMPM-011 sunt îngrijo- raţi de ecologia Republicii Moldova şi de pagu- bele aduse acesteia de către societate. Poluarea naturii cu substanţe chimice, radioactive, cu de- şeuri solide, poluarea apelor, distrugerea florei şi faunei, sunt doar câteva aspecte ale problemelor ecologice de care sunt frământaţi. Natalia Pân- zaru ne informează că în timpul orelor ei vizio- nează multe filme documentare. Anatol Cârcotă consideră că renaşterea economică şi ecologică a ţării şi dezvoltarea durabilă este posibilă numai dacă vom asigura ocrotirea biodiversităţii, vom manifesta atitudine grijulie faţă de orice plantă şi animal, faţă de toate resursele naturale. El ne-a împărtăşit neliniştea sa faţă de poluarea mediului ambiant cu deşeuri solide. Este jalnic să vizitezi parcurile din oraşul Chişinău, dar şi rezervaţiile naturale din întreaga republică şi să vezi peste tot aruncate pungi de polietilenă, sticle şi cutii de plastic. El speră că într-o bună zi ţara noastră va rezolva această problemă. Studentul A. Cârcotă vede rezolvarea acesteia mai întâi prin educaţia populaţiei, formarea unei culturi ecologice. Dar soluţia principală ar fi crearea unei industrii de reciclare a produselor din plastic şi în ţara noa- stră. Aceşti studenţi sunt desigur îndrumaţi de profesori competenţi. Unii le cultivă pasiunea faţă de viitoarea profesie cu indulgenţă, alţii şi cu exigenţă: dl Dumitru Parasca le predă “Fizica atmosferei”, dna Tatiana Colomiiţ “Depoluarea reziduală şi protecţia aerului”, dl Dumitru Ungu- reanu, prorector, “Epurarea apelor uzate”, dl Si- mion Orlov “Gospodărirea şi protecţia solului”, dna Liuba Usturoi “Economia mediului”, etc. Grupa se dezvoltă nu doar în cadrul studiilotr universitare, ci şi în timpul diverselor activităţi. Unii studenţi muncesc în afara orelor de curs pentru a câştiga un ban, dar aici e de menţionat că activează în domeniul specialităţii pe care o studiază. Irina Harea învaţă adăugător limba en- gleză, cunoaşterea la perfecţie a unei limbi străine facilitează angajarea în câmpul muncii. Iar eu, spune Anatol Cârcotă, frecventez în paralel şi Ca- tedra Militară. Studenta Mariana Curiş, realizea- ză cercetări ştiinţifice. Spune că este o predilecţie aparte, intenţionează să-şi formeze o carieră. Po- luarea apelor în lacurile municipiului Chişinău e o problemă de mediu care necesită rezolvare, de aceea şi tema “Apele de suprafaţă” o cercetează cu plăcere. Conducătorul ştiinţific, dl Iacob Bumbu spune despre studenta Curiş, că este o fire tenace şi perseverentă. Studenţii anului IV din grupa IMPM-011 sunt mulţumiţi că au ales specialitatea “Inginerie, Management în Protecţia Mediului”. Acesta este drumul pe care doresc să-l urmeze cu credinţă şi să contribuie cu devotament la rezolvarea tutu- ror problemelor de ordin ecologic din Republica Moldova. Preocupaţi de ecologia ţării Grupe academice fruntaşe Andrei Şestacovschi este unul dintre stu- denţii de forţă ai Facultăţii de Urbanism şi Ar- hitectură. Este abia în anul I şi este un pedant în felul său, ştie ce are de făcut şi îşi cunoaşte obligaţiile de student. Dragostea faţă de arhitec- tură l-a însoţit încă de pe băncile Liceului “Mihai Eminescu” din Chişinău. Iar adevăraţii profesori de la care a avut şi are ce învăţa, îi sunt chiar părinţii. Tatăl său este designer interiorist, iar mama - designer vestimentar şi ei, la rândul lor, absolvenţi ai Facultăţii de Urbanism şi Arhitectu- ră a Universităţii Tehnice din Tallinn (Estonia). Lui Andrei Şestacovschi îi plac şi ştiinţele exacte – fizica, matematica, informatica, dar totuşi, coala de hârtie şi creionul nu pot fi înlo- cuite. El este laureat al olimpiadelor republicane la desen şi al multiplelor concursuri de desen, grafică şi web-designer din Republica Moldo- va, România, Franţa, Japonia, Polonia, etc. Relaţiile sale cu colegii de grupă sunt excelente, chiar dacă grupa e una numeroa- să – sunt tocmai 37 la număr. Găseşte limbă comună cu toţi. Colegii mei sunt prietenoşi şi săritori la nevoie, spune Andrei. Acest lucru se datorează în mare parte şi îndrumătorului de grupă – dna Rita Garconiţă, care le predă şi obiectele de specialitate – “Proiectarea” şi “Machetarea”. Andrei Şestacovschi studiază cu sârg toa- te obiectele, dar “Proiectarea” şi “Machetarea” sunt preferabile. Pot să stau nopţi întregi, fără să observ cum trece timpul, recunoaşte An- drei. Dar îi plac şi celelalte materii. De exem- plu, obiectul “Construcţia clădirilor” este unul interesant, deoarece implică şi pragmaticul, şi estetica. Atunci când trebuie să creezi un edi- ficiu, e neapărat să-i vezi utilitatea, dar să fie şi frumos în acelaşi timp. Andrei Şestacovschi susţine studierea la facultate a obiectelor so- cio-umane. Un arhitect trebuie să poată con- tacta cu societatea. Anume pentru aceasta se studiază filozofia, psihologia, istoria. Are în vizor ca în vacanţa de vară să mai participe la nişte concursuri de desen. Reuşeş- te să studieze de sine stătător şi calculatorul. Pune un accent deosebit pe studierea progra- melor pentru designul digital, pentru prelucra- rea imaginilor digitale, pentru proiectare, mo- delare, etc. Tehnologiile moderne nu trebuie să rămână în urmă sau să stea de o parte, dar nici să încurce, susţine Andrei. Lectura, mersul la teatru, la operă, reprezintă un capitol aparte în viaţa lui. Desenul grafic este genul care îl reprezintă pe Andrei, dar nici încercările în pictură nu-i sunt străine. “Pictura”, ca obiect de studiu, o va avea în anul II. Până atunci exersează şi cu pensula. Un viitor arhitect cu aspiraţii mari Pe 19 mai a.c. la Centrul de Agrement “Moscova” din Chişinău 10 domnişoare- studente la 10 facultăţi ale UTM au disputat titlul tradiţional deja, - “Miss UTM”. Locul I – fermecătoarea Cristina Lungu (FIU) (foto: în centru) Au urmat tot fermecătoarele studente pe locul II – Irina Urbanovici (FCIM); locul III – Viorica Roşca (FTMIA). Sigur că vom nominaliza în continuare pe toate fermecătoarele studente, căci e o străduinţă demnă de urmat: Natalia Potiomchina (FIMCM); Elena Tulenev (FEn); Natalia Achişina (FCGC); Maia Bespecenscaia (FRT); Maia Coreţcaia (FUA); Olesea Şaturova (FIMM); Olga Andriuţă (FIEB). O asemenea acţiune distractiv-educativă de rezonanţă cere susţinere materia- lă şi în acest sens nominalizăm patronii: Administraţia UTM, SA “Bucuria”, SA “Avicola” din oraşul Vadul-lui-Vodă. “Miss UTM”
Transcript of Preocupaţi de ecologia ţării - UTM from nr6_2005-4.pdfrealitate. Cât despre frecvenţa la...
Mesager Universitar, iunie 2005 4
*** Aspecte studenţeşti *** Aspecte studenţeşti *** Aspecte studenţeşti *** Aspecte studenţeşti *** Aspecte studenţeşti *** Aspecte studenţeşti ***
Grupa anului IV “Inginerie, Management în Protecţia Mediului” (IMPM-011) de la FUA, este una fruntaşă pe întreaga facultate. Aceşti studenţi sârguincioşi te fascinează cu modul lor de gândire şi cu ideile privind rolul lor în viaţă şi în societate chiar de la prima discuţie. Nu în zadar sunt mân-dri de ei profesorii care le predau, şeful Catedrei “Ecotehnie, Management Ecologic şi Inginerie a Apelor “UNESCO-COUSTEAU” dl Sergiu Ca-los, dar şi conducerea facultăţii. Cei 10 studenţi de la IMPM-011 sunt toţi sârguincioşi, termenul “restanţă” este inimaginabil pentru ei.
Dl Iacob Bumbu, prof. univ., dr. hab., le pre-dă obiectele de specialitate din anul II (“Biologia generală”, “Microbiologia”, “Ecologia generală”, “Proiectarea în câmp”, “Igiena sanitară”), s-a ataşat şi sufleteşte de această grupă. Colaborarea ştiinţifică este mai presus de toate. De comun acord au înfiinţat Clubul Ecologist Universi-tar. Preşedinte al clubului este studentul Sergiu Gherţescu, vicepreşedinte – Anatol Cârcotă şi secretar – Mariana Curiş. Membrii clubului iau parte activă la evenimentele ecologice din oraş şi au participat la Conferinţa Ştiinţifică a facultăţii (25-26 mai a.c.). Cele mai bune teze şi referate, vor fi publicate într-o culegere specială, adaogă dl I. Bumbu.
Mariana Curiş este monitorul grupei. Condu-ce cu uşurinţă, de fapt – toţi sunt conştienţi de rolul şi obligaţia de student, săritori la nevoie şi prietenoşi ca într-o familie. Orice problemă cău-tăm s-o rezolvăm, intervine Anatol Cârcotă. Nu toţi avem aptitudini egale. Atunci când cineva dintre noi nu înţelege bine o materie, îl ajutăm.
Studenţii grupei IMPM-011, vor deveni in-gineri ecologişti. Vor avea în vizor prevenirea poluării mediului ambiant, oferirea consultaţiilor ce ţin de acest domeniu, etc. De aceea, condiţii-le adecvate de studii le sunt absolut obligatorii. La acest capitol ei nu se plâng. UTM le asigură condiţiile necesare. Sala de calculatoare le stă la
dispoziţie pentru efectuarea problemelor, calcu-lelor, desenelor. Iar lecţiile de laborator şi lucrări-le practice, le susţin chiar în laboratoarele Staţiei de Epurare a Apelor Uzate şi Serviciului de Stat “Hidrometeo” din Chişinău.
Că este obligatorie frecvenţa, e de la sine în-ţeles, dar mai întâi este utilă, accentuiază studen-ta Irina Harea. Iar Vera Crăciun o completează spunând că audierea profesorilor e binevenită, mai ales că ne predau profesori cotaţi în pedago-gie şi în probleme de ecologie şi orice temă nouă abundă în exemple acumulate din experienţă şi realitate. Cât despre frecvenţa la laboratoare, nici nu se discută. Sunt scuzabile doar cazurile de boală. Apoi, la lecţiile de laborator, acumulăm un vast bagaj de experienţă, conchide studentul Tudor Tinerelu. Nu este îndeajuns să posedăm cunoştinţe teoretice, ci să avem la activ şi o anu-mită practică.
Studenţii din grupa IMPM-011 sunt îngrijo-raţi de ecologia Republicii Moldova şi de pagu-bele aduse acesteia de către societate. Poluarea naturii cu substanţe chimice, radioactive, cu de-şeuri solide, poluarea apelor, distrugerea florei şi faunei, sunt doar câteva aspecte ale problemelor ecologice de care sunt frământaţi. Natalia Pân-zaru ne informează că în timpul orelor ei vizio-nează multe filme documentare. Anatol Cârcotă consideră că renaşterea economică şi ecologică a ţării şi dezvoltarea durabilă este posibilă numai dacă vom asigura ocrotirea biodiversităţii, vom manifesta atitudine grijulie faţă de orice plantă şi animal, faţă de toate resursele naturale. El ne-a împărtăşit neliniştea sa faţă de poluarea mediului ambiant cu deşeuri solide. Este jalnic să vizitezi parcurile din oraşul Chişinău, dar şi rezervaţiile naturale din întreaga republică şi să vezi peste tot aruncate pungi de polietilenă, sticle şi cutii de
plastic. El speră că într-o bună zi ţara noastră va rezolva această problemă. Studentul A. Cârcotă vede rezolvarea acesteia mai întâi prin educaţia populaţiei, formarea unei culturi ecologice. Dar soluţia principală ar fi crearea unei industrii de reciclare a produselor din plastic şi în ţara noa-stră.
Aceşti studenţi sunt desigur îndrumaţi de profesori competenţi. Unii le cultivă pasiunea faţă de viitoarea profesie cu indulgenţă, alţii şi cu exigenţă: dl Dumitru Parasca le predă “Fizica atmosferei”, dna Tatiana Colomiiţ “Depoluarea reziduală şi protecţia aerului”, dl Dumitru Ungu-reanu, prorector, “Epurarea apelor uzate”, dl Si-mion Orlov “Gospodărirea şi protecţia solului”, dna Liuba Usturoi “Economia mediului”, etc.
Grupa se dezvoltă nu doar în cadrul studiilotr universitare, ci şi în timpul diverselor activităţi. Unii studenţi muncesc în afara orelor de curs pentru a câştiga un ban, dar aici e de menţionat că activează în domeniul specialităţii pe care o studiază. Irina Harea învaţă adăugător limba en-gleză, cunoaşterea la perfecţie a unei limbi străine facilitează angajarea în câmpul muncii. Iar eu, spune Anatol Cârcotă, frecventez în paralel şi Ca-tedra Militară. Studenta Mariana Curiş, realizea-ză cercetări ştiinţifice. Spune că este o predilecţie aparte, intenţionează să-şi formeze o carieră. Po-luarea apelor în lacurile municipiului Chişinău e o problemă de mediu care necesită rezolvare, de aceea şi tema “Apele de suprafaţă” o cercetează cu plăcere. Conducătorul ştiinţific, dl Iacob Bumbu spune despre studenta Curiş, că este o fire tenace şi perseverentă.
Studenţii anului IV din grupa IMPM-011 sunt mulţumiţi că au ales specialitatea “Inginerie, Management în Protecţia Mediului”. Acesta este drumul pe care doresc să-l urmeze cu credinţă şi să contribuie cu devotament la rezolvarea tutu-ror problemelor de ordin ecologic din Republica Moldova.
Preocupaţi de ecologia ţării
Monitori de grupe FCIM
Grupe academice fruntaşe
Andrei Şestacovschi este unul dintre stu-denţii de forţă ai Facultăţii de Urbanism şi Ar-hitectură. Este abia în anul I şi este un pedant în felul său, ştie ce are de făcut şi îşi cunoaşte obligaţiile de student. Dragostea faţă de arhitec-tură l-a însoţit încă de pe băncile Liceului “Mihai Eminescu” din Chişinău. Iar adevăraţii profesori de la care a avut şi are ce învăţa, îi sunt chiar părinţii. Tatăl său este designer interiorist, iar mama - designer vestimentar şi ei, la rândul lor, absolvenţi ai Facultăţii de Urbanism şi Arhitectu-ră a Universităţii Tehnice din Tallinn (Estonia).
Lui Andrei Şestacovschi îi plac şi ştiinţele exacte – fizica, matematica, informatica, dar totuşi, coala de hârtie şi creionul nu pot fi înlo-cuite. El este laureat al olimpiadelor republicane
la desen şi al multiplelor concursuri de desen, grafică şi web-designer din Republica Moldo-va, România, Franţa, Japonia, Polonia, etc.
Relaţiile sale cu colegii de grupă sunt excelente, chiar dacă grupa e una numeroa-să – sunt tocmai 37 la număr. Găseşte limbă comună cu toţi. Colegii mei sunt prietenoşi şi săritori la nevoie, spune Andrei. Acest lucru se datorează în mare parte şi îndrumătorului de grupă – dna Rita Garconiţă, care le predă şi obiectele de specialitate – “Proiectarea” şi “Machetarea”.
Andrei Şestacovschi studiază cu sârg toa-te obiectele, dar “Proiectarea” şi “Machetarea” sunt preferabile. Pot să stau nopţi întregi, fără să observ cum trece timpul, recunoaşte An-drei. Dar îi plac şi celelalte materii. De exem-plu, obiectul “Construcţia clădirilor” este unul interesant, deoarece implică şi pragmaticul, şi estetica. Atunci când trebuie să creezi un edi-ficiu, e neapărat să-i vezi utilitatea, dar să fie şi frumos în acelaşi timp. Andrei Şestacovschi susţine studierea la facultate a obiectelor so-cio-umane. Un arhitect trebuie să poată con-tacta cu societatea. Anume pentru aceasta se studiază filozofia, psihologia, istoria.
Are în vizor ca în vacanţa de vară să mai participe la nişte concursuri de desen. Reuşeş-te să studieze de sine stătător şi calculatorul. Pune un accent deosebit pe studierea progra-melor pentru designul digital, pentru prelucra-rea imaginilor digitale, pentru proiectare, mo-delare, etc. Tehnologiile moderne nu trebuie să rămână în urmă sau să stea de o parte, dar nici să încurce, susţine Andrei. Lectura, mersul la teatru, la operă, reprezintă un capitol aparte în viaţa lui.
Desenul grafic este genul care îl reprezintă pe Andrei, dar nici încercările în pictură nu-i sunt străine. “Pictura”, ca obiect de studiu, o va avea în anul II. Până atunci exersează şi cu pensula.
Un viitor arhitect cu aspiraţii mari
Pe 19 mai a.c. la Centrul de Agrement “Moscova” din Chişinău 10 domnişoare-studente la 10 facultăţi ale UTM au disputat titlul tradiţional deja, - “Miss UTM”.
Locul I – fermecătoarea Cristina Lungu (FIU) (foto: în centru) Au urmat tot fermecătoarele studente pe locul II – Irina Urbanovici (FCIM); locul III – Viorica Roşca (FTMIA).
Sigur că vom nominaliza în continuare pe toate fermecătoarele studente, căci e o străduinţă demnă de urmat: Natalia Potiomchina (FIMCM); Elena Tulenev (FEn); Natalia Achişina (FCGC); Maia Bespecenscaia (FRT); Maia Coreţcaia (FUA); Olesea Şaturova (FIMM); Olga Andriuţă (FIEB).
O asemenea acţiune distractiv-educativă de rezonanţă cere susţinere materia-lă şi în acest sens nominalizăm patronii: Administraţia UTM, SA “Bucuria”, SA “Avicola” din oraşul Vadul-lui-Vodă.
“Miss UTM”
