Prelegerea I

of 32 /32
M M ICROBIOLOGI ICROBIOLOGI A A MORFOLOGIA MORFOLOGIA MICROORGANISMELOR MICROORGANISMELOR

Embed Size (px)

description

a

Transcript of Prelegerea I

Page 1: Prelegerea I

MMICROBIOLOGIICROBIOLOGIAAMORFOLOGIA MORFOLOGIA

MICROORGANISMELOR MICROORGANISMELOR

Page 2: Prelegerea I

MicrobiologieMicrobiologie (mikros bios logos(mikros bios logos - - mic, viu,mic, viu, şştiintiinţăţă).).

MicroorganismeMicroorganisme – – organismeorganisme microscopice, microscopice, cu dimensiuni de ordinulcu dimensiuni de ordinul µmµm (10(10-6-6 m) saum) sau nm nm (10(10-9-9 m).m).

Mi/o reunescMi/o reunesc bacteriibacterii ş şi alte tipuri dei alte tipuri de organisme:organisme: helminţi, helminţi, fungi, protozoare, virusurifungi, protozoare, virusuri şi şi agenagenţţi subvirali.i subvirali.

Page 3: Prelegerea I

ETAPELE ISTORICE DE EVOLUŢIE A ETAPELE ISTORICE DE EVOLUŢIE A MICROBIOLOGIEIMICROBIOLOGIEI

I – EMPIRICĂ (până în sec. XV)I – EMPIRICĂ (până în sec. XV)

II – MORFOLOGICĂ (sec. XVI-XVIII)II – MORFOLOGICĂ (sec. XVI-XVIII)

III – FIZIOLOGICĂ (sec.XIX)III – FIZIOLOGICĂ (sec.XIX)

Page 4: Prelegerea I

Disciplinele microbiologice în raport cu:Disciplinele microbiologice în raport cu:

Particularităţile biologice ale mi/o:Particularităţile biologice ale mi/o:Algologia, Protozoologia, Micologia, Bacteriologia, Algologia, Protozoologia, Micologia, Bacteriologia, VirologiaVirologia

Implicaţiile în activităţile umane:Implicaţiile în activităţile umane:Microbiologia medicală, veterinară, industrială, Microbiologia medicală, veterinară, industrială, alimentară, etcalimentară, etc..

Habitatul:Habitatul:MMicrobiologia solului, Microbiologia marină, icrobiologia solului, Microbiologia marină, Microbiologia cosmică, etcMicrobiologia cosmică, etc..

Genetica microbianăGenetica microbiană

Ecologia microbianăEcologia microbiană

Page 5: Prelegerea I

MICROBIOLOGIA MEDICALĂMICROBIOLOGIA MEDICALĂ STUDIAZĂ :STUDIAZĂ :

Relaţiile dintre microorganisme şi gazda lor Relaţiile dintre microorganisme şi gazda lor umanăumană

PPatogenatogenitateaitatea mi/o mi/oCapacităţile antiinfecţioase ale gazdeiCapacităţile antiinfecţioase ale gazdeiPrincipiile şi metodele diagnosticului etiologic Principiile şi metodele diagnosticului etiologic

al infecţiiloral infecţiilorBazele terapiei antimicrobieneBazele terapiei antimicrobieneBazele profilaxiei antimicrobieneBazele profilaxiei antimicrobiene

Page 6: Prelegerea I

Metodele microbiologice de Metodele microbiologice de diagnosticdiagnostic

DIAGNOSTICUL DIRECTDIAGNOSTICUL DIRECT

1.1. Examenul microscopic Examenul microscopic

2. 2. Examenul serologic (dExamenul serologic (depistarea antigenelor epistarea antigenelor microbiene solubile în lichide biologicemicrobiene solubile în lichide biologice))

3. 3. Examenul bacterioloExamenul bacteriologicgic

4. 4. Examenul biologic (metoda experimentală) Examenul biologic (metoda experimentală)

5.5. Identificarea ADN sau ARN microbian Identificarea ADN sau ARN microbian prinprin tehnici de biologie molecularătehnici de biologie moleculară..

Page 7: Prelegerea I

DIAGNOSTICUL INDIRECTDIAGNOSTICUL INDIRECT

1. Examenul serologic (s1. Examenul serologic (serodiagnosticulerodiagnosticul)) – – depistarea şi titrarea anticorpilor specifici în depistarea şi titrarea anticorpilor specifici în serul bolnavului.serul bolnavului.

2. 2. MMetoda alergică etoda alergică (i(intradermoreacţiile) ntradermoreacţiile)

Page 8: Prelegerea I

TIPURILE DE LABORATOARETIPURILE DE LABORATOARE

BACTERIOLOGIGEBACTERIOLOGIGEVIRUSOLOGICEVIRUSOLOGICEMICOLOGICEMICOLOGICEPARAZITOLOGICEPARAZITOLOGICEIMUNOLOGICEIMUNOLOGICE

Page 9: Prelegerea I

Din punctul de vedere al biosiguranţei, Din punctul de vedere al biosiguranţei, laboratoarele se clasifică astfel: laboratoarele se clasifică astfel:

de bază - Nivel de biosiguranţă 1de bază - Nivel de biosiguranţă 1de bază - Nivel de biosiguranţă 2de bază - Nivel de biosiguranţă 2securizat - Nivel de biosiguranţă 3securizat - Nivel de biosiguranţă 3înalt securizat - Nivel de biosiguranţă 4înalt securizat - Nivel de biosiguranţă 4

Page 10: Prelegerea I

CLASIFICAREA ŞI NOMENCLATURA CLASIFICAREA ŞI NOMENCLATURA MICROORGANISMELORMICROORGANISMELOR

Se disting 3 noţiuni:Se disting 3 noţiuni:1.1. Taxonomie Taxonomie – ştiinţa despre clasificare– ştiinţa despre clasificare

2. 2. Clasificare Clasificare – aranjarea organismelor în – aranjarea organismelor în grupe sau grupe sau taxoni taxoni în funcţie de asemănări în funcţie de asemănări sau înrudirisau înrudiri

3. 3. Nomenclatura Nomenclatura – numirea ştiintifică a – numirea ştiintifică a grupelor taxonomice conform unor reguli grupelor taxonomice conform unor reguli internaţionaleinternaţionale

Page 11: Prelegerea I

Principalele grupe taxonomice (taxoni)Principalele grupe taxonomice (taxoni)

DomeniuDomeniu RegnRegn TipTip ClasăClasă OrdinOrdin FamilieFamilie GenGen Specie (unitate fundamentală)Specie (unitate fundamentală)

Page 12: Prelegerea I

În cadrul speciilor pot fi delimitaţi În cadrul speciilor pot fi delimitaţi taxoni infraspecifici taxoni infraspecifici (variante / tipuri), (variante / tipuri), care prezintă diferenţe minore în care prezintă diferenţe minore în activitatea biochimică sau fiziologică activitatea biochimică sau fiziologică (biovar), (biovar), în structura antigenică în structura antigenică (serovar), (serovar), în gradul de patogenitate în gradul de patogenitate (patovar),(patovar), în sensibilitatea la în sensibilitatea la bacteriofagi bacteriofagi (lizovar) (lizovar) sau la antibiotice sau la antibiotice (antibiovar).(antibiovar).

Page 13: Prelegerea I

Conform ultimei clasificări internaţionale Conform ultimei clasificări internaţionale ale microorganismelor (ale microorganismelor (Bergey's Manual ofBergey's Manual of Systematic Bacteriology, Systematic Bacteriology, 2001) se disting:2001) se disting:

I. I. Forme acelulare (virusuri, viroizi, prioni)Forme acelulare (virusuri, viroizi, prioni)II. Forme celulareII. Forme celulare, repartizate în 3 domenii:, repartizate în 3 domenii:- - Bacteria Bacteria – procariote (bacterii adevărate,– procariote (bacterii adevărate,

eubacteriieubacterii).).- - Archaea Archaea – procariote, perete celular fără– procariote, perete celular fără

peptidoglicanpeptidoglican- - Eukarya Eukarya – eucariote. Include regnurile – eucariote. Include regnurile FungiFungi,,AnimaliaAnimalia şi şi PlantaePlantae..

Page 14: Prelegerea I

Nomenclatura Nomenclatura microorganismelormicroorganismelor Nomenclatura taxonilor are la origine un Nomenclatura taxonilor are la origine un

substantiv substantiv grec sau latin, la care se adaugă un grec sau latin, la care se adaugă un anumit anumit sufix sufix latin.latin.Ordinul Ordinul – – ActinomycetActinomycetales,ales, SpirochaetSpirochaetalesales

FamiliaFamilia––EnterobacteriEnterobacteriaceae,aceae, SpirochaetSpirochaetaceaeaceae Genul Genul – – StaphylococcStaphylococcusus, Leptospir, Leptospiraa, , ClostridiClostridiumum,, PseudomonPseudomonasas etc.etc.

Specia Specia – denumire binară (– denumire binară (GGen + en + sspecie): pecie): Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Mycobacterium tuberculosisMycobacterium tuberculosis,, etc.etc.

Page 15: Prelegerea I

EXEMPLUEXEMPLU::

Specia – Specia – Escherichia coliEscherichia coliGenul – Genul – EscherichiaEscherichiaFamilia – Familia – EnterobacteriaceaeEnterobacteriaceaeOrdinul – Ordinul – Enterobacteriales Enterobacteriales Clasa – Clasa – Gammaproteobacteria Gammaproteobacteria Tipul – Tipul – ProteobacteriaProteobacteriaRegnulRegnul -- Protista ProtistaDomeniul - Domeniul - BacteriaBacteria

Page 16: Prelegerea I

BACTERIOLOGIA GENERALBACTERIOLOGIA GENERALĂĂ. .

CELULA BACTERIANĂCELULA BACTERIANĂ

Bacteriile sunt organisme Bacteriile sunt organisme unicelulare procariote autonome, cu unicelulare procariote autonome, cu dimensiuni întredimensiuni între 2 şi 10 µm 2 şi 10 µm (Spirochaeta – 250 µm) şi care diferă (Spirochaeta – 250 µm) şi care diferă esenţial de celulele eucariote animale esenţial de celulele eucariote animale sau vegetale.sau vegetale.

Page 17: Prelegerea I

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR

Morfologic se disting 4 grupe de bacterii:Morfologic se disting 4 grupe de bacterii:Forme sferice (coci)Forme sferice (coci)Forme alungite (bastonaşe)Forme alungite (bastonaşe)Forme incurbate/spiralateForme incurbate/spiralateBacterii polimorfe: Bacterii polimorfe: Actinomyces, Rickettsia, Actinomyces, Rickettsia,

Chlamydia, MycoplasmaChlamydia, Mycoplasma

Page 18: Prelegerea I

ll Formele sferice (coccus)Formele sferice (coccus)

- - Micrococi Micrococi (Micrococcus)(Micrococcus) – celule izolate– celule izolate

- - Diplococi Diplococi (Diplococcus)(Diplococcus) – perechi – perechi

- - StreptococStreptococi (Streptococcus) – lanţurii (Streptococcus) – lanţuri

- - Tetracoci Tetracoci (Tetracoccus) – câte 4 celule(Tetracoccus) – câte 4 celule

- - Sarcine Sarcine – (Sarcina) – pachete din 8-16-32 – (Sarcina) – pachete din 8-16-32 cocicoci

- - Stafilococi Stafilococi – (Staphylococcus) – grămezi – (Staphylococcus) – grămezi neregulate de cocineregulate de coci

Page 19: Prelegerea I
Page 20: Prelegerea I
Page 21: Prelegerea I

Formele alungite (bastonaşe)Formele alungite (bastonaşe)

1. 1. Bacterium Bacterium – bastonaşe cu capetele rotunjite, – bastonaşe cu capetele rotunjite, nu formează spori (Mycobacterium,nu formează spori (Mycobacterium, Corynebacterium, enterobacterii, etc)Corynebacterium, enterobacterii, etc)

2. 2. Bacillus Bacillus – bastonaşe mari cu capetele – bastonaşe mari cu capetele retezate, formează spori ce nu depăşesc retezate, formează spori ce nu depăşesc diametrul celulei (ex.: diametrul celulei (ex.: Bacillus anthracisBacillus anthracis). ).

3. 3. Clostridium Clostridium – bastonaşe cu capetele rotunjite, – bastonaşe cu capetele rotunjite, formează spori ce depăşesc diametrul celuleiformează spori ce depăşesc diametrul celulei

(ex.: (ex.: Clostridium tetani, Clostridium botulinum, C. Clostridium tetani, Clostridium botulinum, C. perfringens, perfringens, etc)etc)

Page 22: Prelegerea I
Page 23: Prelegerea I
Page 24: Prelegerea I
Page 25: Prelegerea I

Formele Formele iincurbate (spiralate)ncurbate (spiralate)

1.1. Vibrio Vibrio – bastonaşe încurbate (1/2 spiră, – bastonaşe încurbate (1/2 spiră, aspect de virgulă) (ex.: aspect de virgulă) (ex.: Vibrio choleraeVibrio cholerae))

2.2. Campylobacter, Helicobacter Campylobacter, Helicobacter – 2 spire, – 2 spire, aspect de “pasăre în zbor” (ex.: aspect de “pasăre în zbor” (ex.: Campylobacter jejuni)Campylobacter jejuni)

3. Spirillum 3. Spirillum – celule spiralate rigide– celule spiralate rigide

4. Spirochaeta 4. Spirochaeta – celule spiralate, cu 5-25 – celule spiralate, cu 5-25 spire, flexibile (ex.: spire, flexibile (ex.: Treponema, Leptospira, Treponema, Leptospira, BorreliaBorrelia))

Page 26: Prelegerea I
Page 27: Prelegerea I
Page 28: Prelegerea I

EXAMENUL MICROSCOPICEXAMENUL MICROSCOPIC Studiază morfologia şi structura bacteriilor, precum şi Studiază morfologia şi structura bacteriilor, precum şi

caracterele lor tinctoriale.caracterele lor tinctoriale. Examenului microscopic pot fi expuse lichide Examenului microscopic pot fi expuse lichide

biologice sterile (sânge, LCR, lichid pleural), precum biologice sterile (sânge, LCR, lichid pleural), precum şi prelevate nesterile din căile respiratorii, tubul şi prelevate nesterile din căile respiratorii, tubul digestiv, aparatul uro-genital, tegument, urechi, ochi, digestiv, aparatul uro-genital, tegument, urechi, ochi, etc.etc.

Examenul microscopic poate fi efectuat:Examenul microscopic poate fi efectuat:

1. În 1. În stare nativă stare nativă (preparate umede, necolorate: (preparate umede, necolorate: “între lamă şi lamelă”, “picătură suspendată”). “între lamă şi lamelă”, “picătură suspendată”). Studiază morfologia, mobilitatea bacteriilor, unele Studiază morfologia, mobilitatea bacteriilor, unele activităţi (ex.: sporogeneza)activităţi (ex.: sporogeneza)

2. În 2. În frotiuri frotiuri (preparate fixate şi colorate)(preparate fixate şi colorate)

Page 29: Prelegerea I
Page 30: Prelegerea I

Prepararea frotiuluiPrepararea frotiului

1. 1. Etalarea Etalarea materialului microbian (produs materialului microbian (produs patologic, cultură microbiană) în strat subţire pe patologic, cultură microbiană) în strat subţire pe suprafaţa unei lame de sticlă degresatăsuprafaţa unei lame de sticlă degresată

2. 2. UscareaUscarea

3. 3. Fixarea Fixarea (termică, chimică)(termică, chimică). .

4. 4. Colorarea. Colorarea. Asigură contrastul dintre mi/o şi Asigură contrastul dintre mi/o şi fondul preparatuluifondul preparatului

55. . Examinarea Examinarea frotiului la microscopfrotiului la microscop

Page 31: Prelegerea I

Caracter tinctorial Caracter tinctorial – capacitatea bacteriilor – capacitatea bacteriilor de a fixa diferiţi coloranţide a fixa diferiţi coloranţi

Tipuri de coloraţiiTipuri de coloraţii: simple, complexe: simple, complexe

(diferenţiale, speciale)(diferenţiale, speciale)

Page 32: Prelegerea I

MULMULŢŢUMUMESCESC PENTRU PENTRU ATENATENŢIE!ŢIE!