PrejudecataOriginile prejudecatii variaza de la un autor la altul. Unii insista asupra personalitatii purtatorului de prejudecata, studiaza sindromul autoritar, slabiciunea structurala, dogmatismul indpendent de continutul dogmei . alti autori insistaasupra determinantilor sociali si culturali ai prejudecatii.Prejudecata este produsul unor situatii istorice, economice, politice , nu e un mic diavol care apare printre oameni doar pentru ca acestia sunt pervertiti.Orice societate, prin confictele, raporturie sale de dominatie , prin formelesale destratifcaresi mobilitate sociala, orice cultura cu valorile, istoria si traditiile proprii, cu tendintele sale catre etnocentrism, genereaza prejudecati ce lasa urme si pe care le regasim chiar la spiritele cele mai critice.in cea mai mare parte atimpului prejudecata este perceputa la lumina caracterului sau eronat sau mistifcat, dar uneori , ideea ca repreyinta o perceptiefalsa sau alienata a realitatii, este respinsa , prejudecata find transformata intr-O !"O!#$ !%U&$ , '$ $($&P"U )%*#-O +!#!+*$#),*)+! +U"*U#!"!.#asismul este o valoare a societatii albe , nu mai iarationala decat oricare alta .decisive sunt dorinta de endogamie , regulile descendentei si ale clasifcarii rasiale sociale. !ltori teoria oune accentul pe caracterul functional al prejudecatii rariale - nu serveste oare aceasta , de e.emplu la legitimarea unei dominari sociale, la justifcarea ei rationala/Prejudecata traseaza un ansamblu eterogen , e.plicat prin intermediul a 0 teorii1 teoria istorica , socioculturala, de situatie, psihodinamica , fenomenologicasi bazata pe obiectul-stimul.$.presia prejudecatilor rasiale poate f observata curent in conversatii, in presa. !cesstea pot f depistate in analiza discursului, cuantifcate prin sondaje.!naliza prejudecatilor a putut f facuta de asemenea intr-una din variantele importante - zvonul.'ominare si prejudecataPrejudecata este e.presia directa a unor raporturi socialate structurale , fe ca suntdescrise in termeni de clasa sau mai degraba de stratifcare. $a ofera membrilor grupului dominant posibilitatea argumentarii rationale a pozitiei lor , pe care o fundamenteaza si o perpetueaza ideologic.Prejudecata faciliteaza avantaje economice, de prestigiu , sau in domeniul se.ualitatii astfel ca forme e.treme de e.ploatare sau violenta devin psihologi suportabile pentru cei care benefciaza de ele.Prejudecata poate fe sa dovedeasca o atitudine mai degraba ofensiva, precum mentinerea , intarirea dominatiei, fe sa depinda de o pozitie defensiva 2 de e.emplu teama de a vedea ca structura sociala si rasiala se transforma in avantajul grupului dominant si circumscris rasial.Prejudecata devine o unealta folosita strategic de catre actori care isi maresc la ma.imum castigul si isi micsoreaza la minimum costurile. !ceasta idee a fost dezvoltata in mod original de van dij3 pentru a studia modul in care se propaga rasismul. !nalizand continutul a 456 de convorbiri desfasurate in california si olanda , van dij constata ca prejudecata este utila in interactiuni eventual limitate, in special cele ale vietii cotidiene , dar ca aceste convorbiri refecta o proprietate structurala a societatii analizate., care permite unor indivizi apartinand grupului dominant sa desfasoare strategii de persuasiune si de prezentare personala. Prejudecata este un element in procesele de comunicare ce sunt totodata si procese de initiere prin intermediul unorl relatii interpersonale in cadrul grupului majoritar , ca si sub infuenta mass media. %otiunea de prejudecata isi pierde orice continut daca trebuie sa e.plicam rasismul prin avantajele pe care le aduce rasistului.Prejudecata este un lu. costisitor in termeni de interese si de valori din punctul de vedere al persoanei cu prejudecati.7. #asismul simbolic+urentul de gandire al rasismului simbolic a luat nastere din constatarea faptului ca pe parcursul anilor 86 si 06, luptele pentru drepturile civile sau impotriva segregarii scolare , amplifcarea miscarilor de culoare , consolidarea paturilor mijlocii de culoare, respectiv a burgheziei de culoare, sau politicile urbane au modifcat nu numai viata politica a tarii si situati negrilor , ci si prejudecatile rasiale ale albilor.)n forma lor clasica prejudecatile sunt in regres.Prejudecatile suptile constituie rasismul simbolic ce se caracterizeaza prin urmatoarele-4. #espingerea stereotipurilor grosolane si a discriminarii vizibile7. #efuzul modifcarilor rasiale din motive vizibil nerasiale9. ,entimentul ca negrii e.agereaza si se ridica prea repede , datorita unei discriminarii contrarii care-i dezavantajeaza pe albi in favoarea negrilor:. %egarea ideii de segregare din moment ce negrii ar avea acces in aceasi masura cu albii pe piata de munca si locuinte. $.ista de asemenea ideea conform careia negrii violeaza sau pervertesc valorile americane, ca abuzeaza de statul care asigura bunastarea populatiei in domenii ca securitatea sociala, sanatatea si educatiam conditiile de locuit si de munca.$volutia care permite vechiului rasism popular sa se opuna rasismului simbolic inseamna faptul ca insoteste schimbarile, e.primand poate mai adecvat feneomenele de mobilitate relativa descendenta ce au afectat paturile mijlocii in anii 06 56. 9. ,egergarea si discriminarea ,egregarea si discriminarea sunt manifestari concrete ale rasismului ce trebuie disociate analitic . ,egregarea tine grupul circumscris rasial la distanta , ii rezerva un spatiu anume, pe care acesta nu-l poate parasi decat in anumite conditii, mai mult sau mai putinrestrictive.'iscriminarea supune grupul unui tratament diferentiat in diferite domenii ale vietii sociale la care participa intr-un registru care-l inferiorizeaza.)n practica cele doua se pot combina.,egregarea , este cea care inscrie rasismul in spatiu, ea marcheaza organizarea geopolitica a unei tari sau pe cea mai limitata a unui oras.$a traseaza fguri spatiale, fe prin intermediul unor mecanisme sociale spontane , comportamente individuale incare mobilitatea sociala si mobilitatea rezidentiala se intrepatrund pe fundalul rasismului , fe prin intermediul interventiei institutiilor, locale sau nationale, al legilor, regulamentelor sau al unor violente mai mult sau mai putin tolerate de puterea politica.)n realitate insa segregarea nu este in mod necesar rasiala, nici impusa , si se poate ea insasi continua la nivelul unor logici in care notiunea de rasa devine secundeara si in care se impun alte categorii.