PREFAŢĂ Săpăturile arheologice efectuate în Egipt au ... · Faşele în care erau...

1

PREFAŢĂ

Săpăturile arheologice efectuate în Egipt au arătat că şofrănelul a

fost cultivat şi folosit în antichitate, probabil mult inainte de anul 1600

i.e.n.

Din antichitate şi până la începutul secolului al XVIII – lea,

şofrănelul a constituit o sursă importantă pentru obţinerea coloranţilor, rol

care s-a diminuat odată cu sinteza coloranţilor pe bază de anilină.

Pigmenţii din florile de şofrănel prezintă o importanţă deosebită

pentru faptul că nu lasă rezidii toxice în produsele colorate sintetizându-

se în rădăcina de unde în cursul vegetaţiei migrează prin ţesuturile

conducătoare în petale.

Cultura şofrănelului fiind mai puţin pretenţioasă la sol şi de aceea

reuşeşte foarte bine pe solurile mai sărace şi în zonele umede, tot nu este

luat în cultură şi valorificat la fel de mult ca floarea soarelui.

Potenţialul de cultură al şofrănelului este destul de ridicat, dar la

noi în ţară există puţine suprafeţe cultivate. Lipsa de documentaţie cu

privire la cultura de şofrănel, dar şi negăsirea pe piaţă a materialului

biologic necesar pentru însămânţarea culturilor duce la neinteresul

cultivatorilor pentru această plantă.

În general şofrănelul este cultivat pentru uleiul comestibil obţinut

din achene cu un potenţial ridicat de acizi graşi nesaturaţi faţă de alte

uleiuri vegetale, indicele de fum este foarte scăzut faţă de cel al uleiului

de floarea soarelui. Uleiul de şofrănel reduce nivelul colesterolului de

aceea este studiat în scopuri terapeutice.

Această lucrare a fost elaborată sub coordonarea profesorului

univ.dr. Valeriu Tabără, căruia îi aduc sincere mulţumiri pentru ajutorul şi

timpul considerabil depus în realizarea acesteia

2

Aduc mulţumiri conducerii Universităţi de Ştiinţe Agricole şi

Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara şi colectivului disciplinei

de Fitotehnie, care mi-au asigurat mediul pentru efectuarea cercetărilor şi

mi-au acordat sprijinul lor de-a lungul întregii perioade.

Teza de doctorat are o extensie de 268 pagini în care sunt incluse 6

capitole cu 37 tabele, 109 figuri şi 210 referiri bibliografice.

REZUMAT

3

Şofrănelul are posibilităţi mari de valorificare, dar din păcate nu

este o plantă oleaginoasă foarte valorificată.

Cultura şofrănelului fiind mai puţin pretenţioasă la sol şi de aceea

reuşeşte foarte bine pe solurile mai sărace şi în zonele umede, tot nu este

luat în cultură şi valorificat la fel de mult ca floarea soarelui.

Potenţialul de cultură al şofrănelului este destul de ridicat, dar la

noi în ţară există puţine suprafeţe cultivate. Lipsa de documentaţie cu

privire la cultura de şofrănel, dar şi negăsirea pe piaţă a materialului

biologic necesar pentru însămânţarea culturilor duce la neinteresul

cultivatorilor pentru această plantă.

CAPITOLUL I

PLANTELE OLEAGINOASE

Plantele oleaginoase (oleifere) sunt speciile în seminţele cărora se găsesc

cantităţi mari de grăsimi lichide, numite curent uleiuri, ce se extrag cu uşurinţă pe cale

industrială. Acumularea sub formă de substanţe de rezervă a unor importante cantităţi

de grăsimi se poate produce în diferite organe ale plantei, pe lângă seminţe şi fructe,

astfel se pot enumera rizomii, sporii, filamentele micelinice etc. (BARCA, 1987

BARBU C., 1986; BÎLTEANU şi colab. 1983; BÎLTEANU şi colab.1991)

Din grupa plantelor oleifere, în general fac parte: floarea-sparelui, ricinul, inul de ulei,

bumbacul, soia, alunele de pământ, macul, rapiţa, muştarul, camelina, susanul,

şofrănelul, susanul, perila, lalemanţia şi altele.

Plantele care se evidenţiază prin conţinut ridicat de grăsimi vegetale sunt anuale,

perene, ierboase şi arborescente şi aparţin mai multor familii botanice: Compositae

(Asteraceae), Cruciferae (Brasicaceae), Linaceae, Euphorbiaceae, Labiatae

(Lamiaceae).(BARBU, C, 1986; BÎLTEANU şi colab.1991)

Clasificarea plantelor oleaginoase Plantele din care se o bţine ulei se clasifică în:

1. Plante tipice pentru ulei: - rapiţa; soia; floarea-soarelui; şofrănelul; inul

pentru ulei; ricinul; măslinul; camelina; susanul; alunele de pământ; crambele; perila;

lalemanţia.

2. Plante cu utilizare mixtă:

- bumbacul, cânepa şi inul – pentru fibre cultivate pentru obţinerea de

fibre de la care se obţine ca produs secundar, ulei din seminţe, în această grupă se

încadrează:

- soia, arahidele – pentru obţinerea de ulei şi proteine;

- cerealele – porumbul şi sorgul ca alimente din care se obţine şi ulei;

- dovleacul – pulpa pentru furaj, iar seminţele pentru extragerea uleiului; (

V. TABĂRĂ 2005)

Alte plante cu utilizare mixtă (din alte grupe fitotehnice), sunt leguminoase

pentru boabe (soia şi arahidele), plante textile (bumbac, in pentru fibre şi cânepă),

4

plante aromatice şi medicinale (macul, muştarul etc.), cereale (porumb, sorg), plante

furajere (dovleac) etc.

Uleiul se acumulează în diverse părţi ale plantelor;

- în tuberculi, la migdalul de pământ;

- în sămânţă, la susan, rapiţă, soia, ricin, mac, muştar, şofrănel, porumb,

sorg;

- în fructe, la măslin şi palmier.

Formarea şi acumularea substanţelor grase de rezervă în diverse ale plantelor

este un proces complex de fitosinteză strâns legat de – capacitatea plantelor de a

valorifica energia dată de lumina solară (indicele foliar), intensitatea şi frecvenţa

luminii.

Plante oleaginoase- utilizare

Principalele întrebuinţări ale uleiurilor vegetale, produse în plantele

oleaginoase motivează pe deplin importanţa de care se bucură plantele din această

grupă. ( Muntean, L.S., 1993)

Uleiurile vegetale alimentare (culinare, de masă, de salată) au însuşiri

gustative bune şi digestibilitate ridicată (circa 95 %), depăşind multe grăsimi de

origine animală.

Un dezavantaj al uleiurilor vegetale îl constituie faptul că în procesul industrial

de prelucrare pierd o mare parte din vitaminele liposolubile (A, D, E, K).

Uleiurile vegetale au o utilizare largă în industria conservelor şi în panificaţie.

Prin hidrogenare se obţine margarina, folosită în alimentaţie direct sau în patiserie.

Uleiurile vegetale sunt apreciate în alimentaţia dietetică, extinsă tot mai mult în

ultimul timp.

Faptul că grăsimile vegetale pot avea un rol în prevenirea aterosclerozei a fost

evidenţiat de peste trei decenii de numeroşi autori (BORCEAN şi colab.2001), iar

Terroine, 1963 citat de (A. DUMITRESCU 1986) atribuie lipidelor cu conţinut în

acizi graşi nesaturaţi (acid oleic, linoleic, linolenic, arahidic) denumirea de „lipide

esenţiale”, termen sub care se cunosc şi astăzi.

Uleiurile vegetale fluide sub 0°C (soia, floarea soarelui, rapiţa colza etc.) se pot folosi

ca şi carburanţi pentru motoare Diesel, şi după unele modificări de reglaj la modul de

alimentare. (A. LAZA şi colab. 1987; E. BOMBARDELLI, 1987)

Aceste modificări se atenuează sau sunt ocolite când uleiul este transformat în

ester metilic sau etilic, numit „biodiesel” sau „diester”.

După extragerea uleiului, turtele şi şroturile rămase reprezintă nutreţuri

concentrate, bogate în proteină (30 – 50 %), extractive neazotate, grăsimi şi

vitamine.(CV. ANICIKOV, 1962; CUCU VIORICA, BODEA, C., Plantele

oleaginoase prezintă importanţă şi din punct de vedere agrotehnic.

Cele care se recoltează devreme (inul pentru ulei, cruciferele timpurii), sunt

foarte bune premergătoare pentru cerealele de toamnă.

Plantele oleaginoase prăşitoare, bine întreţinute, contribuie la combaterea

buruienilor în cadrul rotaţiilor.

CIONCA, C., 1992).

Situaţia plantelor oleaginoase pe plan mondial

Suprafeţe mai mari la nivel global se cultivă cu soia, floarea soarelui, arahide, bumbac

şi rapiţă. Acestea sunt principalele plante producătoare de ulei comestibil (alimentar),

iar inul pentru ulei şi ricinul pentru ulei industrial.

5

În ultimele trei decenii, producţia mondială de ulei vegetal (comestibil şi

industrial) a crescut mult, ajungând de la circa 18 milioane tone în anul 1960 la circa

58 milioane tone, în 1990, ritmul creşterii menţinându-se ridicat şi în continuare.(

KNOWLES, 1965).

Cele mai mari ritmuri de creştere s-au realizat la producţia de ulei de soia, floarea

soarelui şi rapiţă.

Ritmul ridicat de creştere a producţiei mondiale de uleiuri vegetale se

datorează în principal cererii de uleiuri comestibile, cele industriale menţinându-se la

acelaşi nivel în ultimii ani. Producţia de grăsimi animale (unt, untură, slănină) şi

uleiuri (peşte, balenă), a înregistrat în ultimii ani creşteri mai reduse decât uleiurile

vegetale comestibile. În ultimele trei decenii, grăsimile animale au crescut cu circa o

treime, iar uleiurile vegetale alimentare de circa trei ori.

În producţia mondială de ulei vegetal pe primul loc se situează soia (peste 15

milioane tone anual), apoi floarea soarelui (peste 7 milioane tone), rapiţa (peste 6

milioane tone), arahidele (peste 5 milioane tone), bumbacul (circa 4 milioane tone).

Şofrănelul se cultivă în lume pe 1,1-1,2 mil. hectare.

Cele mai mari suprafeţe se cultivă în India (circa 680 mii ha), Mexic

(circa 150 mii ha), S.U.A. (circa 120 mii ha) şi Spania (circa 70 mii ha).

Suprafaţa mondială ocupată cu şofrănel este de circa 1,4-1,7 mil. ha, cu o

producţie medie de 700 kg/ha. (WEISS, 1971).

Alte uleiuri alimentare sunt cele de măslin (peste 2 milioane tone), susan

(circa un milion tone), şofrănel (0,5 milioane tone), porumb (0,3 milioane

tone),etc.

Creşterea substanţială a producţiei de uleiuri vegetale comestibile se datorează

extinderii soiei în S.U.A ( folosită şi ca furaj proteic), a florii soarelui în Europa şi

S.U.A. (datorită calităţii culinare superioare a uleiului) şi a rapiţei în condiţii mai

vitrege (Canada, India). (WEISS, 1983).

Se consideră că ritmul anual de creştere a producţiei mondiale de uleiuri

vegetale comestibile nu este suficient pentru a satisface creşterea cererii de pe plan

mondial.

Situaţia plantelor oleaginoase în România

În România sunt cultivate pentru ulei următoarele plante oleaginoase: floarea

soarelui, şofrănelul, inul pentru ulei, ricinul, rapiţa.

Rezultă că în ţara noastră cele mai importante suprafeţe cu plante oleaginoase

sunt deţinute de floarea soarelui, rapiţă şi soia.

În anii normali, ţara noastră obţine circa 350 – 400 mii tone ulei de floarea soarelui

anual şi însemnate cantităţi de ulei de soia, porumb, etc.

Se poate asigura astfel necesarul intern şi eventualele cantităţi pentru export.

Pe piaţa externă este solicitat în special uleiul de floarea soarelui.

În anul 2003 au fost cultivate circa 5000 ha cu şofrănel, iar în anul 2004

peste 10000 ha. Producţia de şofrănel obţinută în ţara noastră este superioară

producţiei de floarea soarelui în zonele cu soluri mai puţin fertile şi cu deficit de

umiditate.

Se poate spune acelaşi lucru şi despre uleiul de şofrănel care indicele de

iod 140 – 152 şi conţine 21% acid oleic, 73% acid linoleic şi 3% acizi graşi (

BÎLTEANU, GH., 2001).

Uleiul este asemănător la gust şi culoarecu uleiul de floarea-soarelui şi se

întrebuinţează cu precădere în alimentaţie având indicele de fum scăzut.

6

În ţara noastră, şofrănelul poate constitui o cultură cu importanţă

deosebită în zone mai secetoase, pe terenuri cu fertilitate redusă, unde asigură

producţii comparabile cu producţiile de floarea-soarelui.

CAPITOLUL II

ŞOFRĂNELUL PLANTĂ OLEAGINOASĂ

Săpăturile arheologice efectuate in Egipt au arătat că şofrănelul a fost cultivat

şi folosit în antichitate, probabil mai inainte de anul 1600 i.e.n. (ZAMFIRESCU, N. şi

colab.1958; CANTAR, F.1965).

Faşele în care erau înfăşurate mumiile în Egiptul Antic erau vopsite cu vopsea

extrase din florile de şofrănel. (WEISS 1971).

Din antichitate şi până la începutul secolului al XVIII – lea, şofrănelul a

constituit o sursă importantă pentru obţinerea coloranţilor, rol care s-a diminuat odată

cu sinteza coloranţilor pe bază de anilină (BRĂTULESCU, C. 1988).

În secolele XV-XX şofrănelul a fost considerat de către arabi ca o plantă cu

proprietăţi diaforetice (CHAVAN 1961).

Şofrănelul a fost cunoscut în antichitate şi ca plantă uleioasă.

Pe un papirus al lui Ptolomeu al II – lea din anii 259-258 î.e.n., se menţiona

printre altele că regele avea monopol complet asupra cultivării şi comercializării

plantelor uleioase, iar printre acestea au fost incluse, ricinul, şofrănelul, susanul şi inul

pentru ulei. (WEISS, A. E. 1971).

Medicul grec Discordie, in lucrarea sa (De Materia Medica) a inclus şi

şofrănelul pe care îl considera, un laxativ moderat printre cele 600 de plante

medicinale (WEISS 1983). De asemenea Discordie menţionează că florile de şofrănel

se utilizau la colorarea unor băuturi şi unguente, iar părţile tinere ale plantei erau

consumate în stare proaspătă.

Utilizarea şofrănelului ca plantă medicinală a fost mentionată de mulţi autori,

printre ei fiind şi Paul Argineta (615-690), care a predat şi practicat medicina în

Alexandria. Între secolele X-XV, şofrănelul a fost considerat de arabi ca o plantă cu

proprietăţi diaforetice şi era utilizat în acest scop de către aceştia (BRĂTULESCU, C.,

1988).

În Iran şi Afganistan, şofrănelul a constituit o sursă ideală de coloranţi, pentru

renumite carpete şi covoare.

În India, la început şofrănelul a fosr folosit ca plantă uleioasă (JUKOVSKI, P.

M. 1950).

Tot în antichitate şofrănelul a fost cultivat în Pakistan, China şi Japonia

(NAAZAR, A.1985., DA-JUE, LI şi colab. 1981, 1986 şi WEISS, E. A. 1971).

În Europa, prima lucrare în care este menţionat şofrănelul este atribuită lui

Albert Magnus, în secolul al XIII –lea (HANELT, P. şi colab., 1985). S-a cultivat la

început ca plantă ornamentală şi apoi în scopuri medicinale şi pentru obţinerea

coloranţilor (Brătulescu, C., 1988).

În Europa, a fost introdus în cultura pe la mijlocul secolului al XVIII – lea

(HANELT, 1963).

În Mexic şi S.U.A. ca şi în celelalte ţări din America Latină, şofrănelul a fost

introdus în cultură de către emigranţii spanioli şi portughezi, fiind cultivat la început

ca plantă ornamentală şi mai târziu ca plantă tinctorială KNOWLES, P. F.(1955), şi

PURDY, R. H şi colab.(1959), citaţi de BRĂTULESCU, C.(1988).

7

În ţara noastră Maior, G. 1985 menţionează faptul că şofrănelul se cultivă

pentru florile sale din care se obţin două culori, una roşie „statornică” şi una galbenă

„nestatornică”.

PRODAN, I.(1939), descrie planta şi îi menţionează întrebuinţările.

ROMANOVICI, A. (1942), descrie şofrănelul ca plantă uleioasă.

Importanţă şi utilizări

Cultivarea şofrănelului se face în prezent pentru ulei utilizat la prepararea

margarinei, salate. Iar împreună cu uleiul de susan şi cel de arahide, se foloseşte la

obţinerea unui unt vegetal de cea mai bună calitate.

În urma progreselor realizate de genetica şi ameliorarea şofrănelului,

conţinutul de ulei a crescut de la 25-35%, cât se înregistra la formele cultivate în

perioada 1950-1960, la 40-45% la soiurile cultivate în prezent, fiind astfel la nivelul

conţinutului de ulei din fructele de floarea-soarelui (KNOWLES, P. F. 1969, 1983,

1985, HELM, J. L. şi colab. 1985, WICHMAN, D.W. 1987, CORLETO, A. şi colab.

1987, BRĂTULESCU, C 1988).

Datorită conţinutului ridicat în acizi graşi nesaturaţi folosirea uleiului de

şofrănel în alimentaţie nu determină creşterea cantităţii de colesterol în sânge. Se

elimină astfel primejdia bolilor coronariene şi arteriale (BEECH, D. F.1960,

CANTAR, F. 1965, HOAG, B. K. şi colab. 1969, CONSTANTIN, L. 1983).

Uleiul de şofrănel se caracterizează prin conţinut ridicat în acid linoleic (76,4

%), indice de iod cu limita cuprinsă între 140-152%, indicele de saponificare 186-

193%, indicele de aciditate 0,3-3% şi un conţinut redus de acid linoleic de 0,1-0,3%.

MINCHEVICI, I. A.(1952), arată că deşi sicativitatea uleiului de şofrănel este

de două ori mai redusă faţă de cea a inului, el poate fi folosit pentru prepararea

uleiului fiert, a linoleumurilor şi a hârtiei cerate.

RHEINECK, A. E.(1966), scoate în evidenţă faptul că uleiul de şofrănel poate

fi folosit pentru obţinerea peliculelor pentru film de înaltă calitate, care îşi păstrează

transparenţa timp îndelungat şi nu se zgârâie.

KNOWLES, P. F. (1967), menţionează folsirea uleiului de şofrănel în

industria lacurilor şi vopselelor care, aşa cum arată şi BEECH, D. F. (1969), nu se

oxidează.

CRĂCIUN, F. (1971), menţionează că uleiul de şofrănel are largi utilizări în

industria farmaceutică, detenţă efectului purgativ şi antireumatismal. Florile de

şofrănel au însuşiri de calmant a tusei.

Din florile de şofrănel şi în prezent se obţin coloranţi alimentari şi industriali.

Este important de ştiut că pigmenţii obţinuţi din şofrănel nu lasă rezidii în produsele

pe care le colorează.

Carthamina este unul din cei mai valoroşi compuşi netoxici folosiţi în industria

alimentară sau în industria textilă.

Alături de aceasta florile de şofrănel mai conţin izocarthamină, carthamidina,

izocarthamidina şi diferiţi coloranţi galbeni solubili în apă KNOWLES, P. F.(1955) şi

WEISS, E. A. (1971).

Carthamina se găseşte în flori în proporţie de 0,3-0,6%, iar coloranţii „galbeni

solubili în apă” în proporţie de 20-30%.

În unele zone de pe glob, părţile tinere ale plantei de şofrănel se consumă în

stare proaspătă sub formă de salate.

Din punct de vedere agricol cultura şofrănelului prezintă importanţă pentru

multe ţări, două aspecte reţin atenţia în mod deosebit:

8

- şofrănelul este singura cultură dintre oleaginoase nepretenţioasă la

îngrăşămintele cu potasiu şi cu pretenţii reduse faţă de îngrăşămintele

cu fosfor;

- şofrănelul este o bună plantă premergătoare pentru cerealele de

toamnă (KNOWLES, P. F. 1965, 1980; JACKSON, J. F. 1985;

QUILANATAN, V. L. şi colab. 1985; SAWANT, A. R. 1985;

NAAZAR, A. 1985; MUNDEL, H. 1987; CORLETO, A. 1987; şi

WICHMAN, D. V. 1987).

Uleiul este de culoare alb-gălbuie şi este utilizat ca atare pentru prepararea

salatelor sau pentru gătit. Are un indice de fum foarte scăzut faţă de uleiul de

floarea-soarelui. (V., TABĂRĂ, 2005)

Indicele de iod al acestui ulei se situează între 140-150. (GH., BÎLTEANU,

2001)

Uleiul de şofrănel este folosit pentru fabricarea lumânărilor parfurmate,

fabricarea margarinei, în industria chimică ca materie primă pentru fabricarea unor

vopsele.

Fructele (achenele) – au proprietăţi purgative şi hidrogog, fiind utilizate în

medicină. Seminţele sunt folosite în tratamentul tumorilor, mai ales în cazul celor

localizate la nivelul ficatului. Medicina chinezească recomandă seminţele in

tratamentul dismenoreei la femei, având efect astringent la nivel uterin. (H., LI

DAJUE, H., MUNDELL 1996)

Din seminţe se mai obţine o făină de calitate cu un conţinut proteic ridicat.

Făina are scop furajer dar poate fi inclusă şi în reţetele de panificaţie pentru hrana

omului.

Florile – conţin substanţe cu însuşiri antitusive, intrând în compoziţia unor

ceaiuri. Florile sunt considerate ca având proprietăţi laxative, sedative şi se utilizează

în tratamentul scarlatinei.

Petalele – conţin cca. 20 % pigmenţi galbeni şi 0,5 % pigmenţi roşii. Aceşti

pigmenţi pot fi utilizaţi pentru obţinerea unor coloranţi naturali cu utilizare în:

industria alimentară; industria textilă; industria farmaceutică; industria cosmetică.

Pigmenţii din florile de şofrănel prezintă o importanţă deosebită pentru faptul

că nu lasă rezidii toxice în produsele colorate.

Pigmenţii se sintetizează în rădăcina de unde în cursul vegetaţiei migrează

prin ţesuturile conducătoare în petale. (V., TABĂRĂ, 2005)

Discul roşu din steagul naţional al Japoniei are culoarea beni-iro (roşu intens)

care se extrage în mod tradiţional din petalele de beni-bana (Carthamus tinctorius).

(www.inaro.de )

Usher în 1977 menţionează şofrănelul cultivat în scopuri ornamentale.

În Europa acesta este utilizat pentru florile proaspăt tăiate şi pentru flori

uscate, folosite în galanterii. Olanda este unul dintre promotorii acestei noi utilizări. În

S.U.A. încă se fac studii pentru găsirea unor genotipuri valoroase din punct de vedere

al aspectului floral, studiile au fost efectuate încă din 1999, de către WESTERN

REGIONAL PLANT INTRODUCTION SATION (WRPIS). Încă sunt desfăşurate

studii de piaţă.

Origine şi răspândire

Şofrănelul, ca plantă oleaginoasă, este cunoscută încă din antichitate. Se

găseşte în culturi în S.U.A., Israel, Maroc, Spania, Italia, Franţa, Pakistan, Tunisia,

India, Australia. (BÎLTEANU, GH. 1998)

Suprafaţa mondială ocupată cu şofrănel este de 1,4- 1,7 milioane ha. cu o

producţie medie de 700 kg/ha. (V.TABĂRĂ. 2005)

http://www.inaro.de/

9

Şofrănelul asigură rezultate foarte bune şi în zonele cu terenuri fertile şi

umiditate suficientă. Este o plantă oleaginoasă cu reale perspective de extindere în

cultură în sudul, vestul şi estul ţării. (V.TABĂRĂ. 2005)

Caracterizarea morfologică şi biologică

Şofrănelul este o plantă oleiferă anuală, ierboasă cultivată şi spontană.

Rădăcina – pivotantă, pătrunde în sol până la 2- 2,5 m adâncime, puternic

ramificată cu capacitate bună de solubilizare şi absorbţie a elementelor nutritive.

Tulpina cu înălţimea de 50 – 100 cm, este lucioasă, glabră la maturitate de

culoare alb-argintie cu nuanţe violacee ramificată în jumătatea superioară sub formă

de corimb.

La plantele mature, rădăcina principală poate penetra în sol până la adâncimea

de 2-3 m, cu numeroase rădăcini secundare împrăştiate pe lateral. Datorită acestui

sistem radicular, şofrănelul este deosebit de rezistent la secetă, el putând fi cultivat

fără probleme în zonele în care introducerea irigaţiilor este dificilă.

Frunzele sunt alterne, lungi de 5 – 10 cm, late de cca. 3 cm, sesile cele

inferioare şi amplexicaule cele mijlocii şi superioare.

Sunt lucioase cupate, cu marginile dinţate, cu spini sau fără spini pe margine.

Florile – sunt mici, tubulare alcătuită pe tipul 5. Florile sunt grupate în

capitule tot mai mici, cu diametrul de 1,5 - 3,5 cm. Formând într-un capitul 15 – 20

achene. Pe o plantă se pot forma 14 – 60 de capitule, iar într-un capitul se găsesc 25-

60 de flori. Corola este alcătuită din 5 petale de culoare gălbuie până la roşu intens,

fiind înconjurată de 5 sepale caracteristice pentru şofrănel, lungi de 6-7 mm.

Fructul este o achenă alungită piriformă prevăzută cu 4 muchii culoare albă

sidefie. (S., NIŢĂ. G., POP şi colab.2001).

În multe cazuri seminţele de şofrănel sunt prevăzute cu un papus compus din

membrane înguste provenite din sepalele care devin persistente.

Sistematica, soiuri

Şofrănelul face parte din familia Compositae (Asteraceae), genul Carthamus

care cuprinde mai multe specii:

- Carthamus lanatus L;

- Carthamus oxyachantha L

- Carthamus tinctorius L.

Soiurile care se cultivă fac parte din specia Carthamus tinctorius L.

În ţara noastră se cultivă populaţii locale. La Iaşi, C. BRĂTULEANU (1988) a

obţinut mai multe linii importante prin capacitatea lor de producţie, de peste 1000 kg

ulei/ha (peste 35q/ha achene, peste 1260 kg/ha ulei).

Şofrănelul – compoziţie chimică

În afara conţinutului de acizi graşi de 32-40% seminţele de şofrănel mai conţin

şi un procent proteic de 11-17%şi 4-7% apă. Din analiza chimică a 100g seminţe s-au

obţinut: 482 calorii; 4,8g apă; 12,6g proteine; 27,8g lipide; 50,5g lucide; 25,1g

glucide,; 4,3g cenuşă; 126 mg.Ca.; 310 mg.P.; 9,7mg. Fe.; 0,59mg. Tiamină; 0,14 mg.

riboflavina; 0,5 mg. niacină.

( L.,VICKI; BRADLEY, şi colab. 1999)

Conţinutul uleiului în acizi graşi este: 1,5% acid mirstic, 3% acid palmitic, 1%

acid stearic, 0,5% acid arachidric, 33% acid oleic, 61% acid linoleic.

CAPITOLUL III

CADRUL NATURAL DE DESFĂŞURARE

Descrierea cadrului natural de la Timişoara

10

Evaluarea condiţiilor pedoclimatice s-au efectuat pentru perimetrul

Staţiunii Didactice Experimentale a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină

Veterinară a Banatului din Timişoara situată în Câmpia - Banato Crişană subunitatea

Câmpia Timişului interfluviu Bega – Beregsău.

Condiţiile climatice

În perioada de criptovegetaţie a ultimilor cinci ani s-au înregistrat cele mai

scăzute temperaturi se înregistrează în luna februarie, când media lunară este cu mult

sub valoarea medie multianuală. Desprimăvărarea în anii 2005 şi 2006 s-a produs cu

mare întârziere. În luna martie temperatura medie s-a situat la jumătate din

temperatura mediei multianuală.Cu mici excepţii în ultimii ani temperaturile sunt mai

mari decât media multianuală.

Zona de referinţă se află la interferenţa maselor de aer cu caracter maritim, de

origine vestică şi a celor cu caracter continental de origine estică, fiind periodic

influenţată de prezenţa în teritoriul analizat a unor mase de aer cald, de origine sudică.

În ansamblu, cea mai mare influenţă asupra zonei, o au masele de aer

maritime, de origine apuseană, cu un grad sporit de umiditate, urmate de cele

subtropicale şi de cele continentale, de origine răsăriteană. Cele două categorii citate

la urmă fiind generatoare de obicei de secetă care influenţează negativ producţia

agricolă din zona de referinţă.

Studiind harta tipurilor climatice de pe teritoriul României, se constată că zona

de referinţă se încadrează în climatul temperat continental moderat, situat la

interferenţa sectorului de zonă care din punct de vedere climatic are interferenţe

oceanice cu cel de provincie climatică cu influenţe mediteraneene.

Temperatura. Condiţiile de temperatură a anilor 2005-2007

Temperatura reprezintă un factor de vegetaţie care influenţează direct creşterea

şi dezvoltărea plantelor.

Temperatura aerului multianuală a zonei de referinţă este de 10,8 0C cu

tendinţa de creştere în ultimii ani.

Izoterma medie a iernii se situează între 0 şi -10C, iar temperatura medie

multianuală a lunii celei mai reci, ianuarie, este cuprinsă între –1 şi –2 0C.

Temperatura minimă absolută are valori cuprinse între –20 şi –30 0C, iar cea

mai scăzută valoare, de –35,3 0C, a fost înregistrată la Timişoara în anul 1963.

Valorile medii pentru resursele termice globale T > 00C oscilează între 3800

0C şi 4100

0C. Acestea permit cultivarea în zonă, a unor plante cu cerinţe mai ridicate

faţă de temperaturi.

Pentru caracterizarea climatică a anului experimental 2005 comparativ cu

mediile multianuale s-au utilizat datele înregistrate la Staţia Meteorologică Timişoara.

În anul 2005 temperaturile înregistrate în cursul perioadei de vegetaţie cu mici

excepţii (august)sunt superioare temperaturile medii multianuale. Acest lucru nu

afectează creşterea şi dezvoltarea plantelor de şofrănel. Din punct de vedere al

temperaturilor înregistrate, anul 2005 cu excepţia primei părţi (martie) oferă condiţii

deosebit de favorabile pentru cultura de şofrănel.

În anul 2006 temperaturile înregistrate la Timişoara sunt mai favorabile

cultivării şofrănelului, decât cele înregistrate în anul precedent acestea putându-se

11

semăna în luna martie când se realizează o temperatură medie lunară de 500C cu 1

0C

mai puţin decât media multianuală.

În cursul perioadei de vegetaţie cu excepţia lunilor mai,iunie şi august,

temperaturile medii lunare sunt mai reduse sau aproape egale cu media multianuală.

În ansamblu la temperaturile medii lunare înregistrate în perioada de vegetaţie a

şofrănelului în anul 2006, sunt favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor.

Din punct de vedere termic anul 2007 este mai cald decât primii ani ai ciclului

experimental.

Cele mai călduroase luni din perioada de vegetaţie sunt lunile martie + 4,60C,

aprilie, 3,60C, mai, 6,6

0C, iunie 5,5

0C, şi 0,9

0C în luna iulie. Aceste temperaturi nu au

afectat desfăşurarea fazelor de vegetaţie ale plantelor de şofrănel. Temperaturile medii

lunare sub cele ale mediei multianuale înregistrate în lunile august şi septembrie ale

anului 2007 nu influenţează în nici un fel evoluţia plantelor de şofrănel, acestea fiind

ajunse în faza de maturitate.

Umiditate

Suma medie a precipitaţiilor anuale în zona Timişoara este de 631,0 mm.

Solul primeşte cele mai mari cantităţi de precipitaţii în perioada de primăvară,

începutul verii, iar cele mai reduse în timpul iernii.

Frecvenţa pe perioade lungi a anilor secetoşi este de 20–30 %, iar a celor cu

precipitaţii excedentare de 11–12 %.

Bilanţul hidroclimatic anual este subexcedentar, slab deficitar, cu un indice

hidroclimatic de 90,5 şi un indice de ariditate “De Martonne” de 30,5.

Media anuală a evapotranspiraţiei potenţiale este de 698 mm. Bilanţul climatic

al apei în condiţii, fără aport freatic, scoate pe termen lung în evidenţă un excedent de

umiditate în lunile de iarnă - primăvară şi un deficit de umiditate în cursul lunilor de

vară - începutul toamnei.

Valoarea indicelui de ariditate “De Martonne” de 30,5 pe temen lung indică

amplasarea zonei Timişoara la interferenţa silvostepei semiumede cu silvostepa

umedă.

Pentru caracterizarea climatică a ciclului experimental 2005–2007 s-au folosit

datele înregistrate la Staţia Meteorologică Timişoara.

Rezultă că în toţi anii experimentali, au fost condiţii favorabile pentru răsărire.

În primăvara şi vara anului 2005 temperaturile au fost favorabile

creşterii plantelor.

În anul 2005 cantităţile de precipitaţii înregisrate sunt diferite de la lună la

lună. Astfel în lunile februarie, martie şi aprilie cantităţile de precipitaţii căzute sunt

superioare mediei multianuale din zonă. Precipitaţiile în exces din luna martie şi mai

ales faptul că ele au căzut la intervale scurte de timp au făcut ca primul semănat a

şofrănelului să se realizeze foarte greu.

În anul 2006, regimul precipitaţiilor este mai echilibrat decât în anul 2005.

În acest an se realizează excedente faţă de media multianuală în lunile

februarie, martie, aprilie, iunie şi august. Deficit de precipitaţii faţă de media

multianuală sunt înregistrează în lunile mai, iulie, septembrie şi octombrie.

12

Analiza datelor climatice înregistrate la Timişoara în anii 2005 şi 2006 cu

excepţia lunilor februarie şi martie din anul 2005 când datorită precipitaţiilor s-a

întârziat semănatul şofrănelului. În totalitatea lor datele climatice ne arată un raport

termic şi pluviometric favorabil pentru plantele de şofrănel.

Sub aspectul regimului de precipitaţii anul 2007 se caracterizează prin

normalitate dacă comparăm cantităţile de precipitaţii lunare cu cele ale mediei

multianuale. Din analiza cantităţilor de precipitaţii căzute în anul 2007 constatăm că,

cantităţile de precipitaţii căzute în lunile februarie şi martie (superioare mediei

multianuale) crează premiza unei rezerve de apă în sol suficientă pentru ca plantele de

şofrănel să-şi poată desfăşura în condiţii bune primele faze de vegetaţie (germinarea,

răsărirea, formarea sistemului foliar şi al tulpinilor). În lunile mai şi iunie când în

cantităţile de precipitaţii căzute sunt sub media multianuală. Deficitul de precipitaţii

din lunile mai şi iunie având în vedere rezerva de apă acumulată în sol în lunile

februarie, martie şi aprilie asigură norma de apă în faza de creştere a tulpinilor,

plantelor de şofrănel chiar dacă cantităţile de precipitaţii căzute în cele două luni sunt

sub media multianuale. În raport cu primii doi ani ai ciclului experimental anul 2007

după cantitatea de precipitaţii căzute se caracterizează ca un an secetos.

Caracterizarea solului

Descrierea tipului de sol

Experienţa a fost amplasată în perimetrul suprafeţei S.D.E. Timişoara care

face parte din marea unitate fizico-geografică: Câmpia Banato-Crişană (Berindei,

Nedelcu, 1893); forma principală de relief Câmpia Timişului interfluviu Bega-

Beregsău, la racord cu Câmpia Înaltă a Banatului, (Mihăilescu, 1967).

Caracteristica principală a acestei zone este o suprafaţă plană, uşor ondulată.

Câmpul experimental a fost amplasat pe un sol de tip cernoziom cambic umed

(gleizat slab), decarbonatat slab, pe depozite löessoide, lut argilo-prăfos/luto-argilos.

Adâncimea apei freatice se situează la adâncimea de 2-3 m.

CAPITOLUL IV

OBIECTIVELE CERCETĂRII, MATERIAL ŞI METODĂ

Obiectivele cercetării

În cadrul cercetărilor din câmp şi a celor din laborator, s-a urmărit realizarea

următoarelor obiective :

- stabilirea potenţialului de producţie a unor linii noi de şofrănel extrase

dintr-o populaţie locală de Timişoara cultivată mulţi ani în câmpul

disciplinei de Fitotehnie

- stabilirea momentului de semănat al şofrănelului având în vedere perioada

sa de vegetaţie şi domeniile de utilizare

- capacitatea de a produce ulei a liniilor luate în studiu sub influenţa

momentului semănatului

- creşterea şi dezvoltarea plantelor de şofrănel în relaţie cu anumiţi factori

tehnologici şi climatici

- determinarea principalelor elementele de productivitate ale plantelor de

şofrănel în condiţiile de la Timişoara.

Materialul folosit în cercetare

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin cercetare s-au folosit 12 linii de

şofrănel obţinute prin selecţie individuală dintr-o populaţie de Timişoara conservată în

câmpul didactic al disciplinei de Fitotehnie.

13

Pe lângă determinarea capacităţii de producţie şi conţinutul de ulei în laborator

s-au determinat măsurători biometrice privind:

- lungimea tulpinii

- ramificaţiile totale ( gradul de ramificare) cu determinarea: - ramificaţiilor

principale (cele dispuse direct pe tulpina principală) şi a ramificaţiilor

secundare (cele dispuse de pe ramificaţiile principale)

- numărul calatidiilor

- diametrul calatidiilor

- numărul achenelor pe plantă

- greutatea achenelor pe plantă

Exceptând momentul semănatului care s-a constituit în factor experimental

tehnologia aplicată pentru cultivarea şofrănelului a fost cea specifică acestei plante în

cultură mare în zona de referinţă.

Planta premergătoare pentru cultura de şofrănel în cei trei ani experimentali a

fost grâul de toamnă.

Fertilizarea culturii s-a făcut cu îngrăşăminte complexe de tipul N15P15K15 în

cantitate de 450 kg/ha complexe care au fost echivalate cu 70 kg/ha s.a. de azot, fosfor

şi potasiu.

Arătura de bază s-a efectuat la 20-22 cm adâncime. Patul germinativ a fost

prelucrat şi uniformizat cu combinatorul iar lucrarea s-a făcut până la intrarea în iarnă.

In primăvară cu două trei zile înainte de semănat, pregătirea patului germinativ

s-a făcut cu combinatorul care a avut rolul de a sparge crusta şi de a distruge

buruienile răsărite şi de a afâna solul pe adâncimea de semănat.

De-a lungul perioadei de vegetaţie s-au efectuat corecţii de densitate pe rând

prin rărit lucrarea fiind făcută atunci când plantele au ajuns în faza de 2-5 frunze.

Metoda de cercetare

Pentru a evidenţia capacitatea de producţie a liniilor noi de şofrănel

(Carthamus tinctorius L.) luate în studiu, s-a organizat o experienţă bifactorială în care

factorii experimentali în cei trei ani luaţi în studiu au fost:

Pentrul anii 2005-2007:

Factorul A – epoca de semănat

- epoca I MARTIE

- epoca a II-a APRILIE

- epoca a III-a MAI

Factorul B – liniile de şofrănel

- Populaţia Timişoara - T 33,

- T 5, - T 36,

- T 6, - T 40 talie joasă,

- T 9, - T 41,

- T 10, - T 100,

- T 27, - T 40 talie înaltă,

Aşezarea în câmp a experienţei s-a făcut după metoda blocurilor cu parcele

randomizate.

Variantele experimentale au fost aşezate în trei repetiţii cu randomizarea

factorului B (liniile de şofrănel).

Rezultatele de producţie au fost calculate şi interpretate prin metoda analizei

variantei, iar elementele biometrice au fost calculate şi interpretate prin metoda şirului

de variaţie.

14

CAPITOLUL V

REZULTATELE OBŢINUTE

5.1. Rezultatele de producţie

Rezultatele de producţie la şofrănel sub influenţa momentului de semănat

în anul 2005

Analiza rezultatelor (tabel 5.13.) de producţie şi interacţiunea bilaterală epoca

de semănat, linii de şofrănel (factor A şi B) evidenţiază câteva elemente esenţiale.

În condiţiile anului 2005 semănatul şofrănelului în luna martie determină o

producţie medie de 1796 kg/ha; înregistrându-se linii precum T33, T36, T40 tj., T41

care dau producţii de peste 2000 kg/ha. Semănatul şofrănelului până în luna aprilie

duce la scăderea drastică a producţiei de şofrănel în medie realizându-se prin acest

semănat 357kg/ha cu 1439 kg/ha mai puţin decât producţia medie realizată prin

semănat în luna martie.

Analiza potenţialului de producţie a celor 11 linii de şofrănel comparativ cu

producţia Populaţiei de Timişoara evidenţiază faptul că toate liniile analizate au un

potenţial de producţie superior celui al Populaţiei de Timişoara. Toate cele 11 linii de

şofrănel asigură în medie producţii de peste 1000 kg/ha faţă de numai 957 kg/ha cât

este producţia medie a Populaţiei Timişoara. Sporurile de producţie realizate de cele

11 linii studiate nu sunt asigurate statistic, fiind situate în limita erorilor

experimentale.

15

Tabel 5.13.

Rezultatele de producţie la şofrănel sub influenţa momentului de semănat în anul 2005

Factorul A

Momentul

de semănat

Factorul B – Liniile de şofrănel Prod

medie

kg/ha

% diferenţa semnificaţia

Pop. Tm

T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36 T.40 tal.j

T.41 T.100 T.40

a1 Martie 1725 1861 1987 1695 1614 1843 2142 2238 1998 2233 1965 1975 1796 100 -

a2 Aprilie 189 288 319 455 369 185 420 300 404 389 402 461 357 20 -1439

DL 5%= 251kg/ha;

DL 1% = 469kg/ha;

DL 0,1% =615kg/ha

Mediile factor A – Epoci de semănat

Prod medie kg/ha

Linii

Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36 T.40 tal.j T.41 T.100 T.40

957 1074 1153 1075 992 633 1281 1266 1201 1328 1183 1218

% 100 112 120 112 103 66 134 132 125 139 124 127

Diferenţa - 117 196 118 35 -324 324 309 244 371 226 261

Semnificaţia

DL 5% = 341kg/ha; DL 1% = 468kg/ha; DL 0,1% = 637kg/ha

16

5.1.2. Rezultate de producţie obţinute în anul 2006

Rezultatele de producţie obţinute din interacţiunea celor doi factori experimentali

studiaţi în anul 2006 sunt prezentate în tabelul 5.17. ceea ce trebuie remarcat este faptul

că în anul 2006 au putut fi realizate cele trei momente de semănat la un interval de o lună

între ele (martie, aprilie, mai).

Şi în anul 2006 se constată faptul că producţiile realizate prin semănatul

şofrănelului în luna aprilie şi mai se reduc foarte mult.

La semănatul şofrănelului în luna martie producţia medie este de 1342kg/ha, iar

prin semănat în lunile aprilie şi mai producţiile de achene sunt de numai 509 kg/ha

respectiv 305 kg/ha ceea ce reprezintă 38%, respectiv 23% din producţia realizată prin

semănat în luna martie (momentul optim).

Analiza producţiilor medii la cele 11 linii de şofrănel şi la Populaţia de Timişoara

luată ca martor evidenţiază faptul că în toate variantele, producţia se reduce drastic prin

întârzierea semănatului. În medie în condiţiile anului 2006, doar patru linii T5, T9, T33 şi

T40 asigură producţii superioare celor realizate la Populaţia de Timişoara. Analiza

rezultatelor obţinute sub influenţa momentului de semănat evidenţiază faptul că

producţiile se reduc la toate liniile la cca. 1/3 din producţia martorului la semănatul în

luna aprilie şi cu 3/4 la semănatul întârziat în luna mai. În concluzie se poate spune că

întârzierea semănatului şofrănelului în luna aprilie determină o reducere drastică a

potenţialului de producţie. La linia T5,la care producţia prin semănat în luna martie este

de 1388kg/ha, la semănatul în luna aprilie producţia se reduce la 551Kg/ha, iar semănatul

în luna mai, producţia realizată este de numai 299 kg/ha.

17

Rezultatele de producţie la şofrănel sub influenza momentului de semănat în anul 2006

Tabel 5.1.7.

Factorul A

momentul semănatului

Factorul B – Linii noi de şofrănel Prod

medie kg/ha

Prod.relativă

%

Diferenţa

+/- kg/ha

semnificaţia Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100 T.40

a1 martie 1483 1388 1276 1505 1336 1375 1400 1495 1131 1341 924 1455 1342 100 -

a2 aprilie 433 551 581 518 503 476 579 510 497 507 475 482 509 38 -833 000

a3 mai 254 299 281 298 211 298 341 350 387 321 274 348 305 23 -1037 000

DL 5% = 212 kg/ha; DL 1% = 385 kg/ha;

DL 0,1% = 564 kg/ha

PRODUCŢIILE MEDII AL FACTORULUI B

Prod medie kg/ha

Linii

Pop.


723 746 713 774 683 716 773 785 688 723 585 735

% 100 103 99 107 94 99 107 109 95 100 81 102

Diferenţa - 23 -10 51 -40 -7 50 62 -35 - -138 12

Semnificaţia

DL 5% = 284 kg/ha; DL 1% = 388 kg/ha; DL 0,1% = 521 kg/ha

18

5.1.3. Rezultate de producţie obţinute în anul 2007

Rezultatele de producţie obţinute în anul 2007 din interacţiunea factorilor

experimentali luaţi în studiu sunt prezentate în tabelul 5.21. Şi în condiţiile anului 2007 se

constată că întârzierea semănatului duce la reducerea producţiei cu 33% la semănatul în

luna aprilie şi la 20% prin semănatul în luna mai. Este de remarcat faptul că media

producţiilor (tabel 5.21.) liniilor luate în studiu este de peste 2000 kg/ha ceea ce atestă

faptul că liniile noi au un potenţial de producţie bun. Atestă acest lucru liniile T5, T6,

T10, T27, T33, T40 talie joasă, T100 şi T40 la care producţiile de achene depăşesc 2000

kg/ha. Este de remarcat faptul că toate liniile luate în studiu depăşesc sub aspectul

producţiei, producţia realizată la Populaţia de Timişoara (1966kg/ha).

Dacă analizăm nivelul producţiilor medii realizate la liniile noi de şofrănel

studiate sub influenţa celor trei epoci de semănat constatăm că nivelul acestor producţii

este afectat de momentul semănatului în sensul în care întârzierea semănatului duce la

scăderea foarte semnificativă a producţiei, diferenţele de 137 kg/ha la semănatul în luna

aprilie şi de 1672 kg/ha la semănatul în luna mai fiind asigurate statistic ca foarte

semnificativ.

Dintre cele 11 linii de şofrănel studiate la şapte producţia de achene este mai mare

decât la Populaţia de Timişoara, diferenţele sau sporurile de producţie realizate în anul

2007 faţă de producţia Populaţiei de Timişoara sunt însă neasigurate statistic.

19

Tabel 5.21.

Rezultatele de producţie la şofrănel sub influenţa momentului de semănat în anul 2007

Factorul A momentul

semănatul

ui


medie kg/ha

Prod.relativ

ă

%

Diferenţa

+/- kg/ha

semnificaţi

a Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100 T.40

a1 martie 1966

2018

2044

1908

2157 2055 2186 2039 2153 2076 2068 2103 2064 100 -

a2 aprilie 632 587 527 473 620 1139 1030 1028 639 652 451 490 690 33 -1374 000

a3 mai 404 428 399 422 520 366 335 354 374 373 359 364 392 20 -1672 000

DL 5% = 306 kg/ha; DL 1% = 416 kg/ha;

DL 0,1% = 620 kg/ha


Prod medie kg/ha

Linii

Pop.


1001 1011 990 934 1099 1187 1184 1140 1055 1034 959 986

% 100 101 99 93 110 119 118 114 105 1032 96 96

Diferenţa - 10 11 -67 98 186 183 139 54 33 -42 -15

Semnificaţia

DL 5% = 289 kg/ha; DL 1% = 393 kg/ha; DL 0,1% = 529 kg/ha

17

5.1.4. Sinteza producţiilor la şofrănel la semănatul în luna martie şi aprilie în anii

2005 – 2007

Producţiile la şofrănel sunt puternic influenţate atât de condiţiile anului

experimental, de momentul semănatului şi mai puţin de linia de şofrănel (tabel 5.22.).

Din analiza rezultatelor din ciclul experimental 2005 – 2007 pentru cele două

momente de semănat (martie, aprilie) se constată câteva elemente deosebit de importante

pentru tehnologia de cultivare a şofrănelului pentru producţia de achene.

Rezultatele obţinute atestă faptul că producţia de achene la şofrănel este puternic

influenţată de condiţiile climatice, datorită acestui fapt producţiile medii de la şofrănel

sunt diferite de la un an la altul, aşa se explică nivelul diferit al producţiilor din cei trei

ani experimentali. Dacă luăm ca bază anul 2005, se constată că în condiţiile anului 2006

producţia meeii de şofrănel este de 926 kg/ha ce reprezintă doar 81% din producţia

realizată în anul 2005, diferenţa de 223kg/ha faţă de producţia anului da bază este

asigurată statistic ca semnificativ. In anul 2007 producţia medie este de 1377 kg/ha

realizându-se un spor de producţie de 228 kg/ha care este asigurat statistic ca

semnificativ.

Referitor la momentul semănatului se constată că întârzierea semănatului în luna

aprilie determină realizarea unei producţii de doar 31% din producţia medie obţinută în

luna martie.

18

Tabel 5.22.

Sinteza poducţiilor la şofrănel la Timişoara în perioada

2005-2007

Factor A Ani

experimentali

Producţie

kg/ ha

Producţie relativă

%

Diferenţa

kg/ ha Semnificaţia

Factorul

B perioada

de

semănat

Producţie

kg/ ha


%

Diferenţa


2005 1149 100 - Martie 1665 100 -

2006 926 81 - 223 0 Aprilie 519 31 - 1146 000

2007 1377 120 228 x

Dl 5% = 178 kg/ha; Dl 1% = 238 kg/ha; Dl 0,1% = 312 kg/ha

Dl 5% = 126 kg/ha; Dl 1% = 168 kg/ha; Dl 0,1% =221kg/ha

Factorul C Producţie

kg/ ha


%

Diferenţa


Populaţia

Timişoara 1071 100 -

T.5 1116 104 45

T.6 1122 105 51

T.9 1092 102 21

T.10 1100 103 29

T.27 1197 112 126

T.33 1293 121 222

T.36 1268 118 197

T.40

talie joasă 1137 106 66

T.41 1200 112 129

T.40 1049 98 -22

T.100 1160 108 89


19

Referitor la producţiile medii obţinute la cele 11 linii de şofrănel şi la Populaţia de

Timişoara, se constată că acestea variază între 1049 kg/ha la linia T40 şi 1293 kg/ha la

linia T33.

Analiza rezultatelor evidenţiază faptul că din cele 11 linii noi de şofrănel dacă una

are nivelul producţiei de achene sub cea realizată de Populaţia de Timişoara – ca medie a

celor două perioade de semănat. Se mai constată că faptul că trei din cele 11 linii asigură

producţii de peste 1200 kg/ha.

5.1.5. Sinteza producţiilor la şofrănel la semănatul în cele trei perioade de semănat

în anii 2006 – 2007

În tabelul 5.23. este prezentată sinteza rezultatelor de producţie de la şofrănel

obţinute sub influenţa momentului de semănat în condiţiile anilor 2006 şi 2007 având în

vedere că în anul 2005 din cauza condiţiilor climatice nu s-au putut realiza decât două

epoci de semănat martie respectiv luna aprilie. Cele trei momente de semănat martie,

aprilie şi mai s-au putut realiza numai în anii 2006 şi 2007.

Din analiza rezultatelor se constată că producţia la şofrănel este puternic

influenţată de către condiţiile climatice ale fiecărui an în parte. Astfel în anul 2006 în

medie pe cele trei momente de semănat se realizează o producţie de 719 kg/ha. Faţă de

anul 2006 în anul 2007 producţia medie este de 1039 kg/ha. Creşterea faţă de producţia

medie a anului 2006 este de 45% respectiv un spor de 320 kg/ha asigurat statistic ca

foarte semnificativ.

Luând în analiză cele trei epoci de semănat a şofrănelului constatăm că

întârzierea semănatului depinde, de condiţiile pedoclimatice ale fiecărui an. Astfel

semănatul în luna aprilie duce la realizarea unei producţii de achene care reprezintă doar

35% din producţia realizată prin semănatul şofrănelului în luna martie.

Întârzierea semănatului până în luna mai duce la o scădere drastică a producţiei de

achene. Prin semănatul şofrănelului în luna mai, liniile de şofrănel realizează în medie pe

doi ani abia 20% din producţia realizată la semănatul în perioada optimă. Se remarcă

faptul că diferenţele de producţie foarte mari de 1103 kg/ha şi 1354 kg/ha faţă de

producţia obţinută prin semănat în luna martie sunt asigurate statistic ca foarte

semnificative.

Sinteza rezultatelor de producţie scoate în evidenţă faptul că şofrănelul ar pute fi

semănat întârziat ca plantă acoperitoare de sol şi acest lucru s-ar putea face pe toată

perioada verde a anului, cultura pentru îngrăşământ verde, dar şi pentru obţinerea de

pigmenţi fie direct din tulpinile tocate fie din florile ce se pot obţine dacă plantele ajung

la înflorit.

Analiza şi sinteza producţiilor de achene realizate de cele 11 linii de şofrănel

semănate în trei epoci în condiţiile anilor 2006 şi 2007 evidenţiază un potenţial de

producţie destul de bun dacă avem în vedere faptul că în medie sunt introduse şi

producţiile realizate prin semănatul întârziat în lunile aprilie şi mai când se realizează

doar 35% respectiv 20% din producţia obţinută la semănatul în luna martie.

Producţiile medii de achene ale celor 11 linii de şofrănel variază între 772kg/ha la

linia T40 şi 979 kg/ha la linia T33. La Populaţia de Timişoara se obţine o producţie medie

de 862 kg/ha. În raport cu producţia martorului (Populaţia de Timişoara) din cele 11 linii

de şofrănel, la opt se realizează producţii egale (T100) sau peste cele ale martorului T5 –

2%, T10 – 3%, T27 – 10%, T33 – 14%, T36 – 12%, T40 talie joasă – 1% şi T41 – 2%.

20

Sporurile de producţie realizate cu o singură excepţie linia T33 sunt neasigurate

statistic. La linia T33 sporul de producţie realizat comparativ cu producţia Populaţiei de

Timişoara este de 117kg/ha şi este asigurată statistic ca semnificativ. La celelalte linii

sporurile şi diferenţele de producţie faţă de producţia martorului nu sunt asigurate

statistic, ele găsindu-se în limita erorilor experimentale.

Sinteza poducţiilor la şofrănel la Timişoara în perioada

2006-2007

Tabel 5.23.

Factor A

Ani

experimentali

Producţie kg/ ha

Producţie

relativă

%

Diferenţa kg/ ha

Semnificaţia

Factorul B

perioada

de semănat

Producţie kg/ ha

Producţie

relativă

%

Diferenţa kg/ ha

Semnificaţia

a1 2006 719 100 - Martie 1703 100 -

a2 2007 1039 145 320 xxx Aprilie 600 35 -1103 000

Mai 349 20 -1354 000

Dl 5% =159 kg/ha; Dl 1% = 212 kg/ha; Dl 0,1% = 278 kg/ha Dl 5% = 389kg/ha; Dl 1% = 518 kg/ha;

Dl 0,1% = 681 kg/ha


kg/ ha


%

Diferenţa


Populaţia

Timişoara 862 100 -

T.5 879 102 17

T.6 851 99 - 11

T.9 854 99 - 8

T.10 891 103 29

T.27 951 110 90

T.33 979 114 117 x

T.36 963 112 101

T.40


T.41 878 102 16

T.40 772 90 - 90

T.100 860 100 - 2


21

5.2. Rezultate privind conţinutul şi producţia de ulei

5.2.1. Rezultate obţinute în anul 2005

În tabelul 5.26. sunt prezentate producţiile de ulei rezultate din interpretarea,

dintre cei doi factori experimentali ; momentul semănatului şi liniile de şofrănel. Analiza

rezultatelor evidenţiază bine diferenţele de producţie la ulei rezultate din întârzierea

semănatului faţă de producţia de ulei obţinută la semănatul şofrănelului în perioada

optimă luna martie (perioada optimă).

La semănatul în luna martie producţia de ulei este de 555 kg/ha în timp ce la

semănatul şofrănelului în luna aprilie, producţia de ulei realizată este de doar 98 kg/ha

cea ce reprezintă doar 18% din producţia de ulei obţinută prin semănat în luna martie.

Diferenţa de producţie de 459 kg/ha este asigurată statistic ca foarte semnificativă.

Nivelul scăzut al producţiei de ulei la semănatul şofrănelului în luna aprilie este dat în

principal de producţia mică de achene şi mai puţin de conţinutul de ulei în fructe mai

scăzut decât cel realizat în condiţiile semănatului în luna martie.

Referitor la nivelul producţiilor medii de ulei realizat la liniile cercetate, se

constată faptul că cele 11 linii sunt superioare sub aspectul producţie de ulei Populaţia de

Timişoara din care provin. Cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte producţia de ulei în

anul 2005 se obţin la liniile T10 – 415kg/ha; T33 şi T41 – 355 kg/ha, T100 – 374 kg/ha;

T9 – 325 kg/ha şi T27 cu 302 kg/ha de ulei. Dintre liniile studiate singura care realizează

un spor de producţie asigurat statistic ca semnificativ (148 kg/ha) este linia T10. La

celelalte linii, sporurile de producţie faţă de cea a martorului nu au asigurarea statistică,

ele situându-se în limita erorilor experimentale.

Din analiza pe ansamblu al rezultatelor obţinute la producţia de ulei la şofrănel în

condiţiile anului 2005, se constată că acesta este mai mult dependent de nivelul

producţiilor de achene pe care le realizează liniile şi populaţia de şofrănel decât de

conţinutul de ulei al achenelor care joacă un rol secundar faţă de cel al producţiei de

achene. Sub aspectul conţinutului de ulei în achene se constată faptul că prin semănatul

întârziat, conţinutul în ulei al achenelor se reduce nu atâtde mult precum producţia de

achene.

23

Tabel 5.26.

Sinteza producţiilor de ulei la şofrănel la Timişoara în condiţiile anului 2005

Factorul A

momentul semănatului


medie kg/ha

Prod.r

elativă %

Diferenţa

+/- kg/ha

semnificaţia

Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100 T.40

a1 martie 485 475 507 515 685 527 600 591 594 618 623 460 557 100 -

a2 aprilie 49 82 68 134 144 77 110 74 108 92 124 114 98 18 -459

DL 5% = 86 kg/ha;

DL 1% = 196 kg/ha;

DL 0,1% = 254 kg/ha


Prod medie kg/ha

Linii

Pop. Tm

T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36 T.40 tal.j T.41 T.100 T.40

267 279 288 325 415 302 355 333 351 355 374 287

% 100 104 108 122 155 113 103 125 131 133 140 107

Diferenţa - 12 21 58 148 35 88 66 84 88 87 20

Semnificaţia x DL 5% = 94 kg/ha; DL 1% = 129 kg/ha; DL 0,1% = 173 kg/ha

24

5.2.2. Rezultate obţinute în anul 2006

Conţinutul mediu de ulei realizat la şofrănel în cele trei momente de semănat la

Timişoara în condiţiile anului 2006 sunt reprezentate în tabelul 5.30.

Tabel 5.30.

Sinteza conţinutului mediu de ulei la şofrănelul obţinut prin semănat în trei epoci la

Timişoara în condiţiile anului 2006

Nr.crt. Linia şi populaţia Momentul semănatului Media %

ulei/linii Martie Aprilie Mai

1. POP.TM. 27,62 25,17 23,16 25,32

2. T.5 26,81 26,14 24,15 25,70

3. T.6 24,90 22,45 22,33 23,23

4. T.9 31,60 30,17 28,17 29,98

5. T.10 43,45 39,40 36,51 39,95

6. T.27 26,55 26,75 24,62 25,97

7. T.33 28,51 27,21 25,41 27,04

8. T.36 27,54 23,43 22,14 24,37

9. T.40tal. joasa 30,72 28,66 26,72 28,70

10. T.41 27,76 25,35 24,25 25,79

11. T.100 29,72 29,38 28,91 29,34

12. T.40 28,59 26,51 25,67 26,92

Media epocilor de semănat 25,48 27,5 26

În tabelul 5.30. unde se prezintă sinteza conţinutului de ulei în achenele de

şofrănel la cele 12 linii cultivate sub influenţa momentului de semănat, se constată clar că

întârzierea semănatului la şofrănel duce la reducerea conţinutului de ulei în achene la

toate liniile testate. Din rezultatele obţinute se constată că reducerea conţinutului de ulei

în achene prin întârzierea semănatului şofrănelului în luna aprilie şi mai este de 2-7% faţă

de conţinutul de ulei realizat prin semănatul şofrănelului în luna martie. Între conţinutul

de ulei realizat prin semănatul şofrănelului în luna martie şi cel din achenele de şofrănel

semănat în luna mai există o diferenţă de 3,4%în favoarea şofrănelului semănat în luna

martie.

Sunt o serie de linii a căror conţinut mediu de ulei depăşeşte conţinutul de ulei al

Populaţiei de Timişoara, în această situaţie sunt liniile T5 – 25,70%; T27 – 25,97%; T33

– 97,04%; T40 talie joasă – 28,70%; T41 – 25,79 şi T40 – 26,92%.

Sinteza producţiilor de ulei la şofrănel obţinute sub influenţa momentului

semănatului la Timişoara în anul 2006

Producţiile medii de ulei la şofrănel sub influenţa epocii de semănat în anul 2006

sunt prezentate în tabelul 5.31.

Din analiza producţiilor de ulei se constată că întârzierea semănatului duce la

reducerea drastică a acestora. Prin semănat în luna aprilie, producţia de ulei reprezintă

abia 36% din producţia realizată prin semănat în luna martie 140 kg/ha ulei la semănatul

25

în luna aprilie, de 390 kg/ha ulei la semănatul în luna martie. La semănatul în luna mai

producţia de ulei este de doar 79 kg/ha. Diferenţele de producţie realizate între producţiile

de ulei realizate la semănatul în aprilie şi în mai faţă de producţia realizată prin semănatul

în luna martie, de 250 kg/ha respectiv 311 kg/ha, sunt asigurate statistic ca distinct

semnificativ la semănatul în aprilie şi foarte semnificativă la semănatul şofrănelului în

luna martie.

26

Tabel 5.31.

Sinteza producţiilor de ulei la şofrănel obţinut sub influenţa epocii de semănat la Timişoara în anul 2006

Factorul A

momentul

semănatului


medie

kg/ha

Prod. relativ

ă

%

Diferenţa

+/-

kg/ha

semnificaţia

Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100 T.40

a1 martie 410 372 318 307 581 365 399 412 348 372 375 416 390 100 Mt

a2 aprilie 109 144 130 156 201 127 157 119 143 128 142 126 140 36 -250 00

a3 mai 58 72 63 84 77 73 87 77 103 78 93 77 79 20 -311 000

DL 5% =92 kg/ha;

DL 1% = 148 kg/ha;

DL 0,1% = 308 kg/ha


Prod medie kg/ha

Linii

Pop.


192 196 170 182 286 188 214 203 210 193 203 206

% 100 102 89 95 149 98 111 106 109 83 88 89

Diferenţa - 4 -22 -10 94 -4 28 11 18 1 -29 -26

Semnificaţia DL 5% = 91 kg/ha; DL 1% = 125 kg/ha; DL 0,1% = 167 kg/ha

27

5.2.3. Rezultate de producţie de ulei la şofrănel obţinute în anul 2007

În figura 5.25. este reprezentat conţinutul mediu de ulei la şofrănel obţinut în anul 2007

în cele trei momente de semănat: martie, aprilie şi mai.

25

26

27

28

29

Conţinut ulei % 28,93 28,28 26,48

Martie Aprilie Mai

Fig.5.25. Conţinutul mediu de ulei la şofrănel în anul 2007 sub influenţa

momentului de semănat

Momentul semănatului dat de diferenţa factorilor climatici în timpul fazelor de

vegetaţie la rândul lor diferenţiate duce la modificarea conţinutului de ulei.

Ceea ce se constată din analiza rezultatelor este faptul că, conţinutul de ulei în

achene se reduce odată cu întârzierea semănatului. Astfel faţă de un conţinut mediu de

28,93% obţinut prin semănatul în aprilie acesta este de 28,28%, iar la semănatul în luna

mai conţinutul mediu de ulei este mai mic cu peste 2% faţă de cel realizat în luna martie.

Concluzia ce se poate trage este că la şofrănel indiferent de cultivare, întârzierea

semănatului nu reduce numai producţia de achene reduce drastic şi conţinutul de ulei în

acestea. Acest lucru este confirmat de către rezultatele obţinute şi în primii ani ai ciclului

experimental.

În tabelul 5.35. se prezintă valorile medii ale conţinutului de ulei rezultat din

interacţiunea celor doi factori experimentali A – momentul semănatului şi B- liniile de

şofrănel din anul 2007.

28

Tabel 5.35.

Conţinutul de ulei la 12 cultivare de şofrănel obţinut sub influenţa momentului semănatului la

Timişoara în anul 2007

Factorul A momentul

semănatului

Factorul B – Liniile de şofrănel Media conţinutului

Factor A

(momentul semănatului) Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100 T.40

a1 martie 27,46 27,18 25,83 31,74 42,63 26,65 28,41 27,64 29,37 26,72 29,13 24,39 28,93

a2 aprilie 26,32 27,43 22,56 31,29 40,63 27,21 28,22 25,33 28,74 24,62 29,37 27,62 28,28

a3 mai 23,37 25,29 23,37 29,71 37,56 24,53 26,37 21,31 27,34 25,52 27,93 25,38 26,48

Mediile conţinutului de ulei factor B linii

Conţinut mediu %

Linii

Pop.


25,68 26,63 23,92 30,91 40,27 26,13 27,67 24,76 28,48 25,62 28,81 25,86

29

Analiza valorilor medii ale conţinutului de ulei evidenţiază faptul că la

majoritatea liniilor de şofrănel inclusiv la Populaţia de Timişoara conţinutul de ulei se

reduce pe măsura ce se întârzie semănatul . Este de remarcat faptul că la liniile cu cel mai

mare conţinut de ulei în achene se reduce de la 31,74% în cazul şofrănelului semănat în

luna martie la 29,71%, linia T9 este semănată în luna mai. La linia T10 prin semănatul în

luna martie conţinutul mediu de ulei în achene este de 42,63%. La semănatul în luna

aprilie conţinutul de ulei se reduce la 40,63% (scădere de 2%) pentru că la aceaşi linie

semănată în luna mai conţinutul în ulei al achenelor să ajungă la doar 37,56% - cu peste

5% mai puţin decât cel realizat la semănatul în perioada optimă, (luna martie).

30

Sinteza producţiilor de ulei în anul 2007 în condiţiile de la Timişoara

Sinteza valorilor medii ale producţiilor de ulei în anul 2007 în condiţiile de la Timişoara

Tabelul 5.36.

Factorul A momentul

semănatului


medie

kg/ha

Prod.

relativă

%

Diferenţa

+/-

kg/ha

semnificaţia

Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100 T.40

a1 martie 540 549 528 606 920 548 621 564 662 555 603 513 601 100 Mt

a2 aprilie 166 161 119 148 252 310 291 261 184 161 132 131 193 32 -408 000

a3 mai 94 109 95 124 195 90 88 76 103 98 100 93 105 17 -498 000

DL 5% =112 kg/ha;

DL 1% = 184 kg/ha;

DL 0,1% = 226 kg/ha


Prod medie kg/ha

Linii

Pop.


267 272 247 293 456 316 333 300 316 271 278 247

% 100 102 93 110 171 118 125 112 118 101 104 93

Diferenţa Mt 5 -20 26 189 49 66 33 49 -4 11 -20

Semnificaţia xxx DL 5% = 81 kg/ha; DL 1% = 111 kg/ha; DL 0,1% = 149 kg/ha

31

La fel ca în primii doi ani ai ciclului experimental şi în condiţiile anului 2007, prin

semănatul în luna aprilie şi mai, producţiile de ulei se reduc foarte mult.

La semănatul în luna aprilie producţia de ulei realizată este de 193 kg/ha care

reprezintă abia 32% din producţia de ulei realizată în luna martie. Diferenţa de producţie

de 408 kg/ha este asigurată statistic ca foarte semnificativă.

Prin semănatul şofrănelului în luna mai pierderile la producţia de ulei sunt şi mai

mari. Astfel la semănatul şofrănelului în luna mai producţia de ulei este de numai 105

kg/ha care reprezintă 17% din producţia de ulei obţinută la semănatul în luna martie (601

kg/ha), diferenţa de producţie este de 496 kg/ha şi asigurată statistic ca foarte

semnificativă. Din sinteza producţiilor de ulei din anul 2007 se constată că cele mai bune

producţii se obţin prin semănatul şofrănelului pentru ulei în luna martie moment care

asigură condiţii optime ca plantele să crească şi să-şi dezvolte fazele de vegetaţie în

condiţii de vegetaţie foarte bune.

5.4. Sinteza producţiilor de ulei la şofrănel în ciclul experimental 2005 – 2007

5.4.1. Sinteza producţiilor de ulei la şofrănel în perioada 2005 – 2007

Având în vedere că din cei trei ani ai ciclului experimental, doar două perioade de

semănat aprilie şi mai au fost realizate în tot ciclul experimental 2005 – 2007, iar

semănatul în luna mai nu s-a putut realiza din cauza condiţiilor climatice nefavorabile

numai în anii 2006 – 2007.

Sinteza rezultatelor producţiilor de ulei în ciclul experimental 2005 – 2006 sunt

prezentate în tabelul 5.37.

Din analiza rezultatelor se constată că faptul că şofrănelul reacţionează puternic în

condiţiile climatice ale anului în care se cultivă. Astfel în anul 2005 se realizează o

producţie medie pe cele două momente de semănat de 327 kg/ha. În anul 2006 producţia

mediede ulei pentru cele două momente de semănat este de numai 265kg/ha, diferenţa de

62kg/ha ulei faţă de producţia realizată în primul an fiind asigurate statistic ca

semnificativă.

În anul 2007 producţia medie de 397 kg/ha ulei este cu 21% mai mare decât cea

realizată în primul an al ciclului experimental, sporul de producţie realizat de 70 kg/ha

este asigurat statistic ca distinct semnificativ.

32

5.8. Sinteza producţiilor de ulei la şofrănel la Timişoara în anii

2005-2007

Tabel 5.37.

Factor A

Ani

experimentali

Producţie

kg/ ha

Producţie

relativă %

Diferenţa


Factorul B

perioada de

semănat

Producţie

kg/ ha

Producţie

relativă %

Diferenţa


2005 327 100 - Martie 506 100 -

2006 265 81 - 62 0 Aprilie 144 28 - 362 000

2007 397 121 70 xx

Dl 5% =50 kg/ha; Dl 1% = 66 kg/ha; Dl 0,1% =87 kg/ha Dl 5% = 122 kg/ha; Dl 1% = 162 kg/ha; Dl 0,1% =213kg/ha


kg/ ha

Producţie

relativă %

Diferenţa


Pop. TM. 293 100 -

T.5 297 101 4

T.6 271 95 - 14

T.9 311 106 18

T.10 464 158 171 xxx

T.27 326 111 33

T.33 363 124 70 xxx

T.36 337 115 44 x

T.40

talie joasă 340 116 47 xx

T.41 321 110 28

T.40 334 114 41

T.100 224 100 1 Dl 5% = 35 kg/ha; Dl 1% = 47kg/ha; Dl 0,1% = 62 kg/ha

33

Referitor la momentul semănatului se constată că întârzierea semănatului la

şofrănelul cultivat pentru ulei duce la reducerea drastică a producţiei de ulei.

În ceea ce priveşte producţia medie de ulei realizată la cele 11 linii noi de şofrănel

şi la Populaţia de Timişoara luată ca martor se atestă faptul că potenţialul cultivarelor

luate în studiu este afectat de producţia obţinută în luna aprilie din cei doi ani

experimentali. Producţia de ulei realizată la 11 linii din cele testate este superioară

Populaţiei de Timişoara.

Din analiza pe trei ani a producţiilor de ulei obţinute la semănatul în două epoci:

aprilie, mai se desprinde concluzia că cea mai valoroasă linia T10 cu o producţie medie

de ulei de 464 kg/ha.

34

5.4.2. Sinteza producţiilor de ulei în trei momente de semănat în anii 2006 – 2007 în condiţiile de la

Timişoara

Producţiile medii de ulei la şofrănelul semănat în anii 2006 şi 2007 în luna martie, aprilie şi mai sunt

reprezentate în tabelul 5.38.

Tabelul 5.38. Factor A

Ani

experimentali

Producţie

kg/ ha

Producţie

relativă %

Diferenţa


Factorul B

perioada de

semănat

Producţie

kg/ ha

Producţie

relativă %

Diferenţa


2006 203 100 - Martie 495 100 Mt

2007 300 148 97 xxx Aprilie 167 34 -328 000

Mai 92 19 - 403 000

Dl 5% =45 kg/ha; Dl 1% = 60 kg/ha; Dl 0,1% =79 kg/ha Dl 5% = 111kg/ha; Dl 1% = 147 kg/ha; Dl 0,1% =193 kg/ha


kg/ ha

Producţie relativă %

Diferenţa


Populaţia

Timişoara 230 100 Mt

T.5 234 102 4

T.6 209 91 -21

T.9 238 103 8

T.10 371 161 141 xxx

T.27 252 110 22

T.33 274 119 44 x

T.36 252 110 22

T.40


T.41 232 101 2

T.40 241 105 11

T.100 226 98 4 Dl 5% =32 kg/ha; Dl 1% = 42 kg/ha; Dl 0,1% = 56 kg/ha .

35

CAPITOLUL VI

Măsurători biometrice

Sinteza valorilor medii a principalelor caractere şi elemente de productivitate la

şofrănel la Timişoara în condiţiile anilor

2005 – 2007

Avându-se în vedere câ în anul 2005 al ciclului experimental datorită condiţiilor

climatice s-au realizat doar două epoci de semănat, sinteza rezultatelor din ciclul

experimental a fost făcută atât pentru cele două momente de semănat în cei trei ani de

experienţă cât şi pentru cele trei epoci de semănat în doi ani ai ciclului experimental 2006

– 2007.

6.4.1. Sinteza valorilor medii ale caracterelor, la şofrănelul semănat în luna

martie în perioada 2005-2007

Media pe trei ani a valorilor principalelor caractere conţine la şofrănelul semănat

în luna martie este reprezentată în figura 6.90. Din analiza rezultatelor se constată faptul

că lungimea medie a plantelor de şofrănel chiar şi atunci când acesta se seamănă în

perioada optimă, diferă de la un an la altul în funcţie de condiţiile climatice ale anului.

Din cei trei ani experimentali cele mai mari valori medii ale lungimii tulpinii se

realizează în anul 2005 (variaţie între 94,2 cm la linia T9 şi 114,75 cm la linia T10). În

anul 2007 se înregistrează cele mai mici valori medii ale lungimii tulpinii la şofrănel

(variaţie între 73,30 la Populaţia de Timişoara şi 84,1 la linia T5). În medie pe trei ani la

semănatul în luna martie, lungimea tulpinilor de şofrănel la cele 12 variante studiate,

variază între 76,63 cm la linia T27 şi 97,85 cm la linia T10.

În figura 6.91. sunt reprezentate valorile medii ale numărului total de ramificaţii

pe plantele de şofrănel provenite din culturi semănate în luna martie a anilor 2005-2007

în condiţiile de la Timişoara. Analiza graficului ne arată că numărul mediu de ramificaţii

pe plantă variază foarte mult, limitele fiind de 12,4 ramificaţii la linia T5 şi 16,1

ramificaţii la linia T9.

Numărul mediu de ramificaţii principale pe planta de şofrănel (figura 6.92.) are o

variaţie mare (între 6,3 ramificaţii la linia T10 şi 9,4 ramificaţii principale în medie pe

plantele de la liniaT9). Analiza rezultatelor reprezentate grafic evidenţiază faptul că la

patru linii, din cele 11 introduse în studiu numărul mediu de ramificaţii principale pe

plantă este sub cel realizat la Populaţia de Timişoara (7,53 ramificaţii). Aceste linii sunt

T5 – 7,33 ramificaţii, T6 – 7,03 ramificaţii, T10 – 6,3 ramificaţii principale şi T40 talie

joasă – 7,36 ramificaţii principale.

Numărul mediu de ramificaţii secundare pe plantă obţinut prin semănatul

şofrănelului în luna martie în perioada 2005-2007 este reprezentat în figura 6.93.

Din analiza valorilor medii se constată faptul că la majoritatea liniilor studiate,

numărul de ramificaţii secundare este mai redus decât la Populaţia de Timişoara 6,95

ramificaţii secundare.

În figura 6.94. este redată reprezentarea grafică a valorilor medii a numărului de

calatidii pe plantele de şofrănel la semănatul în luna martie în perioda 2005-2007.În cazul

numărului mediu de calatidii pe plantă la cinci dintre linii, acesta este mai mic decât cel

realizat la Populaţia de Timişoara 13,06 calatidii. Cel mai mare număr de calatidii pe

plantă se obţine la liniile T10 – 15,8 şi T9 – 14,5 calatidii pe plantă.

36

Diametrul mediu al calatidiului obţinut în perioada 2005-2007 la plantele de

şofrănel prin semănat în luna martie şi condiţiile de la Timişoara este reprezentat în figura

6.95.

La Populaţia de Timişoara, diametrul mediu al calatidiului la plantele de şofrănel

provenite din culturi semănate în luna martie este de 1,67 cm.

Ceea ce atestă faptul că acest caracter are un grad mare de stabilitate indiferent de

condiţiile climatice în care se dezvoltă acestea.

Greutatea medie a achenelor pe planta de şofrănel obţinut în perioada 2005-2007

prin semănat în luna martie este reprezentat în figura 6.96. Din analiza rezultatelor se

constată o variaţie mare a acestui caracter foarte important pentru productivitate la

şofrănel. Faţă de de Populaţia de Timişoara doar la două linii greutatea achenelor pe

plantă este mai mare decât cea realizată la acestea – 12,69g. Sunt liniile T10 cu

13,38 g şi T40 cu 13,06 g pe plantă. Din cele 11 linii studiate la cinci greutatea achenelor

pe plantă este sub 10 g.

Analiza pe anii ciclului experimental scoate în evidenţă faptul că variaţia greutăţii

achenelor de la un an la altul la aceeaşi linie este mică cu câteva excepţii.

Linia T10 – cu 9,64g în anul 2006 şi 15,47 în anul 2005, T33 cu 9,83 g în anul

2005 şi 11,83 g în anul 2006, T40 talie joasă – 9,68 în anul 2005 şi 10,8 g în anii 2006 şi

2007, T41 – cu 7,78 în anul 2005 şi 9,88 g în anul 2006 şi T100 cu 9,7 g în anul 2005 şi

12,73 în anul 2006. În cazul greutăţii achenelor pe plantă se remarcă cu o comparaţie

deosebită linia T10 în medie pe trei ani realizează o greutate medie a achenelor pe plantă

13,3 g.

Numărul mediu de achene pe plantă la şofrănel obţinut prin semănat în luna

martie a anului 2005-2007 în condiţiile de la Timişoara este reprezentat în figura 6.97.

Din analiza valorilor medii se constată că numărul de achene pe plantă are o variabilitate

foarte mare atât de la o linie la altă linie, cât şi de la un an la altul.

38

91,93 93,38 94,788,3

97,85

76,63

95,2 92,37 89,6 87,8 90,42 92,07

0

50

100

150

0

20

40

60

80

100

120

2005 lungimea tulpinii (cm) 99,5 99,25 102,7 94,2 114,75 102,9 102,6 99,1 98,6 96 96,65 97,5

2006 lungimea tulpinii (cm) 103 96,8 99,8 89,8 96,9 43 99,4 97,9 89,7 89,3 95,9 99,8

2007 lungimea tulpinii (cm) 73,3 84,1 81,6 80,9 81,9 84 83,6 80,1 80,5 78,1 78,7 78,9

2005-2007 91,93 93,38 94,7 88,3 97,85 76,63 95,2 92,37 89,6 87,8 90,42 92,07

Pop. Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36 T.40 tal.j T.41 T.100 T.40


2005 lungimea tulpinii (cm)

X 99,5 99,25 102,7 94,2 114,75 102,9 102,6 99,1 98,6 96 96,65 97,5

S2 25,62 42,36 46,81 57,56 36,6 17,89 21,64 64,89 60,44 93 24,1 38,65

S 5,06 6,51 6,84 7,59 6,05 4,23 4,65 8,06 7,77 9,64 4,91 6,22

Sx 0,51 0,65 0,68 0,76 0,61 0,42 0,47 0,81 0,78 0,96 0,49 0,62

S% 5,09 6,56 6,66 8,06 6,42 4,11 4,53 8,13 7,88 10,04 5,08 6,38


X 103 96,8 99,8 89,8 96,9 43 99,4 97,9 89,7 89,3 95,9 99,8

S2 37 22,96 20,16 46,96 49,69 37,41 38,84 40,49 33,81 35,21 48,29 36,36

S 6,08 4,79 4,49 6,85 7,05 6,12 6,23 6,36 5,81 5,93 6,95 6,03

Sx 0,61 0,48 0,45 0,69 0,71 0,61 0,62 0,64 0,58 0,59 0,70 0,60

S% 5,90 4,95 4,5 7,63 7,28 14,23 6,27 6,5 6,48 6,64 7,25 6,04


X 73,3 84,1 81,6 80,9 81,9 84 83,6 80,1 80,5 78,1 78,7 78,9

S2 72,61 32,49 31,24 78,89 64,29 62,8 48,84 39,49 49,85 28,29 21,61 46,29

S 8,52 5,79 5,59 8,88 8,02 7,92 6,99 6,28 7,06 5,32 4,65 6,18

Sx 0,85 0,58 0,56 0,89 0,80 0,79 0,70 0,63 0,71 0,53 0,47 0,68

S% 11,62 6,88 6,85 10,98 9,79 9,43 8,36 7,84 8,77 6,81 5,91 8,62

Fig. 6.90.Variatia medie a lungimii plantelor de şofrănel provenit din culturile semănate în luna martie în perioada 2005-2007 în condiţiile

de la Timişoara

39

13,3 12,4 12,6

16,1 15,8 14,8 15,6 14,513,1 13,9 13,8

16

0

5

10

15

20

25

30

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2005 ramificatii totale 15,4 13 14,2 15,8 27,5 14,7 15,4 17,8 13,5 16 11,6 18,2

2006 ramificatii totale 14,9 13 8,1 20,4 10,5 16,8 16,4 13,7 13,4 13,8 17,6 18,4

2007 ramificatii totale 9,7 11,3 15,5 12,3 9,5 12,9 15 12 12,4 11,9 12,4 11,4

2005-2007 13,3 12,4 12,6 16,1 15,8 14,8 15,6 14,5 13,1 13,9 13,8 16



2005 ramificaţii totale

X 15,4 13 14,2 15,8 27,5 14,7 15,4 17,8 13,5 16 11,6 18,2

S2 20,44 17,6 18,16 29,56 56,45 12,21 52,84 77,96 19,25 71,4 14,44 39,16

S 4,52 4,2 4,26 5,44 7,51 3,49 7,27 8,89 4,39 8,45 3,8 6,26

Sx 0,45 0,43 0,43 0,54 0,75 0,35 0,73 0,89 0,44 0,85 0,38 0,63

S% 29,35 32,31 30,0 34,43 27,31 23,74 47,21 49,94 32,52 52,81 32,76 34,40


X 14,9 13 8,1 20,4 10,5 16,8 16,4 13,7 13,4 13,8 17,6 18,4

S2 44,29 24,4 13,29 46,04 17,05 31,16 33,84 19,81 28,84 20,76 40,64 44,44

S 6,66 4,94 3,65 6,79 4,13 5,58 5,82 4,45 5,37 4,56 6,37 6,67

Sx 0,67 0,49 0,37 0,68 0,41 0,56 0,58 0,45 0,54 0,46 0,64 0,67

S% 44,7 38 45,06 33,28 39,33 33,21 35,49 32,48 40,07 33,04 36,19 36,25


X 9,7 11,3 15,5 12,3 9,5 12,9 15 12 12,4 11,9 12,4 11,4

S2 16,21 8,01 89,05 10,21 12,65 12,49 94,2 12,4 16,24 9,49 11,04 20,04

S 4,03 2,81 9,55 3,2 3,56 3,53 9,71 3,52 4,03 3,08 3,32 4,48

Sx 0,40 0,29 0,96 0,32 0,36 0,35 0,97 0,35 0,40 0,35 0,33 0,45

S% 41,55 25,75 61,61 26,02 37,47 27 64,73 29,33 32,50 25,88 26,77 39,30

Fig. 6.91. Variatia numărului mediude ramificaţii totale pe plantele de şofrănel semănat în luna martie în perioada 2005-2007 în

condiţiile de la Timişoara

40

7,53 7,33 7,03

9,4

6,3

8,268,7 8,73

7,368,06 7,83 8,03

0

2

4

6

8

10

12

0

12

3

45

6

7

89

10

2005 ramificatii principale 8,9 7,1 7,9 11,1 8,7 7,7 7 11,3 6,9 8,4 6,1 8,7

2006 ramificatii principale 7,7 7,9 5,4 9,2 4,4 9,3 9,8 7,2 9,1 8,5 9,5 8,5

2007 ramificatii principale 6 7 7,8 7,9 5,8 7,8 9,3 7,7 6,1 7,3 7,9 6,9

2005-2007 7,53 7,33 7,03 9,4 6,3 8,26 8,7 8,73 7,36 8,06 7,83 8,03



2005 ramificaţii principale

X 8,9 7,1 7,9 11,1 8,7 7,7 7 11,3 6,9 8,4 6,1 8,7

S2 10,69 1,89 4,49 12,29 12,01 1,81 7 35,81 5,09 18,44 1,29 7,41

S 3,27 1,37 2,12 3,51 3,47 1,35 2,65 5,98 2,26 4,29 1,14 2,72

Sx 0,33 0,14 0,21 0,35 0,35 0,14 0,27 0,60 0,23 0,43 0,11 0,27

S% 36,74 19,30 26,84 31,62 39,89 17,53 37,86 52,92 32,75 51,07 18,69 31,26


X 7,7 7,9 5,4 9,2 4,4 9,3 9,8 7,2 9,1 8,5 9,5 8,5

S2 4,81 4,89 1,24 10,96 3,84 5,81 9,56 4,56 14,89 7,45 15,45 7,45

S 2,19 2,21 1,11 3,31 1,96 2,41 3,09 2,14 3,86 2,73 3,93 2,73

Sx 0,22 0,22 0,11 0,33 0,20 0,24 0,31 0,21 0,39 0,27 0,39 0,27

S% 28,44 27,99 20,56 35,98 44,55 25,91 31,53 29,72 42,42 32,12 41,37 32,12

2007 ramificaţii principale X 6 7 7,8 7,9 5,8 7,8 9,3 7,7 6,1 7,3 7,9 6,9

S2 1 1,6 19,96 5,49 1,96 1,56 20,01 2,21 1,09 3,21 3,69 2,69

S 1 1,26 4,12 2,34 1,4 1,25 4,47 1,49 1,04 1,79 1,92 1,64

Sx 0,10 0,13 0,41 0,23 0,14 0,13 0,45 0,15 0,10 0,18 0,19 0,16

S% 16,67 18 52,82 29,62 24,14 16,03 48,06 19,35 17,05 24,52 24,3 23,77

Fig. 6.92. Variaţia numărului mediu de ramificaţii principale pe plantele de şofrănel semănat în luna martie în perioada 2005-

2007 în condiţiile de la Timişoara

41

6,956,44 6,3

7,06

9,63

6,67,16

5,76 6,03 6,16 6,57,4

0

5

10

15

20

25

0

2

4

6

8

10

12

2005 ramificatii secundare 6,5 5,9 6,3 4,7 19,2 7 8,4 6,5 6,6 7,6 7,6 9,5

2006 ramificatii secundare 8,2 6,8 4,4 12,2 6 7,7 7,5 6,5 5,3 6,3 7,4 8

2007 ramificatii secundare 6,17 6,63 8,2 4,3 3,7 5,1 5,6 4,3 6,2 4,6 4,5 4,7

2005-2007 6,95 6,44 6,3 7,06 9,63 6,6 7,16 5,76 6,03 6,16 6,5 7,4



2005 ramificaţii secundare X 6,5 5,9 6,3 4,7 19,2 7 8,4 6,5 6,6 7,6 7,6 9,5

S2 25,04 22,36 11,21 20,49 51,2 13,69 43,56 64,49 21,21 55,56 14,96 44,2

S 5 4,73 3,35 4,53 7,16 3,7 6,6 8,03 4,61 7,45 3,87 6,65

Sx 0,50 0,47 0,34 0,45 0,72 0,37 0,66 0,80 0,46 0,75 0,39 0,67

S% 32,47 36,95 26,38 30,40 25,57 26,62 46,48 46,96 37,48 49,01 34,55 39,12

2006 ramificaţii secundare

X 8,2 6,8 4,4 12,2 6 7,7 7,5 6,5 5,3 6,3 7,4 8

S2 23,96 7,16 10,44 49,16 6 10,81 8,65 7,25 15,21 21,21 10,44 19,6

S 4,89 2,68 3,23 7,01 2,45 3,29 2,94 2,69 3,77 4,61 3,23 4,43

Sx 0,49 0,27 0,32 0,70 0,25 0,33 0,29 0,27 0,38 0,46 0,32 0,44

S% 59,63 39,41 73,41 57,46 40,83 42,73 39,20 41,38 71,13 73,17 43,65 55,38

2007 ramificaţii secundare X 6,17 6,63 8,2 4,3 3,7 5,1 5,6 4,3 6,2 4,6 4,5 4,7

S2 3,14 15,98 73,96 3,81 7,41 10,29 30,64 5,21 10,36 3,44 3,45 13,61

S 1,77 4 8,6 1,95 2,72 3,21 5,54 2,28 3,22 1,85 1,86 3,69

Sx 0,18 0,40 0,86 0,20 0,27 0,32 0,55 0,23 0,32 0,19 0,19 0,37

S% 28,69 60,33 104,88 45,35 73,51 62,94 98,93 53,02 51,94 40,22 41,33 78,51

Fig. 6.93. Variaţia ramificaţiilor secundare în funcţie de liniile de şofrănel analizate

42

13,0611,7 11,4

14,515,8

13,4 13,8 13,3 12,8 12,3 12,2

14,4

0

5

10

15

20

25

30

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2005 număr calatidii 15,4 12,8 12,7 14,9 28 13,9 14,2 17,1 12,3 15,2 11,2 17

2006 număr calatidii 14,4 12,1 8,1 21,2 10,2 16,6 16,3 13,1 14,4 12,6 15,7 16,2

2007 număr calatidii 9,4 10,2 13,4 7,6 9,2 9,8 11,1 9,9 11,7 9,2 9,7 10

2005-2007 13,06 11,7 11,4 14,5 15,8 13,4 13,8 13,3 12,8 12,3 12,2 14,4



2005 număr calatidii X 15,4 12,8 12,7 14,9 28 13,9 14,2 17,1 12,3 15,2 11,2 17

S2 25,04 22,36 11,21 20,49 51,2 13,69 43,56 64,49 21,21 55,56 14,96 44,2

S 5 4,73 3,35 4,53 7,16 3,7 6,6 8,03 4,61 7,45 3,87 6,65

Sx 0,50 0,47 0,34 0,45 0,72 0,37 0,66 0,80 0,46 0,75 0,39 0,67

S% 32,47 36,95 26,38 30,40 25,57 26,62 46,48 46,96 37,48 49,01 34,55 39,12

2006 număr calatidii

X 14,4 12,1 8,1 21,2 10,2 16,6 16,3 13,1 14,4 12,6 15,7 16,2

S2 33,04 26,09 13,29 48,36 14,76 27,24 33,81 22,29 39,04 21,44 44,41 44,96

S 5,75 5,11 3,65 6,95 3,84 5,22 5,81 4,72 6,25 4,63 6,66 6,71

Sx 0,58 0,51 0,37 0,70 0,38 0,52 0,58 0,47 0,63 0,46 0,67 0,67

S% 39,93 42,23 45,06 32,78 37,65 31,07 35,64 36,03 43,40 36,57 42,42 41,42

2007 număr calatidii X 9,4 10,2 13,4 7,6 9,2 9,8 11,1 9,9 11,7 9,2 9,7 10

S2 15,24 7,16 71,84 1,84 12,36 9,56 77,09 8,89 18,01 12,36 11,41 11

S 3,9 2,68 8,48 1,36 3,52 3,09 8,78 2,98 4,24 3,52 3,38 3,38

Sx 0,39 0,27 0,85 0,14 0,35 0,31 0,88 0,30 0,42 0,35 0,34 0,34

S% 41,49 26,27 63,28 17,89 38,26 31,53 79,10 30,10 36,24 38,26 34,85 33,80

Fig. 6.94. Variaţia numărului mediu de calatidii pe plantele de şofrănel semănat în luna martie din anii 2005-2007 în condiţiile

de la Timişoara

43

1,671,85 1,77 1,83

1,581,76

1,571,76

1,661,76

1,17

1,81

0

0,5

1

1,5

2

0

0,20,4

0,6

0,81

1,2

1,4

1,61,8

2

2005 diametrul calatidii (mm) 1,58 1,86 1,78 1,79 1,57 1,78 1,77 1,8 1,63 1,78 1,77 1,75



2005-2007 1,67 1,85 1,77 1,83 1,58 1,76 1,57 1,76 1,66 1,76 1,17 1,81



2005 diametrul calatidii (mm.) X 1,58 1,86 1,78 1,79 1,57 1,78 1,77 1,8 1,63 1,78 1,77 1,75

S2 0,03 0,02 0,05 0,03 0,02 0,01 0,02 0,02 0,02 0,03 0,02 0,02

S 0,18 0,16 0,22 0,17 0,15 0,12 0,15 0,14 0,15 0,18 0,15 0,13

Sx 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,01 0,02 0,01 0,01 0,02 0,02 0,01

S% 11,39 8,60 12,36 9,50 9,55 6,74 8,47 7,78 8,59 10,11 8,47 7,43

2006 diametrul calatidii (mm.)

X 1,55 1,83 1,80 1,86 1,60 1,77 1,77 1,6 1,67 1,78 1,73 1,85

S2 0,02 0,03 0,06 0,04 0,01 0,02 0,01 0,03 0,02 0,03 0,02 0,02

S 0,16 0,14 0,24 0,19 0,17 0,11 0,12 0,12 0,16 0,16 0,16 0,15

Sx 0,02 0,02 0,02 0,03 0,02 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,01

S% 10,38 8,4 12,40 11,20 10,50 6,78 8,53 7,68 8,63 11,13 8,57 7,53

2007 diametru calatidii (mm) X 1,59 1,88 1,75 1,83 1,58 1,73 1,79 1,9 1,69 1,72 1,75 1,83

S2 0,01 0,04 0,04 0,02 0,01 0,02 0,01 0,03 0,02 0,03 0,01 0,03

S 0,16 0,15 0,23 0,18 0,16 0,10 0,14 0,15 0,17 0,17 0,18 0,14

Sx 0,02 0,02 0,02 0,03 0,02 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,01

S% 10,76 8,70 12,42 10,20 9,70 6,82 8,58 7,79 8,72 11,23 8,49 7,77

Fig. 6.95. Variaţia diametrului mediu al calatidiilor pe plantele de şofrănel provenite din culturile însămânţate în luna martie

în anii 2005-2007 în condiţiile de la Timişoara

44

12,2911,6 11,86 11,58

13,312,02

10,6711,73

10,49,06

11,03

13,06

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2005 masa seminţelor (g) 12,76 11,53 11,84 9,58 15,47 11,71 9,83 11,43 9,6 7,78 9,7 12,02



2005-2007 12,29 11,6 11,86 11,58 13,3 12,02 10,67 11,73 10,4 9,06 11,03 13,06



2005

masa semintelor (g.)

X 12,76 11,53 11,84 9,58 15,47 11,71 9,83 11,43 9,6 7,78 9,7 12,02

S2 47,47 49,85 25,55 28,42 59,86 21,78 15,91 38,3 25,44 16,78 13,66 29,64

S 6,89 7,06 5,05 5,33 7,74 4,67 3,99 6,19 5,04 4,1 3,7 5,44

Sx 0,69 0,71 0,51 0,53 0,77 0,47 0,40 0,62 0,50 0,41 0,37 0,54

S% 54,0 61,23 42,65 55,64 50,03 39,88 40,59 54,16 52,50 52,70 38,14 45,26

2006


X 11,56 11,53 11,90 15,52 9,64 12,72 11,83 12,44 10,8 9,88 12,73 14,06

S2 37,40 47,82 25,63 59,87 29,44 22,77 17,92 39,5 26,64 17,82 16,87 31,66

S 5,89 7,03 6,05 7,76 6,36 5,67 4,73 7,22 6,07 6,4 6,9 7,42

Sx 0,63 0,68 0,57 0,79 0,62 0,59 0,50 0,72 0,56 0,62 0,42 0,71

S% 44,0 59,23 42,73 51,03 56,72 41,88 42,62 55,26 54,60 53,72 41,16 48,26

2007


X 12,55 11,79 11,83 9,65 14,89 11,65 10,36 11,32 10,8 9,54 10,67 13,12

S2 46,46 48,79 25,60 28,80 58,72 49,73 14,59 19,47 26,64 12,58 25,89 28,89

S 5,88 7,16 6,09 5,73 6,64 7,46 4,96 5,98 6,08 6,7 5,09 6,98

Sx 0,59 0,77 0,55 0,65 0,68 0,49 0,77 0,66 0,56 0,57 0,58 0,59

S% 58,0 59,23 42,61 55,76 45,06 41,77 39,89 6425 55,50 51,68 39,34 41,36

Fig. 6.96. Variaţia greutăţii medii a achenelor pe planta de şofrănel provenit din culturile însămânţate în luna martie în

anii 2005-2007 în condiţiile de la Timişoara

45

169,7

134,6

64,7

158,4

93,9

121,3 117

138,6

108,3

84,7

120,8

150,5

0

50

100

150

200

250

300

350

0

2040

60

80100

120

140

160180

200

2005 numar seminte 290 245,7 28,4 83,4 87 87,3 88,2 99,8 85 84,1 87,9 101,1

2006 numar seminte 84,7 77,4 83,6 297 89 87,6 88,2 172,8 86 85,1 191,6 266,9

2007 numar seminte 134,4 81,6 82,1 94,8 105,8 189 174,8 143,4 153,9 85 82,9 83,7

2005-2007 169,7 134,6 64,7 158,4 93,9 121,3 117 138,6 108,3 84,7 120,8 150,5



2005

numar seminte

X 290 245,7 28,4 83,4 87 87,3 88,2 99,8 85 84,1 87,9 101,1

S2 57,2 40,21 47,4 78,24 70,8 63,21 63,96 67,56 55,4 78,89 95,96 31,49

S 7,56 6,34 6,88 8,85 8,41 7,95 8 8,22 7,44 8,88 9,78 5,61

Sx 0,76 0,63 0,69 0,89 0,84 0,80 0,80 0,82 0,74 0,89 0,98 0,56

S% 2,61 2,58 24,23 10,61 9,67 9,11 9,07 8,24 8,75 10,56 11,13 5,55

2006

numar seminte

X 84,7 77,4 83,6 297 89 87,6 88,2 172,8 86 85,1 191,6 266,9

S2 79,44 60,6 79,25 67,6 71,8 65,21 62,96 79,6 56,5 78,89 64,49 43,40

S 8,95 6,45 8,87 8,57 8,52 7,95 8 7,86 7,55 8,92 8,43 7,35

Sx 0,84 0,88 0,88 0,79 0,89 0,82 0,81 0,82 0,75 0,89 0,84 0,77

S% 10,63 9,55 10,63 3,64 9,77 9,16 9,09 8,24 8,85 10,66 8,55 3,62

2007

numar seminte

X 134,4 81,6 82,1 94,8 105,8 189 174,8 143,4 153,9 85 82,9 83,7

S2 48,21 75,88 76,22 62,76 34,53 48,6 69,8 34,51 37,8 55,6 76,33 77,95

S 7,39 8,78 8,81 8,55 5,29 62,51 8,78 4,89 5,72 7,42 8,73 8,83

Sx 0,78 0,86 0,87 0,84 0,51 8,54 0,80 0,73 0,66 0,73 0,85 0,82

S% 6,87 10,43 10,42 8,49 4,99 8,64 6,59 4,98 6,54 8,72 10,63 10,59

Fig. 6.97. Variaţia numărului mediu de achene pe plantele de şofrănel provenite din culturile însămânţate în luna martie în

anii 2005-2007 în condiţiile de la Timişoara

46

6.4.2. Sinteza valorilor medii ale caracterelor cantitative la şofrănelul semănat în luna

aprilie în perioada 2005 – 2007

În figura 6.98. sunt reprezentate valorile medii ale tulpinilor de şofrănel

provenit din culturi însămânţate în luna aprilie în perioada 2005-2007. Din analiza rezultatelor

se constată o variaţie mai mare a acestui caracter. La Populaţia de Timişoara lungimea medie

a tulpinii pe trei ani este de 66,9 cm. Faţă de aceasta toate liniile studiate au lungimea tulpinii

mai mare. Între linii variaţia lungimii medii a tulpinii variază între 69,7 cm la linia T5 şi 76,5

cm la linia T36. Este important de constatat că lungimea medie a tulpinilor la şofrănel este

influenţată puternic de condiţiile de mediu ale anilor experimentali. La Populaţia de

Timişoara lungimea medie este de 45,8 cm în anul 2005 şi 83 cm în anul 2006. Referitor la

influenţa asupra lungimii tulpinilor în comdiţiile anilor experimentali se constată că cel mai

puţin favorabil pentru creşterea în lungime a tulpinii este anul 2005, iar cele mai favorabile

sunt condiţiile anului 2006 (variaţii între 74,1 cm la liniile T41 şi 85,8% la linia T5).

Gradul de ramificare (ramificaţii totale pe plantă) este redat în figura 6.99.

Numărul total de ramificaţii pe planta de şofrănel se corelează cu capacitatea producţiilor a

fiecărei plante. Faţă de Populaţia de Timişoara la care numărul mediu total de ramificaţii este

12,9, la cinci linii lungimea medie a tulpinii este mai mică, T5 – 12,3 ramificaţii, T9 – 12,7

ramificaţii, T41 – 12,5 ramificaţii, T100 – 11,8 ramificaţii şi T40 – 12,8 ramificaţii. Linia cu

talia cea mai mare este T36 cu o medie de 16 ramificaţii pe plantă.

În figura 6.100. sunt reprezentate valorile medii ale numărului de ramificaţii

principale pe planta de şofrănel obţinute în peritada 2005-2007 la culturile semănate în luna

aprilie. Din cele 11 linii de şofrănel trei au un număr de ramificaţii principale sub cel realizat

la Populaţia de Timişoara – 7,9 ramificaţii principale.

În figura 6.101. sunt reprezentate valorile medii ale numărului de ramificaţii

secundare pe plantele de şofrănel provenite din culturile semănate în luna aprilie din anii

2005-2007 la Timişoara. Din analiza reprezentării grafice reiese că numărul de ramificaţii

secundare are o variabilitate mare atât în funcţie de varianta (soi, linie) cât mai ales de

condiţiile climatice specifice fiecărui an de cultură.

Numărul mediu de calatidii pe planta de şofrănel provenit din culturile obţinute

prin semănat în luna aprilie din anii 2005-2007, este reprezentat în figura 6.102. Din

reprezentarea grafică rezultă că numărul de calatidii pe plantă are o variabilitate mare dată atât

de materialul biologic utilizat cât şi de condiţiile climatice specifice ale anului de cultivare.

Faţă de Populaţia de Timişoara toate cele 11 linii noi de şofrănel au un număr

mediu de calatidii pe planta mai mare. Cele mai mari valori medii ale numărului de calatidii

pe plantă se găsesc la liniile T36 – 13,9 calatidii, T33 – 12,5 calatidii şi T10 – 12 calatidii.

În figura 6.103. sunt reprezentate valorile medii ale diametrului calatidiilor de

şofrănel obţinute în anii 2005-2007. Valorile medii obţinute şi reprezentate grafic ne arată că

la toate liniile introduse în cercetare semănate în luna aprilie, sunt superioare celei realizată de

varianta martor Populaţia de Timişoara – 1,39 cm.

Greutatea medie a achenelor la şofrănelul semănat în luna aprilie din anii 2005-

2007 este prezentată în figura 6.104. Din analiza valorilor reprezentate grafic se constată o

variaţie mare a acestora atât sub influenţa genotipului cât şi a condiţiilor climatice specifice

anului experimental. La Populaţia de Timişoara greutatea medie a achenelor în cei trei ani

experimentali este de 3,04 g. În comparaţie cu Populaţia de Timişoara, toate cele 11 linii de

şofrănel au greutatea achenelor pe planta superioară acesteia.

La marea majoritate a liniilor studiate, greutatea medie a achenelor pe plantă

este puţin influenţată de condiţiile de mediu.

47

Numărul mediu de achene pe planta de şofrănel este un important element al

productivităţii la această specie. Media numărului de achene pe planta realizată în anii 2005-

2007 este prezentată în figura 6.105.

Analiza rezultatelor obţinute şi reprezentate grafic evidenţiază faptul că acest

caracter cantitativ este influenţat cu precădere de genotip şi mai puţin de condiţiile de mediu

specifice fiecărui an al ciclului experimental.

In raport cu numărul mediu de achene realizat la semănatul şofrănelului în luna

martie la cel semănat în luna aprilie, numărul de achene pe plantă este mai redus la toate

liniile. Acesta este un element esenţial de ştiut de către cultivatorii de şofrănel. Întârzierea

semănatului duce la reducerea numărului de achene pe planta de şofrănel.

48

66,9

69,7

72,171 71,6 71,1

70,4

76,5 75,9

71,770,7 71,1

0

20

40

60

80

100

62

64

66

68

70

72

74

76

78

2005 lungimea tulpinii (cm) 45,8 52,8 63,5 63,9 64,9 59,4 55,2 70,5 64,9 67,6 60,6 60,7

2006 lungimea tulpinii (cm) 83 85,8 79,7 76,6 81 79,17 87,3 87,4 87,4 74,1 81,9 81,3

2007 lungimea tulpinii (cm) 71,9 70,7 73,1 72,6 69 74,9 68,7 71,7 75,4 73,4 69,6 71,5

2005-2007 66,9 69,7 72,1 71 71,6 71,1 70,4 76,5 75,9 71,7 70,7 71,1


Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100

T.40

2005

lungimea

tulpinii

(cm)

X 45,8 52,8 63,5 63,9 64,9 59,4 55,2 70,5 64,9 67,6 60,6 60,7

S2 33,96 14,56 44,45 44,49 51,49 61,44 51,76 36,05 59,69 42,24 50,84 70,21

S 5,83 3,82 6,67 6,67 7,18 7,84 7,19 6,0 7,73 6,5 7,19 8,38

Sx 0,58 0,38 0,67 0,67 0, 72 0,78 0,72 0,60 0,77 0,65 0,71 0,84

S% 12,73 7,23 10,50 10,44 11,06 13,20 13,03 8,51 11,91 9,62 11,77 13,81

2006

lungimea

tulpinii

(cm)

X 83 85,8 79,7 76,6 81 79,17 87,3 87,4 87,4 74,1 81,9 81,3

S2 54 38,16 26,01 43,84 24,83 19,81 43,41 38,81 41,64 30,89 27,89 24,61

S 7,35 6,18 5,1 6,62 4,98 4,45 6,59 6,23 6,45 5,56 5,28 4,96

Sx 0,74 0,62 0,51 0,66 0,50 0,45 0,66 0,62 0,65 0,56 0,53 0,50

S% 8,86 7,20 6,4 8,64 6,15 5,62 7,55 7,14 7,38 7,5 6,45 6,10

2007

lungimea

tulpinii

(cm)

X 71,9 70,7 73,1 72,6 69 74,9 68,7 71,7 75,4 73,4 69,6 71,5

S2 55,49 24,81 51,49 34,44 29,4 51,49 15,81 67,41 63,84 60,04 44,44 51,05

S 7,45 4,98 7,18 5,87 5,42 7,18 3,98 8,21 7,99 7,75 6,67 7,14

Sx 0,75 0,50 0,49 0,59 0,54 0,72 0,40 0,82 0,80 0,78 0,67 0,71

S% 10,36 7,04 6,94 8,09 7,86 9,59 5,79 11,45 10,60 10,56 9,58 9,99

Fig. 6.98. Sinteza valorilor medii ale lungimii tulpinilor la şofrănelul provenit din

culturile semănate în luna aprilie în perioada 2005-2007 în condiţiile de la Timişoara

49

12,9 12,313,2 12,7 13,2 13,6 13,5

16

13,1 12,511,8

12,8

0

5

10

15

20

25

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2005 ramificatii totale 10,4 8,5 12,4 12,3 14,5 13 11,1 19,2 12,5 13,4 10,5 15,6

2006 ramificatii totale 17,2 15,9 15,9 13,4 13,5 15,5 18,3 16,9 13,2 11,2 13,1 11

2007 ramificatii totale 11,3 12,5 11,5 12,6 11,6 12,5 11,3 11,9 13,6 13 12 12

2005-2007 12,9 12,3 13,2 12,7 13,2 13,6 13,5 16 13,1 12,5 11,8 12,8


Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100

T.40

2005

ramificaţii

totale

X 10,4 8,5 12,4 12,3 14,5 13 11,1 19,2 12,5 13,4 10,5 15,6

S2 15,84 12,85 37,04 28,01 25,65 35 61,29 50,36 28,05 34,84 34,45 59,04

S 3,98 3,58 6,09 5,29 5,06 5,92 7,83 7,1 5,3 5,9 5,87 7,68

Sx 0,40 0,36 0,61 0,53 0,51 0,59 0,78 0,71 0,53 0,59 0,59 0,77

S% 38,27 42,12 49,11 43,01 34,9 45,54 70,54 36,98 42,40 44,03 55,90 49,23

2006

ramificaţii

totale

X 17,2 15,9 15,9 13,4 13,5 15,5 18,3 16,9 13,2 11,2 13,1 11

S2 4,36 8,49 13,29 8,24 6,85 8,27 3,81 7,89 12,56 9,56 18,49 13

S 2,09 2,91 3,65 2,87 2,62 2,87 1,95 2,81 3,54 3,08 4,3 3,61

Sx 0,21 0,29 0,37 0,29 0,26 0,29 0,20 0,28 0,35 0,31 0,43 0,36

S% 12,15 18,30 22,96 21,42 19,41 18,52 10,66 16,63 26,82 27,5 32,82 32,82

2007

ramificaţii

totale

X 11,3 12,5 11,5 12,6 11,6 12,5 11,3 11,9 13,6 13 12 12

S2 4,81 20,25 7,65 7,64 2,24 4,45 2,01 6,89 4,64 7 7,6 7

S 2,19 4,5 2,77 2,76 1,5 2,11 1,42 2,62 2,15 2,65 2,76 2,65

Sx 0,22 0,45 0,28 0,28 0,15 0,21 0,14 0,26 0,22 0,27 0,28 0,27

S% 19,38 36 24,09 21,90 12,93 16,88 12,57 22,02 15,81 20,38 23 22,08

Fig. 6.99. Variaţia numărului mediu de ramificaţii totale pe plantele de şofrănel

provenite din culturi semănate în luna aprilie în anii 2005-2007 în condiţiile de la

Timişoara

50

7,9 8 8,37,4

9,5

8,5 8,6 8,98,3 8,1

7,4 7,5

0

2

4

6

8

10

12

14

0

12

3

45

6

7

89

10


2006 ramificatii principale 10,8 10,6 11 7,9 9,9 10,3 11,3 11,8 9,3 9,2 7,1 6

2007 ramificatii principale 7,3 8,1 7,8 7,7 8,2 7,1 8 4,7 8,3 8,1 7,8 7,5

2005-2007 7,9 8 8,3 7,4 9,5 8,5 8,6 8,9 8,3 8,1 7,4 7,5


Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100

T.40

2005

ramificaţii

principale

X 5,7 5,3 6,3 6,8 10,4 8,3 6,7 10,4 7,5 7,2 7,5 8,7

S2 8,01 4,01 6,41 3,16 28,84 15,21 11,21 20,44 5,85 6,56 7,65 14,61

S 2,83 2 2,53 1,78 5,37 3,9 3,35 4,52 2,42 2,56 2,77 3,82

Sx 0,28 0,20 0,25 0,18 0,54 0,39 0,34 0,45 0,24 0,26 0,28 0,38

S% 49,65 37,74 40,16 26,18 51,63 46,99 50,0 43,46 32,27 35,56 36,93 43,91

2006

ramificaţii

principale

X 10,8 10,6 11 7,9 9,9 10,3 11,3 11,8 9,3 9,2 7,1 6

S2 7,76 8,24 17 4,29 7,89 12,21 6,41 10,36 12,21 10,56 1,89 2,4

S 2,79 2,87 4,2 2,07 2,81 3,49 2,53 3,22 3,49 3,25 1,37 1,55

Sx 0,28 0,29 0,41 0,21 0,28 0,35 0,25 0,32 0,35 0,33 0,14 0,16

S% 25,83 27,08 37,45 26,20 28,38 33,88 22,39 27,29 37,53 35,33 19,30 25,83

2007

ramificaţii

principale

X 7,3 8,1 7,8 7,7 8,2 7,1 8 4,7 8,3 8,1 7,8 7,5

S2 2,61 11,69 2,36 4,8 2,36 2,09 3,2 2,61 1,61 2,89 3,96 3,05

S 1,62 3,42 1,54 2,19 1,54 1,45 1,79 1,62 1,27 1,7 1,99 1,75

Sx 0,16 0,34 0,15 0,22 0,15 0,15 0,18 0,16 0,13 0,17 0,20 0,18

S% 22,19 42,22 19,74 28,44 18,78 20,42 22,38 21,04 15,30 20,99 25,51 23,33

Fig. 6.100. Variaţia numărului mediu de ramificaţii principale pe plantele de şofrănel

obţinute în culturi semănate în luna aprilie în anii 2005-2007 în condiţiile de la

Timişoara

51

54,3

4,9 5,24,3

5 4,8

5,9

4,7 4,4 4,4

5,6

0

2

4

6

8

10

0

1

2

3

4

5

6

2005 ramificatii secundare 4,7 3,2 6,1 5,5 6,1 4,9 4,3 8,8 5,1 6,2 3 6,9

2006 ramificatii secundare 6,4 5,3 4,9 5,4 3,6 4,9 7 4,8 3,9 2,2 6 5,5

2007 ramificatii secundare 3,9 4,6 3,7 4,9 3,4 5,4 3,1 4,2 5,3 4,8 4,2 4,5

2005-2007 5 4,3 4,9 5,2 4,3 5 4,8 5,9 4,7 4,4 4,4 5,6


Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100

T.40

2005

ramificaţii

secundare

X 4,7 3,2 6,1 5,5 6,1 4,9 4,3 8,8 5,1 6,2 3 6,9

S2 3,61 3,76 17,69 14.65 4.69 12.49 22.21 14.96 9.09 14.96 16.2 17.29

S 1,9 1,94 4,21 3.83 2.17 3.53 4.71 3.87 3.01 3.87 4.02 4.16

Sx 0,19 0,19 0,42 0.38 0.22 0.35 0.47 0.39 0.30 0.39 0.40 0.42

S% 40,43 60,63 69,02 69.64 35.57 72.04 109.53 43.98 59.02 62.42 134.0 60.29

2006

ramificaţii

secundare

X 6,4 5,3 4,9 5,4 3,6 4,9 7 4,8 3,9 2,22 6 5,56

S2 2,44 6,01 5,29 2,84 5,04 8,09 5,8 5,96 5,29 0,62 10,2 4,69

S 1,56 2,45 2,3 1,69 2,24 2,84 2,41 2,44 2,3 0,79 3,19 2,17

Sx 0,16 0,25 0,23 0,17 0,22 0,28 0,24 0,24 0,23 0,08 0,32 0,22

S% 24,38 46,23 46,94 31,30 62,22 57,96 34,43 50,83 58,97 35,59 53,17 39,03

2007

ramificaţii

secundare

X 3,9 4,6 3,7 4,9 3,4 5,4 3,1 4,2 5,3 4,8 4,2 4,5

S2 2,29 8,04 6,61 3,69 0,84 0,84 2,69 3,16 3,41 3,36 4,76 5,05

S 1,51 2,84 2,57 1,92 0,92 0,92 1,64 1,78 1,85 1,83 2,18 2,25

Sx 0,15 0,28 0,26 0,19 0,09 0,09 0,16 0,18 0,19 0,18 0,22 0,23

S% 38,72 61,74 69,46 39,18 27,06 17,04 52,90 42,38 34,91 38,13 51,90 50,0

Fig. 6.101. Variaţia numărului mediu de ramificaţii secundare pe plantele de şofrănel

rezultate din culturi semănate în luna aprilie în anii 2005-2007 în condiţiile de la

Timişoara

52

11,710,8

11,910,7

1211,2

12,513,9

11,8 11,4 11,1 11,6

0

5

10

15

20

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2005 număr calatidii 8 0 11,3 9,4 14,1 11 9,1 15,7 9,9 11,1 9,9 12,8

2006 număr calatidii 16,8 15,8 15,6 13,2 13,4 15,3 17,8 16,5 12,7 10,5 12,2 10,5

2007 număr calatidii 10,3 10,4 8,9 9,7 8,5 7,5 10,7 9,7 12,8 12,8 11,3 11,5

2005-2007 11,7 10,8 11,9 10,7 12 11,2 12,5 13,9 11,8 11,4 11,1 11,6


Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100

T.40

2005

număr

calatidii

X 8 6 ,2 11,3 9,4 14,1 11 9,1 15,7 9,9 11,1 9,9 12,8

S2 7.8 8.16 33.41 8.44 22.29 31.6 48.69 38.81 13.69 22.49 29.89 43.16

S 2.79 2.86 5.78 2.91 4.72 5.62 6.98 6.23 3.7 4.74 5.47 6.57

Sx 0.28 0.29 0.58 0.29 0.47 0.56 0.70 0.62 0.37 0.47 0.55 0.66

S% 34.88 46.13 51.15 3.10 33.48 51.09 76.70 39.68 37.37 42.70 55.25 51.33

2006

număr

calatidii

X 16,8 15,8 15,6 13,2 13,4 15,3 17,8 16,5 12,7 10,5 12,2 10,5

S2 4,36 8,56 13,04 7,76 6,44 9,21 3,36 7,65 11,21 9,25 14,36 12,25

S 2,09 2,93 3,61 2,79 2,54 3,03 1,83 2,77 3,35 3,04 3,79 3,5

Sx 0,21 0,29 0,36 0,28 0,25 0,30 0,18 0,28 0,34 0,30 0,38 0,35

S% 12,44 18,54 23,14 21,14 18,96 19,80 10,28 16,79 26,38 28,95 31,07 33,33

2007

număr

calatidii

X 10,3 10,4 8,9 9,7 8,5 7,5 10,7 9,7 12,8 12,8 11,3 11,5

S2 4,01 21,84 3,29 3,81 1,45 2,05 2,21 5,41 4,96 6,96 9,21 8,05

S 2 4,67 1,81 1,95 1,2 1,43 1,49 2,33 2,23 2,64 3,03 2,84

Sx 0,20 0,47 0,18 0,20 0,12 0,14 0,15 0,23 0,22 0,20 0,30 0,28

S% 19,42 44,90 20,34 20,10 14,12 19,07 13,93 24,02 17,42 20,63 26,81 24,70

Fig. 6.102. Variaţia numărului mediu de calatidii pe plantele de şofrănel provenite din

culturile semănate în luna aprilie în anii 2005-2007 în condiţiile de la Timişoara

1,391,54 1,55

1,721,62

1,73 1,71 1,67 1,72 1,731,65 1,66

0

0,5

1

1,5

2

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8

2

2005 diametrul calatidiilor (mm) 1,09 1,51 1,55 1,71 1,59 1,7 1,61 1,61 1,64 1,72 1,61 1,64



2005-2007 1,39 1,54 1,55 1,72 1,62 1,73 1,71 1,67 1,72 1,73 1,65 1,66


Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100

T.40

2005

diametrul

calatidii

(mm.)

X 1,09 1,51 1,55 1,71 1,59 1,7 1,61 1,61 1,64 1,72 1,61 1,64

S2 0,02 0,05 0,07 0 ,05 0,03 0,06 0,06 0,04 0,05 0,04 0,04 0,02

S 0,15 0,21 0,27 0,22 0,17 0,23 0,24 0,21 0,22 0,19 0,19 0,13

Sx 0,02 0,02 0,03 0,02 0,02 0,02 0,02 0,04 0,02 0,02 0,02 0,01

S% 19,27 13,91 17,42 12,87 13,84 13,53 14,91 13,04 13,41 11,05 11,80 7,93

2006

diametrul

X 1,52 1,53 1,57 1,75 1,69 1,71 1,84 1,74 1,64 1,73 1,71 1,74

S2 0,03 0,05 0,07 0,05 0,03 0,07 0,06 0,05 0,05 0,04 0,04 0,02

53

calatidii

(mm.)

S 0,21 0,23 0,27 0,24 0,19 0,28 0,21 0,27 0,20 0,20 0,22 0,19

Sx 0,02 0,02 0,03 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,08 0,01

S% 17,29 14,87 18,46 13,97 14,54 14,54 12,87 12,45 13,45 11,07 12,85 13,84

2007

diametru

calatidii

(mm)

X 1,56 1,58 1,53 1,72 1,58 1,79 1,69 1,67 1,88 1,74 1,64 1,62

S2 0,03 0,04 0,06 0 ,05 0,03 0,05 0,06 0,04 0,06 0,04 0,04 0,04

S 0,28 0,18 0,26 0,26 0,18 0,24 0,21 0,25 0,20 0,20 0,17 0,19

Sx 0,02 0,02 0,03 0,05 0,02 0,02 0,02 0,03 0,02 0,02 0,03 0,04

S% 13,87 14,81 15,68 13,73 13,82 13,85 14,78 13,57 11,93 12,65 13,67 10,93

Fig. 6.103. Variaţia diametrului mediu al calatidiilor la plantele de şofrănel semănat în

luna aprilie în anii 2005-2007 în condiţiile de la Timişoara

3,043,52

4,584,23

3,62

5,686,21 6,54

4,77

5,645,3 5,49

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2005 masa seminţelor (g.) 2,03 2,87 4,19 3,92 3,52 4,4 3,8 7,85 3,16 5,01 5,2 5,45



2005-2007 3,04 3,52 4,58 4,23 3,62 5,68 6,21 6,54 4,77 5,64 5,3 5,49


Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100

T.40

2005

masa

semintelor

(g.)

X 2,03 2,87 4,19 3,92 3,52 4,4 3,8 7,85 3,16 5,01 5,2 5,45

S2 0.52 2.54 8.2 1.9 0.97 7.55 12.04 18.18 3.06 6.15 6.32 9.74

S 0.72 1.59 2.86 1.38 0.98 2.75 3.47 4.26 1.75 2.48 2.51 3.12

Sx 0.07 0.16 0.29 0.14 0.10 0.28 0.35 0.43 0.18 0.25 0.25 0.31

S% 35.47 55.40 68.26 34.85 27.84 62.50 91.32 54.27 55.38 49.50 48.27 57.25

2006

masa

semintelor

(g.)

X 3,05 3,87 4,12 3,82 3,62 4,8 7,86 5,9 3,19 5,07 5,4 5,55

S2 0,57 2,59 8,4 1,8 0,94 7,57 18,21 15,04 3,09 6,16 6,43 9,84

S 0,74 1,59 2,87 1,36 0,98 2,85 4,23 4,50 1,78 2,49 2,53 3,22

Sx 0,07 0,16 0,27 0,15 0,12 0,27 0,43 0,37 0,21 0,27 0,26 0,41

S% 37,47 55,28 68,29 35,85 27,86 62,55 53,27 57,32 56,41 49,53 48,38 56,25

2007

masa

semintelor

(g.)

X 4,04 3,83 5,44 4,97 3,74 7,84 6,99 5,87 7,97 6,84 5,32 5,49

S2 2,54 11,76 9,73 6,28 11,87 16,67 13,34 14,28 17,77 16,55 8,98 9,72

S 1,68 1,39 3,24 2,79 1,67 4,65 3,98 4,53 4,46 4,87 4,67 3,34

Sx 0.13 0.16 0.30 0,28 0,33 0,42 0,36 0,43 0,42 0,35 0,32 0,36

S% 33,78 35,65 56,26 48,54 35,97 56,35 55,47 56,87 54,89 56,58 49,37 56,34

Fig. 6.104. Variaţia masei seminţelor în funcţie de liniile de şofrănel analizate

54

87,6

89,4

92,6

85,6

89 88,5

92,891,9

93,191,6

93

90,9

78

80

82

84

86

88

90

92

94

96

80

82

84

86

88

90

92

94

96

2005 număr seminţe 88 89,8 92,2 85,3 91,3 83,9 91,9 91,3 92 91,4 92,8 93,3

2006 număr seminţe 89 89,9 92,7 86,4 84,9 91,7 93,7 91,3 92,4 91,6 92,6 91,9

2007 număr seminţe 86 88,5 93 85,3 90,8 90 92,9 93,1 95 92 93,6 87,6

2005-2007 87,6 89,4 92,6 85,6 89 88,5 92,8 91,9 93,1 91,6 93 90,9


Pop.

Tm T.5 T.6 T.9 T.10 T.27 T.33 T.36

T.40

tal.j T.41 T.100

T.40

2005

numar

seminte

X 88 89,8 92,2 85,3 91,3 83,9 91,9 91,3 92 91,4 92,8 93,3

S2 70,8 55,56 58,56 44,41 58,61 63,49 45,89 42,21 39,2 14,64 26,76 60,21

S 8,41 7,45 7,65 6,66 7,66 7,97 6,77 6,5 6,26 3,83 5,17 7,76

Sx 0,84 0,75 0,77 0,67 0,77 0,79 0,68 0,65 0,63 0,38 0,52 0,78

S% 9,56 8,3 8,30 7,81 8,39 9,44 7,37 7,12 6,18 4,19 5,57 8,32

2006

numar

seminte

X 89 89,9 92,7 86,4 84,9 91,7 93,7 91,3 92,4 91,6 92,6 91,9

S2 71,8 56,57 58,57 44,11 64,49 58,68 59,22 42,23 39,25 15,67 25,77 46,87

S 8,43 7,48 7,67 6,68 7,99 7,67 7,79 6,72 6,29 3,89 5,19 6,79

Sx 0,87 0,76 0,77 0,67 0,79 0,77 0,77 0,66 0,67 0,41 0,50 0,67

S% 9,59 8,4 8,33 7,82 9,48 8,41 8,34 7,17 6,19 4,25 5,55 7,39

2007

numar

seminte

X 86 88,5 93 85,3 90,8 90 92,9 93,1 95 92 93,6 87,6

S2 71,4 54,66 58,64 45,28 58,73 64,44 44,78 43,76 40,4 34,78 26,76 70,21

S 8,32 8,44 7,25 6,64 7,37 7,99 7,77 7,67 7,26 5,98 6,17 8,65

Sx 0,82 0,80 0,77 0,65 0,71 0,74 0,71 0,74 0,63 0,69 0,73 0,81

S% 9,53 7,89 8,31 7,83 8,41 9,2 6,39 8,22 7,13 4,20 8,47 9,65

Fig. 6.105. Variaţia numărului mediu de achene pe plantele de şofrănel provenite din

culturi semănate în luna aprilie în anii 2005-2007 în condiţiile de la Timişoara

55

6.4.3. Sinteza măsurătorilor biometrice a unor caractere cantitative la şofrănelul

semănat în luna mai 2006-2007

Numai în doi din cei trei ani (2006-2007) s-a putut face semănatul în luna mai. Şi

asupra plantelor de şofrănel provenite din culturi semănate în luna mai din anii 2006-2007, s-

au făcut măsurători asupra: lungimii tulpinii, gradul de ramificare, numărul de calatidii,

diametrul calatidiilor, greutatea seminţelor şi numărul de seminţe pe plantă.

Lungimea medie a tulpinilor,este reprezentată în figura 6.106. Analiza rezultatelor

obţinute atestă că întârzierea semănatului la şofrănel afectează în primul rând talia plantelor,

mai mică decât a plantelor de şofrănel provenite din culturi semănate în luna aprilie.

Reducerea taliei plantelor prin semănatul întârziat se datorează în principal lipsei unor condiţii

optime pentru parcurgerea unor fenofaze din timpul perioadelor de vegetaţie.

Faţă de Populaţia de Timişoara din care provin, aceste lungimi sunt mai afectate în

creşterea şi dezvoltarea lor, atunci când semănatul se întârzie până în luna mai.

Gradul de ramificare al plantelor de şofrănel este şi el afectat la semănatul întârziat în

luna mai figura 6.107.

Numărul mediu de ramificaţii totale pe planta de şofrănel semănat în luna mai, variază

între 9,3 ramificaţii la liniile T6 şi T40. Cel mai mare număr de ramificaţii totale la şofrănelul

semănat în luna mai se obţine la liniile T5 – 12,2 ramificaţii, T9 – 11,9 ramificaţii şi T100 –

11,5 ramificaţii totale.

Numărul mediu de ramificaţii principale pe plantă sunt prezentate în figura 6.108.

Analiza numărului de ramificaţii principale pe plantă, arată că există o variabilitate mare. La

Populaţia de Timişoara se realizează un număr mediu de ramificaţii principale pe plantă de

6,8 ramificaţii. Sub valoarea numărului mediu de ramificaţii principale realizate la Populaţia

de Timişoara se găseşte o singură linie T6 – 5,8 ramificaţii principale.

Numărul mediu de ramificaţii secundare pe plantă la Populaţia de Timişoara şi la 11

linii extrase din aceasta, este reprezentat în figura 6.109. Din analiza valorilor medii, rezultă

că şi numărul de ramificaţii secundare pe planta de şofrănel provenită din culturi semănate în

luna mai a anilor 2006-2007 are o variabilitate foarte mare. Numărul mediu de ramificaţii

secundare pe planta de şofrănel la Populaţia de Timişoara este de 4,2 ramificaţii. Faţă de

valoarea medie a ramificaţiilor secundare pe plantă la varianta martor la liniile noi luate în

studiu, numărul mediu de ramificaţii secundare pe plantă variază între 2,6 ramificaţii

secundare la linia T40 şi 5,2 ramificaţii la linia T5. din cele 11 linii studiate, la opt dintre

acestea, numărul de ramificaţii secundare pe planta de şofrănel este mai redus decât cel

realizat la Populaţia de Timişoara.

Numărul mediu de calatidii pe plantele de şofrănel provenite din culturile semănate în

luna mai din anii 2006-2007 este reprezentat pentru Populaţia de Timişoasra şi cele 11 linii

noi de şofănel în figura 6.110. Numărul mediu de calatidii pe plantă variază între 8,65 la linia

T40 şi 11,05 la linia T5. La Populaţia de Timişoara numărul mediu de calatidii este de 9,7.

Peste 10 calatidii pe plantă se realizează la liniile T5 – 11,05 calatidii, T9 - 11

calatidii, T40 talie joasă – 10,21 şi T100 cu 10,34 calatidii pe plantă.

Se constată influenţa mare a condiţiilor climatice asupra numărului de calatidii pe

plantă diferă de la o variantă la alta. Astfel la Populaţia de Timişoara în anul 2006 se

realizează în medie pe plantă – 10,3 calatidii, iar în anul 2007 numai 9,1 calatidii. La linia

T36 în anul 2006 se obţin 8,4 calatidii pe plantă, iar în anul 2007 – 11,27 calatidii. Sunt şi linii

la care condiţiile climatice din cei doi ani pentru care s-au calculat mediile numărului de

calatidii, acestea nu se modifică prea mult T10 – 8,8 calatidii în anul 2006 şi 9,8 în anul 2007.

La linia T100 se obţin 10,6 calatidii în anul 2006 şi 10,09 calatidii în anul 2007. Acelaşi lucru

se constată şi la liniile T40 – 8,5 calatidii în anul 2006 şi 9,1 calatidii în anul 2007, T33 – 9,3

calatidii în anul 2006 şi 9,1 calatidii în anul 2007, T6 – 9,1 calatidiii în anul 2006 şi 8,6

calatidii pe plantă în anul 2007.

56

Diametrul mediu al calatidiilor la plantele de şofrănel provenite din culturile semănate

în luna mai este reprezentat în figura 6.111. Din reprezentarea grafică se constată o

variabilitate mică a acestui caracter. Se remarcă faptul că cel mai mic diametru mediu al

calatidiilor de şofrănel se obţine la Populaţia de Timişoara în medie de 1,52 cm. Faţă de

aceasta, la toate cele 11 linii studiate diametrul mediu al calatidiilor este mai mare decât cel

înregistrat la Populaţia de Timişoara. Cel mai mare diametru al calatidiului de şofrănel

semănat în luna mai din anii 2006-2007 se realizează la liniile T27, T40 talie joasă, T41 şi

T100 – 1,8 cm.

Greutatea medie a achenelor este reprezentată în figura 6.112. Din analiza mărimii

valorilor medii a greutăţii achenelor se evidenţiază faptul că din cele 11 linii studiate patru au

greutatea medie a achenelor sub cea realizată la Populaţia de Timişoara (5,97 g). Cele mai

mari valori ale greutăţii medii a achenelor, se realizează la liniile T27 – 7,7 g, T40 talie joasă

– 7,5 g, T9 – 6,4 g şi T33 – 6,3 g.

Variaţia numărului mediu de achene pe plantele de şofrănel este reprezentată în figura

6.113. Numărul mediu de ahene pe planta de şofrănel au o varietate mare de la 56,1 achene pe

plantă la linia T6, şi la 95,4 achene pe plantă la linia T27.

Din cele 11 linii studiate, doar la cinci numărul de achene pe plantă este mai mare

decât la Populaţia de Timişoara la care se obţin 88,5 achene pe plantă.

Făcând o comparaţie între valorile medii ale numărului de achene pe plantă în funcţie

de condiţiile climatice se constată o varietate mare a numărului de achene în funcţie de linia

cultivată.

57

60,3

58,1

59,6

62,3

59,3

52,9

55,1

58,1

54,9

57,7

56

54

0

10

20

30

40

50

60

70

80

48

50

52

54

56

58

60

62

64

2006 lungimea tulpinii (cm) 68,5 67,2 66,6 68,6 62,5 53 57,4 60,8 60,5 62,9 61,1 61,8

2007 lungimea tulpinii (cm) 52,2 49 52,6 56 56,1 52,9 52,8 55,5 49,4 52,5 50,9 46,2

2006-2007 60,3 58,1 59,6 62,3 59,3 52,9 55,1 58,1 54,9 57,7 56 54




X 68,5 67,2 66,6 68,6 62,5 53 57,4 60,8 60,5 62,9 61,1 61,8

S2 37,45 30,36 48,84 46,04 19,25 45 48,64 16,96 24,85 13,29 17,89 15,76

S 6,12 5,51 6,99 6,79 4,39 6,71 6,97 4,12 4,98 3,65 4,23 3,97

Sx 0,61 0,51 0,70 0,68 0,44 0,67 0,70 0,41 0,50 0,37 0,42 0,40

S% 8,93 8,20 10,5 9,90 7,02 12,66 12,14 6,80 8,23 5,80 6,92 6,42


X 52,2 49 52,6 56 56,1 52,9 52,8 55,5 49,4 52,5 50,9 46,2

S2 30,16 26,6 18,64 19 21,29 49,09 30,36 20,85 39,24 15,05 56,69 38,76

S 5,49 5,16 4,32 4,36 4,61 7,01 5,51 4,57 6,26 3,08 7,53 6,23

Sx 0,55 0,52 0,43 0,44 0,46 0,70 0,55 0,46 0,63 0,31 0,75 0,62

S% 10,52 10,53 8,21 7,79 8,22 13,25 10,44 8,23 12,67 5,87 14,79 13,48

Fig. 6.106.Variaţia lungimii medii a plantelor de şofrănel provenit din culturile însămânţate în luna mai din anii 2006-2007

58

10,2

12,2

9,3

11,9

10,4 10,4 9,9 1010,9

9,8

11,5

9,3

0

2

4

6

8

10

12

14

0

2

4

6

8

10

12

14

2006 ramificatii totale 10,8 12,9 9,6 12,3 10 7,8 9,8 8 9 10,5 10,9 9

2007 ramificatii totale 9,6 11,5 9,1 11,6 10,8 13 10,1 12 12,8 9,2 12,2 9,6

2006-2007 10,2 12,2 9,3 11,9 10,4 10,4 9,9 10 10,9 9,8 11,5 9,3




X 10,8 12,9 9,6 12,3 10 7,8 9,8 8 9 10,5 10,9 9

S2 11,56 12,09 14,64 16,41 12,6 6,36 13,16 4,76 7,6 8,25 11,09 7,4

S 3,4 3,48 3,83 4,05 3,55 2,52 3,63 2,18 2,6 2,87 3,33 2,72

Sx 0,34 0,35 0,38 0,41 0,36 0,25 0,36 0,22 0,26 0,29 0,33 0,27

S% 31,48 26,98 39,9 32,93 35,5 32,31 37,04 27,25 28,89 27,33 30,55 30,22


X 9,6 11,5 9,1 11,6 10,8 13 10,1 12 12,8 9,2 12,2 9,6

S2 7,04 12,05 11,89 17,44 16,76 13 9,09 4,6 4,96 20,76 5,16 3,24

S 2,65 3,47 3,45 4,18 4,09 3,61 3,01 2,14 2,23 4,56 2,27 1,8

Sx 0,27 0,35 0,35 0,42 0,41 0,36 0,30 0,21 0,22 0,46 0,23 0,18

S% 27,60 30,17 37,91 36,03 37,87 27,77 29,80 17,83 17,42 49,57 18,61 18,75

Fig. 6.107. Variaţia numărului mediu de ramificaţii totale pe plantele de şofrănel provenit din culturile semănate în luna mai din anii 2006-2007

în condiţiile de la Timişoara

59

6,8 6,9

5,8

7 7,1 7,2 7,3 7,5 7,2 7,4

8,8

6,9

0

2

4

6

8

10

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2006 ramificatii principale 6,8 6,4 6 6,9 7,5 5,6 7,6 7,4 6,3 8,4 8,8 7,2


2006-2007 6,8 6,9 5,8 7 7,1 7,2 7,3 7,5 7,2 7,4 8,8 6,9




X 6,8 6,4 6 6,9 7,5 5,6 7,6 7,4 6,3 8,4 8,8 7,2

S2 0,76 1,64 2 2,09 9,85 2,84 11,04 4,04 5,21 3,24 3,96 4,16

S 0,87 1,28 1,41 1,45 3,14 1,69 3,32 2,01 2,28 1,8 1,99 2,04

Sx 0,09 0,13 0,14 0,15 0,31 0,17 0,33 0,20 0,23 0,18 0,20 0,20

S% 12,79 20 23,50 21,01 41,87 30,18 43,68 27,16 36,19 21,43 22,61 28,33

2007 ramificaţii principale X 6,9 7,5 5,6 7,2 6,7 8,8 7,1 7,7 8,1 6,5 8,9 6,7

S2 3,89 5,05 4,64 13,56 6,01 3,36 5,49 2,01 5,09 10,65 6,89 5,81

S 1,97 2,25 2,15 3,68 2,45 1,83 2,34 1,42 2,26 3,26 2,62 2,41

Sx 0,20 0,23 0,22 0,37 0,25 0,18 0,23 0,14 0,23 0,33 0,26 0,24

S% 28,55 30 38,39 51,11 36,57 20,18 32,96 18,44 27,90 50,15 29,44 35,97

Fig. 6.108. Variaţia numărului mediu de ramificaţii principale la plantele de şofrănel provenite din culturi semănate în luna mai din anii 2006-2007

în condiţiile de la Timişoara

60

4,2

5,2

4,1

4,9

3,4 3,4

2,83,1

3,8

2,953,3

2,6

0

1

2

3

4

5

6

7

0

1

2

3

4

5

6

2006 ramificatii seundare 5,7 6,5 4,8 5,4 2,8 2,7 2,7 2 3 3,1 3,1 2,4

2007 ramificatii secundare 2,7 4 3,5 4,4 4,1 4,2 3 4,3 4,6 2,8 3,6 2,8

2006-2007 4,2 5,2 4,1 4,9 3,4 3,4 2,8 3,1 3,8 2,95 3,3 2,6



2006 ramificaţii secundare

X 5,71 6,5 4,89 5,4 2,88 2,75 2,75 2 3 3,14 3,14 2,43

S2 5,06 6,25 6,99 11,64 3,36 1,44 3,44 0,86 4,5 4,41 7,84 2,24

S 2,25 2,5 2,64 3,41 1,83 1,2 1,85 0,93 2,12 2,1 2,8 1,5

Sx 0,23 0,25 0,26 0,34 0,18 0,12 0,19 0,09 0,21 0,21 0,28 0,15

S% 39,4 38,46 57,52 63,15 63,54 43,64 62,27 46,50 70,67 70,67 89,17 61,73

2007 ramificaţii secundare X 2,7 4 3,5 4,4 4,1 4,2 3 4,3 4,6 2,89 3,67 2,8

S2 4,61 3,6 3,25 4,64 9,69 7,76 6,6 4,81 4,84 5,65 4,67 2,56

S 2,15 1,9 1,8 2,15 3,11 2,79 2,57 2,19 2,2 2,38 2,16 1,6

Sx 0,22 0,19 0,18 0,22 0,31 0,28 0,26 0,22 0,22 0,24 0,22 0,16

S% 79,63 47,50 51,43 48,86 75,85 66,43 85,67 50,93 47,83 82,35 58,86 57,14

Fig. 6.109. Variaţia numărului mediu de ramificaţii secundare pe plantele de şofrănel provenit din culturi semănate în luna mai

din anii 2006-2007 în condiţiile de la Timişoara

61

9,7

11,05

8,85

11

9,3 9,15 9,29,83 10,21

8,85

10,34

8,65

0

2

4

6

8

10

12

14

0

2

4

6

8

10

12

2006 număr calatidii 10,3 11,3 9,1 11,7 8,8 7,4 9,3 8,4 8,7 10,1 10,6 8,5

2007 număr calatidii 9,1 10,8 8,6 10,3 9,8 10,9 9,1 11,27 11,73 7,6 10,09 8,8

2005-2007 9,7 11,05 8,85 11 9,3 9,15 9,2 9,83 10,21 8,85 10,34 8,65



2006 număr calatidii

X 10,3 11,3 9,1 11,7 8,8 7,4 9,3 8,4 8,7 10,1 10,6 8,5

S2 10,81 10,64 13,09 12,41 10,96 6,64 13,81 3,44 6,61 6,49 10,24 8,65

S 3,29 3,26 3,62 3,52 3,31 2,58 3,72 1,85 2,57 2,55 3,2 2,94

Sx 0,33 0,33 0,36 0,35 0,33 0,26 0,37 0,9 0,26 0,26 0,32 0,29

S% 31,94 28,1 39,78 30,09 37,61 34,86 40 22,02 29,54 25,25 30,19 34,59

2007 număr calatidii X 9,1 10,8 8,6 10,3 9,8 10,9 9,1 11,27 11,73 7,6 10,09 8,8

S2 5,49 9,76 12,44 15,81 14,76 8,89 6,09 4,38 5,15 8,64 4,89 4,16

S 2,34 3,12 3,53 3,98 3,84 2,98 2,47 2,09 2,26 2,94 2,21 2,04

Sx 0,23 0,31 0,35 0,40 0,38 0,30 0,25 0,21 0,23 0,29 0,22 0,20

S% 25,71 28,89 41,05 38,64 39,18 27,34 27,14 18,54 19,27 38,68 20,28 23,18

Fig. 6.110. Variaţia numărului mediu de calatidii pe plantele de şofrănel provenit din culturi semănate în luna mai


62

1,52

1,7

1,6 1,6 1,6

1,8

1,7 1,7

1,8 1,8 1,8

1,7

0

0,5

1

1,5

2

2,5

1,35

1,4

1,45

1,5

1,55

1,6

1,65

1,7

1,75

1,8

1,85

2006 diametrul calatidii (mm.) 1,42 1,89 1,68 1,59 1,67 1,79 1,67 1,72 1,7 1,87 1,77 1,65

2007 diametrul calatidii (mm.) 1,62 1,66 1,59 1,68 1,7 1,88 1,77 1,71 1,91 1,79 1,86 1,83

2006-2007 1,52 1,7 1,6 1,6 1,6 1,8 1,7 1,7 1,8 1,8 1,8 1,7



2006 diametrul calatidii (mm.)

X 1,42 1,89 1,68 1,59 1,67 1,79 1,67 1,72 1,70 1,87 1,77 1,65

S2 0,02 0,02 0,04 0,03 0,02 0,01 0,02 0,02 0,02 0,03 0,02 0,02

S 0,19 0,17 0,23 0,19 0,17 0,15 0,18 0,17 0,14 0,18 0,13 0,11

Sx 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,01 0,02 0,01 0,01 0,02 0,02 0,01

S% 12,41 8,67 13,46 9,57 9,65 11,15 8,67 8,83 8,69 7,47 9,57 9,43

2007 diametru calatidii (mm) X 1,62 1,66 1,59 1,68 1,7 1,88 1,77 1,71 1,91 1,79 1,86 1,83

S2 0,06 0,05 0,02 0,02 0,06 0,02 0,02 0 ,06 0,01 0,03 0,04 0,02

S 0,27 0,29 0,15 0,18 0,26 0,16 0,17 0,27 0,15 0,23 0,19 0,12

Sx 0,02 0,04 0,02 0,03 0,04 0,02 0,03 0,02 0,01 0,02 0,02 0,01

S% 14,94 13,64 9,76 9,69 13,65 8,78 8,78 12,79 8,55 8,99 8,64 8,58

Fig. 6.111. Variaţia diametrului mediu al calatidiilor la plantele de şofrănel provenite din culturile semănate în luna mai


63

5,97 6,2

4,3

6,46

7,7

6,3

5,2

7,5

6,5

4,8 4,7

0

2

4

6

8

10

12

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2006 masa semintelor (g.) 5,59 6,93 2,85 5,85 5,7 5,75 3,2 2,7 5,3 6,15 3,93 3,98

2007 masa semintelor (g.) 6,35 5,47 5,75 7,12 6,35 9,65 9,59 7,8 9,85 6,94 5,71 5,5

2006-2007 5,97 6,2 4,3 6,4 6 7,7 6,3 5,2 7,5 6,5 4,8 4,7



2006


X 5,59 6,93 2,85 5,85 5,7 5,75 3,2 2,7 5,3 6,15 3,93 3,98

S2 6,26 7,92 0,69 4,61 0,44 0,6 0,31 0,29 3,25 0,53 6,82 1,6

S 2,5 2,81 0,83 2,15 0,67 0,77 0,55 0,53 1,8 0,76 2,61 1,26

Sx 0,25 0,28 0,08 0,22 0,07 0,08 0,06 0,05 0,18 0,08 0,26 0,13

S% 44,72 40,55 29,12 36,75 11,75 13,39 17,19 19,63 33,96 12,36 65,41 31,66

2007


X 6,35 5,47 5,75 7,12 6,35 9,65 9,59 7,80 9,85 6,94 5,71 5,5

S2 0,53 9,71 6,16 6,96 0,44 25,39 27,44 16,81 15,94 7,87 0,45 3,22

S 0,78 3,23 2,34 2,85 0,69 5,14 5,43 4,32 3,88 2,82 0,68 1,9

Sx 0,08 0,34 0,15 0,27 0,08 0,52 0,55 0,48 0,42 0,26 0,08 0,19

S% 11,89 57,69 44,86 39,57 12,28 52,48 54,69 52,89 40,49 41,53 12,82 33,87

Fig. 6.112. Variaţia greutăţii medii a achenelor pe plantele de şofrănel provenite din culturi semănate în luna mai


64

88,594,4

56,1

91,686,1

95,4 92,687,4

9487,4 83,5 84,2

0

20

40

60

80

100

120

0

20

40

60

80

100

120

2006 număr seminţe 90 103,3 29,6 99,6 88 88,6 86,4 86 83,4 87,9 84,7 82,4

2007 număr seminţe 87 85,5 82,6 83,7 84,3 102,2 98,8 88,8 104,6 87 82,4 86

2006-2007 88,5 94,4 56,1 91,6 86,1 95,4 92,6 87,4 94 87,4 83,5 84,2



2006

numar seminte

X 90 103,3 29,6 99,6 88 88,6 86,4 86 83,4 87,9 84,7 82,4

S2 72,5 29,47 48,7 67,66 71,6 64,86 62,41 54,7 78,44 95,92 78,81 59,61

S 9,47 5,71 6,91 8,42 8,43 8,4 7,86 7,64 8,82 9,63 8,78 7,96

Sx 0,79 0,59 0,72 0,84 0,86 0,80 0,81 0,79 0,83 0,92 0,98 0,77

S% 7,57 6,52 24,62 8,44 9,69 9,12 9,18 8,32 10,71 11,16 11,10 9,34

2007

numar seminte

X 87 85,5 82,6 83,7 84,3 102,2 98,8 88,8 104,6 87 82,4 86

S2 69,8 45,42 59,58 63,39 78,78 30,47 68,59 64,9 29,36 70,4 77,38 54,5

S 8,34 6,56 7,87 7,86 8,77 5,59 8,48 7 5,62 8,34 8,79 7,67

Sx 0,81 0,67 0,67 0,69 0,78 0,55 0,86 0,81 0,57 0,79 0,82 0,74

S% 9,57 7,86 9,64 9,65 10,46 5,47 8,48 9,12 6,57 9,45 10,69 8,45

Fig. 6.113. Variaţia numărului mediu de achene la plantele de şofrănel provenite din culturile semănate în luna mai


65

CONCLUZII

Condiţiile de la Timişoara sunt favorabile pentru cultivarea şofrănelului.

Decada de semănat aduce diferenţe importante de producţie la şofrănel.

Din analiza sintezei rezultatelor obţinute în anii 2005-2007 înscrise în

tabelul bilateral se constată că momentul semănatului şofrănelului joacă un rol

foarte important în formarea producţiei. Practic nu se pot realiza producţii

eficiente economic dacă nu se respectă momentul semănatului.

În condiţiile anilor 2005-2007, cele mai bune producţii se realizează prin

semănatul şofrănelului în luna martie cu o producţie de 1665 kg/ha, faţă de

producţiile obţinute prin semănat în luna aprilie 519 kg/ha.

La nivelul anului 2005, producţiile obţinute la liniile selectate din

Populaţia de Timişoara – 1149kg/ha, sunt superiore producţiilor din anul 2006 –

926 kg/ha, dar inferioare producţiilor de achene obţinute în anul 2007 –

1377kg/ha.

Producţiile de şofrănel realizate în anii 2006-2007 demonstrează faptul că

şofrănelul poate realiza producţii de achene doar în condiţiile în care se respectă

momentul semănatului.

În condiţiile anilor 2005-2007, cele mai bune producţii de ulei se

realizează prin semănatul şofrănelului în luna martie cu o producţie de 509kg/ha,

faţă de producţiile obţinute prin semănat în luna aprilie 144 kg/ha cu o diferenţă

de 365 kg.

Producţiile şi conţinuitul de ulei din achenele de şofrănel realizate în anii

2005-2007 demonstrează faptul că şofrănelul poate realiza producţii de ulei doar

în condiţiile în care se respectă momentul semănatului.

PREFAŢĂ Săpăturile arheologice efectuate în Egipt au ... · Faşele în care erau...

Documents

Transcript of PREFAŢĂ Săpăturile arheologice efectuate în Egipt au ... · Faşele în care erau...