PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de...

188
3 PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoală " Cu emoŃia regăsirii clipelor de început, ne-am propus elaborarea unei monografii a Liceului „Ştefan cel Mare” din Hârlău, la a 55-a aniversare. Monografia vede lumina tiparului la peste 400 de ani de la înfiinŃarea, pe aceste locuri, a primei şcoli de grad mediu din Moldova. Începuturile şi împlinirile şcolii noastre în cei 55 de ani sunt pilduitoare pentru frumuseŃea şi cerinŃele profesiei de dascăl. Prin această lucrare actualul colectiv de cadre didactice şi elevii şcolii doresc să-şi exprime consideraŃia faŃă de foştii profesori şi elevi. PreŃuirea noastră se îndreaptă spre cei care, cu pricepere şi migală, au pregătit, de la catedră, ieşirea spre lume şi viaŃă a elevilor, dar şi spre cei care au învăŃat, au înŃeles rosturile primelor idealuri. Este gestul nostru firesc de respect pentru trecut din perspectiva unui prezent ce se va rostui firesc, la rîndu-i, în amintire, în trecere. Cunoaşterea e dintotdeauna învăŃare, şi în temeiul acesteia, în oraşul nostru a fost înfiinŃat, încă din Evul Mediu „Colegiul din Hârlău”, prima şcoală laică de grad mediu din Moldova. Alexandru Lăpuşneanu îl va statornici în timpul primei sale domnii (1552-1561). Despot-Vodă, succesor la tronul Moldovei între anii 1561-1563, mută colegiul din Hârlău la Cotnari, din motive de subzistenŃă şi mai ales datorită faptului că Hârlăul suferă un mare incendiu. Peste două veacuri, în localitatea noastră va lua fiinŃă Şcoala primară de băieŃi „Ştefan cel Mare”, zidită în 1881 în grădina bisericii Sfântul Dumitru. Şcoala va funcŃiona între 1881-1944, perioada aproximativă în care funcŃionează şi o şcoală de fete într-un local vechi cu două săli de clasă pe locul unde astăzi se află şcoala gimnazială „Petru Rareş”. Tîrg moldav, în Hârlău trăiau, în bună înŃelegere cu românii, şi familii evreieşti. În 1904 se va înfiinŃa şcoala israelito-română, în prezent găsindu-se aici Grupul Şcolar Hârlău. Numărul în creştere al populaŃiei, lipsa şcolii medii între Iaşi şi Botoşani, nevoia de cadre în diverse sectoare de activitate, vor determina înfiinŃarea în 1953 a „Şcolii medii de 10 ani”. Această şcoală a cunoscut transformări ce veneau să evidenŃieze evoluŃia întregului învăŃământ românesc. Şcoala medie devine liceu teoretic după ani de izbânzi ale profesorilor, dar şi ale elevilor. Liceul teoretic a fost transformat în Liceu Industrial, timp în care au funcŃionat clase cu profil diferit ca: mecanic, chimie industrială, industrie uşoară, agricol, construcŃii, industria lemnului, alăturîndu-se astfel profesorilor, ingineri şi maiştri. După decembrie 1989, liceul nostru redevine liceu teoretic şi reia o experienŃă didactică orientată spre studiul disciplinelor ştiinŃifice şi al celor umaniste.

Transcript of PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de...

Page 1: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

3

PREFAłĂ

„Pentru statornicie prin obârşie şi şcoală "

Cu emoŃia regăsirii clipelor de început, ne-am propus elaborarea unei monografii a Liceului „Ştefan cel Mare” din Hârlău, la a 55-a aniversare. Monografia vede lumina tiparului la peste 400 de ani de la înfiinŃarea, pe aceste locuri, a primei şcoli de grad mediu din Moldova. Începuturile şi împlinirile şcolii noastre în cei 55 de ani sunt pilduitoare pentru frumuseŃea şi cerinŃele profesiei de dascăl. Prin această lucrare actualul colectiv de cadre didactice şi elevii şcolii doresc să-şi exprime consideraŃia faŃă de foştii profesori şi elevi.

PreŃuirea noastră se îndreaptă spre cei care, cu pricepere şi migală, au pregătit, de la catedră, ieşirea spre lume şi viaŃă a elevilor, dar şi spre cei care au învăŃat, au înŃeles rosturile primelor idealuri. Este gestul nostru firesc de respect pentru trecut din perspectiva unui prezent ce se va rostui firesc, la rîndu-i, în amintire, în trecere.

Cunoaşterea e dintotdeauna învăŃare, şi în temeiul acesteia, în oraşul nostru a fost înfiinŃat, încă din Evul Mediu „Colegiul din Hârlău”, prima şcoală laică de grad mediu din Moldova. Alexandru Lăpuşneanu îl va statornici în timpul primei sale domnii (1552-1561). Despot-Vodă, succesor la tronul Moldovei între anii 1561-1563, mută colegiul din Hârlău la Cotnari, din motive de subzistenŃă şi mai ales datorită faptului că Hârlăul suferă un mare incendiu.

Peste două veacuri, în localitatea noastră va lua fiinŃă Şcoala primară de băieŃi „Ştefan cel Mare”, zidită în 1881 în grădina bisericii Sfântul Dumitru.

Şcoala va funcŃiona între 1881-1944, perioada aproximativă în care funcŃionează şi o şcoală de fete într-un local vechi cu două săli de clasă pe locul unde astăzi se află şcoala gimnazială „Petru Rareş”.

Tîrg moldav, în Hârlău trăiau, în bună înŃelegere cu românii, şi familii evreieşti. În 1904 se va înfiinŃa şcoala israelito-română, în prezent găsindu-se aici Grupul Şcolar Hârlău. Numărul în creştere al populaŃiei, lipsa şcolii medii între Iaşi şi Botoşani, nevoia de cadre în diverse sectoare de activitate, vor determina înfiinŃarea în 1953 a „Şcolii medii de 10 ani”. Această şcoală a cunoscut transformări ce veneau să evidenŃieze evoluŃia întregului învăŃământ românesc. Şcoala medie devine liceu teoretic după ani de izbânzi ale profesorilor, dar şi ale elevilor.

Liceul teoretic a fost transformat în Liceu Industrial, timp în care au funcŃionat clase cu profil diferit ca: mecanic, chimie industrială, industrie uşoară, agricol, construcŃii, industria lemnului, alăturîndu-se astfel profesorilor, ingineri şi maiştri.

După decembrie 1989, liceul nostru redevine liceu teoretic şi reia o experienŃă didactică orientată spre studiul disciplinelor ştiinŃifice şi al celor umaniste.

Page 2: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

4

De când a devenit loc de instruire şi de educaŃie la nivelul anilor de liceu, profesori devotaŃi meseriei alese, cu certe aptitudini pedagogice şi omeneşti, s-au evidenŃiat atât în munca de la catedră cât şi la nivelul colectivităŃii prin cultură, exemplu personal, respect pentru locurile noastre, pentru oamenii acestora.

PromoŃiile fiecărui an şcolar au cuprins elevi care au cinstit şcoala de unde au pornit, prin profesia aleasă. MulŃi sunt oameni de nădejde, oameni de ştiinŃă sau de cultură sau chiar profesori ai generaŃiilor de azi ale liceului, oameni care încearcă să ducă mai departe munca, entuziasmul şi dăruirea predecesorilor.

Anii de existenŃă ai liceului totalizează 50 de promoŃii cu un număr de 14034 de elevi la cursuri de zi şi 666 la seral, rodul muncii de 55 de ani a celor ce au fost profesorii de ieri şi de azi ai liceului din Hârlău.

Prof. Aurel Neicu, director

Page 3: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

5

Cuvânt înainte De la început îmi exprim gratitudinea, în numele locuitorilor oraşului

Hârlău, pentru autorii acestei monografii, care, cu un pronunŃat spirit civic local şi sentimentul datoriei faŃă de şcoală, s-au îngrijit de alcătuirea şi tipărirea monografiei de faŃă.

CetăŃenii urbei noastre, cadrele didactice şi elevii, foştii absolvenŃi şi generaŃiile viitoare vor descoperi în paginile acestui volum tradiŃiile învăŃământului, strădaniile foştilor dascăli pentru propăşirea ştiinŃei şi culturii în această aşezare, procesul instructiv educativ actual în liceu, generaŃiile de absolvenŃi şi profesori a căror amintire rămâne neştearsă, evocări didactice şi preŃioase mărturisiri ale foştilor profesori şi elevi.

La aniversarea a 55 de ani de la înfiinŃarea Şcolii Medii, devenită Liceul teoretic „Ştefan cel Mare”, exprim, ca fost elev al acestui lăcaş de cultură întreaga mea recunoştinŃă pentru acei dascăli care, prin strădania lor au pus temelii şi au contribuit la creşterea, în cursul anilor, a prestigiului şcolii.

Îmi amintesc cu plăcere şi emoŃie profesorii, „cu minte şi suflet”, ai generaŃiei mele: Moraru Dumitru, ChiŃan Sorin, Timofte Vicu, Luca Constantin, Moraru Constantin, Buzilă Rodica, Scarlat Aurel, Teodoru Floarea, Costache Eugenia, Bălan Vasile şi alŃii, cărora le datorez dragostea fără egal faŃă de şcoală şi de la care am înŃeles rosturile omului în societate şi ceea ce înseamnă cu adevărat dascăl, în toată frumuseŃea şi tăria cuvântului.

Îmi îngădui, ca, omagiind şcoala de ieri şi de azi şi pe dascălii săi, să remarc continuitatea acestei galerii de neobosiŃi profesori şi să port convingerea că spiritul şcolii va dăinui prin vrednicia generaŃiilor ce vin.

Inginer Constantin Cernescu,

Primarul Oraşului Hârlău

Page 4: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

6

Argument Prin conŃinutul ei, monografia de faŃă se adresează deopotrivă foştilor

absolvenŃi ai Liceului „Ştefan cel Mare” din Hârlău, cadrelor didactice, tinerei generaŃii sau celor interesaŃi de istoria învăŃământului hârlăuan.

Prezenta monografie este o reeditare îmbunătăŃită şi actualizată a primei ediŃii, aparută în 1993 şi este o invitaŃie în lumea slujitorilor şcolii, fiind născută din credinŃa că vom întregi istoria şcolară a acestor locuri, în cuprinsul căreia întâlnim numele unor dascăli de ispravă, ce-au trudit din greu în munca lor de apostolat.

„Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului universului”, spunea M. Eminescu, iar calea de descoperire a acestor întrebări nu poate fi decât şcoala, ştiinŃa, învăŃătura. De aceea, incursiunea în vechea şi frumoasa lume a şcolii hârlăuane pune în lumină remarcabile eforturi ale celor care, instruind şi educând, s-au dedicat formării generaŃiilor ce le-au fost încredinŃate.

Demersul nostru este motivat şi de prilejul sărbătoririi a 55 de ani de existenŃa a Liceului „Ştefan cel Mare” din Hârlău.

Aniversarea acestui lăcaş de învăŃământ este, în fapt, o sărbătoare a învăŃământului românesc, a biruinŃei sale, un prilej de bilanŃ al activităŃii de instrucŃie şi educaŃie puse în slujba localnicilor şi al celor din împrejurimi.

Vechimea localităŃii şi existenŃa unei curŃi domneşti în vremea doamnei Margareta Muşat, cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare, existenŃa diecilor-dascăli, în ultimul pătrar al secolului al XV-lea, frecventarea cursurilor de către tinerii hârlăuani înscrişi la Universitatea din Cracovia în secolul al XV-lea, Colegiul din Hârlău – prima şcoală laică de grad mediu din Moldova – din perioada domniei lui Alexandru Lăpuşneanu, ne-a îndemnat la o investigare a tradiŃiilor învăŃământului din Hârlău, în perioada medie şi modernă a localităŃii, fiindcă liceul nostru a apărut ca o necesitate şi o încununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii.

MenŃionăm că până în 1950 Hârlăul a făcut parte din judeŃul Botoşani, când, ca urmare a copierii modelului sovietic de administraŃie, Hârlăul devine reşedinŃa unui raion cu 18 comune în cadrul regiunii Iaşi, dar pierde statutul de oraş, recăpătându-l în anul 1968.

Page 5: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

7

Autorii au urmărit istoria învăŃământului acestei aşezări în contextul vechii organizări administrative, până în 1953, când se împlineşte un vechi deziderat al hârlăuanilor, înfiinŃarea liceului.

Considerând că istoria trebuie să se rescrie mereu prin simplu fapt că cei ce o realizează sunt mereu alŃii, cu experienŃe legate de epoci diferite, generaŃii şi împrejurări diverse, am expus - în limita informaŃiilor - preocupările înaintaşilor pentru învăŃătură, înfiinŃarea primelor şcoli şi a unor programe şcolare, înfiinŃarea liceului, ofertele educaŃionale contemporane, generaŃiile de absolvenŃi şi câteva medalioane didactice.

Lipsa unei şcoli medii între Iaşi şi Botoşani a făcut necesară înfiinŃarea, în 1953, a „Şcolii medii de 10 ani”, care va deveni liceu teoretic. Transformat în liceu industrial şi având clase cu profil diferit – mecanic, chimie industrială, industrie uşoară, agricol, construcŃii, industria lemnului, corpul profesional fiind întregit cu ingineri şi maiştri, liceul nostru va redeveni liceu teoretic, după decembrie 1989, când se reia o experienŃă didactică orientată spre studiul disciplinelor ştiintifice şi a celor umaniste.

Dacă viaŃa se constituie într-o permanentă lecŃie, un segment al ei, unul important, este dat negreşit, de anii de şcoală. GeneraŃii şi generaŃii prin ei s-au aflat şi îşi află rostul. Profesori devotaŃi meseriei alese, cu certe aptitudini pedagogice, adevăraŃi slujitori ai şcolii, au vărsat pic cu pic din esenŃa vieŃii pe suflete şi minŃi care, la rându-le, se vor dovedi creatoare şi vor duce viaŃa şi şcoala înainte.

Cele câteva medalioane din finalul lucrării dedicate profesorilor a căror muncă s-a răsfrânt în ridicarea prestigiului şcolii noastre, se alătură fericit problematicii din prima parte a lucrării şi vin ca o recunoştinŃă şi un elogiu la adresa lor.

Acesta este şi mesajul monografiei noastre, care va merge, suntem convinşi, la inima cititorului iubitor de oameni şi locuri. De oamenii şi locurile Hârlăului.

Autorii

Page 6: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

8

Motto: Ca şi fiinŃa umană, poporul îşi are memoria lui. E înscrisă în piatră şi fixată în baladă şi fiecare piatră

şi fiecare cânt e glasul de foc al memoriei poporului. Să smulgem prafului uitării trecutul, să ne cunoaştem pentru a ne preŃui, e o datorie de prim ordin.

I. SchiŃă asupra învăŃământului în spaŃiul românesc

Cercetările istorice de specialitate evidenŃiază în teritoriile româneşti forme de învăŃământ în consonanŃă cu evoluŃiile similare europene, specifice diferitelor perioade istorice, a unor forme şi proceduri orale de pregătire a copiilor şi tinerilor de către adulŃii şi bătrânii cu experienŃă în cadrul comunităŃii sau direct în familie, prin care erau deprinse cunoştinŃe practice şi norme comportamentale.

Se ştie că instalarea pe Ńărmul dobrogean a unor înfloritoare colonii greceşti, dar mai ales, cucerirea de către romani a unor importante părŃi din provinciile româneşti (sec. I, d. H.) au determinat, pe fondul general al accelerării progresului social şi cultural al zonei, constituirea şi înflorirea unor forme de învăŃământ, fie că era vorba de profesori particulari angajaŃi de familiile bogate, fie chiar de şcoli publice.

După constituirea statelor româneşti de sine stătătoare (Muntenia, Moldova, Dobrogea) în secolul al XIV-lea, întâlnim, pe măsura trecerii timpului, din ce în ce mai multe atestări privind existenŃa, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, a unor şcoli de diferite grade, în principal bisericeşti.

Tipurile de colaborare dintre profesori şi elevi s-au constituit în practica instruirii, în timp, după o perioadă în care grupul de elevi cu care se lucra era eterogen ca nivel de pregătire şi posibilităŃi intelectuale, dar şi al vârstei biologice iar ziua şcolară nu era reglementată sau structurată în vreun fel.

Organizarea pe clase şi lecŃii a fost întâlnită în practica instruirii, într-o anumită accepŃiune, şi în antichitate. Apoi, se ştie, a fost fundamentată teoretic într-o perspectivă relativ ştiinŃifică în secolul al XVIII lea de pedagogul ceh Jan Amos Comenius, care a ajuns la ideia asocierii conceptului de „lecŃie” şcolară celui de „clasă” de elevi. Tot el a introdus organizarea muncii într-un

Page 7: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

9

program de lucru, respectiv orarul şcolii. În practica şcolară din Ńara noastră acest sistem de lucru a fost introdus prin Legea învăŃământului din 1864.

Putem afirma că, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, învăŃământul românesc, pe baza acumulărilor anterioare, era apt pentru începerea unui important proces de dezvoltare şi modernizare, deşi, în continuare, accesul la educaŃie rămânea îngrădit, în special pentru tinerii aparŃinând categoriilor modeste ale populaŃiei, mai ales a celor din lumea satelor.

Page 8: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

10

II. Începuturile învăŃământului în Hârlău

1.Primele forme de învăŃământ în epoca medievală ReşedinŃa domnească secundară de la Hârlău, amintită în actul din 1

mai 1384, a fost folosită frecvent de Ştefan cel Mare, care a intuit rolul strategic al Hârlăului, prin poziŃia cvasicentrală în cadrul Moldovei medievale, reconstruind şi dezvoltând, în anul 1486, vechea curte, iar în 1492 ridicând şi biserica „Sf. Gheorghe”.

De altfel, Ştefan cel Mare, răspunzând nevoii înfiinŃării unor reşedinŃe care să reprezinte şi centre administrative ale domniei se ocupa de vechile curŃi, cum a procedat şi la Hârlău, fără a exclude preocuparea domnească legată de nevoile unui lux monarhic.

Bandini, călător care înregistrează cu destulă precizie o serie de aspecte ale monumentelor şi oraşelor din Moldova, este izbit de aspectul italian al curŃii de la Hârlău.

Cu Ştefan cel Mare, Hârlăul dobândeşte un rol însemnat, aşa cum menŃiona Nicolae Iorga: „De aici au pornit atâtea scrisori, atâtea hotărâri, atâtea drumuri ale lui Ştefan cel Mare şi ale urmaşilor săi, până la jumătatea secolului al XVI-lea.

Aici, cei dintâi domni ai Moldovei şi-au avut reşedinŃa de răsărit a Ńării.”1

În plan cultural, Moldova ia contact cu marile curente ale artei occidentale: goticul şi renaşterea, favorizate de legăturile directe ale domnitorului cu VeneŃia, a raporturilor multilaterale cu Ungaria, Polonia etc.

InfluenŃa gotică este vizibilă în calota de pe pronaos a bisericii „Sf, Gheorghe”, ca de altfel şi în alte elemente: contraforturi, ornamentaŃia sculptată în piatră, cadrele uşilor şi ferestrelor, cornişe, pisoni, nervurile bolŃilor au toate profile gotice.

În arta ceramică se manifestă două curente: unul de tradiŃie bizantină, orientală, legat de creaŃiile anterioare şi altul nou, de influenŃă apuseană, tinzând spre îmbogăŃirea procedeelor tehnice. Elementul de ornamentaŃie ceramică, propriu epocii, îl constituie discul cu piciorul cilindric gol împodobit cu motive heraldice în relief.

Amintim că în veacul al XV-lea s-a format o şcoală moldoveanească de pictură, având ca reprezentant de frunte pe Gavril Ieromonahul, care, modest şi discret, îşi atestă capodopera prin vorbele: „a pictat Gavril Ieromonahul”.

1 N. Iorga, Sate şi mănăstiri din Moldova, 1905, p. 17.

Page 9: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

11

De asemenea, menŃionăm pe pictorul grec Gheorghe din Tricala, care a fost artistul de curte al lui Rareş şi a murit la Hârlău în 1530.2

După cum indică documentele, Hârlăul a exercitat o mare concurenŃă Sucevei, mai ales în vremea lui ŞtefăniŃă (1517-1527) şi a lui Ştefan Lăcustă (1538-1540).

Petru Rareş (1527-1538 şi 1541-1546), care se născuse aici, a poposit deseori la Hârlău înălŃând aici şi biserica „Sf. Dumitru”.

Mai amintim că între 1624-1626, când, în urma arderii curŃii domneşti de la Iaşi, Radu Mihnea muta capitala Moldovei la Hârlău, domnitorul aduce unele îmbunătăŃiri şi extinde curtea domnească de aici.

La Hârlău era şi reşedinŃa Ńinutului cu acelaşi nume, unul dintre cele mai întinse din Moldova, menŃionat pentru prima oară în 1548. Am precizat aceste sumare date, pentru că la curtea domnească exista o organizare militară, administrativă şi de protocol, cu o ierarhizare a funcŃiilor dregătorilor, care necesitau grade diferite de pregătire şi instrucŃie. Doamna Ńării avea, de asemenea, curtea ei cu paharnic, cămăraş, diac, sfetnici. La Hârlău, în acest sens a fost Margareta Muşat – doamna Ńării şi mama domnitorului Petru I. Muşat – în curŃile ce şi le-a înălŃat în noua ei reşedinŃă, înainte de 1384.

O curte domnească, o reşedinŃă însemna un focar de cultură laică. La vremea aceea „diacul” curŃii domneşti era un bun cunoscător al

limbii slavone, chiar şi al limbii latine, după nevoile şi relaŃiile curŃii. ÎnvăŃământul laic s-a folosit în primele lui forme de activitate de „dieci”, ca oameni cu învăŃătură ce erau. Aceasta şi-o puteau permite dregătorii curŃii, feudali, orăşeni bogaŃi, instruindu-şi fiii cu dieci, la început.

În vremea doamnei Muşat, Hârlăul avea rangul de oraş, unde exista o administraŃie, cu afaceri comerciale şi meşteşugăreşti înregistrate în catastihe, după „obiceiul târgului”, iar ca for tutelar, exista Vornicia de târg şi Pârcălăbia.

Documentele istorice menŃionează că, la început, învăŃământul laic a fost slujit de dieci. În Ńinutul Hârlăului marele vornic, Ivan Cupcici, îşi avea cancelaria lui proprie, în prima jumătate a secolului al XV-lea. În perioada luptelor pentru tron, după moartea lui Alexandrul cel Bun, cancelaria domnească era oarecum dezorganizată. Unui diac al său, pe nume Pasco, i se încredinŃase scrierea actelor domneşti.

ÎnvăŃământul laic, cu un anumit profil, se manifestă la cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare, unde existau preocupări pentru pregătirea

2 N. Iorga, InscripŃii din bisericile României, 1905, p. 49.

Page 10: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

12

viitorilor dieci, lucru subliniat şi de istoricul Ion Ursu, care arată că „un număr destul de important de dieci sânt constataŃi în această vreme”.3

În documentele Moldovei ale ultimului pătrar al secolului al XV-lea, se aminteşte de dieci-dascăli, care au realizat în cariera lor de redactori ai actelor domneşti: o unitate de limbă, de stil, de formulare etc.

Încă de la începutul secolului al XV-lea, orăşenii au simŃit nevoia însuşirii unei culturi superioare şi, negăsind-o între graniŃele noastre, au căutat-o la universităŃile străine toată durata acestui secol. Astfel, în registrul matricol al universităŃii din Cracovia – înfiinŃată în 1348 – apare un număr mare de studenŃi moldoveni care i-au frecventat cursurile, chiar de la începutul secolului al XV-lea (1405). Istoricul polon, doctor Eugenius Barwincki, care a întocmit lista de studenŃi moldoveni, după „Album studiosorum”, citează pe Mathei, din Hârlău la 1428, şi la nr. crt. 11 anul 1490, găseşte numele unui student hârlăuan Petrus Iacobi de Byrglow (Hârlău).4

Frecventarea prestigioasei universităŃi poloneze presupunea, în mod logic, ca aceşti studenŃi să aibă cunoştinŃe din mediul local.

După ce Ordinul IezuiŃilor înfiinŃă la Viena un Colegiu Latin (1551), Alexandru Lăpuşneanu înfiinŃa Colegiul din Hârlău cu scopul de a-şi pregăti cadrele necesare pentru administrarea statului – întrucât Domnia se afla în luptă cu marea boierime, dar şi ca adversar înverşunat al reformei, având deci un caracter ortodox şi înscriindu-se în spiritul moştenirii culturale din spaŃiul românesc de la est de CarpaŃi. Se pare că la Hârlău, sub îndrumarea cronicarului Azarie, au învăŃat şi copiii lui Alexandru Lăpuşneanu, în prima sa domnie (1552 - 1561).

Colegiul din Hârlău a constituit prima şcoală laică de grad mediu din Moldova. A fost o şcoală domnească cu internat, unde educaŃia era bine controlată şi asigura o cultura erudită. Programa şcolară avea la bază cunoaşterea limbii latine, a scriitorilor clasici latini, matematicile, ştiinŃele în general, iar învăŃământul religios redus.

Într-un raport al agentului imperial Belsius către Maximilian de Habsburg, din 13 aprilie 1562, se arată că : „după incendiul din Hârlău, Despot are de gând să mute colegiul la Cotnari, la o jumătate de leghe depărtare”.

Colegiul lui Despot Vodă (Iacob Heraclide, 1561 - 1563), transferat din Hârlău din motive de subzistenŃă, a mărit faima Cotnarilor, asemenea vinului slăvit, a făcut cunoscut Cotnarii până departe peste hotare în cercurile culturale, academii, universităŃi, biblioteci mari ale lumii, fie prin corespondenŃa avută cu organizatorii ei, fie prin elegiile tânărului umanist

3 Ion Ursu, Ştefan cel Mare, 1427, p.89. 4 Radu Manolescu, Culegere de studii, 1964.

Page 11: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

13

Johan Sommer, care fiind adus de Ion Vodă Despot în Moldova şi trimis apoi la Cotnari unde, după ce conduse şcoala puŃin timp, la uciderea ocrotitorului său, abia îşi salvă viaŃa, ocrotit de tufele de vie şi Codrii Cotnarilor.5

Şcoala din Cotnari şi-a deschis porŃile învăŃăceilor la începutul anului 1562, având drept profesori pe acei „ludimagisteri”, adică profesori de latină pentru elevii începători.6

Despot a strâns copii „de pretutindeni din Ńară pentru a-i învăŃa”7, care aveau aici locuinŃă şi hrană în mod gratuit.

InstrucŃiunea consta, la început, numai din învăŃarea limbii latine. Această atribuŃie a profesorului, cât şi programul iniŃial ne-o spune însuşi Sommer, zicând mai târziu că: „…între timp se cuvine ca eu să mă ocup cu creşterea copiilor şi totodată să merg pe căi modeste când ei (copiii) vor pune temeliile limbii latine şi vor şti să se exprime cât mai corect în limba latină”.8

Fixarea sediului acestui colegiu la Cotnari de către Despot–Vodă se datoreşte, în bună parte, şi faptului că localitatea oferea mai bune posibilităŃi economice, atât prin veniturile pe care le putea avea domnia din vestita podgorie, cât şi faptului că aici se găseau şi casele lui Solay, care corespundeau scopului.

Cronicarul Nicolai Costin în „Apedics X”, la capitolul „Domnia lui Despot–Vodă” arată că: „Şi în Cotnari fiind saşi mulŃi pe atunci, le-au făcut biserică şi şcoală şi au adunat vivliotiki [bibliotecă]… şi aduna dascăli de prin Ńara nemŃească şi din Ńara leşască, papistaşi. De atunci au rămas aice în Ńară la noi ezoviŃi”.

Şcoala se compunea dintr-un ciclu elementar şi unul mediu. Ea s-a remarcat prin realizări notabile, necunoscute până atunci în Moldova: introducerea băncilor şi catedrei, salarizarea profesorilor şi sistemul burselor pentru elevi.

În luna mai 1562, venise deja preotul polon Johann Lusinski, care fu făcut episcop al protestanŃilor, fapt care scandaliză boierimea moldoveană, care nu suferea să vadă în Ńară „un episcop cu muere”. ViaŃa lui în Moldova nu dură mult, căci a murit otrăvit, în urma unui complot al boierilor. La moartea lui Despot–Vodă, şcoala din Cotnari a fost dărâmată, cărŃile arse, iar Sommer scapă în codri, de unde, rătăcind luni de zile, îşi salvă viaŃa peste munŃi. Din faimoasa „Academie” şi „vivliotiki” cum spune cronicarul, au rămas totuşi în coroana Cotnarilor urmele a două mărgăritare de preŃ ale culturii româneşti.

5 N. Iorga, Istoria românilor prin călători, I, p. 163 6 Ştefan Bârsănescu, Şchola latină de la Cotnari, biblioteca de curte şi proiectul de academie al lui Despot-Vodă. Zori de cultură umanistă în Moldova secolului al XVI-lea, Buc., 1957, p. 68. 7 Ştefan Bârsănescu, op. cit., pg. 69. 8 Ştefan Bârsănescu, op. cit., p. 70.

Page 12: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

14

Însă hârlăuanii, deşi poate supăraŃi pe Despot –Vodă, vor fi învins mai uşor cei doisprezece kilometri până la Cotnari, decât distanŃa până la Praga, Viena ori Cracovia, punându-şi feciorii la învăŃătură.

Şcoala Latină înfiinŃată la Cotnari de către domnitorul Petru Şchiopul, la sfârşitul veacului al XVI-lea, a fost încredinŃată iezuiŃilor din Polonia. Aceştia au fixat sediul principal al şcolii la Iaşi şi, cu lungi întreruperi, şcoala a durat până la începutul secolului al XVII-lea – un secol de existenŃă–însă cu activitate intermitentă.

Un alt centru cultural local a fost schitul de la Zagavia. După 1780 aici a vieŃuit şi episcopul Amfilohie al Hotinului, care

învăŃase la Roma, fapt ce se constată dintr-o însemnare pe un „Penticostar” fără coperte ce se află în biblioteca bisericii din Zagavia.

Aflat în imediata vecinătate a Hârlăului şi despărŃit de acesta de râul Bahlui, schitul se afla în poiana unor codri seculari. Aici, în liniştea codrului, Amfilohie redactează şi corectează tratate ştiinŃifice ca cel al „Gramaticei Teologhiceşti” – după Platon, Arhiepiscopul Moscovei, al „De obştei gheografii” tradusă din limba italiană după Claude Buffier, dar îmbogăŃită de tălmăcitor cu elemente noi, care privesc principatele sau cu elemente de istorie generală ale unei aritmetici intitulată: „Elemente arithimetice arătate fireşti”, o prelucrare după italianul Alessandro Conti. Aceste lucrări au fost tipărite la Mitropolia Iaşilor, în vara anului 1795 şi folosite la Şcoala de la Putna a lui Vartolomeu Măzăreanu şi este lesne de înŃeles că au fost întrebuinŃate de autorul lor în schitul Zagavia şi împrejurimile Hârlăului.

Gheorghe Ghibănescu în „Surete şi izvoade” arată: „Acest schit a fost făcut de părintele Zagavei şi pravoslavnici histriani în hotarul târgului Hârlău, în mijlocul pădurii care se întindea atunci pe aceste locuri”, iar C. Bobulescu în: „Schitul Zagavia” scrie: „Această pădure era străbătută din toate părŃile de potecile făcute de locuitorii Hârlăului, care duceau spre schitul de la care pornea o credinŃă, o nădejde”, ca, mai apoi, V.M. Lişman să adauge: „şi o învăŃătură!”.9

Toate acestea pledează pentru o instruire a hârlăuanilor la schitul Zagavia sau în Hârlău, prin călugarii de acolo, în lipsa unei şcoli publice a târgului.

Mai adăugăm că schitul Zagavia şi-a dus viaŃa normal până la 1864, când, desfiinŃându-se, călugări şi inventar sânt transferaŃi la mănăstirea Coşula, din judeŃul Botoşani.

CărŃile din schitul Zagavia au întregit biblioteca mănăstirii Coşula, unde exista şi o şcoală de dieci.

9 Vasile M. Lişman, Hârlău (monografie), Iaşi, 1972, p. 69.

Page 13: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

15

N. Iorga, poposind în 1908 la mănăstirea Coşula pentru a cerceta documentele ei, a avut plăcuta surpriză ca printre numeroasele cărŃi să găsească o copie făcută în 1816, a unei traduceri româneşti anonime a istoriilor lui Herodot, apărută în Moldova pe la mijlocul secolului al XVI-lea. Descoperirea a fost considerată excepŃională, deoarece face cunoscută o traducere atât de timpurie în româneşte, după textul original, într-o limbă literară deosebit de frumoasă, manuscrisul identificat şi cercetat de marele istoric fiind unicul în care s-a păstrat această traducere.

Autorul copiei de la Coşula nu a putut fi identificat de istoricii literari. Problema a suscitat discuŃii între specialişti şi mai continuă şi astăzi. Unul din ei, Marinescu Himu, considera în 1964 că aparŃine unui cărturar din cadrul mănăstirii, după cum manuscrisul ar putea proveni din biblioteca schitului Zagavia.

2. ÎnvăŃământul organizat. Prima şcoală publică În Moldova, secolul al XVIII-lea a adus schimbări structurale de mare

însemnătate în baza economică a feudalismului. Din punct de vedere ideologic, acest secol este considerat ca secol al

luminilor, în care s-au împletit lupta antifeudală cu afirmarea dreptului la învăŃătură, care aveau rol hotărâtor în ridicarea culturală a poporului.

La 28 decembrie 1759, domnitorul Ioan Callimachi a emis un hrisov prin care a înfiinŃat o şcoală la Botoşani, iar prin hrisovul de reorganizare a şcolilor din 1766, emis de Grigore al III-lea Ghica, s-au numit dascăli la Dorohoi şi Hârlău, fapt ce denotă că în cele două târguri au funcŃionat şcoli de nivel elementar, care aveau dascăli remuneraŃi cu 60 de lei.10

Hrisovul domnitorului I. Callimachi menŃionează că domnul s-a încredinŃat de necesitatea târgului de a avea o şcoală pentru învăŃătura copiilor „după cum au fost şi mai înainte” iar Hrisovul din 1766 orânduia dascăli în toată Ńara, unii fiind plătiŃi cu 120 de lei, retribuŃie din care se poate deduce că şcoala se situa la nivelul elementar. Se predau scrierea, citirea pe cărŃi bisericeşti şi câteva noŃiuni de aritmetică. De asemenea, au fost numiŃi ca epitropi ai şcolii reprezentanŃi ai breslelor negustoreşti. Faptul este semnificativ deoarece aceştia, ca exponenŃi ai burgheziei în formare şi dornică de afirmare, au luat locul boierilor veliŃi (de rangul întâi).

10 Lamura, nr. 8-9, 1920, p. 772.

Page 14: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

16

3. ÎnvăŃământul particular Primele asemenea şcoli cunoscute sunt consemnate la începutul

secolului al XIX-lea. Ele funcŃionau în casele preoŃilor şi psalŃilor care învăŃau copiii să citească din bucoavne sau, de cele mai multe ori, din ceasloave.

Primele date mai detaliate asupra acestor şcoli sunt legate de anul 1836, când Epitropia învăŃăturilor din Iaşi a cerut ispravnicilor şi agiilor orăşeneşti să dea lămuriri despre şcolile şi pensioanele din Moldova. În Ńinutul Botoşani, din care făcea parte şi Hârlăul, funcŃionau atunci următoarele şcoli:11

Nr. Crt.

Localitatea Numele dascălilor Nr. elevilor Limba de predare

1 Botoşani Dascălul N. Panaite

19 Greceşte

2 “ Dacălul Grigori 5 “

3 “ Dascălul Constantin

2 “

4 “ Dascălul Ion 5 Psaltichie

5 “ Dascălul Vasile 7 Limba

naŃională

6 “ Dascălul Nica 20 “

7 “ Dascălul Simion 7 “

8 “ Dascălul Ion 8 “

9 “ Preotul Iordan 17 “

10 Hârlău Diaconul Gheorghe

7 “

11 Burdujeni Diaconul ? 10 “

12 Ştefăneşti Diaconul Ion 8 “

În 1836 funcŃiona la Hârlău o şcoală particulară, cu limba de predare

română având şapte elevi, iar dascăl era diaconul Gheorghe. La Hârlău au funcŃionat în 1839 trei şcoli particulare: a dascălului

Grigore, cu 4 elevi, ce învăŃau în limbile franceză şi germană; a dascălului Ilie, cu 21 de elevi şi a dascălului Neculai, cu 8 elevi, ambii predând în româneşte.12

11 Arh. St. Bot., fond P.J.D., p. 65. 12 M. Itu, Forme instituŃionalizate de educaŃie populară în România, Buc., 1981, p. 222.

Page 15: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

17

MenŃionăm faptul că în târgul SuliŃa, târgoveŃii, cu ajutorul lui Mihail Harret, au fondat la 3 septembrie 1863 o şcoală elementară, la inaugurarea căreia a participat şi I. Adamescu, inspectorul şcolilor. Şcoala s-a deschis cu 28 de elevi înscrişi în clasa I iar ca învăŃător a fost adus de la Hârlău Ioan Ananiescu, absolvent a cinci clase de seminar. El a continuat să fie la datorie până în 1877, în ciuda gravei boli de care suferea. De altfel, hârlăuanul I. Ananiescu aici şi-a găsit sfârşitul, la 12 februarie 1877, adică a treia zi după ce ministerul i-a aprobat un concediu medical.

Nu putem să nu apreciem pe dascălii ce-au slujit şcoala în trecut, adevăraŃi ctitori ai şcolii hârlăuane, majoritatea din ei rămaşi în anonimat. Cu toate că mulŃi nu aveau pregătirea şi condiiŃile necesare pentru a asigura procesul de învăŃământ la nivelul dorit, cei mai mulŃi dintre ei au depus o muncă stăruitoare, plină de abnegaŃie, în condiŃii materiale deosebit de grele, îndurând cu stoicism nedreptăŃile la care au fost supuşi decenii la rând, grăitor fiind cazul lui Ioan Ananiescu, amintit mai sus.

Legea asupra instrucŃiunii, promulgată la 25 noiembrie 1864 şi pusă în aplicare la 1 septembrie 1865, a fost prima lege şcolară a statului român. Cele două principii de bază ale ei sunt obligativitatea şi gratuitatea învăŃământului. Al. I. Cuza anunŃă realizarea acestor obiective, de o deosebită importanŃă pentru şcoala românească, în faŃa celor două grupuri legiuitoare declarând: „şi astfel, nu mai târziu decât într-un an, pe toată suprafaŃa României nu va exista un singur oraş, orăşel sau sat care să nu aibă şcoala sa, care să nu poată îndestula tânăra generaŃie cu pâinea intelectuală”. Cele afirmate într-un moment de efuziune patriotică aveau să fie în bună parte infirmate însă de unele mari greutăŃi materiale pe care Cuza şi Kogălniceanu le subestimaseră.

Page 16: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

18

4. Obligativitatea instrucŃiei elementare şi frecvenŃa elevilor Deşi hotărâtă prin Legea instrucŃiei publice din 1864, obligativitatea

instrucŃiei elementare nu a fost respectată. Însuşi ministerul de resort ia hotărârea să nu se mai înfiinŃeze pretutindeni şcoli, ajungând la „concluzia” că era mai bine să fie „şcoli mai puŃine, dar mai bune”.

În primăvara anului 1865, Ministerul InstrucŃiunii a ordonat efectuarea primului recensământ al tuturor copiilor în vârstă de la 8 la 12 ani, dar, aşa cum arată Consiliul General al InstrucŃiunii publice: „el a fost făcut ca să ştie câŃi copii sunt şi ce vârstă au, nicidecum (ministerul) nu s-a gândit a obliga pe toŃi acei copii să se ducă la şcoală.”13

La 30 iulie 1865, I. V. Adrian cerea prefectului judeŃului Botoşani să se facă recensământul tuturor copiilor de către primar şi preoŃi, după registrele de stare civilă de la primării şi din mitricile bisericilor.14

FrecvenŃa elevilor la şcoală cădea în seama comitetelor şcolare comunale. Articolul 40 din lege obliga organele comunale ca la fiecare început

13 Buletinul instrucŃiei publice din 1-31 ianuarie 1866, p. 259. 14 Arh. St. Bot., fond P.J.B., ds. 102/1864, f. 196.

Page 17: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

19

de an să întocmească o listă cu toŃi copiii de vârstă şcolară, iar articolul 89 obliga acelaşi comitet să aibă în grija lui frecvenŃa tuturor copiilor recenzaŃi.

Elevii ce absentau atrăgeau amendarea părinŃilor cu 10 parale la sate şi 20 la oraşe.

La nivelul judeŃului Botoşani, numărul elevilor rămaşi în afara şcolii era deosebit de mare în raport cu cel al elevilor frecvenŃi. În anul şcolar 1897–1898 au fost recenzaŃi 18.897 de copii, din care au fost înscrişi numai 6.397 şi au frecventat doar 3.427 de elevi!

Nu putem trece peste această perioadă fără a arăta reprobabila mentalitate faŃă de instrucŃia fetelor. În anul 1894 au fost recenzate 11.332 de fete şi au fost înscrise numai 1.762, adică numai 15%. şi dacă reŃinem că mai mult de jumătate dintre ele n-au frecventat, conchidem cu uşurinŃă că analfabetismul deŃinea un procent mai ridicat în rândul fetelor faŃă de cel al băieŃilor.15

Revista „Şcoala şi viaŃa” arată, în 1930, că „şcoala (primară) n-a dat rezultatele dorite, deoarece n-a fost precedată de o stare economică înfloritoare. Dar nu numai că n-a fost precedată, nici măcar n-a mers paralel cu această stare economică. Când Ńi-i pântecele gol, ceri întâi de mâncare şi apoi carte”.16 Iată un caz în acest sens: o mamă cu şase copii din Hârlău şi-a retras din şcoală baiatul cel mare pentru a putea munci amândoi şi a întreŃine pe ceilalŃi copii mai mici. Directorul şcolii i-a confirmat situaŃia materială arătând că solicitanta trăieşte într-o stare de sărăcie lucie.17

5. Programa şcolară valabilă pentru perioada anilor 1835 – 1836 Tablo gheneralnic a materiilor de învăŃământ care se paradosesc în Academia Mihăileană şi în şcolile publice din Moldova.18

Şcoala începătoare: Anul I. Materiile: 1.Citirea; 2. Scrierea; 3. Numărarea, adiŃia, sustracŃia practică; sfintele

rugăciuni Şcoala normală:19

Anul II. Materiile:

15 I. D. Marin, Studii şi articole de istorie, vol VIII, Buc., 1966, p. 207. 16 Şcoala şi viaŃa, nr. 5-6/1930, p. 273. 17 Arh. St. Iaşi, fond Inspectoratul Regional Şcolar, ds. 171/1930, f. 152. 18 Gheorghe Asachi, Tipografia Albina, Iaşi, 1835. 19 Ministerul Cultelor şi InstrucŃiunii Publice, ordinal nr. 7432/14.III.1948, Ed. Litera, Buc., 1987, p. 70.

Page 18: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

20

1.Scrierea după dictando; 2. Cetirea de pe orânduite cărŃi; 3. Caligrafia; 4. Din gramatica românească (etimologia); 5. Cetirea

Anul III. Materiile: 1. Gramatica românească (sintaxul vulgar); 2. Elementele geografiei

pe scurt; 3. Din aritmetica până la fracŃii-incluzive; 4. Scrierea şi declinaŃia latină; 5. Din istoria naturală; 6. Rigatul animalelor

Şcoala reală Anul IV. Materiile: 1.Sintaxul limbii româneşti; 2. Gheografia Moldovei şi łării

Româneşti; 3. EczerciŃii în alcături; 4. Din istoria naturală (urmare); 5. Din aritmetică (regula de trii), purtarea registrelor; 6. Gheometria şi mehanica populară; 7. Desemnul

Abecedar folosit în şcolile din Hârlău, după 1870

6. Şcoala primară de băieŃi „Ştefan cel Mare” din Hârlău Şcoala a luat fiinŃă în 1856 şi a funcŃionat în actualul local al primăriei

până în 1881, după care s-a mutat în clădirea zidită în 1881, în grădina bisericii „Sf. Dumitru”, ctitoria lui Petru Rareş. Ea avea trei săli de clasă, cancelarie, un hol pătrat şi locuinŃa directorului. Nu-i lipseau atenansele: bucătărie, cămară, locuinŃa omului de îngrijire, grajd, beci.

Page 19: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

21

Carte poştală ilustrată din colecŃia Mihai Iacob – Bucureşti, fost elev al

Liceului „Ştefan cel Mare” din Hârlău

Şcoala funcŃiona cu trei institutori şi elevii împărŃiŃi în patru clase. Acest modest local de şcoală a făcut faŃă învăŃământului public primar din Hârlău, aproape şapte decenii (1881 – 1944).

Aşa cum arată V.M. Lişman,20 unii absolvenŃi ai ultimelor generaŃii, pe care monografistul i-a cunoscut, evocau râvna şi dăruirea unor cadre didactice precum: Grigore Rozan, Ion Popovici-Puiu, Neculai C. Ursoi, Ion I. Onu, I. D. Drăgan, Toma C. Zaharia şi alŃii. V. M. Lişman reconstituie actul de naştere al şcolii după o relicvă, aceasta constituind-o drapelul tricolor al Şcolii primare de băieŃi „Ştefan cel Mare” Hârlău, confecŃionat din mătase, în foi duble, cu prilejul sărbătorilor jubiliare din 1906. Pe el scria cu fir aurit: „1906, 40 de ani de domnie şi al 50-lea de la înfiinŃarea şcolii”.

Monografistul conchide: „Deci, ne fixăm la anul 1906 - data jubileului- când se dovedeşte că şcoala, ca instituŃie, avea etatea de 50 de ani; aşadar, data certificatului său de naştere este cu 50 de ani înaintea anului 1906; adică, la 1856”.

MenŃionăm câŃiva dintre absolvenŃii acestei şcoli din Hârlău: prof. univ. Constantin Fedeleş, doctor în folosofie al UniversităŃii din Iaşi, care a Ńinut cursuri de franceză, engleză, psihologie, estetică, filozofie şi teoria armoniei, evidenŃiindu-se ca un om de o vastă cultură şi un poliglot remarcabil, dr. Mihai łibuleac, ing. Alex. Leonte, ing. Eugen Dascalache, col. Romeo 20 Vasile M. Lişman, Hârlău (monografie), Iaşi, 1972, p. 70.

Page 20: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

22

Zaharia, farmacist Gh. Rhein, ing. Petre Vidrighin şi actorul Gh. Leahu, directorul Teatrului NaŃional din Timişoara.

DeducŃia învăŃătorului V.M. Lişman este confirmată de Ştefan Ciubotaru. Prezentând dezvoltarea învăŃământului primar urban în judeŃul Botoşani el arată că „învăŃătura de carte s-a bucurat în oraşele Botoşani şi Hârlău de interes şi preŃuire”.21

În aspiraŃiile lor spre lumină, orăşenii au avut de înfruntat multe oprelişti pentru ca şcoala lor să poată fi înălŃată pe locul care i se cuvenea. Cine răsfoieşte filele documentelor îngălbenite de scurgerea anilor, grăitoare despre înfiinŃarea primelor şcoli primare urbane, va găsi însufleŃitorul exemplu al unor dascăli de ispravă, ale căror nume vor rămâne pentru totdeauna în istoria învăŃământului botoşănean şi hârlăuan.

Prezentăm un extras din „Anuarul general al InstrucŃiunii publice pe anul şcolar 1864 – 1865”:

SituaŃia şcolilor primare urbane de băieŃi în anul şcolar 1864-1865:

Nr. crt.

Districtul Urbea Nr. şcoli

Numele şi prenumele

învăŃătorului

Studii Data numirii

Data înfiinŃării şcolii

1. Botoşani Botoşani 1 Const. Nădejde

Şc. Preparandală

1864-VIII-27

1832

2. Botoşani Botoşani 1 C. Vasiliu 6 cl. Seminar

1864-VIII-27

3. Botoşani Botoşani 1 I. Bălăşescu Seminar complet

1864-VIII-27

4. Botoşani Botoşani 1 G. łiulescu Gimnaziu complet

1864-VIII-27

5. Botoşani Botoşani 2 Anastasie Sava

gimnaziu 1865-IX-7 1864

6. Botoşani Botoşani 2 Const Gallin Şc. Preparandală

1864-XI-5

21 Ştefan Ciubotaru, Pagini din istoria învăŃământului botoşănean, 1759-1948, Ed. Litera, Buc., 1987, p. 49.

Page 21: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

23

Nr. crt.

Districtul Urbea Nr. şcoli

Numele şi prenumele

învăŃătorului

Studii Data numirii

Data înfiinŃării şcolii

7. Botoşani Botoşani 3 Petru Tanasiade

Seminar inf. 1865-III-17

1865

8. Botoşani Hârlău Th. Tăslăoanu Şc. Preparandală 1863-X-16

1856

9. Botoşani Hârlău Gr. Roşanu seminarul 1862-X-17

10. Botoşani Hârlău P. Ionescu Seminar inferior 1864-X-6

11. Botoşani SuliŃa Elie Lupanu ? 1865-III-12

1863

12. Botoşani SuliŃa Ion Ananiescu

? 1865-IV-12

13. Botoşani Burdujeni Andrei Danilache

Curs primar 1864-VIII-10

1857

7. Şcoala primară de fete Şcoala primară de fete din Hârlău, zidită prin 1888 sub primariatul lui

Vasile Gheorghiu, avea la început patru săli de clasă şi o cancelarie. În realitate, şcoala primară de fete are o existenŃă mai veche. În lipsa documentelor, Vasile M. Lişman recurge la mărturii orale, folosindu-se de amintirile Elenei Gh. Irimia, născută Tofan, la 26 februarie 1878, care spunea:

„Pe locul şcolii generale de 10 ani din Hârlău, când am intrat şi eu în clasa I-a primară, în 1885, era o casă cu două odăi (două săli de clasă) şi o cameră mică (cancelaria) care se zicea că-i Şcoala de fete a târgului; acolo funcŃiona de mai mult timp. Atât era de şubredă că se cutrmura toată din temelii şi când treceau trăsurile pe stradă!...Acolo, zic, între anii 1885–1888 am învăŃat şi clasa I-a şi a II-a iar clasa a III-a, în casa care era pe locul clădirii noi a ADAS-ului”22 (azi ASIROM).

Şcoala primară de fete din Hârlău a luat fiinŃă tot în 1856, paralel cu Şcoala primară de băieŃi. În „Anuarul general al InstrucŃiunii publice”, menŃionat mai sus, în anul şcolar 1864–1865, şcoala a funcŃionat cu doi învăŃători: Maria Nicolau şi Maria Bădărau. La rubrica „Anul înfiinŃării şcolii” apare 1856.

22 V. M. Lişman, Hârlău (monografie), Iaşi, 1972, p. 71.

Page 22: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

24

SituaŃia şcolilor primare urbane de fete în anul şcolar 1864-1865:

Nr crt.

Districtul Urbea Numele şi prenumele învăŃătorului

Studii Data numirii

Anul înfiinŃării şcolii

1. Botoşani Botoşani Ana Obreja 6 cl. Şc. Centr.

1864-VIII-27

1860

2. Botoşani Botoşani Ecaterina Sinescu

4 cl. Şc. Centr.

1864-VIII-27

3. Botoşani Botoşani Z. Semaca (Savinescu)

4 cl. Şc. Centr.

1864-VIII-27

4. Botoşani Botoşani O. Vilner (Chernbach)

6 cl. Şc. Centr.

1864-VIII-27

5. Botoşani Hârlău Maria Nicolau Clase primare

1863-IX-2

1856

6. Botoşani Hârlău Maria Bădărău Şcoala Centrală

1863-V-1

7. Botoşani Burdujeni Maria A. Toracu

Clase primare

1863-VIII-1

1862

8. Botoşani Dorohoi M. Şerbanu ? 1863-X-21

1860

9. Botoşani Dorohoi Ana Dobrea Şcoala Centrală

1863-X-16

10. Botoşani Dorohoi Petru Dobrea Gimnaziu inf.

1863-X-16

Factorul demografic şi obligativitatea şcolară au făcut ca localul cu

parter, construit în 1888 să devină neîncăpător. Edilii târgului au înălŃat parterului un etaj, în 1927, folosit pentru încă două săli de clasă şi o sală de festivităŃi, pe toată lungimea clădirii. Datorită numărului crescând de elevi, sala de serbări a fost scindată în două săli de clasă şi o încăpere destinată păstrării materialelor didactice. Din 1949 devine gimnaziu mixt. Începând din anul 1953 şi până în anul 1959 în această clădire a funcŃionat şi liceul.

Page 23: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

25

Clădirea veche a Şcolii generale „Petru Rareş” din Hârlău, în care ia

fiinŃă Şcoala Medie Mixtă cu clase paralele I-X (anul şcolar 1952-1953)

8. Şcoli profesionale Şcolile cuprinse sub această denumire au fost fixate în Legea

instrucŃiunii din 1864, la capitolul privind instrucŃia secundară. Din această categorie au făcut parte seminariile, şcolile normale, agricole, comerciale, sanitare, de meserii având ca scop să dea „învăŃătura trebuitoare pentru exercitarea unor arte sau profesiuni”.

Deşi aceste şcoli erau izvorâte din necesităŃile stringente ale economiei Ńării din acea perioadă, în judeŃul Botoşani, ce cuprindea şi Hârlăul, s-au înfiinŃat cu mari întârzieri faŃă de legea amintită. „Curierul român” cerea în 1892, printr-un mare articol publicat pe prima pagină şi intitulat „DaŃi-ne şcoli profesionale!”, fondarea a trei şcoli: comercială, de meserii şi agricolă.

Şcoala profesională de fete din Hârlău, apare, astfel, ca efect al legii mai sus amintite. Ea ia fiinŃă la 1 septembrie 1868 cu o secŃie de croitorie, sub

Page 24: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

26

conducerea maistrei Melania Costăchescu iar după 1894 se constituie şi o secŃie de lenjerie.

9. Şcoala israelito–română din Hârlău

Despre comunitatea evreiască din Hârlău şi crearea şcolii israelito-române „Cultura”, domnul Carol Iancu, profesor univ. dr. la Universitatea „Paul Valéry”, Montpellier, FranŃa, absolvent al liceului din Hârlău în anul 1963, a răspuns cu amabilitate solicitării noastre, trimiŃându-ne un preŃios material pe această temă.

Carol Iancu: SchiŃă istorică privind comunitatea evreiască din Hârlău şi

crearea şcolii israelito-române „Cultura”.

O istorie a comunităŃii evreieşti din Hârlău şi a şcolii israelito-române este în curs de elaborare. Doresc să prezint aici evoluŃia generală a acestei comunităŃi şi circumstanŃele construirii şcolii israelito-române.

Comunitatea evreiască. Înainte de secolul al XVIII-lea, puŃine sunt datele istorice privind existenŃa evreilor la Hârlău. La curtea de la Suceava a lui Ştefan cel Mare (1457-1504) este menŃionat doctorul Şmil din Hârlău care-l trata de gută pe celebrul domnitor. Un raport din 13 aprilie 1562 al agentului imperial Belsius către Maximilian de Habsburg, care subliniază politica de toleranŃă a lui Ion Despot (1561-1563), voievodul Moldovei, menŃionează prezenŃa evreilor în localitate.

Domnitorii Ştefan Tomşa în 1612 şi Gheorghe Ghica în 1658 se adresează negustorilor polonezi, armeni şi evrei din Lemberg, chemându-i să se stabilească în Moldova, pentru a încuraja comerŃul. Aceasta politică a fost continuată, chemările cele mai insistente datând din vremurile lui Grigore Ghica, în 1736 şi 1737 şi ale lui Constantin Mavrocordat în 1742. Noii veniŃi, mai ales evrei, au repopulat sau creat târguri, crearea unei noi localităŃi făcându-se în general, în urma unei convenŃii între boieri şi evrei. Un hrisov domnesc confirma această convenŃie, care prevedea câteva privilegii: atribuirea de terenuri necesare pentru sinagogă, cimitir, baie rituală (mikve) şi o reducere de impozite în timpul primilor ani. EmigranŃii evrei se stabilesc la Hârlău mai ales în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea. O carte de scutire de dări este acordată de domnitorul Grigore Callimachi (1767-1769) lui Marcovici HeŃel, pentru deschiderea a două fabrici, de sticlărie şi de hârtie. Acest act semnat la Iaşi în 30 martie 1768 stipula: „O carte de gospod de la măria sa Grigorii Ioan Callimah voevod ce s-au dat lui Marcu jidov din Hârlău, cărŃile s-au apucat că va deschide două

Page 25: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

27

fabrice cu toată cheltuiala sa, însă una pentru sticlării şi una pentru hârtii. 3 jidovi ci vor fi asupra fabricilor purtători de griji să nu fie suparaŃi întru nimica. 60 oameni străini ci vor ave la slujbă hârtii şi steclării să fie scutiŃi de tot birul visteriei pe capul lui, şi pe toati bucăŃile lui. Şi pentru toată marfa ce vor lucra, să aibă a da la curte gospod di 20 stecli una si din 20 bucăti hartii una; iar cu vama sau cu altă dare, măcar preŃ de un ban să nu se supere. Iar alŃi negustori străini ce vor cumpăra de la dânşii şi ar avea ca să o treacă peste hotar, vor plăti vama pe obicei. O velniŃă şi o moară pentru trebuinŃa lor să aibă a-şi face care să fie scutite.”1*

Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat emite un nou hrisov în 1786, privind fabrica de sticlă care acordă noi privilegii atât noului proprietar Şaber, cât şi lucrătorilor, printre care se afla evreul Boroh: „pentru aducerea materialului din Ńara leşească ce trebuieşte la lucrarea sticlelor, cum şi pentru alte trebuinŃe a fabricii mi-au arătat numitul Şaber că are un jidov anume Boroh, carele se află cu locuinŃa la Ńinutul Hârlăului rugatu-s-au ca să fie şi acesta scutit de bir, cum şi de alte havalele: Deci fiindu atît de trebuinŃă la lucrările acestei fabrici şi jidovul acesta, hotarâm ca în numărul de 100 de oameni ce se las ca să fie scutiŃi să fie şi el cuprins şi să fie scutit pe capul lui de tot birul”2*. Tot din această perioadă, din decembrie 1785, datează cel mai vechi epigraf din vechiul cimitir Bojica:

„Aici se odihneşte femeia, doamna Feighe, fiica rabinului, lumina cea mai mare, învăŃătorul nostru, domnul BeŃaol Baruh [decedată] la 12 Svat 5536 după calendarul ebraic”3*. Acest cimitir conŃinea 965 morminte şi a fost închis la sfârşitul secolului al XIX-lea, când s-a deschis un al doilea cimitir „Eternitatea”, care conŃine 1644 morminte. Sinagoga Mare care subzistă, una dintre cele mai importante din Moldova, a fost edificată între 1814-1816, iar frumoasele picturi murale au fost realizate în 1924 de meşterul Şloime Mendel. Numărul de evrei s-a mărit în cursul secolului al XIX-lea : 300 în 1803, 525 în 1820, 1.389 în 1859, 2.254 în 1886 (56,6%) şi 2.718 în 1899 (59%). În 1870 opt persoane (Moise Borstein, Haim Charas, Edelstein, Ginsberg, Haskal Merdler, Mendel Neulicht, Wolf sin Iehuda, A. Zuckerman) printre fruntaşii comunităŃii au aderat la asociaŃia AlianŃa israelită universală al cărui sediu central se află la Paris şi al cărui scop principal era ajutorarea evreilor victime ale persecuŃiilor.

După valul de emigrare de la răscrucea secolului XX, cu aspectul său cel mai celebru, în al fusgeierilor (emigranŃi pedeştri, din cauza sărăciei), 1* ”Fraternitarea”, an IV, nr. 26 2 iulie 1882, p.199. 2* V.A. Urechea, Istoria românilor, vol.II, seria 1774-1786, p.376. 3* Text identificat de I. Kara, în Izvoare şi mărturiila evreii din România, vol.II, partea 2, Hasefer, 1990, p.135.

Page 26: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

28

cauzat în special de criza economică, asistăm la o scădere demografică: 2.023 în 1930 (22,3%) şi 1.717 în 1941 (45%). Evreii au jucat un rol economic important în domeniile tradiŃionale ale comerŃului şi meseriilor, o statistică din 1910 semnala 233 comercianŃi, 87 croitori, 49 cizmari, 17 fierari, 9 tâmplari şi 191 meşteşugari „diverşi”. Comunitatea evreiască poseda între cele două războaie mondiale instituŃii religioase (şapte sinagogi, cursuri de religie pentru copii [talmud tora], confreria sacră pentru înmormântări [hebra kadisa], o fabrică de azime [maŃot, pâine specială pentru sărbătoarea de Paşte], o baie rituală, un abator pentru păsări etc.), economice (o bancă cooperativă creată cu sprijinul asociaŃiei evreieşti americane Joint, pentru a ajuta micii meseriaşi şi comercianŃi) şi sportive (echipele de fotbal Macabi si Haghibor).

Evreii au fost activi în politica evreiască, în cadrul Uniunii Evreilor Români sau în partidele şi asociaŃiile sioniste prezente la Hârlău, dar şi în viaŃa politică românească locală şi naŃională. În 1930, şapte evrei făceau parte din consiliul municipal (patru aparŃineau partidului la putere, doi opoziŃiei şi unul reprezenta asociaŃia comercianŃilor). ActivităŃile culturale aveau loc în cadrul a numeroase organizaŃii: AsociaŃia culturală „Progresul” a tinerilor meseriaşi evrei, Cercul cultural „Ronetti Roman”, etc., care organizau conferinŃe, lecturi publice, procese literare, seri dansante şi spectacole teatrale.

În timpul celui de-al Doilea Război mondial, douăzeci şi doi de notabili evrei au fost deŃinuŃi ca ostateci şi maltrataŃi, câteva persoane au fost ucise (printre care preşedintele comunităŃii Iosif Lozner cu soŃia şi fiica) de către elemente extremiste aparŃinând mişcării legionare. Evreii au fost spoliaŃi de prăvaliile şi bunurile lor, excluşi din servicii şi obligaŃi să poarte steaua galbenă timp de câteva luni. BărbaŃii (între 16 şi 50 ani) au fost luaŃi la muncă obligatorie în localitate, apoi în teribilele lagăre de muncă în Basarabia şi Dobrogea. Exceptând câteva familii alungate la Botoşani şi la Iaşi, Hârlăul a fost singura localitate sub-urbană din Moldova a cărei populaŃie evreiască nu a fost „evacuată”, datorită atitudinii tolerante şi curajului doctorului Agapie Ion, primarul oraşului după înlăturarea legionarilor, la sfârşitul lui ianuarie 1941, şi intervenŃiei boierilor Ghica-Deleni şi Polizu-Micşuneşti. Evreii au fost, de asemenea, sprijiniŃi de preoŃii Constantinescu şi Ştefănescu. În 1947 numărul lor se ridică la 1936, printre care refugiaŃi din Ştefăneşti, Frumuşica şi Lespezi, dar datorită mai multor valuri de alia (emigrare spre Israel), numai 200 în 1960, 160 în 1970, 50 în 1984, 20 în 1994! Printre numeroasele personalităŃi evreieşti amintim: rabinul Israel Aizikson, născut în 1840, autor al unui eseu Somer Mitzvot, („Paznicul prescripŃiilor religioase”) bunicul lui Michael Landau, fost membru în parlamentul României interbelice, editorul cotidianului idiş „Unzer Zeit” care apărea la Chişinău (apoi înalt funcŃionar israelian), Dr. Walter Abeles, fost ambasador al Israelului în America latină

Page 27: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

29

(tatăl său Dr. Leon Abeles a fost preşedinte al comunităŃii înaintea celui de-al Doilea Război mondial), Horia Carp, ziarist şi scriitor, Lucian Boz, critic literar şi ziarist, Moritz Cahana (Mihail Canianu), folclorist, Haim Zaidman, scriitor de limbă idiş, Marcel Marcovici-Meridan, avocat şi autor al volumului „Hârlău, târguşorul evreiesc al tinereŃii mele. Oameni, credinŃe, obiceiuri” (Tel Aviv, 1993), Dr. Leon Halpern, fost medic primar la Nazaret Ilit şi fost preşedinte al AsociaŃiei evreilor originari din Hârlău stabiliŃi în Israel (înlocuit după 1993, de Filip Faibiş), unul din organizatorii întâlnirii mondiale a evreilor originari hârlăuani care a avut loc la Tel Aviv în ziua de 4 aprilie 1984 şi la care au participat peste 500 de persoane.

Şcoala israelito-română. Până la sfarşitul secolului al XIX-lea, nu exista la Hârlău un învaŃământ evreiesc organizat. Anumite persoane versate în domeniul religiei, deschideau şcoli particulare unde aceentul era pus pe studiul limbii ebraice, Bibliei şi rugăciunile rituale. CondiŃiile materiale în care se desfăşura acest tip de învăŃământ în localuri adesea improprii cunoscute şi sub numele de aziluri confesionale nu erau bune. În 1897, 16 ani după zidirea şcolii primare de băieŃi „Ştefan cel Mare” în curtea bisericii Sfântul Dumitru, comunitatea a deschis prima şcoală primară, dar din lipsă de fonduri şi a unui imobil decent, şi din cauza unei controverse, ea a fost închisă doi ani mai târziu.

Conducerea comunităŃii a hotarât atunci să construiască prima şcoală israelito-română, un document pe care l-am descoperit la Paris, în arhiva organizaŃiei AlianŃa israelită universală, ne informează asupra condiŃiilor în care a fost luată aceasta decizie. Documentul este reprezentat printr-o scrisoare trimisă de epitropia comunităŃii israelite din Hârlău pe data de 17 decembrie 1902, preşedintelui AlianŃei israelite universale. Semnatarii scrisorii, preşedintele S. Băluş şi secretarul Ignatz Kästenbaum cer o subvenŃie pentru a termina construcŃia noului edificiu al şcolii. Iată conŃinutul scrisorii, în traducere românească: „Domnule Preşedinte,

Credem că Dumneavostră cunoaşteŃi îndeajuns situaŃia precară a evreului în Ńara noastră: nici mijloace de existenŃă, nici şcoală pentru copiii săi din cauza taxelor şcolare la care el este supus şi din cauza dispreŃului cu care copiii noştri sunt consideraŃi în comparaŃie cu copiii de creştini, în ciuda contribuŃiei de sânge şi de impozite. Această situaŃie care a făcut ca 320 băieŃi evrei hoinăresc pe străzile oraşului nostru, susceptibili a deveni vagabonzi, ne-a dat ideea de a construi o şcoală primară israelito-română pentru băieŃi, idee ce-am pus imediat în aplicaŃie. Clădirea este deja ridicată până la acoperiş. Dar având încă nevoie de bani pentru a termina acest edificiu şi pentru a-l face să funcŃioneze, şi din cauză că resursele de care dispunem nu sunt suficiente, am

Page 28: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

30

decis organizarea unui bal filantropic al cărui câştig ne va facilita realizarea obiectivului nostru. În consecinŃă, noi apelăm la generozitatea nobilelor sentimente de care Dumneavoastră sunteŃi animaŃi în favoarea operelor culturale, pentru a ne veni în ajutor cu donaŃia Dv. În acest scop noi ne permitem a vă trimite un bilet de invitaŃie la acest bal.4* Cu speranŃa deplină că cererea noastră va fi primită favorabil şi de astă dată, mai ales în prezent, când este vorba de educaŃia copiilor noştri, agreaŃi via noastră recunoştinŃă şi înalta noastră consideraŃiune”.

Nu trebuie să ne mire faptul că o astfel de cerere a fost adresată Comitetului Central al AlianŃei israelite universale din Paris, deoarece în acelaşi an, existau la Hârlău 33 de membri în această asociaŃie. Din păcate, nu am reuşit să aflu răspunsul A.I.U, dar trebuie de presupus că ea a reacŃionat în mod pozitiv. Cu ajutorul altor donatori, printre care societatea Jewish Colonization Association (I.C.A.) şi a baronesei Clara Hirsch din Viena, şcoala a putut să-şi deschidă porŃile un an mai târziu. Iată în ce termeni este prezentată şcoala în monografia localităŃii Hârlău, realizată de regretatul profesor Vasile Lişman: „Lua fiinŃă în 1904, ca donaŃie a baronesei Clara Hirsch din Viena. Şcoala era obligată să utilizeze întreaga gamă de registre şcolare, condici, cataloage, matricole şi imprimate, ca şi şcolile primare de stat. Se inspecta negreşit în timpul anului, cel puŃin o dată, fiecare clasă şi dascăl de către organele de îndrumare şi control ale DirecŃiei învăŃământului particular din M.I.P.C. Constatările făcute asupra desfăşurării procesului de instruire şi educaŃie se consemnau în registru de inspecŃie.5* Fără îndoială, că o consultare atentă a acestor registre este indispensabilă pentru realizarea istoricului acestei şcoli. În 1904 învăŃau aici 400 de elevi, băieŃi şi fete, iar şcoala care a luat numele „Cultura” s-a dezvoltat rapid şi s-a transformat într-un centru spiritual al tinerimii şi al membrilor comunităŃii. Chiar şi adunările mişcării sioniste se organizau în incinta ei, după cum a scris Michail Landau în cartea sa de amintiri.6* În 1922-1923, a fost numit ca director renumitul conducător sionist Sami Stern (Shmuel Kohavi), doctor în Drept de la Universitatea din Roma, autor al unei teze intitulate „Principiul naŃionalităŃilor şi evreii”.

Trebuie să menŃionăm că frumoasa şcoală israelito-română poseda singura mare sală din oraş, ceea ce explică faptul că aici au susŃinut spectacole diversele trupe teatrale care jucau în idiş şi care veneau din Iaşi, Bucureşti sau chiar din Polonia, dar şi mai ales trupa teatrului naŃional „Vasile Alecsandri”

4* Vezi Anexa 5* Vasile M. Lişman Hârlău (Monografie), Iaşi, 1972, p.72. 6* Michael Landau, O viaŃa de luptă, Tel Aviv, Masada 1970, p.36.

Page 29: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

31

din Iasi. Astăzi se află în localul fostei şcoli israelito-române o grădiniŃă de copii şi atelierele liceului Ştefan cel Mare.

ANEXA

Textul invitaŃiei la Balul programat pe data de 28 decembrie 1902 în folosul fondului de construcŃie. BILET DE INTRARE (Nr.140)

La Balul ce va da Comunitatea israelită Hârlău în unire cu Societatea „Cultura” din această urbe al cărui produs va servi pentru terminarea clădirei localului de Şcoală Israelito-Română din localite care va avea loc în seara de 28 Decembrie 1902 la şcoala confesională.

Toaleta simplă. COMITETUL DE ORGANIZARE

PreŃul pentru o familie: „După bună voinŃă” Începutul la orele 9 seara.

Din documentele cunoscute, autorii lucrării de faŃă au constatat că numeroşi evrei deschideau, în casele lor, mici şcoli frecventate de un număr restrâns de elevi. Belferii (învăŃătorii) erau aduşi, adeseori, de peste graniŃă.

Până la apariŃia Legii instrucŃiunii din 1864, aceste şcoli nu au fost supuse nici unui control. După intrarea în vigoare a legii, ministerul a decis închiderea tuturor şcolilor evreieşti, urmând ca ele să funcŃioneze numai autorizate de guvern. La 29 decembrie 1864, revizorul I.V. Adrian pune legea în aplicare, dar nu după mult timp şcolile s-au redeschis.23 Aceste aziluri confesionale, cum mai erau denumite, au continuat să funcŃioneze ilegal şi numărul lor nu s-a cunoscut niciodată cu exactitate. În anul şcolar 1894-1895, erau în judeŃul Botoşani 66 asemenea şcoli: 37 în Botoşani, 7 în Hârlău, 5 în Ştefăneşti, 5 în Burdujeni, 6 în SuliŃa, una în Frumuşica.24

23 Ştefan Ciubotaru, ibidem, p. 98. 24 Ştefan Ciubotaru, ibidem, p. 98.

Page 30: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

32

Şcolile primare particulare (azilele confesionale) evreieşti care au

funcŃionat la sfârşitul secolului trecut în Hârlău25 Nr.Crt. Anul Director sau belfer Localitatea Strada Nr.de

elevi 1. 1697 Ignat Kastenbaum Hârlău - 69 2. 1897 Solomon Soistic Hârlău Bogdan-

Vodă 60

3. 1897 Israel Rachmut Hârlău - 24 4. 1898 Moşe Dascălul Hârlău - 50 5. 1898 Daniel Dascălul Hârlău - 6. 1898 Simon Dascălul Hârlău - 7. 1898 Moişe H.

Poplicher Hârlău -

8. 1898 David Braun Hârlău - 31 9. 1898 ÎŃic Moscovici Hârlău - 18 10. 1898 Bercu Clein Hârlău - 31

Marcel (Marcovici) Meridan în lucrarea „Hârlău – târguşorul evreiesc al tinereŃii mele” descrie şcoala, al cărui elev a fost, astfel:

„Clădită în stilul unui mic castel, avea două intrări. Prima prin bogata grădină cu pomi fructiferi dădea spre intrarea principală, unde o scară de vreo şapte–opt trepte ducea la o terasă trapezoidală. O uşă mare de lemn cu geamuri dreptunghiulare acoperite cu zăbrele subŃiri de fier, artistic îndoite, era uşa de intrare a profesorilor. Dincolo de această uşă era o sală mică, pe laturile căreia se deschideau pe dreapta două uşi. Una spre camera directorului, care constituia şi locuinŃa sa, dacă nu locuia în târguşor. A doua dădea într-o cămăruŃă care era şi carcera pentru elevii pedepsiŃi. Pe peretele din dreapta al carcerii se ridica o scară întortocheată care urca spre podul şcolii. Din pod ieşeai pe un cerdac care înconjura sala cea mare numai pe două laturi. În partea stângă a micii săli de intrare era o uşă care se deschidea spre cancelaria profesorilor. Din această sală mică intrai în sala cea mare, unde se deschideau patru uşi la cele patru clase spaŃioase şi luminoase. Sala cea mare servea şi pentru nunŃi, conferinŃe şi festivalurile tineretului. Avea sala o uşă mare şi mari ferestre care-o luminau. Aceasta uşă servea ca intrare pentru elevi.”.

25 Arh. St. Bot., fond P.O.B., ds. 28/1892, f. 59

Page 31: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

33

M. Meridan evocă profesorii generaŃiei sale şi pe cei ai generaŃiilor anterioare, care au predat slova ebraică şi românească: Solomon Feuer, un pedagog venit de prin părŃile Fălticenilor, profesoara de matematică Ionescu, profesorul de ebraică Rosenstein, apoi Druckman, suplinitorul Rosenberg.

La conducerea şcolii s-au perindat Avram Mibashan, descendent dintr-o cunoscută familie de sionişti din vechiul regat, avocatul comunist Izidor Pomârleanu, care citea pe ascuns cărŃile lui Lenin, Trotzki şi Bucharin şi care a murit împuşcat de N.K.V.D.-ul rusesc, undeva prin imensa Rusie, unde se refugiase de frica gloanŃelor naziste.

Dr. S.I. Stern (în Israel Samuiel Kohavi), licenŃiat în drept al UniversităŃii din Bologna (Italia) a primit conducerea şcolii în 1923, apoi, şicanat de autorităŃi, din cauza idealului său sionist, a plecat la Bucureşti, unde a condus ziarul „Renaşterea noastră”, oficios al Partidului evreiesc.

Spre deosebire de alte şcoli evreieşti din judeŃ, care funcŃionau în case mici şi murdare şi unde numărul şcolarilor era foarte mare faŃă de volumul camerelor, iar mobilierul lipsea aproape cu desăvârşire, peste tot domnind promiscuitatea – după cum constata revizorul şcolar V.C. Nădejde, care a vizitat în 1892 azilurile confesionale – Şcoala israelito-română din Hârlău era bine organizată, asemănătoare cu Şcoala Primară Israelită Română de BăieŃi Nr.1, înfiinŃată în 1866 sau Şcoala Primară Centrală Mozaică de BăieŃi, cunoscută şi sub numele de Isak Goldschleger, fondată în 1892, ambele din Botoşani.

Cu privire la personalul didactic ce le deservea, acelaşi revizor consemna: „În cele mai multe locuri a trebuit să mă înŃeleg cu ei prin tălmaci”. Inspectorul I.V. Adrian, care a constatat că în cele mai multe şcoli evreieşti nu se folosea limba română şi nu se respecta programa şcolilor publice – a cerut prefectului închiderea lor.

Page 32: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

34

Şcoala israelită-română „Cultura” din Hârlău

Nu acelaşi lucru consemnează revizorii şcolari în procesele verbale

anuale întocmite la Şcoala israelito-română „Cultura” din Hârlău, unde, alături de învăŃătorii evrei, erau şi învăŃători români, printre care amintesc pe Deleanu Vasile.

În sala mare a Şcolii israelito-române „Cultura” a susŃinut spectacole trupa Teatrului NaŃional „Vasile Alecsandri” din Iaşi. Spectacolul din mai 1943 cu piesa „ChiriŃa în provincie” a Bardului de la Mirceşti rămâne memorabil prin distribuŃia de excepŃie: MiluŃă Gheorghiu, Margareta Baciu, Eliza Nicolau, Remus Ionaşcu, Mărioara Davidoglu, Traian GhiŃescu.

10. Şcoala Pârcovaci Satul Pârcovaci apare menŃionat pentru prima dată în documente la

1624. Către sfârşitul secolului al XIX-lea, numărul neştiutorilor de carte din

mediul sătesc era înspăimântător de mare (84,8 % în 1899)26, stare de înapoiere culturală ce l-a alarmat pe S. Haret, venit la conducerea învăŃământului în 1897.

Deşi la 1 septembrie 1865, Legea instrucŃiunii s-a pus în aplicare, baza materială a şcolii era inexistentă.

Primul progres în construcŃia de localuri s-a înregistrat în 1896, când s-a înfiinŃat Casa şcoalelor, care avea în obiectivul său şi această sarcină.

Şcoala din Pârcovaci a fost înfiinŃată la 15 noiembrie 1896, aşa cum reiese din procesul verbal nr. 1 din condica de inspecŃii din 20 noiembrie 1896,

26 Arh. St. Bot., fond 176/1910, p. 112

Page 33: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

35

unde se menŃionează că şcoala Pârcovaci a fost înfiinŃată la data precizată mai sus, având ca prim învăŃător pe domnişoara Iordăchescu Maria.

Şcoala funcŃiona cu 26 de elevi într-un local închiriat, aflat pe malul pârâului Recea. Cu împrumuturile contractate prin Casa Şcoalelor, în judeŃul Botoşani s-au construit în 1987 şapte localuri, iar în 1989, tot atâtea şi aşa cum arată învăŃătorul Lungu Ion, autorul unei monografii despre satul Pârcovaci, aflată în manuscris, construcŃia localului şcolii a început în această perioadă, frontonul edificiului şi restul corpului de clădire construindu-se în perioada anilor 1934-1938.

În 1898 şcoala are ca învăŃător pe Constantin Maxim, care avea 37 de elevi în clasa I, a II-a şi a III-a.

ÎnvăŃătorul C. Maxim a fost primul învăŃător din judeŃul Botoşani, care a deschis în 1898, prin strădaniile sale, „cursuri de adulŃi” în satul Pârcovaci.27 După doi ani, prin plecarea lui C. Maxim, a venit învăŃător Ştefănescu Petru, care a rămas la Pârcovaci 10 ani. În 1911, când acesta pleacă, neştiindu-se unde, în locul său vine învăŃător Neculai Vidrighin, originar din Ardeal. Absolvent al Şcolii Normale „Vasile Lupu” din Iaşi, el se stabileşte cu familia la Hârlău şi lucrează la Pârcovaci până în 1931.

Datorită numărului de elevi în continuă creştere, la 1 septembrie 1919 se înfiinŃează al doilea post de învăŃător.

Până la război şi în anii de după, aici au lucrat şi alŃi învăŃători, dintre care amintim pe Constantin şi Anişoara Dumitriu, şi pe un fiu al satului, Lungu Gh. Ioan, care, împreună cu soŃia sa, Paraschiva, şi-au legat definitiv menirea de dascăli în satul Pârcovaci.

Tot la sfârşitul secolului al XIX-lea, la Pârcovaci a luat fiinŃă o fabrică de sticlă şi un gater ca proprietate a industriaşului Berman Juster. În perimetrul fabricii Juster a construit o şcoală pentru copiii inginerilor şi muncitorilor nemŃi aduşi special din Bucovina, dar şi pentru cei ai sătenilor care lucrau acolo. Nu se cunoaşte precis data înfiinŃării ei, însă, la 14 iunie 1924, şcoala a fost inspectată de subrevizorul şcolar Gheorghe Lucivescu. Odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial şcoala s-a desfiinŃat.

După război, numărul mereu crescând al copiilor a impus ridicarea a două noi corpuri de şcoală, cu zece săli de clasă, bibliotecă, laboratoare de chimie-fizică, istorie-geografie, biologie.

Pregătirea copiilor este asigurată în anul şcolar 2007 – 2008 de 6 educatoare, 9 învăŃători şi 15 profesori, cadrele didactice fiind calificate în proporŃie de 98 %. Copiii şi tinerii din Pârcovaci continuă tradiŃia unui sport străvechi, jocul de oină, datorită strădaniilor unor antrenori inimoşi, precum

27 Arh. St. Bot., fond P.J.B., ds. 5/1899, f. 6

Page 34: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

36

regretatul profesor George Chifan şi profesorul Ioan Ciobanu. De-a lungul timpului, echipa de oină a Şcolii generale Pârcovaci a fost în nenumărate rânduri campioană sau vicecampioană naŃională, atât la copii cât şi la tineret. Satul are vechi şi bogate tradiŃii folclorice - dansuri, obiceiuri de Anul Nou, costume populare inedite, ce amintesc de originea lor munteană, toate reprezentate cu succes de elevii şcolii la diferite festivaluri folclorice.

.

Clădirea şcolii din Pârcovaci ridicată între anii 1934-1939 În arhitectura şcolii era uşor de recunoscut stilul Spiru Haret, cu

geamuri mari, cu arcade din cărămidă roşie aparentă şi un brâu cimentat. Cele şase coloane, care sprijineau arcadele foişorului de la intrarea principală imprimau clădirii simetrie şi un aer de măreŃie. Şcoala avea două săli de clasă, cancelarie, hol şi magazie pentru lemne. Acoperită cu tablă, clădirea a fost funcŃionabilă până după RevoluŃie, când a fost, în mod inexplicabil, demolată, de edilii de atunci.

Ridicată în centrul satului, de către meşterul italian Neneaca, ce a construit şi şcoala din satul Maxut-Deleni, şcoala din Pârcovaci a găzduit numeroase spectacole, întruniri, proiecŃii cinematografice, reprezentaŃiile de iluzionism ale marelui artist Retas Constantin, originar din Hârlău.

Indiferent de proiectele edilitare utopice din perioada postrevoluŃionară - caracterizată prin negare şi distrugere - clădirea şcolii trebuia păstrată şi transformată, eventual, într-un muzeu al satului.

11. Localuri de şcoală Când, la 1 septembrie 1865, s-a pus în aplicare legea instrucŃiunii, baza

materială a şcolii primare era inexistentă, local special pentru şcoală negăsindu-se nicăieri. Chiar Şcoala primară de băieŃi, înfiinŃată în 1856, a funcŃionat între 1856-1881, în clădirea cunoscută pe atunci sub numele de

Page 35: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

37

„localul oilor”, deoarece aici se închideau animalele de pripas. După 1914 în urma unor lucrări conduse de inginerul Ion Tudor, clădirea a fost adoptată funcŃional pentru a servi ca primărie. SoluŃia la care s-a recurs la sate a fost închirierea unor case sau numai a unor încăperi, în care urmau să se instaleze primele instituŃii de cultură: şcolile.

Cum s-au achitat multe primării de sarcina ce le-a revenit de a închiria localuri, ne arată revizorul şcolar I.V. Adrian, ce raporta prefectului la 25 septembrie 1865: „Şcolile sunt aşezate în cele mai rele locuinŃe din comune, întrucât au aspectul unor mizerabile case părăsite precum la Deleni, Şoldăneşti, Zlătunoaia, Truşeşti, apoi mai toate sunt lipsite de mobilierul necesar învăŃământului”.28

Primul progres în construcŃia de localuri s-a înregistrat în 1896, când s-a înfiinŃat Casa şcoalelor, care avea în obiectivul său şi această sarcină. După această dată s-au construit localuri tip, de diferite mărimi, cu una până la patru săli de clasă şi locuinŃa pentru director. Cu împrumuturile contractate prin Casa şcoalelor, judeŃul Botoşani a construit pe durata a 30 de ani (1897-1927) numai 32 de şcoli, lipsa sălilor de clasă rămânând în continuare una din cauzele înfloririi analfabetismului.

Slujitorii catedrei au folosit „Revista şcolii” cu speranŃa că situaŃia localurilor se va îmbunătăŃi. Glasul lor a sunat în van.

În mai 1869, Costache Enescu, tatăl lui George Enescu, de la Vârfu Câmpului, raporta prefectului nepăsarea primăriei faŃă de şcoală, instalată într-o casă ce nu putea fi locuită; la Hudeştii Mici, în 1876, peste 30 de copii „învăŃau într-o cameră mică şi, neavând loc, unii mai stăteau şi după sobă”.29

În 1929, M. Bucur semna articolul „Şcoale şi bujle” în care arată că unele şcoli sunt instalate în foste crâşme sau găinării boiereşti şi cerea: „Să se dea foc bujlelor! Poporul n-are nevoie de şcoale în asemenea condiŃiuni!”.30

Asemănătoare este şi imaginea Şcolii de fete din Hârlău: „Atâta era de şubredă că se cutremura toată din temelii şi când treceau trăsurile pe stradă”.31

În 1910, din cele 114 localuri, numai 62 erau proprii, 42 închiriate şi 4 donate temporar.

În 1938, considerat anul de vârf al învăŃământului interbelic, şcolile din întregul judeŃ ocupau 259 de localuri, din care 170 proprii, 36 închiriate, 10 donate şi 43 în sedii ale căminelor culturale.32

28 Arh. St. Bot., fond P.J.D., ds. 17/1866, f. 30 29 Arh. St. Bot. fond P.J.D., ds. 1/1876, f. 41 30 Revista şcolii, nr. 11-12/1929. 31 V. M. Lişman, op. cit., p. 70. 32 Cuvântul nostru, nr. 10/1938, p. 25.

Page 36: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

38

12. ÎntreŃinerea şcolilor Sarcina întreŃinerii şcolilor intră în grija autorităŃilor comunale,

obligate să asigure mobilierul, încălzitul, cheltuielile de reparaŃii şi de cancelarie, precum şi plata odăiaşilor (oamenilor de serviciu). De multe ori s-a făcut simŃită ineficienŃa acestei prevederi, deşi împotriva primarilor s-au înaintat de către învăŃători nenumărate plângeri, care nu au făcut altceva decât să îngroaşe arhiva revizoratelor.

Amintim că în 1876 şcoala din Deleni „nu avea masă, scaun, dulap, sigiliu şi steag, iar curtea ei fiind neîngrădită, era adesea dărâmată de animalele satului, în bugetul comunei nu se prevăzuse nici un leu pentru întreŃinerea şcolii”.33

Concluzia este că majoritatea şcolilor şi-au dus existenŃa în condiŃii materiale deosebit de grele, fiind lipsite de cele mai elementare bunuri, inerente bunei desfăşurări a procesului de învăŃământ. MulŃi învăŃători au fost nevoiŃi să cheltuiască din puŃinul lor avut pentru rechizite de cancelarie, reparaŃii sau procurarea cărŃilor de premii.

Rareori autorităŃile, moşierii, oamenii cu stare şi-au îndreptat privirile binevoitoare către pricăjitele şcoli primare.

13. Pregătirea învăŃătorilor Primii învăŃători calificaŃi din Moldova au fost absolvenŃii Şcolii

Preparandale din Iaşi, sub direcŃia lui Anton Velini, dar numărul lor nu putea asigura cerinŃele şcolii primare. Această situaŃie l-a determinat pe M. Kogălniceanu, în toamna anului 1860, să propună deschiderea a patru şcoli preparandale, la Botoşani, Bacău, Tecuci şi Ismail. La Botoşani s-au înscris 21 de cursanŃi, atraşi de cei 30 de lei ce se plăteau pe lună acelora ce urmau şcoala.

Dintre absolvenŃii Şcolii Preparandale face parte şi Teodor Tâzlaoanu, care a absolvit în anul 1862 şi a fost numit ca învăŃător la Şcoala primară de băieŃi din Hârlău la 16 octombrie 1863.

Penuria de cadre calificate s-a menŃinut mult timp. În 1887, din cei circa o sută de învăŃători ce funcŃionau în judeŃul Botoşani, numai 31 erau absolvenŃi ai Şcolii normale.

Principala furnizoare de învăŃători era Şcoala Normală „V. Lupu” din Iaşi, care a dat judeŃului Botoşani şi întregii Moldove o pleiadă de învăŃători ce şi-au făcut cu prisosinŃă datoria la catedră şi în afara ei.

Pentru a asigura pregătirea învăŃătorilor necesari după primul război mondial, s-au înfiiŃat în judetul Botoşani, şcoli pregătitoare de învăŃători la

33 Arh.St. Bot., fond P.J.B., ds. 9/1876, f. 71.

Page 37: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

39

Tudora, Ştefăneşti, SuliŃa iar la 1 septembrie 1919 şi-au deschis porŃile două şcoli normale de învăŃători – la Botoşani şi Dorohoi – şi una de învăŃătoare – la Botoşani.

14. Manuale şcolare Primele manuale au fost bucoavnele sau bucvariile, ce introduceau pe

copil în cunoşterea buchiilor, adică a literelor chirilice şi erau pe vremuri ce sunt şi astăzi abecedarele. Deosebirea consta că un bucvariu avea un conŃinut pur religios, în timp ce abecedarul are conŃinut omnilateral.

La începutul şcolii primare s-au întâmpinat greutăŃi mari în privinŃa procurării manualelor şcolare, acestea fiind rare şi scumpe.

Difuzarea manualelor şcolare s-a făcut în diferite modalităŃi. În perioada anilor 1850-1860, directorii şcolilor cereau prin raport Departamentului Culturii cărŃile de care aveau nevoie, iar acesta făcea comenzi la librăriile centrale să expedieze manualele la şcolile respective. După 1860, DirecŃia imprimeriei statului avea în fiecare judeŃ câte un institutor însărcinat cu difuzarea cărŃilor. El avea în primire „un depozit cu cărŃi didactice”, care, pentru judeŃul Botoşani, se afla, în 1863, la Şcoala „Marchian”; gestionat de Gh. Tiulescu. În 1865, în Botoşani a deschis un asemenea depozit librarul Cristian Manea, apoi Primăria oraşului, la depozitul căreia preŃurile erau mai moderate.34

Manualele şcolare au rămas în continuare scumpe şi în perioada interbelică. Această realitate a fost semnalată de scriitorul Geo Bogza într-un reportaj: „5 lei înseamnă o pâine, o pâine e o zi de viaŃă. Câte pâini, câte zile de viaŃă trebuie să smulgă din casele sărace preŃul manualelor didactice?

Oamenii gândesc: tăbliŃa – 4 pâini, Geografia – 8 pâini, Abecedarul – 7 pâini”.

Numeroşi învăŃători de la Şcolile primare din Hârlău şi-au procurat manuale şcolare de la depozitele din Botoşani.

Lista cărŃilor de învăŃătură pentru şcolile primare de oraş şi de sate

adoptate de Consiliul Superior de instrucŃie publică (1863).35 Clasa I

1.Abecedariul sau Manualul de Silabisimu………………I. Pop 2.Primele noŃiuni de Aritmetică pentru clasa I şi a II-a….B. Ştefănescu 3.Abecedariul şcolilor săteşti (cu litere chirilice)…….….T. Codrescu

34 Arh. St. Bot., fond P.J.B., ds. 137/1865, f. 3 35 Ministerul Cultelor şi InstruŃiunii publice, ordinal nr. 7432/14,03,1863

Page 38: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

40

4.Caligrafia cea mică…………………………………....A. Popp Clasa a II-a

1.Antâia carte a copilăriei………………………………..I. Popp 2.Catehismu elementariu…………………………..…….I. Popp 3.Aritmetica elementară………………………………….G. Popp 4.Geografia Principatelor Unite…………………..……..D. Savolschi 5.Caligrafia cea mică…………………………………….A. Popp 6.Istoria sfântă a Vechiului şi Noului testament…………V. Mandinescu

Clasa a III-a

1.Istoria Sfântă elementară pentru şcolile săteşti………… 2.Istoria sacră a Testamentului Vechi şi Nou……………B. Cătulescu 3.Elemente de Gramatică Română……………………….B. Stilescu 4.Gramatica Română……………………………………..Massimu 5.Gramatica Română………………………………….….Măcărescu 6.Geografia łerilor Române……………………….…….A. T. Laurian 7.Geografia łerilor Române………………………..…….I. Gusti 8.Caligrafia………………………………………………..B. Ştefănescu

Clasa a IV-a

1.Prescurtare Istorică din Sfânta Evanghelie……..…….....Codrescu 2.Evanghelie şi Apostolu…………………………………..Nifon Bălăşescu 3.Manual de Catehism moral şi social………………….…. 4.Elemente de catehism………………………………….... 5.Elemente de cosmografie…………………………….…..A. T. Laurian 6.Elemente de geografie…………………………..……….D. Vlădescu 7.łinerea socotelilor…………………………………….....D. Iarcu 8.Măsuri şi greutăŃi sau Aritmetica socială (pt. Profesori)..D. Iarcu 9.Elemente de Istoria Românilor………………………….A. T. Laurian 10. Curs elementar de desemn………………………………I. Poinariu 11. Manual de stil epistolar………………………………….B. Ursescu 12. Caligrafia cea mare………………………………….…..A. Popp

15. Serbări şcolare Cele mai importante serbări erau acelea de sfârşit de an şcolar, când

avea loc şi împărŃirea premiilor, precum şi cele care cinsteau diferite sărbători naŃionale. În vacanŃa de iarnă, unele şcoli organizau serbări folclorice, în cadrul cărora elevii prezentau mici spectacole cu căluŃi, urşi, cerbi, teatru popular.

Page 39: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

41

Merită să menŃionăm pe unul din cei mai valoroşi învăŃători în munca culturală, Petru Romanescu din Deleni, care a pus bazele unui cor mixt pe patru voci şi ale unei orchestre, ce se pare a fi prima din judeŃul Botoşani. Cu elevii săi, el a făcut numeroase deplasări printre care şi la Hârlău, unde l-a invitat să conferenŃieze şi pe Tiberiu Crudu, personalitate marcantă a şcolii şi culturii botoşănene; în ziua de 1 mai 1934, P. Romanescu şi elevii săi au organizat o excursie la poalele unei păduri, unde a avut loc „o producŃie de coruri, poezii, orchestră şi jocuri”.36

În perioda anilor 1921-1922 în judeŃul Botoşani existau 57 de coruri şcolare, dintre care şi două pe patru voci, la Deleni şi Vlădeni.

Mai târziu, activitatea învăŃătorului P. Romanescu a fost continuată de învăŃătorii Costinel Nechita şi Neculai Lazăr, ambii din Maxut.

Serbările şcolare includeau în programul artistic recitări din creaŃiile poetice ale lui D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, Al. VlahuŃă, George Coşbuc şi M. Eminescu.

EvidenŃiem activitatea artistică prestată de învăŃătorii Anişoara şi Constantin Dumitriu şi Paraschiva Lungu de la Şcoala Pârcovaci, precum şi a învăŃătorilor Rudnic Paula, Ungureanu Maria, ViŃelaru Eugen, Rusu ConstanŃa şi Moraru Tatiana.

36 Ştefan Ciubotaru, ibidem, p. 79

Page 40: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

42

III. De la „Şcoala Mixtă de 10 ani” la Liceul teoretic „Ştefan cel Mare”

Reforma învăŃământului din 1948 şi creşterea demografică au determinat înfiinŃarea în anul 1949 a Şcolii Generale de 7 ani, iar în anul şcolar 1952/1953, după lungi tergiversări ia fiinŃă în actualul local vechi al Şcolii Generale Şcoala Medie Mixtă cu clase paralele I-X. Şcoala Medie Mixtă de 10 ani va funcŃiona începând din toamna anului 1953 când sunt admişi în clasa a VIII-a 88 de elevi.

Anul şcolar 1955/1956 este anul primei promoŃii cu examen de bacalaureat susŃinut la Hârlău.

Disciplinele de studiu erau: limba şi literatura română, limba rusă, geografia, ştiinŃele naturii, desenul, educaŃie fizică, matematica, fizica, igiena, muzica.

Contextul istoric se exprimă şi în preluarea unor elemente din învăŃământul sovietic ca: introducerea pătratelor în locul trimestrelor din anul şcolar 1951/1952 şi evaluarea cunoştinŃelor prin notarea elevilor cu note de la 1 la 5. Au loc modificări în studiul limbilor străine prin sporirea numărului de ore la limba rusă, creşte numărul de ore la fizică din anul şcolar 1965/1966.

Se extind şi lucrările practice în perioada 1955-1956 până la clasa a X-a inclusiv, urmând ca în anii următori 1957/1958 numărul orelor de practică să se ridice la 4 şi chiar 6 pe săptămână.

În 1955, prin ordinul nr. 299 al Ministerului ÎnvăŃământului, sunt scoşi din şcoală 26 din elevii claselor VIII-IX, care n-au obŃinut la sfârşitul pătratului al doilea din anul şcolar 1954/1955 note de trecere la mai mult de 2 materii.

Din anul şcolar 1956/1957 se reintroduc trimestrele, iar în anul următor se revine la sistemul de apreciere a cunoştinŃelor cu note de la 10 la 1 precum şi examene de promovare şi de absolvire pentru clasele terminale la sfârşitul anului şcolar. În anul 1958 se adoptă de către M.I. hotărârea prelungirii duratei Şcolii medii de la 10 la 11 clase.

În acelaşi an, din mai, elevii vor avea posibilitatea orientării spre profil real sau uman.

1959 este anul în care se dă în folosinŃă noua clădire destinată Şcolii Medii din Hârlău, clădire numită de cei de azi clădirea veche a liceului.

Baza materială se va îmbunătăŃi an de an, vor fi amenajate săli pentru fizică şi chimie, s-a îmbogăŃit materialul didactic la majoritatea disciplinelor, biblioteca şi-a sporit numărul de volume de la 1500 la început la 4000 în 1960, iar în acest an aniversar are peste 15000 volume.

Page 41: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

43

În anul 1965, Şcoala Medie va deveni liceu de cultură generală conform H.C.M. nr. 903/1965 iar din 1974 se numeşte liceu real-umanist cu 12 clase.

Procesul de industrializare impune desfiinŃarea liceelor real-umanism şi apariŃia liceelor industriale, iar liceul nostru devine în 1977 liceu industrial, patronat de Ministerul Industriei Chimice. Va avea la început clase cu profil de chimie industrială, mecanică şi mai târziu se vor adăuga noi profiluri ca: industrie uşoară, industria lemnnului şi agrobiologie.

În perioada cât a fost liceu cu profil industrial absolvenŃii acestui liceu s-au încadrat în marea lor majoritate în producŃie şi o parte mai mică decât până la 1977, au urmat cursurile facultăŃilor cu profil industrial sau chiar a celor din cadrul UniversităŃii.

În 1990 ca urmare a dorinŃei cadrelor didactice ale şcolii şi reînnodând o perioadă de împliniri, liceul redevine Liceul teoretic „ŞTEFAN CEL MARE” prin ordinul nr. 45816/1990 a Ministerului ÎnvăŃământului şi ŞtiinŃei.

Numele liceului e numele marelui voievod moldav ca recunoaştere pentru „chipul de viteaz, bun, cuminte şi sfânt al celui mai mare om ce s-a ridicat dintre români.“

Se reiau clasele cu profil real de chimie-biologie, matematică-fizică, fizică-chimie şi cu profil uman (filologie, filologie-limbi străine, istorie-ştiinŃe sociale) iar din anul şcolar 1992/1993 va lua fiinŃă o clasă cu profil de informatică.

Page 42: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

44

IV. ConfiguraŃia sistemelor de învăŃământ şi a populaŃiei

şcolare a liceului în cei 55 de ani Încă de la înfiinŃare, în cadrul liceului au funcŃionat şi clase ale ciclului

primar (între 4-6 clase anual). SpaŃiul necesar funcŃionării tuturor claselor a fost asigurat prin recuperarea unor săli cu altă destinaŃie.

În primul an de activitate liceul a funcŃionat cu un număr de 12 clase pentru ca acest număr să crească anual, în special prin ciclul mediu al şcolii. În anul şcolar 1960/1961 se anexează secŃia serală a claselor de învăŃământ. ÎnvăŃământul seral ia amploare din anul şcolar 1977/1978, când elevii sunt recrutaŃi din întreprinderile şi instituŃiile oraşului, din împrejurimi (industrie, comerŃ, spital etc.) Sistemul examenului fără frecvenŃă s-a practicat pînă în anul 1977, învăŃământul de masă însemnând astfel acceptarea mediocrităŃii pregătirii. Majoritatea elevilor provin din familii de Ńărani şi muncitori, care locuiesc în oraşul Hârlău sau în comunele limitrofe.

Astăzi procesul de învăŃământ se realizează în condiŃii mai bune prin cursuri de zi.

Pentru o mai bună edificare asupra numărului de elevi ai liceului, a numărului de clase, de la înfiinŃare pînă în prezent redăm următorul tabel:

TABELUL CU POPULAłIA ŞCOLARĂ ÎNTRE ANII 1953-2007

CLASELE I – XII – CURS DE ZI Nr

crt An şcolar

Nr. clase

Nr. elevi I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. 1953/ 1954

12 351 24 21 32 21 66 57 42 88

2. 1954/ 1955

13 343 28 24 17 29 48 44 48 35 70

3. 1955/ 1956

14 321 27 25 24 17 446 37 35 33 24 53

4. 1956/ 1957

17 488 93 55 66 52 52 42 43 40 22 23

5. 1957/ 1958

19 516 91 73 49 72 59 50 30 40 31 21

6. 1958/ 1959

21 601 91 86 76 50 81 46 42 44 37 27

7. 1959/ 1960

22 674 93 82 83 73 82 58 46 53 40 36

8. 1960/1961

11 417 112 70 70 53 43 34 35

9. 1961/1962

15 546 32 40 87 105 76 80 51 42 33

10. 1962/1963

26 907 95 85 92 84 87 81 10 121 80 40 42

11. 1963/1964

19 725 101 76 80 249 111 77 31

12. 1964/1965

21 741 93 101 75 78 224 104 66

13. 1965/1966

24 868 96 95 10 97 166 214 99

Page 43: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

45

CLASELE I – XII – CURS DE ZI Nr crt

An şcolar

Nr. clase

Nr. elevi I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

14. 1966/1967

25 858 105 90 92 99 123 155 194

15. 1967/1968

26 897 82 104 93 92 265 125 136

16. 1968/1969

21 755 269 230 122 134

17. 1969/1970

25 902 294 259 225 124

18. 1970/1971

28 1004 273 248 267 216

19. 1971/1972

26 918 130 273 248 267

20. 1972/1973

23 810 176 130 233 271

21. 1973/1974

26 868 56 26 28 26 59 35 31 42 81 133 124 227

22. 1974/1975

24 765 98 57 27 30 31 63 41 31 95 52 124 116

23. 1975/1976

25 799 64 96 69 30 44 31 61 31 102 92 56 123

24. 1976/1977

27 876 74 78 92 67 33 49 35 58 194 95 51 50

25. 1977/1978

21 764 216 186 72 47

26. 1978/1979

16 539 141 194 140 64

27. 1979/1980

16 570 174 175 82 139

28. 1980/1981

15 549 180 179 108 82

29. 1981/1982

17 535 148 187 95 105

30. 1982/1983

20 716 333 225 70 88

31. 1983/1984

24 851 358 313 112 68

32. 1984/1985

22 788 144 357 179 108

33. 1985/1986

20 708 252 144 144 168

34. 1986/1987

23 815 288 245 144 138

35. 1987/1988

25 895 324 288 146 137

36. 1988/1989

27 950 324 320 174 132

37. 1989/1990

28 1015 363 304 178 170

38. 1990/1991

26 723 179 259 134 151

39. 1991/1992

22 603 223 160 121 99

40. 1992/1993

26 653 194 187 156 116

41. 1993/1994

29 800 210 205 210 175

42. 1994/1995

32 826 292 200 162 172

43. 1995/1996

28 822 234 197 211 180

44. 1996/1997

24 775 214 195 191 175

45. 1997/1998

25 756 31 175 185 180 185

Page 44: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

46

CLASELE I – XII – CURS DE ZI Nr

crt An şcolar

Nr. clase

Nr. elevi I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

46. 1998/1999

26 706 30 30 137 173 159 177

47. 1999/2000

27 709 34 30 32 150 129 157 149

48. 2000/2001

28 681 25 30 31 33 134 146 134 148

49. 2001/2002

28 700 26 25 31 29 180 130 148 131

50. 2002/2003

28 780 28 28 26 30 202 183 140 143

51. 2003/2004

28 815 28 30 30 28 190 193 181 135

52. 2004/2005

28 855 26 30 31 30 174 191 200 173

53. 2005/2006

28 854 26 29 30 31 184 184 176 194

54. 2006/2007

28 812 25 27 31 30 185 169 180 165

55. 2007/2008

28 28 26 29 30 32 171 186 158 180

Page 45: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

47

V. Procesul instructiv-educativ până în 1993

ConŃinutul instructiv-educativ se realizează în procesul de învăŃământ

mixt din liceu pe baza planului şi a programelor, prin activităŃi organizate cu elevii în afara lecŃiilor şi a şcolii. Planurile de învăŃământ au suferit modificări în funcŃie de sarcinile generale ale şcolii, de diversificarea metodelor didactice în munca cu elevii.

S-a acordat în planul de învăŃământ un loc important limbii şi literaturii române, matematicii, discipline de bază a căror număr de ore reprezintă în general, 25-30% din totalul orelor de învăŃământ ale şcolii.

Activitatea cadrelor didactice a urmărit formarea unui orizont cultural al elevilor, formarea deprinderilor intelectuale, relaŃionarea teoriei cu practica, îmbunătăŃirea continuă a metodelor de predare, a mijloacelor de învăŃământ.

Prin sistemul de lecŃii s-a urmărit realizarea unor obiective generale ale învăŃământului în funcŃie de particularităŃile de conŃinut şi de mijloacele proprii fiecărui obiect. Ca ilustrare arătăm că obiectivele studiului limbii şi literaturii române s-au axat pe formarea deprinderilor de exprimare bogată şi nuanŃată oral şi scris, pe cunoaşterea valorilor literaturii noastre, pe formarea capacităŃii de interpretare a textului literar, de desprindere a valorii estetice.

Modificările planului de învăŃământ explică şi schimbările frecvente în cazul studiului limbilor străine. Alături de limba rusă, cu un număr mare de ore la începutul anilor '50, se va pune un accent deosebit pe studiul limbilor franceză, engleză, germană şi latină. Studiul limbilor străine, urmăreşte asimilarea particularităŃilor fonetice, lexico-gramaticale a unor limbi de circulaŃie, formarea capacităŃii de a conversa şi de a interpreta texte literare.

După anul 1977 prin schimbarea profilului liceului prin modificările survenite în planul de învăŃământ, numărul de ore pentru limbile străine devine foarte mic şi nu mai poate susŃine motivaŃia studiului acestor discipline.

După 1989 noile planuri de învăŃământ diferenŃiază profilul real de cel uman şi prin numărul de ore dedicat limbilor străine.

Studiului istoriei patriei şi a istoriei universale i se alătură cel al economiei politice, iar logica şi psihologia vor fi repuse în drept tot după 1989.

Alături de disciplinele la care ne-am referit, cunoaşterea şi afirmarea personalităŃii fiecărui elev se vor proba şi prin disciplinele reale. Munca cadrelor didactice se va aprecia în succese la concursuri şcolare, examene de admitere la facultate, cercuri pe obiecte. între obiectivele urmărite menŃionăm dezvoltarea gândirii ştiinŃifice, însuşirea cunoştinŃelor aplicative prin lucrări în cabinete şi laboratoarele şcolii, formarea deprinderilor de muncă independentă.

Page 46: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

48

Nu putem lăsa deoparte mijloacele auxiliare care completează modalităŃile de realizare a procesului instructiv educativ prin laboratoare, cabinete, ateliere, bibliotecă, sală de gimastică.

Procesul instructiv-educativ la nivelul liceului se completează şi printr-o varietate de acŃiuni legate direct de activitatea didactică (examene, cercuri pe obiecte etc.) sau cu caracter festiv şi competitiv. IniŃiativa pregătirii examenelor şi îndeosebi a celor de admitere a pornit de la cadrele didactice dar şi de la părinŃii elevilor. în acest scop se organizează consultaŃii şi o pregătire suplimentară continuă, încununate cu rezultate foarte bune la examenul la bacalaureat sau la examenele de admitere în învăŃământul universitar.

În 1973 apărea în liceu revista „Anotimpuri”, oferind elevilor posibilitatea afirmării prin creaŃii literare sau prin articole cu o problematică variată. ConŃinutul şi prezentarea grafică au impus această publicaŃie dar după cel de-al treilea număr apariŃia ei încetează, fără îndoială că şi din motive financiare.

Activitatea cercurilor pe discipline, activitatea culturală antrenează de-a lungul anilor un număr considerabil de elevi.

Programe festive, participarea la competiŃii artistice între liceele judeŃului, activitatea corului, a echipei de recitatori, formaŃia de dans modern dar şi de dansuri populare, totul pune în evidenŃă talentul, sensibilitatea elevilor.

În viaŃa şcolii, elevii şi profesorii şi-au arătat întreaga disponibilitate sufletească, dorinŃa reuşitei, a satisfacŃiei profesionale, a împlinirii personale.

Cei 40 de ani sunt un mesaj de conştiinŃă şi dăruire al cadrelor didactice şi al elevilor de ieri şi de azi. E mesajul dintotdeauna al şcolii pentru generaŃiile unor locuri ce vorbesc despre perenitatea plaiurilor moldave, a oamenilor cu firea blândă, privirea caldă şi sufletul generos.

Prof. Vasile Tătar Prof. Aurel Neicu

Page 47: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

49

VI. Procesul instructiv-educativ actual în liceu

1. Reforma curriculară

Începând cu anul şcolar 1998–1999 colectivul de cadre didactice al liceului îşi desfăşoară activitatea după un nou Plan – cadru de învăŃământ, aplicat în etape: în anul şcolar 1998–1999, la clasele I–V; în anul şcolar 1999–2000 la clasele V–IX şi apoi generalizat şi în liceu. Acest Plan–cadru stă la baza unui nou Curriculum NaŃional, care propune o anumită articulare a obiectivelor educaŃionale, a conŃinuturilor învăŃăturii, a metodelor de predare şi învăŃare şi a evaluării, într-o manieră semidescentralizată. Principiile generale, care şi-au propus să faciliteze formarea unei noi culturi curriculare şi au stat la baza elaborării noului Plan–cadru de învăŃământ au constituit un fir călăuzitor în activitatea colectivului de cadre didactice al liceului. ConştienŃi că succesul unei reforme curriculare este asigurată numai de efortul comun al celor care îl aplică, profesorii liceului s-au implicat în elaborarea curriculumului diferenŃiat, individualizat, personalizat, adaptând actităŃile de predare–învăŃare–evaluare la nivelul de dezvolatre intelectuală al elevilor, la ritmurile şi stilurile lor de învăŃare, la aptitudinile, interesele şi talentul lor. La nivelul liceului, diferenŃierea conŃinuturilor învăŃământului s-a realizat mai ales prin aprofundarea cunoştinŃelor, respectiv prin curriculumul nucleu aprofundat şi prin îmbogăŃirea cunoştinŃelor, respectiv prin curriculum extins. De asemenea, curriculum diferenŃiat s-a realizat prin studierea unor discipline opŃionale.

2. Manuale şcolare Dacă pentru profesori documentele operaŃionale principale sunt

programele şcolare, pentru elevi, asemenea documente sunt manualele şcolare. Ele sunt primele şi principalii factori şi izvoare de informaŃii pentru elevi.

În efortul modernizării conŃinutului învăŃământului, manualul şcolar a fost supus, la fel ca celelalte documnete de obiectivare a conŃinutului învăŃământului, unor transformări esenŃiale, menite să transpună pe elev din postura lui de a „înŃelege”, de a memora cunoştinŃele elaborate şi sistematizate „de-a gata”, în subiect activ, parcurgând drumul cunoaşterii, redescoperind informaŃiile ştiinŃifice. Profesorii zilelor noastre nu mai pot considera manualul doar ca un izvor de informare, ci ca instrument de lucru care permite şi impune elevilor adunarea, selectarea, sistematizarea datelor şi a faptelor, prelucrarea

Page 48: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

50

acestor informaŃii prin operaŃii cognitive, parcurgerea drumului de la concretul obiectual la cel logic şi invers.

În locul manualelor tradiŃionale, sunt elaborate alte tipuri de manuale, unele având forma de manuale programate, orientate spre descoperire şi rezolvare de probleme, care sunt corelate cu fişe de lucru, cu caiete de muncă operaŃionalizate şi care impun, totodată, folosirea pe scară largă şi a mijloacelor didactice, ce au drept scop să furnizeze pentru elevi informaŃiile necesare şi esenŃiale pentru prelucrarea informaŃiilor cuprinse în manual. Pe de altă parte, ele au menirea să asigure efectuarea acelor informaŃii intelectuale pentru asimilarea activă a cunoştinŃelor.

Alegerea manualelor alterantive pentru clasele gimnaziale şi liceale a constituit, în ultimii ani, un act de responsabilitate didactică. În acest scop, comisiile metodice din şcoală au analizat manualele alternative aprobate de M.E.C.T., folosind chestionare de selectare a manualelor, precum cel prezentat mai jos:

Chestionar de selectare a manualelor (Macro-nivel)

AnalizaŃi manualul şi răspundeŃi la întrebările de mai jos cu Da sau NU: 1. Se integrează manualul într-o serie coerentă? Are autoritate

autorială/tematică/structurală?

2. Apare evidentă organizarea manualului chiar din cuprins (tematică/structuri/funcŃii/deprinderi/etc.)?

3. Acoperă manualul toate componentele programei naŃionale? 4. Dacă nu, cât de importante sunt elementele omise? Pot fi ignorate? Pot

fi completate de profesor?

5. Apare evidentă organizarea fiecărui capitol/unitate (prezentare/exersare/aplicaŃii)?

6. Sunt formulate la sfârşitul fiecărui capitol/unitate de activităŃi integratoare (proiecte/probleme/experimente)?

7. Sunt secvenŃele de recapitulare bine integrate? 8. Există teme/activităŃi interdisciplinare? 9. Este manualul însoŃit de un ghid al profesorului (eventual de alte

manuale complementare – caiet de lucru pentru elev, casete audio-video, planşe didactice, set de folii pentru retroproiector, etc.)?

10. Precizează ghidul profesorului obiective precise pentru fiecare unitate/capitol?

11. AŃi găsit în ghidul profesorului indicaŃii metodologice, cheia exerciŃiilor, modele de teste?

Page 49: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

51

3. Alte suporturi curriculare Profesorii folosesc ghiduri metodologice de aplicare a noului

curriculum, de proiectare şi evaluare pentru diferitele discipline de învăŃământ, cara au o valoare informativă, normativă şi euristică pentru cadrele didactice. Aceste ghiduri explicitează direcŃiile de activitate, principiile şi structurile de acŃiune (prin exemplificări concrete) şi facilitează orientarea activităŃii didactice din liceu înspre traiectele preconizate.

Cum informatizarea învăŃământului constituie o prioritate, Liceul teoretic „Ştefan cel Mare” a beneficiat la sfârşitul anului 2002 de un laborator SEI cuprinzând 26 de calculatoare performante, scanner, imprimantă laser, inmcluzând şi programul programul complex SISTEMUL EDUCAłIONAL INFORMATIZAT, iniŃiat de Ministerul EducaŃiei şi Cercetării în anul 2001 pentru susŃinerea procesului de predare-învăŃare în învăŃământul preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră. Acesta dispune în permanenŃă de lecŃii noi electronice la diferite materii, adresându-se atât profesorilor cât şi elevilor.

Softul educaŃional, programele informatice special dimensionate în perspectiva predării unor teme specifice, constituie o necesitate evidentă. Deocamdată suntem la început de drum, dar năzuinŃa este să se realizeze programe dimensionate pentru disciplinele care se predau în liceu. Programul pe calculator a început să devină un suport important pentru o predare eficientă. În acest sens remarcăm apetenŃa elevilor spre programele de calculator, care este fructificată didactic de profesori şi analişti. S-a observat că, în măsura în care conŃinuturile sunt asociate şi cu dispozitive inteligente de transmitere a unor cunoştinŃe, acestea au o mare forŃă de insinuare şi de remanenŃă. În acelaşi timp, deschiderea practic infinită către surse inedite de informare se încearcă să fie valorificată la nivelul instruŃiei şcolare–prin tematizări precum suporturile audiovizuale în educaŃie, identificarea informaŃiilor pe web.

4. Arii curriculare

A. Limbă şi comunicare Membrii catedrei de limba şi literatura română au urmărit, în

activitatea lor, formarea capacităŃilor, deprinderilor şi competenŃelor cerute de programa şcolară.

Considerând că paradigma lecturii şcolare constituie doar punctul de plecare în organizarea demersului didactic, s-au iniŃiat noi strategii de atragere a elevilor spre lectură, realizându-se o strânsă colaborare cu biblioteca şcolii şi chiar îmbunătăŃind fondul de carte, prin donaŃii şi sponsorizări.

Page 50: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

52

Biblioteca Liceului „Ştefan cel Mare”, Hârlău

În cadrul lecŃiilor, fiecare categorie de activităŃi şi oportunităŃi de

învăŃare a fost însoŃită de o vinietă specifică, tipurile de cerinŃe, „atelierele”, activitatea de muncă independentă de sub genericele: „Noi termeni”, „Să reŃinem!”, „ConstruiŃi!”, „Completează!”, „Acum ştii!” şi activitatea în grup au contribuit la dezvoltarea gândirii creative, a autonomiei de acŃiune a elevilor, a exprimării libere a opiniilor şi redactării textelor scrise.

Catedra de limba şi literatura română, cu sprijinul conducerii liceului, a iniŃiat concursul zonal de literatură română „Cezar Petrescu”, pentru elevii claselor a IX-a – a XII-a.

S-a considerat că literatura lui Cezar Petrescu, scriitor născut la Hodora – Cotnari este o icoană a societăŃii româneşti interbelice şi istoria unei epoci, ce vizează interdisciplinaritatea unor ştiinŃe.

Prima ediŃie a concursului de literatură „Cezar Petrescu” s-a desfăşurat pe data de 2 decembrie 2006 iar a doua ediŃie pe data de 1 decembrie 2007. La concurs au participat liceele „M. Sadoveanu” şi „Miron Costin” din Paşcani, Liceul „Ion Neculce” din Tîrgu-Frumos, Liceul „Bogdan-Vodă” din Hălăuceşti, Şcoala generală Hodora cu o expoziŃie de documente şi fotografii inedite legate de viaŃa şi opera scriitorului ce a fost supranumit „creatorul cronicii româneşti al veacului XX”.

La cele două ediŃii reprezentanŃii liceului gazdă au obŃinut premiul I, prin elevii Lepădatu Raluca şi Vasilache Alina (clasa a XII-a), respectiv Ungureanu Andreea (clasa a X-a) şi Murariu Andreea (clasa a XII-a).

Page 51: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

53

Pliantul concursului de literatură „Cezar Petrescu”, ediŃia a II-a

De peste un deceniu Liceul teoretic „Ştefan cel Mare” din Hârlău a fost

bine reprezentat la concursul literar „M. Sadoveanu”, care se desfăşoară la Paşcani, pe data de 5 noiembrie, ziua de naştere a marelui prozator, unde a obŃinut diferite premii şi menŃiuni. MenŃionăm ocuparea locului I, în anul 2005, prin elevii Popovici Liliana şi Marian Ioana (clasa a XII-a), precum şi obŃinerea premiului al II-lea, în anul 2007, prin elevii Asandei Andrei (clasa a XI-a) şi Manolie Ioan (clasa a X-a).

Demne de menŃionat sunt şi rezultatele obŃinute de eleva Cocieru Raluca şi elevul Şerban Alexandru (clasa a XII-a), câştigători la faza regională, zona Moldova, a Concursului NaŃional „Mircea Nedelciu”, apoi participanŃi la faza naŃională din cadrul Târgului „Gaudeamus” în noiembrie 2006, respectiv 2007, unde s-a obŃinut premiul al III-lea.

Cercul pedagogic al profesorilor de limba şi literatura română a fost organizat doi ani consecutivi (2006-2007) la Liceul „Ştefan cel Mare” din Hârlău.

Catedra de limba şi literatura română a prezentat, la activitatea din anul 2006, lucrarea „Dimensiuni interdisciplinare în ora de limba şi literatura română”, coordonator, profesor Dumitru Mateciuc.

Page 52: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

54

La prezentarea lucrării a fost invitat şi profesor univ. dr. Dan Mănucă de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, care a răspuns solicitării catedrei şi a prezentat, cu acest prilej „Noul dicŃionar literar”, editat sub egida Academiei Române, la care a colaborat şi domnia sa.

La Cercul pedagogic din anul 2007, catedra de limba şi literatura română a prezentat o lecŃie demonstrativă „Romanul românesc subiectiv”, susŃinător, profesor Dumitru Mateciuc şi două referate: „Evaluarea” şi „Strategii didactice în orele de recapitulare”, semnate de profesorii Florescu Zoica şi Sandu Cristina.

Cu acest prilej profesorii au vizitat biserica „Sf. Gheorghe” din Hârlău, ruinele curŃii domneşti şi muzeul din incinta vechii ctitorii voievodale, prezentate, cu bogate referinŃe despre noile descoperiri arheologice, de preot paroh dr. Dumitru Tincu.

Catedra de limbi clasice a fost reprezentată cu succes la Olimpiadele şcolare. Amintim menŃiunile obŃinute de elevele Grigoraş Elena (clasa a X-a) la faza naŃională a Olimpiadei de Limbi Clasice, desfăşurată la Tulcea în anul 2002 şi de eleva Deleanu LenuŃa, din 20 mai 2007, la Concursul „Certamen Ovidianum Ponticum”, ce a avut loc la ConstanŃa.

De asemenea, eleva łuŃu Simona a obŃinut Premiul Special la concursul amintit mai sus.

Pasiunea pentru limba latină şi pregătirea sub îndrumarea profesoarei Fecioru Elena – Gabriela, coautoare a unei „Culegeri de exerciŃii şi analize gramaticale de limba latină, pentru liceu şi bacalaureat”, Ed. „Spiru Haret”, 2007, a facilitat participarea la faza naŃională a Olimpiadelor de Limbi Clasice a elevei Deleanu LenuŃa în anii 2005 şi 2006, desfăşurate la Piteşti, respectiv Alba – Iulia.

Printre activităŃile Catedrei de limbi moderne, amintim „Seratele franceze”, prezentările Food – Thanksgiving, Trick or Treat at Halloween, participarea la Zilele Francofoniei. ActivităŃile cultural – artistice prilejuite de sărbătorile de iarnă şi pregătite sub genericul „Obiceiuri la români”, programele artistice dedicate aniversării poetului Mihai Eminescu, organizate în fiecare an la 15 ianuarie sau cele prezentate cu ocazia sărbătoririi Zilelor Liceului, din perioada 7 – 9 mai, sunt oportunităŃi de afirmare a tinerilor talente.

Page 53: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

55

În timpul unei ore de limbi moderne (clasă de gimnaziu)

În ultimii ani, constatăm o revigoare a atragerii elevilor spre teatru şi

menŃionăm, în acest sens, participările trupelor de teatru ale liceului, „Gavroche” şi „Visătorii”, la concursurile organizate de teatrul „Luceafărul”, I.S.J. Iaşi şi TVR Iaşi, unde s-au obŃinut Premiul Special „Tudor Muşatescu” cu piesa „Titanic Vals” şi Premiul Special pentru promovarea dramaturgiei româneşti contemporane cu piesa „Tache, Ianche si Cadâr” de V. I. Popa. (coordonator şi regizor, profesor Mirela Iancu). Ziua de 15 ianuarie este cel mai fericit prilej de înseninare a sufletelor cititorilor marelui poet, M Eminescu şi programele artistice dedicate memoriei „Luceafărului poeziei româneşti” rămân de neuitat.

Page 54: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

56

Pliant realizat cu ocazia aniversării zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu

B. Matematică şi ştiinŃe ale naturii

Activitatea catedrei de matematică, desfăşurată după anul 1993 s-a realizat conform noilor cerinŃe ale sistemului educaŃional. Ea a avut la bază planul managerial anual al catedrei şi al liceului urmărindu-se obiectivele: formarea capacităŃilor şi aptitudinilor specifice matematicii, stimularea interesului elevilor faŃă de matematică, stabilirea unor relaŃii adecvate profesor-elev şi profesor-profesor, pregătirea şi participarea elevilor la concursurile şcolare şi examenele naŃionale. Prin Curricumul şcolar s-a avut în vedere formarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini: manifestarea curiozităŃii şi a imaginaŃiei în crearea şi rezolvarea de probleme, manifestarea tenacităŃii, a perseverenŃei şi a capacităŃii de concentrare, dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate şi imparŃialitate, dezvoltarea independenŃei în gândire şi acŃiune. Dintre diversele activităŃi desfăşurate, menŃionăm pe cele cu un impact deosebit: Cercul elevilor „Pro-matematica”, înfiinŃat şi coordonat de prof. Ioan Săcăleanu în anul 2000 a avut ca scop iniŃial pregătirea elevilor pentru concursurile şcolare, cât şi implicarea elevilor noştri în viaŃa matematică a judeŃului prin revista de specialitate a Iaşului. El şi-a menŃinut tradiŃia de rezolvatori pentru revista „RecreaŃii matematice” - Iaşi, „Gazeta matematică” şi „Revista de Matematică din Timişoara”, şi, în plus, membrii cercului au venit cu propuneri de probleme şi realizarea unor referate pentru revista

Page 55: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

57

liceului „Micii Matematicieni”. Astfel, din problemele originale ale elevului Onofrei IonuŃ, una a fost publicată în numărul 1 din 2006 în revista Iaşului „RecreaŃii matematice”. O parte din membrii cercului au rezolvat constant probleme din „RecreaŃii matematice”, fiind premiaŃi pentru apariŃia în 3 numere consecutive ale revistei: (Scripcariu Gabriela-2004, Ciucă Ioana-2006; Pintilii Anda-2006; Buzilă Andreea-2007, Burican Bogdan-Alexandru-2007, Neicu Mara-2008; IvănuŃă Andreea Simona-2008).

Concursul „Micii Matematicieni”.

Page 56: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

58

O idee mai veche îşi gǎseşte împlinirea pe 6 mai 2006 şi anume, prima ediŃie a concursului „Micii Matematicieni” iniŃiat şi organizat de catedra de matematicǎ a Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare” – Hârlǎu, în parteneriat cu I.S.J. Iaşi şi AsociaŃia „RecreaŃii matematice”. Concursul se adreseazǎ elevilor claselor a III-a – a VIII-a cu aptitudini, înclinaŃii şi interese pentru matematicǎ. El s-a nǎscut din dorinŃa de a veni în sprijinul acelor elevi care manifestǎ aptitudini pentru matematicǎ. Numitorul comun al acestei categorii de elevi este disponibilitatea lor pentru muncǎ şi dorinŃa lor de a se înscrie într-o competiŃie ce vizeazǎ performanŃa.

Acest concurs este o iniŃiativă care are menirea să atragă cât mai mulŃi elevi într-un sistem competiŃional deschis, transparent, cu niveluri diferite de dificultate. În acest fel, fiecare candidat va realiza care este adevărata sa valoare şi care este poziŃia sa exactă într-o ierarhie reală.

Participarea la cele trei ediŃii ale concursului „Micii Matematicieni” a fost numeroasă şi anume: 196 elevi la ediŃia I din 6 mai 2006; 362 elevi la ediŃia a II-a din martie 2007 şi 410 elevi la ediŃia a III-a din 29 martie 2008.

Şcolile participante la cele trei ediŃii sunt: Colegiul „Richard Wurmbrand”, Iaşi; Colegiul NaŃional Iaşi; Liceul „Miron Costin” Paşcani; Liceul „Bogdan Vodă” Hălăuceşti; Şcoala „Octav Băncilă” Botoşani; Şcoala „Garabet Ibrăileanu” Tg. Frumos; Şcoala „Ion Creangă” Tg. Frumos; Şcoala „Nicolae Iorga” Paşcani; Grup Şcolar „V.M. Craiu” Belceşti; Şcoala „ Al. I. Cuza” Podu Iloaie; Liceul „Mihail Sadoveanu” Paşcani; Şcoala „Iordachi Cantacuzino” Paşcani; Liceul „Ion Neculce” Tg. Frumos; Şcoala Normală „V. Lupu” Iaşi, cât şi toate şcolile din zona limitrofă a Hârlăului.

Îmi face o deosebită plăcere să menŃionez prezenŃa unor invitaŃi importanŃi din judeŃ, îndrumători activi pentru multe generaŃii de elevi şi studenŃi:

� Prof. dr. Temistocle Bârsan, Institutul Politehnic „Gh. Asachi”, Iaşi; � Prof. dr. Dan Brânzei, Universitatea „Alexandru I. Cuza”, Iaşi; � Prof. Constantin Chirilă, inspector de matematică ISJ Iaşi; � Prof. Nicu Miron, inspector de matematică ISJ Iaşi; � Institutor Constantin Ilie, inspector ISJ Iaşi; � Prof. Mihai Haivas;

Concursul „Micii Matematicieni” a câştigat simpatia şi recunoaşterea elevilor şi profesorilor. „Întrecerile de agerime a minŃii, spunea d-l prof. dr. Dan Brânzei, corelate cu obligaŃia unei înşiruiri impecabile de argumente sunt relevante atât pentru prezentul pregătirii, cât şi pentru justificarea unor speranŃe relative la desfăşurarea unei vieŃi de creativitate intelectuală”.

Revista „Micii Matematicieni” a apărut ca parte componentă a proiectului educaŃional cu acelaşi nume. RedacŃia revistei este formată din

Page 57: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

59

redactor şef prof.Ioan Săcăleanu şi membrii redacŃiei prof. Aurel Neicu, prof.Gheorghe Oancea, prof. Constantin Năstasă, prof.Dana Pavel, invitând şi alŃi profesori, care le împărtăşesc ideile, să li se alăture şi să contribuie cu ce au mai bun la realizarea acestei reviste.

MiciiMATEMATICIENI

Revista elevilordinHîrlãu

Anul II, nr. 2, martie 2008

Liceul Teoretic “Ştefan Cel Mare” – Hîrlău

Revista elevilor din Hârlău „Micii Matematicieni”

Printre articolele publicate în revistă enumerăm câteva titluri: „Calculatoarele în ştiinŃa modernă” de Florin Manolache, Director of Scientific for the Mellon College of Science University, Pittsburgh, Pennsylvania, U.S.A, „Vectori de poziŃie ai unor puncte importante în triunghi” de Maria Anton, profesoară, Liceul „Ion Neculce”, Târgu-Frumos, „Forme ale relaŃiilor metrice din triunghiul dreptunghic în triunghiul oarecare” de Ioan Săcăleanu, Liceul teoretic „Ştefan cel Mare”, Hârlău, „Pe marginea unei probleme de geometrie” de Florentina Sârbu Liceul teoretic „Ştefan cel Mare”, Hârlău, „AplicaŃii metrice ale unei ecuaŃii de gradul al II-lea” de Ioan Sǎcǎleanu, „DemonstraŃii geometrice ale unor relaŃii algebrice” de Mircea Popa, şcoala „Petru Rareş”, Hârlău, „Probleme de geometrie rezolvate sintetic, vectorial şi analitic” de Aurel Neicu, „Derivata unui determinant” de Mihaela Manole, „Clasede resturi complexe modulo prim” de Krámli T.Iosif, profesor, Grupul Şcolar ,,Emil A.Dandea” Tg Mureş.

( )!

! !

n

r n r−

∫11 12 13

21 22 23

31 32 33

a a a

a a a

a a a

∞ arcsinθ

MiciiMATEMATICIENI

RevistaelevilordinHîrlãu

Anul I, nr. 1, februarie 2007

Liceul Teoretic “Stefan Cel Mare” – Hîrlau

Page 58: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

60

În cadrul revistei s-a demarat „Concursul de creaŃie matematică” şi „Cea mai frumoasă problemă”, care invită elevii la încercarea perspicacităŃii şi conceperea de probleme originale.

InvitaŃia concursului „Micii Matematicieni”, ediŃia a III a, 2008

Câştigătorii ediŃiei I a concursului de creaŃie matematică sunt: Buzilă

Andreea, cl. a VI-a şi Onofrei Andrei CodruŃ, cl a XII-a. Premii şi menŃiuni.

La concursul interjudeŃean de matematică „SperanŃe olimpice“ de la Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”, Paşcani, la ediŃia din 8 noiembrie 2006 s-au obŃinut 2 premii III de către elevii IvănuŃă Simona Andreea, cl a V-a şi Sârbu Ioana, cl. a VIII-a şi 6 menŃiuni.

La ediŃia din 25 noiembrie 2007 s-au obŃinut 3 premii speciale de către elevii Barău Larisa Ionela şi IvănuŃă Andreea Simona, cl. a VI-a, respectiv Petraş Roxana, cl. a VIII-a şi 8 menŃiuni.

La olimpiada de matematică, faza judeŃeană, din anul 1999-2000 s-a obŃinut un premiu III de către eleva Munteanu Geanina, cl. a VI-a.

Page 59: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

61

În anul şcolar 2002-2003 s-a obŃinut un premiu II de către eleva Scripcariu Gabriela, clasa a V-a, două premii III de către elevii Spiridon Florin şi Darie Ramona, clasa a XI-a.

„Micii Matematicieni” La ediŃia I din 6 mai 2006 s-a obŃinut premiul I de către elevii Zaharia

Denis, clasa a V-a şi Ciofu Alexandra, clasa a VIII-a, premiul II de către elevii Loghin Elena Mădălina, clasa a VII-a şi Sava Amelia Cristina, clasa a VIII-a şi premiul III de către elevii Curcă Ioana, clasa a VII-a şi Ştefănescu Alexandru, cl. a V-a.

La ediŃia a II a din 31 martie 2007 s-a obŃinut premiul I de către elevii Puhă Răzvan Petru, clasa a VI-a şi Bursuc Ioan Ciprian, clasa a VIII-a, premiul II de către elevii Pletan Denisa Elena, clasa a V-a şi Pintilii Anda Dumitrela, clasa a VII-a şi premiul III de către eleva IvănuŃă Andreea Simona, cl. a VI-a.

La ediŃia a III a din 29 martie 2008 s-a obŃinut premiul I de către elevul Puhă Răzvan, clasa a VII-a, premiul II de către elevii Mititelu Melissa Florina, clasa a V-a şi Petraş Roxana, clasa a VIII-a şi 11 menŃiuni.

PublicaŃii. CărŃi. Profesorii de matematică ai liceului au colaborat cu diverse publicaŃii de

specialitate • „BACALAUREAT 2007

MATEMATICA Profilulul M1-1”; „BACALAUREAT 2007 MATEMATICA Profilulul M1-2” „BACALAUREAT 2007 MATEMATICA Profilulul M2”. prof. Ioan Săcăleanu

• „Teste de matematică şi limba română” apărută în 2008 la editura PrincepsEdit ai cărei autori sunt Ioan Săcăleanu, Aurel Neicu, Mirela Iancu Liceul treoretic „Ştefan cel Mare” Hârlău, Emilia Talpalaru Liceul treoretic „Ion Neculce” Tg. Frumos, Ramona Mihaela Săcăleanu Şcoala łibana.

• „RecreaŃii matematice” Iaşi, revista „LER” Iaşi, „Foaie de matematică”, Chişnău., „Gazeta matematică” şi „Micii matematicieni”, Hârlău prof. Ioan Săcăleanu

• „Teme pentru acasă” 1994 prof. Aurel Neicu

Page 60: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

62

Curriculumul obiectului fizică a urmărit crearea condiŃiilor favorabile fiecărui elev de a-şi forma şi dezvolta competenŃele într-un ritm individual şi să-şi structureze un set de valori şi atitudini. ConŃinuturile învăŃării sunt apropiate de practica învăŃării eficiente a fizicii. Centrul acŃiunii a devenit elevul şi nu predarea noŃiunilor fizice ca atare. CompetenŃele specifice au fost derivate, în cadrul fiecărei unităŃi, potrivit opŃiunilor profesorului asupra modalităŃilor de abordare (prelegere, rezolvare de probleme) precum şi a timpului afectat. În orele de fizică activităŃile s-au desfăşurat sub imperativul verbelor operaŃionale şi de conŃinut: să descrie, să stabilească, să discute, să identifice, să efectueze experimente etc. În demersul didactic accentul trece de la „ce” să se înveŃe, la „în ce scop” şi „cu ce rezultate” să se înveŃe. Pentru aceasta a fost necesar ca lecŃiile să se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activităŃi, desfăşurate în laboratorul liceului.

Laboratorul de fizică al liceului

Page 61: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

63

În cele ce urmează prezentăm elevii cu performanŃe deosebite la obiectul fizică, a căror activitate a fost coordonată de profesoara Anca Bobârnă: În anul şcolar 2000–2001 la olimpiada de fizică s-a obŃinut premiul I la etapa judeŃeană şi o menŃiune la faza naŃională de către elevul Săvoaie Radu din clasa a clasa a VIII-a, şi permiul II, OSF, de către elevul Lişman Bogdan din clasa a VIII-a. În anul şcolar 2001–2002 s-a obŃinut premiul III, OSF, de către eleva Sârbu Alina din clasa a X-a şi o menŃiune.

În anul şcolar 2003 – 2004 s-a obŃinut Diploma „Ştefan Procopiu” de către elevii Cobzaru Teofil, Nica Robert şi RaŃă Mugurel din clasa a XII-a şi Diploma „Edison” de către elevii Săvoaie Radu şi Tincu Anamaria din clasa a XI-a.

În anul şcolar 2004 – 2005 s-a obŃinut Diploma „Galilei”, etapa judeŃeană şi naŃională de către elevii Săvoaie Radu şi Tincu Anamaria din clasa a XII-a şi Diploma „Jules Verne” de către elevii LenŃer Sonia şi Harbuzaru Nicoleta din clasa a VI-a.

În anul şcolar 2006 – 2007 s-a obŃinut Premiul II, OSF de către elevul Bursuc IonuŃ din clasa a VIII-a.

� În anul şcolar 2007 – 2008 s-a obŃinut Premiul III, OSF, de către elevele Drobotă Andreea şi Pintilii Anda Dumitrela din clasa a IX-a şi o menŃiune.

Elevii menŃionaŃi mai sus, pentru anul şcolar 2007 – 2008, au obŃinut şi Diploma „Ştefan Procopiu” la Concursul de fizică, etapa judeŃeană, la secŃiunea „Tehnici de laborator”, ceea ce le-a adus şi calificarea la etapa naŃională.

Noul curriculum şcolar pentru chimie are în vedere formarea la elevi a unor valori şi atitudini ce vizează manifestarea curiozităŃii ştiinŃifice în rezolvarea de probleme, manifestarea iniŃiativei şi a disponibilităŃii de a aborda sarcini variate şi formarea obişnuinŃei de a utiliza concepte şi metode specifice chimiei pentru rezolvarea unor probleme practice întâlnite în viaŃa cotidiană.

Page 62: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

64

Laboratorul de chimie al liceului

Membrii catedrei de chimie, odată cu reconsiderarea finalităŃilor şi a

conŃinuturilor, au înnoit metodele folosite în practica instructiv–educativă, rolul central în predare avându-l dezvoltarea curiozităŃii ştiinŃifice. La lecŃii elevii au fost implicaŃi într-o investigare activă a fenomenului ştiinŃific, în interpretarea rezultatelor şi în atribuirea unui sens personal acestora.

La Olimpiadele şcolare de chimie s-au obŃinut următoarele rezultate, coordonarea pregătirii elevilor fiind asigurată de profesoara de chimie Mirela Oancea şi Simona Sânzâianu.

La etapa judeŃeană sa obŃinut premiul II de către elevii Popovici Andreea, Gâlcă Radu, Fliuşcă Loredana, clasa a VII-a şi premiul III de către elevul Şalaru Andrei din clasa a VII-a, în anul 2002, premiul III de către elevul Gâlcă Radu din clasa a XI-a, în anul 2004 şi 3 menŃiuni în anii 2006-2007.

La Concursul de chimie „Petru Poni” – etapa interjudeŃeană, desfăşurat la Suceava în 2006 s-a obŃinut premiul I de către elevul łibuleac Dumitru din clasa a IX-a, premiul II de către elevul LenŃer Liviu din clasa a VIII-a şi premiul III de către elevii LenŃer Sonia şi BiŃa George din casa a VII-a

La Concursul de chimie „Petru Poni” – etapa judeŃeană din anii 2004-2006 s-a obŃinut premiul I de către eleva Darie Ramona din clasa a XII-a, premiul II de către elevii LenŃer Sonia, Sava Cristina din clasa a VII-a, Stoleru Eduard, şi Andrei Gică din clasa a XII-a, Ababei Cristina şi łibuleac Dumitru din clasa a IX-a şi premiul III de către elevii Asoltanei AncuŃa şi Prisecaru

Page 63: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

65

Cosmina din clasa a VII-a, Scutelnicu Gabriela şi MusteaŃă Daniel din clasa a XII-a şi Pîntescu Ioana din clasa a IXa.

La Concursul de chimie „Raluca Râpan”, etapa judeŃeană s-a obŃinut premiul II de către eleva LenŃer Sonia din clasa a VII-a.

Curriculum-ul de biologie a urmărit formarea grijii faŃă de viaŃa personală şi sănătatea proprie, preocuparea pentru sănătatea şi ocrotirea mediului, respectul faŃă de orice formă de viaŃă, dobândirea unui comportament ecologic şi interesul pentru aplicarea cunoştinŃelor în viaŃa cotidiană.

Membrii Catedrei de Biologie au desfăşurat activităŃi extraşcolare, precum:

� „Străzi şi oameni”, activitate desfăşurată în colaborare cu Primăria oraşului Hârlău, cu elevi de la clasale a VI-a, a VII-a, a XII-a, coordonator prof. Vatavu Tatiana: (2006-2007)

� Excursie la Grădina botanică „A Fătu”, Iaşi, Muzeul de ŞtiinŃe ale Naturii şi la expoziŃia „Flori de toamnă”, 2006–2007

� „Femei adevărate”, activitate de educare a populaŃiei de elevi în privinŃa sănătăŃii familiei (coordonator prof. T. Vatavu)

� „Şi mie îmi pasă”, activitate de ecologizare a Pădurii Pârcovaci

Laboratorul de biologie al liceului

Page 64: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

66

C. Tehnologii. Atât profilul economic cât cel de matematică-informatică au dublă

finalitate. Pe de o parte asigură accesul la dobândirea diplomei educaŃionale de bacalaureat iar, pe de altă parte, permite calificarea la nivel profesional. În timpul orelor se desfăşoară activităŃi cu pronunŃat caracter practic – aplicativ, având ca obiectiv fundamental formarea unor priceperi, deprinderi, abilităŃi specifice domeniului economic sau informatic.

Laboratorul de informatică al liceului

D. Om şi societate Studiul istoriei în liceu se focalizează pe înŃelegerea specificului şi a

funcŃionalităŃii cunoaşterii de tip istoric. Oferta de cunoaştere pe care o face istoria a stimulat interesul pentru acest domeniu şi a asigurat condiŃiile pentru continuarea învăŃării după terminarea studiilor liceale.

CompetenŃele generale au fost adaptate diferitelor profiluri. ConŃinuturile au fost organizate tematic. Profesorii au avut posibilitatea

să prezinte evoluŃia civilizaŃiei europene şi universale din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre şi istoria României, din Antichitate până în timpurile contemporane. Pentru fiecare an de studiu s-au propus lecŃii de sinteză. Nu au lipsit studiile de caz asociate fiecărei teme. Acestea au oferit posibilitatea studierii în profunzime a unor fapte şi procese istorice.

Page 65: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

67

Catedra de istorie a iniŃiat şi organizat în anul 2006, împreună cu catedra de limba şi literatura română, Concursul zonal „Ştefan cel Mare – apărător al civilizaŃiei creştine europene”. Câştigătorii primei ediŃii au fost elevii Cebotari Nicolae şi Vasilache Alexandru, ambii din clasa a XII-a.

Ulterior, concursul s-a desfăşurat sub organizarea exclusivă a Catedrei de istorie sub coordonarea prof. Burican Ştefania, ajungându-se la a patra ediŃie.

La Olimpiadele de istorie, elevul Şalariu Andrei, clasa a VIII-a sub îndrumarea doamnei prof. Burican Ştefania a participat la etapa naŃională în anul 2003. La etapa judeŃeană din anii 2003-2004 s-a obŃinut premiul I de către elevul Şalariu Andrei din clasa a VIII-a, premiul II de către eleva Aioanei Otilia Maria din clasa a XI-a şi premiul III de către elevii Ştiuluc Alina din clasa a VIII-a, Pintilie Mihaela, Lupuca Raluca Elena, Racu Dana şi Grigoraş Elena din clasa a XII-a.

Catedra de istorie, formată din profesorii Burican Ştefania, Alexa Puşa şi Acsinte Cristian, desfăşoară o bogată activitate metodică şi se implică în activităŃi cultural-artistice.

Curriculum-ul de Geografie cuprinde ca obiective cadru, înŃelegerea şi utilizarea adecvată a limajului de specialitate, cunoaşterea şi interpretarea suporturilor grafice şi cartografice, situarea corectă în spaŃiu şi timp, investigarea şi interpretarea fenomenelor din mediul geografic.

Cabinetul de geografie al liceului

Page 66: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

68

Demersul didactic propus de membsrii catedrei de geografie au permis familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice şi formarea unor competenŃe de tip instrumental – practic, necesare în viaŃa cotidiană.

Clubul de turism şi ecologie „Ecomont” al elevilor din liceu, înfiinŃat în anul 1996 şi coordonat de profesorul Burican Gheorghe a desfăşurat activităŃi diverse şi interesante. Membrii clubului au contribuit la editarea revistei „20%”, au iniŃiat proiecte ecoturistice: „Formarea voluntarilor pentru activităŃi ecoturistice” la de la Cheile Bicazului, „AplicaŃia practică de pe Ceahlău”, din mai 2006, „Şcoala de rafting” de la DorobanŃ, cu participarea membrilor Clubului de Turism „Ecomont”.

Clubul „Ecomont” a organizat expediŃii şi tabere cu elevii pasionaŃi de geografie, în diferite zone ale Ńării, precum:

• Zona Vatra Dornei – MunŃii Călimani; • Zona Maramureşului şi în łara Oaşului; MunŃii Apuseni

„Târgu de fete” de pe Muntele Găina; • Zona Piatra Craiului – Dâmbovicioara – Câmpulung – Muscel; • Zona „Oltenia de sub Munte” – Râmnicu-Vâlcea – Horezu –

Târgu Jiu – Peştera Muierii – Novaci – Cheile OlteŃului; • Zona Izvorul Oltului – MunŃii Hăşmaşul Mare - Bălan –

Izvorul Mureşului.

În cele mai multe popasuri cazarea s-a făcut în corturi sau cabane. Totodată, s-a urmărit aspectele generale ale reliefului din zonele respective, identificarea zonelor poluate, aspecte istorice şi de cultură tradiŃională a locuitorilor.

Prin obiectivele de referiŃă ale acestei disciplinei logică şi argumentare elevii învaŃă să utilizeze corect concepte şi instrumente logice, să folosească instrumente de ordin logic care pot fi activate în diferite împrejurări ivite în viaŃă, să se raporteze critic la argumentele altora şi să-şi susŃină propriile argumente în contexte diferite. Nu neglijăm un aspect important, că prin logică şi argumentare elevii vor fi capabili să utilizeze deprinderi de dialog, negociere şi rezolvare de conflicte. Elevii sunt antrenaŃi în activităŃi frontale de dialog, schimb argumentat de opinii, conversaŃii, dezbateri, jocuri de rol, studii de caz. La lecŃii, un accent deosebit cade pe argumentare – structura argumentării, analiza logică a argumentelor, tipuri de argumentare şi evaluarea argumentelor. Dacă demonstraŃia logică angajează raŃiunea elevilor, argumentarea solicită, cu preponderenŃă, afectivitatea acestora. Iar, dacă demonstraŃia este un

Page 67: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

69

mijloc de a informa, argumentarea este o cale de a forma. Strategia argumentativă a profesorului trebuie să fie pragmatică, modelând credinŃa, trezind aşteptări, stimulând comportamente. De asemenea, prin limbaj, profesorul nu numai că prezintă sau înfăŃişează realitatea, dar îi dă un sens, o pune în valoare. Profesorul contemporan caută ca elevii săi să stăpânească limbajul, ştiindu-se că, dacă stăpânim limbajul, avem şansa de a stăpâni realitatea. Gândim şi pe măsura limbajului pe care îl deŃinem. „Marginile limbii mele – spune Wittgenstein – sunt marginile lumii mele”, adevăr pe care profesorul Bulgagiu Constantin nu-l ignoră în cadrul lecŃiilor. Cum şcoala pregăteşte sistematic individul în perspectivă intelectuală, morală, civică, estetică, igienică, etc., educaŃia religioasă se adaugă acestora ca ceva firesc. Suntem de părere că realizarea în şcoală a unei culturi religioase a elevilor este posibilă şi necesară. Religia reprezintă o formă de spiritualitate ce trebuie cunoscută de elevi. Nu te poŃi considera o persoană culturală dacă nu îŃi cunoşti propriile referinŃe religioase sau pe cele ale persoanelor cu care coexişti în comunitate sau nu ştii nimic despre istoria credinŃelor şi religiilor. Apoi, educaŃia religioasă invită la reflecŃie, la autocunoaştere. Într-o perioadă în care societatea românească trece printr-o criză morală şi spirituală, educaŃia religioasă poate aduce un suflu nou în ceea ce priveşte aspectele relaŃionale, comportamentale la nivel individual sau social. Valorile religioase au virtutea de a aduce oamenii laolaltă, de a crea legături durabile. EducaŃia în perspectiva valorilor religioase formează persoane deschise, ce se manifestă generos prin iubire, dăruire şi înŃelegerea aproapelui. Pentru spaŃiul românesc, credinŃa creştină a acŃionat ca un factor de coagulare şi de perpetuare a neamului. Încreştinarea Ńinutului carpato – danubiano – pontic a coincis cu procesul de formare a poporului român. Multe secole de cultură românească s-au consumat în mănăstiri sau pe lângă biserici iar clericii s-au implicat în marile evenimente istorice ale neamului. În măsura în care elevii sunt instruiŃi şi formaŃi religios, sunt predispuşi pentru acceptarea şi înŃelegerea aproapelui, iar dialogul interconfesional se face în cunoştinŃă de cauză. Dacă educaŃia intelectuală sau educaŃia estetică beneficiază de mai multe discipline, care, simultan şi parŃial, contribuie la structurarea competenŃelor specifice, la fel şi educaŃia religioasă trebuie să constituie un obiectiv pentru mai multe discipline orientate şi focalizate spre un scop unitar.

Page 68: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

70

Facem observaŃia că la ora actuală disciplinele şcolare nu sunt „acordate” cu acest obiectiv, nu sunt fundamentate suficient pe o spiritualitate care să fie în consens cu credinŃa creştină. Nu este drept şi onest ca ceea ce învaŃă elevii în cadrul unei discipline să se afle în contradicŃie cu altele şi putem cita cazul teoriei darwiniste, exemplu clasic în acestă privinŃă, care ar putea fi prezentată într-o manieră ipotetică, informativă şi nu ca o dogmă imuabilă. EducaŃia religioasă se poate realiza, la nivel interdisciplinar, aşa cum arată preot dr. Dumitru Tincu, prin promovarea de către anumite discipline, istorie, literatură română, filosofie etc., a unor cunoştinŃe şi valori religioase. Este lucru constatat că profesorii din liceul nostru predau nuanŃat acele capitole distincte ce tratează ipoteze literare datorate religiei şi bisericii, relevându-se realizările de seamă ale spiritualităŃii bisericeşti. Dacă această disciplină va deveni opŃională, o alegere pertinentă va Ńine, poate, seama şi de părerile noastre.

E. Arte EducaŃia plastică este orientată, în societatea contemporană, spre receptarea critică a culturii vizuale din actualitate şi spre producerea de compoziŃii plastice cu rol formativ. La rândul ei, educaŃia muzicală are un obiectiv comun, legile frumosului, ale armoniei şi ale coerenŃei esteticului din natură, societate şi opera de artă. ViaŃa cotidiană, stă, într-o mare măsură, sub zodia esteticului. Ne întâlnim mereu cu obiecte, activităŃi ce poartă pecetea lui. Contactul cu operele de artă, designul vestimentar sau al bunurilor de consum, arhitectura sau spaŃiul ambiental, o parte din activităŃile noastre diurne impun o pregătire atentă pentru a recepta valorile estetice. Nu în zadar se vorbeşte despre o artă a învăŃării şi educaŃiei, de educatorul – artist, de scenariul şi ficŃiunea didactică, unde autorul – profesor îşi „joacă” un rol bine definit.

Page 69: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

71

EducaŃia estetică, realizată în şcoală, pregăteşte terenul întâlnirii cu valoarea, în cunoştinŃa de cauză a subiectului. Dacă în trecut se vorbea de un analfabetism şcolar, azi trebuie analizat un fenomen mai subtil şi mai ascuns, dar mult mai periculos, şi anume, „analfabetismul estetic”, adică incapacitatea de a sesiza şi vibra în faŃa frumosului, insensibilitaea faŃă de inefabilul artei, ajungându-se să fie apreciate şi luate drept artă produsele kitsch. Prin conŃinuturi, tratare picturală şi decorativă, contraste cromatice, compoziŃie, peisaj, portret, curente ale artelor plastice şi prin expoziŃiile de desene realizate în şcoală, sub generice, precum: „Flori de toamnă”, „Măşti de Anul Nou”, „Puterea stă în toleranŃă”, „Lumină şi culoare”, „Sărbătorile pascale la români”, profesoara de arte plastice, Bulău Ana-Maria, contribuie la formarea gustului estetic al elevilor, considerându-l o sarcină prioritară. De asemenea, audiŃiile muzicale din compozitori români, precum I. Vidu, S. Drăgoi, I. Brătianu, T. Cerne, Al. Cristea, C. Porumbescu sau din repertoriul de cântece a unor compozitori străini, ca Fr. Chopin, G. Rossini, G. Verdi, J. Strauss, C. M. Von Weber contribuie la dezvoltarea capacităŃii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale, la cultivarea sensibilităŃii şi a imaginaŃiei elevilor. Dată fiind plaja orală prevăzută în planul cadru (1 - 2 ore pentru clasele a V-a – a VII-a şi ½ - 1 oră pentru clasa a VIII-a), la unele clase se optează pentru curriculum extins.

Page 70: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

72

F. Consiliere şi orientare Cabinetul de AsistenŃă Psihopedagogică funcŃionează în Liceul „Ştefan cel Mare” Hârlău din 1 septembrie 1999. Acesta deserveşte populaŃia şcolară a liceului, având ca instituŃii arondate şcolile generale din comunele Deleni şi ScobinŃi. Misiunea acestuia este optimizarea dezvoltării psihosociale armonioase a adolescentului, iar obiectivele strategice sunt: � Acordarea de asistenŃă psihopedagogică, la solicitare, elevilor, părinŃilor,

profesorilor din liceu şi din şcolile arondate; � Desfăşurarea unor activităŃi specifice, menite să contribuie la cunoaşterea –

autocunoaşterea elevilor şi la dezvoltarea personală a elevului; � Consilierea elevilor, părinŃilor şi profesorilor în probleme

psihocomportamentale, decizionale şi de OSP; � Examinarea, la cerere, a elevilor, în probleme psihocomportamentale; � Sprijinirea cadrelor didactice în activitatea psihopedagogică; � IniŃierea şi derularea unui program unitar OSP 8 şi OSP12; � Acordarea de consultanŃă şi consiliere părinŃilor, în probleme de relaŃionare

cu copilul; � Participarea la întâlnirile de lucru la CJAPP; � Asigurarea unui climat favorabil activităŃilor specifice din cabinet; � IniŃierea şi derularea de proiecte şcolare antiviolenŃă, antidrog, de educaŃie

pentru o viaŃă psihică sănătoasă, etc. Domeniile de activitate prestate de profesorul psiholog, Bulgagiu

Liliana, din cabinet sunt: � Examinare psihologică individuală, de grup şi colectivă; � Consilierea individuală, de grup şi colectivă a elevilor; � AsistenŃă psihopedagogică a cadrelor didactice; � AsistenŃă psihopedagogică a părinŃilor; � Orientarea şcolară şi profesională, informare şi educare spre o carieră de succes;

Astfel, oricine poate solicita asistenŃă psihologică dacă este, neînŃeles, slăbit de energie, trist, decepŃionat, nu ştie să îşi organizeze timpul de învăŃare, când nu ştie cum să înveŃe, când are probleme de comunicare cu familia, profesorii, prietenii, când doreşte să se cunoască mai bine, când nu este sigur pentru ce meserie – profesie să opteze, etc. Problemele acuzate de elevi, în toŃi aceşti ani, sunt nevoia de autocunoaştere, îmbunătăŃirea imaginii de sine, timiditatea (mai ales cea ascunsă), relaŃiile tensionate în familie, adaptarea tensionată la condiŃia de elev, conflictele personale, de statut, colective, eşecul şcolar, absenteismul, dificultăŃile de concentrare şi de învăŃare, problemele sentimentale şi sexuale (mai ales la fete), orientarea şcolară şi profesională

Page 71: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

73

(clasele terminale), chiar nevoia de descărcare emoŃională – stările de disconfort psihic, cauzate de: boală, plecareaa părinŃilor în străinătate, managementul defectuos al timpului.

Cabinetul de asistenŃă psihopedagogică

În cadrul şedinŃelor de consiliere şi terapie educaŃională, solicitanŃii, îşi

formează deprinderile: � de a se cunoaşte şi de a se înŃelege mai bine pe sine însuşi; � de a se accepta şi a-i accepta pe ceilalŃi aşa cum sunt; � de a fi creativ, spontan, autentic în relaŃiile cu ceilalŃi; � de a-şi schimba atitudinile şi comportamentele care au efecte

negative asupra propriei persoane şi asupra celorlalŃi; � de a avea mai multă încredere în forŃe proprii; � de a identifica strategii de învăŃare eficientă; � de a controla stresul, depăşind situaŃiile frustrante; � de a învăŃa tehnici de negociere şi mediere conflictelor; � de a se informa despre reŃeaua şcolară şi academică la nivel

judeŃean şi naŃional; � de a se orienta profesional. Încă de la înfiinŃarea cabinetului, în şcoală s-au derulat activităŃi şi

campanii: � proiecte de prevenire şi combatere a violenŃei „Puterea stă

în toleranŃă!”, „Spunem NU oricărei forme de violenŃă!”;

Page 72: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

74

� proiectul educativ anual „Îi zâmbim lui Dragobete!”; � proiecte de prevenire şi combatere antidrog „Alege floarea,

NU Ńigara – prizonierule într-o petală de fum”, „Vezi realitatea – elimină iluzia!”;

� proiectul educativ „Familia activă – şcoala părinŃilor”; � proiectul de dezvoltare a abilităŃilor de comunicare şi

gestionare a emoŃiilor, adresat copiilor cu părinŃi plecaŃi la muncă în străinătate – „Lacrimi de dor” şi „Singur acasă”;

� proiectul de promovare a ofertei educaŃionale a liceului, în cadrul Saloanelor EducaŃionale anuale – „Alege, NU culege!”.

MenŃionez rezultatele elevelor Ababei Cristina şi Bucătariu Laura, care au obŃinut premiul I la Olimpiada de Cultură Civică, etapa judeŃeană şi Premiul special la faza naŃională desfăşurată la Oneşti, în 2002. G. PerformanŃe ale elevilor liceului la olimpiadele şcolare Nr. crt

Numele şi prenumele Faza naŃională Anul Profesor

îndrumăzot 1. Agăinoaiei Maria MeŃiune – Geografie 1983 Costache

Eugenia Prerimiul II - Informatică 1997 Ciobanu

Georgesta 2. Nica Edison

Prerimiul II - Informatică 1998 Gavril IonuŃ

3. Popa Todirenchi Maria MenŃiune – Chimie 2001 Oancea Mirela

4. Săvoaia Radu MenŃiune specială – Fizică 2001 Bobîrnă Anca

5. Ababei Ana Cristina Bucătariu Laura

Premiul „Drepturile omului” – Cultură Civică

2002 Bulgagiu Constantin

6. Grigoraş Elena MenŃiune – L.latină 2002 Fecioru Gabriela

7. Şalariu Andrei Participant 2003 Burican Ştefania

8. Deleanu LenuŃa MenŃiune – L.latină 2006 Fecioru Gabriela

Nr. crt

Numele şi prenumele Faza naŃională Anul Profesor

îndrumăzot 9. łuŃu Simona Pariticipant 2006 Fecioru

Gabriela 10. LenŃer Sonia Andra MenŃiune Concurs „Raluca

Rîpan” 2006 Oancea

Mirela

Page 73: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

75

Elevul Nica Edison a făcut parte din lotul lărgit olimpiac de informatică a României. Elevii Nica Robert, Scutăraşu Dorin, RaŃă Mugurel, Cobzaru Teofil, sub îndrumarea prof. fizică Bobîrnă Anca şi prof. Cîrlan Elena, au câştigat Cupa Siveco „Optiksim” la disciplina fizică în anul 2004. H. AsociaŃii

AsociaŃia Culturală a Elevilor şi Tinerilor din Hârlău ACTE s-a format în anul 2001, şi are o relaŃie bilaterală cu AsociaŃia Culturală ACTE Lille. Membrii asociaŃiei, şi nu numai, au contribuit la schimburi culturale cu FranŃa prin vizite anuale în Franta ale elevilor români.

AsociaŃia PărinŃilor „Ştefan cel Mare” Hârlău a luat fiinŃă în anul 2005 şi a contribuit la dotarea liceului cu material didactic, mobilier şcolar, cât şi la diverse acŃiuni cum ar fi: Concursul „Micii Matematicieni”, Concursul literar „Cezar Petrescu”, „Zilele liceului”, Concursul de istorie „Ştefan cel Mare- apărător al civilizaŃiei europene”.

I. Viziunea şi misiunea şcolii Idealul liceului nostru este transformarea într-o şcoală autentică, adică

într-o şcoală bazată pe valori, care să folosească şi să fie atractivă. Orice proiect va aparŃine şcolii numai dacă, prin natura sa, cultivă valori, este util şi este dorit.

Viziunea şcolii trebuie materializată în performanŃele elevilor şi impunerea unor strategii didactice care să înlăture învăŃarea superficială şi nepăsarea, acestea nefiind decât reacŃii inconştiente de apărare în faŃa unui sistem educaŃional perceput ca o agresiune continuă pentru elevi şi profesori.

Se va promova încrederea, competenŃa, performanŃa, creativitatea, implicarea personală şi responsabilitatea.

Într-o perioadă în care tot mai mulŃi copii şi viitori adolescenŃi consideră că a învăŃa nu mai are nici un rost, şcoala noastră îşi propune să redefinească noŃiunea de învăŃare şi să determine sentimentul de apartenenŃă a elevilor la mediul în care învaŃă.

Liceul nostru nu reprezintă un mediu abstract, un cod de norme, ci o instituŃie care oferă fiecărui copil şansa dezvoltării sale. Şcoala noastră, prin orientarea sa, asigură pe plan local egalitate de şanse în educaŃia elevului. Dorim ca activitatea noastră să fie apreciată pentru performanŃele ei, pentru formele de pregătire modernă adaptate noii societăŃi. Luăm în considerare opiniile elvilor, ca principali beneficiari ai activităŃii noastre.

Page 74: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

76

Conducerea şcolii este orientată spre un management modern eficient, pe măsura misiunii propuse şi asumate de întregul colectiv.

Se va acorda o atenŃie deosebită comunicării interne în contextul în care comunicarea externă devine europeană.

Şcoala funcŃionează şi va funcŃiona ca un sistem deschis, capabil nu numai de adaptare, ci şi de a promova valorile adevărate timpului în care trăim.

Întregul colectiv de cadre didactice trebuie să Ńină seama de dictonul: „Animus liber in consulendo” (Cultivarea spiritului liber în gândire)

Page 75: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

77

VII. Baza materială a Liceului teoretic „Ştefan cel Mare”

Hârlău

Întreaga activitate instructiv-educativă se desfăşoară în patru corpuri de clădire. � Corpul vechi de clădire, dat în folosinŃă la 1.09.1959 este primul local

destinat funcŃionării liceului înfiinŃat în 1953. În acest corp se află 5 săli de clasă, cabinetul de geografie, laboratorul de biologie, cabinetul de asistenŃă psihopedagică şi alte săli destinate: arhivei şcolare, contabilitatea, magazii, etc.

� Clădirea nouă, dată în folosinŃă la 1.09.1973, are 3 nivele unde funcŃionează 16 săli de clasă, un laborator de chimie, un laborator de informatică şi un altul de fizică; de asemeni la parter se află cancelaria profesorilor, cabinetele directorilor, secretariatul. Lîngă această clădire se află anexată sala de sport a liceului.

� Internatul şi cantina sunt clădiri date în folosinŃă în anul 1969 la 1 ianuarie; internatul are o capacitate de 200 locuri şi o suprafaŃă de 1800 m.p.; la cantină pot servi masa într-o serie 200 elevi. Astăzi, datorită numărului mare de clase şi a numărului mic de elevi interni, în cămin s-au înfiinŃat 4 săli de clasă.

Cabinetele şi laboratoarele, sala de gimnastică au în dotare materiale

didactice moderne conform noilor standarde. Cabinetele şi laboratoarele dispun de o reŃea performantă de calculatoare, de laptopuri, videoproeictoare performante, video, televizoare, casetofoane, casete audio, CD-DVD-uri cu materiale educative, retroproiectoare.

Page 76: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

78

VIII. TABELUL CADRELOR DIDACTICE ÎN ANII 1953-2008

DIRECTORII LICEULUI

1. CHIRIAC DUMITRU, învăŃător, 1.09.1953-1.09.1955 2. POSTOLACHE CRISTINEL, prof. fizică 1.09.1955-1.09.1956 3. TĂTAR VASILE, prof. limba română 1.09.1956-1.09.1958 4. OLTEANU PETRU, prof. ştiinŃe sociale 1.09.1958-1.09.1959 5. TIMOFTE VICU, prof. geografie 1.09.1959-1.09.1960 6. CUCIUREANU IOAN, prof. geografie 1.09.1960-1.09.1962 7. VIłELARU MARGARETA, prof. ştiinŃele naturii 1.09.1962-1.09.1963 8. MORARU DUMITRU, prof. limba română 1.09.1963-1.09.1974 9. LUCA CONSTANTIN, prof. matematică 1.09.1974-1.09.1976; 1.01.1987-

1.09.1988 10. COSTACHE EUGENIA, prof. geografie 1.09.1975-10.01.1987 11. NEICU AUREL, prof. matematică 1.09.1988-02.12.1998; 01.10.2005- în

activitate 12. OANCEA GHEORGHE, prof. matematică 02.12.1998-01.10.2005

DIRECTORII ADJUNCłI

1. CHIRIAC DUMITRU, învăŃător, 1.09.1956-1.09.1957 2. GOLBAC MARIA, învăŃător 1.09.1957-1.09.1958; 1.09.1958-1.09.1959 3. UNGUREANU IOAN, învăŃător 1.09.1958-1.09.1959 4. TIMOFTE VICU, prof. geografie 1.09.1960-1.09.1963 5. MARCUS AVRAM, prof. matematică 1.09.1963-1.09.1964 6. TĂTAR VASILE, prof. limba română 1.09.1964-1.09.1965 7. BUZILĂ RODICA, prof. chimie 1.09.1965-1.09.1981 8. LUCA CONSTATIN, prof. matematică 1.09.1971-1.09.1974 9. PALADE IOAN, prof. ştiinŃe sociale 1.09.1981-10.01.1987 10. NEICU AUREL, prof. matematică 1.09.1987-1.09.1988; 02.12.1998 -

01.11.2001 11. CĂLINESCU MARIA, prof. biologie 1.09.1989-18.01.1990 12. FLORESCU ZOICA, prof. limba rusă 18.01.1990-01.09.1998 13. BURICAN GHEORGHE, prof.geografie 01.11.2001-01.07.2005 14. SÎRBU FLORENTINA, prof.fizică 01.10.2005 - în activitate

Page 77: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

79

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1. Popescu Eugenia 1.09.1953-1.09.1955 2. Nechifor Petru 1.09.1953-1.09.1955 3. Nechifor Natalia 1.09.1953-1.09.1955 4. Pelin TomiŃa 1.09.1954-1.09.1956 5. Tătar Vasile 1.09.1955-1.09.1992 limba latină 6. Lişman Vasile 1.09.1955-1.09.1958 7. Crăciunescu TomiŃa 1.09.1956-1.09.1958 8. Boronea Maria 1.09.1957-1.09.1968 9. Marcus Puica 1.09.1957-1.09.1975 10. Moraru Dumitru 1.09.1963-1.09.1987 11. Scarlat Angela 1.09.1965-1.09.1977 12. Jugureanu Oltea 1.09.1966-1.09.1973 13. Podaru Lidia 1.09.1968-1.09.1971 14. CorlăŃeanu Oltea 1.09.1969-1.09.1983 15. Petria Ioan 1.09.1970-1.09.1974 16. Păunaş Maria 1.09.1984-1.09.1985 17. Dumitru Tatiana 1.09.1989- în activitate 18. Paraschiv Adriana 1.09.1987-1.09.1990 19. Dumitriu Gheorghe 1.09.1989 – 01.09.1998 20. Maticiuc Dumitru 1.09.1990 - în activitate 21.Croitoru Ramona 01.09.1993 – 01.09.1994 22. Strungariu Marinela 01.09.1993 – 01.09.1996 23. Sandu Cristina 01.09.1995 – în activitate 24. Onofrei Daniela 01.09.1996 – 01.09.1997 25. Iancu Mirela 01.09.1997 – în activitate 26. Roşu (Vlas) Irina 01.09.2000 – 01.09.2005 27. Florescu Zoica 01.09.2003 – în activitate 28. Dascălu Ionela 01.09.2005 – 01.09.2006 29. Prodan GraŃiela 01.09.2007 – în activitate

LIMBA LATINĂ 1. Radu Constantin 1.09.1964-1.09.1965 2. Voinescu Nechifor 1.09.1965-1.09.1972 3. Barbu Doina 1.09.1972-1.09.1973 4. Simionescu Elena 1.09.1992 – 01.09.1998 5. Tincu Dumitru 01.09.1994 – 01.09.1995 6. Farca Stoica Ionela 01.09.1997 – 01.09.1999 7. Tiron Geanina Delia 01.09.1998 – 01.09.2000 8. Fecioru Gabriela Elena 01.09.2000 – în activitate

Page 78: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

80

LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ 1. Lischer Naum 1.09.1953-1.09.1976 2. Iticescu Maria 1.09.1953-1.09.1957 3. Filip Titus 1.09.1957-1.09.1961 4. Stratulat Andrei 1.09.1961-1.09.1962 5. Cacescu Georgeta 1.09.1964-1.09.1974 6. Manuca Paraschiva 1.09.1966-1.09.1967 7. Flegant Mihai 1.09.1966-1.09.1967 limba franceză 8. Mutuleac Dumitru 1.09.1967-1.09.1970 9. Grozav Nicolae 1.09.1967-1.09.1968 10. Vapirovschi Pavel 1.09.1968-1.09.1969 11. Dumbrăveanu Elena 1.09.1969-1.09.1975 12. Florescu Zoica 1.09.1976-01.09.2003 Limba română 13. Rodu Alexandrina 1.09.1977-1.09.1978; 1.09.1988-1.09.1990;

1.09.1992 – 01.09.1999 14. Jelescu Benedict 1.09.1988-1.09.1989 15. Ciobanu Maria 01.09.1993 – 01.09.1999

LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ

1. Clos Elena 1.09.1956-1.09.1963 limba latină 2. Huianu Ecaterina 1.09.1964-1.09.1969 3. Diaconescu Florentina 1.09.1968 – 01.09.2004 4. Dumitrescu Rodica 1.09.1969-1.09.1970 5. Popa Todirenchi Mariana 1.09.1970-1.09.1979 6. Creangă Mariana 1.09.1972-1.09.1974 7. Marcu Suzana 1.09.1972-1.09.1976 8. Panaite Rodica 1.09.1986-1.09.1988 9. Moraru Dumitru 1.09.1991 – 01.09.1992 10. Daraban Manuela 1.09.1992 – 01.09.2002 11. Mocănaşu Gabriela 01.09.1993 – 01.09.1994 12. Zosin Mihai 01.09.1994 – 01.09.1995 13. Antal Irina 01.09.1995 – 01.09.1997 14. Pleşcan Diana 01.09.1997 – 01.09.2001 15. Constantinescu Geanina 01.09.1997 – 01.09.1998 16. Bosînceanu Petronela 01.09.1997 – 01.09.1998 17. Deleanu Niculina 01.09.1998 – 01.09.1999 18. Loghin Alexandrina 01.09.1999 – 01.09.2000 19. Guşă Veronica 01.09.1999 – 01.09.2000 20. Ilie Oana 01.09.2000 – 01.09.2001 21. Ursache (Descaş) Simona 01.09.2001 – 01.09.2004

Page 79: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

81

22. Iftodi Mihaela 01.09.2001 – 01.09.2002 23. Pop Daniela 01.09.2001 – 01.09.2002 24. Mîzgă Diana 01.09.2001 – 01.09.2002 25. Năstasă Andreea 01.09.2002 – 01.09.2003 26. Drumea Dana Irina 01.09.2004 - în activitate 27. Hotnog Tama 01.09.2004 – 01.09.2005 28. Andone Lidia 01.09.2004 - în activitate 29. Ciubotariu (Gagea) Luciana 01.09.2005-01.09.2007 30. Ionescu Brînduşa 01.09.2005 – 01.09.2006 31. Cămară Gabriel 01.09.2007– în activitate

LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ

1. Lupovici Marcel 1.09.1968-1.09.1971 limba germană 2. Stolnicu Mariana 1.09.1970-1.09.1971 3. Buzdugan Nicolae 1.09.1971-1.09.1972 4. Pavalache Elena 1.09.1971-1.09.1972 5. Vasilache Cătălina 1.09.1972-1.09.1973 6. Munteanu Virginia 1.09.1972-1.09.1975 7. Molocea Elena 1.09.1975-14.11.1983 8. Vararu Mihaela 1.09.1979-1.09.1980/1.09.1990-1.09.1991 9. Petrovici Virginia 1.09.1978-1.09.1980 10. Burduja Ionică 1.09.1983-1.09.1985 11. Bordei Nicoleta 1.09.1985-1.09.1987 12. Racz Melinda 1.09.1987-1.09.1990 13. CizmăriŃa Gabriel 01.09.1988 – 01.09.1989 14. BălŃatu Adela 01.09.1989 – 01.09.1990 15. Ciobanu Viorel 01.09.1991-01.09.1995 16. Lungu Diana 15.09.1992-01.09.1995 17. Carp Carmen 15.09.1992-01.09.1993 18. Olariu Gabriela 01.09.1993-01.09.1994 19. Szabo Tiberiu 01.09.1994-01.09.1996 20. Crîşmăriuc Felicia 01.09.1994-01.09.1998 21. Scot Caty 01.09.1995-27.11.1995 22. Macsim Claudiu 27.11.1995-01.09.1996 23. Pintilie Petronela 01.09.1996-01.09.1999 24. Andronic Liliana 01.09.1996 – în activitate 25. Tican Semida 01.09.1998-01.09.1999; 01.09.2004- în activitate 26. Ciuboraru Luciana 01.09.1998-01.09.1999; 01.09.2003-01.09.2004 27. Ciubotariu Daniela 01.09.1999-01.09.2003 28. Creangă Laura 01.09.1999-01.09.2001

Page 80: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

82

29. Ungureanu Isabela 01.09.1999-01.09.2000 30. Petraş Ramona 01.09.2000-01.09.2002 31. Gavril Otilia 01.09.2001-01.09.2003 32. Ivanov Iulia 01.09.2003-01.09.2004 33. Harasim Mihaela 01.09.2003-01.09.2005 34. Tarcan Roxana 01.09.2004-01.09.2005 35. Zgăvârdici Cristina 01.09.2004-01.09.2005 36. Bauer Andrei 01.09.2005-01.09.2006 37. Olaru Iulia 01.09.2005-01.09.2006 38. Caleniuc Ana Maria 01.09.2006-01.09.2007 38. Bursuc Leadore 01.09.2007– în activitate 39. Zaharia Roxana 01.09.2007– în activitate 40. Blanaru Oana 01.09.2007– în activitate

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ

1. Dumitrescu Hilda 01.09.1969 – 01.09.1973 2. Heşcovici Alecu 01.09.1970 – 01.09.1971 3. Cioltan Georgeta 01.09.1970 – 01.09.1976 4. Gunesch Hanna 01.09.1976 – 01.09.1980 5. Ceucă Cristina 01.09.1980 – 01.09.1981 6. Cristea Ileana 01.09.1981 – 01.09.1983

ISTORIA 1. Strauss Alexandrina 01.09.1953 – 01.09.1955 2. Ciută Dumitru 01.09.1955-01.09.1956 3. Chiriac Eufrosinia 01.09.1955-01.09.1956 4. Mardare Valeria 01.09.156-01.09.1957 5. Caia Maria 01.09.1957-01.09.1960 6. Ojoc Agnia 01.09.1959-01.09.1961 7. Duceag Maria 01.09.1958-01.09.1954 8. Florea Doina 01.09.1962-01.09.1964 9. Viforeanu Caermen 01.09.1961-01.09.1963 10. LuŃă Teodor 01.09.1963-01.09.1967 11. Enache Ioan 01.09.1954-01.09.1968 limba franceză 12. ChiŃanu Sorin 01.09.1954-01.09.1969 13. Grosu Florentina 01.09.1966-01.09.1970 14. Mîrza Ştefan 01.09.1969-01.09.1984 15. Cucu Aurel 01.09.1969-01.09.1977 16. Dimitriu Mariana 01.09.1972-01.09.1999 17. PârpâriŃă Doina 01.09.1983-01.09.1985; 01.09.1992-01.09.1993

Page 81: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

83

18. Ursache Adrina 01.09.1984-01.09.1997; 01.09.1988-01.09.1999 19. Burican Ştefania 01.09.1996 – în activitate 20. Zamfir Cristina 01.09.1996-01.09.1997 21. Alexa Puşa 01.09.1997 – în activitate 22. Acsinte Cristian 01.09.2000 – în activitate 23. Vornicu Ştefan 01.09.2002-01.09.2003 24. Lumaicu Ionela 01.09.2003-01.09.2004 25. Barariu Simona 01.09.2004-01.09.2005

GEOGRAFIA

1. Chiriac Eufrosinia 01.09.1953-01.19.1957 2. Volcinschi Elena 01.09.1957-01.09.1959 3. Cuciureanu Ioan 01.09.1958-01.09.1960 4. Timofte Vicu 01.09.1959-01.09.1993 5. Costache Eugenia 01.09.1960-01.09.1990 6. Pricop Vlad Adrian 01.09.1993-01.09.1994 7. Constantinescu Liviu 01.09.1993-01.09.1996 8. Burican Gheorrghe 01.09.1994 – în activitate 9. Boca Carmen 01.09.1995-01.09.1996; 01.09.1997-01.09.1999;

01.09.2000-01.09.2001 10. Fiscuteanu Dorin 01.09.1996-01.09.1997 11. Ştirbuleac Roxana 01.09.1999-01.09.2000 12. Simeanu Cristina 01.09.2000-01.09.2001 13. Isac Daniela 01.09.2002-01.09.2005 14. Oniceanu Irina 01.09.2002-01.09.2003 15. Olenic Alina Elena 01.09.2003 – în activitate

ŞTIINłE SOCIALE

1. Chiriac Dumitru 01.09.1953-01.09.1957 2. Olteanu Petru 01.09.1957-01.09.1964 3. Palade Ioan 01.09.1964-01.09.1999 4. Vornicu Ioan 01.09.1971-.01.09.1974 5. Ceobanu Carmen 01.09.1987-01.09.2000 6. Brînză Marinela 01.09.1996-01.09.1997 7. Doncilă Constantin 01.09.1997-01.09.1999 8. Bulgagiu Constantin 01.09.1999-01.09.2002; 01.09.2003 – în activitate 9. Stanciu Daniel 01.09.1999-01.09.2000 10. Ciurea Marinela 01.09.2000-01.09.2001 11. RăuŃu Anca 01.09.2001-01.09.2002 12. Vraciu Adrian 01.09.2002-01.09.2003

Page 82: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

84

13. Munteanu Ana Maria 01.09.2003-01.09.2005 14. Bujor Ramona 01.09.2003-în activitate 15. Hrap Claudiu Narcis 01.09.2004 – în activitate 16. Pîrîială Olga 01.09.2007 – în activitate Cultură civică

MATEMATICĂ 1. Caufman Moritz 01.09.1953-01.09.1961 2. Marcu Mircea 01.09.1956-01.09.1960 3. Marcus Avram 1.09.1953-1.09.1975 4. Aursulesei Ioan 1.09.1955-1.09.1956 5. Hovco Vitalie 1.09.1957-1.09.1961 6. Constantinescu Tinca 1.09.1961-1.09.1968 7. Vozniuc Elena 1.09.1961-1.09.1964 fizică 8. Stoicescu Maria 1.09.1961-1.09.1966 9. Alexe Virginia 1.09.1962-01.09.1998 10. Luca Constantin 1.09.1964-01.09.1993 11. Oprişanu Petru 1.09.1965-01.09.1998 12. Dumitriu Mircea 1.09.1965-1.09.1978 13. Cioltan Gheorghe 1.09.1969-1.09.1976, 14. Iimia Ioan 1.09.1969-1.09.1980; 1.09.1987-1.09.1989 15. Popa Todirenchi Mircea 1.09.1976-1.09.1978; 1.09.1990-1.09.1991 16. Neicu Aurel 1.09.1980 - în activitate 17. Oancea Gheorghe 1.09.1983- în activitate 18. Năstase Constantin 1.09.1990 - în activitate 19. Piştea Daniela 1.09.1992-01.09.1995 20. Prilipceanu Oana 01.09.1996-01.09.1997; 01.09.1999-01.09.2002; 21. Săcăleanu Ioan 01.09.1993- în activitate 22. Ciobanu Petronela 01.09.1997-01.09.1999 23. Olăeru Otilia 01.09.1998-01.09.1999 24. Roşu Dana 01.09.2000-01.09.2001; 01.09.2002-01.09.2003; 01.09.2007-

în activitate 25. Muraru Lucian 01.09.2000-01.09.2001 26. Bunău Maria 01.09.2001-01.09.2002 27. Uglea Raluca Cătălina 01.09.2003-01.09.2005 Informatică 28. Dumitriu Oana Silviana 01.09.2004-01.09.2005 29. Ambros Monica 01.09.2005-01.09.2007

FIZICA

1. Postolache Cristinel 1.09.1954-1.09.1956 2. Aursulesei Antonela 1.09.1955-1.09.1956

Page 83: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

85

3. Antonovici Corneliu 1.09.1964-1.09.1965 - matematică 4. Simirad Victor 1.09.1965-1.09.1967 - matematică 5. Doloca Sergiu 1.09.1966-01.09.1998 6. Dobrişan Georgeta 1.09.1966-1.09.1969 7. Moraru Constantin 1.09.1967-1.09.1986 8. Iosep Isac 1.09.1968-1.09.1973 9. Arvinte Tudor 1.09.1981-1.09.1982 10. Herman Florin 1.09.1982-1.09.1984 11. Agache Cătălin 1.09.1984-1.09.1986 12. HuŃanu Constantin 1.09.1984-1.09.1987 13. Buhuceanu Ovidiu 1.09.1986-1.09.1987 14. Enache Ionel 1.09.1986-1.09.1989 15. Manolache Florin 1.09.1987-1.09.1990 16. Iordăchioaie Octaviana 1.09.1987 - în activitate 17. Sîrbu Florentina 1.09.1989 - în activitate 18. Doloca (Bobîrnă) Anca 1.09.1990 - în activitate 19. Bojoga Cristinela 01.09.1994-01.09.1998 20. Sîrbu Radu 01.09.1997-01.09.1998 21. ScutăriŃa Adina 01.09.2005-01.09.2006 22. Roman Mihaela 01.09.2007- în activitate

FIZICĂ CHIMIA

1. David Strai 1.09.1953-1.09.1957 2. Toma Nicoleta 1.09.1965-1.09.1966 3. Gavril Ştefania 1.09.1966-1.09.1967

CHIMIA

1. Ciulacu Ioan 1.09.1956-1.09.1957 2. Grosu Gheorghe 1.09.1957-23.11.1958 3. Buzilă Rodica 23.11.1958-1.09.1981 4. Constantin Lidia 1.09.1964-1.09.1968 5. Dimitriu Mana 1.09.1967-1.09.1968 6. Catz Mina 1.09.1968-1.09.1978 7. Murariu Traian 1.09.1969-1.09.1970 8. Crîşmaru Ecaterina 1.09.1970-1.09.1974 9. Segal Sara 1.09.1977-1.09.1978 10. Sînzîianu Simona 1.09.1978 - în activitate 11. Ghitler Nicolae 1.09.1978-1.09.1979 12. IonescuLiviu 1.09.1978-1.09.1979 13. Oancea Mirela 1.09.1984 - în activitate

Page 84: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

86

14. Nechita Ligia 1.09.1988-1.09.1989 15. Dîsca Aurica 1.09.1988-1.09.1989 - fizica 16. Daraban Anca 1.09.1989-01.09.1999 17. Hriscu Gina 01.09.1993-01.09.1994 laborator chimie 18. Olariu Gabriela 01.09.1994-01.09.1995 19. Lupu Dana 01.09.1994-01.09.2005; 01.09.2007-în activitate 20. Oprea Mihaela 01.09.2005-01.09.2007

ŞTIINłELE NATURII

1. Arhip Maria 1.09.1953-1.09.1955 2. Postolache Maria 1.09.1955-1.09.1956 3. ViŃelarii Margareta 1.09.1956-1.09.1975 4. Maidan Eufrosina 25.08.1960-1.09.1961 5. Boroleanu Elena 25.10.1962-1.09.1963 6. Teodor Floarea 1.09.1962-01.09.1993 7. Constantin Dumitru 1.09.1964-1.09.1968 8. LuŃa Dimofte Iulia 1.09.1964-08.02.1965 9. Scarlat Aurel 1.09.1964-1.09.1981 10. Dincă Veronica 1.09.1967-1.09.1968 11. Călinescu Maria 1.09.1985-1.09.1990 12. Petraş Elena 1.09.1990-01.09.2007 13. Nechifor Elena 01.09.1995-01.09.2006 14. Năstase Luciana 01.09.1993-01.09.1995 15. Nechita Corina 01.09.1995-01.09.1996 16. Petraş Ovidiu 01.09.1996-01.09.1998 17. Vatavu Tatiana 01.09.1998-în activitate 18. Sardariu Oana 01.09.2007-în activitate

INFORMATICA

1. Ursu Vasile 01.09.1993-01.09.19994 2. Pîrciu Roxana 01.09.1994-01.09.1995 3. Nechita Gabriela 01.09.1994-01.09.1995; 01.09.2000-01.09.2001 4. Tofan Marinela 01.09.1995-01.09.1996 5. Bularda Florin 01.09.1995-01.09.1996; 01.09.2000-01.09.2001 6. Talpău Mirela 01.09.1996-01.09.1997 7. Ciobanu Georgeta 01.09.1996-01.09.2000 8. Gavrilă IonuŃ 01.09.1997-01.09.1999 9. Alecu Ciprian 01.09.1998-01.09.1999 10. Olăeru Otilia 01.09.1999-01.09.2000 11. Vasiliu Amalia 01.09.1999-01.09.2000

Page 85: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

87

12. Nechifor Ciprian 01.09.2001-01.09.2002 13. Mighiu Neculai 01.09.2001-01.09.2002 14. Stoian Liliana 01.09.2002-01.09.2003 15. TopiŃă Cătălin 01.09.2002-01.09.2003 16. Cîrlan Elena 01.09.2003-01.09.2004 17. Isari Cosmin Ştefan 01.09.2004-01.09.2005 18. Marele Antonela 01.09.2004-01.09.2005 19. Blanariu Doina 01.09.2005-în activitate 20. Atudosiei Cătălina 01.09.2005-01.09.2006 21. Sandu Oana 01.09.2006-01.09.2007 22. Curteanu Adriana 01.09.2007- în activitate

PSIHOPEDAGOG 1. Bulgagiu Liliana 01.09.1998-în activitate 2. BuŃuganu Lăcrămioara 01.09.2002-01.09.2003 3. Enciu Ramona 01.09.2003-01.09.2004

AGRICULTURA 1. Costache Gheorghe 1.09.1959-1.09.1960 2. Rudnic Paula 1.09.1961-1.09.1963 3. Rusu Dionisie 1.09.1961-1.09.1963 4. Cîrlan Mihai 1.09.1968-1.09.1977

EDUCAłIE MUZICALĂ

1. Dumitriu Constantin 1.09.1953-1.09.1968 2. ViŃelaru Eugen 1.09.1961-1.09.1976 - învăŃător 3. Keresztes Imre 1.09.1970-1.09.1977 4. Lazăr Mihai 1.09.1972-1.09.1974 5. Iancu Paul 01.09.1999-01.09.2002 6. Burcă Ştefan 01.09.2001-01.09.2002, 01.09.2005-01.09.2006 7. Boicu Leonard 01.09.2002-01.09.2003 8. Vouciuc Ciprian 01.09.2003-01.09.2004 9. Bucur Andrei 01.09.2004-01.09.2005 10. Aneci Paul 01.09.2005-01.09.2006 11. Nezelschi Claudia 01.09.2006-în activitate

EDUCAłIE PLASTICĂ

1. Constantinciu HoraŃiu 1.09.1958-1.09.1963 2. Romila Tereza 1.09.1965-1.09.1973 3. Apetroaie Teodor 1.09.1963-1.09.1973

Page 86: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

88

4. Migala Magda 1.09.1977-1.09.1978 5. Bîzgă Minodora 3.03.1977-1.01.1984 6. Iancu Paul 01.09.199-01.09.1999 7. Descaş Stelian 01.09.1999-01.09.2002 8. Bulău Ana Maria 01.09.2002-01.09.2005; 01.09.2006-în activitate 9. Ichim Silvia 01.09.2005-01.09.2006

EDUCAłIA FIZICĂ 1. Bălan Vasile 1.09.1953-1.09.1977 2. Mocanu Ştefan 1.09.1955-1.09.1957 3. Gheorghiu Corneliu 1.09.1957-1.09.1958 4. Năstase I. Constantin 1.09.1964/1.09.1974-01.09.1995 5. Dumitriu Iulia 1.09.1965-1.09.1972 6. Dumitriu Liviu 1.09.1968-1.09.1973 - învăŃător 7. Crăcăna Gheorghe 1.09.1972-30.01.1989 8. Zdurcea Ionel 1.09.1988-1.09.1989 9. Petraş Costache 1.02.1989-01.09.2003 10. Frunză Viorica 01.09.1996-01.09.1997 11. Prilipceanu Oana 01.09.1997-01.09.1998 12. Ursache Petru 01.09.1997-01.09.1999 13. Popovici Mihai Leonard 01.09.1995-01.09.1996; 01.09.1998-01.09.2000 14. LuŃă Petru 01.09.2000-01.09.2001 15. Acasandrei IonuŃ 01.09.2000-01.09.2002 16. Duca Grigore 01.09.2001-01.09.2003 17. Moroşanu Virgil 01.09.2002-01.09.2003 18. Descaş Stelian 01.09.2002-01.09.2003 19. Puiu Gabriela 01.09.2003-01.09.2004 20. Loghin Stelian 01.09.2003-01.09.2004 21. Cernescu Constantin 01.09.2003-01.09.2004 22. Hudac Daniela 01.09.2004-01.09.2005 23. Ivaşcu Ion 01.09.2004-01.09.2006 24. Ştefan IonuŃ Bogdan 01.09.2004-01.09.2005 25. Ciuhureanu Răzvan 01.09.2005-01.09.2006 26. Andrieş Doru 01.09.2005-01.09.2007 27. Danielevici Iulian 01.09.2006-în activitate 28. Butnariu Marius 01.09.2006-în activitate 29. Hrişcă RiŃa Margit 01.09.2007-în activitate

DISCIPLINE TEHNICE

1. Puşcaşu Gabriela 01.09.1995-01.09.2000

Page 87: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

89

2. Petraş Octaviana 01.09.1997 – în activitate 3. Puşcaşu Liviu 01.09.1999-01.09.2000 4. Sîrbu Dana 01.09.2000-01.09.2001 5. Scripcariu Adriana 01.09.2001-01.09.2002 6. Muraru Monica 01.09.2002-01.09.2003 7. Gogoloi Ioan 01.09.2003-01.09.2004 8. Turcu Lăcrămioara 01.09.2004-01.09.2005 9. Adomnicăi Cristian 01.09.2005-01.09.2006 10. Cojocaru Carmen Andreea 01.09.2005-01.09.2007 11. Călin Călina 01.09.2006-01.09.2007 12. Cozma Nicoleta 01.09.2007-în activitate 13. Budean Victor 01.12.2007-în activitate

RELIGIA 1. Iancu Paul 01.09.1997-01.09.1998 2. Tincu Dumitru 01.09.1998-01.09.2000; 01.09.2002-01.09.2004 3. Tenchiu Emilian 01.09.2000-01.09.2002 4. Timofte Corina 01.09.2002-01.09.2003 5. Purcel Mirela 01.09.2002-01.09.2003; 01.09.2004-în activitate 6. Diconescu Cristian 01.09.2003-01.09.2004 7. Ciubotariu Costel 01.09.2004-01.09.2006 8. Bortaş IliuŃă Gabriel 01.09.2006-01.09.2007 9. Păltinel Gheorghe 01.09.2006-în activitate 10. Uliuliuc Ana 01.09.2007-în activitate

ÎNVĂłĂTORI 1. Rudnic Paula 15.09.1953-15.09.1963 2. Dumitrescu Hilda 15.09.1953-15.09.1963 3. Dinu Maria 15.09.1953-15.09.1955 4. Lişman Vasile 15.09.1953-15.09.1955 5. Ungureanu Ioan 15.09.1953-1.09.1963 6. Scutaru Romulus 15.09.1954-1.09.1963 7. Dumitriu Aurora 15.09.1955-15.09.1963 8. Cuciureanu Elena 15.09.1954-1.09.1963 sil. 09.1973-1.09.1974 9. Parfenie Iulia 15.09.1955-1.09.1963 10. Ungureanu Maria 15.09.1955-1.09.1963 11. Halperu Bianca 15.09.1956-15.09.1959 12. Lişman Elena 15.09.1956-15.09.1959 13. Boicu Sofia 15.09.1958-1.09.1963 14. Olteanu Maria 15.09.1959-15.09.1963

Page 88: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

90

15. Constantinescu Tinca 15.09.1959-15.09.1963 16. Moraru Victoria 15.09.1959-15.09.1963 17. Neagu Maria 15.09.1960-1.09.1963/1.09.1973-1.09.1977 18. Covătaru Viorica 15.09.1962-15.09.11963 19. Moraru Tatiana 1.09.1973-1.09.1977 20. Luca Viorica 1.09.1973-1.09.1977 21. Siminiceanu ConstanŃa 1.09.1974-1.09.1977 22. Stoica Eugenia 1.09.1974-1.09.1977 23. ViŃelaru Eugen 1.09.1974-1.09.1977 24. Rusu ConstanŃa 1.09.1976-1.09.1977

INGINERI

1. Segal Uşer 1.09.1977-1.09.1979 2. Covalciuc Valeriu 1.09.1978-1.09.1991 3. Simon Gică 1.09.1978-1.09.1984 4. Simon Silvy 1.09.1978-1.09.1984 5. Niculescu Paul 1.09.1979-15.02.1982 6. Liteanu Liliana 1.09.1980-7.02.1983 7. Brif Heinrich 1.09.1980-1.09.1986 8. Brif DoiniŃa 1.09.1981-1.09.1986 9. Chiriac Neculai 15.02.1982-1.09.1986 10. Curcă Constantin 1.09.1982-1.09.1985 11. AndricaTiberiu 1.09.1983-1.09.1986 12. Vînătoru Gabriela 1.09.1986-1.09.1991 13. Steclaru Maria 1.09.1985- în activitate – EducaŃie tehnologică 14. Alistar Tereza 1.09.1986-1.09.1990 15. Agache Mihai 1.09.1986-01.09.1993 16. BoiŃă Liviu 1.09.1987 -01.09.1994 17. Olariu Gabriela 1.09.1987 -01.09.1993 18. Gomei Nina 1.09.1989-01.09.1994

MAIŞTRI INSTRUCTORI 1. Moraru Tatiana 1.09.1971-1.09.1973 2. AmariŃei Natalia 1.09.1971-1.09.1977 3. Axinte Dumitru 1.09.1971-1.09.1977 4. Iftodi Mihai 1.09.1971-1.09.1979 5. Strauss Alexandrina 1.09.1971-1.09.1977 6. PăuneŃ Maria 1.09.1973-1.09.1977 7. Smerea Ioan 1.09.1973-1.09.1991 8. Ungureanu Mihai 1.09.1973-1.09.1977/1.09.1981-1.09.1983

Page 89: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

91

9. Faraon Constantin 1.09.1974-01.09.1994 10. Chiriac Alexandru 1.09.1977-01.09.1994 11. Boambă Hristache 1.09.1977-1.09.1978 12. Nicu Sebastian 1.09.1978-1.09.1981 13. Haldan Constantin 1.09.1981-01.09.1994 14. Pavel Dumitru 1.09.1984-01.09.1994 15. Savoaia Tatiana 1.09.1989-1.09.1991

SECRETARI

1. David Rebeca 1.09.1953-1.01.1971 2. Florescu Caliopia 1.01.1971-1.03.1980 3. Georgescu Maria 1.03.1980 – 01.09.1994 4. Prilipceanu Maria 01.09.1986-01.09.1991; 1.09.1994 - în activitate 5. Cojocaru LuxiŃa 1.05.1995 - în activitate

DACTILOGRAFI

1. Crăciun Simion 1.09.1954-1.09.1955 2. Gandrabura Maria an şcolar 1955/56 3. Ciobanu LucreŃia 1.09.1956-1.09.1958 4. Onofrei Hareta 1.09.1962-1.09.1971 5. Georgescu Maria 1.09.1968-1.03.1980 6. Prilipceanu Maria 1.03.1980-1.09.1986

INFORMATICIENI

1. Moraru Dan Costel 16.02.1998-15.06.2007 2. Georgescu Anda 01.11.2007-în activitate

CONTABILI 1. Jercea Gheorghe 1.09.1953-1.09.1956 - administrator 2. Dumitriu Constantin 1.09.1955-1.01.1963 3. Turiceanu Amalia 1.01.1963-1.02.1986 4. Calinciuc Silvia 1.02.1986-01.07.2004 5. Chelariu Gheorghe 01.07.2004-în activitate

ADMINISTRATORI

1. Viorica Natalia 1.09.1956-1.09.1958 2. SlăbuŃu Vasile 1.09.1958-1.09.1969 3. Simionescu Alexandru 1.09.1963-1.09.1969 4. PăuneŃ Constantin 1.09.1969-1.09.1976 5. Ciobanu Neculai 1.10.1976 - în activitate

Page 90: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

92

PEDAGOGI 1. Chiriac Mihai 1953-1954 2. Gavrilescu Eugen 1954-1955 3. Dumitriu Liviu 1955/1956 şi 1956/1957 4. Rusu Dionisie 1957-1958 şi 1958-1959 5. Moraru Victoria 1958-1959 6. BădăluŃă Dumitru 1959-1960 şi 1960-1961 7. Clos Elena 1.09.1960-1.07.1987 8. Mihai Dumitru 1961-1962 9. Şaramet LaurenŃia 1.09.1962-1.09.1967 10. Vozniuc Miron 1962-1963 11. Prilipceanu Dumitru 1967/1968; 1968/1969; 1971/1972 12. Diac Filofteia 1967/1968; 1968/1969 13. Izuric Aurica 1968/1969; 1969/1970; 1970/1971 14. Vlanga Anca 1969/1970 şi 1970/1971 15. Prodan Gheorghe 1969/1970; 1970/1971; 1971/1972 16. Vornicu Alexandru 1969/1970; 1970/1971 17. łăruş Mircea 1970/1971 18. PăuneŃ Maria 1971/1972 19. Chiriac Argentina 1971-1972; 1972/1973 20. Iancu Maria 1973/1974 21. Cojoc Agripina 1972/1973 22. Tănase Adrian 1972/1973 23. Romaniuc Rodica 1972/1973 24. AgafiŃei Petru 1972/1973; 1973/1974; 1974/1975 25. Bîrsan Paraschiva 1975/1976 26. Popa Fănică 1976/1977 şi 1977/1978 27. Mihai Costică 1.09.1978-1.02.1985 28. Chiriac Georgeta 1.09.1987 – 16.05.2005 29. Turiceanu Gianina 15.10.2005-în activitate

BIBLIOTECARI

1. Dobrovolschi Florentina 1.09.1962-1.12.1963 2. Tătar Margareta 1.12.1963-1.09.1969 3. Bălan Constantin 1.09.1969-1.09.1970 4. Maftei Maria 1.09.1970-1.09.1972 5. Prilipceanu Maria 1.02.1972-1.09.1981 6. Mihai Costică 1.09.1981-1.02.1985 7. Neicu Hortenzia 1.09.1985-1.10.1987 8. Ciobanu Marieta 15.11.1986 - în activitate

Page 91: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

93

LABORANłI

1. AmaziliŃei Adriana 1.09.1966-1.09.1967 2. Şaramet LaurenŃia 1.09.1967-1.10.1967 3. Iancu Maria 1.09.1970-1.09.1973 4. Prilipceanu Maria 1.09.1971-1.02.1972 şi 1.09.1991 - 01.09.1994 5. Neicu (Moga) Hortenzia 1.10.1987 6. Prilipceanu Elena 22.11.1990-1.09.1991 7. Teodoru Daniela 1.09.1990-1.12.1992 8. Doru Alina 1.12.1992 -01.10.1993 9. Georgescu Anda 01.05.1995 – 31.10.2007 10. Pavel Cristina 01.01.2008 –în activitate

SUPRAVEGHETORI NOAPTE

1. Georgescu Anda 07.12.1992-01.10.1993 2. Florescu Dan Virgil 15.10.1995 -în activitate 3. Vatamanu Iuliana 01.04.2004-în activitate

Page 92: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

94

IX. Corpul didactic şi personal administrativ în anul şcolar 2007-2008

Corpul didactic

Nr Crt

Numele şi prenumele Specilitatea Grad

didactic

Vechimea (ani)

Obs.

1. Neicu Aurel Prof. Matematică I 28 Director 2. Sîrbu Florentina Prof. Fizică I 21 Director adj. 3. Dumitriu Tatiana Prof. Limba română II 29 Dirig.Cls. a XII-a E 4. Florescu Zoica Prof. Limba română I 31 Dirig.Cls. VIII 5. Iancu Mirela Prof. Limba română II 10 Dirig.Cls. a X-a B 6. Mateciuc Dumitru Prof. Limba română I 37 Dirig.Cls. a X-a E 7. Sandu Cristina Prof. Limba română I 21 Dirig.Cls. a XI-a A 8. Năstase Constantin Prof. Matematică Def 36 Dirig.Cls. a X-a A 9. Oancea Gheorghe Prof. Matematică I 25 Dirig.Cls. a VII-a 10. Pavăl Teodora Dana Prof. Matematică II 7 Detaşat 11. Săcăleanu Ioan Prof. Matematică I 14 Dirig.Cls. a VI-a 12. Bobîrnă Anca Prof. Fizică I 17 Dirig.Cls. a V-a 13. Iordăchioaie Octaviana Prof. Fizică Def 21 Dirig.Cls. a XI-a C 14. Roman Mihaela Prof. Fizică Deb 2 Suplitor calificat 15. Sînzîianu Simona Prof. Chimie I 30 Dirig.Cls. a X-a C 16. Oancea Mirela Prof. Chimie I 24 Dirig.Cls. a IX-a A 17. Lupu Dana Prof. Chimie II 10 Titular 18. Sardariu Oana Prof. Biologie Def 5 Dirig.Cls. a IX-a D 19. Vatavu Tatiana Prof. Biologie II 10 Dirig.Cls. a XII-a B 20. Burican Ştefania Prof. Istorie I 24 Dirig.Cls. a XII-a A 21. Acsinte Cristian Prof. Istorie II 12 Dirig.Cls. a XI-a E 22. Alexa Puşa Prof. Istorie Def 11 Dirig.Cls. a IX-a F 23. Burican Gheorghe Prof. Geografie I 24 Dirig.Cls. a XII-a D 24. Olenic Alina Prof. Geografie II 7 Dirig.Cls. a IX-a F 25. Andronic Mihaela Prof. Limba engleză Deb 10 Detaşat 26. Zaharia Roxana Prof. Limba engleză def 4 Dirig.Cls. a X-a F 27. Bursuc Leadore Prof. Limba engleză Deb 2 Suplitor calificat 28. Andone Lidia Prof. Limba franceză Def 3 Dirig.Cls. a XI-a F 29. Cămară Gabriel Prof. Limba franceză Deb 1 Suplitor calificat 30. Drumea Irina Dana Prof. Limba franceză Def 4 Dirig.Cls. a XII-a C 31. Fecioru Gabriela Prof. Limba latină II 7 Suplitor calificat 32. Bulgagiu Liliana Prof. Psihopedagog II 11 Dirig.Cls. a IX-a B 33. Bujor Ramona Prof. Socio-umane Deb 0 Titular 34. Bulgagiu Constantin Prof. Socio-umane II 8 Suplitor calificat 35. Hrap Claudiu Prof. Socio-umane Def 9 Dirig.Cls. a IX-a C 36. Blanariu Doina Prof. Informatică Deb 16 Suplitor calificat 37. Curteanu Adriana Prof. Informatică Deb 0 Suplitor calificat

Page 93: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

95

38. Nezelschi Claudia Prof. EducaŃie muzicală Deb 8 Suplitor calificat 39. Bulău Ana Maria Prof. EducaŃie plastică Def 5 Dirig.Cls. a XI-a D 40. Butnariu Marius Prof. Ed.fizică Def 2 Dirig.Cls. a X-a D 41. Danielevici Iulian Prof. Ed.fizică II 10 Dirig.Cls. a XII-a F 42. Oltean Hrişcă RiŃa Prof. EducaŃie fizică Deb 1 Suplitor calificat 43. Pîrîială Olga Prof. Cultură civică I 29 Suplitor calificat 44. Budean Victor Prof. Discipline tehnice Deb 1 Suplitor calificat 45. Petraş Octaviana Prof. Discipline tehnice II 10 Dirig.Cls. a XI-a B 46. Păltinel Gheorghe Prof. Religie Deb 1 Suplitor calificat 47. Uliuliuc Ana Prof. Religie Def 6 Suplitor calificat 48. Steclaru Mariana Prof. Tehnologii I 28 Titular

Personal didactic auxiliar

Personal pază, îngrijire şi muncitori internat şi cantină

Nr. Crt Numele şi prenumele FuncŃia

11. Ponor Neculai Paznic 12. Murariu Constantin Portar 13. Bejan Ioan Portar 14. Damir Gheorghe Portar 15. Dolhan Elena Îngrijitor şcoală 16. Murariu Felicia Îngrijitor şcoală 17. Beciu Aurica Îngrijitor şcoală 18. PăuleŃ Elena Îngrijitor şcoală 19. Mocanu Mihai Muncitor calificat 20. Loghin Mihaela Muncitor calificat 21. Mănescu Petru Muncitor calificat 22. Chelaru Dumitru Muncitor calificat 23. Popovici Elena Muncitor necalificat

Nr. Crt Numele şi prenumele FuncŃia 1. Pripceanu Maria Secretar şef 2. Cojocaru LuxiŃa Secretar 3. Chelariu Gheorghe Administrator financiar patrimoniu (contabil şef) 4. Ciobanu Marieta Bibliotecar 5. Georgescu Anda Analist (programator) ajutor - informatician 6. Turiceanu Geanina Pedagog 7. Pavel Cristina Laborant 8. Ciobanu Neculai Administrator financiar patrimoniu (administrator liceu) 9. Florescu Dan Virgil Supraveghetor şcoală 10. Vatamanu Iuliana Supraveghetor şcoală

Page 94: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

96

X. ABSOLVENłII LICEULUI „ŞTEFAN CEL MARE" din Hârlău din anul şcolar 1955-1956 pînă în anul şcolar 2006-2007

PER ASPER AD ASTRA

TABELUL NOMINAL AL ŞEFILOR DE PROMOłIE 1. IOHAN 2. SLIMA1956 3. LUNGU IULIA 1957 4. NEGRI LUCREłIA 1959 5. MIHAI ECATERINA 1960 6. ITICESCU ALEXANDRU 1961 7. CLOS LU1ZA 1962 8. IłIC CLARA 1963 9. CEUCĂ DUMITRU 1964 10. CĂLUGĂRU MIHAI 1965 11. CLOS GABRIELA 1966 12. SOLOMON ADY1967 13. BELIŞ RODICA1969 14. GĂINĂ TEODORA 1970 15. BUZILĂ RODICA 1971 16. MORARU SORINA 1971 17. BOTEZATU ANGELA 1972 18. NICULESCU PAUL 1973 19. STOLERU SILVY 1974 20. ACASANDREI DUDUłA 1975 21. LĂCĂTUŞU CONSTANłA 1976 22. COSTACHESCU ASPAZIA 1977 23. SANDU IOAN 1978 24. LUCA ELENA 1979 25. LUCA RODICA 1980 26. MUNTEANU ONORICA 1981 27. COSTIN GABRIELA 1982 28. ALEXE OANA FELICIA 1983

29. AGĂINOAIE MARIA 1984 30. CIOCHINĂ LAURENłIU 1985 31. ALEXE MILEDY MIHAELA 1986 32. CIOCHINĂ OVIDIU GABRIEL 1987 33. PARFENOV MIHAELA 1988 34. RUSU DUMITRU 1989 35. GLODOREANU CRISTINA 1990 36. UNGUREANU MIHAELA 1991 37. BEJENARU TEODORA 1992 38. SEMIN DIANA 1993 39. DARABĂ DANIELA 1994 40. BOGIU DANIELA 1995 41. PETRAŞ ANCA CRISTINA 1996 42. UNGUREANU ANA 1997 43. DANALACHE ANDREEA 1998 44. PÎSLARU ANA MARIA 1999 45. CERNESCU MARIA 2000 46. MUSTEAłĂ PETRICĂ 2001 47. SANDU OANA 2002 48. STOICA RALUCA 2003 49. SÎRBU ALINA 2004 GRIGORAŞ ELENA 2004 50. PETRIŞIN VITALIE 2005 51. DELEANU LENUłA 2006 52. PANUŞ IRINA 2007 MUŞEI ALINA ROXANA 2007

Page 95: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

97

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1955-1956 CLASA a X-a A 1. Barghel Francisca 2. Barghel Wilhelm 3. Boutiuc Alexandru 4. Buhaciuc Elena 5. Cojocaru Gheorghe 6. Chiriac Georgeta 7. Dumitrescu Mia 8. Fudulache Maria 9. Gorgan Simona 10. Luca Virginia 11. Lungu Glicheria 12. Lungu Maria 13. Munteanu Elena 14. Moraru Constantin 15. Neculcea Elena 16. Nechita Constantin

17. Nichituş Eliabeta 18. Petraş Eugenia 19. Rusu Vasile 20. Trofin Mihai 21. Vichiriuc Trifan 22. Zamfir Alexandru 23. Sorogailă Iuliana 24. Nechita Elena CLASA a X-a B 1. Amariei Ioan 2. Ancei Jean 3. Bălan Brînduşa 4. BădăluŃă Constantin 5. Bălan Olga 6. Boambă Despina 7. Cristea Constantin 8. Dănicescu Adrian

9. Diaconescu Dan 10. Gavril Lira 11. Iohan Slima 12. Licu Elena 13. Matusac Maria 14. Minea Floarea 15. Minea Iosif 16. Mocanu Dumitru 17. Pintilie Dumitra 18. Pintilie Emil 19. Patz Magdalena 20. Ştefănuca Maria 21. Sticlaru Elena 22. Strulovici Rica 23. łibuleac Simona 24. łibuleac Lucia

PROMOłIA ANULUI 1956-1957 CLASA a X-a 1. Amancei Nicolae 2. Belcescu Maria 3. Belcescu Paraschiva 4. Ciobanu Leon 5. Ciubotaru Iosub 6. Dutcovici Florica 7. Harcol Rachela

8. HuŃanu Elena 9. Guraliuc Elena 10. Fudulache Maria 11. Lungu Iulia 12. Mătase Maria 13. Maxim Maria 14. Mănescu Petru 15. Mititelu Adela

16. Moise Mendel 17. Nechifor Dumitru 18. Pichiu Dumitru 19. Sumanaru Maria 20. Şaramet Constantin 21. Trofin Constantin 22. łutuianu Maria 23. Varvarescu Maria

PROMOłIA ANULUI 1958-1959

CLASA aXI-a 1. Abramovici Aneta 2. Asoltanei Ion 3. BădăluŃă Dumitru 4. Befu Gheorghe 5. Buznea Ecaterina 6. Ciobanu Afrodita

7. Controloru Elena 8. Dumitriu Mircea 9. Dimitriu Adrian 10. Gandrabura Ioan 11. Găvan Silvia 12. Nechifor Alexandru 13. Negri LucreŃia

14. Panaitescu Romeo 15. Pricop Gheorghe 16. Steinic Izu 17. łuŃuianu Alexandrina 18. Zapan ConstanŃa 19. Huc Constantin 20. Sincariuc Rodica

PROMOłIA ANULUI 1959-1960

CLASAaXI-a 1. Amariei Eugenia 2. Antoniu Aglaia 3. Bălăşoiu Pavel 4. Blumenfeld Bianca 5. Bodoi Olga 6. Bran Emilia 7. Carp Carel

8. Dughir Traian 9. Ghemeş Natalia 10. Golbac Georgeta 11. Grosu Maria 12. Hapău Maria 13. Hriscu Anica 14. HuŃanu Ana 15. Ichim Alexandru

16. Mendelovici Dolfi 17. Mihai Ecaterina 18. Moisa Emilia 19. Moloşag Mihai 20. Nicolanu Victoria 21. Pirnau Maria 22. Platon Minai 23. Scurtu Elisabeta

Page 96: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

98

24. Steinmetz Debora

25. Turcu Aurica

26. Ungureanu Paraschiva

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1960-1961 CLASAaXI-a 1. Ailini Dinu 2. Băiceanu Constantin 3. Belcescu Ecaterina 4. Blănaru Ana 5. Buduşanu Virginia 6. Chelaru Margareta 7. Cîrlan Mihai 8. Clos Florentina 9. Ciornei Tereza 10. Cojocaru Ioana 11. Cohn Nathan

12. CotruŃa Octav 13. Doloca Sergiu 14. Drăgan Dumitru 15. Dumitrescu Mariana 16. Gafencu Ecaterina 17. Gîtstîmb Valeria 18. Grigoriu Floarea 19. Guraliuc Elena 20. Iancovschi Mioara 21. IŃicescu Alexandru 22. Lavric Dumitru 23. Loghin Profira

24. Lungu Ana 25. Mancea Maria 26. Nechifor Dumitru 27. Neică Mircea 28. Pieptu Nicolaie 29. Pintilie Vasile 30. Pînzaru Dumitru 31. Pompei Constantin 32. Romila Tereza 33. Ştefănescu Dumitru 34. Trofin Gheorghe 35. ViŃelaru Maria

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1961-1962

CLASAaXI-a 1. Anghel Mihai 2. Amancei Petru 3. Bălăşanu Elena 4. Clos Luiza 5. Cojocaru Eugen 6. Cariat Georgeta 7. Crîşmaru Emilia 8. Danalache Gheorghe 9. Dariciuc Elena 10. Dughir Maria

11. Filimon Maria 12. Grosu Cireşica 13. Hartingher Constantin 14. Hrib Valeria 15. Hriscu Elena 16. Ionescu Eugenia 17. Livadaru Ernestia 18. Maftei Teodor 19. Manolescu Florin 20. Maticiuc Elena 21. Mursa Anita

22. Mursa Elena 23. Penciuc Pintilie 24. Prodan Elena 25. Sălceanu Lucia 26. Scripcaru Emil 27. Scutaru Mărioara 28. Todiraş Ştefan 29. Vornicu Rodica 30. Vrînceanu Gheorghe

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1962-1963

CLASAaXI-a 1. Armacanu Janeta 2. Apăvăloaiei Dragoş 3. Atodiresei Alexandru 4. Belciug Anica 5. Catz Strul 6. Creangă Neculai 7. Cozma Dumitru 8. Cuşmariu David 9. David ConstanŃa 10. Fain Raul 11. Gandrabura Elena 12. Iancu Carol 13. Ioan Ioan 14. Iohan Mina

15. Iosub Rifca 16. IŃic Clara 17. Izuriuc Vasile 18. Ivanovici Elena 19. Leib Saly 20. Leib Sareza 21. Lucan Elvira 22. Manolescu Mariana 23. Necşoiu Iosefina 24. Neică Mihai 25. Nica Elena 26. Parfenie Mugur 27. Pinteală Petru 28. Pintilie Mihai

29. Poenaru Mihail 30. Rudnic Florin 31. Stan Eugenia 32. Stan Margareta 33. Strul Iosephina 34. Sender Raza Ester 35. Talpariu Maria 36. Tesoi Maria 37. Todirişcă Maria 38. Vasilică Petru 39. Vlanga Dragomir 40. Vornicu Octavian

Page 97: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

99

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1963-1964 CLASAaXI-a 1. Airinei LaurenŃiu 2. Baras Massia 3. Băicescu Elena 4. Beliş Iulia 5. Butnaru Iosef Haim 6. Caufman Pya 7. Ceucă Jana 8. Ceucă Constantin

9. Crîşmaru Ecaterina 10. Curteanu Daniel 11. Găvan Rodica 12. Hriscu Dumitru 13. Iftodi Viorica 14. Livadaru Marcela 15. Olaraşu Maria 16. Murăraşu Elena 17. Palaghia Maria

18. Paraschiv Pavel 19. Prodan Gheorghe 20. Sechebesch Elena 21. Teodorovici C-tin 22. Vlanga Marina 23. Vornicu Silvia 24. Zamfirescu Constantin

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1964-1965

CLASAaXI-aA 1. Aanei Gabriela 2. Acătincăi Vasile 3. Acatincăi Gheorghe 4. Aiftincăi Georgeta 5. Anuşca Georgeta 6. Ardeleanu Georgeta 7. AvătămăniŃei Constantin 8. BoiŃă Mihai 9. Barbunca Gheorghe 10. Bîrleanu Elena 11. Butnaru Emil 12. Călugăru Mihai 13. Cojocaru Sami 14. Cohn Elena 15. Comăneci Sebastian 16. David Mioara 17. Dughir Constantin 18. Gorche Maria 19. Iftode Maria 20. MărunŃelu Eugenia

21. Moraru Eugen 22. Neculcea Maria 23. Oprea Viorica 24. Pascu Florica 25. Păduraru Adela 26. Pâduraru Maria 27. Roşca Daniela Gabriela 28. Segal Sery 29. Stoica Ileana 30. Tănase Elena 31. Timofte Mariana CLASAaXI-aB 1. Amariei Maria 2. Andone Paraschiva 3. Bejan Angela 4. Burlacu Gheorghe 5. Bulancea DănuŃa 6. Buznea GheorghiŃa 7. Ciobanu Maria 8. Ceucă Emilia 9. Cojocariu Maria

10. Cojocaru Faiu 11. Cozma Elena 12. Enciu Andy 13. Enache Dumitru 14. Găină Paraschiva 15. GavriluŃă Maria 16. Grădinaru Costel 17. Ivanovici Maria 18. Marcovici Ozia 19. Mînzat Florica 20. Nechifor Ioan 21. Partenie Grigore Alexe 22. Pîrju Adrian 23. Roman Elisabeta 24. Romila Anton 25. Romaşcanu Ioan 26. Ponor Elena 27. Stoica Maria 28. Talpalariu Elena 29. Urmă Margareta 30. Vlas Teodor

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1965-1966

CLASA a XI-a A 1. Alistar Rodica 2. Abăcioaiei Maria 3. Andronic Maria 4. Anuşca Constantin 5. Bălăşanu Dumitru 6. Bordeian Didina 7. Botezatu LaurenŃiu 8. Boutiuc Vasile 9. Burcă MiluŃa 10. Chirilă Mircea 11. Clipaciuc Gheorghe

12. Clos Gabriela 13. Crăcană Gheorghe 14. Curcă Constantin 15. Dăscălescu Mariana 16. Dăscălescu Dumitru 17. Fînaru Ioan 18. Fudulache Elena 19. Hodan Aurica 20. IoaniŃescu Eugenia 21. Morcov Gheorghe 22. Murariu Domnica 23. Petraş Constantin

24. Popa Todirenchi Mircea 25. Riven Herşcu 26. Tcaci Ştefan 27. Tcaci Ana 28. TopiŃă Margareta 29. Văcăreanu Mihai CLASAaXI-aB 1. Amaximoaiei Grigore 2. Ariton Emilia 3. Atomei Georgeta 4. AvătămaniŃei Petru 5. Bîrleanu Eugenia

Page 98: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

100

6. Brînză Constantin 7. Catz Frida 8. Călugăru Maria 9. Chiriac Constantin 10. Chirilă Mariana 11. Creangă Maria 12. Cristişor Didina 13. Curecheru Mihai 14. David Maria 15. Florescu Mariana 16. HriŃac Anica 17. Leahu Emil 18. Marian Catinca 19. Mursa Constantin 20. Niculescu Magda 21. Paveliuc Maria 22. Pătraşcu Mariana 23. Parfenie Flavia 24. Rebenciuc Maria 25. łăruş Eugenia 26. Uglea Florentina

27. Ungureanu Maria 28. Urmă Alexandrina 29. Vrînceanu Dan CLASAaXI-aC 1. Avădanei Stelian 2. Bursuc Ileana 3. Buzămurgă Maria 4. Călugăru Maria 5. Ciofu Ana 6. Cîşlaru Maria 7. Cogească Constantin 8. Costiniuc Eleonora 9. Creangă Maria 10. Cucuteanu Maria 11. Danalache Maria 12. DanuŃanu Didina 13. Diac Filofteia 14. Găina Constantin 15. Găină Maria 16. Găină Ioan 17. Grădinaciuc Ştefania

18. GrigoruŃă Mariana 19. HuŃanu Aurica 20. Loghin Elena 21. Manolescu Margareta 22. Matenciuc Lucia 23. Mînzatu Maria 24. Nechifor Elena 25. Palaghia Maria 26. Poenariu Mărioara 27. Puşcasu Olga 28. Răileanu Catinca 29. Romanescu Maria 30. Soloncă Maria 31. Ştefănucă Minodora 32. Timofte Silvia 33. TîrgovăŃu PachiŃa 34. Todiraş Mihai 35. łibuleac Carmen 36. łuŃuianu Alexandru 37. Ungureanu Margareta 38. Vîlcu Emi

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1966-1967

CLASA aXI-a A 1. Aanei Carmil 2. Amancei Liviu 3. AniŃei Trifan 4. Bălăşanu Mircea 5. Bejan Constantin 6. Bursuc Ştefan 7. Chiriac Teodora 8. Ciobanu Petru 9. Constantin Costică 10. Cotună Grigore 11. Cristea Constantin 12. Crîşmaru Mărioara 13. Dumitraş Profira 14. Foca Ştefan 15. Guriuc Gheorghe 16. Ilioaia Mihai 17. Iruc Maria 18. Matei Gheorghe 19. Moise Aurica 20. Năstase Constantin 21. Nechita Mircea 22. Pătraşcu Elena 23. Pichiu Ana 24. Poruşniuc Profira

25. Pricope Vasile 26. Scrovonschi ConstanŃa 27. ViŃălaru Maria 28. Zaharia Constantin 29. Halibei Ioan

CLASA aXI-aB 1. Ababei Elena 2. AgafiŃei Petru 3. Anuşca Ana 4. Apostol Maria 5. Bait Costache 6. Costrasuc Catinca 7. Cojocaru DuŃa 8. Cucuteanu Maria 9. CopăŃ Tudor 10. Dughir Corneliu 11. Isac Constantin 12. Isac Ionel 13. Livadaru Elena 14. Manole Rodica 15. Mihalache Gheorghe 16. Onofrei Georgel 17. Pantofaru Mircea 18. Pîrlog Eugenia 19. Perju Doina

20. Petz Florin 21. Rădeanu LuminiŃa Niculina 22. Sofronea Valeria 23. Sandu Gheorghe 24. Segal User 25. Solomon Ady 26. Tomescu Doina 27. Ungureanu Mihai 28. Varzaru Mihai

CLASA aXI-aC 1. Airimioaiei Vasile 2. Andone Elena 3. AniŃoaie Maria 4. Ardeleanu Dumitru 5. Aruştei Mihai 6. Aştefanei Lucia 7. Boambă Hristache 8. Buculei Gheorghe 9. Călin Ioan 10. Cimpoi Dan 11. Cîrlan Neculai 12. Constantinescu Constantin 13. Cotună Constantin 14. Danalache Gheorghe 15. Duduc Dan

Page 99: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

101

16. Godun loan 17. Guzun Zina 18. Iftodi Dan 19. Irimia Valeriu 20. Mătase Elena 21. Maxim Anişoara 22. Măzăreanu Margareta 23. Mursa Teodor 24. Năstase Anişoara 25. Năstase Eugenia 26. Popa Anastasia 27. Popa Cecilia 28. Rudnic Florin 29. Stoica Maria 30. Şoric Aurel 31. Ungureanu Ioan

CLASA aXI-aD 1. AchiŃei Maria 2. Agachi Catinca 3. Avornicesei Elena 4. Avram Maria 5. Bozian Maria 6. Băietu Georgeta 7. BădăluŃă Elena 8. Buruiană Elena 9. Butnaru Maria 10. Ceucă Ioan 11. Cucu Dan 12. Cucuteanu Leontina 13. Chirilă Constantin 14. Constantin Maria 15. Ciubotariu Ana Maria 16. CandăluŃă Maria 17. Curcă Gheorghe 18. Dascălu Vera 19. Dolhascu Maria 20. Dumitriu Maria 21. Dumitraş Maria 22. Gîlcă Maria 23. Loghin Olimpia 24. Luceac Aneta 25. Moldoveanu Saveta

26. Pandelea Saveta 27. Sandu Catinca 28. Ştefănescu Elena 29. Talpalaru ConstanŃa 30. łuŃuianu Elena 31. Voropchievici Georgeta 32. Volanschi Maria 33. Zbereanu Elena 34. Şerban Maria

CLASA a Xl-a E 1. Aştefănesei Maria 2. Berbunschi Elena 3. Boghian Viorica 4. Ciubuc Elena 5. Cîmpeanu Maria 6. Cucuteanu Corneliu 7. David Silvia 8. Degeratu Mărioara 9. Dragomir Gheorghe 10. Dughir Mihai 11. Florescu Dan Virgil 12. Galben Elena 13. Gherman Maria 14. Guraliuc Maria 15. HasmaŃuchi Elena 16. HasmaŃuchi Ştefan 17. Hăisan Anica 18. Hrib Gheorghe 19. Ichim Maria 20. Iordăchescu Maria 21. Luca Virginia 22. Mătase Maria 23. Micu Maria 24. Năstase Volga 25. Nica Paraschiva 26. Olaru Elena 27. Onofrei Elena 28. Onofrei Maria 29. Onofreiesei Elena 30. Pandelea Elena 31. Plescaciuc Aurel 32. Pustianu Maria

33. Saraiman Zenovia 34. Scripcariu Ştefania 35. Simionescu Elena 36. Talpalaru Otilia 37. Vărzaru Rodica

CLASA aXI-aF 1. AcojocăriŃei Elena 2. Alistar Ecaterina 3. Apostol Paraschiva 4. Boca Lucia 5. Bodoi Alexandrina 6. Boutiuc Constantin 7. Butnaru Maria 8. Ciubotaru Maria 9. Chelaru Elena 10. Chirilă Maria 11. Costăchescu Cornelia 12. Curcă Elena 13. Drobotă Virginia 14. Gheban Valeria 15. Horeică Victoria 16. Hriscu Veronica 17. Iancu Elena 18. Iftodi Natalia 19. Lazăr Ecaterina 20. Luceac Emilia 21. Mătase Maricica 22. Merchez Constantin 23. Mihăilă Dumitru 24. Murariu Elena 25. Oprea Mărioara 26. Palaghia Mihai 27. Rotaru Natalia 28. Stauciuc Maria 29. Todiraş Elisabeta 30. Turcu Vasile 31. Tintilă Vasile 32. Urcaciu Elena 33. Vlas Ecaterina 34. Vornicu Tereza 35. Vornicu Alexandru

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1967-1968 - nu există

Page 100: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

102

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1968-1969 CLASA a XII-a A 1. Abramovici Fira 2. Alexa Mihai 3. Anuşca Gheorghe 4. Asaftei Gheorghe 5. AvătămăniŃei Olga 6. Bojoi Maria 7. Bîrleanu Ştefan 8. Bran Dumitriu 9. Buhaciuc Constantin 10. Bunduc Constantin 11. Cîrlan Rodica 12. Cimpoi Ştefan 13. Ciobanu Ioan 14. Ciubotariu Dan 15. Cotiugă Gheorghe 16. Curcan Ioan 17. Gorghi Ana 18. Grancea Dumitru 19. Iancu Natalia 20. Laiu Ioan 21. Hucail Gheorghe 22. Mihăilă Vasile 23. Spiridon Anişoara 24. Strungariu Vasile 25. Tăzlăoanu Mihai 26. Ungureanu Constantin 27. Ungureanu Ioan 28. Vlanga Anca-Maria 29. Zaharia Ioan 30. Zegrea Mihai CLASA a XII-B 1. AchiŃei Dumitru 2. Albu Elena 3. Alexa Ioan 4. Asaftei Petru 5. Baciu Dumitru 6. Badii Costache 7. Barbunca Petru 8. Beliş Rodica 9. Buznea Ana 10. Ceauşu Zeta 11. Cernescu Constantin 12. Ciobanu Alexandru 13. Ciobanu Vasile 14. Condurache Mircea 15. Dumitraş Constantin

16. Jitaru Maria 17. Mateciuc Elena 18. Negru Elena 19. Pintilie Mihai 20. Pintilie Constantin 21. Polercă Valentin 22. Prodan Gheorghe 23. Sandu Vasile 24. Tătar Gavril 25. Ungureanu Constantin 26. Ungureanu Margareta 27. Chirilă Constantin CLASA a XII-a C 1. AjităriŃei Adriana 2. Ariton Lucia 3. Bărbieru Emilia 4. Bălteanu Aurica 5. Bulancea Mariana 6. Bratu Maria 7. Butnaru Gheorghe 8. Burlacu Mihai 9. Călin Elena 10. Ciobanu Elena 11. Cotună Veronica 12. Crauciuc Elena 13. Dascălu Sifra 14. Dăscăleanu Maria 15. Dobinciuc Maria 16. Druc Petru 17. Fechete Tereza 18. Foca Viorica 19. Laiu Maria 20. Măriei Steliana 21. Mariunciuc Mărioara 22. Moraru Viorica 23. Morăraşu Margareta 24. Nechifor Maria 25. Nechita Valeria 26. Oancea Emilia 27. PocneŃ Adriana 28. Popa Constantin 29. Paşote Elena 30. Roşu Viorica 31. Stoica Elena 32. Stempel Maria 33. Tescu Margareta 34. Trofin Maria

35. łurcanu Maria 36. Ursu Constantin 37. Viorica Elena 38. Zamfir Elena CLASA a XII-a D 1. Afrăsinei Angela 2. Andrei Livia 3. Apetroaie Alexandru 4. Apetrei LuminiŃa 5. Boca Vasile 6. Bucătaru Maria 7. Butnaru Elena 8. Cantemir Valeria 9. Chiriac Maria 10. Chelaru Adela 11. Chelaru Niculina 12. Ciobanu Neculai 13. Ciobanu Dumitru 14. Ciur Maria 15. Cîrlan Elena 16. Cotunoaia Elena 17. Creangă Rodica 18. Creangă Elena 19. Dandea Maria 20. Ghemiş Elena 21. GrigoruŃa Doina 22. Iftodi Niculina 23. Ionescu Maria 24. Iruc Aurica 25. Iruc Eugenia 26. Lăcătuşu Lucia 27. Lăcătuşu Maria 28. Maticiuc Dumitru 29. Oglinzeanu Aurica 30. Paraschiv Georgeta 31. PârpâriŃă Doina 32. Petz Maria 33. Pintilie Viorica 34. Rusu Elena 35. Soloncă Anişoara 36. Stroici Gica 37. Ştefănescu Alexandrina 38. Tăbăcelea Mana 39. Tesu Elena 40. Todireanu Elena 41. łintilă Lucia 42. Zamfir Dinu

Page 101: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

103

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1969-1970 CLASA a XII-a A 1. Apetrei Costache 2. Baciu Aurica 3. Buculei Petru 4. Bursuc Mircea 5. Bursuc Gheorghe 6. Bunic V. Mircea 7. Ciobanu Alexandru 8. Davidescu Liviu 9. Filoti Ioan 10. Iftode Constantin 11. Ivanovici Doina 12. Manolescu Tudor 13. Nechifor Victor 14. Pavel Al. Maria 15. Prisecariu Ioan 16. Răileanu Lucica 17. Rebei Maria 18. Spiridon Anişoara 19. Teodorescu Gheorghe 20. Trandafir Constantin 21. Trofin Mihai 22. łăruş Mircea 23. Vlasie Mircea 24. Pavel Gavril 25. Gîrdei Ioan CLASA a XII-a B 1. Cojocaru David 2. CojocăriŃei Constantin 3. Condurache Mircea 4. CreŃu Mihai 5. Cuşmariu Sara 6. Dimitriu DănuŃ 7. Dumitriu Mircea 8. Dobru Magda 9. HriŃac Ioan 10. Ivanovici Mihai 11. Măzăreanu Emil 12. Nechita Elena 13. Perju Eugen 14. Petcu Ioan

15. Popovici Dumitru 16. Ponor Mircea 17. RăuŃu Ioan 18. Simionescu Mihaela 19. Simon Dumitru 20. ŞfaiŃer Maria 21. Talmaciuc Aurica 22. Todiraş Maria 23. Ungureanu Dumitru CLASA a XII-a C 1. Axinte Virginia 2. AdochiŃei Tinca 3. Ailenei Tereza 4. AjităriŃei Constantin 5. Apetrei DănuŃ 6. Arhip Elena 7. Asăvoaie Saveta 8. Buculei Vasile 9. Budaci Mihai 10. Butnaru Viorica 11. Chiriac Argentina 12. Chiriac Maria 13. Cojocaru Elena 14. Crăcăna Ioan 15. Cososchi Dumitru 16. CoşofreŃ Elena 17. Fudulache Constantin 18. Găină Liliana 19. Găină Teodora 20. Gheban Florica 21. Gheorghiu Constantin 22. Grancea Maria 23. GrigoruŃav Adrian 24. Ivaşuc Toma 25. Leagăn Maria 26. Lungu Elena 27. Lupu Olga 28. Manole Cornelia 29. Maticiuc Mihai 30. Pleşca Ioan 31. Popovici Eugenia

32. Pustianu Neculai 33. Sava Cristina Zîna 34. Spiridon Ana 35. Spiridon Elena 36. Tican Elena 37. Toader Elena 38. Ungureanu Lucia 39. Vornicu Profira CLASA a XII-a D 1. Alistar Elena 2. Ariton Cristina 3. Asaftei Maria 4. Butnariu Liliana 5. Buburuzanu Mihai 6. Butnaru Emilia 7. Cimpoi Elena 8. CoşofreŃ Gheorghe 9. Croitoru Hadasa 10. Cucuteanu Valeria 11. Dolhescu Elena 12. Dumitriu Floarea 13. Durlan Mariana 14. Gheban Constantin 15. Gîlcă Elena 16. Huceag Elena 17. Iftimiciuc Ioan 18. Iruc Mihai 19. Loghin Mariana 20. Manolescu Virginia 21. Mihăilă Maria 22. Munteanu Maria 23. Ozoreanu Constantin 24. Prodan Aurel 25. Radu Olga 26. Romaniuc Emilia 27. Roşu Floarea 28. Roşu Mariana 29. Sandu Ioan 30. Scripcaru ConstanŃa 31. Toma Lucia

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1970-1971

CLASA a XII-a A 1. AmariŃei Constantin 2. Avram Dumitru 3. Axinia Tudorel

4. Buga Dumitru 5. Butnariuc Gheorghe 6. Buinceanu LucreŃia 7. Buzilă Mihaela

8. Cimpoi Teofil 9. Ciubotariu Ecaterina 10. Damian LaurenŃiu 11. Dandea Ioan

Page 102: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

104

12. Iftimiciuc Elena 13. Costăchescu Eugenia 14. Ionescu Constantin 15. Isaincu Dumitru 16. Leib Ghersin Strul 17. Macahon Maria 18. Macahon Neculae 19. Nechita Teodora

ConstanŃa 20. Nichituş Costache 21. NiŃă Violeta 22. Onofrei Constantin 23. Pardos Vasile 24. Pascal Mihai 25. Pintilie Maria 26. Pleşca Aglaia 27. Polercă Claudia 28. Saraiman Vasile 29. Sopcu Mihai 30. Spătariu Ioan 31. Vornicu Maria CLASA a XII-a B 1. Agavriloaie Maria 2. AmariŃei Elena 3. Bălăşanu Adela 4. Brînză Maria 5. Brînză S. Maria 6. Bucur Dumitru 7. Bucur E. Dumitru 8. Ceucă Elena 9. Chelariu Neculai 10. Ciofu Ioan 11. Ciubotariu Maria 12. Ciubotariu Elena 13. Ciubotariu Mariana 14. Cîrlan Constantin 15. Cojocaru Olga 16. Corban Elena 17. Coşmincu Constantin 18. Damaschin Valerica 19. Dumitriu Angela 20. Dumitriu Tatiana 21. Grancea Viorica 22. Mînzat Elena 23. Moraru Beatrice-Sorina 24. Moroşanu Victoria 25. Năstasă Elena 26. Pavel Dumitru

27. Scripcaru Ioan 28. Stoica Silvia 29. Ştefanachi Elena 30. Todiraş Daniela 31. łuŃuianu Maria CLASA a XII-a C 1. Abacioaiei Petru 2. Baclaf Dorin 3. Bărbieru Constantin 4. Bolboros Eugenia 5. Bursuc Elena 6. Cahnita Petru 7. Cepoi Dumitru 8. Croitoru Viorica 9. Fetcu Elena 10. GăinaŃ Ştefan 11. Hanuş Emanoil 12. Ilisei Maria 13. Iohan Burah 14. Ionescu Viorica 15. Lipciuc Ana 16. Livadaru Maria 17. Mătase Gică 18. Pantofaru Reli 19. Petrache Silvia 20. Primac JeniŃa 21. Puiu Ecaterina 22. Ungureanu Costache 23. Vichiriuc Elena 24. Zverchea Dumitru CLASA a XII-a D 1. Adrian Nicolae 2. Apetrei Savel 3. Carpen Emilia 4. Chiriac Maria 5. Cojocariu Ioan 6. Cozma Ioan 7. Diaconu Dumitru 8. Dumitraş Elena 9. Gîlcă Costache 10. Guraliuc Constantin 11. Hadîmbu Matilda 12. Hăisan Constantin 13. Iruc Elena 14. Marian Elena 15. Maxim Verginia 16. Nechita Ioan 17. Onofrei Eugenia

18. Parosu Anica 19. Petraru Nicolae 20. Plescaciuc Petru 21. Ropotă Vasile 22. Sufragiu Elena 23. Şerban Alexandrina 24. ŞfaiŃer Mariana 25. Ştefănescu Neculai 26. Todică Ioan 27. Tofan Maria 28. Ungureanu Maria 29. Vichiriuc Elena CLASA a XII-a E 1. Aiftincăi Elena 2. Alexa Maria 3. Amaximoaiei Florica 4. Andrei Maria 5. Atomei Constantin 6. Bejenaru Olimpia 7. Boboc Maria 8. Burdea Constantin 9. Buzămurgă Gheorghe 10. Ciobanu Elena 11. Ciobanu Saveta 12. Ciur Elena 13. Cojocaru Angela 14. Cojocaru Teofil 15. Cusutura Rodica 16. Găină Eugenia 17. Godun Gelu 18. Grecu LuxiŃa 19. Hriscu Olga 20. Macriş loan 21. Mandache Ioan 22. Marcu Silvia 23. Măzăreanu Violeta 24. Munteanu Jana 25. Năstase Eugenia 26. Negru Olga 27. Pitorac Emilia 28. Rusu Maria 29. ScîrŃu Aneta 30. Sclipei Maria 31. Stroici Lidia 32. Toma Petcu 33. łăruş Florentina 34. łuŃuianu Eugenia 35. Văcaru Elena

Page 103: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

105

CLASA a XII-a F 1. Acatrinei Margareta 2. Aelenei Alexandrina 3. Amoşiesei Eleonora 4. Anton Ştefania 5. Bejan Iulia 6. Bejenaru Costache 7. Belcescu Mircea 8. Boian Ioan 9. Bozian Silvia 10. Bratu Elena 11. Chelaru Coralia 12. Chelaru Virginia 13. Chichirău LucreŃia 14. Cîşlaru Elena 15. Cojoc Agripina 16. Cojocaru Gheorghe 17. Cotiugă Lidia 18. Danalachi Catinca 19. Dolhescu Elena 20. Ghica Elena 21. Grigorescu Valentina 22. Irimia Zenovia 23. Jipa Ioan 24. Lungu Ioana 25. Maftei Gheorghe 26. Mistreanu Dorina 27. Olteanu Elena 28. Popescu Veronica 29. Robu Ileana 30. Stan Adela 31. Tescu Maria CLASA a XII-a G 1. Aecoboaiei Emilia 2. Afrasinei Elena

3. Amaximoaie Maria 4. Andrici Romaneta 5. Arusandei Olga 6. Baciu Maria 7. Bejan Elena 8. Bogdan Viorica 9. Călin Didina 10. Craicovschi Magdalena 11. Ceucă Maria 12. Ciobanu Elena 13. ChisăliŃă Elena 14. Dascălu Elena 15. DidiŃă Ana 16. Dumitraş Profira 17. Galban Niculina 18. Galban Emilia 19. Grădinaciuc Alexandra 20. Iaşi Valentina 21. Ifrim Camelia 22. Lăcătuşu Dora 23. Lungu Viorica 24. Lupu Silvia 25. Mătase Georgeta 26. Maxim Rodica 27. Palaghia Ileana 28. Pichiu Tatiana 29. Popa Todirenchi Maria 30. Prigoreanu Ecaterina 31. Stoica Maria 32. Vătămanu Fevronia 33. Zahapischi Elena CLASA a XII- a H 1. AchiŃei Maria 2. Adrian Costache 3. Alistar Petru

4. Apetrei Ioan 5. Aştefănesei Silvia 6. AvatamaniŃei Viorica 7. Bodoi Constantin 8. Bucătaru Dumitru 9. Bulancea Ioan 10. Buzilă Gheorghe 11. Ciobanu Mihai 12. Chiriac Aurel 13. Denis Ludovich 14. Diaconu Constantin 15. Doboş Viorel 16. Fedor Petru 17. Foca Reasilvia 18. Găină Costică 19. Gorovei Angelica 20. Grancea Costache 21. GuŃu Nil 22. Ivaniciuc Ilie 23. Marcovici Iacob 24. Mătase Anişoara 25. Mititelu Silvia 26. NeamŃu Maria 27. Nechifor Petru 28. Rotaru-Spiridon Petru 29. Rusu Ioan 30. Stoleru Maria 31. Siclovan Nicolae 32. Tescu Grigore 33. Tomulesei Ioan 34. łăruş Alexandrina 35. Urdea Alexandru 36. Vărzaru Ioan 37. Vezeteu Neculai

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1971-1972

CLASA a XII-a A 1. Andriescu Gabriela 2. Baltag Mariana 3. Botezatu Angela 4. Brahariu Alexandru 5. Călinescu Dumitru 6. Chirica Elena 7. Cîrlan DoiniŃa 8. Cojocaru Constantin 9. Condurache Pascariu D-tru 10. Constantinescu

Margareta 11. Cotunoaie Constantin 12. Cuibuş Rodica 13. Dumitru Rodica 14. Doboş Georgeta 15. Gavril Margareta 16. Gheban Elena 17. Gociu Gheorghe 18. Grigoraş Alexandru 19. Grigorescu Decebal 20. Iftodi Maria

21. Lavric Valeria 22. Moloşaga Silvia 23. Morcov Aurel 24. Mursa Ana 25. Bnuc Constantin 26. Oprea Elena 27. Petraş Viorica 28. Roşca Rodica 29. Sava Alexandru Nicolae 30. Spătăreanu OlguŃa 31. Stoica Maria

Page 104: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

106

32. Şaramet Angelica 33. Smilovici Carmen 34. Ursache Ioan 35. Vais Carol Artur CLASA a XII-a B 1. Amaximoaie Valentina 2. Aonofreiesei Rodica 3. Atasiei Saveta 4. Bejan Emilia 5. Belcescu Verginia 6. Boboc Gheorghe 7. Boghian Elena 8. Călin Anica 9. Cărbune Eugenia 10. Ceucă Maria 11. Chifan Maria 12. Colipca Maria 13. Curcă Dumitru 14. Gheorghiu Florentina 15. Iacob Ioan 16. Iosupescu Nicoleta 17. Livadaru Doina 18. Macovei Viorel 19. Melniciuc Georgeta 20. Mursa Ruxandra 21. NiŃă LuminiŃa 22. Olariu Aurel 23. Paliciuc Maria 24. Petroi Elena 25. Popescu Octavian 26. Prodan Elena 27. Romaniuc Elena 28. Secu Constantin 29. Tecuceanu Maria 30. łintilă Maria CLASA a XII-a C 1. Alistar Constantin 2. Albu Costică 3. Amariei Stelian 4. Bezedei Silvia 5. Cazacu Gica 6. Chitic Mihai 7. Ciobanu Aurica 8. Ciobanu Mihai 9. Constantin Maria 10. Crăcăna Maria 11. Dughir Irina Lili 12. Gheorghiu Maria

13. Grigoroaiei Valentin 14. Grigoraş Constantin 15. HuŃanu Elena 16. HuŃanu Ştefan 17. Iftimie Adrian 18. Iftimiciuc Rodica 19. Ionel Teofil 20. Ionescu Elena 21. Lunic Mihai 22. Marinescu Alexandrina 23. Munteanu Elena 24. Nechifor Dorin 25. Pătraşcu Maria 26. Pichiu Maria 27. Pintilie Ioan 28. Petrea Constantin 29. Postelnicu LucreŃia 30. Puşcaşu Cornel 31. Spiridon Neculai 32. Tesu Constantin CLASA a XII-a D 1. AchiŃei Maria 2. Adrian Costache 3. Alistar Petru 4. Aştefănesei Silvia 5. AvătămăniŃei Viorica 6. Bucătaru Dumitru 7. Bulancea Ioan 8. Buzilă Gheorghe 9. Chiriac Aurel 10. Denis Ludovich 11. Diaconescu Constantin 12. Doboş Viorel 13. Fodor Silvia 14. Fedor Petru 15. Găină Catinca 16. Grancea Costache 17. GuŃu Nil 18. Marcoviei Iacob 19. Mătase Anişoara 20. Mititelu Silvia 21. NeamŃu Mariana 22. Nechifor Petru 23. Rotaru Spiridon Petru 24. Rusu Ioan 25. Stoleriu Maria 26. Urdea Alexandru 27. Tescu Grigore

28. Varzaru Ioan 29. Vezeteu Neculai CLASA a XII-a E 1. Arhip Elena 2. AmăriŃei Gelu Florin 3. Bran Valeria 4. Bejenaru Finica 5. Chiriac Petru 6. Ciocan Elena 7. Cristea Maria 8. Cobzaru Ioan 9. Colban Emilia 10. Dolhăscu Elena 11. Dulgheriu Maria 12. Felciug Elena 13. Ghelbere Dora 14. Huminiuc Olga 15. HuŃanu Maria 16. Iftode Lupaşcu Constantin 17. Ivanovi Rodica 18. Jitaru Maria 19. Matei Mihai 20. Moisuc Veronica 21. Mînzat SteluŃa 22. MusteaŃă Ruxandra 23. Pintilie Maria 24. Pichiu Florica 25. Rotaru Elena 26. Rohozneanu Elena 27. Ştefănescu Viorica 28. Teslaru Maria 29. Ungureanu Rodica CLASA a XII-a F 1. Agavriloaie Maria 2. Amarghioalei Ioan 3. Andoni Lucia 4. Anton Maria 5. Asăvoaie Elena 6. Avornicesei Paraschiva 7. Boambă ChiriachiŃa 8. Chelaru Maria 9. Chiruca Valeria 10. Ciobanu Valeria 11. Ciobanu Mărioara 12. Colipca Elena 13. Frunză Silvia 14. Iancu Janina 15. Laiu Maria

Page 105: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

107

16. Lungu Neculai 17. Lupu Violeta 18. MărculeŃ Georgeta 19. Munteanu Mariana 20. Pintilie Emilia 21. Roşu Elena 22. Rotaru Maricica 23. Ştefănescu Eugenia 24. Talpalaru Mihai 25. Ulmanu Sorina 26. Vatajitei Lidia 27. Viorică Mihai CLASA a XII-a G 1. Achihaiei Maria 2. Alupoaiei Maria 3. Baloi Elena 4. Barnusca Eugenia 5. Blănaru Biberi Aurica 6. Boca Marica 7. Bratu Maria 8. Butnaru Dumitru 9. Cojoc Eleonora 10. Ciuştea Elena

11. Condei Maria 12. Daicu Violeta 13. Didea Elena 14. Iacob Mihai 15. LiuŃă Mariana 16. Luca Ana 17. Lungu Angela 18. Lupu Sava 19. Matei Aurelia 20. Maxim Mărioara 21. Nechifor Emilia 22. Pătlăgică Sonica 23. Puiu Savin 24. Steclaru Aurel 25. Şerban Anişoara 26. Todiraş Melania 27. Ursache Mariana 28. Vasiliu Doina 29. Vasiliu Laura 30. Voicu Angela 31. Vornicu Natalia CLASA a XII-a H 1. Axinte Maria

2. Amarfoaie Paulina 3. Asoltanei Viorica 4. Barbacaru Eleonora 5. Bejan Maria 6. Bejenaru Florea Teodora 7. Belcescu Ana 8. Brînză Elena 9. Brînzilă Vasile 10. Daringa Minodora 11. Dincă Maria 12. Hemen Elvira 13. Hrib Rodica 14. Loghin Catinca 15. Miron Angela 16. Olariu Mariana 17. Pogor Ana 18. Postolache Coca 19. Pricop Constantin 20. Rusu Dumitru 21. Scutaru Viorica 22. Tutuianu Iulia

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1972-1973

CLASA a XII-a A 1. Abacioaiei Elena 2. Aelenei Maria 3. AmariuŃei Elena 4. Asaftei Dorina 5. Baciub Cristina 6. Băetu Angelica 7. Bran Maria 8. Brînză Maria 9. Busuioc Lidia 10. Burcă Viorica 11. Buznea Dorica 12. Carpen Elena 13. Cernescu Elena 14. Chelaru Maria 15. Chiriac Zîna 16. Costrasuc Elena 17. CreŃu Maria 18. Dumitraş Maria 19. DrăguŃu Maria 20. Ferăstrăuoaru Ana 21. Gheban Elena 22. Iosub Mina

23. Livadaru Florica 24. Loghin Catinca 25. Manolescu Ruxandra 26. Munteanu Maria 27. Năstruşnicu Aneta 28. Oprişanu Maria 29. Pavel Elena 30. Popa ConstanŃa 31. Popoviei Elena 32. Pleşca Ruxandra 33. Prodan AnuŃa 34. Siminiceanu Violeta 35. Ştefanache Maria 36. Sofian Florica 37. Surugiu Elena 38. Talpalaru Maria 39. Tănase Maria CLASA a XII-a B 1. Anton Maria 2. Chirilă Elena 3. Chicirău Olga 4. Coşmincu Mariana 5. Corbu Elena

6. Dascălu Magdalena 7. Drobotă Maria 8. Gorovei Angela 9. Grigoriu Liliana 10. Grosu Elena 11. Hodorogea Mariana 12. Iruc Mariana 13. Leahu Marta 14. Loghin Elena 15. Moraru Viorica 16. Onofrei Rodica 17. Popovici Rodica 18. Pricopi Axinia 19. Rădeanu Elena 20. Ristar Maria 21. Rotaru Aurel 22. Spătaru Maria 23. Spătaru Gh. Maria 24. Spătăreanu Valeria 25. Segal Rodica 26. Spiridon Veronica 27. StruŃ Elena 28. ŞtirbăŃ Aneta

Page 106: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

108

29. Trofin Maria 30. łăruş Maria 31. Ungureanu Adriana CLASA a XII-a C 1. Aionesei Dumitru 2. Andone Dumitru 3. Andrica Tiberiu 4. Apetrei Mihai 5. Apostol Mihai 6. Bodea Ion 7. Bogdan Virgil 8. Buzdugan Gheorghe 9. Calistru Lucretiu 10. Ceuca Ioan 11. Damaschin Radu 12. Goldenthal Gelu 13. Gurau Constantin 14. Lungu Dan 15. Niculescu Paul 16. Pavel Dumitru 17. Pavel Nicuşor 18. Plugăraşu Ion 19. Chelaru Gheorghe 20. Raicu Dumitru 21. Sava Sergiu 22. Segal Iulian 23. Stoica Dumitru 24. Tordai Adrian 25. Vichiriuc Toma CLASA a XII-a D 1. Adrian Rodica 2. Andone Florica 3. Curca Anişoara 4. Ciobanu Dinu 5. Cociş Maria 6. Condurache Pascariu

Elena 7. Cojocaru Dumitru 8. Cojocaru Mihai 9. Coşereanu Eugen 10. Damir Elena 11. Divisievici Dumitru 12. Frăsîneanu Maria 13. Găina Elena 14. Moraru Ana 15. Marian Dumitru 16. Nastase Maria 17. Nechita Ioan

18. Necula Vasile 19. PăuleŃ Vasile 20. PârpâriŃă Mihai 21. Popa Petru 22. RaŃă Constantin 23. Robu Mihai 24. Rotaru Dumitru 25. Sauciuc Florea 26. Todiraş Neculai Florin 27. Tomulesei Liviu 28. łintilă Virgil 29. łurcanu Elena 30. Ungureanu Mihai 31. Vichiriuc Neculai CLASA a XII-a E 1. Apetrei Ioan 2. Balmuş Dorica 3. Baziliuc Vasile 4. Ciobanu Mihai 5. Cojocaru Paulian 6. Cojocaru Gheorghe 7. CreŃu Adrian 8. David Dumitru 9. Gavrilaş Ioan 10. Gherasimescu Tatiana 11. Iosubciuc Maria 12. Ivaniciuc Ilie 13. Melinte Teodora 14. Mitac Ilie 15. Morăraşu Elena 16. Munteanu Florica 17. Murăraşu Elena 18. Olteanu Rodica 19. Nastasiuc Elena 20. Pincoski Ana 21. Plăcintă Ioan 22. PocneŃ Dan 23. Prihor Maria 24. Sava DănuŃ 25. Săvoaia Marinica 26. Spătaru Mihai 27. Spătaru C. Mihai 28. Ştefan Elena 29. Zegrea Viorel CLASA a XII-a F 1. Ailenei Maria 2. Bejenaru Stelica 3. Boca Vasile

4. Burlacu Georgeta 5. Călin Elena 6. Călugăru Olga 7. Chedică Aurica 8. Cordunescu Maria 9. Costniciuc Nistor 10. Damaschin Cornelia 11. Dolhascu Dumitru 12. Eşanu Maria 13. Fudulache Rodica 14. GafiŃa Dumitru 15. Gheorghe Miruna 16. Gheorghiu Dumitru 17. Iftodi Elena 18. Ionescu Dumitru 19. Leonte Ofelia Adelaida 20. Lungu Mihai 21. Lupuca Dumitru 22. Manolache Ioan 23. Mititelu Georgeta 24. Mîrza Bernadeta 25. Moldoveanu Margareta 26. Moldoveanu Natalia 27. Muşei Aurelia 28. Neculau Lidia 29. NiŃă Magda 30. Ozoreanu Angela 31. Ozoreanu Lucica 32. Pînzaru Eugen 33. RaŃă Maria 34. Scutăraşu Ioan 35. łibuleac Mariana 36. Ungureanu Gabriela 37. Urcaciu Elena 38. Vichiriuc Ruxandra 39. Vîrlan Florica 40. Zelincu Viorica CLASA a XII-a G 1. Andreiescu Rodica 2. Angheluş Viorica 3. Apetrei Verona 4. Benghiac MioriŃa 5. Bîrsaniuc Alexandrina 6. Botez Viorica 7. Calinciuc Vasile 8. Chelea Anişoara 9. Chiriac Alexandru 10. Chitic Elena

Page 107: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

109

11. Cornaci Maria 12. Creangă Eugenia 13. Didea loan 14. Dolhascu Tatiana 15. Dumbravă Elena 16. Dumitraş Trifan Dumitru 17. GavriluŃă Lăcrămioara 18. Gherman Elena 19. Himcinschi Dumitru 20. Iacob Victor Niculina 21. Iftodi Dumitru 22. Iordăchioaiei Georgeta 23. Lupu Elena 24. Pătraşcu Emilia Maria 25. Pavel Gh. Ioan 26. PârpâriŃă Lucia 27. Pitiliga Olga 28. Plăcintă Elena 29. Plăcintă Maria 30. Prăjanu Elena 31. Preda Silvia 32. Roşu Maria 33. Rusu Constantin

34. Spaschi Gheorghe 35. Şuhan MiluŃă 36. łeclea Liliana 37. Tursu Mărioara 38. Vătavu Aurica 39. Vizitiu Vladimir CLASA a XII-a H 1. Amarandei Elena 2. Bălan Rodica 3. Bărbăcaru Florica 4. BădăluŃă Natalia 5. Bîrleanu Rodica 6. Cojoc Elena 7. Cozmaniuc Militina 8. Daraban Elena 9. Daina Doina 10. Dudulac Adriana 11. Duhan Alexandrina 12. FăluŃă Doina 13. Ferăstrăoaru Paraschiva 14. Florea Elena 15. Galben Dora 16. Ghebea Doina

17. Lazăr Maria 18. Luchian Mariana 19. Manolache Marinela 20. Mătrescu Prelipceanu

Maria 21. Mutila Maria 22. Ostaci Paraschiva 23. Pascariu Elena 24. Pleşca Angela 25. Popa Angela 26. Pricop Maria 27. Prisecaru Lina 28. Puşcaşu Maria 29. ScîrŃu Elena 30. Sofian Maria 31. Şerban Maria 32. Tănase Maria 33. Talmaciu Georgeta 34. Ursu Ana 35. Ursu Nicoleta 36. Vodă Maria 37. Zbereanu Olga

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1973-1974

CLASA a XII-a A 1. Apostol Ioan 2. Axinia Liviu 3. Boca Ion 4. Ciobanu Dumitru 5. Cobzaru Ştefan 6. Cojocaru Răzvan 7. Costăchescu Rodica 8. Crăcană Vasile 9. Cuciureanu Liviu 10.Danilescu Corneliu 11.Diaconu Corneliu 12.Dughir Florin 13.Hapău Costache 14.Isac Dumitru 15.Lazăr Ionel 16.Marghioalei Costache 17.Mînzat Ioan 18.Munteanu Constantin 19.Oprea LaurenŃiu 20.Popa Fănică 21.Popa Liviu 22.Purusniuc Florica

23.Puşcaşu Paraschiva 24.RăuŃu Maria 25.Şerbănescu Petru 26.łibuleac Viorel 27.Ungureanu Mihai 28.Volfer Iusia 29.Vornicu Radu 30.Zarafan Constantin CLASA a XII-a B 1. Aştefanei Niculina 2. Baltă Pavel 3. Beghiac Maria 4. Bercu Neculai 5. Brînză Elena 6. Buga Gheorghe 7. Butnaru Viorica 8. Cepoi Tatiana 9. Ciorpac Gheorghe 10.Ciuhureanu Elena 11.Cojocaru Dumitru 12.Curcă Constantin 13.Dumbravă Lenica 14.Foca Dumitru

15.Grigoraş DănuŃ 16.Grivoie Petru 17.IŃco Constantin 18.Marciuc Maria 19.Mistreanu Maria 20.Neică Maria 21.Nistor Vasile 22.Pană Vasile 23.Pavel Eugen 24.Sîrghea Ionel 25.TopiŃă Petru 26.Vatavu Costică CLASA a XII-a C 1. Abramovici Ida 2. Blaga Angela 3. Bolfan Mariana 4. Burlacu Marieta 5. Capră Lăcrămioara 6. Ciobanu Lucia 7. CiobăniŃă Eugen 8. Cucu Elena 9. Cuibări Viorica 10.Dolhescu Angela

Page 108: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

110

11.Donici Maria 12.Grosu Lidia 13.Grigore Aurica 14.Guriuc Lăcrămioara 15.GuŃu Liliana 16.Hăisan Elena 17.Iruc Rodica 18.Ivan Gheorghe 19.Leagăn Mariana 20.Luchian Mariana 21.Neculcea Viorica 22.Nichituş Nicoleta 23.Pavel SteluŃa 24.Sauciuc Maria 25.Scripcaru Ana 26.Spătăreanu Niculina 27.Stoleru Silvy 28.Şerban Emilia

CLASA a XII-a D 1. Blanariu Elena 2. Bolohan Elena 3. Borcoi Mina 4. Buculei Maria 5. Burlacu Elena 6. Calinciuc Cornelia 7. Caieru Elena 8. Cernescu Teodora 9. Ciubotaru Botezatu Maria 10.Ciutacu Ana 11.Chichirău Olga 12.Curcă Maria 13.Gavril Paraschiva 14.Gheban Florentina 15.Gîtstrîmb Eugenia 16.Iacob Elena 17.Iftimie Maria 18.Ipirote Margareta 19.Izmană Angela 20.Lupu Eugenia 21.Marele Viorica 22.Mihalache Ana 23.Minea FloriŃa 24.Nichituş Maria 25.Paraschiv Doina 26.Popa Lina 27.Popescu Maricica 28.Puşcaşu Tătaru Iuliana 29.Roman Georgeta

30.Sandu Viorica 31.Scutaru Cornelia LuminiŃa 32.Scutaru Maria 33.Tarpascu Maria 34.Ursu Maria CLASA a XII-a E 1. Aioanei Vasile 2. Asăvoaiei Constantin 3. Bilea Gheorghe 4. Boca Aurelia 5. Bran Elena 6. Buliga Rodica 7. Cap Mare ConstanŃa 8. Cojocaru Maria 9. Cojocaru Gheorghe 10.Conisceac Silvestru 11.Constantin Adam 12.Cotunoaia Dumitru 13.Gheban Dumitru 14.Gheorghiu Clement 15.Ghica Maria 16.Glodoreanu Elena 17.Ignat Elena 18.Jitaru Maria 19.Livadaru Alina 20.Lungu Maria 21.Lungu Pamfilia 22.Mazilevschi Virgil 23.Mazauru Mihai 24.Mitran Maria 25.Mocanu Elena 26.Mîrza Nicoleta 27.Molocea Rodica 28.Munteanu ConstanŃa 29.Olaru Mihai 30.Palaghia Gheorghe 31.PârpâriŃă Viorica 32.Popescu Felicia 33.Popovici Mihai 34.Probciuc Olimpia 35.Rotariu Lidia 36.Rusu Georgeta 37.TomiŃă Alexandru 38.Ursache Paraschiva 39.Vornicu Mihai CLASA a XII-a F 1. Ailoaie Aspazia 2. Amancei Elena Laura

3. Andreescu Felicia 4. Brînzilă Anişoara 5. Chiurila AnuŃa 6. Ciorpac Ecaterina 7. Ciubotariu Elena 8. Cojocaru Ana 9. Cocoş Paraschiva 10.Datcovici Maria 11.Enciu Popa 12.Fedeleş Maria 13.Găinoaiei Elena 14.Grigoraş Doina 15.Iftode Doina 16.Ionescu Georgeta Didina 17.Ionescu Felicia 18.Irimia Rodica 19.Ivan Rodica 20.Lungu Elena 21.Lungu Maria 22.Mancea Elena 23.Matei Silvia 24.Mazaru Vilia 25.Mihăilă Maria 26.Minea Maria 27.Petcu Iuliana 28.Pîrtică TanŃa 29.Pricop Rodica 30.Soringa Margareta 31.Ştefan Viorica 32.Ursu Emilia Aurora 33.Văraru Mihaela FlorenŃa 34.Vodă Ana 35.Vornicu AnuŃa CLASA a XII-a G 1. Acatrinei Aurica 2. Anton Maria 3. Apostol Maria 4. Aursulesei Maria 5. Bîrleanu Maricica 6. Brînză Elena 7. Chele Elena 8. Ciurariu Maria 9. Cîrjă Cristina 10.Cotună Elena 11.Curteanu Olga 12.Davidescu Iordan Elena 13.Făgărăşanu Elena 14.Foca Natalia

Page 109: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

111

15.Jolteac Florica 16.Manolache Elvira 17.Manolache Lidia Tania 18.Matenciuc Doina 19.Mihalciuc Elena 20.Miron Maria 21.Motriuc Georgeta

22.Onişteanu Maria 23.Ozoreanu Elena 24.Pascariu Elena 25.PăuneŃ Gabriela 26.Ponor Mariana 27.Prisecariu Mariana 28.Rachieriu Angelica

29.Răileanu Rodica 30.Sadagurschi Silvia 31.Tănase Elena 32.Tilica Georgeta 33.Toma Maria 34.Vasiliu Ana 35.ViŃel Maria

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1974-1975

CLASA a XII-a A 1. Alexiu Rodica 2. Amariucă Valeria 3. Apetrei Olga 4. AvătămaniŃei Maria 5. Avornicesei Georgeta 6. Baciu Silvia 7. Bran Costache 8. Buzdugan Elena 9. Calistru Liliana Tatiana 10. Ceauşu Samy 11. Ciofu Niculina 12. Cojocaru Petrică 13. Cocea Rodica 14. Crăcana Rodica 15. CreŃu Lăcrămioara 16. Gheorghiu Constantin 17. Grapan Liliana 18. Iacob Petru 19. Ifrim Elena 20. IoniŃescu Violeta 21. Lăcătuşu Constantin 22. Mititelu Maria 23. Năstase Angelica 24. Ojog Costel 25. Pasăre Dumitru 26. Pîrnău Anica 27. Pichiu Adriana 28. Prilipceanu Elena 29. Popa LenuŃa 30. RaŃă Maricica 31. Rohozneanu Elena 32. Rusu Ioan 33. Scutăraşu Iuliu 34. Scutaru Ortansa 35. Steclaru Olga 36. Todiraş Irina 37. Uglea Maria 38. Vezniuc Maria

CLASA a XII-a B 1. AdiaconiŃei Dorin 2. Amarandei Ana 3. Apreutesei Neculai 4. Badii Aurel 5. Balmuş Dumitru 6. Bodea Constantin 7. Ciobanu Margareta 8. Cireş Eugenia 9. Chidinciuc Ioan 10. Chirilă Gheorghe 11. Cojocaru Eugenia 12. Crîşmăreanu Maria 13. Dîrzu Ştefan 14. Fotia Maria 15. Fuica TudoriŃa 16. Grosu Ioan 17. Grunzac Ioan 18. Hadîmbu Ioan 19. Harhată Mihai 20. Iordache Vasile 21. Luca Mircea 22. Luchian Ioan 23. Lungu Ioan 24. Maftei Ioan 25. Marele Margareta 26. Mihai Dorin 27. MitruŃ Dumitru 28. Nica Ana 29. Oancea Verginia 30. Ozoreanu Magdalena 31. Popa Doru 32. Riven Felix 33. Roşu Virginia 34. Sandu Ecaterina 35. Ştefiuc Genoveva

Cristina 36. Ştiuliuc Dan 37. Talmaciu Veronica

38. Zaharia Maria CLASA a XII-a C 1. Acasandrei DuduŃa 2. Andronic Mărioara 3. Anea Florin 4. Babanu Maria 5. Badic Maria 6. Bălăuca Elena 7. Brînză Maria 8. Cadar Angela 9. Chirilă Elena 10. Ciobanu Mariana 11. Condur Maria 12. Constantinescu Maria 13. Covaliu Adrian 14. Crăcana Ion 15. Cucu Romel 16. Danalache Maria 17. David Rodica 18. DodiŃă Doina 19. Harhată Vasile 20. Herghelegiu Mariana 21. HasmaŃuchi Maria 22. Iaşi Maricina 23. Macovei LuminiŃa 24. Mihai Costică 25. Mihăilă Elena 26. Minea Zînica 27. Moraru Viorica 28. Negru Ruxandra 29. Nuca Eugenia 30. Pancu Florica 31. Păduraru Maria 32. Rebegea Zaharia 33. Rîştariu Ioan 34. Rotariu Constantin 35. Spiridon Dumitru 36. Todiraş Dan 37. łuŃuianu Leontina

Page 110: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

112

38. Ungureanu Viorica 39. Zapan Elena 40. Nistor Gabriela

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1975-1976 CLASA a XII-a A 1. Aionoaiei Doina 2. Airimoaiei Ioan 3. Amaximoaiei Neculai 4. Arionesei Fănică 5. Chelaru Elena 6. Cioineaga Virginia 7. Ciurariu Elena 8. Cozma Gheorghe 9. Curcă Elena 10. Doboş Rodica 11. Guraliuc Viorica 12. Guraliuc Elena 13. Lăcătuşu Constantin 14. Năstase Constantin 15. NiŃă Vasile 16. Olariu Aurel 17. Olariu Dorina Paulina 18. Oprea Cristina 19. Oprea Ştefan 20. Pavel Elena 21. Pîrîialâ Neculai 22. Pitorac Vasile 23. Ponor Elena 24. Popa Mariana 25. Pricop Maria 26. Roşca Iulian 27. Savin Maria 28. Simina Elena 29. łigău Eugen 30. łuŃu AnuŃa 31. Ungureanu-Tănase Maria 32. Ursa Benone CLASA a XII-a B 1. Abăcioaiei Ana 2. Afrasinei Lucica 3. Aursulesei Elena 4. AscutăriŃei Elvira 5. Bîrzu Lidia 6. Cioineaga Elena 7. Ciobanu Constantin 8. Cojocaru Aurora 9. Costin Aspazia

10. Cornaci Aurica 11. Coşer Zamfira 12. Crăciunescu Anişoara 13. Cucu Lucia 14. Chelariu Vasile 15. Dombrov Elena 16. Fudulache Grigore 17. Gavrilescu Minodora 18. Grigore Rodica 19. GuŃu Oliviu 20. Halagescu Dumitru 21. Mihai DumitriŃa 22. Nechita Dinu Alex.

Rodica 23. Oprişanu Mihai 24. Panaite Maria 25. Popescu Constantin 26. Rotaru Dorica Adriana 27. Sadagurschi Ofelia 28. Stoica Maria 29. SfaiŃer Rodica 30. Tcaci Constantin 31. Teşu Ana 32. Tomaziu Oct.

Lăcrămioara 33. Traciu Elena 34. Vasileniuc Gheorghe 35. Vezniuc Niculina 36. Vieru Viorica CLASA a XII-a C 1. Axinte Elena 2. Batincu Maria 3. Bosanciuc Elvira 4. Ceucă Mihai 5. Dăscălescu Gheorghe 6. Gontineac Maria 7. Hagiu Aurora 8. Hatmanu Elena 9. HriŃac Delia 10. Ivasuc Mihai 11. Livadariu Silvia 12. Motan Dumitru 13. Munteanu Vica

14. Ochiană Ion 15. Parfeni Mirel 16. Perju Petru 17. Ponor Ionică 18. Rusu Dumitru 19. Stavarache Ioan 20. Strungariu Elena 21. Teclea Geta 22. Todiraş Gheorghe 23. Vîrlan Elena 24. Vlaicu Aritina 25. Zaharia Petru CLASA a XII-a D 1. Apostu Ionela 2. Bujor Maria 3. Burlacu Minodora 4. Chelaru Aspazia 5. Ciobanu LucreŃia 6. Ciobanu Neculai 7. Cucu Doina 8. Damaschin Adriana 9. Diaconescu Maria 10. Goriuc Elena 11. Grigorescu Ghe- 12. Grîu Constantin 13. Hagiu Greta 14. Iftimiciuc Minodora 15. Lavric Elena 16. MeteleŃ Petronica 17. Mocanu Magda 18. Nechifor Ioan 19. Nuc Rodica 20. Onioaia Maria 21. Pazargic Sanda 22. Rodu Aurelian 23. Romaniuc Elena 24. Rotaru Elena 25. Simionescu Paraschiva 26. Secu Elena 27. Ungureanu Maria 28. Vararu Diodor Neculai 29. Varzari Elena 30. Zaharia Lilia Elena

Page 111: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

113

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1976-1977 CLASA a XII-a A 1. Abăcioaiei Mina 2. Alistar Didi 3. Beldianu Maria 4. Borşer Viorica 5. Bodrug Cezar 6. Burlacu Mariana 7. Chirilă Dumitru 8. Ciobanu Mariana 9. Condurache Ioan 10. Constantin Lucica 11. Costăchescu Aspazia 12. Dolhan Despina 13. Ratianu Cristina Tamara 14. Gavrilescu Dumitru 15. Ivcan Mariana 16. Ivanovici Cristina 17. Leahu Melania

18. Minea Maria 19. Pandelea Viorica 20. Petraş Constantin 21. Petraş Emilia 22. Sandu Petru 23. Tarpascu Viorica 24. Volanschi Elisabeta 25. Volanschi Florentina CLASA a XII-a B 1. Airinei Emilia 2. Alexandroaie Lucica 3. AnechiŃei Antonica 4. Bobeica Rodica 5. Brişcariu Maria 6. Cernescu Georgel-Florin 7. Chifan Georgica 8. Ciofu Mihai 9. Creangă Olga

10. Curelariu Manuela 11. David Gheorghe 12. Diaconu Florentina 13. Dolhascu Constantin 14. Dumitriu Gheorghe 15. Lascarache ConstanŃa 16. Meloina Mihai 17. Mihai Cristina Maria 18. Munteanu Violeta 19. Muraraşu Maria 20. Pîrju Viorica 21. Prodan Elena 22. Sandu Valerica 23. Savin Maria 24. łurcanu Constantin 25. Zapan Maria

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1977-1978

CLASA a XII-a A 1. Aionoaiei Nicoleta 2. Alman Florin 3. Alman Ion 4. Amarg Aioanei Eugen 5. Andronic Camelia 6. Baban Vasile 7. Belcescu SteluŃa 8. Bosinciuc Silvestru 9. Botoagă Dumitru 10. Brînză Elena 11. Buzilă DoiniŃa 12. Chisingher Dan 13. Ciochină Doina 14. Cojocaru Elena 15. Coman Silvia

16. Condurache Maria 17. Costin Georgeta 18. David Liliana 19. Dumitriu Lăcrămioara 20. Găină Petrişor 21. Georgescu Angelica 22. Grimberg Noldy 23. Harhată Viorica 24. HuŃanu Teodor 25. Ionescu Camelia 26. IoniŃă Daniela 27. Mateciuc Constantin 28. Mucea Mihai Ştefan 29. Nechita Domnica 30. Oprea Anişoara 31. Oprea Felicia

32. Ozoreanu Minodora 33. Panaintescu Mihai 34. Pavel Silvia 35. Popa Gabriela 36. RaŃă Euzefina 37. Roşu Ştefania 38. Rusu Gheorghe 39. Rusu Maria 40. Rusu Viorel 41. Sandu Ioan 42. Stoica Olga 43. łuŃu Valeria 44. łuŃu Vasile 45. Ursache Maria

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1978-1979 CLASA a XII-a A-profil chimie-biologie 1. AgafiŃei Elena 2. Anton Maria 3. Aursulesei Maria 4. Bălan Ovidiu 5. Bobeică Valeria 6. BobouŃanu Angelica 7. Bolboros Ştefania

8. Capră Elena 9. Cernescu Carmen 10. Chitariu Elena 11. Cojocaru Elena 12. Coteanu Lia Iolanda 13. Florea Maria 14. Guraliuc Angela 15. Iftodi Maria 16. Moldoveanu Ioan

17. Moisa ConstanŃa 18. Oprea Constantin 19. Paftală Mariana 20. Panaitescu Carmen 21. Pricopi Florentina 22. Rebenciuc Constantin 23. Rozenthal Hirving 24. Şaramet S andina 25. Ştefan Doina Adriana

Page 112: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

114

26. Trofin Elena 27. Ursache OlguŃa 28. Vatamanu Nicoleta 29. Vrînceanu Maria 30. Irimescu Violeta 31. Luca Elena 32. Maximiuc Valerica CLASA a XII-a B-profil mecanică 1. Alistar Liliana 2. Bîrsan Romeo 3. Călin Maria 4. Chelariu Dorin 5. Chitic Florin

6. CreŃu Dumitru 7. Chiriac Rodica 8. Cluci Maria 9. Cristea Elena 10. Cristea Teodora 11. Georgescu Vasile 12. GheorghiŃă Constantin 13. Grosu Ioan 14. HasmaŃuchi Elena 15. HuŃupaşu Romeo 16. Iancu Liliana 17. Ichim Silvia 18. Kiva Iacob 19. Ladan Robert

20. Lăcătuş Gabi 21. Lişneanu Ana 22. Mătasă Mariana 23. Maticiuc Viorica 24. Minea Cristina 25. Ica Mihai 26. NiŃura Vasile 27. Petcu Doina 28. Smerea Carmen 29. Vornicesei Eugen 30. Zaharia Ecaterina 31. Zapan Aurica 32. Zub Amalia

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1979-1980

CLASA a XII-a A-profil chimie 1. Abetegii Elena 2. Anghel Mariana 3. Axinte Mariana 4. Avornicesei Rodica 5. Avădanii Mariana 6. Belcescu Gabriela 7. Belcescu Iuliana 8. Burlaciuc Georgeta 9. Buzdugan Adriana 10. Bălăuca Florica 11. Buznea Margareta 12. Chitic Elena 13. Cojocariu Maria 14. Covalgi Dana 15. Danalache Valentina 16. Drăgoi Veronica 17. Duhan Elena 18. Florea Mariana 19. Gafencu Iulia 20. Galbează Maria 21. Gherasim Augustina 22. Ghica Veronica 23. Gaşpar Adriana 24. Ilian Anica 25. Irimescu Margareta 26. Olaru Maria 27. Oprea Gina 28. Papaghiuc Olga 29. Pintilie Maria 30. PunguŃă Georgeta

31. Stavarache Doina 32. Şerban Nicoleta 33. Văleanu Maricica 34. Vornicu Angela 35. Vornicu Elena 36. Zamfirache Mariana CLASA a XII-a B-profil mecanică –matematică 1. Alistar Cezar 2. Bezedică Mariana 3. Bucă Elena 4. Bucur Gabriela 5. Burlaciuc Mariana 6. Cernescu Rodica 7. Constantin Mariana 8. Cotiugă Mariana 9. Dănilă Miliana 10. Darîngă Elena 11. Grigorescu Maria 12. Herghelegiu Liliana 13. Luca Rodica 14. Lipovan Dorin 15. Lungu Elena 16. Lungu Olga 17. Mursa Margareta 18. Năstase Antoaneta 19. Nechita Doru 20. Petraş Constantin 21. Sandu Georgeta 22. Sandu Maria 23. Sandu Mihaela 24. Tăbolcea Elena

25. Tătăruşanu Eugenia 26. Tătar Radu 27. Teodorescu Cicerone 28. Vlaicu Silvia CLASA a XII-a C-profil mecanică 1. AniŃei Ioan Gabriel 2. Anuşca Lucica 3. Baltag Iuliana 4. Bolfan Liviu 5. Călinescu Mihai 6. Costăchescu Iulian 7. Curcudel Doina 8. Damian Dumitru 9. Davideanu Veronica 10. Dobrea Maria 11. Dîrzu Ioan 12. Eşanu Paraschiva 13. Formagiu Mihai 14. Fotea Mihai 15. Gînju Maria 16. Gherman Maria 17. Jolteac Nicoleta 18. Livadaru Zîna 19. Lungu Constantin 20. Lupu Iulian 21. Mateciuc Maria 22. Mihăilă Georgică 23. Nichita Viorel 24. Palaghia Viorica 25. Pascal Constantin 26. Petre Mariana

Page 113: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

115

27. Răileanu Angela 28. Stoica Ion 29. Stratilă Viorica 30. Scurtu Florin 31. Sîrghi Elena 32. Ştefan Iulia 33. łopa Sanda 34. Ursu Constantin 35. Vainer Constantin 36. Zaharia Mariana CLASA a XII-a D - profil mecanică 1. Ailenei Veronica 2. Bălan Elena 3. Catargiu Ana 4. Ciubuc Constantin 5. Ciornei Romeo

6. Constantin Anişoara 7. Constantin Lucica 8. Constantin Iordache

Mariana 9. Cotunoaia Iulian 10. Crăcană Constantin 11. Dolhascu Valeria 12. Gheorghian Mariana 13. HasmaŃuchi Petru 14. Ilie Nicoleta 15. Isac Neculai 16. Lăcătuşu Elena 17. Lungu Nicuşor 18. Mihai Marilena 19. Moisa Gica 20. MeteleŃ Cristinel 21. MeteleŃ Ioan

22. Patache Neculai 23. Pavel Melania 24. PăuneŃ Ioan 25. Popîrdă CrăiŃa 26. Popovici Paul 27. Rusu Valentina 28. Sandu Vasile 29. Sumanariu Carmen 30. Susa Adriana 31. Spînu LaurenŃiu 32. Ursache Mihai 33. Voicu Maricica 34. Vornicu Mircea 35. Zub Mariana 36. Axinia Maricica

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1980-1981

CLASA a XII-a A 1. Acatrinei Aurelia 2. Bercea Liliana 3. Bogdan Mariana 4. Burdujanu Harieta 5. Cernescu Mihai 6. Chelaru Olga Paraschiva 7. Ciubotaru Maria 8. Ciubotaru Maricica 9. Condurache Mihaela 10. Constantin Rodica 11. Dascălu Maria 12. Dolhan Dorina 13. Fudulache Ana 14. Gabor Iuliana 15. Grădinaciuc Angela

Elena 16. Grămadă Marina 17. Hatmanu Elena 18. HuŃupaşu Mihai 19. Ichim Elena 20. Iordache LuminiŃa 21. IvanuŃă Constantin 22. Lupu Constantin 23. Lutic Mariana 24. Moldoveanu Elena 25. Năstase Anca 26. NeamŃu Benone 27. Oprea Camelia

28. Pătraşcu Nicoleta 29. PăuneŃ Nicoleta 30. Pîslariu LetiŃia Elena 31. Plescaciuc Elena 32. Rebenciuc Elena 33. Ropotă Zînica 34. Roşca Elena 35. Sînzîianu Rodica 36. Storişteanu Tamara 37. Suhan Daniela 38. łăruş Rodica 39. Todirenchi Mariana 40. Turiceanu Costică 41. Ungureanu Aurica CLASA a XII-a B 1. AgafiŃei Mircea 2. Alexa Cătălin 3. Amaximoaie Ioan 4. Andronache Elena 5. Anton Lăcrămioara 6. Baciu TincuŃa 7. Bahnareanu Liviu 8. Călinescu Constantin 9. Chiriac Constantin 10. Ciobanaşu LuminiŃa 11. Ciubucă Gabriela 12. Cojocaru Gheorghe 13. Cojocaru Stelian 14. Dascălu Julieta

15. Filip Teodor Ioan 16. Găină Dan 17. Găină Nicuşor 18. Gîlcă Elena 19. Irimia Maria 20. Leagăn Dumitru 21. Maican CliuŃa 22. Mătase Adriana 23. Mihai Silvia 24. Moraru Dumitru 25. Munteanu Elena 26. Munteanu Lăcrămioara 27. Munteanu Nataşa Onorica 28. Neagu Victor Ovidiu 29. Nechita Livia 30. Onioaia Olga 31. Papet Maria 32. Pînzaru GenuŃa 33. Plăcintă Margareta 34. Pricop Maria 35. Rotariu Fabiola 36. Sîrghea Mircea Dumitru 37. Slobodeanu Adriana 38. Tâtăruşanu Liliana 39. Turcu Pavel Constantin 40. Ungureanu Maria 41. ViŃelaru Ioan 42. Vrabie Cornelia

Page 114: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

116

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1981-1982 CLASA a XII-a A -profil chimie 1. Andrioaie Maria 2. Arădoaie Maria 3. Bălan Maria 4. Ciobanu Saveta 5. Cişmileanu Adriana 6. Cişmileanu Mariana 7. Ciubotaru Adriana 8. Chirilă Elena 9. Constantin Mariana 10. Coşer Adrian 11. Cozma Antonica 12. Crăciun Rodica Aurelia 13. Grumeza Aurelia 14. HuŃanu Camelia 15. Iacob Viorica 16. Iancu Aurelia 17. Lazăr Mihaela 18. Lăcureanu Rodica 19. Lungu ConstanŃa 20. Mihalache Elena 21. Năstruşnicu Vica 22. Oanea Elena 23. Palade Angela 24. Penciuc Elena 25. Radu Paul 26. Radu Lilian Mirel 27. Roşca Margareta 28. Spiridon Doina 29. Strătilă Florentina 30. Şerban Vasile 31. Şoiman Costicâ 32. Tănase Valeriu 33. Tănase Constantin 34. Ursu Violeta 35. Zaharia Ioan

CLASA a XII-a B-profil mecanică 1. Adumitroaie Maria 2. Alistar LuminiŃa Maria 3. Amos Eugen 4. BiŃica Gabriela 5. Bucur Lucica 6. Cătărau Milorad 7. Ciuciuc Maria 8. Ciubuc Mariana 9. Ciubuc Mihai 10. Ciubuc Nicolae 11. Costin Olga Gabriela 12. Curcă Maria 13. Curteanu Maricela 14. Filip Ionel 15. Găină Petru 16. Galben Maria 17. Gireadă Elena 18. Harhată Felicia 19. Jeroaia Carmen 20. Kiva Samelia 21. Lupu Eduard 22. Mursa Corina 23. NeamŃu Constantin 24. Prisecaru Maria 25. Sandu Radu 26. Sachelaru Doina 27. Scutăraşu Iulia 28. Siminiceanu Elisabeta 29. Ştefiuc Valeria 30. Şuleru Adrian 31. Ursu Dumitru 32. Ursache Ioan 33. Tătăruşanu Vasile 34. Vichiriuc Iulia 35. Zamfir Elena

CLASA a XII-a-profil mecanică 1. Bezede Maria 2. Borş Lăcrămioara 3. Burcă Constantin 4. Butacu Mihai 5. Buzămurgă Mihai 6. Călinescu Maria 7. Chihaia Mihai 8. Cireş CuliŃă 9. Cîrjan Constantin Toader 10. Corniciuc Liana-Maria 11. CreŃu Angela 12. Druc Constantin 13. Fedeleş Dan 14. Florea Elena 15. Pandelea Violeta 16. Pascaru Neculai 17. Petroi Ioan 18. Plăcintă Anişoara 19. Pocnet Mihai 20. Rionesei Viorel 21. Roman Georgeta 22. Rotaru Mariana 23. Rusu Constantin 24. Samciuc Constantin 25. Scutaru Mihai 26. Scutelnicu Constantin 27. Smîntînă Viorel 28. Stoica Maria 29. Stoica Petronela 30. Suruniuc Eugen 31. Trofin Dumitru 32. Tesu Constantin 33. łibuleac PeŃrică 34. Zamfir Marian 35. Zub Ursu Lavinia

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1982-1983

CLASA a XII-a A-profil chimie 1. Asaftei Adriana 2. Baltariu Stela 3. Bărnuşcă Lăcrămioara 4. Bîrlădeanu Georgeta 5. Bîrlâdeanu Vasilica

6. Borşeri Ana 7. Chelaru Constantin 8. Ciofu Teodora 9. Coşarcă Elena 10. Curecheriu Vasilica 11. Damian Ştefania -

Georgeta

12. EnŃuc Elena 13. Florea Elena 14. Formagiu Genoveva

Tereza 15. Galan Mihaela

Lăcrămioara 16. Iacob Florin

Page 115: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

117

17. Irofte Viorica 18. Lazăr Maria 19. Lupu Valentiu 20. Mazilu Lucica 21. MeteleŃ Elena Coca 22. Nechifor Maria 23. Olaru Elena 24. Plugaraşu Ana 25. Prăjanu Maria 26. Scutăraşu Elena 27. Timofte Maricica 28. ToderuŃa Elena 29. łăranu Maria Elena 30. Vieru Mihaela 31. Vornicescu Liliana

CLASA a XII-a B-profil mecanică 1. Alexe Oana Felicia 2. Alistar LaurenŃiu 3. Babanu Fănica 4. Buzamurgă Constantin 5. Calenciuc Dan 6. Dolhascanu Dumitru 7. Gîlcă Elena 8. Gînju Minodora 9. Gîtstrîmb Adrian 10. Gruhol Camelia 11. Habdulea Dumitru 12. Hortopan Denisa 13. Leonte Paul

14. Luca Nechita Camelia 15. MereuŃâ Marius 16. Scripcaru Iulian Marin 17. Misăiloaie Constantin 18. Pascariu Cristina Camelia 19. Spînu Teodor Marius 20. Todiresei Elena 21. Ungureanu Ioan Florin 22. Ungureanu Gabriela Elena 23. Ungureanu Mariana 24. Vichiriuc Beatris Mihaela 25. Vicol Mihaela 26. Vînă ConstanŃa 27. Vodă Doru Iulian

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1983-1984

CLASA a XII-a A - profil mecanică 1. Againoaie Maria 2. Albu Angela 3. Andronic Lavinia 4. Angelescu Valentin 5. Apetrei Maria 6. Băhnăreanu Marinela 7. Balmuş Sorin 8. Barhan Mariana 9. Barghiel Rudolf 10. Bezedică Georgeta 11. Bogdan Emil 12. Bolocan Constantin 13. Ciubuca Mariana 14. Crăciun Veronica 15. Dencef Tatiana 16. Dulgheriu Violeta 17. Fudulache Maria 18. Hagiu Maria Maricela 19. HasmaŃuchi Gheorghe 20. Hriscu Sorin 21. Lupaşcu Sorin 22. Lupaşcu Ioan 23. Matei Angela Elvira

24. Matei Elena 25. Mihăilă Florinel Dorinel 26. Moraru Viorica Brînduşa 27. Pavalucă Rodica 28. Pavel Elena 29. Pichiu Dumitru 30. Popîrda Cristina 31. Porusniuc Mariana 32. Puşcaşu Marinela 33. Roman Elena 34. Timofte DănuŃ 35. Ungureanu Voinea 36. Varzari Margareta CLASA a XII-a B-profil construcŃii 1. Amos Olga 2. Bucur Petrică 3. Buznea Georgeta 4. Ciuciuc Iulian 5. Creangă Minodora 6. CreŃu Marijana 7. Doncilă Constantin 8. Fliuscă Petru 9. Frijan Elena 10. Gagea LuminiŃa

11. Găină Elena 12. Grancea CuliŃă 13. Grădinaru Petru 14. Hatmanu Ana 15. Harhată Maria 16. Hlihor Gabriela 17. Iancu Doina 18. Lungu Vasile 19. Hlihor Maria 20. Mateciuc Elena 21. Pascaru Doina 22. RăŃoi Constantin 23. Sava Teodora 24. Sauciuc Elena 25. Scutăraşu Elena 26. Scutelnicu Vasile 27. Soloncă Doina 28. Stoica Elena 29. Stachină Constantin 30. Şuleru Dorina 31. łambric Lăcrămioara 32. Urcaciu Elena 33. Vornicescu Lorica

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1984-1985

CLASA a XII-a A-profil chimie 1. Andronache Maria

2. AniŃoaie LaurenŃia 3. Anton Pavăl Elena 4. Befu PăuniŃa

5. Bezedică Ana 6. Ciochină LaurenŃiu 7. Ciofu Melania Mioara

Page 116: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

118

8. Ciorbă Daniela 9. Ciubuc Mihaela 10. Cîrjan Tatiana 11. Coşer Viorel Sergiu 12. CreŃu Elena 13. CreŃu Violeta 14. Croitoru Marian

Gheorghe 15. Curecheru Mariana 16. Deleanu Viorel 17. Doroftei Vasilica 18. Dumbravă CrenguŃa 19. Fotea Elena 20. Grancea Cristina 21. Hriscu Liliana Gabriela 22. Lupu Iordache Dana 23. Maftei Aurel Elena 24. Mandache Mariana 25. Năstase Daniela 26. Nechifor Roxana 27. Petraş Viorica 28. Pîrtică Cora Mihaela 29. Pletan Liliana 30. Soloncă Doina 31. Stoica Popovici Liliana 32. Stoica Mihaela 33. Stogrincă Floarea 34. Teodor Daniela 35. Ungureanu Carmen 36. Ursu Liliana 37. Velnic Lăcrămioara 38. Vîrtosu Florina CLASA a XII-a B- profil mecanic 1. Alupei Ioan 2. Axinte Cristian

3. BiŃică Dan Dumitru 4. Bîrsan Ioan 5. Boureanu Marius Cristian 6. Bucur Tatiana 7. Buzămurgă Dumitru 8. Ceucă Viorel 9. Crăcea Maria 10. Curcă Vasile 11. Hortopan Liviu 12. HuŃanu Costinel 13. Danalache Dumitru Dan 14. Istrate DănuŃ 15. Lipovanu Elena 16. Lupu Cristinel 17. Matei Cornel 18. Mihăilă Ştefan 19. Minciuna Lică 20. Mînzat Adrian Nicuşor 21. Moruzi Didina 22. NeamŃu Constantin 23. NicuŃă Daniela 24. Pavel Cristinel 25. Paşote Dumitru 26. Petraş Dumitru 27. Petraru Mihai 28. Pîrlea Vasile 29. Rachieru Dan 30. Roman Doru Cristina 31. Sava Sergiu Adrian 32. Timofte Dan Luigi 33. łibuleac Ioan 34. Ungureanu Anişoara 35. Ursache LaurenŃiu Costel 36. Ursu Al. Elena CLASA a XII-a C - profil mecanic

1. Acotunoaie Dumitru 2. Bacuşcă Francisc 3. Bîrjovanu Rodica 4. Bîrsan Constantin 5. Boba Maria 6. Bolboros Gheorghe 7. Borser Ioan 8. Chedica Elena 9. Corniciuc Ionela 10. Cotiuga Vasile 11. Croitoru Florin Nicu 12. Curcă Cătălin 13. Curcă Dumitru 14. Dăscălescu Ioachim 15. Găină Doina 16. Găină Mitică 17. Guşă Dumitru 18. Honcu Vasilica 19. HriŃcu Maria 20. Iftimie Aurica 21. Manole Olga 22. MarŃîn Maria 23. Mătase Liliana 24. Müler Laura 25. Năstase Stelian 26. Năstase Doinita 27. Opincă Ioan 28. Ostaficiuc Maria 29. Ponor Maria 30. Sîrbu Onela 31. Tabolcea Maria 32. Trofin Constantin 33. Trofin Ioan 34. Vătămanu Florica

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1985-1986

CLASA a XII-a A-profil chimie 1. Alexe Miledy-Mihaela 2. Bărgan Mariana 3. Bălteanu Petronela 4. Bejenaru Cristina 5. Bejenaru Lăcrămioara 6. Boutiuc Lidia 7. Buzămurgă Adrian 8. Carciuc Elena

9. Carp Mihai 10. ChisăliŃă Angela 11. Chelariu VictoriŃa 12. Corban Ecaterina 13. Crăcăileanu Daniela 14. Dandu Daniela Liliana 15. Daniliuc Mariana 16. Dascălu Cerasela Liliana 17. Filip Lucica 18. Găină Maria

19. Irimia loan 20. Lupu Liliana 21. MăriuŃă Maria 22. Nedelcu Elena 23. Olariu Aida 24. Onofrei Doina 25. Pleşa Ilie Paul 26. RăŃoi Mihaela 27. Romaniuc Elena 28. Stanciu Liliana

Page 117: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

119

29. Sufragiu Liliana 30. Stoica Adrian 31. Stoica Cristina 32. Tesu Liliana Cristina 33. Tincu Elena 34. Ursu Roşu Cornelia 35. Vornicu Anca CLASA a XII-a B-profil mecanic 1. Alexe Bogdan - Mihail 2. Apetrei Elena 3. Arsene GheorghiŃă 4. Bodron Maria Anda 5. Burlaciuc Vasile 6. Ciochină Gabriel 7. Cojocaru Marius 8. Coser Cornel 9. Curcă Elena Călina 10. Davidescu Dorinel 11. Dolhascanu Mihai 12. Fudulache Ştefania 13. Gavrilescu Florentin 14. Georgescu Constantin

Doru 15. Kerestzeş Petronela 16. Lungu Mariana Maria 17. Lupu Aliss-Dumitru 18. Matei Sergiu 19. Palade Cezar 20. Pascaru Aurora 21. Partenie Claudiu Lory 22. Paval Ilie Emil 23. Pînzaru Daniela Elena 24. Puşcaşu Viorica 25. Puşcaşu Liviu Neculai 26. Roşu Dumitru 27. Rusu Liliana 28. Sava Claudia 29. Şologon Marius 30. Unciuleac Liviu 31. Ursache Maria 32. Ursache Petru 33. Vichiriuc Cătălin 34. Vicol Gabriel 35. Haisan Titus Gabriel CLASA a XII-a C - profil mecanic 1. Andronache Constantin

2. Asoltanei Ioan 3. Bodea Camelia 4. Ciobănaşu Greta 5. Constantin Liliana 6. Ceucă Ciprian 7. CăndăluŃă Petru 8. Coroianu Ion 9. CoŃofanu Liliana 10. Cutureanu Corneliu 11. Cozma Liliana 12. Dilă Adriana 13. Fliuşcă Elena

Lăcrămioara 14. Ferentz Mariana 15. Găină Gabriel 16. Leahu Cristian 17. Margin Rodica 18. Micu Liliana Petronela 19. Mihăilă Costel 20. MăriuŃă Vasile 21. Maftei Marcela 22. Matei Dumitru 23. Pascu Milica 24. Petrache Gheorghe 25. Plăcintă DânuŃ 26. Pascariu LuminiŃa 27. Rachieru Iuliana 28. Răileanu Vasile 29. Ştefănoaie Magda 30. Şerban Pinuca 31. Tabac Mihai 32. Ungureanu Anda 33. Ungureanu Dorina 34. Ulmanu Ana CLASA a XII-a D-profil construcŃii 1. Arădoaie Teodora 2. Boca Constantin 3. Bosînceanu Petronica 4. Buznea Constantin 5. Cernescu Constantin 6. Ciobănaşu PetruŃă 7. Cireş Maria 8. Constantinescu Iuliana 9. Corciova Florin 10. CreŃu Costel 11. Curcă Angelica 12. Fotea Maria Olga

13. Găină Gheorghe 14. Gherghel LaurenŃiu 15. Moisuc Maria 16. Moraru Elena Beatrice 17. Munteanu Ionel 18. Nedelcu Dumitru Dan 19. Oprea Elena 20. Pascariu Nicoleta 21. Pavăl Elena 22. Plugăraşu Dumitru 23. Rusu Constantin 24. Rusu Cristian Liviu 25. Ştiuriuc Ovidiu 26. Tănase Mina 27. Timofte Petru 28. Ungureanu Constantin 29. Ursache Liviu 30. Dascălescu Ioachim CLASA a XII-a E - profil prelucrare lemn 1. Adumitroaie Rodica 2. Alexa Cristina 3. Andrei Ileana 4. Apetrei Mihai 5. Asaftei Maria 6. Bejenaru Adriana Isabela 7. Buznea Maria 8. Cojocaru Cerasela 9. Condrea LuminiŃa 10. Curcă Doinita 11. Curcă Maria 12. Curcă Vasile 13. Cernescu Costinel 14. Ciornea Zenovia 15. ChihăiŃă Teodora 16. Diplas Sorina Daniela 17. Dulhan Ioan 18. Fotea Mihai 19. Găină Nicuşor 20. Himcinschi Ioan 21. Hriscu Gelu 22. Lăcureanu Ioan 23. Lupu Emilia 24. Maghercă Maria 25. MarŃîn Ana 26. Mihai Lidia Aurora 27. Minciună Antonica 28. Nechifor Gabriela

Page 118: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

120

29. Petrovici Alexandru 30. Scripcaru Cătălin

31. Sofian Gheorghe 32. Şoric Dumitru

33. Ungureanu Florin

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1986-1987

CLASA a XII-a A - profil chimie 1. Axinte Liliana 2. Bîrsan Liliana 3. Bobîrnă Ionel 4. Bolfan Maria 5. Budeanu Gabriela 6. Cibuc Mihaela

Lăcrămioara 7. Ciochină Ovidiu 8. Cojocaru Elena 9. Coroianu Mariana 10. Coşeri Sidonia 11. Creangă Liliana 12. CreŃu Petronela 13. Danalache Mana 14. Dandu LaurenŃiu 15. Grosu Daniela 16. Lutic Marilena 17. Mînăstireanu Elena 18. Mihai Puşa 19. Minea Elena 20. Minea Elena Mihaela 21. Necula Daniela 22. Nica Sorin Mihai 23. Oprea Mihaela 24. Pricopi Costel 25. Pristavu Rodica 26. Sandu Adriana 27. Spinei Andrei 28. Suruniuc Robert 29. Sologon Carmen 30. Timofte Diana 31. łigăeru Mariana 32. Uleniuc LenuŃa 33. Ungureanu Dorin 34. Ursu Mihaela 35. Vieru Daniela CLASA a XII-a B- profil mecanic 1. Adumitroaie Elena 2. AgafîŃei Eugenia 3. Aghiorghiesei Ioan 4. Barău Gheorghe

5. Bocancea Cătălin 6. Bogdan Maria 7. Bolboros Liliana 8. Braşoveanu Daniela 9. Brînză Doina LuminiŃa 10. Chifan Ionică 11. Ciorbă Marinica 12. Cîrlan Valeriu 13. Cojocaru Genoveva 14. Damian Constantin 15. Dănalache Mariana 16. Enăchescu Ioan 17. Găină Emilia 18. Gruhol Mirela 19. Ichim LuminiŃa 20. Lungu Maria 21. Matei Mihai 22. Moroşanu Paraschiva 23. Oprea Carmen 24. Paval Silvia 25. Penciuc Eugen 26. Poşteanu Mariana 27. Prodan Mihaela 28. Rugină Vasile 29. Smerea Costel 30. Stoica Constantin 31. Tăbolcea Angelica 32. Tincu Vasile 33. Tomaziu Costel 34. Tudose Sinica 35. Ungureanu Viliam 36. Urinciuc Petronela CLASA a XII-a C-profil mecanic 1. Aniculesei Cornelia 2. Asoltanei Dumitru 3. Brînză Elena 4. Cozma Mihai 5. Curecheru Violeta 6. Davidescu Doinita 7. GheorghiŃă Mihaela 8. Grădinaru IonuŃ 9. Hagiu LuminiŃa 10. Ifrim Gheorghe

11. Matei Constantin 12. Nechita Dragoş 13. Paşote Paraschiva 14. Poruşniuc Benone 15. Proca Mihai 16. Roman Iulian 17. Roşu Marius 18. Rotaru Dinu 19. Sava Corina 20. Straton Elena 21. Suruniuc Cătălin 22. Şerban Iuliana 23. Ştefan Elena 24. Tătăruşanu Elena 25. Tăutu Geta 26. Timofte Cristian 27. łăpuşă Marinela 28. łibuleac Constantin 29. Ungureanu Costel 30. Ursache DănuŃ 31. Ursu Roşu Liliana 32. Vasilica Camelia 33. Vătamanu Viorel 34. Voicu Iuliana 35. Zapan Gheorghe CLASA a XII-a D-profil petrol 1. Avornicesei Mihai 2. Băhnăreanu Adrian 3. Bordeianu Li viu 4. Buruiană Sorin 5. Butnaru Ion 6. Buzămurgă Florin 7. Buzilă DănuŃ 8. Ciofu Gelu 9. Ciuciuc Gheorghe 10. Crăciun Sandu 11. Cotiugă Dumitru 12. Curcă Vasile 13. Doban Costică 14. Dlujanschi Cristian 15. Gavrilescu Cristian 16. Gherghină Li viu 17. HasmaŃuchi Florin 18. Laiu Petru

Page 119: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

121

19. Livadaru Vasile 20. Loghin LaurenŃiu 21. Lupaşcu Alioşa 22. Matei Lucian 23. Merchez Adrian

24. Moraru Dan 25. Pascaru Sorinel 26. PăuneŃ Lucian 27. Petraru Vasile 28. Pichiu Mihai

29. Prisecaru Constantin 30. Scripcaru Marius 31. Tigăieriu Mircea 32. Vornicu Dorin

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1987-1988

CLASA a XII-a A-profil chimie 1. Amariei Laura Iuliana 2. Aştefanoaie Elena 3. Bejenaru Cristina 4. Belcescu Brînduşa 5. Boutiuc Lăcrămioara 6. Ciobanu Gabriela 7. Cojocaru Sebastian 8. CoŃofanu Fănica 9. CoŃofanu Daniela 10. Crăcăileanu Senozela 11. Dencef Liviu 12. Dragomir Narcis Fred 13. Dumitriu Viorel 14. EnŃuc Doina 15. Fodor Gabriela 16. Gaşpar LuminiŃa 17. Georgescu Carmen 18. Marin Mihaela 19. Matei Rodica 20. Necula Angela 21. Parfenov Mihaela 22. Plugaraşu Constantin 23. Pocnet Petronela 24. Prilipceanu Elena 25. Romaniuc Mihaela 26. Rotaru Lăcrămioara 27. Sauciuc NuŃa 28. Ştefănescu Doru 29. Stoica Petronela 30. Tănase Nelu 31. Tincu Maria 32. Trofin Camelia 33. Trofin Carmen Cecilia 34. Turcu Cristina 35. Ursu Roşu Mihaela CLASA a XII-a B-profil mecanic 1. AgafîŃei Mihaela 2. Alistar Constantin

3. Angelescu Horia 4. Atodiresei Angela 5. Bistieru Elvis 6. Bîrlădeanu Constantin 7. Bodron Georgiana 8. Bucur Liliana 9. Buduroi Brînduşa 10. Bursuc Mariana 11. Cernescu Ioan 12. Chihaia Vasile 13. Cozma Silviu 14. Dohascu Mariana 15. Găină Maria 16. Hutupasu Dragoş 17. Iftimie Adriana 18. Isac Dumitru 19. Izuric Cătălin 20. Lazăr Marius 21. Lăcătuşu Iuliana 22. Loghin Elena 23. Lungu Liliana 24. Mitrea Vasile 25. Năstase Constantin 26. Oprişanu Dinu 27. Panaitescu Ştefan 28. Pîslaru Angela 29. PocneŃ Cristina 30. Pricope Mihai 31. Puscaşu Narcis 32. Rotaru Florin 33. Talpău Alina 34. Todiraş Ioan 35. Ungureanu Vasile CLASA a XII-a C- profil mecanic 1. Balaşe Constantin 2. Ceuca Liliana 3. Chisingher Iacob 4. Ciofu Mihai 5. Ciornea Eugenia 6. Ciubotărică Doina

7. Chelea Angela 8. Creangă Maria 9. Dolhascanu Vasile 10. Dabija Elena 11. Diplas Dorin 12. Ferentz Georgeta 13. Găină Maria 14. Habdulea Constantin 15. Iftimie Dumitru 16. Iosub AnuŃa 17. Lavric Petru 18. Luceac Neculai 19. Luchian Liliana 20. Minciună Mihaela 21. Pascariu Dan 22. Pricop Florentina 23. Rebenciuc Dorina 24. Savin ConstanŃa 25. Solomon Vasile Doru 26. Soloncă Rodica 27. Tcaci Ştefan Cristian 28. Trofin LuminiŃa 29. Vodă Dumitru 30. Zbereanu Niculina CLASA a XII-a D – profil agricol 1. Ababei Margareta 2. Asaftei Elena 3. Bacuşcă Maria 4. Bacuşcă Mihai 5. Bobirnă Angelica 6. Bolohan Maria 7. Bran Elena 8. Buzamurgă Alexandru 9. Capră Angela 10. Condurache Mihai 11. Cotună Iuliana 12. CreŃu Mihaela 13. Dandu Maricela 14. Gavril Maria 15. Hatmanu Vasile

Page 120: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

122

16. Huceag Elena 17. Iacob Daniel 18. Lungu Iulia 19. Lungu Cristina 20. Lutic VictoriŃa 21. Lutic Mariana 22. Marfă Angelica

23. Mătase Dumitru 24. Melnic Raluca 25. Micu Manuela 26. Mihalache Elena 27. Nechifor Constantin 28. Plăcintă Maria 29. Racariu Silvia

30. RăcăuŃanu Cristinel 31. Răileanu Florin 32. Sinzîianu Lăcrămioara 33. SlabuŃu Dorica 34. Tincu Mariana 35. Ulmanu Lăcrămioara

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1988-1989

CLASA XII-a A - profil chimie 1. Alexa George 2. Blîndu Vasilica 3. Bucur Mihaela 4. Chelciuc Mihaela 5. Ciubotaru Botezatu Ana 6. Cernescu Adrian 7. Coman Lăcrămioara Oana 8. Corcodeanu Tamara 9. CreŃu Elena Mihaela 10. Curcă Felicia 11. Dughiri Mihaela 12. Dumitraş Mihai 13. Eşanu Petru 14. Formagiu Cristina 15. Gafton Mihaela 16. Găină Mihaela 17. Gheorghian LuminiŃa 18. Gogoman Paraschiva 19. Grancea Mihaela 20. Lazăr Liviu Constantin 21. Lungu Ioan Stelian 22. MariuŃă Florin 23. Matei Marinela 24. Minea Lidia 25. Munteanu Iulia 26. Murariu Maria Daniela 27. Nechifor Mihaela 28. Pal Mihaela 29. Poşişnicu Liliana 30. Rusu Dumitru 31. Rusu Mihaela 32. Sava Mihaela 33. Unciuleac Mihaela

Liliana 34. Ursache Gina 35. Vatamanu Mihaela CLASA a XII-a B-profil mecanic

1. Abalaşei Mihai Sorin 2. Axinte Lucian Emil 3. Amolioaiei Elena 4. Asaftei Dumitru 5. Asaftei Gabriel 6. Ardeleanu Gabriela 7. Badii Iulian 8. Bostan Gabriela 9. Buruiană Laura 10. Cimpoi Lăcrămioara 11. Ciubotaru Vasile Radu 12. Coroianu Constantin 13. Curteanu Ligia Lili 14. Doru Alina Liliana 15. Găină Liliana 16. Horga Corina 17. HuŃanu Constantin 18. Ivan Eugenia 19. Lupu Petronela 20. Maxim Marian

Constantin 21. Moisii Cătălin Gabriel 22. Moruzi Mihaela 23. Munteanu Ilie 24. NiŃă Elena 25. Nucă Maria 26. Palade Ioan 27. Proca Mariana 28. Răileanu Elisabeta 29. Rusu Liliana 30. Săvoaie Alexandru 31. łibuleac Mihai 32. Tudor Ionel 33. Ungureanu Florentina 34. Ungureanu Sebastian 35. ChiŃan Ana CLASA a XII-a C-profil mecanic 1. Amariei Lidia Ioana

2. Bărbieru Elena 3. Belcescu Liliana 4. Bocancea GheorghiŃă 5. BocăneŃ Mihai 6. Buruiană Nicolae 7. Călinescu Florin Valerian 8. Cernescu Gheorghe 9. Cîrlan Mihai 10. Coşarcă Constantin 11. Druc Mihai 12. Fotea Constantin 13. Gherman Nicolae Radu 14. Ichim Constantin 15. Irimescu Tudor 16. Leonte Dan 17. MarŃîn Mihai 18. Mateciuc Ioan 19. Mateciuc Cristian 20. Mihailă Gică 21. Patache Elena 22. Petraru Florin 23. Poenaru Lucian 24. RăuŃu Gelu 25. Ştefanescu Ioan 26. łambric Constantin 27. łepuşă LenuŃa 28. Ungureanu Nicu 29. Zaharia Gabriel CLASA a XII-a D - profil agricol 1. AgafiŃei Alexandrina 2. AgafiŃei Maria 3. Avornicesei Neculai 4. Bîrzoi Constantin 5. Bîrzoi Vasile 6. Boghiu Valerica 7. Burlaciuc Doina 8. Chitic Gabriel DanuŃ 9. Ciobanu Neculai

Page 121: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

123

10. Cîrjan Rodica 11. Codăescu Cornelia 12. Darie Maria Rodica 13. Enache Mihaela 14. Enache Sanda 15. Giurgica Vera Cătălina 16. Gîlcă Adriana 17. HasmaŃuchi Iulian

18. Ignat Boghiu LenuŃa 19. Marghidan Silvia 20. Mihăilă Vasile 21. Munteanu Violeta 22. Neică Doru Gabriel 23. Neică Dan Mircea 24. Patache Liliana 25. Pitorac Costel

26. Pînzariu Lăcrămioara 27. Plăcintă Constantin 28. Rusu Elena 29. Stoica Felicia 30. Stoleru Rodica 31. Urcaciu Ionel 32. Vodă Claudiu DănuŃ 33. Vornicescu Sorin

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1989-1990

CLASA a XII-a A-profil chimie 1. Agavriloaiei Maria 2. Axinte Rodica 3. Axinte Daniela 4. Balmuş Mihaela 5. Bărbieru Rodica 6. Bitiuşca Eugenia 7. Budeanu Iulian 8. Budeanu Gheorghe 9. Chetrariu Daniela 10. Ciobanu Camelia 11. CreŃu Mihaela Rodica 12. CreŃu Paraschiva Anca 13. Corduneanu Marinica 14. Hidea Olimpia Claudia 15. Iacob Mihaela 16. Iacob Gabriela 17. Irofte Maria 18. Loghin Mihaela 19. Lungu Mariana 20. Lungu Mihaela 21. Minea Lăcrămioara 22. Nedelcu Aurelia 23. Petruşcă Daniela Camelia 24. Pintilie Maria 25. Sauciuc Elena 26. Sandu Sorin 27. Simionescu Nicoleta 28. Şalariu TomiŃa 29. Tatarciuc Marilena 30. Trofin Maria 31. łibuleac Irina Nadia 32. Vasiliu Oana CLASA a XII-a B-profil mecanic 1. Anton Mihai Daniel 2. Apalaghiei Corneliu

3. Arsene Hermina Elena 4. Aursulesei Liliana 5. Boca Maria 6. Carciuc Angela 7. Călugaru Elena 8. Chelciuc LaurenŃiu 9. Ciubotariu Marius 10. Corduneanu Valeriu 11. Costin Ştefan Dorin 12. Diaconescu Alexandru 13. Doroftei Felicia 14. Dughiri George Lucian 15. EnŃuc Ioan 16. Gagea Ştefan 17. Gheorghian Mihai 18. Grancea Ioan 19. Guşa Ciprian 20. Haraga Viorel Cristian 21. Hriscu Cătălin 22. Iacob Marian 23. Iamandi Victor Cristian 24. Loghin Stelian 25. Paval Mihai 26. Pocnet Daniela 27. Prilipceanu Mihail

Gabriel 28. Rîşcanu Ioan Doru 29. Sandu Dumitru DanuŃ 30. Săvoaia Florica Sorina 31. Scutaraşu Doina 32. Ştefan Lăcrămioara 33. Ungureanu Mihai 34. Varvara Ioan Bogdan CLASA a XII-a C-profil mecanic 1. Andrioaiei Maria Cristina 2. Bobîrnă Cristina 3. Bobîrnă LenuŃa

4. Bocancea Carmen 5. Brînza Ştefan 6. Butnaru Vasile 7. Chiriac Brînduşa 8. Cotună Grigore 9. Crăcăileanu Giani 10. Curcă LuminiŃa 11. Duhan Mihai 12. Florea Constantin 13. Gafincu Doru 14. HasmaŃuchi Marioara 15. Hucanu Nicoleta 16. Ilaşi Constantin 17. Lipovanu Vasilica 18. Matei Gabriel 19. Matei Gheorghe 20. Mihailă Mihai 21. Minea Constantin 22. Nechifor Elena 23. Paşcu Elena 24. Păduraru Margareta 25. Ponor Iustina 26. Prigoreanu CuliŃă 27. Stoica Gabriel 28. Şerban Constantin 29. Tănase Neculai 30. Titirez Liliana 31. Trofin Constantin 32. łigăieru Elena 33. Ungureanu Gabriela 34. Urdea Maria 35. Varzari Elena CLASA a XII-a D - profil agricol 1. Avornicesei Elena 2. Acornicesei Elisabeta 3. Baciu Sorina 4. Bălan Liviu

Page 122: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

124

5. Belcescu Elena 6. Bolohan Cristina 7. Budeanu Gabriel 8. Buga Petru 9. Bujor Elena 10. Ciofu Neculai 11. Cosin Maria 12. Gagea Elena 13. Glodoreanu Maria 14. Grădinaru Constantin 15. Hatmanu Mihaela 16. Hatmanu M. Mihaela 17. Irimia Elena 18. IvanuŃă Mihaela 19. Loghin Constantin 20. Mandiuc Liliana 21. Marfă Maria 22. Maximoaie Adriana 23. MusteaŃă Paulina 24. NiculiŃă Elena 25. Onofrei Elena 26. Pătraşcu Mihaela

27. PauleŃi Mihaela 28. Rotaru Florica 29. Savin Elena 30. Sînziianu Gabriel 31. SlabuŃu Ioan 32. Stoica Cristina 33. Trofin Vasilica 34. Vrabie Eugen CLASA a XII-a E-profil mecanic şi agricol 1. Antochi Vasilica 2. Bîrlădeanu Victor 3. Bolohan Sebastian 4. Ciubuc Radu 5. Fechete Iuliana 6. Găbinat Dan 7. Grădinaru Gheorghita 8. Hatmanu Ioan 9. Ifrim Constantin 10. Livadaru Constantin 11. Lungu TomiŃa 12. MarŃîn Const. LaurenŃiu

13. Moisa Vasile 14. Murariu Costel 15. Nechifor GheorghiŃă 16. Tăbolcea Florin 17. Trofin Mariana 18. Scripcaru Gheorghe 19. Aioanei Georgeta 20. Chiriac Emilia 21. Dascălu Daniel Constantin 22. Doboş Elena 23. Enache Cristinel 24. Gagea Mihaela 25. Gavrilaş Grigore 26. MarŃîn Elena 27. PleşcuŃă Florin 28. Radu Elena 29. Rotariu Constantin 30. Sufragiu Teodora 31. TurcuM. Elena 32. Ungureanu Mihaela 33. Vornicu Mihaela

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1990-1991

CLASA a XII-a A-pwfil chimie 1. Asaftei Petronela 2. Aşchiopoaiei Marcela 3. Atodiresei GraŃiela 4. Avornicesei Maria 5. Bejenaru Rodica 6. Butnaru Liliana 7. Chiriac Mihaela 8. Ciornei Mihaela 9. Cîrlan Elena 10. Clipaciuc Irina 11. Cojocaru Mihaela 12. Curecheriu Ionela 13. Davidoaia Marinela 14. Dolniceanu Mariana 15. Dumitriu Cristina 16. Florea Petronela 17. Galbăn Antoaneta 18. Gavrilă Mariana 19. Lacătuşu Cerasela 20. Leagăn Ionela 21. Luca Nechita Mirela 22. Parfenov Elena 23. Parfenov Mariana

24. Romaşcanu Mărioara 25. Ştefănache LuminiŃa 26. Ştefănache Mariana 27. Todosan Gabriela 28. Trofin Cecilia 29. Ungureanu Mihaela 30. Neghină Dana 31. Păstrăvanu Iuliana CLASA a XII-a B-profil mecanic 1. Abunei Mihaela 2. Amargioalei Alin 3. Ceobanu Elena 4. Ciobanu Vasile 5. Chifan Vasile 6. Chişinău Ovidiu-Radu 7. Ciofu Ştefania 8. Ciubotariu Mihai 9. Cotiugă Constantin 10. Creangă Elena 11. Damir Constantin Fănel 12. Deleanu Gica 13. Formagiu Constantin 14. Gîtstrîmb Constantin

15. Hăisan Cătălin Lucian 16. Hrib Ioan Gabi 17. HriŃcu Marius Mihail 18. HuŃanu Nicolae 19. Iancu Elena 20. Iancu Lorin Paul 21. Ionel Sorin 22. Livadariu Elena 23. Mocanu Mihai 24. Păstrăvanu Iuliana 25. PauleŃ Florica 26. Pîrîială Renato Const. 27. Ponor Neculai 28. Puiu Cristinel 29. Punei Daniel 30. Strugaru Florin 31. Roşu Mariana 32. Ştefan Brînduşa Aurelia 33. Udvar Mihail 34. Vlas Constantin CLASA a XII-a C-profil mecanic 1. Airinei Florentina 2. Bolocan Petru

Page 123: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

125

3. Brînză Ilie Gabriel 4. Butnaru Dumitru 5. Buzamurgă Iuliana 6. Coşarcă Cătălin Ioan 7. Dascălu Mihai 8. Formagiu Adriana 9. Grumeza Adrian

Constantin 10. Iftodi Marinela 11. Lungu Dumitru 12. Marian Cristinel Vasile 13. Maxinoaiei Ioan 14. Moisii Sandu Ovidiu 15. Pavliuc Ciprian 16. Parăleşte Daniela 17. Săpătoriu Doina 18. Tănase Gheorghe 19. Tescu Maria 20. łuŃuianu Mihai 21. Ungureanu Gheorghe 22. Vornicu Vasile CLASA a XII-a D - profil agricol 1. Anghel Cristina 2. Anghel LenuŃa 3. Apetrei Mariana 4. Aursulesei Mariana 5. Bezedică Mariana 6. Boghiu Maria 7. Bucur Ecaterina

8. Constantinescu Gabriela 9. Crăciun Costică 10. Damian Dumitru 11. Dumitriu Mihaela 12. Gafincu Manuela 13. Huc Olga 14. Iftimie Diana 15. Ionică Vasile 16. Ilincă Vasile 17. Miron Liliana 18. Munteanu Viorica 19. Negură Petronica 20. Ostaficiuc Ionela 21. Păstrăguş Elena 22. Pătraşcu Ana Maria 23. Popa Cornelia 24. Pruteanu Adriana 25. Sîngeap Nicoleta 26. Şerban Daniela Melania 27. Sofronia Monica 28. Vatamanu Dumitru CLASA a XII-a E-profil agricol 1. Acsinte Dorin 2. Acsinte Marius 3. AniŃoaie Floricica 4. Asultanei Mihaela 5. Bosînceanu Florentina 6. Buinciuc Daniel 7. Călin Nicoleta

8. Chelariu Elisabeta 9. Chetroi Maria 10. Chifan Elena 11. Chiriac Elena 12. Ciuştea Elena 13. Cîrlan ConstanŃa 14. Cornea Geta 15. Crîsmariu Marta 16. Curecheriu Radu 17. Damir Mariana 18. Dumitrache Lucian 19. Filimon Gheorghe 20. Găină Petronela 21. Grădinaru Iuliana 22. Gîtlan Cristina 23. HasmaŃuchi Nicoleta 24. Marin Cristina 25. Matei Ilie 26. Melniciuc Vasile 27. Negură Cristina 28. Oprea Mihaela 29. Petrişor Elena 30. Pletan Anca 31. Poparcea Maria 32. Rusu Mihaela 33. Sinescu Mihaela 34. Stoica Angela 35. Sumanaru Mihaela

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1991-1992

CLASA a XII-a A-profil chimie-biologie- 1. Ailenei Niculina 2. Avornicesei Aurica 3. Bălan Oana Marinica 4. Bărbieru Cristina 5. Bejenaru Teodora 6. Belcescu Denisa Elena 7. Bîrgăoanu Mihaela 8. BoiŃă Bogdan Dan 9. Bolga Genoveva 10. Călin Mariana 11. Cercel Simona Ionela 12. Ceucă Elena 13. Ciobanu Cătălin 14. Condrea Corina

15. Gaşpar Daniela 16. Găină Constantin 17. Găină Manuela 18. Georgescu Anda Maria 19. Hatmanu Gabriela 20. Hortopan Traian 21. Lungu Daniela 22. Lupuca Mihaela 23. Mihai Lavinia 24. Nechifor Mariana 25. Nicodin Mariana 26. Petcu Mariana 27. Roşu Niculina 28. Şerban Mihaela 29. Tanase Mihaela 30. Ungureanu Alina

31. Ungureanu Genoveva 32. Ursache Mariana 33. Ursache Mihai 34. Vatamanu Gabriela CLASA a XII-a B-profil mecanic 1. Amoşiesei Mana 2. Anton Razvan 3. Buznea Elena 4. Calin Vasilica 5. CăndăluŃă Maria 6. Danca Mihaela 7. Gîlcă TomiŃa 8. Gugeanu Lica Vasilica 9. HuŃanu Ciprian Mihai 10. Jijie Ioan

Page 124: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

126

11. Macovei Edward Petru 12. Manolea Mihaela 13. Murariu Cristina 14. Munteanu Florentina 15. Nechifor Elena 16. Patache Lăcrămioara

Elena 17. Pîntescu Ioan Sorin 18. Uleniuc Carmen Daniela 19. łuŃuianu Mihaela Elena 20. Zara Mihaela 21. Rusu Daniela CLASA a XII-a C - profil mecanic 1. Atodiresei Petrică 2. Buznea Elena 3. Cărăuşu Mircea 4. Ciornei Carmen 5. Cozma Doru 6. Creangă Angela

7. Dolhescu Paul 8. Găină Mariana 9. Lungu Maria 10. Maftei Carmen Elena 11. Pascariu Iulian Petru 12. Nechita Carmen 13. PocneŃi Mimi 14. PohoaŃa Valentin 15. Rusu Mihai Alexandra 16. Ungureanu Vasile Daniel 17. ViŃelariu Elena 18. Vornicu Dana Alina CLASA a XII-a D - profil agricol 1. Alexa Neculai 2. Bologa Nicu 3. Cernescu Dumitru 4. Cernescu Maria 5. Corduneanu Silviu 6. Dascălu Maria

7. Dascălu Rodica 8. Druc Maria 9. Găină Adrian 10. Horodincă Cristina 11. Loghin Crina Cristina 12. Lujinschi Maria 13. Merchez Vasilica 14. Mihalache Elena 15. Pletan Petronela 16. Puşcaşu Elena 17. Stoica Petronela 18. Sumanaru Marcela 19. Teleman Ionică 20. Tincu Ioan 21. Trofin Georgeta Veronica 22. Ungureanu Elena 23. Urdea Oana Daniela 24. Ursu Mihai 25. Vatavu Petronela 26. Zaharia Dragoş

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1992-1993

CLASA a XII-a A-profil chimie 1. Amoldovencei Daniela 2. Băhnareanu Olimpia 3. Bezedică Mihaela 4. Birladeanu Maricica 5. Buzdug Mihaela 6. Brînză Vasile 7. Buzilă Mihaela 8. Chihaia Elisabeta 9. Ciuciuc Mihaela 10. Daraban Marian Daniel 11. Deleanu Ionela 12. Dumbrava Elena 13. Găină Mihaela Teodora 14. Hureiov Dumitra 15. IvanuŃă Elena 16. Kisinger Eduard Petru 17. Manole Dana Elena 18. Mocanu Daniela Elena 19. Mocanu Marinela 20. Munteanu Mihaela 21. Nechifor Marius 22. Petrovici Genoveva 23. Pricop Elena 24. Sava Florin Valerian

25. Sava Anişoara Lăcrămioara

26. Scai Rodica LuminiŃa 27. Semen Diana Mihaela 28. Vodă Mihaela Cătălina 29. Zurbagiu Carmen

Mihaela 30. Păun Maria CLASA a XII-a B-profil mecanic 1. Adrian Alin Cătălin 2. Alistar Elena 3. Buburuzanu Nicoleta 4. Călugaru Neculai 5. Cernescu Gigi 6. Ceuca Petru 7. Ciubotaru Maria Adriana 8. Cîrlan Emilian 9. Cojocaru Mariana 10. Dimitriu Dumitru 11. HriŃcu Manuela 12. Istrate Elena 13. Jijie Dina 14. Kerestzes Dan Emil 15. Lişneanu Constantin 16. Matei Lucian

17. Munteanu Valentin 18. Neagu Cătălin Mihail 19. Prodan Daniel 20. Rachieru Vasile 21. RoşuOlga 22. Steclaru Constantin 23. Steclaru George Liviu 24. Ungureanu Ovidiu Gabi 25. Vichiriuc Dumitru 26. Vornicu Liviu 27. Zamfir Elena Petronela CLASA a XII-a C-profil mecanic 1. AgafiŃei Petronela 2. Alupei Sorin Dumitru 3. Ardeleanu Cristina 4. Babanu Gabriela 5. Badii Florin 6. Bejan Alina 7. Catargiu Constantin 8. Chişinău Anca 9. Ciobanu Radu 10. Ciochina Liviu Neculai 11. Ciorcila Marius Gabriel 12. Corduneanu Constantin 13. Ermolai Cornelia

Page 125: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

127

14. Gruhol Vasile 15. Jitaru Monica Cristina 16. Marian Ionel 17. Matei Petru 18. Nechita Constantin Tudor 19. Pricop Valentin 20. Răileanu Irina 21. Scripcaru Cristina

Nicoleta 22. Şofronea Ana Mana 23. Ungureanu Petronela 24. Ursu Manuela Otilia 25. Varvara Cătălin Ştefan 26. Vasilica Mirela 27. Zbereanu Mariana

CLASA a XII-a D - profil agricol 1. Avornicesei Maria Monica 2. Aşchiopoaiei Vasile Viorel 3. Botezatu Viorel 4. Ciuciuc Maria Vasile 5. Cotiuga Gigi 6. Dascălu Maria 7. Dolhan Liliana 8. Duhan Ramona 9. Fotea Mariana 10. Gafincu Ionel 11. Gavril Mihaela 12. GheorghiŃa Alecu 13. HriŃcu Maria 14. Iancu Daniela

15. Isac Mihaela 16. Marian Daniela 17. Marin Georgeta 18. Nistor Mariana 19. Petraş LaurenŃiu 20. PleşcuŃă Adrian 21. PunguŃă Elena 22. Rafăila Geanina 23. Săpătoriu Daniel 24. Sauciuc Ioan Viorel 25. Strachină Mihaela 26. Smit Ionela 27. Todosan Petronela 28. Ungureanu Daniel 29. Uleniuc Ramona 30. Witowschi Gabriel

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1993-1994

CLASA a XII-a A 1. AgafiŃei P. Petru Augustin 2. Buburuzanu I. Mirela 3. Bursuc V. Florin Victor 4. Cazacu Gh. Ciprian Pui

Cătălin 5. Ciobanu V. Simona 6. Doloca S. Nicolae Radu 7. Florea C. Maria 8. Glodoreanu V. Dumitru 9. Ibănescu D. Maria 10. Minea M. Monica

Petronela 11. Muraru I. Ioan Lucian 12. Nedelcu T. Florin 13. Pascariu D. Diana 14. PleşcuŃă M. Elena 15. Purcel V. Constantin 16. Roşu T. Teodora Dana 17. Şova Al. Gabriela 18. Zdukos A. Ioan Nikos CLASA a XII-a B 1. Buzămurgă P. Cristinel 2. Buznea C. Gabriel 3. Catargiu D. Dumitru 4. Ceobanu M. Ioan 5. Curecheriu M. Mihaela 6. Dascălu M. Maria 7. Furtună Gh. Maria 8. Hriscu D. Alina

9. Iftimea P. Petronela 10. Ilaşi Şt. Cristinel 11. Ionel C. Maria 12. Lăcureanu Gh. Mariana 13. Luchian Gh. Elena 14. Moisa D. Mihaela 15. Oprea I. Elena 16. Pavel C. Maria 17. Popa C. Claudiu 18. Poruşniuc C. Constantin 19. Scripcaru I. IonuŃ 20. Ştefan Gr, Petronela CLASEI A XII-a C 1. Bezede C. Liliana 2. Bîrsanu C. Vasilica

Lăcrămioara 3. Bîrsan V. Petru 4. Buburuzanu V. Nicolae 5. Cernilă V. Ioan 6. Ciornei P. Paula

Loredana 7. Cozma M. Lorena Elena 8. Crăciuneanu C. Elena 9. Duhan C. Vasilica 10. Dumitraş C. Irina 11. Gavriloaie S. Marius 12. Mihailă V. Alina

Gabriela 13. NeamŃu I. Florentin

Marian

14. Pascariu D. Olga 15. Pintilie Gh. Mariana 16. Sandu D. Dumitru 17. Stîngă I. Ioan Iustin 18. Ursache M. Bogdan CLASA a XII-a D 1. Adriescu C. Eduard 2. Asăvoaie C. Costică 3. Avîrvării N. Maria 4. Balan Gh. Georgeta 5. CăndăluŃă Gh. Eugenia 6. Cristea M. Florentina 7. Curcă D. Mariana 8. Chihaia D. Maria Mirela 9. Darabă I. Daniela 10. Dascălu D. Mihai 11. Dudulac C. Mihaela 12. Găină D. Mihaela 13. Găbinat C. Maria 14. Grădinaru C. Ana Maria 15. Grădinaru C. Mihaela Irina 16. HasmaŃuchi I. Maria 17. Iftimie V. Cristina Mihaela 18. Ivancu D. Mihaela 19. Mihalache P. Maria 20. Moisa P. Ştefan 21. Olaru C. Maria 22. Stan L. Ana Elena 23. Stoica N. Saveta 24. łuŃueanu N. Nicoleta

Page 126: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

128

25. Voinea M. Ionela CLASA a XII-a E 1. Adrian N. Delia Nicoleta 2. Anechitei T. Elena 3. Blanariu Gh. Genoveva

Nicoleta 4. BocăneŃ M. Antoaneta 5. Brustureanu C. MăriuŃa 6. Cîrjan Gh. Mihaela 7. Coşug I. Elena 8. Danalachi C. Carmen

Marlena 9. Ghemeş V. Elena Daniela 10. HasmaŃuchi G. Elena 11. Hăisan C. Elena Monica 12. Moldoveanu P. LenuŃa

13. Pascaru D. Daniela 14. Pricope M. Elena 15. Radu M. Anca Gabriela 16. Stavarache P. Mihaela 17. Stoleriu Gr. Mirela 18. Trofin C. Daniela 19. Trofin D. Isabela

Gabriela 20. Trofin P. Mihaela 21. Ursu Gr. Mihaela 22. Vasilică I. Petronela ELEVII CLASEI A XII-a F 1. Asoltanei C. Elena 2. Bărbieru C. Adriana 3. Burcă M. Mihaela 4. Cotnăreanu M. Mihaela

5. Ghinea N. Cătălina 6. Horodincă C. Iulia 7. HuŃanu N. Maria 8. Loghin N. Mihaela 9. Manole V. Valeriu Cătălin 10. Mihalache C. Anghelache 11. Năstasă-Cimpoi A. Mihai 12. Nechita I. Mugurel 13. Petrariu P. Constantin

Tiberiu 14. Podaru M. Nicoleta 15. Sauciuc I. Veronica 16. Scripcariu Gh. Iulia Elena 17. Ungureanu V. Valerică 18. Zurbagiu M. Maria Diana

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1994-1995

CLASA a XII –a A 1. Acsinte V. Maria 2. Baciu I-. Iulian 3. Băeanu Gh. Mihai 4. Bejenariu D. Mihai 5. Bistieru M. Sergiu

Constantin 6. BoiŃă L. Tudor 7. Ciobanu I. Iulian 8. Corduneanu V. Marcel 9. Formagiu M. Mihaela 10. Găină I. Ionel 11. HuŃanu C. Constantin 12. Marian C. Maria 13. Moruz M. Elena 14. Neicu Vasile 15. Onofrei M. Cristian 16. Onofrei C. Olivian

Cătălin 17. Pavăl M. Florica 18. Petraş D. Radu 19. Rotariu V. Vasilica 20. Săpătoriu M. Mihai 21. Stoleru I. Radu 22. Todiraş M. Gheorghe 23. Trofin Gh. Constantin 24. łuŃueanu A. Gabriela 25. Uglea P. Ady Cătălin CLASA a XII – a B 1. Aşchiopoaiei V. Elena

2. Apăvăloaei D. Ovidiu Cătălin

3. Bărbieru D. Daniela 4. Brisiuc D. Oana 5. Brînză D. Constantin 6. Brînză D. Daniel Dumitru 7. Chiorescu T. Paula

Cristina 8. Covaliuc N. Anişoara 9. Druc C. Iulian 10. Dughiri P. Petru Adrian 11. Enache C. Ana Gabriela 12. Gîlcă C. Florin

Constantin 13. Marian C. Elena 14. Mititelu Gh. Maria 15. Munteanu M. Mariana 16. Nechita M. Mircea

Teodor 17. Pîrîială V. Ciprian Andrei 18. Rusu G. Maria

Magdalena 19. Sandu Gh. Lidia 20. Steclaru A. Constantin 21. Steclaru Gh. Ovidiu

Ciprian 22. Şerban I. Ionica 23. Vornicu I. Mihaela CLASA a XII – a C 1. Aneculăesei M. Delia

2. Anton I. Oana 3. Atomei F. Marius Florinel 4. Buburuzanu M. Mihaela 5. Carciuc M. Mihaela 6. Chelaru C. Vasile Claudiu 7. Ciur D. Dumitru 8. Clipaciuc Gh. Mihaela

Liliana 9. Cojocaru I. Eugen Marius 10. Constantin I. Liviu Marinel 11. CreŃu M. Mihai 12. Figher Gh. Liliana 13. Isac C. Daniela 14. Matasă I. Mariana Roxana 15. Mihăilă V. Narcis Cătălin 16. Scripcariu P. Ionela 17. Stoica M. Daniela Mihaela 18. Suruniuc Gh. Adrian 19. łibuleac I. Iustin Gabriel CLASA a XII – a D 1. Acornicesei C. Cristian 2. Avornicesei D. Dan

Dumitru 3. Balaşa D. Mariana 4. Bortă I. Mariana 5. Buznea C. Elena Laura 6. Ciocan G. Petronela 7. Cotiugă G. Elena 8. Covalgi G. Gabriel 9. Crăciun M. Carmen Silvia

Page 127: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

129

10. Dîrvariu M. Octavian 11. Gagea P. Mărioara 12. Găină D. Dumitru 13. Găină D. Mihaela 14. Hapău D. Nadia 15. Hortopan C. Gabriela

Ana 16. HuŃanu N. Dan 17. Luca G. Mihai 18. Meaucă G. Claudia 19. Munteanu G. Petronela 20. Morcov D. Dumitru

Daniel 21. Puşcaşu M. Adrian 22. Roman V. Veronica 23. Rusu D. Veronica 24. Scutaraşu S. Petronela CLASA a XII – a E 1. Atodiresei C. Constantin 2. Babanu D. Maria Evelina 3. Balan V. Vasile Ciprian 4. Buhaciuc Gh. Constantin 5. Buzămurgă P. Liliana 6. Ciorsac A. Cornel 7. Cîrlan Gh. Iulia 8. Găinariu Gh. Nicoleta 9. Gherman C. Elena Iuliana 10. HasmaŃuchi I. Ioan 11. Hăisan C. Simona

Tamara 12. Hriscu Gh. Mariana 13. Ivan M. Mihaela

Loredana 14. MarŃîn V. Iuliana 15. MarŃîn V. Mihaela 16. Micu I. Adrian 17. Opincă Gh. Elena 18. Oprea Gh. Elena 19. Păpuşoi C. LuminiŃa

Didina 20. Petcu Gh. Gabriela 21. PricupăŃi R. Carmen

Daniela 22. PleşcuŃă M. Maria 23. Puşcaşu D. Benone

Dumitru 24. Roşu V. Georgeta 25. Rotaru A. Constantin

Ciprian 26. Vidoni I. Iulian 27. Sîmpetru E. Alina

Manuela CLASA a XII –a F 1. Afrăsînei V. Ovidiu 2. Alexa N. Alexandrel

Elian 3. AncuŃa C. Constantin

Iulian 4. Apetrei V. Loredana 5. Bîrsan V. Maria 6. Bosînceanu V. Petronela 7. Buzilă Gh. Gianina 8. CoşofreŃ D. Marian 9. Chelciuc D. Alina 10. CreŃu Şt. Iuliana Oana 11. Cristea E. Eugenia 12. Dandu C. Elena Cornelia 13. Dorneanu E. LucreŃia 14. Florişteanu C. Ana 15. Gheorghiu M. Damian 16. Grigoraş D. Monica 17. Gugeanu V. Mihaela 18. Macsim P. Claudiu 19. Matei C. ViruŃa 20. Maticiuc Gh. Daniela

Petronela 21. Marcu C. Violeta Elena 22. Prisecaru C. Ionel

23. Rotaru M. Mihai Cristinel 24. Timofte A. Laura 25. Turcu Gh. Laura

GheorghiŃa 26. Zub N. Corina Elena 27. Vasilică P. Daniela CLASA a XII –a G 1. Aniculesei I. Gheorghe 2. Boca M. Elena 3. Boghiu Gh. Daniela 4. Bostan C. Costel Adrian 5. Călugăru C. Mihai 6. Chipară Gh. Beatrice

Loredana 7. Cotiugă Al. Radu

Gheorghe 8. Damian P. Elena 9. Guşă D. Dumitru 10. Guşă Şt. Francisc Florinel 11. Guşă Şt. Ştefan Claudiu 12. HriŃcu C. Ioan 13. IacobeŃ V. Liliana 14. Ipate N. Mirela 15. Ivancu D. Doina 16. Leagăn D. Petru 17. Mocanu P. Petru 18. Moldoveanu D. Dumitru 19. Matasă Gh. Ilie 20. Năsui V. Ştefan Eugen 21. NiŃoae I. Mihaela 22. Pintilei M. Mihai 23. Rusu A. Daniela 24. Stavarache P. Petrică

Cristinel 25. Stoica F. Adrian Sebastian 26. łăpuşă D. Elisabeta 27. Ursan A. Florinel 28. Vasiliu C. Cătălina 29. Zapan V. Mihaela

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1995-1996

CLASA a XII –a A 1. Abunei T. Ramona 2. Ciobanu D. Adrian

Ilarion 3. Corban M. Mihai 4. Horga V. Raluca 5. Lupu P. Adrian

6. Lutic Gh. Elena Laura 7. Mateciuc M. Constantin 8. MăriuŃă Gr. Maria Luiza 9. Năstruşnicu C. Tania

Petronela 10. Nechifor I. Ciprian 11. Nechita M. Radu Florin

12. Plăcintă C. Alina Elena 13. Sava C. Constantin 14. Scutaraşu I. Diana Elena 15. Ursu P. Oana Petronela 16. Vornicu M. Corina

Gabriela CLASA a XII –a B

Page 128: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

130

1. Atudosiei Gh. Lucian 2. Bejenariu D. Vasile 3. Bezedică Gh. Liliana 4. Busuioc M. Mariana 5. Călugăru V. Elena

Daniela 6. Cobzaru D. Dan 7. Creangă M. Mihaela

Gabriela 8. Găină C. Elena Delia 9. Găbinat G. LaurenŃiu 10. Marian C. Ionela 11. Mălinescu C. Elena

Cristina 12. Mihai D. Mihaela 13. Năstasă P. Mihaela

Monica 14. NeamŃu I. Iuliana

Melania 15. Rusu D. Carmen 16. Vodă C. Constantin CLASA a XII –a C 1. Acornicesei T. Petru

Ciprian 2. Arseni M. Mihaela 3. Bucur N. Maria 4. Busuioc A. Marinela

Ionela 5. Chirilă M. Carmen

Mihaela 6. Ciur D. Ciprian Mihai 7. Corcodeanu Clarisa

Isabela 8. Dascălu C. Niculina 9. Diac C. Mihai Cezar 10. HuŃanu M. Ciprian 11. Lujinschi I. Florentina 12. Mihăilă V. Dana Mihaela 13. Moisa M. Maria

Magdalena 14. Munteanu I. Mihaela 15. Nica D. Daniela 16. Olariu C. Ştefania 17. Panaite C. Mihaela 18. Pascaru V. Vasilica 19. Păslaru V. Mariana 20. Poenaru I. Mihaela 21. pricop V. Claudia

GraŃiela 22. Roşu D. Mihaela 23. Uleniuc C. Veronica

Georgiana 24. Ungureanu V. Elena CLASA a XII – a D 1. Acsinte M. Mihaela 2. Adumitroaie C. Adriana

Maria 3. Andriescu D. Irina Alina 4. Apintiliese T. Elena 5. Atosiei C. Elena 6. Bosînceanu Gh. Petronela 7. Chiriac Al. IonuŃ Dan 8. Cîrjan D. Dumitru 9. Cojocaru C. Andrei

Constantin 10. Coşer Gh. Mihaela

Isabela 11. Deleanu I. Adriana 12. Florescu D. Oana 13. Haldan C. Marius Ciprian 14. Micu Gh. Sorin Doru 15. PăuleŃ Gh. Irina 16. Ponor Gh. Elena 17. Rotaru M. Mihaela

Veronica 18. Sandu I. Marius Cristian 19. Sandu V. Adrian 20. Sofronea M. Mihaela

Elena 21. StruŃ I. Maria Monica 22. Strungariu V. Anca CLASA a XII – a E 1. Amoaşei Mihai Ciprian 2. Burdujanu Elena 3. Buznea Dumitru Dan 4. Călugăru Ana 5. Cireş Elena 6. CreŃu Mariana 7. Furtună Constantin 8. Gogoman Petronela 9. HuŃupaşu Florin 10. Matasă Gheorghe 11. Moraru Marinela Elena 12. Niculaicu Gabriela 13. Pavel Ciprian 14. Prăjan Ionela

15. Roman Alina Elena 16. Stoica Simona Mihaela 17. Timofte An Sorina 18. Tincu Mihaela 19. Vasilică Iulian Gheorghe 20. Vintilă Cristian CLASA a XII – a F 1. Abalaşei M. Irina 2. Brisiuc D. Gabriela Maria 3. Călin M. Florin 4. Ciobanu M. Florin 5. Ciolac C. Oana Georgiana 6. Debliuc Cătălina Nicoleta 7. HasmaŃuchi Şt. Cătălin

Ştefan 8. Loghin D. Alina 9. Marian I. Florinela 10. Micu I. Gabriela 11. Mihăilescu O. Lucia

Alexandra 12. Partenie Gr. Ciprian

Eduard 13. Petraş P. Anca Cristina 14. Petraş D. Iuliana Claudia 15. Puiu Gh. Mihaela 16. Rodu V. Eduard Constantin 17. Stoica D. Elena 18. Urcaciu P. Alina Nadia CLASA a XII – a G 1. Aştefănesei M. Mihaela 2. Barău I. Maria 3. Bidica C. Mirela 4. Cofei M. Mihaela 5. Corduneanu V. Marius 6. Galben N. Niculina 7. Gaşpar E. DănuŃ Ştefan 8. Lazăr M. Mihaela Elena 9. Lişman Gh. Irina 10. Lupuca M. Cătălina 11. Pavel C. Maria 12. Roşu Ionela Monica 13. Roşu Gr. Gabriela 14. Rotariu V. Ana Maria 15. Stoica M. LuminiŃa

Carmen 16. Varzari C. Cristina Mihaela 17. Zurbagiu M. Claudia CLASA a XII – a H

Page 129: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

131

1. Amoldovencei I. Ioan 2. Atodiresei C. Mihai 3. Bîrjoveanu P. Irina 4. Bucataru S. Ştefan 5. Buruiană P. Petru 6. Chipară Gh. Dragoş 7. Chiperi Elena 8. Cornea C. Constantin

9. Crâşmăreanu G. Florin Marius

10. Cracană C. Elena Simona 11. Damian M. Constantin 12. Dobru I. Ionel Doru 13. Gagea D. Constantin Alin 14. Isac C. Petru Marius 15. Lupu C. Irinel Constantin

16. MarŃîn D. Mărioara Alina 17. Surugiu M. Mihai 18. Şova Al. Alexandru Marian 19. Tănase C. Florin 20. Trofin C. Mihaela 21. łurcanu Ş. Maria 22. Şerban C. Petronela 23. Ursache C. Adriana

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1996-1997

CLASA a XII –a A 1. Arsene Gr. Florica 2. Arsene Gr. Mihaela 3. Băeanu Gh. Paraschiva 4. Bîrjoveanu Gh. Vasile

Cristian 5. Bogdan C. Maria 6. Bucur D. Dumitru Ciprian 7. Buzdug I. Ioan Daniel 8. Catargiu V. Liliana 9. Cărăuşu Gh. Gheorghe 10. Cernescu F. Brînduşa

Ioana 11. Cibotariu V. Marian 12. Ciubotariu I. Nicu

Gabriel 13. Coşer Gh. Ionela Irina 14. Curteanu D. Dumitru 15. Florescu D. Dragoş

George 16. HorobeŃ I. Ionela 17. Mititelu Gh. Elena

Gabriela 18. Moisa P. Petru Adrian 19. Moşiesei D. MihăiŃă

Cristian 20. Pascariuc I. Elena 21. Rachieru F. Adrian Florin 22. Roman – Damir D.

Dumitru 23. Stoica A. Ciprian 24. Stoleriu I. Iulian 25. Vornicu P. Laviniu

Cristian 26. Zaharia C. Constantin 27. Zaharia C. Ionela CLASA a XII – a B, 1. Babanu S. Angela Maria

2. Bucă P. Petrică Claudiu 3. Carciuc M. Mihai 4. Cernescu D. Elena Cristina 5. Covaliuc N. Elena 6. Dolhăscu D. Ciprian

Dumitru 7. Furtună Gh. Gheorghe

Daniel 8. Marian C. Mihaela 9. Mateciuc M. Daniel 10. Patache N. Nicolae 11. Pîslaru I. Elena 12. Sărăcilă T. Alin Paul 13. Scutelnicu D. Ramona 14. Tăbăcelea C. Hermina

Roxana 15. Tănase Ionel 16. łăpuşă Gh. Gheorghe 17. łuŃuianu D. Dumitru

Daniel 18. Zurbagiu I. Elena Lili 19. Stoica J. Maria CLASA a XII –a C, 1. Acsinte M. Elena 2. Amarghioalei Al. Maria 3. Asaftei N. Mihaela 4. Asaftei P. Daniela 5. Avornicesei P. Mariana 6. Bârsan C. Nadia 7. Bobîrnă Şt. Paul 8. Bolea V. Alina 9. Bolocan Al. Mihaela 10. Borşer M. Petronela 11. Bostan C. Alina 12. Bunuruzanu M. Eugenia 13. Buzdugan C. Elena 14. Cobzaru I. Cornelia 15. Crăciun D. Alina Elena

16. Dolniceanu Gh. Constantin Ciprian

17. Găină C. Geta Liliana 18. Georgescu Gh. Gica 19. Horodincă Gh. Ştefan 20. Ipate N. Elena 21. Luchian D. Constantin 22. Mardiniuc Gh. Loredana 23. Moisa D. Maria 24. Moraru E. Elena Daniela 25. Moşiesei C. Răzvan 26. Moşiesei Gh. Mihaela 27. Munteanu P. Marius

Gabriel 28. Muscalu C. Elena 29. łuŃueanu M. LuminiŃa 30. Ungureanu M. Ana Maria 31. Urcaciu I. DănuŃ Ioan CLASA a XII –a D, 1. Asoltanei D. Elena 2. Baltag C. Ileana 3. Chihaia D. Dumitru Adrian 4. Cuibari Al. AncuŃa Daniela 5. Dolniceanu Gh. Mihaela

Costela 6. Fotea Gh. Maria 7. Găină I. Irina Carmen 8. Gaşpar E. Mihai Cătălin 9. Iancu V. Cristina 10. Luchian I. Mariana

Cerasela 11. Moisa M. Mihai 12. Morcov D. Ana Maria 13. Paraschivei P. Elena

Mădălina 14. Pătraşcu Şt. Constantin 15. Pîslariu A. Elena 16. łibuleac P. Petronela

Page 130: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

132

CLASA a XII –a E 1. Acatincă A. Alina 2. Atodosiei Gh. Maria

Monica 3. Befu Gh. Simona 4. Blanariu M. Mihai Ioan 5. Brisiuc I. DănuŃ 6. Burueană V. Vasilica Zîna 7. Călugăru P. Florin 8. Chelaru C. Adirian 9. Damir D. Elena 10. Dărdăiloaei Gh. Vasile 11. Diaconu Delia

Magdalena 12. Florişteanu G. Mihaela 13. Gîlcă I. Mihail 14. Grădinaru D. Petronela 15. Laiu M. Mihaela Ramona 16. Lupu A. Elena Adriana 17. Marin C. Constantin 18. Mateciuc D. Ana Maria 19. Melniciuc C. Constantin 20. Mihăilă V. Anca Elena 21. Motan P. Liliana 22. Mureşan I. Alina 23. Pînzaru T. Gabriela 24. Prigoreanu A. Mihai 25. Rusu D. Elena 26. Scutaraşu I. Maria CLASA a XII –a F, profil Filologie-Limbi moderne 1. Aşchiopoaie V. Mihaela 2. Buculei F. Maria Cristina 3. Bucur C. Bogdan Narcis 4. Buhălniceanu N. Elena

5. Catargiu P. Gabriela Oriana 6. Călugăru V. Bernandeta 7. Ciur I. Mihaela 8. Cobzariu D. Elena Daniela 9. Cozan V. Dorin 10. CreŃu V. Ana Liliana 11. Curecheriu C. Elena

Felicia 12. Dinu S. Laura Petronela 13. Figher Gh. Georgeta

Petronela 14. HuŃanu I. Ana 15. HuŃanu V. Mariana

Gabriela 16. Mateciuc C. Elena

LuminiŃa 17. Moisa V. Elena 18. Murariu P. Maria Cristina 19. Nechifor M. Mihaela 20. Ozoreanu C. Raluca

Elena 21. Palade V. Valentin

Constantin 22. Petrariu P. Ana Daniela 23. Pintilie C. Mariana 24. Pitorac M. Mihaela

Roxana 25. Pletan C. Mihai 26. RăduŃi V. Oana

Paraschiva 27. Răileanu C. Lidia 28. Sava V. Maria 29. Steclaru C. Cecilia

Antoneta 30. Trofin Gh. Mihaela

31. Ursu P. Laura Virginia CLASA a XII –a G 1. Bujoreanu M. Mihai Ciprian 2. Bujoreanu I. Mihaela 3. Burdujanu D. Anişoara 4. Busuioc A. Marius Lucian 5. Ciobanu C. Elena 6. Cracană C. Constantin Sorin 7. Dughiri P. Nicoleta Roxana 8. Duhan Gh. Mihaela 9. Enache I. Iulia Lăcrămioara 10. Feresteuariu N. Nicolae

Vasile 11. Ghemiş I. Mihaela 12. Guşă D. Gabriel 13. Ignat-Boghiu D. Elena

Laura 14. Irofti V. Petronela Vasilica 15. Leonte P. Ana 16. Lutic Gh. Ecaterina 17. Mocanu V. Laura 18. MustaŃă C. Iulian 19. Nuc M. Mihai Viorel 20. Poşîşnicu M. Elena 21. Puşcaşu M. Constantin 22. Rusu A. Constantin Ciprian 23. Scripcariu Gh. Mihai

Daniel 24. Tătăruşanu Gh. Constantin

Adrian 25. Ungureanu V. Cristian

Dumitru 26. Zuza C. Maria Liliana

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1997-1998

CLASA a XII –a A, profil Informatică 1. AgafiŃei P. Raluca

Margareta 2. Alexandroaei A. Adriana

Irina 3. Bîrjoveanu gh. Cătălin 4. Cărăuşu Gh. Maria 5. Ciubotariu I. Costel 6. Cozma C. Constantin

Claudiu

7. Cuibari Al. Alexandru Cristian

8. Dilă C. Emilian Valentin 9. Filote V. Paul Cristian 10. Ibănescu D. Lucica 11. Maftei Gh. Gheorghe

Iulian 12. Munteanu D. Monica

Elena 13. Muraru I. Mihaela

Monica

14. Nica V. Edison Marius 15. Olaru P. Andrei 16. Onofrei G. Radu Mihai 17. Petria I. Dacian 18. Pintilei M. Ana Maria 19. Simionescu N. Nicolae 20. łipişcanu V. Cristian 21. łuŃueanu E. Ciprian Petru 22. Vlas T. Răzvan Cornel CLASA a XII – a B, 1. Andrieş C. Constantin

Page 131: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

133

2. Aonofriesei D. Narcis 3. Boboc M. Mihai 4. Bursuc V. Constantin 5. Chedică D. Elena 6. Chiriac M. Ciprian 7. Ciobanu V. Alina Elena 8. Cuibuş P. Cornel 9. Dodoi V. Petronela 10. Dolhăscu P. Ştefania 11. Dumitraşcu A. Aurelia 12. Gafincu M. Ciprian

Mihai 13. Gherman I. Bogdan 14. HriŃcu C. Mihaela 15. Hriscu V. Marius Vasile 16. Iancu D. Ioan Emilian 17. Lungu M. Mihai 18. Melniciuc V. Marius

DănuŃ 19. Mocanu C. Gabriel 20. Moisuc M. Liliana

Daniela 21. MusteaŃă P. Neculai 22. Ponor I. Neculai 23. Pricop V. Diana Vasilica 24. Şorici D. Petru 25. Strachină C. Marinela 26. Ursachi N. LuminiŃa 27. Tîrziu C. Cristian CLASA a XII – a C 1. Abunei T. TudoriŃa 2. Acsinte C. Alina Maria 3. Acsinte M. Maria 4. Anuşca D. Vasile 5. Bîrsan M. Mihaela 6. Buzemurgă Gh. Ionela 7. Ciobanu I. Iuliana AncuŃa 8. Cîşlaru Gh. PetruŃa

Giorgiana 9. Cobzaru I. Gabriela 10. Dascălu I. Daniela 11. Focan C. Elena 12. Georgescu Gh. Alina 13. Isac D. Ciprian 14. Istrate C. Alina Maria 15. Melniciuc C. Cristina

Flavia 16. Murariu M. Constantin

Marius 17. NeamŃu I. Ionela 18. Nechitoi V. Ana 19. Onofrei Gh. Mihaela 20. Ponor Gh. Mihaela 21. Pricop D. Dumitru Daniel 22. Radu I. Mariana 23. Simion V. Simona

Adriana 24. Stoica N. Mariana 25. Tincu M. Vasile CLASA a XII – a D 1. Acsinte D. Mirela 2. Amarghioalei D. Florin 3. Andone A. Andreea 4. Călin C. Petronela 5. Călugăru V. Dumitru Liviu 6. Ciubotariu S. Sergiu

Neculai 7. Ciobanu V. Florin 8. Ciur Gh. Maria 9. Cuciureanu D. Daniela 10. Daraban L. Sarmiza

Ioana 11. Duhan C. Elena 12. Miron V. Vasilica

Lăcrămioara 13. Matei C. Violeta 14. Moşiesei D. Mihaela

Geanina 15. Moşiesei C. Anca 16. Nica I. Maria Marica 17. Nuc M. Florin 18. Ojog D. Ionela 19. Pavel C. Felicia 20. Prodan M. Loredana

Iuliana 21. Puiu Gh. Elena Maria 22. Stoica C. Marinela 23. Tescu P. Vasilica 24. Trofin Gh. Valerică 25. Vlasă D. Petru Marius 26. Vlas Gh. Gina CLASA a XII –a E, 1. Aparaschivei C. Liliana 2. Barău I. Ion 3. Bârgăoanu V. Vasile 4. Ciobanu V. Cătălin

5. Ciobanu A. Ioana 6. Chişinău V. Elena Ramona 7. Cristea I. Ramona 8. Curcă D. Mariana 9. Dilă C. Constantin Daniel 10. Dumitraş D. Daniela 11. Găină M. Mihaela 12. Lupuca P. Irina PetruŃa 13. Motan P. Simona Petronela 14. Nechita C. Elena Raluca 15. Opincă J. Vasile 16. Popa C. LenuŃa 17. ScîrŃu D. Ionela 18. Scripei C. Daniela Mariana 19. Stoica M. Gelu Constantin 20. Stoica M. Gina Elena 21. Storişteanu I. Bogdan 22. Şalariu Al. Mihaela 23. Şerban Gh. Mihai 24. Uglea D. Alina Elena 25. Vlas Gh. Petronela 26. Zurbagiu C. Alina Elena CLASA a XII –a F 1. Bătăuşu Ana Maria 2. Buzilă Elena Delia 3. Cărăuşu Anca 4. Cernescu Constantin 5. Cernescu Marius Florin 6. Ciubotariu Luciana 7. Curcă Elena 8. Damian Petru 9. Danalache Andreea 10. Dandu Daniela 11. Deleanu Niculina 12. Gafincu Elena 13. Găină Alina Petronela 14. Gheorghiu Mihaela 15. Guşă GheorghiŃa Adriana 16. Iftimie Alina Mihaela 17. Ivancu Ana 18. Mihăilescu Monica 19. Moldoveanu Petronela 20. Paşcu Vasilica 21. Pârlea Mihaela 22. Ponor Oana Vasilica 23. RăduŃi Diana Florica 24. Simionescu Mihaela 25. Stoica Elena Claudia

Page 132: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

134

26. Şerban Roxana Maria 27. Tican Semida

28. Ungureanu Teodora Magdalena

29. Vatamanu Gabriela

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1998-1999

CLASA a XII – a A 1. Baciu I. Elena AncuŃa 2. Baciu V. Sorin Constantin 3. Belcescu D. Cătălina

DumitriŃa 4. Bîrsan I. Ioan Daniel 5. Brînzilă M. Vasilica 6. Călinescu Gh. Oana 7. David C. IonuŃ Gabriel 8. Gheorghiu C. Maria Magda 9. Horodincă Gh. Constantin

Leonard 10. Ignăteanu D. Dana 11. Lungu D. Irina 12. Lupu P. Petrişor 13. Matei V. Cătălin 14. Maxinoaei I. Alina

ConstanŃa 15. Murăraşu Gh. Narcis

Constantin 16. Nica V. Elvis Gabriel 17. Oancea C. Adriana 18. Oglagea M. Nicoleta 19. Păun F. Andrei Ovidiu 20. Petrovici P. Nicoleta 21. Pricop T. Teodor IonuŃ 22. Spătaru V. Domnica 23. Tincu M. Mihaela CLASA a XII –a B 1. Apetrei C. Ovidiu Vasile 2. Baciu D. IonuŃ Valentin 3. Baltag Gh. George Gabriel 4. Bucur D. Dumitru Andrei 5. Ciobanu Gh. MăriuŃa

Ramona 6. Cloşcă V. Ioan Mircea 7. Comişescu F. Marinela 8. Dumitraş C. Vasilica 9. Gafincu C. Dumitru 10. Găină M. Mihai

11. Gheorghină Al. Nicoleta 12. Gheorghină I. Camelia 13. Igant C. Vasilica 14. Lincu I. Dan 15. Moisa V. Mihaela

Gabriela 16. Moroşanu N. Alina

Mihaela 17. Neculaico C. Daniela 18. Nuc C. Mariana Alina 19. Pavăl N. Irina Nicoleta 20. Petraş M. Cristian Mihai 21. Poruşniuc C. Elena 22. Pricop M. Monica

Gabriela 23. Scripniciuc C. Petronela 24. Scutaraşu I. Mihaela 25. Timofte A. Claudia Elena 26. Ursache Gh. Irina

Manuela 27. Vouciuc D. Ciprian

Dumitru CLASA a XII –a C 1. AgafiŃei C. Elena Felicia 2. Amanci L. Iulia Maria 3. Anichitei V. Ştefan Cătălin 4. Aştefănesei D.

Constantanin 5. Blanariu Gh. Petronela

Ramona 6. CăpriŃă P. Gianina Paula 7. Ciubotaru D. Pamela Maria 8. Cojocaru I. Felicia 9. Creangă D. Alina 10. Galbân D. Loredana

Cristina 11. Gâlcă C. Alina Elena 12. Ichim M. Bianca 13. Lupu I. Camelia 14. Mutihac T. Ionela

15. Pascal C. Oana Elena Narcisa

16. Roşu T. Doina 17. Rusu C. Cătălina 18. Scripcaru Şt. Ana Andreea 19. StruŃ I. Alina 20. Tântianu C. Monica 21. Zbereanu V. Nicoleta 22. Pârâu Al. Alexandru CLASA a XII – a D 1. Acasandrei C. IonuŃ 2. Aelenei V. Florin Sorin 3. Aşibreiner V. Alina 4. Axinte N. Alina Elena 5. Bezedică V. MăriuŃa 6. Bogdan G. Florentina 7. Boureanu G. Mihaela

Ramona 8. Ciobanu V. Viorela Gabriela 9. Creangă M. Alina Mihaela 10. Curcă G. Vasile 11. Dolhăscu D. Loredana

Elena 12. Haiduc G. Petronela 13. Hortopan D. Cristina Paula 14. Hriscu M. Elena Ramona 15. Lungu C. Dumitru 16. Rusu D. Ciprian CLASA a XII –a E 1. Beldea V. Maria Magdalena 2. Brânză M. Cristina Mihaela 3. Buzămurgă P. Mariana 4. Caliu M. Alin 5. Carciuc M. Dana 6. Gaşpar M. Mihaela 7. Grancea D. Alina 8. Guşă V. Elena 9. Guşă D. Maria Veronica 10. Iacob I. Roxana 11. Loghin C. Ionela Mihaela

Page 133: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

135

12. Luchian D. Mihai 13. Lungu C. Maria Otilia 14. MarŃin D. Daniel 15. Mateciuc C. Niculina

Nicoleta 16. Năsui V. Adrian Vasilică 17. Oprea D. Dorina

Larisiana 18. Pascaru T. Maria 19. Pavel Şt. Constantin

Emilian 20. Ponor M. Mihaela

Simona 21. Proca I. Elena 22. Rotariu M. Ramona

Elena 23. Trofin Gh. Liliana 24. Velnic V. Mirela CLASA a XII – a F 1. Avram D. Daniel 2. Bîrsan M. Elena Cristina 3. Boambă V. Iulian 4. Buzdugan C. Cristian

Valentin 5. Chelciuc D. Dumitru 6. Cîşlaru I. Viorica Ionela 7. Cojocaru C. Emanuel

Constantin 8. Costîn V. Veronica Maria 9. CoşofreŃ C. Gabriela 10. CoşofreŃ Gh. Elena

11. Corcodeanu T. Ludmila Iris

12. Cuibuş P. Mihaela 13. Diac C. Roxana Elena 14. Hamciuc M. Elena 15. Ichim M. Petru Bogdan 16. Luca D. Mariana 17. Luchian I. Elena 18. Mateciuc C. Constantin 19. Matei Gh. Anca Maria 20. Maxinoaie C. Vasile 21. Miron C. Roxana

Mihaela 22. Moruzi I. Ecaterina 23. Năstasă C. Vasilica 24. Nechifor D. Adina

Mihaela 25. Nechifor V. Cătălin 26. Negură D. Petronela 27. Păslariu C. Ana Maria 28. PleşcuŃă Gh. Marian 29. Scripcariu Gh. Dana 30. Toader C. Gabriela 31. łăpuşă M. Florin 32. łibuleac Al. Ioan 33. Ursu C. Sorin CLASA a XII – a G 1. Ababei C. Alina 2. Acornicesei V. Maria

Gabriela 3. Andrei G. Ana Lăcrămioara

4. Apetrei V. Gina Valentina 5. Atudosiei G. Violeta 6. Beşleagă C. Vasilica Doina 7. Boca N. Mihaela 8. Bodea I. Costin 9. Buzămurgă M. Ionela 10. Cernescu C. Elena 11. Chitic V. Valentin Maria 12. Ciobanu N. Oana

Giorgiana 13. Cotună N. Nicolae 14. Damian P. Petru Iulian 15. Danielescu C. Vasilica 16. Dascălu I. Costel 17. Dolhan M. Monica Daniela 18. Duhan I. Ioan 19. Fuior D. Elena Delia 20. Ghiorghian I. Teodora 21. Guşă D. Neculai 22. Hatmanu C. Mariana 23. Maftei Gh. Carmen

Marinela 24. Moraru V. Cătălina AncuŃa 25. Moşiesei D. Constantin 26. Pricop D. Elena Daniela 27. Rotaru M. Neculai 28. Scripcariu Gh. Ionel 29. Scripcariu Gh. GhiorghiŃă 30. Tanasă Gh. Daniela

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 1999-2000

CLASA a XII –a A 1. Aelenei V. Victor Marius 2. Butacaru D. Ana 3. Cîrcu I. Ioana Alina 4. Dughiri F. Alexandra Mona 5. Dughiri F. Florin Bogdan 6. Iacob G. Cătălin Mihai 7. Iasc C. Marinela 8. Lupu-Asavei C. Constantin 9. Manolache C. Constantin

Cristinel 10. Mihăilă I. Simona Ioana

11. Mihăilescu O. Ana Maria 12. Mihalache C. Dan 13. Munteanu P. Andrei 14. Pîhu C. Ana Maria 15. Tîrzioru C. Mihai

Bogdan CLASA a XII –a B 1. Acatrinei M. Florentin 2. Aignătoaei V. Alin Cornel 3. Albină C. PetruŃa Mariana 4. Babanu Şt. Cristina 5. Babanu D. Florica

6. Bucătariu Gh. Giorgiana 7. Calistru I. Gabriel Alexandru 8. Călin Gr. Mihaela Maria 9. Cărăbuş F. Oana Elena 10. Ciobanu C. Dumitru 11. Curteanu G. Gabriel 12. Harhătă V. Ionela 13. Lungu C. Gabriela Felicia 14. Marfă M. Mihaela Alina 15. Năstasă P. Petru 16. Pîslariu C. Angela 17. Roşu T. Ticu Adrian

Page 134: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

136

18. Rotariu C. Niculina 19. Rusu G. Cristina 20. Silion N. Vasile Răzvan 21. Tănasă V. Camelia Anca 22. łuŃuianu Şt. Anca

Ştefania CLASA a XII –a C 1. Acatrinei A. Veronica

Maria 2. Anastasiei A. Adrian 3. Asaftei E. Lavinia 4. Busuioc I. Carmen Elena 5. Cernescu Gh. Carmen 6. Cercescu C. Maria 7. Cojocariu C. Cristina

Iuliana 8. Curcă D. Elena 9. Dolhan I. Ionela

Lăcrămioara 10. Dumitru Gh. Maria

Magdalena 11. Gafincu M. Emiliana

Anca 12. Gheban V. Elena

Ramona 13. Gheorghiu C. Claudia 14. Isac D. Ana Maria 15. Lutic V. Ionela 16. Mateciuc M. Mihaela 17. Munteanu M. Liliana 18. Nechita M. Claudia 19. Onişteanu N. Maria 20. Pintilie Gh. Gianina 21. Pitorac M. Adelina

Iuliana 22. Rachieru V. Vasilica 23. SlăbuŃu I. Simona Elena 24. Zurbagiu D. Daniela

Mariana CLASA a XII –a D 1. Asoltanei V. Mihaela 2. Belcescu D. Alexandrina

Ramona 3. Buzămurgă J. Ana 4. Călugăru A. Florin Cătălin 5. Ciobanu Ş. Loredana Iulia 6. Coman Gh. Petronela

7. Cuibuş C. Cristian Constantin

8. Matei I. Ana Maria 9. Platon M. Marius Miluc 10. PopouŃanu A. LenuŃa 11. Rîpă F. Ionica 12. Stoica M. Ionela 13. Vasilachi Gh. Irina CLASA a XII –a E 1. Alman F. Claudia Nathalie 2. Andrei C. Elena 3. Aştefănesei Gh. Elena 4. Bârsan C. Petronela 5. Bucătaru C. Liliana 6. Călugăru V. Constantin

Serapion 7. Călugăru V. Mihaela 8. Cojocaru Gh. Irina

Georgiana 9. Cojocaru Gh. Monica

Mihaela 10. Curcă C. Maria 11. Danilescu C. Petronela 12. Drăgan R. Petru Lucian 13. Duhan Gh. Maricica 14. Fetcu G. Dan 15. Găină I. Ana 16. HuŃanu M. IonuŃ 17. Iftime V. Dan Constantin 18. MăriuŃă G. Vasile 19. Nuc C. Irina 20. Pleşca E. Alina Nicoleta 21. Puşcaşu C. Elena 22. Stan M. Ionela Diana 23. Şalariu C. Elena 24. Ungureanu V. Vasile

Cătălin 25. Ursu P. Monica Lavinia 26. Vengher V. Elena 27. Vlasă V. Georgiana CLASA a XII –a F 1. Andone A. Lidia 2. Boboc D. Elena 3. CreŃu I. Ionela 4. Damir C. Vasilica Alina 5. Darie D. Elena Iulia 6. Dascălu T. Ionela

7. Gafincu F. MaRIA 8. GafiŃa C. Mariana 9. Guruiuc Gh. Anca Raluca 10. HasmaŃuchi Şt. Nicoleta 11. Luca C. Maria ConstanŃa 12. Matei C. Constantin 13. Matei C. Elena 14. Pavăl N. Monica Ioana 15. Pînzaru V. Gabriela 16. Prisacariu A. Alina Carmen 17. Prisecariu C. Mihaela 18. Rachieru F. Diana Ionela 19. Uleniuc C. Florentina 20. Ursachi D. Mihaela Raluca 21. Zăvoi I. Monica Maria CLASA a XII –a G 1. Amărioarei Gh. Cristinel

Gelu 2. Atomei Adriana Emilian 3. Butnaru V. Maria 4. Ceobanu M. Nicoleta 5. Chedică V. Lucian 6. Cotnăreanu M. Alina 7. Dolhan C. Constantin 8. Dolhan D. Constantin 9. Georgescu Gh. Gabriel 10. Georgescu Gh. Petre Iulian 11. Gherman T. Cătălin

Constantin 12. Huciog M. Florin 13. Iacob G. Ioan Alexandru 14. Luchian I. Gabriela 15. Luca I. Ionela Vasilica 16. Moldovanu I. Cristina 17. Murariu C. Elena 18. Pavel M. Simona 19. Prisecaru C. Lăcrămioara

Maria 20. Raşcu M. Florin 21. Sandu V. Vasile Gabriel 22. Săpătoriu M. Ioan 23. Tătăruşanu I. Mariana 24. Todiraş M. Mihai 25. Vaimer C. Leonard 26. Vodă C. Alina

Page 135: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

137

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 2000-2001 CLASA a XII –a A 1. Alistar V. Ioan 2. Buzilă V. Ana Roxana 3. Călugăru C. Dumitru 4. Cibotariu S. Bogdan 5. Ciocan N. Andrei 6. Cojocariu E. Daniel

Dimitrie 7. Creangă N. Elena 8. Curcă C. Oana Andreea 9. HuŃanu M. Mihai 10. Irina C. Constantin

Gabriel 11. Lăcureanu F. Gabriel 12. Mihăilescu M. Gheorghe

Petru 13. Munteanu D. Dan 14. Ocheană D. Dumitru 15. Puşcaşu E. Mihaela

Cristina 16. Sumanariu M. Mirela 17. Tănasă D. Corina 18. Turcu V. Lăcrămioara 19. Văraru V. Cezar Valentin 20. Vrabie V. Narcis

Dumitru CLASA a XII –a B 1. AgafiŃei Gh. Mihaela 2. Amancii L. Elena Andreea 3. Atomei F. Oana Cătălina 4. Catargiu P. Luana Ilina 5. Călugăr D. Oana 6. Ciobanu N. Sorin 7. Cireş Gh. Florin 8. Ciubotariu I. Ştefan 9. Furtună M. Cristian Iulian 10. Harbuz Gh. Ramona 11. Ignat C. Viorica

Petronela 12. Joldescu O. Roxana

Mihaela 13. Lăcătuşu Gh. Maria 14. MarŃîn M. Gabriel 15. MustaŃă P. Petrică 16. Pîslariu Al. Maria

Simona

17. Plugaraşu M. Maria Manuela

18. Rusu G. Irina 19. Stoica M. Dragoş

Constantin 20. Strachină C. Mihaela

Carmen 21. Strungaru D. Geanina

Maria 22. Ursache V. Nicoleta CLASA a XII –a C 1. Andrii Gh. Mihaela 2. Apintiliese T. Alina

Mariana 3. Aposol V. Marinela 4. Bârjovanu C. Oana Elena 5. Blenca Gh. Vlad 6. Boghiu Gh. Mihaela 7. Carciuc C. Maria 8. Cărăbuş N. Ana Maria 9. Ciobanu Gh. Elena Claudia 10. Cojocaru D. Maria

LuminiŃa 11. CoşofreŃ Gh. Daniela

Maria 12. GheŃu M. Claudia 13. Harhătă P. Călina

Andreea 14. Loghin M. Florentina

Oana 15. Moldovanu D. Nicoleta 16. Morariu C. Victor Vlad 17. Moşiesei Gh. Gabriela 18. Muşei I. Mara 19. Nasatasă P. Anca 20. Pleşescu I. Mihaela 21. Popa-Todirenchi M.

Monica Elena 22. Roman Gh. Loredana

Mihaela 23. ŞfaiŃer E. Ana Maria 24. Vintilă C. Constantin

Silviu CLASA a XII –a D 1. Acsinte M. Mihaela 2. Anghel I. Ionela Aura 3. Bogdan P. Petrică

4. Ciobanu I. Elena 5. Coman Gh. Anca Gabriela 6. CoteŃ I. Geogiana 7. Cotilici Gh. Mihaela 8. Damir Gh. Petronela 9. Florişteanu S. Laura 10. Hucanu Gh. Adriana 11. Rusu I. Ana Maria 12. Scutaru I. Carmen 13. Siminiciuc I. IonuŃ CLASA a XII –a E 1. Andriescu C. Marius 2. Andrioae I. Cristina Elena 3. Avornicesei C. Cătălina 4. Balan Gh. Maria 5. Bosînceanu V. Marian Victor 6. Bosînceanu C. Mihaela 7. Budeanu V. Ştefan LaurenŃiu 8. Călugăru C. Cătălin Gabriel 9. CiobăniŃă I. IonuŃ 10. Cojocaru C. Carmen

Andreea 11. Cozlovschi-Ursoiu V.

Raluca 12. Curcă C. Maria 13. Curcă M. Mihaela 14. Dumitraş C. Elena 15. Fedor P. Petronela 16. Găină I. Liliana 17. Gaşpar Gh. Maria 18. Haiduc A. Diana

Georgiana 19. Şerban V. Andreea Simona 20. Şerban I. Daniela CLASA a XII –a F 1. Anuşca V. Simona Daniela 2. Avornicesei M. Petronela

Carmen 3. Bolboros D. Daniela Gabriela 4. Buculei F. Adriana 5. Burlacu I. Raluca 6. Catergiu V. Vasilica 7. CăpăităpiŃa V. Ramona 8. Ciobanu I. IonuŃ Cătălin 9. Ciopeică D. Silviu 10. Cnej V. Mariana

Page 136: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

138

11. Cotunoaei N. Elena Daniela

12. Drăgan D. Oana LucreŃia 13. Grădinaru Gh. Tatiana

Vasilica 14. Hagiu M. Alina Maria 15. Lincu I. Iulia 16. Lujinschi I. Ionela 17. Mateciuc M. Elena 18. Plăcintă Gh. Mihaela 19. Popa F. Oana Felicia 20. Simion V. Dana Elena 21. Ştefănucă J. Teodora 22. Todiraş C. Anca 23. Ungureanu I. Ciprian

Daniel

24. Zamfir G. Eminian Ovidiu

CLASA a XII –a G 1. AgăinăriŃei V. Carmen

Alina 2. Bosînceanu C. Anca

Daniela 3. Butnaru C. Constantin 4. Cărăuşu M. Andrei 5. Chifan G. Alin Gabriel 6. Cloşcă D. Ana Maria 7. Corcodeanu T. Sonia

Svetlana 8. Dandu C. Anca Mihaela 9. GafiŃa C. Constantin 10. Găină V. Dana Simona

11. Lungu C. Maria 12. Mateciuc I. Remus 13. Ozoreanu C. Crina Irina 14. PăuneŃ I. Florin 15. Petcu D. Florin 16. Pleşca M. Mihai Marius 17. Popovici D. Andreea 18. Purice I. Anca Angela 19. Steclaru T. Remus Marian 20. Tăbăcelea D. Mihaela 21. Vlas A. Alexandru 22. Vintilă Gh. Carmen

Mariana

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 2001-2002

CLASA a XII – a A 1. Bîrsan R. IonuŃ Gabriel 2. Buzemurgă R. Constantin 3. Ciobanu D. Ciprian 4. CoşofreŃ C. Elena 5. Druc C. Cristina Mihaela 6. Dumitraş C. Maria 7. Făgăteanu I. Aurica 8. Gheban V. Oana Maria 9. Maniliuc C. Maria Daniela 10. Mărica C. Constantin Cosmin 11. Muscă C. Bogdan Constantin 12. Nica M. Emanuela 13. Nica M. Ioana Roxana 14. RăŃoi M. Cătălin 15. RoznovăŃ V. Ştefan Claudiu Ciprian 16. Stoleru N. IonuŃ Remus 17. Scripcaru Şt. Carmen 18. łuŃu Gh. Constantin 19. Varvara D. Bogdan Dumitru 20. ZoiŃanu M- Petronela CLASA a XII – a B 1. Albert N. Daniela 2. Andrei Gh. Daniela 3. Andrei V. Magda Mihaela 4. Antoche N. Anca Laura

5. Bailău C. Maria 6. Călin Gh. Călina Elen 7. Ciobotaru D. IonuŃ 8. Cojocariu C. Adriana Vasilica 9. Costân V. Constantin 10. Curecheriu C. Emilian 11. Dîscă E. Silviu IonuŃ 12. Drăgan D. Dumitru Bogdan 13. Eşanu D. Dana 14. Faraon C. Andrei 15. Gheorghian V. Mihaela 16. Iacob G. George 17. Labău V. Cătălina Violeta 18. Loghin Fl. Liliana 19. Paliciuc D. Dumitru Marius 20. Ponor M. Mihai Gabriel 21. ScârŃu C. Marinela 22. Solovăstru V. Viorel GheorghiŃă 23. Stavarache Gh. Florin 24. Stavarache I. Mihai 25. Ursache V. Florentina Georgeta 26. Vornicu D. Dumitru Daniel 27. Zbereanu I. Ioan Ciprian

28. Zurbagiu I. Ionela Felicia CLASA a XII – a C 1. Albert M. Mihaela 2. Alexandroaei A. Iuliana 3. Anton V. Simona 4. Anuşca V. Gianina Cătălina 5. Avornicesei C. Ana Luisa 6. Balcan D. Alina Irina 7. Budeanu Gh. Elena 8. Cernescu V. Oana Maria 9. Ceucă V. Ana Maria 10. Coteanu C. Anamaria Cristina 11. Cristea M. Alina 12. Dodea S. Raluca 13. Fedor Gh. Gabriela Geanina 14. Filimon C. Monica 15. HuŃanu C. Mihaela 16. Matei C. Elena Lăcrămioara 17. Mateciuc I. Oana PetruŃa 18. Morariu Al. Vasile 19. Nechita C. Corina Gabriela 20. Olaru N. Elena 21. Prigoreanu A. Elena 22. Sandu P. Oana Mihaela 23. Scripcariu P. Ramona Petronela 24. Stavarache Şt. Mihaela

Page 137: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

139

25. Tăbăcelea J. Simona Elena 26. Zamfir V. Alina Maria 27. Zurbagiu D. Dana Mirela CLASA a XII – a D 1. Agache M. Vlad Mihai 2. Anton D. Alina Magda 3. Anton P. Ciprian Petrică 4. Aştefănesei M. Alina 5. Babanu V. Oana 6. Bosînceanu Gh. Mihaela 7. Buzămurgă M. Gabriela 8. Ciobanu Şt. Gina 9. Coşmincu A. Adrian 10. Diaconescu Gh. Lucian 11. Iacob N. Ştefan 12. Ilie P. Petronela Monica 13. Ipate N. IonuŃ 14. Lupu I. Elena Carmen 15. Miclăuş E. Petronela 16. Năstruşnicu C. Nicoleta 17. Obadă D. Alina Gabriela

18. Pavăl C. Alina Ioana 19. Pîrîială N. Silviu Nicolae 20. Pleşca P. Elena Corina 21. Popa E. Alexandru Ioan 22. RăŃoi D. Monica 23. Rotaru Gh. Ştefania Alina 24. Tanasă Gh. Nicoleta 25. Todirel I. Valeria Anca 26. Zeamă V. Ana Maria CLASA a XII – a E 1. Aanei V. Dan Andrei 2. Alexandru C. IonuŃ 3. Arhip V. Alina 4. Balan M. Elena 5. Banda D. Ana 6. Boca V. Andrei 7. Bunău C. Maria Ramona 8. Bursuc Gh. Georgeta 9. Buzilă V. Marinela Diana 10. Călugăru D. Sorin Vasile 11. Chitic V. Simona Irina

12. Crăciun N. Virgil Florin 13. Curcă C. Elena 14. Dascălu D. Rodica 15. Gheorghian V. Alina Mioara 16. Lutic V. Alina Maria 17. Marian C. Violeta 18. Mihai V. Mihai Constantin 19. Nechita M. Andrei Constantin 20. Petrei C. Elena 21. Pâslaru P. Mădălina 22. łuŃu Gh. Delia Andreea 23. Puşcaşu C. Florin 24. Roşu Gr. Nicoleta 25. Rusu I. Ionela 26. Ungureanu I. IonuŃ Cristinel 27. Voicu V. Cristina Mirabela 28. Zamfireache Gh. Maria

Alina 29. Zapan Gr. Maria Diana

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 2002-2003

CLASA a XII – a A 1. Avornicesei C. Constantin Emilian 2. Avornicesei G. Marius Gabriel 3. Boghiu C. Cătălin Constantin 4. Chelaru G. Maria Andreea 5. Ciofu P. Mihai Marian 6. FerenŃ I. Ioana Alexandra 7. Gavriloaiei S. DănuŃ Mihai 8. Iojan T. Andrei Cristian 9. Manolache C. Răzvan Adrian 10. Manole G. Cristina Ionela 11. Mititelu I. Ioana Roxana 12. Morariu C. Alexe Teodor 13. Nica M. Elena Adelina 14. Ochiană D. Ionela 15. Ostafie M. Nicolae 16. Săndulache I. IonuŃ 17. Stoica V. Raluca Ioana 18. Tăbăcelia I. Mihaela

CLASA a XII – a B 1. Andone A. Răzvan Gabriel 2. Belcescu D. IonuŃ 3. Berchi G. Ştefania Gianina 4. CăndăluŃă C. Constantin Ciprian 5. Ciobanu I. Ionela 6. Ciubotariu I. Oana Anca 7. Cozma I. Bogdan Mihai 8. CoşofreŃ Şt. Ştefan Lucian 9. Dobru M. Mihaela Andreea 10. Isac M. Florentina 11. MăgăriŃa Gh. Aurelia Mihai 12. Popa Al. LenuŃa Adriana 13. Scripniciuc V. Petronela Cristina 14. Scutariu M. Andreea Maria 15. SlăbuŃu I. Alina Mihaela 16. Stavarache I. Mihaela Ionela 17. Sumanaru D. Simona 18. Zapan Nicolae

CLASA a XII – a C 1. Agache D. Daniela 2. Aioanei V. Florin Vasile 3. Alexa D. Florentin 4. Antoche N. Irina Andreia 5. Băeanu M. Mihaela 6. Burecic C. Constantin 7. Bucur D. Andreea Angelica 8. Buzemurgă Gh. Radu Ştefan 9. Carciuc M. Mariana 10. Cepoi I. IonuŃ 11. Chişcă M. Alina Mihaela 12. Ciobanu V. Diana 13. Comişescu F. Floricel Tudorel 14. Druc C. Roxana Nicoleta 15. Fedeleş Gh. Florin 16. Figher M. Mihai Andrei 17. Ipate N. Ramona 18. Lupu A. Radu Danie 19. Pâslariu I. Petronela 20. Ponor Mihai Gabriel 21. Rohozneanu V. IonuŃ Răzvan

Page 138: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

140

22. Roşu T. Iulian 23. Scripcariu I. IonuŃ Gabriel 24. Scutariu M. Mihaela Oana 25. Sofronea M. Marian Mihai 26. Stoleriu A. Andrei Ciprian 27. Strachină C. Elena Corina 28. Trofin C. Constantin Cătălin CLASA a XII – a D 1. Agache J. Iuliana Mirela 2. Atudosiei M. Elena 3. Cernescu C. Elena 4. ChihăiŃei P. Petru 5. Cobzaru D. Maria Mirabela 6. Covachi F. Gabriela Alina 7. Craus M. Ioana 8. Davidescu V. Diana Cristina 9. Foca C. Mirela 10. Foca M. Ana Maria 11. Găină C. Liviu Constantin 12. Grigoriu V. Maria 13. Ladan R. Ramona 14. Munteanu Gh. GheorghiŃă 15. Păduraru D. Simona Petronela 16. Paliciuc N. Oana Simona 17. Petraş M. Daniela Eugenia

18. Poparcea Gh. Georgiana 19. Tincu M. Maria Cornelia CLASA a XII – a E 1. Andrioae I. Romeo Florin 2. Alexă T. Alis Maria 3. Amărculesei I. Maria Loredana 4. Buga P. Alexandra 5. Constantin C. Ionela 6. Croitoru Gh. Ramona Petronela 7. Creangă I. Irina 8. Damir Gh. Georgeta 9. Danalache Gh. Ştefania 10. Furtună P. Maria Gabriela 11. Gavril Gh. Virgiş Daniel 12. Luca C. Anca Maria 13. Mănucă M. Alina 14. Marian C. Nicoleta Raluca 15. Mihalache C. Gabriela 16. Misăiloaie I. Ioana 17. NiŃă I. Gabriel Ionel 18. Pavăl N. Cristina 19. Pavel D. Florentina Dana 20. Pleşca P. Ana Maria 21. Popovici V. Ramona Iuliana 22. Postelnicu A. Alina Mihaela 23. Pricop V. Ana Maria 24. Radu Fl. Mihaela 25. ScârŃu C. Anda Silviana 26. Tescu M. Anca Ramona 27. Todirel I. Diana Elena

28. Ungureanu Gh. Vasilica 29. Uleniuc C. Geanina Petronela 30. Zurbagiu V. Valerică Ionel CLASA a XII – a F 1. Ailiesei M. MihăiŃă Cătălin 2. Andriescu C. Marius 3. Aştefănesei D. Ioan 4. Bidica C. Mihai Adrian 5. Bidica C. Cristian Constantin 6. BocăneŃi F. Alexandrina 7. Bucătaru M. Nicoleta Florentina 8. Bulină Ioana Cătălina 9. Butnaru C. Liviu 10. Cloşcă V. Nicolae 11. Dolhan D. Vasile 12. Gorongea D. IonuŃ 13. Guşă D. Mihai 14. Honcu V. Alin 15. Iftodi M. Ana Maria 16. Matei Gh. Magda Giorgiana 17. Moşa D. Ioan 18. Năstasă Şt. Ioana 19. Oprea E. Denis 20. PăuleŃ D. Claudia 21. Petrovici M. Gabriel 22. Pintilii I. Ioan 23. Popa L. Alexandra 24. Puşcaşu D. Ionel 25. Rîndaşu I. Ioan 26. Sofian D. Dumitru 27. Surugiu Gh. Petronela 28. Tăbăcelea C. Dumitru

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 2003-2004

CLASA a XII – a A 1. Andrei Gh. Gica 2. Baciu D. Ana Maria 3. Bejean I. Georgeta 4. Bejenaru Gh. Georgiana 5. Bucă P. Oana Delia 6. Cepoiu E. Emil Aurelian 7. Cernescu Fl. Narcis Sorin 8. Cîrjan I. Diana Livia 9. Cobzaru D. Teofil

10. Crăcană C. Dana Elena 11. Darie C. Ramona 12. Furtună T. Ramona

Petronela 13. Gheorghiu M. Alin

Constantin 14. HuŃanu Al. Marius

Constantin 15. Iacob I. Liliana Carmen 16. Manea C. Ciprian Adrian

17. MustaŃă P. Maria Daniela 18. Muşei I. Eugen 19. Năstasă C. Nicoleta 20. Nica V. Robert Emanuel 21. Olăeriu D. Andrei 22. PărpăriŃă V. Elena 23. RaŃă C. GheorghiŃă

Mugurel 24. Scutaraşu Gh. Dorin

Constantin

Page 139: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

141

25. Sîrbu R. Alina 26. Stoleru N. Eduard

Gabriel CLASA a XII – a B 1. Airinei I. Claudia 2. Albert M. Maria 3. Alexa I. Dumitru Radu 4. Apetrei V. Simona Liliana 5. Aursulesei D. Mihaela 6. BocăneŃi F. Florentina 7. Bugariu D. Cristina 8. Călinescu M. Petru Iulian 9. Cărăuş N. Georgeta 10. Cărăbuş N. Neculai 11. Cernescu Gh. Andreia 12. Cozlovschi-Ursoiu V. Laura 13. Crăcăilean V. Alexandru Ciprian 14. Curcă C. Constantin 15. Cuteanu A. IonuŃ Ciprian 16. Dîscă E. Adrian 17. Gomei C. Liviu Cristian 18. GuiŃă G. Marius Daniela 19. HuŃanu V. Elena Valentina 20. Ichim V. Iulian Bogdan 21. Iftimie C. Constantin 22. Ilie P. Florentina Simona 23. Scutaru I. Vica Florentina 24. Teslariu L. Anca MăriuŃa 25. Vieriu I. Camelia Felicia 26. Zurbagiu D. Constantin Cătălin CLASA a XII – a C 1. Amancei Gr. Constantin Bogdan 2. Aonofriesei Şt. Ştefan Valentin 3. Badii Şt. Ştefan 4. Busuioc V. Alexandru 5. CăpităniŃa V. Elena 6. Chiperi I. Maria 7. Coteanu C. Andrei Gheorghe 8. Florea D. Daniela 9. Găină N. Alina Ioana

10. Holban I. Ramona Gabriela 11. Hurdui G. Marius Gabriel 12. Lupu-Asavei C. Mariana 13. Mihăescu C. Mihaela Iuliana 14. Mititelu Gh. Lavinia Mihaela 15. Neculcea Gh. Mihaela 16. Niculescu I. Alexandru Vlad 17. Pascal C. Elena Mădălina 18. Petrescul C. Constantin Neculai 19. Pletan C. Andreea 20. Plugaraşu M. Florina 21. Popovici P. Elena Bianca 22. Simina D. Dan LaurenŃiu 23. Sofian V. Cătălin Bogdan 24. Ştefan Gr. Alina Maria 25. TimiŃă C. Constantin CLASA a XII – a D 1. Amargheoalei M. Emilian Ioan 2. Boca V. Maria Magdalena 3. Bogdan V. Andreea Mihaela 4. BubuŃanu C. Mădălina 5. Ciobanu N. Iulia Aurelia 6. Craus C. Erika 7. Creangă M. Cristina Elena 8. Creangă R. Romeo 9. Culai P. Ana 10. Formagiu I. Alina 11. Găină C. Ionela Elena 12. Grigoraş I. Elena 13. Loghin M. Daniela 14. Lupuca P. Raluca Elena 15. Mandache C. Andreea Liliana 16. Miclăuş E. Elena Alina 17. Miclăuş E. Gabriela 18. Mihai Gh. Gabriela Elena 19. Mînăscurtă I. Alina Ionela 20. Pavăl P. Lucian Dumitru 21. Pintilie M. Mihaela

22. Popovici N. Mirela Nicoleta 23. Puşcaşu M. Andreia Mădălina 24. Racu D. Ramona Dana 25. Rotaru P. Dragoş Constantin 26. ScîrŃu C. Marius Cozmin 27. Soloncă C. Gabriel Constantin 28. Suruniuc P. Mădălina Georgiana 29. Tănasă N. Sînzîiana Alina CLASA a XII – a E 1. Aanei V. Corina Elena 2. Alexa C. Constantin Gabriel 3. Alexandroaei A. Gabriela 4. Alman I. Ioan Alexandru 5. Balan M. Maria Daniela 6. Boboc D. Dumitru 7. Bolboros G. Răzvan Cornel 8. Borşer M. Mihai 9. Burlacu Gh. Petru 10. Ciobotariu I. Marius Florin 11. Coroeanu V. Constantin Cătălin 12. Dodoi V. Diana 13. Găină P. Petrişor 14. Ghemeş V. Vasile 15. Gîlcă M. Ana Maria 16. HuŃupaşu A. Eugen IonuŃ 17. HuŃupaşu A. Florin Radu 18. Lăcătuş Gh. IonuŃ 19. Mânzat M. Sorin Emilian 20. Murariu Gh. George 21. MustaŃă C. Mara 22. Nuc M. Neculai Gabriel 23. Paşote V. Mariana 24. Pintilie Gh. George 25. Pîslariu I. Roxana 26. PleşcuŃă M. Mihaela 27. Tăbăcelia J. Adriana 28. łăpuşă D. Dumitru 29. łuŃu C. Carol 30. Zapan I. Alina Daniela

Page 140: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

142

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 2004-2005 CLASA a XII – a A 1. Andronic V. Marius Adrian 2. Aonofriesei Ş. Elena Loredana 3. Baciu L. Andrea Andra 4. Baciu D. Dumitru Alexandru 5. Călin Gh. Ionela Paraschiva 6. Ciobanu C. Elena 7. Creangă N. Iulia 8. Curcă I. Dragoş George 9. Dolhan M. Claudia Cristina 10. Dolhăscu V. Marina 11. Drumea D. Alexandra 12. Gavril C. Iulian Tudorel 13. Goroncea D. Constantin 14. Harpă C. Oana Alisia 15. Hatmanu D. Adrian IonuŃ 16. Lişman V. Bogdan 17. Mălinescu C. Răzvan Constantin 18. Mihai D. Vlad Alexandru 19. Munteanu D. Cristian 20. Pascariu C. Iulian Cosmin 21. Prodan C. Anca Maria 22. Prunea C. Tony Ştefan 23. Raşcu D. Larisa Roxana 24. Rionesei C. Elena 25. Rotaru Gh. Liviu Beniamin 26. Săvoae I. Radu Andrei 27. Timofte A. Magdalena 28. Tincu C. Ana Maria CLASA a XII – a B 1. Agache J. Mihai 2. Amarghioalei C. Andrei Constantin 3. Antochi C. Maria 4. Avornicesei M. Andreea 5. Bănică C. Alexandru IonuŃ 6. Bordeianu Gh. Sonia 7. Chedică V. IonuŃ 8. Chiriac M. IonuŃ 9. Cornea C. Roxana Mihaela 10. Cracană C. Mihaela Gabriela

11. Figher M. Petru 12. Găină D. Elena 13. GalaŃeanu Gh. Elena 14. Horodincă Gh. Georgiana 15. Iancu N. Cristina Adriana 16. Iftime C. Adrian Cătălin 17. Ignat C. Ionela 18. Măciucă R. Ramona Elena 19. Mălinescu C. Alexandru Costin 20. Matei V. Vasile 21. Moldoveanu I. Adrian 22. Moruzi C. Iulia 23. Petrei Gh. Cristina 24. Petrişin V. Vitalie 25. Popovici P. Bogdan Constantin 26. Rusu I. Ion 27. Sîngepanu V. Ciprian Ovidiu 28. Tomaşevschi V. Ana 29. Tomaşevschi V. Mariana 30. Şerbănescu C. Andreia Loredana CLASA a XII – a C 1. Alexa D. Cătălin 2. Atudosiei M. Mihaela 3. Botezatu D. Roxana 4. Cărăuşu M. Maria Roxana 5. Cernescu V. Radu 6. Ciobanu Gh. Mihaela Monica 7. CoşofreŃ D. Daniel Dumitru 8. Cozma C. Florentina 9. Cozma I. Ciprian IonuŃ 10. David C. Andreea 11. Fdeleş M. Daniel Andrei 12. Galbin Gh. Gabriela 13. Honcu M. Cristina Nicoleta 14. Isac M. Elena Alina 15. Mihăescu C. Simona Cătălina 16. Moruzi C. Petronela 17. Nastasă C. Simona Maria 18. Niagu C. IonuŃ Costel

19. Pintilii I. Adriana 20. Scripniciuc P. GhiorghiŃă 21. Scurtu C. Lucian Andrei 22. Solovăstru V. Elena Simona 23. Stoleriu A. Ramona Nicoleta 24. Tăbăcelea D. Ion Alexnadru 25. Tănasă I. IonuŃ 26. Ursache I. Andreea CLASA a XII – a D 1. Aioanei V. Otilia Maria 2. Baciu A. Svetlana 3. Barnea V. Ionica 4. BiŃa G. Maria 5. Ciofu P. Maria Magdalena 6. Coşereanu L. Ana Maria 7. Cotiugă C. Florina 8. Damaschin G. Adina Maria 9. Damir D. Mihaela 10. Dandea D. Dorina 11. Deleanu D. Ramona 12. Duhan C. Diana Gianina 13. Fedor G. Ştefania 14. Filip V. Iuliana Adriana 15. Gheorghian I. Dorina 16. Loghin N. Nicoleta 17. Lupu I. Maria 18. Mudrea V. Nina 19. Năstasă P. Raluca Ioana 20. Olaru P. Alexandra 21. Onofrei V. Anişoara 22. Pavăl C. Cristina Alina 23. Poinaru M. Alina Ştefania 24. Prelipcean V. Mihaela Gabriela 25. ŞfaiŃer E. Eugenia 26. Tăbăcelia I. Alexandra Nicoleta CLASA a XII – a E 1. AgafiŃei I. Elena Alina 2. Alexandru C. Marina Alexandra 3. Amaxinoaiei M. Ramona Georgiana 4. Atomei Fl. AncuŃa Delia

Page 141: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

143

5. Boca C. Doru Ioan 6. BocăneŃi F. Ana Maria 7. Călugăru D. Ramona 8. Ceucă C. Alina Maria 9. Ceucă M. George Ovidiu 10. Cuibuş P. Alina Gabriela 11. Dolhan C. IonuŃ 12. Glodoreanu V. Elena 13. Grigore T. Maria Mădălina 14. Hurdui G. IonuŃ 15. Isac D. Simona Mihaela 16. Miron V. Marian Romică 17. Mutihac T. IonuŃ Cătălin 18. Nastasă P. Dumitru 19. Rachieriu I. Alina Maria 20. Racu D. Silviu 21. Samciuc D. Marian Dumitru 22. Simon V. Vasile 23. Surugiu M. Ştefan

24. Tincu C. Vasile 25. Todiraş M. Dumitru Călin 26. Ursache M.Mihai Ciprian 27. Varga V. Vasile Ciprian 28. Vornicu D. Mihaela 29. Zamfirache Gh. Gheorghe CLASA a XII – a F 1. Amargheoalei Al. Cătălina 2. Baltag C. Alina 3. Bîtia Gh. Florin Mihai 4. Busuioc C. Constantin Andrei 5. Ciobanu Şt. AniŃa 6. Ciobanu N. Valentina 7. Cofei Gh. Maria Alina 8. CoşofreŃ D. Petronela 9. Cracană C. Marius Constantin 10. Curcă V. Alina

11. Holban Gh. Iuliana 12. Hriscu D. Diana Loredana 13. Huzum I. Ionela 14. IoniŃă V. Ana Maria 15. Isac Gh. Marinela 16. Lupu M. Andrei Alexandru 17. Maftei I. Diana Elena 18. Marian D. Oana Mihaela 19. Mitrea T. Petronela 20. Ozoreanu E. Emil 21. Petovici I. IonuŃ Marius 22. Ponor I. Ionela 23. ScârŃu C. Mihaela 24. Scutaraşu F. Alin Gabriel 25. SlăbuŃu D. Camelia 26. Stavarache Gh. Oana Giorgiana 27. Stoica D. Daniela 28. Todiraş C. Monica 29. łăpuşă M. Elena Ramona 30. Zamfir N. Nicoleta Andreia

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 2005-2006

CLASA a XII – a A 1. Agache M. Ştefan 2. Bărbieru D. Andreea 3. Bejenaru Gh. Marian 4. Camerzan G. Dumitru 5. Catargiu I. Andrei 6. Călugăru Al. Mihai Alexnadru 7. Ciobanu A. Petronel DănuŃ 8. Ciobanu N. Andrei 9. Creangă C. Ramona Marinela 10. Creangă Gh. Gabriel Mirel 11. Curcă C. Marian DănuŃ 12. Dodea S. Radu George 13. Dumbravă V. Viorel 14. Enăchescu V. Maria 15. Filipov Gh. Cristina Gabriela 16. Fîntînaru I. Diana Georgiana 17. Mînăscurtă I. Loredana Mirela 18. MîŃel V. Georgiana

19. Munteanu C. Geanina 20. Nica M. Dana Georgiana 21. Nica P. Sandală Corina 22. Rîncă D. Ioana Andreea 23. Rîndaşu I. Andrei Vasile 24. Scutaraşu Gh. Andrei 25. Siminiceanu P. Petru Cristian 26. Spiridon V. DumitriŃa Mădălina 27. Strachină Gh. Georgiana 28. Timofte D. Bogdan 29. Ursache V. Ştefan IonuŃ 30. Viorică M. Mihai Florin CLASA a XII – a B 1. Acotunoaiei S. AncuŃa 2. Ailiesei M. Alin Nicuşor 3. Albu V. Vasile Adrian 4. Boureanu G. Gabriel Cristian 5. Ciuvaga V. Andrian 6. Crăciun V. Andrei IonuŃ 7. Crăciun D. Dana Ionela 8. Curcă D. Florin 9. Curcă C. Cristina

10. Damir I. Petronela 11. Găină M. IonuŃ 12. GheorghiŃă C. Valentin 13. Isac C. George Gabriel 14. Luca M. Adrian 15. Manea C. Marius IonuŃ 16. Moisa D. Ionela 17. Munteanu P. Iustina Andreea 18. Nicu B. Mihail 19. Pavel Daniel 20. Petrovici M. Marius Adrian 21. Procovanu I. Oana 22. RăduŃi V. Doru 23. Sava I. Alexandra 24. Scutariu D. Rodica 25. Stavarache M. Andrei 26. Tăutu I. Laura Ionela 27. łuŃueanu E. Florin Gheorghe 28. Ungureanu I. Laureniu Cătălin 29. Vintilă Şt. Ştefan Gabriel CLASA a XII – a C 1. Acasandrei Ana Maria

Page 142: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

144

2. Andrei C. Elena 3. Apintiliese T. Roxana Iuliana 4. Bolboros G. Giorgiana 5. Buburuzanu D. Ana Maria 6. Buzemurgă I. Ana Maria 7. Capmare L. Elena Crina 8. Carciuc C. Anişoara 9. Ciobanu A. Adrian 10. Curcă V. Elena Raluca 11. Dascălu D. Mariana Loredana 12. Enea N. Marius 13. Eşanu G. Ana Maria 14. Iancu D. George CodruŃ 15. Macovei C. Radu Valentin 16. Maticiuc A. Bogdan Adrian 17. Maticiuc D. Gabriel 18. Ocneanu G. Toni Georgel 19. Pîrtiă V. Daniela Mihaela 20. Poruşniuc N. Nicoleta 21. Radu N. Niculae Ion 22. Scripcariu M. Doru Iulian 23. Stavilă I. Nicolae 24. Steclariu P. Liliana 25. Ştefănescu M. Elena 26. Stoica M. Adrian Mihai 27. Tihulcă P. Petronela Melania CLASA a XII – a D 1. Aparaschivei C. Petronela 2. Atudosiei D. Raluca Diana 3. Batincu J. Daniel 4. Cojocaru I. Ioana Cristina 5. Creangă G. Anca 6. Curcă V. Ana Cosmina 7. Deleanu P. Ionela 8. Fedeleş V. Ştefan Nicuşor 9. Gherghină A. Elena 10. Grancea V. Victor 11. HasmaŃuchi I. Mihaela 12. Ilinca D. Mihaela Monica 13. Ladan P. Emil 14. LeŃcan C. Valentin Andrei

15. Moldoveanu C. Andrei IonuŃ 16. Moruzi G. Bogdan George 17. Nechita C. Vasile Bogdan 18. Olariu C. Georgeta Elena 19. Rotariu C. Oana Monica 20. Rusu G. Mihai Cristian 21. Stavarache I. Gavril 22. Tanasă M. Constantin 23. Tescu C. Gabriel 24. Ursan D. Andrei CLASA a XII – a E 1. Aignătoaiei V. Victor Emilian 2. Barnea V. Gabriela 3. Bejan I. AncuŃa 4. CăpităniŃa V. Cristina 5. Chişinău V. Laura Mihaela 6. Ciopeică D. Silvia 7. Ciur M. Andreea Elena 8. Costân V. Ionela Loredana 9. Coşmincu A. Alexandru 10. Cozma V. Camelia 11. Cuteanu A. Alexandra Florentina 12. Deleanu I. LenuŃa 13. Duşa Şt. Ira 14. Fraseniuc V. Georgeta 15. GherghiŃă Şt. IonuŃ 16. Hatmanu Aliss Alexandra 17. Luca C. Gabriela 18. Lutic Gh. Anişoara 19. Marian D. Ioana 20. Munteanu M. Roxana Mihaela 21. Pavăl D. Carmen Emanuela 22. Pâslariu I. Andreea 23. PleşcuŃă Gh. Raluca Alexandra 24. Plugaraşu I. Marina Gabriela 25. Tăbăcelea C. Ioana 26. łuŃu C. Loredana 27. Zaharia C. Gabriela

28. Zaharia Gh. Cristina Elena CLASA a XII – a F 1. CaŃîru I. Ana Maria 2. Cătărău M. Ana Maria 3. Cebotari A. Nicolae 4. Coşuleanu V. Maria 5. Cozma C. Marina 6. Drumariu Gh. Gabriela 7. Ghemeş D. Maria Loredana 8. Gheorghian V. Rocsana Petronela 9. Horaicu V. Oana Georgiana 10. Iacob C. Adrian 11. Manolache C. Cristina Elena 12. Marian V. AncuŃa 13. Nanacu V. Vasile 14. Neculaico C. Mihaela 15. Onişteanu I. Alina Elena 16. Pentelescu V. Bogdan Valentin 17. Pintilie N. Ana Beatrice 18. Pricop Gh. GheorghiŃă Ciprian 19. Răscol-Timofte F. Carmen Florica 20. Sava I. Alina Georgiana 21. Scurtu C. Mihai Răducu 22. Stan I. Ana Maria 23. Teodorescu D. Mihai Ciprian 24. Timofte S. Augustin Emilian 25. łăpuşă M. Alina Mariana 26. Vasilache C. Alexandru 27. ViŃelariu P. Ionela Ramona 28. Zuza D. Nicoleta CLASA a XII – a G 1. Acsinte V. Mihaela Loredana 2. Agripa C. LuminiŃa 3. Avornicesei G. Mădălina 4. Balan M. AncuŃa Andreea 5. Borşeri M. Diana Maria 6. Ceobanu M. Petronela 7. Cernescu M. Manuela 8. Chihaia V. Cristina Maria 9. Ciornei I. Ionela 10. Cozlovschi-Ursoiu V. Radu

Page 143: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

145

11. Creangă G. Petronela 12. Curcă S. Elena 13. Dodoi V. Daniela 14. Formagiu I. Loredana 15. Galbin G. Georgeta

16. Habdulea I. Andreea 17. Lupuca V. Ana Maria 18. Lupu-ChiŃe C. Marcel 19. Motan G. Raluca

20. Murariu A. Mihaela Alina 21. Pleşca C. Simona Adriana 22. Pleşca P. Anca Petronela 23. Sava A. Adrian Ciprian 24. Turcu C. Marius Ciprian

PROMOłIA ANULUI ŞCOLAR 2006-2007

CLASA a XII – a A 1. Bucătariu G. Laura 2. Calenciuc D. Paul Daniel 3. Cernat V. Dan 4. Ciofu I. Elena Alexandra 5. Cîrjan I. DănuŃ 6. Coroeanu V. Valenetina

Angelica 7. Creangă G. Gabriel 8. Gîlcă G. Radu Cosmin 9. Grosu E. Raluca 10. Iordăchioaie G. Vald 11. Lepădatu D. Raluca Ioana 12. Maniliuc C. Petronela 13. Oancea G. George

Răzvan 14. Panuş C. Irina 15. Pîntescu M. Ioana

Cristina 16. Ponor G. Gabriel 17. Popovici P. Andreea

Nicoleta 18. Purcea L. Alexandru

Ionel 19. Rotaru A. Mihai 20. Scripcariu Ş. Mihai 21. Scutelnicu C. Alina

Gabriela 22. Tăbăcelea I. Daniela 23. Ursache I. Cristina

Nicolae 24. Vieriu V. Alexandru Ioan CLASA a XII – a B 1. Amarghioalei V. Răzvan

Constantin 2. Andrei G. Adina Cătălina 3. Arhipova V. Svetlana 4. Beşleagă D. Andrei 5. Buzămurgă C. Radu 6. Ciobanu G. Nicoleta

7. Ciolac C. Cosmin Constantin

8. Ciubuc C. Constantin 9. CoşofreŃ G. Andreea 10. Creangă M. Elena 11. Creangă G. Elena

Ramona 12. Culai P. Constantin 13. Duhan G. Andreea 14. Gheorghian V. Ioana

Loredana 15. Iftime C. Dumitru 16. Lăcureanu Fl. Ovidiu

IonuŃ 17. Lipovanu C. Constantin 18. Lupu P. Daniel 19. Mititelu N. Alexandra

Nicoleta 20. Negură D. Elena 21. Pavăl N. Georgiana 22. Poparcea V. Natalia 23. Prisecariu M. Felix Petru 24. Şalariu A. Andrei 25. Şalariu A. TudoriŃa 26. Samoilă I. Georgiana

Iuliana 27. Stoleriu A. Ionela 28. Tincu G. George Daniel 29. Ungureanu D. Elena

Delia CLASA a XII – a C 1. Acsinte G. AncuŃa Gabriela 2. Andrieş C. Andreea

Vasilica 3. Andronic V. Constantin 4. Barnea C. Constantin 5. Bordeianu C. Alina

Petronela 6. Buburuzanu I. Irina 7. Candalea V. Elena

8. Cernescu V. Lavinia Nicoleta 9. Ciortescu I. Mădălina Ionela 10. Ciubotariu D. Liliana 11. Cărjan C. Andrei Lucian 12. Corban M. Roxana 13. Creangă D. Dumitru Daniel 14. Cucuteanu M. Ana Maria 15. Dincă V. Anca Geanina 16. Iftodi E. Alina 17. Moşiesei G. Georgiana 18. Nica A. Elena 19. Paşchievici N. Roxana

Nicoleta 20. PărpăriŃă D. Constantin 21. Pintilie V. Dumitru Andrei 22. Ponor M. Mircea 23. SlăbuŃu D. Mihaela 24. Tincu I. Maria Iulia 25. Ursu P. Dorina 26. VorobăŃ M. Elena Alina CLASA a XII – a D 1. Amargheoalei I. Alina Ionela 2. Bănică C. Vlad 3. Boambă V. Corina 4. Călin G. Oana Georgiana 5. Ciobanu Mihai 6. Cîrlan D. Andrei 7. Cofariu M. Mihaela

Florentina 8. Cristea V. Corina 9. Curcă V. Bianca 10. Grădinaru V. Lăcrămioara

Ioana 11. Luca V. Viorel Bogdan 12. Luchian C. Elena 13. Lungu C. Gabriel Viorel 14. Lungu G. Georgiana 15. Mămăligă G. Daniela

Marinela 16. Moşa D. Daniela Petronela 17. NemŃu C. Laura Daniela

Page 144: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

146

18. Petraş M. Roxana Gabriela

19. Ponor I. Cristian 20. Săvoae I. Ştefan IonuŃ 21. Trofin I. Ioan 22. łurcanu Şt. Nicolae CLASA a XII – a E 1. Ababei V. Ana Cristina 2. Adumitroaiei A. Geta 3. AgăinăriŃei V. Petronela 4. Alexa D. Anca Roxana 5. Amarghioalei M. Raluca

Veronica 6. Asăvoaei M. Iuliana 7. Brînză A. Marina 8. Cîmpeanu C. Alexandru 9. Ciobanu I. Florin Marian 10. Cocieriu V. Raluca 11. Dîrzu F. Anca 12. Găină C. Lidia Alexnadra 13. Gherman T. Liliana 14. Huzum I. Monica

Georgiana 15. Loghin F. Mihaela

Cătălina 16. Luca C. Cristina

17. Lungu F. Melania Elena 18. Lungu M. Vlad Mihail 19. Matevici M. Ana Maria 20. Moldoveanu C. Cătălin

Mihai 21. Muşei A. Alina Roxana 22. NastasăD. Iulia 23. PăuleŃ D. Mirela Daniela 24. Percic G. Aurica 25. Plugaraşu M. Mihai

Silviu 26. Popovici N. Liliana 27. Şalaru C. Roxana Elena 28. Ştefănucă P. Elena

Ramona 29. Teslariu I. Ionela 30. Vasilache G. Alina

Gabriela 31. Vieriu I. Mihaela Cristina CLASA a XII – a F 1. AgafiŃei I. Andrei 2. Agapii G. Valentina 3. Amarghioalei C. Iuliana

Anca 4. ApachiŃei D. Teodora

Gabriela

5. Axinte I. Iuliana Lăcrămiora 6. Bertea M. Marinela 7. Bogdan G. Cristina

Georgiana 8. Bordeianu Gh. Maria Simona 9. BubuŃanu C. Lavinia 10. Bucur P. Ionela 11. Ciobanu S. Alexandru 12. Ciofu P. Alexnadru

Emanuel 13. Cojocaru C. Constantin 14. Creangă N. Ionela 15. Dabija V. Mirela Gabriela 16. Dascălu T. Melania 17. Găină D. Cătălin 18. Geană V. Roxana Mariana 19. Harhătă V. Oana Maria 20. Lungu V. Andreea Cătălina 21. Murariu C. Simona Elena 22. Pintilii G. Gheorghe 23. Proca D. Elena Mirela 24. łibuleac D. Maria 25. Traglă D. Andreea Iuliana 26. Ursache C. IonuŃ Daniel

Page 145: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

147

ÎNVĂłĂMÂNT GIMNAZIAL PromoŃia 2000-2001

1. Andronic V. Marius Adrian

2. Aonofriesei Şt. Elena Loredana

3. Chedică V. IonuŃ 4. Ciobanu N. Valentina 5. CoşofreŃ D. Daniel

Dumitru 6. Cozma I. Ciprian IonuŃ 7. Fedor Gh. Ştefania 8. Figher M. Petru 9. Ghioc V. Andreea 10. Horodincă Gh.

Georgiana 11. Hriscu D. Diana

Loredana 12. Lişman V. Bogdan 13. Mălinescu C.

Alexandru Costin 14. Mălinescu C. Răzvan

Constantin 15. Mătasă C. Alexandru

IonuŃ 16. Moraru E. Maria

Cipriana 17. Munteanu D. Cristian 18. Onofrei V. Anişoara 19. Pavăl C. Cristina Alina 20. Popovici P. Bogdan

Constantin 21. Prelipcean V. Mihaela

Gabriela 22. Prunea C. Tony Ştefan 23. Rugină C. Alina Elena 24. Săvoae I. Radu Andrei 25. Sîngepanu V. Ciprian

Ovidiu 26. Scurtu C. Lucian

Andrei

27. Sofronea T. Silvia 28. Surugiu M. Elena Felicia 29. ŞfaiŃer E. Eugenia 30. Tanasă D. DumitriŃa

Diana 31. Timofte A. Magdalena 32. Vintilă C. Maria Diana 33. Zbereanu I. Elena Diana PromoŃia 2001-2002

1. Aignătoaiei V. Victor Emilian

2. Ailiesei M. Alin Nicuşor 3. Apintiliese T. Roxana

Iuliana 4. Calniciuc V. Narcis George 5. Cernescu M. Manuela 6. Ciofu M. Mihai 7. Cojocariu S. Diana Nicoleta 8. Crăciun V. Andrei IonuŃ 9. Curcă C. Cristina 10. Cuteanu A. Alexandra

Florina 11. Deleanu I. LenuŃa 12. Fedeleş V. Ştefan

Nicuşor 13. Filipov Gh. Cristina

Gabriela 14. Fîntînaru I. Diana

Giorgiana 15. Ghioc V. Mihaela 16. Iancu D. George CodruŃ 17. Luca M. Adrian 18. Munteanu C. Geanina 19. Munteanu M. Roxana

Mihaela 20. Nica M. Dana Georgiana 21. Plugăraşu I. Marina

Gabriela 22. Procovanu I. Oana 23. Puhă M. Radu Mihai

24. RăduŃi V. Doru 25. Rîncă D. Ioana Andreea 26. Spiridon I. IonuŃ Alexandru 27. Todiraş Gh. Liviu Tiberiu 28. łuŃueanu E. Florin

Gheorghe 29. Ungureanu I. LaurenŃiu

Cătălin PromoŃia 2002-2003

1. Ababei V. Ana Cristina 2. Amarghioalei M. Raluca

Veronica 3. Bănică C. Vlad Gabriel 4. Bucătariu Calenciuc D. Paul

Daniel 5. Calenciuc D. Paul Daniel 6. Carciuc V. Roxana Maria 7. Ciofu I. Elena Alexandra 8. Cîrjan I. DănuŃ 9. Cîrlan D. Andrei 10. Danalache N. Alexandra

Anisia 11. Fedelaş V. Adina 12. Fliuşcă D. Diana Loredana 13. Găină C. Lidia Alexndra 14. Gîlcă Gh. Radu Cosmin 15. Grosu E. Raluca 16. Iordăchioaie Gh. Vlad 17. Lepădatu D. Raluca Ioana 18. Lungu Gh. Georgiana 19. Manilici C. Petronela 20. Mititelu N. Alexndra

Nicoleta 21. Oancea Gh. George

Răzvan 22. Popovici P. Andreea

Nicoleta 23. Scripcariu Şt. Mihai 24. Scutelnicu C. Alina

Gabriela

Page 146: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

148

25. Spiridon V. Vasile 26. Surugiu M. Mihaela

Gabriela 27. łalariu A. Andrei 28. Ştefănescu A. Roxana 29. Ştiuliuc D.Alina 30. Velişcu I. Ioana Ermina PromoŃia 2003-2004

1. Acornicesei Gh. Andrei 2. Amargheoalei C.

Alexandru Bogdan 3. Antochi C. Oana 4. Antoci Constantin

Bogdan 5. Anton D. Mihai Alin 6. BiŃică V. Petronela Oana 7. Burican Gh. Bogdan

Alexandru 8. Ciubuc N. Emanuela

Nicoleta 9. Cojocaru I. Alexandru 10. Fliuşcă D. Monica 11. Găină N. Alexandra 12. Găină V. LaurenŃiu 13. GheŃu M. Alexandra 14. Hurdui G. Simona

Andreea 15. HuŃanu I. Elena 16. Lupu A. Lucian 17. Malanca D. Alexandru 18. Manelici I. Marinela

Ioana 19. Moruzi C. Elena 20. Negură N. Neculai

Dragoş 21. Onofrei M. Mihaela 22. Pascariu C. Marian

Dragoş 23. Popescu I. Victor Ionel 24. Răileanu C. Andrei 25. RăŃoi M. Mirela

26. Rotaru P. Lucian 27. Spiridon D. Liviu Codrin 28. Teodorescu Şt. Alina 29. Zurbagiu Gh. Andrei PromoŃia 2004-2005

1. Amariei I. Raluca 2. Andronic V. Georgiana 3. Apopei I. Alexandru Ioan 4. Arsene P. Eduard

Alexandru 5. BiŃa G. George 6. Carja V. Andreea 7. Ciofu I. Victor 8. Crăcăileanu A. Andreea

Alexandra 9. Fedeleş C. Florina Cătălina 10. Găină M. Marius

Octavian 11. Găină G. Roxana

Georgiana 12. Gîlcă R. Ioana Roxana 13. LenŃer N. Liviu Alin 14. Lungu I. Mihaela 15. Marciuc I. Victor Ştefan 16. Merchez D. Andrei 17. Nica M. Alexandra 18. NicuŃari G. Octavian 19. Pascariu M. Alexandra

Florentina 20. Popa C. Claudia Sabina 21. Popovici P. Oana Monica 22. Rotaru I. Andrei Emerich 23. Scutelnicu C. Anca Iulia 24. Strachină C. Ionela

Cristina 25. Şoric M. Elena 26. łibuleac D. Dumitru 27. łuŃu C. Simona 28. Ulmanu I. Dainiel

Gabriel 29. Ungureanu I. Iosif Andrei

PromoŃia 2005-2006

1. Ababei V. Maria Mădălina 2. Arsene P. Bogdan Petrişor 3. Asoltanei I. Ionela AncuŃa 4. Avornicesei C. Ioana 5. Borşer I. Luciana Isabela 6. Borşeri F. Andreea Ionela 7. Buzămurgă M. Iulian Gabriel 8. Cîărbune Gh. Mihai 9. Ciofu Alexandra 10. CoşofreŃ D. Mihaela

Roxana 11. Creangă I. Ionela Simona 12. Creangă M. Eusebiu

Alexandru 13. Dolhăscu P: Maria

Alexandra 14. Dulhan I. Oana Andreea 15. HasmaŃuchi I. Mihai 16. HuŃanu I. Iuliana 17. Manolie I. Ioan 18. Matevici M. Marian 19. Prigoreanu D. Radu 20. Prisecariu D. Simona

Florentina 21. Prisecariu C. Lavinia Elena 22. Sava D. Cristina Amelia 23. Scripcariu C. Ioana 24. Scripcariu Şt. Gabriela 25. Spiridon V. Florin Tudor 26. Surugiu I. IonuŃ 27. Tincu Gh. Constantin

Iulian 28. Todiraş C. Daniela 29. Ungureanu C. Mădălin

Constantin 30. Zamfir D. Carmen Adela 31. Zapan I. Andrei PromoŃia 2006-2007

1. Anuşca Cosmin Gabriel 2. ApachiŃei Ana Maria

Page 147: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

149

3. Atasiei Florentina Denisa 4. AtîrgoviŃoae Anca Elena 5. Atudosiei Claudia

Alexandra 6. Boboc Dumitru Daniel 7. Bursuc Iona Ciprian 8. Buzămurgă Alexandru

IonuŃ 9. Cojocaru Iulia Andreea 10. Curcă Iona 11. Danalache Razvan

George

12. Dolhăscu Anca Iuliana 13. Dumitraşcu Ioan Cătălina 14. Gagea Andreea 15. Găină LaurenŃiu Gabriel 16. Găină Mihai 17. Harbuzaru Nicoleta 18. Iacob Maria 19. Iancu Elena Loredana 20. LenŃer Sonia Andra 21. Loghin Elena Mădălina 22. Lungu Ovidiu Mihai 23. Manolie Victor

24. Nechita Vlad Alexandru 25. Oprea Otilia Roxana 26. Pintiliescu Florina

Alexandra 27. Pintilii Anda Dumitrela 28. Ponor Constantin Tiberiu 29. Prisecariu Cosmina Diana 30. Scutaraşu Elena Cristina 31. Şerban Georgiana

Page 148: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

150

ÎNVĂłĂMÂNT SERAL ANUL ŞCOLAR 1962-1963 1. Abalaşei Aspazia 2. Bălteanu Silvia 3. Bobuşanu Alex. 4. Bîrsan Mihai 5. Bursuc Maria 6. Cantemir Const. 7. David Rebeca 8. Fraier Saul 9. Faibiş Mişu 10. Gogălniceanu Maria 11. Hobiuc Ana 12. IfŃimuŃă Const. 13. Liftan Dumitru 14. Lovin Valentina 15. Lupu Adam 16. Mănescu Petru 17. Mihai Dumitru 18. Mihai Otilia 19. Patz Carol 20. Seceanu Ioan 21. Voşniuc Mircea 22. Gîtstrîmb Ştefan 23. Munteanu Tasia 24. GhineŃ Aurica ANUL ŞCOLAR 1978-1979 1. Alexiu Gh. Olga 2. AniŃoaiei T. Ecaterina 3. Andrieş I. Gherghina 4. Belecciu I. Dumitru 5. Bistieru D. Mihai 6. Bortică M. Const. 7. Boureanu M. Aglaia 8. Cocieru Gh. Vasile 9. Chipară P. Pavel 10. Crîşmăreanu E.

Gheorghe 11. Daraban I. Mihai 12. Deac C. Maria 13. Ionescu N. Georgeta 14. Mihăilă A. Victor 15. Moisa Petru 16. Molocea N. Vlad 17. Murăraşu V. Gh. 18. Pîrîială D. Const. 19. Roşca Neculai 20. Stoleriu V. Vasile

21. Stingă Gh. Cornelia 22. Szabo Ortansa 23. Şalaru Maria 24. Todiraş D. Ioan 25. Ungureanu M. Mihail 26. Tutuianu Maria

ANUL ŞCOLAR

1979-1980 1. Apostu C. Const. 2. Apostu Gh. Elena 3. BiŃică C. Dumitru 4. Bîrsan I. Const. 5. Bîrsan I. Teodora 6. Bucur Anica 7. Buga L. Aurica 8. Cîrlan P. Dumitru 9. Cocieru I. Elena 10. Corban Mihai 11. Corban C. Rodica 12. Costin Suzana 13. Cotiugă Gh. Alexandru 14. Duduman D. Gheorghe 15. Ferestreoaru V. Neculai 16. Fotea I. Petru 17. Guşă P. Ştefan 18. Hăuceag Alex. Const. 19. HuŃupaşu A. Mihai 20. Lupu C. Costache 21. Mihăilă Al. Maria 22. Sandu D. Adriana 23. Sava C. Dumitru 24. Scutăraşu Gh. Gh. 25. Stoica Gh. Marcel 26. Teşu V. Olga 27. łibuleac V. Victor 28. Ursache I. Petru 29. Vînă C. Emilia

ANUL ŞCOLAR 1980-1981

1. Bolea M. Vasile 2. Borşer Al. Mihai 3. Bran Gh. Dorina 4. Bran Gh. Ioan 5. Calistru D. Ioan 6. Codăescu C. Corneliu 7. Coşer I. Gheorghe

8. Condurache - Pascariu Maria

9. Cristea C. Gheorghe 10. Dănilă P. Costică 11. Diaconu I. Petru 12. DodiŃă I. Ioan 13. Dughiri P. Petru 14. Dumitriu C. Cristina 15. Grădinaru Al. Dumitru 16. Haldan D. Const. 17. Mihăilă M. Mihai 18. Mocanu T. Petru 19. Muraru I. Ion 20. Murăraşu Gh. Leocardina 21. Muscă C. Dumitru 22. Paval D. Neculai -

Dragomir 23. Pînzariu A. Maria 24. Pînzariu D. Vasile 25. Pîslariu V. Alecsandru 26. Pricop I. Vasile 27. RăduŃi I. Costică 28. RăduŃi Dragan I. Elena 29. RăduŃi I. Vasile 30. Stavarache Gr. Gheorghe 31. Storisteanu P. Ioan 32. Şerban D. Ioan 33. Ungureanu Gh. Gheorghe 34. Spiridon Al. Ioan ANUL ŞCOLAR 1981-1982 1. Ababei Gh. Gheorghe 2. Aştefănesei D. Dumitru 3. Atomei Gh. Florin 4. Buznea Al. Dumitru 5. Buburuzanu C. Ion 6. Catargiu D. Pavel 7. Catargiu S. Tania 8. Ciobanu P. Vasile 9. Cojocaru Gh. Adela 10. Cozma Eugen 11. Dinu I. Ştefan 12. Gaşpar D. Mihai 13. Gogoman Ana 14. Grumeza Gh. Ioan 15. Guşă V. Aurica 16. Harhătă A. Petru 17. Moşa Dumitru

Page 149: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

151

18. Muscă C. Const. 19. Năstase Petru 20. Neculce Gh. Const. 21. Onofrei O. Ana 22. Pîhu Cornel 23. Pîrîială D. Valeriu 24. Roşu D. Mihai 25. Rusu D. Dumitru 26. Smerea C. Ion 27. Timofte V. Vrrginia 28. łibuleac Elena 29. łuŃuianu P. Emil 30. Uleniuc C. Const. 31. Ungureanu M. Vasile ANUL ŞCOLAR 1982-1983 1. Baltag I. Gheorghe 2. Ciubotariu C. Ioan 3. Corban D. Natalia 4. Coşuleanu C. Elena 5. Crăciun V. Dumitru 6. Diac D. Valeriu 7. Dinu P. Maria 8. Doboş D. Iosif 9. HuŃupaşu M. Mihai 10. Ivanov A. Fedosia 11. Ivanov I. Simion 12. MarcuA. Const. 13. Munteanul. Gh. 14. Muraru I. Elisabeta 15. Neicu V. Hortenzia 16. Pascaru Leocardia 17. Pascaru D. Dumitru 18. Pavel D. Ştefan 19. Petrovici Gh. Mihai 20. Pînzaru N. Ana 21. Pocnet V. Alexandru 22. Roşu Vasile 23. Siminiceanu Al.

Alexandru 24. Simionescu C. Neculai 25. Şalaru Alex. Costache 26. Tănasă Elena 27. Toma Vasile 28. łuŃuianu Dumitru 29. Zamfir Maria 30. Alexa I. Ioan 31. Anton D. Petru 32. Bîrjoveanu P. Maria

33. Băhnăreanu C. Maria 34. Bejan D. Ionel 35. BiŃa D. Gheorghe 36. Boboc Alex. Petru 37. Borşer D. Gheorghe 38. CoşofreŃ Gh. Dumitru 39. Diac V. Maria 40. Fetcu Oresia 41. Gheban V. Vasile 42. Merchez C. Ana 43. Munteanu FI. Rodica 44. Năstase C. Ştefan 45. Pavăl D. Constantin 46. Pîslaru C. Rodica 47. Petrariu S. Maria 48. Prodan M. Mihai 49. Rachieru V. Vasile 50. Stoica Popovici

Mariana 51. Tescu M. Mircea 52. Varzari Gh. Mihai 53. Vulpe C. Const. 54. Cîrjan Gh. Gheorghe

ANUL ŞCOLAR 1984-1985

1. AgafiŃei V. Vasile 2. Avornicesei Gheorghe 3. Baziluc Gh. Corneliu 4. Chelaru M. Mariana 5. Cărăuşu Gh. Gheorghe 6. Căpitan Daniela 7. Cernescu Gh. Gheorghe 8. Cloşcă V. Maria 9. CoşofreŃ Gheorghe 10. Curecheriu Ioan 11. Dragan Cornelia 12. Dudulac M. Const. 13. Furtună Mihai 14. Gafincu Gh. Vasile 15. Gafincu I. Maria 16. Lazăr A. Mihai 17. Leonte P. Mircea 18. Luchian Dumitru 19. Munteanu A. Mircea 20. Năstasă E. Elena 21. NeamŃu Gh. Gheorghe 22. Pavel Dumitru 23. Pîrtică M. Mihai

24. Petrenciuc Florin-Valeriu 25. Rotaru C. Pavel 26. Scripcariu C. Maria 27. Stafie Gh. Constantin 28. Apetrei St. Vasile 29. Bulancea Mariana 30. Bejenaru Gabriela 31. Ciobanu Adrian 32. Cîrcu Mariana 33. CreŃu Ana 34. Curecheru Const. 35. Diaconescu Const. 36. GrigoruŃe Vasilica 37. Hriscu Const. 38. Leonte Ecaterina 39. Marian Dumitru 40. Moldoveanu Colea 41. Moldoveanu Iulian 42. Oghină Gheorghe 43. Pleşescu Ioan 44. Sîngepeanu Const. 45. Simionescu Elena 46. Sofian Dumitru 47. Suman Viorica 48. ługui Vasile 49. Ungureanu Vasile 50. Vornicu Mihai ANUL ŞCOLAR 1985-1986 1. Alexa D. Mihai 2. Apetrii D. Natalia 3. Baltag I. Florica 4. Bezede M. Mihai 5. Bucur Genoveva 6. Ciubotariu Minodora 7. Cojocaru A. Virginia 8. Corban D. Fănica 9. Damir Gh. TomiŃa 10. Haldan Gh. Elena 11. Heciu C. Maria 12. HriŃcu Gh. Gheorghe 13. Manciu Gh. Mihai 14. Matei V. Mihai 15. Molocea V. Mariana 16. Murariu C. Maria 17. Murariu D. Viorel 18. PleşcaGh. Mihai 19. Pânzaru Gh. Toader 20. Popa P. Eugen

Page 150: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

152

21. Rachieru N. Eugenia 22. Roman-Damir Maria 23. Rugină Verona 24. Sandu Gh. Dorica 25. Sandu C. Dumitru 26. Sîngepeanu I. Victor 27. Stîngă I. Dan 28. Strungaru M. Ion 29. Ursa J. Neculai 30. Ursache D. Emilia 31. Zaharia Paraschiva 32. Andronic Elena ANUL ŞCOLAR 1986-1987 1. Acasandrei Cornelia 2. Adamache Ana 3. Apostol Zenovia 4. Baciu Minodora 5. Bălăşanu Doinita 6. Bucă Gica 7. Buinceanu Elena 8. Chelea Florentina 9. Chifan ViruŃa 10. Chiperi Elena 11. Ciubotă Mihaela 12. Dumitriu Ştefania 13. Filimon Mihaela 14. Gavril Elena 15. Gălbează Petronela 16. Hortopan Adriana 17. Mătăsaru Ana 18. Matei Mihaela -

Lăcrămioara 19. Mazilu Iuliana -

Victoria 20. Merchez I. Ioan 21. Oprea Neculai 22. Pătraşcu Const. 23. Petcu Petronela Carmen 24. Pintiliescu Veronica 25. Puşcaşu Daniela 26. Rugină Florin 27. Soloncă Mirela 28. Sopcu Adriana 29. Tăutu Mihaela - Viorica 30. Ursache Camelia 31. Vatamanu Gh.

Gheorghe 32. Vouciuc Violeta

ANUL ŞCOLAR 1987-1988

1. Andronic C. Vasile 2. Atodiresei A. Florica 3. Belcescu Gh. Elena 4. BunduŃă V. Ana 5. Cazacu C. Maria 6. Chedică V. Maria 7. Costea V. Vasile 8. Diaconu Gh. Viorica 9. Danalache D. Dumitru 10. Doban Paraschiva 11. Filote C. Maria 12. Gafîncu M. Vasile 13. Gîlcă C. Florin 14. Harbuz D. Liviu 15. Holban Gh. Gheorghe 16. Isac V. Constantin 17. Lăcureanu V. Florin 18. Loghin M. Gabriel 19. Maftei D. Maria 20. Matei Dorina - Daniela 21. Matei Gh. Petronela 22. Mămăligă Daniela 23. Munteanu Gh. Vasile 24. Pavliuc I. Corneliu 25. Pavel (Abalaşei) Alina 26. Pitariu Mihaela 27. Sandu Paul 28. Scutăraşu C. Elena 29. Scutăraşu M. Florin 30. Stoleru I. Maria 31. Tătăruşanu Gh.

Mariana 32. Tambric C. Marinela 33. łibuleac C. Maria 34. Vasilica P. Neculai 35. Mititelu C. Neculai 36. łibuleac C. Rodica 37. Puhă P. Mihai ANUL ŞCOLAR 1988-1989 1. Acornicesei D. DănuŃ -

C-tin 2. Alecsii D. Elena 3. Alistar Dumitru 4. Băiceanu I. Constantin 5. Belcescu G. Georgeta 6. Bezedică M. Const.

7. Boboc Gh. Lăcrămioara 8. Bocancea Lăcrămioara 9. Botez D. Elena 10. Busuioc I. Const. 11. Busuioc D. Angelica

Maria 12. Călugăru V. Elena 13. Cernescu Gh. Felicia 14. Chiriac A. Constantin 15. Cocoveică I. Silvia 16. Curcă Gh. Cristian 17. Fedeleş Gh. Vasile 18. Florişteanu D. Maria 19. Găină Gh. Maria 20. Hlihor N. Liliana 21. HuŃanu M. Petronel 22. IoniŃă A. Silvia 23. Lipovanu M. Mihaela 24. Loghin C. Dumitru 25. Lungu Gh. Georgeta 26. Mititiuc I. Elena 27. Panaitescu M. Felicia 28. Pletan I. Nicuşor 29. Rusu Gh. Elena 30. Tătăruşanu P. Elena 31. Timofte D. Mariana 32. SlăbuŃu M. Elena 33. Ciubuc Veronica Miclea ANUL ŞCOLAR 1989-1990 1. Agavriloaiei P. Dan-Marcel 2. Aniculăesei I. Ioan 3. ApachiŃei Gh. Gheorghe 4. Căsăneanu M. Mihail 5. Cotună St. Ştefan 6. Coşarcă N. Neculai 7. Cozma Gh. Const. 8. Curcă Gh. Elena 9. Dascălu C. Maria 10. Duhan C. Maricica 11. Fedeleş N. Lăcrămioara 12. Fotea Gh. Elena 13. Fotea C. Vasile 14. Gavril Gh. Adriana 15. Gîlcă C. Eugenia 16. Gîtstrîmb D. Const. 17. Haiduc D. Vasile 18. Hriscu Gh. Elisabeta 19. HuŃanu M. Viorel

Page 151: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

153

20. Ilescu C. Lina 21. Iordăchel Gh. Elena 22. Lungu I. Ioan 23. Lutic Gh. Maria 24. Matei C. Dorin 25. Pascaru C. Dorina 26. Pîslaru I. Mihai 27. Pricop C. Petronela 28. RăŃoi C. Marinica 29. Roman V. Maria 30. Rusu N. Liliana-Elena 31. ŞerbanC. Doinita 32. Tanasă Gh. Gheorghe 33. Tincu Gh. Liliana 34. Tincu I. Neculai 35. Ungureanu D. Dumitru ANUL ŞCOLAR 1990-1991 1. Boghian P. Ioan 2. Băcică I. Iulia 3. Buzilă V. Maria 4. Buzilă V. Vasile 5. Ciubotaru C. Maria 6. CreŃu Daniela 7. Curecheriu D. Const. 8. Curteanu C. Dumitru 9. Frijan I. Maria 10. Gînju I. Angela 11. Găină Gh. Elena 12. Huşanu C. Rodica 13. Ionel C. Elena 14. Loghin M. Liliana 15. Lupuca Georgeta 16. Lutic C. Milica 17. Maftei D. Maria 18. Miron M. Ion 19. Nechita Iuliana-Claudia 20. Nica I. Cristian 21. Pascariu D. Elena 22. Popa I. Ileana 23. Popovici I. Nicoleta 24. Stoleriu I. Neculai 25. Sova A. Genoveva 26. Stoica Daniela 27. Zapan Gh. Const.

ANUL ŞCOLAR 1991-1992

1. Acatincăi A. DănuŃ 2. Afigheroaiei T. LuminiŃa

3. Agăinoaiei C. Const. 4. Amaximoaie Constantin 5. Asaftei Neculai 6. Cuciuc P. Mihaela 7. Cojocaru Dumitru 8. Cotună D. Mariana 9. Dolhescu D. Dinu 10. Druc N. Elena 11. Făgăteanu V. Violeta 12. Fedeleş I. Const. 13. Gagea P. Petru 14. Galben Gh. Elena 15. Ghemeş D. Elena 16. Gîlcă N. Daniela 17. Humă N. Ana 18. Matei Gh. Valerică 19. Mateciuc V. Marinela 20. Munteanu Mihaela 21. Olaru I. Elena 22. Popa N. Elvira 23. Pădure Alexandrina 24. Scutelnicu C. LenuŃa 25. Stavarache Georgel 26. Şerban Cătălin 27. Suhan Maria 28. Talabă Doinita 29. Ungureanu V. Ionel 30. Ungureanu I. Mihaela 31. Zamfir Gh. Geta 32. Ursu Cristian

ANUL ŞCOLAR 1992-1993

1. Agavriloaiei D. Elena 2. Agavriloaiei P. Elena 3. Apopei (Turiceanu)

Gianina 4. Arsene Gh. Petrea 5. Bezedică Geta-Daniela 6. Budeanu Georgeta 7. Călinescu C. Ana 8. Coşeri P. Viorel 9. Creangă Gh. Dorel 10. Iftime LenuŃa 11. Nicorici Alexandru 12. Pintilie Nicolae 13. Pitariu Gabriela 14. Popa P. Costache 15. Sumanaru ConstanŃa

16. Sauciuc M. Ioan 17. Turcu C. Carmen 18. Unugreanu D. Elena 19. Ungureanu D. Const. 20. Urcaciu Laura-Ionica 21. Chipară Monica AN ŞCOLAR 1994 – 1995 1. Agavriloaie Elena Mihaela 2. Balan V. Oana Loredana 3. Boghiu Gh. Constantin 4. Bran P. Ionel 5. Ciobanu C. Constantin 6. Dolhascanu V. Dan 7. EnŃuc I. Vasile 8. Micu I. Daniel 9. Tincu AneŃica 10. Surdoaia Gh. Maria Angelica 11. Tanasă C. Liliana AN ŞCOLAR 1995 – 1996 1. Acornicesei C. Constantin

Dan 2. AgăinăriŃei I. Ioan Liviu 3. Botezatu Petru 4. Corduneanu V. Silviu 5. Cuibuş C. Ioan Florin 6. Curcă C. Nicoleta 7. Frijan I. Ioan 8. Lungu P. Georgeta 9. Lutic Gh. Adrian Gheorghe 10. Mînzat Gh. Mariana 11. Năstasă Gh. Vasile Florin 12. Pintilie N. Maria 13. PleşcuŃă C. Mihaela 14. Poparcea Gh. Iuliana 15. Scripcariu V. Ioan 16. Stoica Cristina Valentina 17. Tincu I. Gheorghe AN ŞCOLAR 1996–1997 1. Anechitoaei C. Mariana

Felidia 2. BiŃa I. Constantin 3. Cireş C. Liliana 4. Cireşi V. Iuliana 5. Chiriac D. Cornel 6. Curecheriu Gh. Maria 7. Lupu V. Gabriela Mihaela 8. Lupuca O. Daniel Octav

Page 152: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

154

9. Matriş D. Liliana 10. Năstase I. Petru 11. Pintilei M. Marius 12. Şorici D. Elena 13. Vodă C. Mihai 14. Vodă C. Mihaela AN ŞCOLAR 1997–1998 1. Acatincăi A. Alina 2. Antochi Şt. Lăcrămioara 3. Cornea T. Mihai 4. Damian I. Liviu 5. Gogoman I. Elena 6. Hriscu V. LuminiŃa Maria 7. Lungu I. Elena 8. Loghin D. Maria 9. Popovici V. Adrian 10. Scutaraşu S. Maria Mioara AN ŞCOLAR 1998–1999 1. Aursulesei D. Elena 2. Bîrsan C. LuminiŃa 3. Chiriac (Gîlcă) C. Cristina 4. Iftimie M. Dumitru AN ŞCOLAR 1999–2000 1. Aignătoaei I. Elena 2. Andrii Gh. Petronela 3. Alexa Lăcrămioara 4. Beşleagă C. Petru 5. Carciuc D. Adriana 6. CaŃîru V. Marius Iulian 7. Dascălu M. Elisabeta 8. GafiŃa C. Petronela 9. Găină C. Adrian

10. Habdulea D. Florin 11. Loghin C. Maria 12. Nica V. Violeta 13. Onofrei V. Daniela Diana 14. Radoae C. Anca 15. Sava Şt. Tina AN ŞCOLAR 2000–2001 1. Chelariu D. Constantin Florin 2. Ciobanu C. Florin 3. Ciornea C. Constantin 4. HriŃcu C. Constantin Cătălin 5. Lucan C. Elena Camelia 6. Lungu P. Irina 7. Margin I. Bogdan Ioan 8. Moisa M. Cristina 9. NiŃă I. Andrei Viorel 10. Pîslariu V. Ion 11. Poinaru M. Mihai Ciprian 12. Sandu Şt. Ciprian Marius AN ŞCOLAR 2001–2002 1. Aiacoboaie C. Felicia 2. Apetrei V. Gabriel Marius 3. Acsinte Al. Elena 4. Ciobanu Gr. Mihai 5. Dumbravă Gh. Carmen 6. Fetcu G. Ovidiu 7. Filimon C. Ioana 8. Găină Gh. Liliana

9. Lungu P. Daniel Adrian 10. Marian C. Gabriel 11. Nica V. Claudiu 12. Nica V. Tiberiu 13. Siminiceanu Al. Cristian 14. Spiridon V. Vasile Ovidiu 15. Stavarache E. Ioan IonuŃ 16. łibichi N. Petru AN ŞCOLAR 2004–2005 1. Asoltanei V. Petronela 2. Cozma C. Mihai Ciprian 3. CreŃu Şt. Ana Elena 4. Curecheriu C. Paula Sorina 5. Enea N. IonuŃ Cătălin 6. Fedelş S. Bogdan IonuŃ 7. Formagiu M. Adrian 8. Găină E. Ionela 9. Grădinaru V. Maria Ramona 10. HîriŃanu V. Alina Petronela 11. Ichim V. Cristian Gheorghe 12. Iftime P. Cristina 13. Matei M. Petronela 14. Plăcintă M. Mihaela Cristina 15. Şalariu D. Marinela 16. Şerbănescu C. Constantin Otto 17. Turcu D. Bogdan Dumitru

Page 153: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

155

XI. EVOCĂRI la a 40-a aniversare

... AMINTIRI, AMINTIRI, AMINTIRI

15 septembrie 1953. Un automotor transportă din satul natal Erbiceni, spre târguşorul Hârlău doi absolvenŃi, Floarea şi Iosif Minea, al căror viitor fusese hotărât de părinŃii lor. Aflaseră ei că la Hârlău luase fiinŃă un liceu şi pentru a-şi feri odraslele de tentaŃiile oraşului Iaşi, au hotărât să îşi aducă copiii aici.

Gândurile celor doi se învălmăşeau iar inimile lor băteau năvalnic pe măsură ce se apropiau de locul care avea să le influenŃeze destinul. Peronul gării din Hârlău i-a întâmpinat cu aromă de struguri şi mere coapte. După un lung drum ce li s-a părut atunci nesfârşit, plin de praful parcă adunat din toată lumea, cei doi au ajuns la liceu (actuala şcoală generală). Forfota din curtea şcolii, caracteristică fiecărui început de an şcolar, le-a împrăştiat teama de necunoscut.

Primele ore, primele cunoştinŃe cu colegii şi cu domnii profesori, primele emoŃii ale testelor de început...

... Extemporale, teze şi iar extemporale au marcat primele rezultate bune şi foarte bune. GreutăŃilor materiale din familie generate de război, secetă, reforme monetare li se adăugau cele de la şcoală (lipsa condiŃiilor materiale din internatul improvizat, a cadrelor didactice calificate). Dar tinereŃea şi dorinŃa de a-şi împlini idealul dorit au învins şi în anul 1956 cei doi termină liceul şi în acelaşi an reuşesc la facultate; Floarea la biologie - Iosif la istorie.

În 1960 Iosif Minea se întoarce în satul natal ca profesor de istorie, iar Floarea Minea (Teodor) la liceul care a pregătit-o temeinic pentru viaŃă. Iat-o acum colegă în cancelarie, cu foştii profesori: Tătar Vasile, Bălan Vasile, Marcus Avram şi alŃii. Momentul întâlnirii cu foştii profesori în aceeaşi cancelarie a fost copleşitor, plin de emoŃie şi recunoştinŃă faŃă de cei care i-au dăruit o părticică din sufletul lor, punînd-o la temelia devenirii ei. Astfel şi-a început munca plină de răspundere, proaspăta profesoară Floarea Minea.

... «Fugit irreparabile tempus» - 1993 an aniversar. 40 de ani s-au scurs de la primii paşi făcuŃi în acest liceu şi 33 de generaŃii de elevi s-au succedat sub privirea atentă şi răbdătoare a profesoarei Floarea (Teodor) Minea.

La 15 septembrie 1993, clopoŃelul nu o va mai chema la ore pe profesoara Teodor.

... 40 de ani! PuŃini, pentru că mai sunt multe de realizat pentru cei în mijlocul cărora trăiesc, mulŃi, pentru că cei 40 de ani mă poartă cu toate amintirile spre îndepărtaŃii ani de şcoală.

Page 154: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

156

BilanŃul celor 33 de ani de activitate la liceul pe care l-am slujit cu dragoste şi pasiune, este greu de realizat acum când emoŃia despărŃirii de el mă stăpâneşte din nou. ÎI vor face generaŃiile care vor urma... fugit irreparabile tempus...

Floarea Teodor Profesor biologie al Liceului teoretic

„Ştefan cel Mare” din Hârlău

CONFESIUNI DE LA CATEDRĂ... Am învăŃat la acest liceu, în localitatea în care m-am născut. ÎnvăŃ şi

astăzi, dar nu «meseria» de elev, ci cea de profesor. E greu, e uşor?! Sunt modele ce pot fi urmate?!?

Pentru mine, cea care descoperă la profesorul de literatură, de limba franceză sau de istorie, dăruirea, generozitatea dar şi existenŃa, liceul a rămas un loc de suflet.

Profesorul de astăzi se întoarce cu emoŃie în adolescenŃă, revine cu nostalgie la spiritul altei generaŃii de elevi. Era diferită de cea de astăzi? Greu de răspuns, dar astăzi ştiu că «în doi nu există fericirea, ci fericiri». În doi, eu şi elevii mei ne apropiem, ne înstrăinăm, ne descoperim şi redescoperim.

Pentru omul de la catedră, munca de zi cu zi prilejuieşte descoperirea însuşirilor unei vârste, dorinŃa de cunoaştere, sensibilitatea, nevoia de apropiere sufletească, izolare şi sociabilitate, atitudine de neconformism. împlinirile şi neîmplinirile sunt ale meseriei de profesor dar, fiecare dintre noi, la vârsta şcolii, au intuit cu maturitate valoarea adevărată de la catedră.

Eu nu pot să nu-mi exprim întreaga apreciere faŃă de oamenii care au ştiut că asperităŃile drumului spre succes pot deveni adevărate trepte. Sunt trepte ale vieŃii acestui liceu, ale elevilor de altădată, care astăzi sunt oameni cu o profesie ce împlineşte idealul adolescenŃei.

Aceştia şi fiecare dintre noi, în succesiunea generaŃiilor, trebuie să păstrăm o amintire sinceră şi curată unor oameni care au slujit sau slujesc cu credinŃă profesia de dascăl.

Nu pot să nu vorbesc cu consideraŃie despre cei care prea devreme şi nedrept au trecut în lumea nefiinŃei: prof. Costache Eugenia, prof. Moraru Constantin.

Aceeaşi preŃuire faŃă de cei care sunt profesorii acelui ieri al meu, dar şi profesorii de azi ca: Teodor Florica, Diaconescu Florentina, Oprişanu Petru, Palade Ioan, Luca Constantin, Timofte Vicu, Alexe Virginia.

Page 155: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

157

Destăinuirea poate părea subiectivă, dar drumurile vieŃii oamenilor pornesc din locul naşterii şi se deschid prin şcoală. Locul naşterii şi şcoala sunt ale propriei mele identităŃi şi prin ele mă definesc şi în rosturile profesiei.

Tatiana Dumitriu

Profesor de Limba şi literatura română al Liceului teoretoc „Ştefan cel Mare” din Hârlău

ANIVERSARE Există instituŃii care înaintează în vârstă, câştigă experienŃa maturităŃii

şi prestigiul succeselor obŃinute de-a lungul anilor, dar care rămân totuşi tinere prin forŃele noi şi entuziasmul deosebit pe care-l au în fiecare clipă.

Liceul teoretic „Ştefan cel Mare” din Hârlău, care împlineşte 40 de ani de existenŃă, ani în care nu i-au lipsit împlinirile, dar nici obstacolele de învins, este un exemplu de astfel de instituŃie, care este şi va rămâne tânără, aducătoare de bucurii...

Ca absolventă a acestui liceu, îmi amintesc cu nostalgie de anii de liceu, de profesorii noştri, de colegii mei de clasă, de adolescenŃa mea, care nu va reveni niciodată. Au fost ani frumoşi, plini de vise, dar şi de multă muncă, ani în care de altfel ne-am hotărât viitorul. Nu voi uita niciodată emoŃiile pe care le aveam la ore, în momentele în care eram ascultată de către profesori, emoŃii care ne-au urmat şi la facultate şi mai departe. Dar emoŃiile care îmi invadează în acest moment sufletul sunt emoŃiile serbărilor de sfârşit de an - cele mai fericite clipe ale vieŃii mele de elev. Aceste serbări de neuitat care se încheiau cu ceremonia simplă, simbolică, a acordării premiilor şi a schimbului de buchete de flori.

Profesorii mei - profesorii acestui liceu - au pregătit cu pasiune zeci de generaŃii. Secretul cu care aceştia au reuşit să-şi câştige elevii de partea lor a fost încrederea în elev. EvidenŃiindu-ne succesele cele mai mici şi convingându-ne că orice gol în cunoştinŃe atrage insuccesul, dascălii noştri ne-au determinat la muncă asiduă, continuă. Deşi au existat şi greutăŃi, ele nu s-au transformat în insuccese. Împletite cu bucuriile au fost numai fapte ale unei istorii - istoria acestui liceu.

Noi, absolvenŃii acestui liceu, păstrăm dascălilor noştri cele mai calde sentimente de afecŃiune pentru devotamentul depus în călăuzirea paşilor şi în clădirea aspiraŃiilor noastre pe care fiecare, mai târziu, a încercat să le

Page 156: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

158

transforme în realitate. La aniversare celor 40 de ani de existenŃă urez Liceului teoretic „Ştefan cel Mare” din Hârlău o viaŃă lungă şi plină de împliniri.

Asist.univ. Rodica Luca Tudorache

Institutul Politehnic Iaşi

REGĂSIRE ŞI RECUNOŞTINłĂ

Dragii mei dascăli, bine v-am regăsit! Vă mai amintiŃi de mine? Sînt fosta dumneavoastră elevă: Alexe Oana-Felicia - şefa promoŃiei 1983. Astăzi sunt profesoară de matematică la Şcoala generală „Petru Rareş” Hârlău.

Liceul nostru împlineşte azi 40 de ani de existenŃă, iar în această vară promoŃia mea va sărbători zece ani de la absolvire; o coincidenŃă frumoasă, un prilej în plus pentru mine de a face o analiză a timpului scurs - zece ani, or fi mulŃi, or fi puŃini? Mie nu mi se par aşa mulŃi deoarece vă regăsesc azi pe toŃi la fel de tineri, ba chiar parcă mai tineri ca acum zece ani, când am plecat de pe băncile acestui liceu.

SunteŃi majoritatea foştilor mei dascăli, dascălii mei dragi care au sădit în mine acel gen de pasiune pentru munca aceasta nobilă şi grea, chiar titanică uneori, şi azi prin cuvântul meu, vă asigur, dacă mai era nevoie, că aŃi reuşit pe deplin.

Băncile acestui liceu au văzut patruzeci de generaŃii de tineri absolvenŃi, elevi entuziaşti, în numele cărora eu azi vă mulŃumesc. Vă mulŃumim din suflet pentru toată strădania dumneavoastră, pentru toată răbdarea şi pasiunea dumneavoastră, ce se regăseşte azi în fiecare din noi. Acei dintre noi, şi nu puŃin sunt ei la număr, care au ştiut pe băncile şcolii să vă preŃuiască învăŃămintele, poveŃele părinteşti, au avut ce învăŃa şi şi-au pus încă de pe atunci temelia viitoarei profesii.

Îmi amintesc cu nostalgie de ultima zi de liceu, când emoŃionaŃi completam fiecare dintre noi un jurnal de adio în care ne consemnam gândurile pe viitor. Fostul meu profesor diriginte, domnul Vasile Tătar păstrează în acel caiet gândurile noastre de atunci. Îmi amintesc că am scris, foarte convinsă de ceea ce scriam, că nu concep să fiu decât profesoară de matematică, din moment ce aproape toată viaŃa de până la 18 ani am petrecut-o în şcoală. Şi iată că visele de atunci au devenit realitate şi nu doar pentru mine, ci pentru toŃi acei ce au ştiut încă de pe atunci ce vor să realizeze în viaŃă.

Fără a fi părtinitoare, consider că noi, dascălii de azi, foştii dumneavoastră elevi, suntem mai apropiaŃi sufletelor dumneavoastră. Vă suntem azi cele mai fidele copii, suntem rezultatul strădaniilor dumneavoastră.

Page 157: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

159

Noi suntem azi cei ce peste zeci de ani vor fi fericiŃi dacă elevii noştri îşi vor mai aminti de noi. MulŃumim dumneavoastră, de acum suntem noi şi nu vă vom dezamăgi.

De dumneavoastră se leagă anii adolescenŃei noastre, ani de căutări, de împliniri, de vise făurite pentru viitor, anii primei iubiri, şi poate a unicei iubiri, anii în care aŃi încercat să ne înŃelegeŃi aspiraŃiile din punct de vedere afectiv, al trăirilor adolescentine. Şi să nu-mi spuneŃi că nu aŃi observat câte un bileŃel schimbat pe furiş în timpul orei, câte un caiet foşnit, pe sub bancă în timpul unui extemporal, câte o fugară strângere de mană în timpul pauzelor şi poate câte altele! Pe toate le-aŃi iertat şi le-aŃi tratat cu înŃelegere părintească.

AŃi fost pentru noi dascăli şi părinŃi, pentru unii dintre noi chiar părinŃii, în sensul natural al cuvîntului, părinŃi, dascăli şi copii ce azi ne bucurăm împreună pentru această frumoasă aniversare a Liceului „Ştefan cel Mare” Hârlău căruia îi dorim să aibă încă multe alte generaŃii de absolvenŃi, care să-i facă cinste.

Oana Felicia Alexe - profesor mat6ematică Şcoala generală „Petru Rareş” Hârlău

FLORI...

Pentru cei de aceaşi generaŃie cu mine, sensul scurgerii timpului e «de la stânga spre dreapta», adică din trecut în prezent... Vine din trecut timpul, poposind enorm de mult în prezent, căutând viitorul...

Trecutul a trecut de mult şi, adus în prezent, leagă cu el emoŃionantele şi marile bucurii. Ceea ce nu se uită... Şi nu se uită primul an de apostolat din îndelungata carieră didactică...

Era un septembrie cald al anului 1955, câteva zile înainte de 15 septembrie. Vizitam săile de clasă, cu emoŃia viitoarei ipostaze de profesor. La etaj (azi corpul vechi al clădirii Şcolii Generale), într-o sală de clasă, semnul de agitaŃie, de lucru. Intru. Înăuntru, cîŃiva adolescenŃi, fete şi băieŃi, s-au oprit din lucrul gospodăresc, ultimele «retuşuri» ale băncilor, ferestrelor, tablei... - E clasa dumneavoastră? - Mda... - Sunt noul vostru profesor de limba română...

Le-am întins mâna, pe rând, răspunzînd la gestul meu cu timiditate, reŃinere, cu sclipiri de priviri şi zâmbete... - Vom fi la anul prima promoŃie... zi tu, GhiŃă, cum ne cheamă!...

Page 158: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

160

Şi GhiŃă, un zdrahon cu ochii vii şi iscoditori arăta pe rînd: Petrică, Magda, Simona, Wilhem, Francisca, Costache...

- Am auzit că vom avea un nou profesor de română... Noi până acum am făcut cu domnişoara TomiŃa...

- Ce-aŃi făcut cu domnişoara TomiŃa? Şi am apăsat asupra cuvîntului «făcut». Un ha-ha hârşâit din gura largă a lui Wilhem... Un ha-ha molipsitor ne-a cuprins pe toŃi... Puntea de gheaŃă a căzut în gol şi au rămas în sală ecouri de râs şi un pumn de oameni legaŃi prin tinereŃea de suflet şi despărŃiŃi doar de respectul viitoarelor distanŃe de la catedră la bănci... dar atunci catedra era într-un colŃ, băncile în neorânduială, Magda cu un batic pe cap, GhiŃă cu mânecile suflecate a treabă, Costache cu vorbele fără dicŃie, ce păŃise el odată, la o oră de fizică..., eu cu mica anecdotă din viaŃa studenŃească... - Unde eşti tu timpule, de acum 38 de ani? - Ei, eu vă las să faceŃi clasa frumoasă... Ne întâlnim luni, la deschiderea şcolii...

Şi luni, 15 septembrie 1955, în faŃa careului, domnul director Postolache Cristinel, printre altele: - Vă mai prezint pe noul profesor de limba română...

Din dreapta, unde stăteau «cei mari», viitorii absolvenŃi ai primei promoŃii a liceului, a izbucnit un ropot de aplauze şi s-au apropiat vioi, cu zîmbete viclene, cu flori: şi GhiŃă şi Petrică, şi Magda, şi Francisca, şi Wilhem...

Erau florile primei generaŃii. Erau florile primului meu an din învăŃământ. Erau florile unui început fără sfârşit...

Şi de atunci, am re-dăruit florile generaŃiilor ce au urmat, prin învăŃăturile vieŃii, prin bucăŃile de suflet date şi celor ce au venit la lumina şcolii după Petrică, GhiŃă, Magda, Simona, Wilhem, simboluri ale tinereŃii veşnice...

Şi de atunci sensul timpului meu vine din trecut spre prezent, căutând viitorul... Şi florile...

Vasile Tătar

Profesor de Limba şi literatura română al Liceului teoretic „Ştefan cel Mare” din Hârlău1955-1992

Page 159: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

161

AMINTIRI DIN VIAłA DE FOST PROFESOR AL LICEULUI Am fost tentată să numesc acest cuvânt introductiv «nu vreau să trăiesc

din amintiri» spre a demonstra că pensia nu sperie, nu te îndepărtează sufleteşte de munca de profesor, că sunt încă un om al acestor vremi agitate.

Dar se poate oare să te reîntâlneşti cu cei cu care ai trăit cei mai frumoşi ani ai vieŃii fără să te bucuri copilăreşte, chiar dacă anii şi-au pus amprenta pe chipul tău, să nu încerci o lacrimă în vecinătatea lor?

Iată-ne prin forŃa lucrurilor în pragul evocărilor, în lumea amintirilor. Şi poate nu e rău că ne mai caracterizează asemenea «slăbiciuni». Ele

au iscat sărbătoarea noastră de astăzi care întăreşte prietenia noastră, asemenea unei nopŃi de mai, înmiresmate, înfiorate.

Mi-am început activitatea ca profesor la acest liceu în toamna anului 1958. Veneam aici de la o şcoală generală din apropiere, deci cunoşteam destul de bine pe noii mei colegi.

Mi-am iubit profesia, fapt ce m-a făcut să caut ca prin toate posibilităŃile mele să transmit elevilor cunoştinŃe de specialitate cât mai trainice. În acelaşi timp m-am străduit să îi fac să iubească munca, să fie civilizaŃi în relaŃiilor lor cu cei din jur. Dacă am reuşit sau nu o spun cel mai bine ei, elevii mei, şi colegii cu care am lucrat.

Începînd cu anul şcolar 1965 am primit munca de director adjunct al acestui liceu, muncă ce am desfăşurat-o pînă la intrarea mea la pensie.

A fost o muncă grea, cu satisfacŃii şi insatisfacŃii, cu momente de mulŃumire care nu se pot uita, dar şi momente de mare greutate.

Ştiam că nu se pot obŃine rezultate fără a avea de partea ta întregul colectiv. În general am iubit şi iubesc oamenii. Poate acest lucru m-a ajutat să-mi apropii colegii, aceştia participând cu seriozitate, cu dăruire, nu numai la instruirea elevilor, ci şi la educarea lor.

M-am preocupat în mod deosebit de elevii din internat penru care am încercat să creăm cele mai bune condiŃii, atât de trai cât şi de educaŃie.

Acum, când scriu aceste rânduri, îmi vin în minte întâlnirile mele cu ei, discuŃiile pe care le purtam, sinceritatea lor.

Cât erau de frumoşi, de plini de viaŃă când ne întâlneam la reuniunile ce se organizau!

Nu pot să uit seriozitatea cu care atât colegii cât şi elevii se pregăteau să participe la diferite concursuri şcolare, ce fericiŃi eram că veneam acasă cu rezultate bune şi foarte bune.

Anii sărbătoriŃi acum nu sunt prea mulŃi în comparaŃie cu alte licee, dar cred că prin rezultatele obŃinute, prin elevii absolvenŃi ai acestui liceu, care

Page 160: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

162

reprezintă de fapt munca noastră să fie considerat ca unul din liceele bune din acest judeŃ.

Adevăratele bucurii ale vieŃii sunt puŃine, iar reuniunile prieteneşti sunt nestemate din salba bucuriilor adevărate.

Ca un călător care a ajuns în vârful unui munte şi privind în urmă are deosebită satisfacŃie asupra drumului parcurs, astăzi, când privesc în urmă la anii parcurşi, cred că pot spune că mi-am făcut datoria.

Trebuie să închei aceste rânduri pe care le-am scris cu emoŃie uneori dureroasă, ca pentru toate evenimentele vieŃii care nu se vor mai întoarce şi care stau sub stăpânirea neîndurătorului timp.

Semnele pe care le lasă pe această foaie creionul meu şi zborul gândurilor mele le ofer ca un omagiu celor 40 de ani de fericită existenŃă ai acestui liceu.

Rodica Buzilă

Profesor de chimie în perioada 1958-1981 şi director adjunct în perioada 1965-1981

CERCUL DE GEOGRAFIE - MIJLOC DE CUNOAŞTERE A FRUMUSEłILOR PEISAJULUI ROMÂNESC, GARANłIE A

SUCCESELOR LA OLIMPIADE ŞCOLARE. EXCURSII ŞCOLARE

Geografia este disciplina prin care elevul se poate apropia de relieful,

de flora şi fauna diferitelor regiuni, de viaŃa economică a diferitelor zone. Imaginar, pe baza informaŃiilor teoretice, poŃi străbate continente şi oceanul încercând să-Ńi apropii tainele şi frumuseŃile planetei noastre.

Practic, organizarea de excursii cu elevii liceului apropie de realitate cunoştinŃele teoretice despre relief, frumuseŃi naturale, aspecte economice.

Geografia patriei noastre este generoasă şi vă prezentăm trasee de lungă durată, itinerarii străbătute cu elevii liceului în timpul vacanŃelor de vară:

12-19 august 1968 - Hârlău - Bacău - Ploieşti - Bucureşti - ConstanŃa - Mangalia -ConstanŃa - łăndărei - GalaŃi - Bârlad - Iaşi - Hârlău. 10-18 august 1969 - Hârlău - Paşcani - Tg. NeamŃ - Piatra NeamŃ - Gheorghieni - Braşov-Sinaia - Bucureşti - Urziceni - Buzău - Focşani - Bacău - Roman - Hârlău.

5-12 august 1971 - Hârlău - Botoşani - Suceava - Iacobeni - Sighet - Negreşti - Satu Mare - Oradea - Beiuş - Brad - Abrud - Alba Iulia - Sebeş -

Page 161: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

163

Sibiu - Mediaş - Sighişoara -Odorheiu Secuiesc - Miercurea Ciuc - Ghimeş - Comăneşti - Bacău - Roman - Tg. Frumos-Hârlău. 2-13 august 1973 - Hârlău - Bacău - Gorgeşti - Braşov - Sinaia - Predeal - Rîşnov – Piteşti-Curtea de Argeş - CăpăŃineni - Piteşti - Găieşti - Bucureşti - Călăraşi - Ostrov – ConstanŃa-Tulcea - Brăila - GalaŃi - Tecuci - Bîrlad - Iaşi - Tg. Frumos - Hârlău.

4-12 august 1974 - Hârlău - Botoşani - Vatra Dornei - BistriŃa - Dej - Cluj - Oradea -Arad - Timişoara - MoraviŃa - OraviŃa - Moldova Nouă - Orşova - Turnu Severin - Calafat-Corabia -Turnu Măgurele - Zimnicea - Giurgiu - Bucureşti - Ploieşti - Vălenii de Munte-Cârlău - întorsura Buzăului - Tg. Secuiesc - Borzeşti - Bacău - Tg. Frumos - Hârlău.

1-11 august 1975 - Hârlău - Botoşani - Vatra Dornei - Sighet - Baia Mare - Oradea -Abrud - Alba Iulia - Sibiu - Arpaşu de Jos - Curtea de Argeş - Bucureşti - Călăraşi -ConstanŃa - Tulcea - GalaŃi - Bârlad - Iaşi - Tg. Frumos - Hârlău.

9-20 august 1976 - Hârlău - Botoşani - Vatra Dornei - Sighet - Oradea - Timişoara -OraviŃa - ReşiŃa - Caransebeş - HaŃeg - Hunedoara - Petroşani - Tg. Jiu - Râmnicu Vâlcea- Talmaciu - Scăreni - Curtea de Argeş - Câmpulung - Târgovişte - Ploieşti - Braşov - Tg.Secuiesc - Bacău - Roman - Tg. Frumos - Hârlău.

1-11 august 1977 - Hârlău - Roman - Piatra NeamŃ - Bicaz - Gheorghieni - Sovata - Tg. Mureş - Luduş - Cluj - Stâna de Vale - Beiuş - Abrud - Deva - Sebeş - Transparâng - Novaci-Tg. Jiu - Tismana - Baia de Aramă - Herculane - Orşova - Turnu Severin – Craiova-Piteşti - Câmpulung - Rucăr - Bran - Braşov - Covasna - Soveja - Mărăşeşti - Tecuci -Iaşi -Tg. Frumos - Hârlău.

5-18 august 1978 - Hârlău - Botoşani - Suceava - Vatra Dornei - Sighet - Satu Mare -Oradea - Timişoara - OraviŃa - Anina - Băile Herculane - Turnu Severin - Calafat - Corabia-Zimnicea - Călăraşi - Ostrov - ConstanŃa - Tulcea - Măcin - Brăila - GalaŃi - Huşi -Răducăneni - Iaşi - Hârlău.

Am reuşit în urma celor peste 21.000 de km parcurşi să trezesc în sufletul elevilor preŃuirea pentru respectul locurilor pe unde au trecut precum şi un registru informaŃional bogat în care se cuprind atât cunoştinŃe geografice cât şi istorice, culturale.

OLIMPIADE ŞCOLARE

Activitatea cercului de geografie se prezintă prin munca de pregătire

pentru participarea la olimpiadele şcolare, faza pe şcoală, pe judeŃ sau Ńară. S-a statornicit în liceu participarea la olimpiada de geografie încă din

anul 1983 când din cei 43 elevi participanŃi la faza pe şcoală, 20 de elevi au fost

Page 162: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

164

promovaŃi la faza judeŃeană. La această fază superioară elevele Agăinoaie Maria şi Dencef Tatiana din clasa a Xl-a obŃin nota 9,00 şi sunt admise la faza pe Ńară, ce se va Ńine la Orşova. La faza republicană munca lor va fi încununată de obŃinerea premiului al II-lea de către eleva Agăinoaie Maria.

În anul 1984 la faza pe şcoală au fost 27 de elevi la cea judeŃeană 17 elevi, pentru faza naŃională fiind admise elevele Agăinoaie Maria şi Scutăraşu Elena, clasa a XII-a.

La Miercurea Ciuc eleva Agăinoaie Măria va obŃine o menŃiune. Anii 1985, 1986, 1987 sunt anii unor noi reuşite. Eleva AgafiŃei

Mihaela din clasa a IX-a, la faza judeŃeană obŃine premiul III cu nota 9,25, iar la faza pe Ńară, la ConstanŃa va avea nota 7,86.

În anul 1986 - elevul Coroianu Constantin din clasa a IX-a obŃine la Suceava o menŃiune cu media 8,37, iar în anul 1987 împlinirile sunt doar la faza judeŃeană prin Micu Mihaela Mariana, care ocupă locul III.

Din acest an nu se mai obŃin rezultate care să facă posibilă participarea la faza pe Ńară.

Aş dori să remarc că, la toate aceste succese ale elevilor, colaborarea cu fosta profesoară de geografie Costache Eugenia a fost benefică, iar aportul ei la pregătirea elevilor pentru participarea la olimpiade şcolare a fost importantă.

Profesorul de geografie îşi găseşte împlinirea profesiei în rezultatele acestor elevi şi le păstrează întreaga apreciere.

Vicu Timofte profesor de, geografie Liceul teoretic

„Ştefan cel Mare” din Hârlău

ADUCERI AMINTE...

Era pe la sfârşitul lunii iunie 1963... O notă telefonică mă anunŃa că a

doua zi trebuie să mă prezint la «Şcoala Medie mixtă Hârlău», ca examinator la examenul de admitere în clasa a IX-a. Eram profesor şi director la Şcoala generală Plugari, raionul Hârlău.

Începând din anul 1962 am fost mereu la raion, pentru a fi lămurit să primesc diferite funcŃii: şeful secŃiei de învăŃământ, director al Casei de cultură, director la liceu etc.

Cu toate argumentele lor, bineînŃeles că n-am primit. Au început ameninŃările... tot fără rezultat. Circula atunci zicala: Să te ferească Dumnezeu de drumul de Plugari, de vinul de Cotnari şi bârfa de Hârlău (ultima valabilă şi astăzi), iar eu, mai ales de asta mă temeam şi de asta n-am scăpat...

Page 163: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

165

Primind nota telefonică, a doua zi, la ora 7,30 m-am prezentat la liceu, pe ale cărui scări mă aşteptau secretarul de partid cu problemele de învăŃământ, Şeful secŃiei de învăŃământ vice-preşedintele Sfatului Popular. M-au anunŃat că nu mai sunt profesor examinator, ci preşedintele comisiei de examen. Am ripostat imediat că nu este legal, deoarece regulamentul îl prevede pe directorul şcolii. Nu s-a Ńinut seama de acest fapt şi nici de protestele mele şi s-a dat teza la limba şi literatura română, după care eu am plecat acasă. Am venit a treia zi, la aceeaşi oră şi aceiaşi trei corifei ai raionului mă aşteptau la intrare ca să mă anunŃe că se casează examenul, dacă nu semnez cererea că accept direcŃia şcolii. Cu toată împotrivirea mea, pînă la urmă, am fost nevoit să semnez o cerere făcută dinainte după care am fost invitat în cancelaria profesorilor, unde erau adunate toate cadrele didactice, personalul ajutător şi de îngrijire şi, cu câteva măgulitoare cuvinte la adresa mea, am devenit director, spre mirarea celor de faŃă. Şantajul a fost realizat. Am continuat examenul cu condiŃia ca în funcŃia nouă să nu mai accept să merg la raionul de partid cu listele elevilor admişi, pentru trierea unora ai căror părinŃi erau incomozi. S-a admis şi n-am mai mers. Am rămas însă la şcoală ca Robinson Crusoe pe insulă. ToŃi m-au abandonat şi am rămas singur să rezolv toate problemele pentru deschiderea noului an şi la Hârlău şi la Plugari. A fost o perioadă foarte grea, dar noul an s-a deschis în condiŃii bune la ambele şcoli. Hârlăul trebuia însă să-şi dea arama pe faŃă. Au început scrisorile anonime la toate nivelele superioare, pînă la minister. La avalanşa de anchete ripostam cu plecarea de unde venisem. Îmi căutam însă de treabă şi la o şcoală şi la cealaltă pînă la 1 septembrie 1963, când a venit numirea ministerială şi toŃi doritorii direcŃiei s-au liniştit.

CondiŃiile funcŃionării şcolii erau grele: opt săli de clasă pentru funcŃionarea claselor V-XI, internatul funcŃiona în trei locuri: fetele în clădirea fostei şcoli evreieşti, iar băieŃii în localuri improprii, închiriate în oraş; bucătăria şi sala de mese improvizate tot în localul aşa-zisului internat, nici o magazie, garduri proaste, cazarmament şi echipament pentru internat sub orice nivel. în vara venirii mele la liceu am făcut o magazie în curtea şcolii pe care inspectoratul a transformat-o în săli de clasă (elevii spuneau că învaŃă la grajd... Dar ce serii bune au ieşit de acolo...) în anul următor am făcut o altă magazie în curtea internatului, transformată şi aceea în birouri pentru internat şi alte două săli de clasă. Am început lupta pentru fonduri din buget. Drumuri la regiune, insistenŃe... Le-am căpătat treptat, am făcut garduri la ambele localuri şi aprovizionarea internatului cu paturi, aşternut moale, mese, scaune, veselă şi dotarea sălilor de clasă a materialelor pentru laboratoare (care nu existau) a bazei sportive şi multe alte obiecte pentru pavoazare. Greu mi-a

Page 164: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

166

fost să întronez disciplina în şcoală. Elevii intrau şi ieşeau din clasă pe geam, distrugeau bunurile şcolii, furau etc. Mi-au trebuit doar două, trei luni.

Personal puŃin: o secretară, o contabilă, un administrator, o casieră, o pedagogă şi două femei de serviciu. PopulaŃia şcolară creştea de la an la an; se înfiinŃează clasele a VIII-a şi a XII-a; sporeşte numărul de clase: de la două pe an, la patru, şase şi apoi la opt. Creşte mereu numărul elevilor interni, ajungând pînă la 550 elevi (jumătate din elevii claselor IX-a - XII-a). Creşte şi numărul personalului auxiliar şi de îngrijire, depăşind cincizeci.

Prin arderea şcolii evreieşti şi reconstituirea ei, în câteva luni am mai obŃinut şase săli putând aduce o parte din elevii interni din oraş. SituaŃia de fapt nu mai putea continua şi mă transformasem într-un fel de jalbagiu (rapoarte peste rapoarte), iar în şedinŃele cu directorii aveam un spaŃiu rezervat. Am avut şi norocul că mulŃi dintre colegii mei de liceu lucrau în nişte posturi din care mă puteau ajuta. Mi s-a aprobat construcŃia internatului începută vara şi terminată în câteva luni, încât la venirea elevilor din vacanŃa de Crăciun, fetele s-au instalat în noul local, iar băieŃii au ocupat localul vechi. Dotarea internatului a uimit pe toŃi cei de la regiune. Mă aprovizionasem cu covoare, perdele, sifon şi damasc în cantităŃi industriale. Fonduri din cele alocate îngrijirii localurilor şi economii de la unele capitole.

Am realizat o gospodărie anexă, şi ajungând până la 180 de porci; elevii consumau carne la 2-3 lei/kg. Schimburi de experienŃă cu directorii se făceau mereu la Hârlău.

A crescut baza materială a şcolii, dar a crescut simŃitor şi calitatea învăŃământului, interesul elevilor pentru activitatea de învăŃare şi procentajul elevilor reuşiŃi la învăŃământul superior. Liceul Hârlău rivaliza cu cele mai bune licee din Iaşi. La competiŃiile culturale ne plasam printre primii.

Unele greutăŃi am avut cu încadrarea profesorilor la limbi străine, cu mulŃi navetişti şi cu instabilitatea cadrelor, dar au fost depăşite. În 1972 am căpătat şi aprobarea localului cu 16 săli de clasă care a fost dat în folosinŃă, dotat în cele mai mici amănunte, la 1 septembrie 1973. Am realizat acum cabinetele de biologie şi geografie şi laboratoarele de fizică şi chimie şi sala de gimnastică.

Urma să organizez învăŃământul pe cabinete. Fiind, în sfârşit, asigurat spaŃiul de şcolarizare în condiŃii bune trebuia o preocupare deosebită pentru procesul instructiv-educativ.

Dar nu-i cum vrea omul, ci cum vrea Domnul. Conducerea locală nu prea vedea cu ochi buni procesul evolutiv al liceului. Ne-au luat abuziv localul fostului internat şi am intrat în conflict cu ei, cerîndu-mi să le las tot inventarul lor şi să le mai dau şi din internatul nou. N-am acceptat şi i-am supărat Au

Page 165: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

167

cerut să iau din bugetul şcolii bani şi să cumpăr echipament şi materiale sportive pentru oraş. N-am acceptat. S-au făcut foc. După alte şi alte dificultăŃi mi-au cerut să devin informatorul lor, cu program şi să dau raport confidenŃial de două ori pe săptămînă. Am reacŃionat producând un adevărat scandal. Cei care mă lăudau s-au transformat în duşmani. Rapoarte, discuŃii la judeŃ, polemici cu organele din învăŃământ. Cei locali ponegreau (foştii elevi de la f.f.) cei de sus anchetau şi nu ieşea nimic negativ.

Controversele dintre organele judeŃene ale învăŃământului şi cele locale deveniseră insuportabile şi le-am pus capăt, înŃelegând că în astfel de condiŃii nu mai puteam lucra. Aşa se explica şi faptul că schimbarea mea s-a realizat spre sfârşitul trimestrului I al anului şcolar 1974-1975 (iarăşi ilegalitate).

Eram mulŃumit că lăsam în urmă roadele unei munci puse în slujba procesului de învăŃământ. Abia acum mi-am dat seama ce înseamnă să fii profesor, să nu mai ai multitudinea grijilor şi problemelor conducerii şi să te dedici numai calităŃii de educator.

Dumitru Morariu, director al Liceului în-perioada 1963-1974 fi şi

profesor de limba şi literatura română pînă în 1987

OBSERVAłIE LA ANIVERSARĂ

Eveniment important, de impresie reală şi profund emoŃionantă, obicei şi practică tradiŃională, demnă de luat în consideraŃie, este şi sărbătorirea de către generaŃiile de oameni, în succesiunea lor social temporală, nu numai a momentelor semnificative din viaŃa lor personală, ci şi pe cele legate de împlinirea unor vârste onorabile de existenŃă a instituŃiilor social-profesionale în care şi-au desfăşurat şi îşi desfăşoară activitatea.

Privit din acest punct de vedere, mărturisesc că împlinirea, în acest an, 1993, a 40 de ani de la înfiinŃarea liceului hârlăuan, eveniment propus pentru a fi aniversat, comemorat şi evocat de către toŃi cei care i-au aparŃinut şi-i aparŃin, încă o dată, mărturisesc că doar numai faptul în sine, luat ca atare, detaşat de contextul social actual, îmi inunda întreg sufletul, umplându-mi-1, de bucurii şi gânduri bune dar nu şi de raŃiunea acestuia.

De ce numai sufletul şi, din el, numai atât? Pentru că nu pot veni, derulând, sub ochii şi-n auzul cititorilor, participanŃilor direcŃi şi indirecŃi la acest eveniment aniversar, cu neîndoielnice şi irevocabile, desigur, date ce privesc şiruri de fapte, împliniri şi realizări de mare cinste şi veneraŃie ale dascălilor liceului nostru şi ale generaŃiilor sale de elevi absolvenŃi. Şi, de ce această neputinŃă, reŃinere sau abŃinere? Pentru că şi liceul nostru, ca atâtea

Page 166: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

168

bunuri şi valori sociale actuale, este copilul şi, astăzi, maturul care s-a născut şi a trăit într-o epocă despre care, până mai ieri, în privinŃa a tot ceea ce s-a făcut, se spunea, se recunoştea şi se învăŃa că sunt realizări, izbânzi şi victorii ale «socialismului glorios în Ńara noastră». Or, cunoscând starea actuală de conştiinŃă şi atitudinea de renegare negativistă a contemporanilor noştri faŃă de apologetica fosta măreaŃă epocă contemporană, în care foarte mulŃi dintre noi ne-am născut şi am trăit, iată - motivul curat - de ce nu pot veni, în această relatare, cu o detaliere ilustrată cu date şi consideraŃii concrete referitoare la netăgăduita mândrie a trecutului, încă contemporan nouă, al liceului nostru, mândrie demnă - şi o spun fără modestie - de a fi consemnată (dar, cine ştie când şi de către cine?) în file de istorie, dacă nu naŃională, cel puŃin locală şi zonală.

Totodată, vă mai mărturisesc, cu aceeaşi sinceritate, că tot raŃiunea este aceea care mă obligă insistent să mă abŃin complet de a exprima aprecieri critice, valorizatoare şi consideraŃii evocatoare cu ocazia acestui ales şi propus moment aniversar al liceului nostru şi din motivul că, astăzi - şi aceasta, deocamdată, cred - indiferent de ce spui şi cum o spui despre trecutul nostru social-istoric contemporan, de care abia ne-am rupt, rişti ca, foarte mulŃi critici şi exegeŃi, avizaŃi şi - din păcate - destui neavizaŃi, să te eticheteze şi să te ia drept un «nostalgic conservator al comunismului», un «criptocomunist», un «neocomunist» şi..., şi..., etc.

Din acelaşi motiv îmi şi pun - dar numai mie - întrebarea: dacă alegerea acestui moment aniversar al liceului nostru nu este, în acelaşi timp, o eroare şi o alegere inoportună. Îmi pun această întrebare deoarece am în vedere faptul că noi cei de astăzi, o spun din nou, deocamdată, sărbătorim numai evenimentele de importanŃă deosebită ale trecutului nostru de până la bariera prăpastiei istoriei naŃionale moderne şi contemporane a poporului nostru care este anul 1944, devenit, în conştiinŃa generaŃiilor actuale, anul fatal. Aşa că, fie-mi îngăduit, ca, şi din acest considerent, să particip la acest moment aniversar cu o mai reŃinută sensibilitate afectiv perceptivă, dar cu o participare mai mare a sensibilităŃii raŃionale.

De aceea, din motivele justificative de mai sus, pentru aprecieri şi consideraŃii evocatoare, făcute în cadrul aniversativ organizat privind liceul nostru, las loc şi drept postum, consider eu că-i mai bine, decât acum, să şi le exprime, la momentul potrivit, acele generaŃii de foşti elevi şi dascăli, succesori nouă ai acestui liceu, care au mult mai mult timp de trăit în viitor, decât noi cei care le-am fost educatori şi înaintaşi.

De ce acest lucru este mai bine să-1 facă urmaşii noştri, elevi şi dascăli ai acestui liceu? Şi motivul acestei păreri, cred, este lesne de subînŃeles de către oricine dintre noi cei de azi.

Page 167: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

169

Apropiindu-mă de încheierea acestor rânduri fac şi următoarea menŃiune: tot ceea ce am spus până aici reprezintă o observaŃie şi o părere, care sunt numai ale mele şi vă spun că nu mă supără deloc, faptul dacă, în funcŃie de ele, sunt sau nu sunt luat în seamă de cineva dintre cei care le vor citi sau vor asculta comentarii despre ele.

În sfârşit, punînd punct la această «ObservaŃie la aniversară», doresc să închei, în spirit latin, referitor la vremurile noastre, cu următoarele maxime, pline de înŃelepciune şi de luare aminte, ale gândirii acestuia: «Sic transit gloria mundi!» (Aşa trece gloria lumii!) şi «O, tempora! O, mores!» (Ce timpuri şi ce moravuri trăim!).

Ioan Palade prof. filosofie Liceul teoretic „Ştefan celMare” Hârlău

Page 168: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

170

XI. Mărturisiri şi evocări la a 55- a aniversare

CE DATOREZ ŞCOLII ŞI LICEULUI DIN HÂRLĂU?

Pentru a da un răspuns coerent acestei întrebări retorice, sunt nevoit să prezint chiar foarte pe scurt familia din care am provenit.

Părintele meu, IŃic Iancu, a văzut lumina zilei la Hârlău în 1908, mama sa fiind originară din Tîrgu Frumos, dar familia din partea tatălui său era înrădăcinată la Hârlău de foarte multe generaŃii. Rămas orfan din Primul Război mondial, tata nu a putut învăŃa decât doi ani la şcoala primară, fiind obligat de la vârsta de 9 ani să muncească pentru a-şi ajuta mama, sora şi cei trei fraŃi ai săi. Cu toate acestea, el s-a ridicat prin muncă şi străduinŃă, a fost muncitor la „Geamul Moldovei”, apoi mic meseriaş, mic comerciant şi mic salariat la un centru de achiziŃii de produse agricole. Era în felul lui un «autodidact», cunoscător al vieŃii care nu a fost uşoară pentru el: în al Doilea Război mondial a pierdut pe mama sa şi prima sa soŃie. Dar, în ciuda dificultăŃilor, el nu s-a lăsat învins, şi-a refăcut viaŃa, căsătorindu-se după război cu Clara Moscovici, originară din Bucecea. Ca şi tatăl meu, şi mama mea era orfană din Marele Razboi de întregire a patriei, bunicul fiind unul din numeroşii eroi de la Mărăşeşti, al cărui nume se afla în Monitorul Oficial: el a lăsat o văduva cu trei fete mici. PărinŃii ne-au crescut pe mine şi pe sora mea în spiritul respectului şi dragostei de oameni şi de carte. Sunt născut în 1946, într-o familie modestă, unde aspectele religioase contau mult. Ca toŃi camarazii mei evrei, am fost familiarizat foarte devreme cu alfabetul ebraic, învăŃând în particular cu regretatul învăŃător de religie evreiască Moş Aron, ceea ce mi-a permis ca la vârsta de 13 ani, cu ocazia ceremoniei de Bar MiŃva (când adolescenŃii evrei intră în lumea adulŃilor din punct de vedere religios) să pot citi la sinagogă un paragraf din Tora (Pentateucul, prima parte a Bibliei) şi să pronunŃ rugăciunile şi benedicŃiunile rituale în limba ebraică. De asemenea, am fost familiarizat cu limba idiş, vorbită la noi în casă. Trebuie să subliniez totuşi faptul că tatăl meu mi-a vorbit mai întâi în româneşte şi îi interzicea mamei mele să-mi adreseze cuvântul în idiş. Mai târziu mi-a marturisit că el a avut de suferit din cauza unui uşor accent idiş pe care-l avea atunci când se exprima în limba română şi că a vrut să-mi evite acest lucru, dorind să vorbesc limba română cît mai bine posibil. Nu ştiu dacă el a reuşit în acest domeniu, dar atunci când am devenit elev în clasa a opta la Liceul „Mihai Viteazu” din Alba Iulia, în Transilvania, unde părinŃii mei m-au trimis să-mi continui studiile, profesorul de limba româna îmi cerea adesea să citesc texte literare românesti, în faŃa camarazilor mei români, unguri, germani şi sârbi, lăudând accentul meu. Acesta din urma nu era altul decât acela pe care l-am moştenit

Page 169: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

171

din Moldova natală, ca şi copiii de Ńărani din satele învecinate, colegii mei de la şcoala primară din Hârlău.

Aici trebuie să explic de ce nu am reuşit la examenul de admitere în clasa a opta la Hârlău şi de ce am fost nevoit să plec la Alba Iulia. Am fost respins la examen nu pentru că am avut rezultate nesatisfăcătoare, ci datorită faptului că eram fiul unui evreu care în urma cu 11 ani depusese actele (atunci acest lucru era permis) să plece în Israel. Tatăl meu a primit în 1948 un «negativ», adică i s-a refuzat plecarea, dar numele lui a rămas înscris pe o listă specială, unde de altfel au fost înscrişi toŃi ceilalŃi evrei aflaŃi în aceeaşi situaŃie. Când bunul meu părinte s-a dus la şcoală, iar de acolo la organizaŃia de partid unde a fost trimis, pentru a se plânge de această nedreptate (eu eram considerat un elev bun) i s-a răspuns că nu se poate admite un elev ai cărui părinŃi sunt nepatrioŃi dorind să părăsească Ńara. „Dacă aşa este cazul, a reacŃionat tatăl meu, atunci de ce nu ne lăsaŃi să plecăm”? întrebare la care nu a primit bineînŃeles nici un răspuns… Regretata mea mamă avea o sora la Alba Iulia şi aşa am ajuns la Liceul „Mihai Viteazu” din cetate, unde am reuşit la examenul de admitere, fără să spun o vorbă despre ce m-a determinat să-mi continui studiile în această localitate. După un an, am putut totuşi să mă reîntorc la Hârlău, unde am fost elev până în clasa a XI-a (atunci se făceau numai unsprezece clase la liceu), iar Bacalaureatul, atunci se numea Diploma de Maturitate, l-am luat în 1963 la liceul Costache Negruzzi din Iaşi, Şcoala Medie Mixtă din Hârlău era prea modestă pentru organizarea unui examen de Maturitate.

Datorită religiozităŃii mamei mele – nu voi uita nicioadată serile de Vineri când aprindea lumânări şi se ruga-, şi a limbii idiş pe care am învăŃat-o (nu voi uita niciodată frumoasele melodii idiş pe care le cânta) prin care mi-am însuşit cultura comunităŃii mele de origine. De asemenea, îl acompaniam regulat la sinagogă pe tatăl meu care adeseori mă trimitea la un frate care locuia la Iaşi, pentru a asista la spectacolele Teatrului Evreiesc de Stat din aceasta localitate, unde am admirat creaŃiile multor scriitori idiş, printre care Şalom Alehem, IŃic Mangher şi Iacob Groper, etc. Astfel am beneficiat de două comori, în casa părintească am primit o moştenire religioasă şi culturală evreiască, iar la şcoala primară şi la liceu o educaŃie şi un învăŃământ de excepŃie din partea unor dascăli de elită pe care nu-i voi uita niciodată.

Persoana pentru care păstrez cea mai mare admiraŃie şi căreia îi aduc aici un omagiu deosebit este regretata mea învăŃătoare Hilda Dumitrescu, o doamnă germană originară din Bucovina, care m-a învăŃat frumoasa limbă română. Ea a fost prima care mi-a deschis drumul cărŃilor, studiilor, lumii ştiinŃifice, aceste bunuri pe care iubiŃii mei părinŃi nu au putut să le aibă. În 1985, după ce am primit Medalia Mileniului oraşului Montpellier pentru

Page 170: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

172

contribuŃia adusă la cunoaşterea trecutului acestei ilustre metropole universitare, scriam doamnei Dumitrescu : «Iată că în târguşorul prăfuit unde «nu s-a întâmplat nimic», după formula scriitorului Mihail Sadoveanu, se învaŃă bine, iar o mare parte a cinstei ce mi se face astăzi vă revine Dv. şi foştilor mei dascăli».

Doamna Dumitrescu mi-a trimis scrisori de mare elevaŃie spirituală, era tare bucuroasă de traiectoria mea şi a altor copii plecaŃi departe. În 1986, bolnavă, ea îmi scria : „Sunt mândră şi fericită că tu şi Ştrulică mi-aŃi fost elevi şi am reuşit să picur în sufletele voastre un strop de căldură şi lumină care nu se răceşte şi nu se stinge. M-am dedicat copiilor cu pasiune. Căldura ochilor voştri mi-a dat puterea să rezist la ceasuri grele şi datorită vouă mai trăiesc. Ştiu că munceşti mult, dar sunt sigură că ai mari satisfacŃii făcând bilanŃul anilor în care te-ai realizat… Vă sărută pe toŃi, fosta ta învăŃătoare, Hilda Dumitrescu. Iar în altă scrisoare : «…Ne bucură faptul că acolo, departe, n-aŃi uitat că v-aŃi născut în Ńara noastră şi că prin scrieri valoroase împodobiŃi cuibul de unde aŃi plecat». Nici eu nu pot să uit că Doamna Dumitrescu avea întotdeauna în buzunare bucăŃele de pâine pe care le împărŃea la elevii săraci care veneau cu stomacul gol la şcoală, atunci când nimeni nu vedea gestul ei, dar pe care toŃi îl ştiau. La sfârşitul lui 1984, îi scriam : «Ca în fiecare an, în apropierea sărbătorilor lunii decembrie, mă gândesc la cei de departe: Dv. aveŃi un loc aparte, fiind prima mea profesoară, cea care mi-a îndrumat paşii şi mâna spre drumul minunat, dar anevoios al cărŃii şi culturii în general. Iată de ce, când mă uit uneori spre trecut, în orăşelul nostru acum înzăpezit, în curtea şcolii noastre unde zburdau elevii, revăd imaginea Dv. plină de bunătate şi de generozitate…».

Pentru şcoala elementară şi liceu îmi este agreabil să amintesc mai mulŃi pofesori care s-au străduit să ne dea cu dragoste, fiecare cu personalitatea sa specifică, tot ce aveau mai bun, atât în domeniul învăŃăturii, cât şi în cel al educaŃiei. Am iubit foarte mult trei materii- româna, istoria şi franceza. Iată de ce Ńin să menŃionez mai întâi pe profesorii de limba şi literatura română- Vasile Lişman, Vasile Tătaru şi Puica Grimberg (devenită Marcus după căsătoria sa cu profesorul de matematică Avram Marcus). Am găsit rigoare şi ironie la bătrânul şi eruditul profesor Lişman, autor al unei monografii a Hârlăului, claritate şi bunătate la tânăra domnişoară Grimberg, dar profesorul Vasile Tătaru a fost acela care a marcat multe promoŃii de elevi. El nu a fost numai un dascăl cu un mare talent pedagogic, reuşind să facă să progreseze chiar şi pe elevii cei mai slabi la învăŃătura. El a fost de asemenea, şi dintr-un anumit punct de vedere mai ales, fermentul şi motorul unei neobişnuite activităŃi artistice şi culturale, atât la liceu, cât şi în oraş, organizând numeroase spectacole. Posed o fotografie cu bunul meu prieten Raul Fain,

Page 171: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

173

astăzi cetăŃean canadian, amândoi jucând într-o piesă de teatru pe care el a regizat-o şi care o fost prezentată în sala cinematografului Lumina din Hârlău. El avea un ataşament profund pentru limba latină, pe care de altfel a predat-o mult timp, iar cursurile sale consacrate marilor poeŃi şi scriitori români (Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, etc.) erau adesea presărate cu expresii latineşti.

Carmen Viforeanu era o tânără profesoară de istorie care punea accent pe cronologie, ceea ce a avut ca rezultat învăŃarea pe de rost, de către mulŃi elevi, printre care mă număr, a principalelor date din istoria României şi chiar din istoria universală. Franceza a fost predată de o excelentă profesoară, d-ra Elena Clos: atunci s-a deschis pentru mine, în adaos al dublului meu univers evreu şi român, o fereastră spre cultura franceză şi occidentală. Îmi amintesc cu drag şi de profesorii pe care i-am avut la celelate materii: Ioan Cuciureanu şi Vicu Timofte la geografie, Naum Lischer şi Filip Titus la rusă, Moritz Caufman, Avram Marcus şi Vitalie Hovco la matematică, Rodica Buzilă la chimie, Margareta ViŃelaru la ştiintele naturii, etc. Vreau să citez şi pe doamna secretară RebecuŃa David, care mi-a semnat Diploma de Maturitate şi pe soŃul ei, Strul David, al cărui sfârşit a fost tragic.

Am părăsit definitiv Hârlăul copilăriei şi adolescenŃei mele şi Ńara mea natală la vârsta de 17 ani, când, pe neaşteptate, am primit «aprobarea », trebuind să plecăm repede spre Israel. MulŃi ani au trecut de atunci, dar nu am putut uita nici dascălii şi nici elevii şi elevele cu care am copilărit şi învăŃat.

Îmi aplec capul cu respect în faŃa numelor de învăŃători şi profesori pe care i-am menŃionat şi dintre care cei mai mulŃi nu mai sunt în viaŃă. Ei şi colegii lor au fost aceia care, prin sârguinŃa lor, au ridicat prestigiul acestui aşezamânt educaŃional, care împlineşte astăzi 55 de ani de existenŃă şi unde se făcea şi se face «carte bună».

Ce datorez şcolii şi liceului din Hârlău, şi în general orăşelului meu natal?

Totul ! Aici am primit bazele intelectuale, dragostea de carte, o etică şi o morală care m-au călăuzit pretutindeni în lumea universitară şi intelectuală în Israel şi în FranŃa. Acest lucru l-am subliniat deja în 1996, când am venit la Hârlău pentru a primi titlul de cetăŃean de onoare al oraşului, acompaniat de fiul meu, Michael, astăzi directorul Institutului Universitar Maimonide din Montpellier şi conferenŃiar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, şi fiica mea, Sarah, astăzi violoncelistă, solistă la Orchestra naŃională «Le Capitole» din Toulouse. Acest lucru l-am repetat la Cluj Napoca în 2005, în momentul festiv al primirii titlului de Doctor Honoris Causa acordat de Universitatea Babeş-Bolyai.

Page 172: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

174

Dacă există o relaŃie între destinul unei vieŃi şi locurile natale, pot afirma că angajamentul meu în domeniul istoriei a fost determinat de ambianŃa Hârlăului, unde se întâlnesc amintiri istorice şi dilemele convieŃuirii. Aici, unde am văzut lumina zilei, am fost marcat de ruinele palatului domnesc al lui Ştefan cel Mare, de lângă frumoasa biserică Sfântu Gheorghe, cât si de superba Sinagogă Mare, datând din anul 1812. Din anii copilăriei, am putut surprinde problematica relaŃiilor dintre creştini şi evrei, cu o viaŃă culturală şi religioasă bogată, deşi diminuată de presiunile unui regim totalitar, buna înŃelegere intercomunitară, acomodarea, dar şi tensiunile şi momentele de intoleranŃă, subiecte care se regăsesc în diferitele mele cărŃi consacrate istoriei evreilor români şi României contemporane.

Da, aici am primit totul de la foştii mei dascăli, în acel univers unic al unui Hârlău îmbălsămat de lilieci şi flori de tei, înfrumuseŃat de dansurile Ńăranilor duminica, dar şi de muzica sinagogală, impregnat de memoria unui popor batrân care a dat lumii monoteismul şi Biblia. Aceasta întîlnire unică între cultura românească pe de o parte, şi cea evreiască pe de altă parte, acest microcosm al Hârlăului de altădată, unde români, evrei, germani, lipoveni, Ńigani şi alte neamuri au trăit şi convieŃuit în armonie, a creat fără îndoială condiŃiile apropiate pentru dezvoltarea spirituală a unei întregi generaŃii, iar pentru mine esenŃa elanurilor juvenile rezumate prin trei cuvinte : muncă, voinŃă, perseverenŃă! În concluzie proclam că nu am uitat lecŃiile de la şcoală, nici serbările, nici excursiile. Nu am uitat Bahluiul care îngheŃa iarna şi aproape seca vara. Nu am uitat drumul ce mergea spre Zagavia şi spre pădure. Nu am uitat ghioceii, toporaşii şi viorelele pe care le culegeam pentru a le oferi învăŃătoarei şi profesoarelor noastre. Nu am uitat mărŃişorul, nici liliacul în floare, nici teiul din faŃa casei. Nu am uitat nici jocul caprei, nici dansurile şi cântecele populare româneşti şi nici melodiile evreieşti. Nu am uitat nici toaca şi clopotele de la Biserica Sf. Gheorghe, nici psalmii de la Sinagoga Mare, nici gara şi nici unicul cinematograf. Nu am uitat oamenii care au contribuit la formaŃia mea intelectuală…Nu am uitat bunul cel mai de preŃ, acel umanism deschis, pe care l-am primit – pentru toata viaŃa – în orăşelul copilăriei mele…

Iată ce datorez şcolii şi liceului din Hârlău. Iată de ce bogăŃia spirituală, acest tezaur ce l-am primit aici şi care e datorat unor dascali de elită care au ştiut să transmită dragostea pentru Celălalt, care e diferit şi totuşi atât de apropiat, pasiunea pentru învăŃătură şi lucrul bine făcut, noi la rândul nostru, trebuie să-l transmitem mai departe. …

Cu ocazia aniversării a 55 de ani de existenŃă, adresez Domnului Director Aurel Neicu, tuturor colegilor de la Liceul Ştefan cel Mare, cele mai bune urări de sănătate, putere de muncă şi multe bucurii. Să avem pace şi linişte ca să vă bucuraŃi de tot ce aŃi înfăptuit şi aŃi creat. Viitorul să fie o cale

Page 173: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

175

de ascensiune pentru Dv. şi copiii Dv. Ultimele cuvinte le pronunŃ în limbile latină şi ebraică, ale căror baze le-am învăŃatat la Hârlău şi pe care le-am aprofundat la Ierusalim : Vivat, Crescat, Floreat ! Ad mea ve-esrim ! : Succese „pâna la 120 de ani”!

Prof. univ. dr. Carol IANCU, profesor de istorie contemporană titular de catedra,

la Universitatea Paul Valéry din Montpellier (FranŃa).

Profesorul Aurel Scarlat Profesorul Scarlat Aurel cunoaşte de la început lipsurile de toate

felurile şi „închiderea de orizont care părea că se face neîncetat”. Moştenind de la părinŃii săi puterea de muncă fără odihnă şi ambiŃia de

a înfrunta şi trece obstacolele pentru a se impune între ceilalŃi oameni, primeşte de la un luminat învăŃător încrederea în lumina cărŃii. „O încredere fanatică, aproape mistică în puterea cărŃii mă făcea să mă sforŃez mereu către lumina înŃelegerii şi să încerc înlăturarea tuturor piedicilor care mi se aşezau în cale” – spunea profesorul unuia dintre învăŃăceii săi.

Într-adevăr, a fost sădită în el o pârjolitoare dorinŃă pentru carte, pentru „ceva ce nu era încă” şi care nu avea un contur lămurit. DorinŃa era să cunoască cât mai mult, singura nădejde pentru aceasta fiind învăŃătura.

La liceul din Hârlău găseşte un mediu prielnic desfăşurării unei activităŃi didactice, care a fost, într-adevăr, remarcabilă. Aurel Scarlat conturează magistral profesorul formator de personalităŃi. După ani şi ani, răsfoiesc notiŃele luate la orele celui care a dezvoltat tinerilor dragostea pentru ştiinŃele naturii. Considerându-l primul meu formator şi apreciindu-i activitatea ca profesor–diriginte, citez câteva din observaŃiile sale, care pun în lumină grija unui om pentru cei care vor duce mai departe flacăra ştiinŃei: „În procesul de formare a discipolilor sunt două stări de suflet deosebite care ne pot cuprinde: una este plăcerea supremă a creaŃiei (formarea spiritului altuia care egalează cu descoperirea unui secret al naturii) şi alta e tristeŃea înlocuirii pe care Ńi-o pregăteşti singur. Cu multă atenŃie trebuie să ne ferim de starea a doua şi să încercăm să rămânem mereu în bucuria creatorului de personalităŃi. Profesorii care se tem de elevii lor constituie un straniu spectacol al naturii şi ei îşi înăbuşesc singuri flacăra lor interioară (dacă cumva o au)”.

Aurel Scarlat a fost dascălul care şi-a făcut din muncă un ideal şi din cinste un crez. A fost dascălul care şi-a iubit elevii nespus de mult. A fost

Page 174: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

176

sufletul activităŃilor care a iniŃiat generaŃie după generaŃie în tainele ştiinŃelor naturii.

Prima lui grijă era să-şi atragă elevii spre frumuseŃile naturii şi, nu întâmplător, primul cerc al ştiinŃelor naturii, pentru începători a fost: „Lumea fluturilor”. Munca noastră era apreciată după numărul şi varietatea speciilor conservate la insectarul şi ierbarul şcolii. O lume mirifică ce uimeşte prin forme şi colorit. Membrii cercului eram „călători”, care străbăteau Ńinuturi îndepărtate, ce ne fascinau prin frumuseŃea şi diversitatea speciilor întâlnite. Împreună cu profesorul nostru am străbătut Codrii Hârlăului, cel mai întins şi compact din Moldova dintre Siret şi Prut, platoul Sângeapului şi rezervaŃia naturală de la Dealul Mare. Neobositul profesor se oprea adesea asupra unei plante, o clasifica până la ordine şi familii, prezentându-i caracteristicile.

A urmat cercul „Tinerii anatomişti”, unde am avut prilejul să cunosc structurile organismului la diferite niveluri: macroscopic, microscopic şi molecular. Fascinante erau prezentările profesorului despre funcŃiile structurilor anatomice şi cele despre mecanismele de reglare a funcŃiilor.

LecŃiile de anatomie şi fiziologie, în care se prezentau diapozitive, filme, care începuseră să fie folosite în şcoli ca material didactic, mi-au permis să înŃeleg organizarea structurală şi funcŃională a organismului uman, demonstrându-ne că omul reprezintă veriga superioară a unui lanŃ de evoluŃie a materiei vii.

Profesorul Scarlat sosea la ora exactă, cu o punctualitate anglo-saxonă. Nu se lăsa niciodată aşteptat.

În pervazul uşii apărea un viguros bărbat cu început de chelie, cu faŃa albă-roz, de o frapantă distincŃie. Era ceea ce se întâlnea dintotdeauna foarte rar: un domn. Impunea distanŃa. Nu-l puteau apropia decât puŃinii lui prieteni. Mai degrabă, se apropia el de elevi.

Amintirile ne copleşesc… Din şoseaua asfaltată, zăresc stufărişul de lângă malurile iazului Gurgueta, unde cândva, un profesor şi învăŃăceii săi făceau disecŃii, ca într-o sală de operaŃie, sub privirile curioase ale pescarilor, curmând cu bisturiul orăcăitul broaştelor.

Nu pot să nu amintesc preocupările diverse ale profesorului A. Scarlat: pasiunea pentru filatelie, numismatică, fotografie, istorie şi aceea de bibliofil.

Subliniez capacitatea „magistrului” meu de a dezvolta la elevi spiritul practic, folositor vieŃii.

În sufletele noastre profesorul Aurel Scarlat, biologul consacrat profesiei sale, a lăsat o icoană pe care nimeni nu ne-o poate lua înapoi.

Medic primar Comisar Constantin Mateciuc

Page 175: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

177

Dumitru Moraru în istoria existenŃei Liceului „Ştefan cel Mare”

Intelectual înzestrat cu numeroase calităŃi, Dumitru Moraru s-a bucurat

de mare admiraŃie din partea foştilor săi elevi de la Plugari sau Hârlău. VeneraŃia faŃă de fostul lor profesor se exteriorizează – peste decenii – prin entuziasmul şi respectul cu care, cei ce i-au fost elevi sau colegi, vorbesc despre el.

Şi întradevăr, oare puteau fi uitate înflăcăratele lecŃii ale unui moldovean neaoş, cizelat în atmosfera de emulaŃie intelectuală a Liceului „C. Negruzzi”, unde a fost chiar şef de promoŃie, apoi a FacultăŃii de filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” de la Iaşi, vorbele sale spirituale, firea entuziastă de rafinat literat, vibrând la orice manifestare a frumosului, sensibilitatea tulburătoare, căldura cu care ştia să se apropie de tineret?

Profesor distins, director al Liceului în perioada anilor 1963 – 1974, D. Moraru (Muraru în actele străbunilor – numele provenind de la „mură”, cum adesea îi plăcea să i se spună), s-a remarcat ca un om echilibrat şi constant, cu înŃelepciunea omului din popor trecut prin cultură. Şi adeseori se mândrea cu originea sa rurală, cu satul şi oamenii în mijlocul cărora a crescut şi a trudit, depănând amintiri prin care îşi exprima veneraŃia şi compasiunea pentru semenii săi.

Cunoaşterea oamenilor şi experienŃa dobândită la Şcoala din Plugari i-au înlesnit organizarea şi dezvoltarea bazei didactice la liceul din Hârlău, unde a fost un precursor al managementului modern şi un dascăl model.

Prin activitatea sa, profesorul D. Moraru a realizat un deziderat al şcolii, în general, dacă Ńinem seama de perioada grea a dictaturii comuniste, când şi activitatea didactică trebuia raportată tovarăşului secretar ori „preşedintelui raionului”, care de cele mai multe ori era un semidoct „priceput” la toate.

Cum a reuşit el să ridice prestigiul lăcaşului de cultură al cărui conducător era? ExperienŃa i-a oferit nu numai perspective largi în întreaga sa activitate, ci şi învăŃăminte pentru modul în care a colaborat cu cele mai diverse categorii de oameni. Flexibilitatea îmbinată cu exigenŃa, coborârea la nivelul de înŃelegere al celor slab pregătiŃi intelectual, aprecierea eforturilor şi ironizarea lenei, vorbele presărate cu pilde, „vraja” unică a personalităŃii sale, de care vorbesc toŃi cei ce l-au cunoscut, i-au asigurat succesul şi încrederea personalului din subordine şi al hârlăuanilor, în general.

Page 176: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

178

Ca profesor de limba şi literatura română a lăsat amintiri de neuitat. La orele sale atmosfera era gravă, sărbătorească. Profesorul îşi deschidea „cartea” sufletului şi, nu fără temei, un elev mai mucalit, din şirul generaŃiilor de învăŃăcei, l-a poreclit „domnu Trandafir”, dascălul îndrăgit şi evocat cu nostalgie de M. Sadoveanu. Fireşte, existau nişte afinităŃi, ce nu au scăpat observaŃiei şcolarului-adolescent.

Şcoala cărŃilor şi a vieŃii, l-a care s-a format profesorul D. Moraru, i-a cultivat o surprinzătoare forŃă morală, necesară pentru a înfrunta directivele, uneori absurde, impuse de activiştii de partid care, în număr tot mai mare, dictau în numeroase sectoare de activitate. Aici trebuie sa menŃionez că, printr-un concurs de împrejurări, a reuşit să aducă la liceul din Hârlău pe profesorul de istorie Enache Ioan, universitar ieşean care fusese trimis la închisoare, fiindcă la cursurile sale afirmase că Basarabia este vechi pământ românesc. Eliberat, fusese umilit cu un post de suplinitor la Şcoala generală Coarnele Caprei. În acea perioadă când „oamenii erau sub vremuri” – parafrazându-l pe cronicar, era un act de mare curaj să intervii pentru un fost deŃinut politic, să-i creezi condiŃii de cazare şi masă în incinta şcolii – aşa cum a procedat profesorul D. Moraru, în al cărui suflet ardea neputinŃa îndreptării lucrurilor.

La lecŃiile de limba şi literatura română a căutat să cultive dragostea faŃă de această limbă şi a luptat cu înverşunare împotriva introducerii neologismelor pe care le considera nejustificate. LecŃiile sale fascinau prin bogăŃia informaŃiilor şi a asociaŃiilor, subliniind profilul specific fiecărui scriitor, în funcŃie de particularităŃile viziunii artistice a operei sale şi, mai ales, prin tonul cald, sfătos, tipic moldovenesc.

La una din ore a vorbit elevilor despre Titu Maiorescu, care în acea vreme era scos din programa şcolară de cenzura comunistă. „Ce curaj, domnule Mitică!” – spunem noi, foştii săi elevi, peste ani.

Dacă ar mai trăi marele Sadoveanu, ar spune despre acest profesor că a fost un dascăl care a modelat suflete şi l-ar aşeza, ca personaj literar, în lungul şir al truditorilor şcolii românesti.

Ce inspirată asemănare… „Domnu Trandafir!”… din Hârlău!.

Prof. Dumitru Mateciuc

Page 177: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

179

Un apostolat literar Profesorul Vasile Tătar

„Cine a fost profesorul Vasile Tătar?”, va întreba un adolescent intrat

pe băncile liceului hârlăuan, privind un panou de absolvire al unei promoŃii. „A fost un mare profesor al acestui liceu”, va răspunde interogatul, vrând să exprime în răspunsul său întreaga personalitate a profesorului Vasile Tătar. Acei care nu l-au cunoscut pe Vasile Tătar la orele de limba şi literatura română sau latină, nu îşi vor face o idee justă despre ce înseamnă, cu adevărat, un profesor, care a animat zeci de ani sălile de clasă cu generaŃiile lor de elevi. Personalitatea intelectualului rafinat şi manierat se revarsă, peste ani, în afară de munca la catedră şi nu poate fi cuprinsă în spaŃiul restrâns al unei evocări. El a rămas în lecŃiile de cea mai distinsă Ńinută, în preocupările culturale şi artistice, în concursurile şcolare, în absolvenŃii cu personalitatea lor, creată ori cizelată de dânsul, în lumina discretă ce-a tremurat blând în jurul său, împrăştiind cunoştinŃe, spirit şi înŃelegere. Nu reuşim printr-o privire retrospectivă să dezvăluim taina personalităŃii sale, ce-a înscris o notă de originalitate şi modernitate în procesul predării limbii şi literaturii române, sub raport ştiinŃific şi metodic. Născut la Fălticeni, oraş de numele căruia se leagă mari cărturari ai neamului, ca M. Sadoveanu sau E. Lovinescu, profesorul V. Tătar a absolvit facultatea de filologie a UniversităŃii din Bucureşti, unde a beneficiat de climatul intelectual sănătos, impus de nume ilustre ca George Călinescu şi Tudor Vianu, ceea ce i-a asigurat şi o bună pregătire profesională. Sub masca unei sobrietăŃi grave, în care fiecare gest era parcă dinainte studiat, domnul Vasile Tătar era de-o delicateŃe rară, aducând roşeaŃa pe obrazul cel mai insensibil, într-atât durea superioritatea, generozitatea şi stinghereala profesorului în faŃa elevului delăsător. El ne-a insuflat ideea că limba trebuie cunoscută nu numai ca mijloc de comunicare – primul ei rost în existenŃa oamenilor, ci şi ca expresie, cum se spune, deci ca mijloc de a exprima stări sufleteşti. Interesante erau dialogurile cu profesorul nostru. Un elev l-a întrebat odată: „-Tovarăşe profesor, (atunci apelativul „tovarăşe” era obligatoriu), socotiŃi critica literară o ştiinŃă? - Da, şi ştiinŃă şi artă în acelaşi timp, dar în primul rând ştiinŃă.

Page 178: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

180

- Dar o ştiinŃă se conduce după legi fixe, aceleaşi în tot cuprinsul ei. Cum poate G. Călinescu, care v-a fost profesor, să spună odată că un scriitor este bun, iar altădată că nu mai este bun?” Noi, elevii, aşteptăm curioşi să vedem ce portiŃă deschide „magistrul”, prin răspunsul său. „- Critica literară este o disciplină ştiinŃifică, în sensul că cere o pregătire specială, informaŃie, documentare, dar în abordarea ei intervine şi un factor de natură subiectivă, care nu poate fi evitat. G. Călinescu a fost un estetizant, partizan al artei pentru artă. El şi-a schimbat aprecierile la numeroşi scriitori nu din convingere, ci dintr-un fel de conformism” – a explicat profesorul. Peste un om obişnuit treci mai uşor, spui vorbe tradiŃionale şi-l laşi în pacea lui, iar din vreme în vreme încerci să vezi prin ce s-a prins în amintiri, dar peste omul V. Tătar nu poŃi să treci chiar să vrei, pentru că nu te lasă „pârdalnica de inimă”, conştiinŃa care se află mereu în faŃa întrebării: „De unde atâta pasiune, de unde atâta înŃelegere?” Amprenta muncii sale la catedră ne răvăşeşte amintirea vieŃii noastre de şcolari. Era în primăvara anului 1969. Domnul Tătar a plecat inspector şcolar la Iaşi. Elevii clasei a XII-a, profil umanist, au simŃit o pierdere grea, fiind în preajma examenului de bacalaureat. Plutea în noi acea tristeŃe, pe care au simŃit-o, poate, şcolarii Domnului Trandafir, evocat cu măiestrie de M. Sadoveanu. Aveam ca lectură obligatorie „Pe drumuri de munte” de Calistrat Hogaş, carte pe care nu o găsisem în biblioteca şcolii. Am apelat, împreună cu un coleg la domnu profesor Tătar. Ne-a primit cu multă amabilitate, ne-a înŃeles necazul şi ne-a ajutat. Pe masa lui de lucru am zărit o culegere de texte latineşti. Nu mi-aş fi închipuit că o carte latinească – acest instrument de tortură inchiziŃională a zburdalnicei noastre tinereŃi, cum gândeam atunci – ar fi în stare să preocupe atât de mult pe un om. Mai târziu am realizat că armonia, gândirea echilibrată şi spiritul metodic erau elementele esenŃiale ale unui om trecut prin cultura latină. Icoane, gânduri, bucurii, tristeŃi au trecut în valuri peste noi. A rămas o imagine luminoasă, un „domnu profesor Tătar”, care a dus în spate un apostolat literar. Să ne îndreptăm sufletul spre tot ce ne-a dăruit vrednicul nostru „magistru”!

Prof. Dumitru Mateciuc

Page 179: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

181

„FĂURAR DE NEMURIRE”

Ar fi fost firesc să-i regăsim numele în această monografie printre

semnatarii unor gânduri exprimate de „veteranii” şcolii. Dar legile firii, ca oricare altă categorie de legi, prezintă şi excepŃii; o astfel de excepŃie face ca numele profesorului Doloca Sergiu să apară la „Evocări”.

Născut la 26 mai 1942, se numără printre elevii liceului din Hârlău pe care l-a absolvit în 1961. Urmează cursurile facultăŃii de fizică a UniversităŃii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi păşeşte pragul liceului nostru ca profesor în anul 1966. Din acel moment şi până în ultima clipă a vieŃii, domnul profesor Doloca Sergiu s-a dăruit şcolii şi oamenilor săi: colegi, elevi, părinŃi.

Cu siguranŃa conferită de buna pregătire profesională, a condus pe drumul cunoaşterii ştiinŃifice în domeniul fizicii nu numai multe generaŃii de elevi, dar şi pe colegii mai tineri, astăzi profesori de fizică ai liceului sau în alte colŃuri ale lumii, care au găsit în domnul profesor mentorul şi sprijinul moral de care aveau nevoie la începutul carierei de dascăl.

Cu un ascuŃit simŃ al observaŃiei, modest, Ńinută pedagogică ireproşabilă, jovial, era cel care, indiferent de condiŃii şi situaŃie, „dezgheŃa” atmosfera prin optimismul exprimat şi spiritul său comunicativ, aducându-ne pe toŃi colegii de cancelarie în starea psihică prielnică unei activităŃi educative de calitate.

Astăzi ne-am fi dorit ca domnul profesor să fie cu noi... Din 17 aprilie 1998 prezenŃa sa materială nu mai este posibilă; dar este

prezent în amintirea noastră, este prezent prin copiii săi, Anca şi Radu, pentru care a reprezentat un model, care întreŃin flacăra vie a cunoaşterii în fizică şi care transmit, la rândul lor, căldura şi emoŃiile create de aceasta, altor generaŃii de tineri.

Domnul profesor Doloca Sergiu a construit, astfel, temelia nemuririi sale!

Profesor de fizică, Florentina Sârbu, director adjunct al liceuluiu

Page 180: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

182

Despre dascălii de altădată

Despre dascălii de altădată, o parte din ei trecuŃi în lumea îngerilor, ne amintim cu nostalgie si recunoştinŃă, fiindcă ei au reprezentat o generaŃie dăruită spiritului competitiv, seriozităŃii şi calităŃii actului didactic. Printre cei care s-au dedicat cu devotament idealurilor educaŃionale de valoare, chiar dacă vremurile, sistemul şi restricŃiile dictate de structurile politice de atunci erau foarte rigide, s-a numărat şi doamna profesoară Eugenia Costache, care a condus liceul nostru între anii 1976-1986.

Cu siguranŃă, cei care au cunoscut-o au şi acum prezentă în conştiinŃă imaginea unei femei deosebit de culte, căci geografia, obiectul pe care l-a predat, n-a însemnat doar o simplă profesiune, ci o posibilitate de a explora, cu talent şi imaginaŃie, o lume care i-a fascinat pe elevi, le-a trezit interesul călătoriilor, dorinŃa de explorare, pasiunea pentru natură si o sete mereu nestinsă de cunoaştere. Cu alura ei inconfundabilă, căci nu putem omite să amintim că era o femeie distinsă, cu o exprimare elegantă şi un comportament civilizat, a adus în liceul nostru tendinŃe înnoitoare iar prezenŃa ei se simte si astăzi, mai ales în cabinetul de geografie, a cărui amenajare, în forma amfiteatrului care există şi azi, i se datorează în totalitate. Iată o viziune modernă şi novatoare la un profesor al cărui spirit dorim să-l perpetuăm generaŃiilor prezente şi viitoare, demonstrând că un act didactic de calitate impune exigenŃe riguroase şi în ambientul în care se desfăşoară întâlnirile zilnice cu elevii.

Marele ei merit a fost şi acela că a reuşit să genereze o atmosferă colegială caldă în liceu, a instituit o coeziune a colectivului de cadre didactice, făcându-se respectată pentru diplomaŃia şi tactul incontestabil în a face posibilă colaborarea eficientă, colegialitatea, toleranŃa si respectul între profesori. A înfruntat cu demnitate greutăŃile inerente funcŃiei de director, sacrificând poate, aşa cum se întâmpla de multe ori de pe această poziŃie, propria sănătate sau interesele personale şi dăruind totul liceului, cu al cărui spirit s-a identificat adesea.

Foştii ei elevi, ajunşi astăzi la vârsta maturităŃii îşi amintesc, probabil, de autoritatea ei moderată, de respectul pe care îl impunea doar intrând pe uşa clasei, de maniera ireproşabilă în care înŃelegea să-şi susŃină orele.

Valoarea reală a acestei munci s-a concretizat şi în rezultatele obŃinute de doamna profesoară, unul dintre elevii ei obŃinând locul II la faza naŃională a Olimpiadei de geografie.

Noi înşine, foştii colegi de cancelarie, am reŃinut de la ea lecŃia unei personalităŃi pe care se cuvine s-o clasăm în galeria de modele profesionale, demne de urmat, imposibil de uitat.

Page 181: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

183

Dispărută dintre noi în anul 1990, în judeŃul Prahova, doamna profesoară Eugenia Costache a lăsat un loc pe care noi intenŃionăm să-l umplem cu entuziasmul şi bunele intenŃii ale profesorilor de geografie de astăzi, cu energia şi dinamismul unor profesori care-şi vor aminti cu respect de resuşitele ei profesionale, de iniŃiativele şi realizările ei. În amintirea acestui dascăl de mare calibru educaŃional, propunem ca amfiteatrul care s-a conturat din iniŃiativa ei să-i poarte numele, ca simbol al recunoştinŃei noastre.

Prof. Aurel Neicu Prof. Zoica Florescu

Profesorul Luca Constantin

Din şirul profesorilor care, cu duh şi devotament, au dat lumină generaŃiilor de tineri, ce au păşit pragul acestei şcoli, profesorul Luca Constantin se distinge ca un profesor eminent, un pedagog înnăscut şi un om de o etică desăvârşită. Un fost absolvent al liceului din Hârlău, profesorul de matematică Constantin Năstase mărturisea: „Ca fost elev al profesorului Constantin Luca, nu pot să nu-mi exprim stima şi recunoştinŃa faŃă de fostul meu dascăl, care, prin pregătirea sa profesională, calităŃile excepŃionale de pedagog autentic şi pasiunea pentru munca didactică, îl situau pe primul plan printre profesorii liceului”. Constantin Luca şi-a început activitatea didactică la Liceul din Hârlău la data de 01.09.1964, preocupându-se consecvent de calitatea lecŃiilor predate, de o pregătire temeinică a activităŃilor didactice, de ameliorarea şi modernizarea metodelor de predare a matematicii. AtenŃia sa s-a îndreptat, în primul rând, spre relevarea calităŃilor pe care le dovedeşte un profesor adevărat. La cercurile pedagogice şi în discuŃiile din cancelarie, obişnuia, adesea, să facă o categorisire riguroasă a profesorilor în „salahori” şi „maeştri”, spunându-le, mai ales celor aflaŃi în zorii activităŃii didactice: „Salahorul îşi face orele de curs cu exactitatea şi punctualitatea impusă de împrejurări, dar duh, căldură, entuziasm în zadar vei căuta la orele lui, care-i tot atât de uscat şi sec şi de plicticos, ca şi izvorul din care purcede. Elevii, care îi stau înainte îi sunt indiferenŃi. La fel promoŃiile şi rezultatul ce obŃine. Mai rar ai să întâlneşti şi ai să simŃi de departe pe dascălul – maestru. Pentru el, legile şi regulamentele – mai ales cele absurde, din perioada comunistă – ca şi moda – sunt lucruri, de care trebuie să Ńină seama şi el, dar

Page 182: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

184

sunt şi rămân accidente. Căci inima lui e căldură şi entuziasm, în capul lui e duh dătător de viaŃă.” Într-adevăr, izvorul din care s-a alimentat profesorul Constantin Luca a fost dragostea faŃă de elevi şi obiectul matematică. El a lucrat asupra obiectului, pe care l-a predat, aprofundându-l în metodica sa, tinzând s-o perfecŃioneze, căutându-i în fiecare an adaptările cele mai bune la mediul claselor noi, ce s-au perindat pe dinaintea lui, şi mai presus de toate – făurind mintea şi sufletul generaŃiilor viitoare. Şi cel puŃin pentru aceasta din urmă, toată lumea îi datoreşte iubire şi recunoştinŃă. CalităŃile sale de bun organizator s-au confirmat în perioada anilor 1974-1976 şi 1987-1988, când a fost director al liceului, precum şi între anii 1971-1974, când a ocupat funcŃia de director adjunct. Pregătirea profesională şi calităŃile sale de bun pedagog i-au asigurat plecarea, în anii grei ai dictaturii comuniste, în Maroc, unde a predat matematică şi s-a ridicat la înălŃimea exigenŃelor învăŃământului modern. El a luptat cu intrasigenŃă – cât omeneşte a fost posibil – împotriva presiunilor exercitate de autorităŃile comuniste, amestecului acestora în treburile şcolii, păstrându-şi cu consecvenŃă şi fermitate atitudinea unui dascăl integru şi devotat idealului său. Prin caracterul său loial, prin pregătirea sa profesională, prin personalitatea sa distinsă şi prin dăruirea cu care a contribuit timp de patru decenii la ridicarea generaŃiilor de elevi, profesorul Luca Constantin rămâne un exemplu pentru generaŃiile viitoare de slujitori ai şcolii româneşti.

Prof. Dumitru Mateciuc

Portret de dascăl, amintiri, regrete, speranŃe.... Există pe această lume lucruri care dispar şi lucruri care rămân. Există

mii şi mii de chipuri şi poveşti care îŃi pier din minte în câteva clipe, din cauza lipsei de substanŃă, de miez. Dar există şi oameni sau întâmplări care devin jaloane ale existenŃei tale, pe plan profesional sau personal, lăsând o urmă adâncă şi de neşters în mintea, sufletul, caracterul şi deprinderile tale. Există deci, în mai puŃine cuvinte, modele de viaŃă. Dirigintele meu din liceu, d-l. profesor Vasile Tătaru, a fost şi rămâne pentru mine un astfel de model.

łin minte şi acum admiraŃia pe care am simŃit-o pentru „tovarăşul diriginte” încă de la prima întâlnire. Prin Ńinuta impecabilă, prin eleganŃă şi căldură sufletească, dublată de o nobleŃe naturală, „tovarăşul diriginte” era, de fapt, un domn, în adevăratul sens al cuvântului.

Page 183: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

185

Domnul diriginte Tătaru era o persoană caracterizată de rigoare, de eleganŃă şi de un extraordinar instinct pedagogic. Spun instinct pentru că dirigintele meu din liceu nu preda, ci comunica din spatele catedrei. El nu trăia din meseria de profesor, ci trăia pur şi simplu această profesie, zi de zi, la fel de natural ca respiraŃia. Reuşea, într-un mod aproape miraculous, să-şi apropie elevii suficient de mult cât să-l considere un prieten, dar în acelaşi timp să-l trateze cu respectul cuvenit unui profesor.

Astăzi, pentru mine rolurile s-au inversat. Am dat locul din bancă şi bileŃelele trimise în timpul orei pe scaunul de la catedră şi catalog. Am avut, la rândul meu, satisfacŃia, plăcerea dar şi responsabilitatea de a fi dirigintele unei clase, pentru o scurtă perioadă de timp, de numai 3 ani. A fost singura clasă pe care am condus-o în calitate de DIRIGINTE, deoarece valurile vieŃii şi ale carierei profesionale m-au condus pe alte căi. Dar şi acum, după 25 de ani, atunci când mă întâlnesc cu unii din foştii mei elevi care mă salută cu apelativul „Bună ziua, domnule diriginte!”, emoŃia care mă cuprinde este la fel sau poate mai mare ca în ziua în care mi s-au adresat astfel pentru întâia oară.

Astăzi, pe umerii mei apasă responsabilitatea sutelor de tineri care îmi sunt studenŃi la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, din cadrul UniversităŃii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Nivelul educaŃional şi instrumentele pedagogice sunt altele la universitate, studenŃii sunt mult diferiŃi faŃă de elevii de liceu –de altfel toŃi copiii şi tinerii de astăzi sunt mult diferiŃi faŃă de generaŃiile de acum 20-25 de ani, şi, totuşi, îmi doresc că măcar cu o mică parte din studenŃii mei să am aceea relaŃie specială pe care dirigintele Vasile Tătaru a avut cu noi.

Baiatul meu este astăzi la vârsta liceului şi constat câteodată, cu părere de rău, că odată cu schimbările în bine pe care şcoala românească le-a suferit după 1989 s-au pierdut şi unele valori şi principii esenŃiale. Cel mai bun şi mai cuprinzător exemplu în acest sens este pierderea vocaŃiei de profesor. La fel ca medicul, a fi profesor înseamnă cu mult mai mult decât exercitarea unei meserii; pentru medic şi pentru profesor vocaŃia profesională sunt esenŃiale şi indispensabile, în absenŃa lor rămânând la catedră surogate didactice, şi nu dascăli autentici.

Nu-i consider responsabili pentru acest fenomen pe profesori, ei sunt mai degrabă victime, alături de elevi. Vina principală o poartă modul iresponsabil în care s-a făcut reforma învăŃământului românesc, o reformă gândită superficial şi incoerent şi aplicată după ureche. Privind la profesori şcolii româneşti de astăzi am de multe ori senzaŃia că privesc o orchestră care susŃine un concert cu partituri incomplete şi un dirijor aflat într-o deloc

Page 184: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

186

graŃioasă stare de ebrietate. Luat câte unul în parte, fiecare muzician îşi cântă corect partitura, dar efectul de ansamblu, de orchestră, e compromis.

GeneraŃia mea are norocul de a avea un termen de comparaŃie în trecut, când întreaga orchestră cânta o partitură unitară. Dar generaŃia mea are şi datoria de a readuce în sistemul educaŃional de astăzi valorile care s-au pierdut odată cu schimbarea sistemului politic în România. Este motivul pentru care eu, în calitatea mea multiplă de părinte, profesor şi politician, voi susŃine până la capăt proiectul de reformă a sistemului educaŃional din România promovat de preşedintele Traian Băsescu. Mărturisesc că unul dintre motoarele care îmi dau energia de a susŃine active acest proiect este tocmai amintirea de neşters a dirigintelui meu de la Liceul “Ştefan cel Mare” din Hîrlău, domnul profesor Vasile Tătaru.

Cu adâncă emoŃie, Lect.dr.univ. Teodor-Marius SPÎNU fost absolvent şi actual cadru didactic în cadrul Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi

Page 185: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

187

Bibliografie

1. Asachi, Gheorghe, Tipografia Albina, Iaşi, 1835. 2. Bârsănescu, Ştefan, Şchola latină de la Cotnari, biblioteca de curte şi

proiectul de academie al lui Despot-Vodă. Zori de cultură umanistă în Moldova secolului al XVI-lea, Buc., 1957.

3. Ciubotaru, Ştefan, ibidem. 4. Iorga, Nicolae, Sate şi mănăstiri din Moldova, 1905. 5. Iorga, Nicolae, InscripŃii din bisericile României, 1905. 6. Iorga, Nicolae, Istoria românilor prin călători, I. 7. Itu, M., Forme instituŃionalizate de educaŃie populară în România, Buc.,

1981. 8. Lişman, Vasile, M., Hârlău (monografie), Iaşi, 1972. 9. Manolescu, Radu, Culegere de studii, 1964. 10. Marin, I., D., Studii şi articole de istorie, vol VIII, Buc., 1966. 11. Ursu, Ion, Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1427. 12. Todiraş, Alexandru, Dan, Hârlău - Ghid Turistic, Ed. A.D.Todiraş, Iaşi,

1994. 13. „Cuvântul nostru”, nr. 10/1938. 14. „Lamura”, nr. 8-9, 1920. 15. „Şcoala şi viaŃa”, nr. 5-6/1930. 16. „Revista şcolii”, nr. 11-12/1929. 17. Buletinul instrucŃiei publice din 1-31 ianuarie 1866. 18. Ministerul Cultelor şi InstruŃiunii publice, Ordinal nr. 7432/14,03,1863. 19. Arh. St. Bot., fond P.J.D. 20. Arh. St. Bot., fond P.J.B., ds. 102/1864. 21. Arh. St. Iaşi, fond Inspectoratul Regional Şcolar, ds. 171/1930. 22. Arh. St. Bot., fond P.O.B., ds. 28/1892. 23. Arh. St. Bot., fond 176/1910. 24. Arh. St. Bot., fond P.J.B., ds. 5/1899. 25. Arh. St. Bot., fond P.J.D., ds. 17/1866. 26. Arh. St. Bot. fond P.J.D., ds. 1/1876. 27. Arh.St. Bot., fond P.J.B., ds. 9/1876. 28. Arh. St. Bot., fond P.J.B., ds. 137/1865.

Page 186: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

188

Résumé

Par son contenu, la monographie ci-présente s’adresse à la fois aux anciens élèves du Lycée « Etienne le Grand » de Hârlău, aux enseignants, à la jeune génération et à ceux intéressés à l’histoire de l’enseignement de cette ville.

La monographie est une réédition améliorée et actualisée de la première édition, apparue en 1993, er constituant une invitation dans le monde des missionnaires de l’école, étant née de l’espérance qu’on va compléter l’histoire scolaire de ces lieux, dans le cadre de laquelle on peut rencontrer des noms des enseignants braves qui ont beaucoup travaillé dans leur mission.

« Chaque homme est une question posée de nouveau à l’esprit de l’Univers », disait Eminescu, la voie de découverte de ces questions n’étant que l’école, la science, l’instruction. C’est pour cela que l’incursion dans l’ancien et le beau monde de l’enseignement de Hârlău met en évidence de remarquables efforts de ceux qui, par instruction et éducation, se sont dédiés à la formation culturelle des générations qui leur ont été confiées.

Notre démarche ets motivée aussi par l’occasion de l’anniversaire de 55 années d’existence du Lycée « Etienne le Grand » de Hârlău.

L’anniversaire de cette institution d’enseignement est, en fait, une fête de l’enseignement roumain, de sa victoire, une occasion pour faire un bilan de l’activité d’instruction et d’éducation mise à la disposition des habitants de la ville et de ceux des environs.

L’ancienneté de la localité et l’existence d’une cour princière pendant la princesse Margareta Muşat, la chancellerie seigneuriale d’Etienne le Grand, l’existence des copistes-enseignants, dans le dernier quart du XVe siècle, la fréquentation des cours par les jeunes originaires de Hârlău inscrits à l’Université de Cracovie au XVe siècle, le Collège de Hârlău – la première école laïque de niveau moyen de la Moldavie – pendant le règne d’Alexandru Lăpuşneanu, tous nous ont motivé à réaliser une investigation des traditions de l’enseignement de Hârlău, dans les périodes mediévale et moderne de la localité, parce que notre lycée est apparu comme une nécessité et un couronnement de ces traditions, anciens de plus de cinq siècles, tout comme le prouvent les documents de l’époque.

Nous mentionnons que jusqu’en 1950, la ville de Hârlău a fait partie du département de Botoşani, mais après, comme suite à l’imitation du modèle soviétique d’administration, la localité devenait la résidence d’un district avec 18 communes dans le cadre du département de Iaşi, mais il perd le statut de ville, l’obtenant de nouveau en 1968.

Page 187: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

189

Les auteurs ont voulu montrer l’histoire de l’enseignement de cet établissement dans le contexte de l’ancienne organisation administrative, jusqu'à 1953, quand les habitants de Hirlau voient un rêve accompli – la fondation du lycée. Considérant que l’histoire doit être toujours réécrite justement parce que ceux qui la réalisent ce sont toujours d’autres, avec des expériences liées aux époques différentes, aux générations et aux circonstances divers, on a exposé – dans la mesure des informations- les préoccupations de nos prédécesseurs pour l’étude, la fondation des premières écoles et de quelques programmes scolaires, la fondation du lycée, les offres éducationnelles contemporaines, les générations des étudiants sortis de notre lycée et aussi quelques médaillons didactiques. Le fait qu’il nous manquait une école secondaire, située entre les deux départements de Iasi et Botoşani, donc ce manque a fait naitre la fondation de L ’ ´´Ecole Secondaire de 10 ans ´´ en 1953, qui deviendra lycée théorique. Transformé en lycée industriel et contenant aussi des filières différentes – mécanique, chimie industrielle, industrie légère, agricole, construction, industrie du bois – le corps professionnel étant complété avec des ingénieurs et des maitres, notre lycée va redevenir lycée théorique, après 1989, quand on reprend une expérience didactique orientée vers l’étude des disciplines scientifiques et humanistes.

Les auteurs du travail ont suivi le procès instructif-éducatif déroulé dans le lycée, structuré en deux étapes : depuis la fondation et jusqu’au 40e anniversaire du lycée, période caractérisée en partie, par des programmes scolaires idéologisées et des manuels scolaires uniques, et, la deuxième étape, caractérisée par la Réforme curricula ire et des manuels alternatifs.

A la fin du travail on a présenté des témoignages des anciens professeurs et élèves et quelques médaillons dédiés aux professeurs dont le travail s’est vu dans l’élévation du progrès de l’école, comme une reconnaissance et un éloge à leur adresse.

Celui-ci est aussi le message de notre monographie, qui va aboutir, on est convaincu, au cœur du lecteur qui aime les gens et les places. Les gens et les places de Hârlău.

Page 188: PREFAłĂ „Pentru statornicie prin obârşie şi şcoalăîncununare a acestor tradiŃii, vechi de peste cinci secole, cum arată documentele vremii. MenŃionăm că până în 1950

190

Cuprins PREFAłĂ ....................................................................................................................3 Cuvânt înainte..............................................................................................................5 Argument......................................................................................................................6 I. SchiŃă asupra învăŃământului în spaŃiul românesc ...............................................8 II. Începuturile învăŃământului în Hârlău ..............................................................10

1.Primele forme de învăŃământ în epoca medievală................................................10 2. ÎnvăŃământul organizat. Prima şcoală publică.....................................................15 3. ÎnvăŃământul particular........................................................................................16 4. Obligativitatea instrucŃiei elementare şi frecvenŃa elevilor .................................18 5. Programa şcolară(1835 – 1836)...........................................................................19 6. Şcoala primară de băieŃi “Ştefan cel Mare” din Hârlău......................................20 7. Şcoala primară de fete .........................................................................................23 8. Şcoli profesionale ................................................................................................25 9. Şcoala israelită–română din Hârlău.....................................................................26 10. Şcoala Pârcovaci................................................................................................34 11. Localuri de şcoală..............................................................................................36 12. ÎntreŃinerea şcolilor............................................................................................38 13. Pregătirea învăŃătorilor ......................................................................................38 14. Manuale şcolare................................................................................................39 15. Serbări şcolare ...................................................................................................40

III. De la “Şcoala Mixtă de 10 ani” la Liceul teoretic “Ştefan cel Mare” ......................................................................................................42 IV. ConfiguraŃia sistemelor de învăŃământ şi a populaŃiei şcolare a liceului în cei 55 de ani ......................................................................................................................44 V. Procesul instructiv-educativ până în 1993..........................................................47 VI. Procesul instructiv-educativ actual în liceu ......................................................49

1. Reforma curriculară.............................................................................................49 2. Manuale şcolare...................................................................................................49 3. Alte suporturi curriculare ....................................................................................51 4. Arii curriculare ....................................................................................................51

VII. Baza materială a Liceului teoretic „Ştefan cel Mare” Hîrlău........................77 VIII. Tabelul cadrelor didactice în anii 1953-2008.................................................78 IX. Corpul didactic şi personal administrativ în anul şcolar 2007-2008 ................................................................................................94 X. AbsolvenŃii Liceului teoretic “Ştefan cel Mare” din Hârlău din anul şcolar 1955-1956 pînă în anul şcolar 2006-2007 .................................................................96 XI. Evocări la a 40-a aniversare .............................................................................155 XI. Mărturisiri şi evocări la a 55- a aniversare .....................................................170 Bibliografie ...............................................................................................................187 Cuprins .....................................................................................................................190