Predarea pe baza de proiecte

Click here to load reader

download Predarea pe baza  de  proiecte

of 4

description

Să învăţăm chimia prin proiecte. Predarea pe baza de proiecte. Ce abilităţi importante îşi dezvoltă elevii prin participarea la învăţarea prin proiecte?. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Predarea pe baza de proiecte

Slide 1

Predarea pe baz de proiecte reprezint un model inovativ care implic n mod direct i eficient elevii n procesul de nvare. Avantajele eseniale pe care le ofer metoda proiectuluin aceast unitate de nvare sunt urmatoarele:Favorizeaza dezvoltarea unei gndiri interdisciplinare.Utilizarea tehnologiei dezvolt creativitatea, capacitatea de investigare, spiritul de lucru n echip, gndirea critic i favorizez schimbul de idei.Dezvolta abiliti ale gndirii de nivel superior.Metodele utilizate faciliteaz legtura dintre standardele de coninut i viaa real.Obiectivele urmresc dezvoltarea unor competene specifice secolului XXI

Predarea pe baza de proiecteElevii nva:S colaboreze S ia deciziiS aib iniiativS rezolve probleme complexeS se auto-organizezeS comunice eficientS utilizeze corect tehnologiile moderne

S nvm chimia prin proiecte

Ce abiliti importante i dezvolt elevii prin participarea la nvarea prin proiecte?

Prof. Stanta AnghelinaScoala cu clasele I-VIII Desa Dolje-mail: [email protected]: 0762668788

Cum ne ajuta CHIMIA sa intelegem lumea...?

Vom afla, realiznd investigaiile propuse in cadrul temei:

SARURILE

CuSO4NaClCaCO3

A fost odat ca niciodat un mprat. El avea trei fete.ntr-o bun zi, mpratul i ntreb fetele ct de tare l iubesc. Te iubesc ca mierea, rspunse fata cea mare, dup ce se gndi c nimic nu poatefi mai dulce pe lume. Iar eu ca zahrul, tat, spuse mijlocia.Socotind c dragoste mai dulce ca mierea i zahrul nu exist, mpratul se bucur tare de rspunsurile celor dou fete. Uitndu-se la Ileana, fata cea mai mic, o ntreb i pe dnsa: Tu, fata mea, cum m iubeti? Ca sarea n bucate, tat! rspunse ea cu faa senin, zmbind cu dragoste i lsndu-i ochii n jos, sfioas. Cnd auzir ce rspuns dete ea tatlui, surorile cele mari

pufnir n rs i i ntoarser spatele. mpratul se ncrunt i, plin de suprare, zise: S te duci de la mine, cu sarea ta cu tot! S m ieri, tat! Eu am socotit c iubirea mea nu e mai presus dect a surorilor mele, dar niciAtunci, Ileana i lu din casa printeasc un rnd de haine srmane i pribegi din sat n sat, pn ajunse la curtea unui alt mpratPoposi acolo i ceru s slujeasc o bucat de vreme la curte.Fata era cuminte i deteapt. De harnic, ce s mai vorbim! ncepu pe dat s deretice prin cmrile palatului i s pun fiecare lucru dup rnduial.Vestea despre vrednicia i cuminenia Ilenei se rspndi n tot palatul. mprteasa o ndrgi pentru vorba ei sincer i blnd i pentru cuminenia i ndemnarea cu care fcea orice lucru. Sarea in bucate

mpratul avea un singur fecior pe care-l iubea ca soarele. El nvase de la strjeris lupte cu destoinicie. i mergnd mpratul la un rzboi, lu i pe fiul su cu dnsul cas se deprind cu ale rzboaielor. Dup ce a luptat vitejete, fiul mpratului a czut rnit. Mare i adnc a fost jalea tuturor cnd l-au adus acas.mprteasa i Ileana l-au ngrijit zi i noapte, neobosit.Cuvintele blnde i nelepte ale fetei, priceperea ei l-au fcut pe prin s se ndrgosteasc de ea.

Cnd s-a nsntoit, fiul de mprat a cerut-o de nevast pe Ileana.Se mpotrivi mprteasa dar nu fu cu putin s ntoarc pornirea fiului su de la aceast nsurtoare. Atunci, mpratul i mprteasa au poruncit s se pregteasc nunta.Au ntins pe dat o mas mare mprteasc.Ileana a cerut s fie invitat i mpratul din ara vecin, fr ca s dezvluie cuiva c acesta este tatl ei. Apoi a pregtit cu mna ei bucate speciale, numai cu zahr i miere, fr sare, doar pentru acest oaspete.Toi mesenii mncau i se veseleau, n afar de unul. Se mira mpratul, tatl fetei,vznd cummesenii mnnc cu poft acele bucate rele la gust.Atunci gust de la unul, gust de la altul, apoi zise mnios: Bine, mprate, m-ai chemat la nunta fiului tu ca s-i bai joc de mine? Vai de mine, Mria-Ta! Cum se poate s-i treac prin gnd una ca asta? Ba s m ieri, mprate, bucatele tuturor mesenilor sunt bune de mncat, numai ale mele nu!Se fcu foc de suprare mpratul, tatl biatului, i porunci s vin buctarii s dea seam.

i-am zis c l iubesc ca sarea n bucate. Tata s-asuprat pe mine i m-a gonit de acas. Acum am vrut s dovedesc tatei c fr miere i zahr se poate tri, dar fr sare nu; de aceea i-am pregtit bucatele fr sare.Judecai dumneavoastr, cu minte mprteasc, cine a avut dreptate.Toi mesenii gsir c pe nedrept a fost gonit din casa printeasc fata cea mic. Atunci, tatl ei a mrturisit c n-a tiut s preuiasc nelepciunea fetei sale i i-a cerut iertare. Fata i-a cerut i dnsa iertare dac fapta ei l-a suprat.Ileana i-a iertat surorile. Venir i ele i se puser apoi cu toii pe o veselie i o petrecere, trei zile i trei nopi, de se duse vestea n lume.Iar mpratul, socru-mare, se mndrea cel mai tare c a dobndit aa o nor harnic i neleapt.Sarea in bucate si nu numaiElevii clasei a VIIIa a Scolii cu clasele I-VIII Desa,organizati in grupe ,pe parcursul a 6 ore de chimie vor rezolva sarcinile propuse de catre prof.Stanta Anghelina,descoperind astfel raspunsurile la urmatoarele intrebari

Cum ne ajut chimia s nelegem lumea? Care este rolul srurilor n viaa cotidian?Putem sa traim fara saruri?La sfarsitul unitatii de invatare elevii trebuie sa stie: Ce sunt srurile i cum le identificm din categoriile de substane compuse?Prin ce se deosebesc srurile ntre ele?Cum se pot obine srurile?Care sunt proprietile fizice ale srurilor?Cum se comport srurile din punct de vedere chimic?Care sunt principalele utilizri practice ale srurilor?

Educatia este ceea ce ramane dupa ce ai uitat tot ce-ai invatat la scoala Albert EinsteinVizitati-ne ! Suntem si pe net:http://stantaangi.wkispaces.com