Precizia geometrica

5
1 TCD_I-CURS 1 Cap.1. PRECIZIA GEOMETRICĂ A PRODUSULUI FINIT 1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE. ARBORI. ALEZAJE. AJUSTAJE Precizia-reprezintă gradul de concordanţă dintre piesa prelucrată şi condiţ iile tehnice, date prin desenul de executie. Precizia cuprinde trei aspecte esenţiale: - Precizia dimensională (dimensiunea de gabarit); - Precizia microgeometrică (rugozitate, ondulaţie etc.); - Precizia macrogeometrică (abateri de formă şi poziţie ale suprafeţelor). Precizia Dimensională La formarea oricărui subansamblu întâlnim următoarele: - Piese de tip arbore (Fig. 1): Fig. 1. - Piese de tip alezaj (Fig. 2): Fig. 2. Ansamblul de piese format din arbore si alezaj se numeste ajustaj . Precizia dimensională a unei piese necesită definirea unor noţiuni:

description

Tolerante si control dimensional

Transcript of Precizia geometrica

  • 1

    TCD_I-CURS 1

    Cap.1. PRECIZIA GEOMETRIC A PRODUSULUI FINIT

    1.1. NOIUNI INTRODUCTIVE. ARBORI. ALEZAJE. AJUSTAJE

    Precizia-reprezint gradul de concordan dintre piesa prelucrat i condiiile tehnice,

    date prin desenul de executie.

    Precizia cuprinde trei aspecte eseniale:

    - Precizia dimensional (dimensiunea de gabarit);

    - Precizia microgeometric (rugozitate, ondulaie etc.);

    - Precizia macrogeometric (abateri de form i poziie ale suprafeelor).

    Precizia Dimensional

    La formarea oricrui subansamblu ntlnim urmtoarele:

    - Piese de tip arbore (Fig. 1):

    Fig. 1.

    - Piese de tip alezaj (Fig. 2):

    Fig. 2.

    Ansamblul de piese format din arbore si alezaj se numeste ajustaj.

    Precizia dimensional a unei piese necesit definirea unor noiuni:

  • 2

    Dimensiunea: o caracteristic geometric ce definete forma i mrimea unei piese. Se

    noteaz cu liter mic pentru dimensiunea arborilor si cu liter mare a alezajelor.

    Dimensiunea nscris pe desen se numete cot.

    La definirea unei dimensiuni avem mai multe forme:

    - Dimensiunea efectiv: este dimensiunea msurat cu ajutorul unui aparat,

    incluznd i eroarea de msurare;

    - Dimensiunea nominal: este dimensiunea fa de care este definit o pies, fr a

    ine cont de limitele sale;

    - Dimensiunea limit: reprezint dimensiunile extreme admise ale unei piese (limita

    inferioar i cea superioar);

    - Dimensiunea maxim: este cea mai mare dimensiune admis a piesei;

    - Dimensiunea minim: este cea mai mic dimensiune admis a piesei.

    1.2. TOLERANE si AJUSTAJE

    Se definete ca toleran diferena algebric dintre DM i Dm ale alezajelor, respectiv

    dM si dm ai arborilor.

    T=DM-Dm=AS-Ai>0

    t= dMdm= as- ai>0

    Abaterea reprezint diferena algebric dintre DM, Dm, De i N.

    Fig. 3. Alezaj Fig. 4. Arbore

    Ae= abatere efectiv

    As= abatere superioar AS=DM-N sau aS=dM-N

    Ai= abatere inferioar Ai=Dm-N sau ai=dm-N

  • 3

    DM= N+As dM=N+as

    Dm= N+Ai dm=N+ai

    De= N+Ae de=N+ae

    Cmp de toleran reprezint zona cuprins ntre dimensiunea maxim i dimensiunea

    minim n reprezentare grafic (Fig. 5).

    Se reprezint grafic printr-un dreptunghi.

    Fig. 5. Reprezentarea schematica cmprilor de toleran pentru un ajustaj

    Un ajustaj este un ansamblu format din doua piese: arbore si alezaj, care au aceeai

    dimensiune nominal.

    Din punct de vedere al dimensiunilor diametrelor celor dou piese, exist dou tipuri

    de alezaje:

    - Alezaj cu joc (Fig. 6): unde d < D, J = D - d > 0

    Fig. 6.

  • 4

    - Alezaj cu strngere (Fig. 7): unde d > D, S = d D > 0

    Fig. 7.

    Din punct de vedere al poziiei cmpului de toleran Td i TD, unul n raport cu

    cellalt, exist trei tipuri de ajustaje:

    - Ajustaj cu joc (Fig. 8):

    Fig. 8.

    - Ajustaj cu strngere (Fig. 9):

    Fig. 9.

  • 5

    - Ajustaj intermediar, sau cu trecere (are fie strngere, fie joc) (Fig.10):

    Fig. 10.